DECIZIE nr. 395 din 14 iunie 2016referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1), art. 63 şi art. 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 19 august 2016



        Mona-Maria Pivniceru - preşedinte    Petre Lăzăroiu - judecător    Mircea Ştefan Minea - judecător    Daniel-Marius Morar - judecător    Puskas Valentin Zoltan - judecător    Simona-Maya Teodoroiu - judecător    Tudorel Toader - judecător    Augustin Zegrean - judecător    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Şofronea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55, art. 63 şi art. 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ştefan Tănase în Dosarul nr. 4.114/100/2012 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 77D/2016.2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc părţile Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care arată că a solicitat să i se acorde pensia în anul 2011 şi că a lucrat în condiţii încadrate în grupa a II-a de muncă. De asemenea, arată că a lucrat 2 ani în Libia, timp în care i s-a acordat o perioadă contributivă suplimentară faţă de cea efectiv lucrată. Având în vedere condiţiile în care a lucrat şi perioadele de stagiu suplimentar dobândite, printr-un calcul cumulativ al acestora consideră că îndeplineşte condiţiile legale pentru obţinerea dreptului la pensie. Or, casa de pensii nu i-a acordat pensia şi nu a ţinut cont de faptul că a lucrat în grupa a II-a de muncă şi nici de perioada lucrată în Libia. A contestat această decizie şi a formulat excepţia de neconstituţionalitate prin care critică art. 63 din Legea nr. 263/2010, întrucât nu permite luarea în calcul la stabilirea pensiilor a beneficiilor obţinute ca urmare a desfăşurării muncii în grupa a II-a de muncă. Prin urmare, consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât unii pensionari sunt lipsiţi de drepturi, în timp ce alţii beneficiază de pensii speciale. De asemenea, arată că sunt neconstituţionale şi dispoziţiile art. 66 şi art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. În acest sens, arată că nicio lege din prezent nu poate duce la anularea drepturilor obţinute la data când a desfăşurat munca. În concluzie, solicită Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea textelor de lege criticate.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor persoanelor, după intrarea lor în vigoare, şi nu drepturilor la pensie dobândite anterior.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 29 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.114/100/2012, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55, 63 şi 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Tănase, cu prilejul soluţionării contestaţiei pe care a formulat-o împotriva deciziei de pensionare.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât nu permit cumularea beneficiului ieşirii la pensie anticipat cu cel al altor beneficii referitoare la condiţiile de pensionare acordate de lege, în considerarea caracteristicilor activităţii desfăşurate de asigurat. De asemenea, arată că dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale, deoarece interzic reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în condiţii deosebite şi speciale, dar care nu au stagiu complet de cotizare de 35 de ani. Totodată, susţine că reducerea vârstei de pensionare trebuie să se facă în baza legilor existente la data la care a lucrat în condiţii deosebite şi speciale.7. Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.9. Guvernul arată că dispoziţiile de lege criticate nu reglementează retroactiv, ci doar stabilesc drepturi pentru persoane care, la un moment dat, s-au aflat şi au lucrat în anumite condiţii. De asemenea, arată că egalitatea în drepturi a cetăţenilor nu presupune uniformitate, astfel că pot fi instituite tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane sau grupuri, dacă există o justificare obiectivă şi rezonabilă.10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, după intrarea în vigoare a acestora, şi nu drepturilor la pensie obţinute anterior, având, astfel, domeniul lor propriu de aplicare. Legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, să reglementeze reducerea vârstelor standard de pensionare în anumite situaţii, precum şi cumularea cu alte reduceri prevăzute de Legea nr. 263/2010 sau de alte acte normative.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55, 63 şi 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 263/2010, autorul excepţiei critică doar primul alineat al acestui articol, astfel că analiza de constituţionalitate va viza doar acest alineat. De asemenea, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate sunt cele în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale, respectiv data de 29 martie 2013. Dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabilesc cu cât se reduce vârsta legală de pensionare, în condiţiile realizării unui stagiu complet de cotizare, dacă: asiguratul a lucrat în condiţii deosebite de muncă; în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) şi în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010; precum şi în situaţia în care a fost privat de libertate, a fost deportat în străinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau a fost luat prizonier, pentru acele persoane cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat. Dispoziţiile art. 63 şi 66 din Legea nr. 263/2010 stabilesc că, la acordarea pensiei anticipate, respectiv la acordarea pensiei anticipate parţiale, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 65 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.14. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile şi ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei critică imposibilitatea cumulării beneficiilor care se acordă pentru faptul că a desfăşurat munca în condiţii deosebite şi condiţii speciale cu reducerea vârstei standard de pensionare în cazul în care solicită acordarea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale. Astfel, în opinia sa, beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare se obţine la data desfăşurării activităţii în condiţiile mai sus amintite şi nu poate fi limitat de legea în vigoare la data pensionării.16. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că dreptul la pensie, ca şi dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecţie socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor. În acest sens, este şi Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007. Prin dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a stabilit cerinţe generale obligatorii de vârstă şi stagiu de cotizare pentru femei şi bărbaţi în vederea obţinerii dreptului la pensie. De la aceste condiţii generale sunt instituite o serie de excepţii care au în vedere condiţiile în care asiguraţii au desfăşurat activitatea. Prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Curtea a statuat că "în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de vârste de pensionare şi stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferenţiat îl constituie condiţiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfăşurat activitatea."17. În acelaşi timp, legiuitorul a instituit posibilitatea pentru toţi asiguraţii care au realizat un stagiu complet de cotizare de a ieşi la pensie anticipat, la o vârstă redusă cu până la 5 ani faţă de vârsta legală de pensionare. Potrivit dispoziţiilor art. 62-64 din Legea nr. 263/2010, în cazul solicitării pensiei anticipate, asiguratul trebuie să fi realizat un stagiu complet de cotizare, precum şi un stagiu suplimentar de cel puţin 8 ani, însă cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă. În cazul pensiei anticipate parţiale, reglementate de art. 65-67 din acelaşi act normativ, asiguratul care a realizat un stagiu complet de cotizare, precum şi cel care a depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani are dreptul de a se pensiona cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, dar cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.18. Pensionarea anticipată reprezintă, prin urmare, un beneficiu acordat de legiuitor asiguraţilor în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare, beneficiu care instituie o derogare de la cerinţele generale referitoare la vârsta standard de pensionare. Aşa cum s-a arătat mai sus, legiuitorul este liber să stabilească condiţiile acordării acestui beneficiu. De altfel, aşa cum reiese din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, raţiunile pentru care legiuitorul a interzis beneficiul reducerii vârstei de pensionare având temeiuri diferite este acela că, în esenţă, se urmăreşte păstrarea naturii dreptului la pensie, care este conceput ca un drept care se acordă persoanelor după realizarea unui anumit stagiu de cotizare şi împlinirea unei vârste dincolo de care capacitatea de muncă a persoanei se prezumă că este redusă. Astfel, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 1.313 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, "o reducere excesivă a acestei vârste ar avea ca efect însăşi renunţarea la raţiunea acordării dreptului la pensie."19. Cât priveşte susţinerea referitoare la caracterul retroactiv al dispoziţiilor de lege criticate, respectiv cea potrivit căreia beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare se obţine la data desfăşurării activităţii în condiţiile mai sus amintite şi nu poate fi limitat de legea în vigoare la data pensionării, Curtea reţine, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 435 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 9 decembrie 2013, că "vârsta de pensionare, precum şi celelalte condiţii ale obţinerii dreptului la pensie aplicabile unei persoane sunt cele prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum." Prin urmare, stabilirea condiţiilor de pensionare în funcţie de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie nu poate fi privită ca având efecte retroactive, ce aduc atingere unor drepturi legal câştigate anterior, de vreme ce, până la acel moment, asiguratul nu a avut un drept dobândit asupra unor condiţii de pensionare anume.20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    În numele legii

    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan Tănase în Dosarul nr. 4.114/100/2012 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 55 alin. (1), art. 63 şi art. 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2016.

    PREŞEDINTE,

    Prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

    Magistrat-asistent,

    Patricia Marilena Ionea
    -------