DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 875 din 1 noiembrie 2016



        Valer Dorneanu - preşedinte    Petre Lăzăroiu - judecător    Mircea Ştefan Minea - judecător    Daniel Marius Morar - judecător    Mona-Maria Pivniceru - judecător    Puskas Valentin Zoltan - judecător    Simona-Maya Teodoroiu - judecător    Tudorel Toader - judecător    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Szabo Levente în Dosarul nr. 1.158/323/2014/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.635D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat o întâmpinare prin care menţionează că "depune contractul autentificat la notar" şi prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate fiind nemulţumit de cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit în sarcina sa de către instanţa de apel, doreşte adoptarea unei noi soluţii legislative, urmărind extinderea regimului de taxare prevăzut de dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi la situaţia sa.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din de 23 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.158/323/2014/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Szabo Levente într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, sens în care apreciază că reprezintă o scăpare a legiuitorului necuprinderea în prevederile criticate a posibilităţii achitării unei taxe fixe (de 50 lei) şi în cazul căii de atac formulate împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ceea ce conduce la încălcarea accesului liber la justiţie.7. Tribunalul Mureş - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Neincluderea în cuprinsul prevederilor criticate a ipotezei vizate de petent, aceea a hotărârii judecătoreşti prin care cererea a fost respinsă pentru lipsa calităţii procesuale a pârâtului, este o opţiune a legiuitorului, nefiind posibilă completarea textului de către instanţa constituţională. Prin restrângerea ipotezelor în care modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru este aceea a indicării unei sume nu se împiedică accesul liber la justiţie.8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Guvernul arată că autorul excepţiei consideră că motivul greşitei decizii a instanţei de timbrare a apelului îşi află cauza în neconstituţionalitatea normei legale. În realitate, în mod corect, petentul critică modul în care instanţa i-a stabilit taxa judiciară de timbru pentru cererea de apel. Art. 32 din Codul de procedură civilă stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea acţiunii civile: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenţii şi justificarea unui interes. Fiecare dintre acestea reprezintă o condiţie de admisibilitate a acţiunii civile. Lipsa calităţii procesuale pasive justifică respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate (art. 40 din Codul de procedură civilă). Or, art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, referindu-se la "hotărâri prin care s-a respins cererea ca inadmisibilă" are în vedere, printr-o exprimare generică, tocmai situaţiile în care acţiunea este respinsă pentru neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile de admisibilitate, adică a acelor condiţii care o califică spre a fi supusă controlului judecătoresc pe fond, sub aspectul pretenţiilor formulate. Or, intenţia legiuitorului de a scuti, de la o taxă judiciară de timbru stabilită la valoare, cererile pentru exercitarea căilor de atac în situaţiile în care instanţa a cărei hotărâre se atacă nu a ajuns să se pronunţe asupra fondului, este evidentă; în aceste situaţii, cererea este taxabilă potrivit art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, iar nu potrivit regulii generale stabilite în art. 23 din acelaşi act normativ. Prin urmare, opinează că, deşi criticile petentului sunt întemeiate, stabilirea greşită a taxei judiciare de timbru nu îşi are cauza într-un viciu de constituţionalitate al textului legal, ci în modul de aplicare a prevederilor legale. Faţă de cele expuse, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece, prin critica de neconstituţionalitate, autorul excepţiei solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluţii legislative. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, aspect ce ar contraveni prevederilor constituţionale şi legale.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (2) lit. a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: "(2) Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;".14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate stabilesc faptul că cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat se taxează cu 50 lei. Faţă de aceste prevederi legale, nemulţumirea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din motivarea acesteia, porneşte de la faptul că la art. 25 alin. (2) lit. a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pe lângă situaţiile enumerate concret şi limitativ, nu este prevăzută şi situaţia în care se exercită o cale de atac ce este utilizată împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ceea ce, în opinia acestuia, ar conduce la încălcarea accesului liber la justiţie.16. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege", iar aspectele care determină stabilirea, în concret, a taxei judiciare de timbru ce se datorează, într-o anumită cauză aflată pe rolul instanţelor de judecată, sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularităţile fiecărei cauze şi nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.17. De asemenea, Curtea constată că prin critica de neconstituţionalitate este vizată o omisiune legislativă, respectiv neconstituţionalitatea este dedusă prin necuprinderea în prevederile criticate a posibilităţii achitării unei taxe fixe (de 50 lei) şi în cazul căii de atac formulate împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea şi completarea dispoziţiilor supuse controlului de constituţionalitate. Or, verificarea omisiunii de reglementare, a caracterului incomplet al acesteia nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale, care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate, în condiţiile în care Parlamentul este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, unica autoritate legiuitoare a ţării. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate.18. De altfel, Curtea, în jurisprudenţa sa, a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă opţiunea legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). De asemenea, Curtea a mai statuat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii (a se vedea Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 29 iunie 2016, paragraful 17). Plata taxelor şi a impozitelor fiind o obligaţie constituţională a cetăţenilor, legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Toate aceste aspecte constituie o garanţie a accesului liberul la justiţie.19. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    În numele legii

    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Szabo Levente în Dosarul nr. 1.158/323/2014/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

    PREŞEDINTELE INTERIMAR

    AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

    prof. univ. dr. VALER DORNEANU

    Magistrat-asistent,

    Ioniţa Cochinţu
    ----