DECIZIE nr. 149 din 17 martie 2016referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 11 mai 2016



        Augustin Zegrean - preşedinte    Valer Dorneanu - judecător    Petre Lăzăroiu - judecător    Mircea Ştefan Minea - judecător    Daniel Marius Morar - judecător    Mona-Maria Pivniceru - judecător    Puskas Valentin Zoltan - judecător    Tudorel Toader - judecător    Benke Karoly - magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea MEF Martinescu Invest - S.R.L. din Băile Herculane, prin Cabinet Individual de Insolvenţă Radu Bufan în calitate de administrator judiciar, în Dosarul nr. 2.942/208/2008* al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.117D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent-şef referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus, prin Cabinet Individual de Insolvenţă Radu Bufan în calitate de administrator judiciar, concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, partea Societatea Moval Plast - S.R.L. din Băile Herculane, prin Yna Consulting SPRL din Drobeta-Turnu Severin în calitate de lichidator judiciar, a depus concluzii prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 2 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.942/208/2008*, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea MEF Martinescu Invest - S.R.L. din Băile Herculane, prin Cabinet Individual de Insolvenţă Radu Bufan în calitate de administrator judiciar, cu ocazia soluţionării unei cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 şi art. 44 alin. (2), în contextul în care aplicarea acestora împiedică clarificarea regimului juridic al proprietăţii asupra unor bunuri imobile. Astfel, în condiţiile în care contestaţia la executare din prezentul dosar are ca obiect atât contestaţia la titlu (anularea titlurilor executorii în baza cărora au fost îndeplinite formele de executare silită), cât şi stabilirea creanţelor reciproce ale părţilor, apreciază ca fiind neconstituţionale dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 în măsura în care se interpretează în sensul că acestea operează de drept cu privire la ambele componente. Totodată, prezintă aspecte referitoare la evoluţia speţei aflate pe rolul instanţelor de judecată.7. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 169 din 19 martie 2013.8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Guvernul apreciază, cu titlu general, ca neîntemeiate criticile formulate de autoarea excepţiei, în considerarea textelor invocate din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum au fost acestea interpretate de Curtea Constituţională şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în contextul specific al legislaţiei aplicabile procedurilor de insolvenţă. În acest context precizează că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei a fost abrogată, dar aceasta se aplică în continuare proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, care reglementează suspendarea de drept a acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului la art. 75.10. Totodată, arată că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin numeroase decizii Curtea Constituţională a respins excepţia, sens în care menţionează jurisprudenţa în materie. Totodată, faţă de criticile de neconstituţionalitate aduse prevederilor legale, arată că procedura insolvenţei este o procedură colectivă, concursuală în care toţi creditorii participă împreună la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor, suspendarea de drept a executărilor silite individuale după deschiderea procedurii fiind justificată. De altfel, stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie.11. Referitor la nemulţumirea autoarei cu privire la faptul că în speţă s-a dispus suspendarea judecării recursului declarat împotriva unei sentinţe civile, deşi obiectul acţiunii este clarificarea situaţiei juridice a unui imobil (o acţiune cu caracter real, şi nu personal), apreciază că aceasta nu este o problemă de neconstituţionalitate, ci, eventual, de aplicare a legii la situaţia de fapt concretă, dedusă judecăţii. Privite în contextul general al legii din care fac parte şi interpretate sistematic, dispoziţiile criticate sunt clare şi coerente. Se suspendă, de drept, doar acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, nu se suspendă acţiunile, cererile debitorului împotriva creditorilor săi, nu se suspendă căile de atac promovate de debitor, nu se suspendă acţiunile cu obiect nepatrimonial etc.12. În final, arată că dispoziţiile criticate se aplică tuturor părţilor participante într-o astfel de procedură, care au acces la o instanţă pe tot parcursul procedurii, norma criticată este clară şi previzibilă, iar situaţia prezentată în speţa de faţă nu este o problemă de constituţionalitate, ci de aplicare a legii.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia acţiunilor exercitate în cadrul unui proces penal." Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 44 alin. (2) potrivit căruia proprietatea privată este garantată indiferent de titular, prin raportare la art. 11 alin. (1) referitor la obligativitatea statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte şi art. 20 alin. (2) cu privire la prioritatea reglementărilor internaţionale în măsura în care există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului şi legile interne. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cele ale art. 1 alin. (1) cu privire la protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie.17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia acţiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.18. Faţă de aceste prevederi, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că măsura stabilită prin textul de lege se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual şi egalitar în care creditorii unui debitor comun să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvenţă. În aceste condiţii, existenţa unor acţiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului şi pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012).19. În cauza de faţă, Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 din perspectiva aplicării acestor dispoziţii la speţa dedusă judecăţii (întinderea şi limitele acestora), respectiv dacă acestea operează de drept sau instanţa de judecată este abilitată să soluţioneze recursurile declarate cu privire la anumite capete de cerere, în condiţiile în care, între timp, faţă de debitoare a fost deschisă procedura insolvenţei.20. Or, având în vedere că textul de lege criticat se referă la acţiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, fiind evident că numai acele acţiuni care tind la realizarea creanţelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, revine instanţei de judecată competenţa şi, în acelaşi timp, obligaţia de a analiza în ce măsură acţiunile aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţei de judecată se circumscriu cerinţelor cuprinse în dispoziţiile criticate (a se vedea Decizia nr. 41 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 aprilie 2013).21. Faţă de cele prezentate, având în vedere că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, interpretarea şi aplicarea normelor legale la speţa dedusă judecăţii este atributul instanţelor de judecată şi nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată", iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, excepţia va fi respinsă ca inadmisibilă.22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    În numele legii

    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea MEF Martinescu Invest - S.R.L. din Băile Herculane, prin Cabinet Individual de Insolvenţă Radu Bufan în calitate de administrator judiciar, în Dosarul nr. 2.942/208/2008* al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2016.

    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

    AUGUSTIN ZEGREAN

    Magistrat-asistent-şef,

    Benke Karoly
    ------