HOTĂRÂREA ARBITRALĂ nr. 1 din 15 februarie 2016privind stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie
EMITENT
  • OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 146 din 25 februarie 2016



    Dosar nr. 2/2015Tribunalul arbitral compus din:    ● Coşuleţu Iuliu - preşedinte    ● Uliescu Marilena - arbitru    ● Moloman George Claudiu - arbitru    ● Savu Gabriela-Iuliana - arbitru    ● Duţescu Cristian-Mircea - arbitruPe rol se află litigiul dintre reclamantele Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) şi pârâtele Federaţia Patronală a Reţelelor de Comerţ (FPRC), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. şi S.C. DEDEMAN - S.R.L., având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie.Dezbaterea litigiului a avut loc în ziua de 2 februarie 2016, conform celor consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi zi, iar pronunţarea a fost amânată, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă, până la data de 15 februarie 2016, când Tribunalul arbitral, cu participarea celor cinci membri ai săi, a pronunţat prezenta hotărâre, la sediul ORDA, în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 118, sectorul 1.Tribunalul arbitralTribunalul arbitral este competent să judece cererea în temeiul dispoziţiilor art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.Prin cererea de arbitraj înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor de către reclamantele CREDIDAM şi UPFR în contradictoriu cu FPRC, FPTR, FIHR, COTAR, S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. şi S.C. DEDEMAN - S.R.L. s-a solicitat stabilirea formei finale a metodologiei conform proiectului de metodologie anexat cererii (anexa nr. 1).În motivarea cererii, reclamantele au arătat că părţile au purtat negocieri în cadrul comisiei constituite în baza Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/19.06.2015, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/14.07.2015, pentru stabilirea formei finale a metodologiei la termenele din: 20.07.2015, 24.07.2015, 29.07.2015, 30.07.2015, 05.08.2015, 12.08.2015, 14.08.2015, 18.08.2015, 27.08.2015 şi 02.09.2015.De asemenea, reclamantele au susţinut că noile reglementări propuse în proiectul de metodologie, precum şi creşterea nivelului remuneraţiilor faţă de nivelul în vigoare în prezent sunt justificate de următoarele argumente: remuneraţiile nu au mai fost renegociate din anul 2006, în perioada 2006-2014 remuneraţiile nu au mai fost indexate cu indicele de inflaţie, în perioada 2006-2015 cifra de afaceri a utilizatorilor din turism, alimentaţie publică/restaurante, baruri, unităţi de cazare, transport public de persoane, reţele de magazine/spaţii comerciale a crescut semnificativ, fiind necesară o corelare a remuneraţiilor cu această creştere, necesitatea asigurării unor remuneraţii echitabile de natură să susţină activitatea creatoare a titularilor de drepturi, necesitatea corelării acestor remuneraţii cu practica europeană şi cu remuneraţiile stabilite pentru alte categorii de drepturi (în special cu cele ale autorilor de opere muzicale), intervenţia unor modificări legislative în anumite ramuri de activitate asupra cărora comunicarea publică ambientală are incidenţă şi care fac necesară reglementarea unor aspecte neavute în vedere de metodologia în vigoare, necesitatea stabilirii unei metodologii predictibile care să permită colectarea mai bună a remuneraţiilor şi reducerea costurilor de colectare.În cuprinsul cererii de arbitraj se mai arată că în cadrul întâlnirii din data de 18.08.2015 părţile au convenit asupra textului metodologiei cu câteva excepţii detaliate în cuprinsul cererii.Reclamantele mai arată că la data de 22.09.2015 au încheiat un protocol cu FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L. şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. privind forma finală a metodologiei şi a remuneraţiilor cuprinse în tabelul de la litera B, care completează şi modifică cele convenite în cadrul întâlnirii din 18.08.2015.De asemenea, reclamantele învederează şi încheierea la data de 28.09.2015 a unui protocol cu FIHR şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. privind forma finală a metodologiei şi a remuneraţiilor cuprinse în tabelele de la literele A şi D.Faţă de existenţa acestor două protocoale, care stabilesc forma finală a metodologiei, tabelelor şi remuneraţiilor cuprinse la literele A, B şi D, reclamantele au solicitat în cuprinsul cererii de arbitraj să se ia act de înţelegerea părţilor survenită în această privinţă.Raportat la împrejurarea că reprezentanţii utilizatorilor din comisia de negociere nu au formulat critici, propuneri ori modificări ale remuneraţiilor propuse de UPFR şi CREDIDAM în tabelele de la literele C1, C2, C3, E2, E3, E4, E5, E6, E7, E8, E9, F1, F2, G şi H, reclamantele solicită prin cererea de arbitraj să se ia act de achiesarea reprezentanţilor utilizatorilor la remuneraţiile prevăzute în tabelele indicate.În ceea ce priveşte forma articolelor din metodologia propusă, reclamantele arată că reprezentanţii utilizatorilor au avut mai multe obiecţiuni, dintre care la o parte au renunţat pe parcursul negocierilor, acest fapt fiind consemnat în protocoalele semnate, nemaifăcând obiectul arbitrajului, iar o altă parte a fost menţinută, precum sunt criticile aduse de COTAR formei art. 2.3 lit. a), b), c) şi d), art. 3.4 şi de FIHR formei art. 3.4 şi art. 5 (cu menţiunea că FIHR a renunţat la criticile aduse art. 3.4, iar în privinţa art. 5 s-a ajuns la un punct de vedere comun).Referitor la forma tabelelor, reclamantele arată că:(i) în privinţa tabelului A:- reprezentanţii utilizatorilor au fost de acord cu creşterea rezonabilă a remuneraţiei;- de negocierea cuprinsului acestui tabel s-au arătat interesaţi FIHR, FPTR şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L.;- UPFR, CREDIDAM, FIHR şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. au încheiat la data de 22.09.2015 protocolul, remuneraţiile fiind diminuate cu 10% faţă de propunerea organismelor de gestiune colectivă şi stabilite diferenţiat raportat la suprafaţă şi locaţie;- FPTR nu a propus spre negociere anumite valori ale remuneraţiei, însă a solicitat ca acestea să fie diferenţiate în funcţie de suprafaţă şi locaţie, cerinţă îndeplinită de protocolul menţionat;- faţă de această situaţie, reclamantele solicită să se reţină poziţia comună a părţilor cu privire la forma tabelelor şi valorii remuneraţiilor de la litera A;(ii) în privinţa tabelului B:- interesaţi de negocierea formei finale a tabelului de la litera B sunt FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. şi S.C. DEDEMAN - S.R.L.;- UPFR, CREDIDAM, FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. au încheiat protocolul din 22.09.2015 prin care s-au stabilit atât textul metodologiei, cât şi forma tabelului de la litera B;- S.C. DEDEMAN - S.R.L., deşi nu a semnat acest protocol, nu a formulat vreo obiecţiune cu privire la forma şi cuantumul remuneraţiilor;- faţă de această situaţie, reclamantele solicită să se reţină poziţia comună a părţilor cu privire la forma tabelelor şi valorii remuneraţiilor de la litera B;(iii) în privinţa tabelului D:- reprezentanţii utilizatorilor din ramura de activitate a industriei hoteliere, turismului şi alimentaţiei publice, respectiv FPTR şi FIHR au propus iniţial mai multe variante de calcul al remuneraţiilor;- în urma negocierilor s-a încheiat la data de 28.09.2015 un protocol între UPFR, CREDIDAM, FIHR şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. prin care s-a agreat structura de tarifare şi valoarea remuneraţiilor corespunzătoare tabelelor A şi D;- cu FPTR nu s-a ajuns la un punct de vedere comun;- solicită stabilirea formei finale a metodologiei şi a tabelului de la litera D astfel cum a fost convenită de UPFR, CREDIDAM, FIHR şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L.;(iv) în privinţa tabelului E:- reprezentanţii utilizatorilor din domeniul transportului public rutier de persoane, COTAR şi FORT, au făcut o contrapropunere în cadrul întâlnirii din data de 30.07.2015, apreciind că tarifele în vigoare ar trebui să scadă şi să crească gradul de colectare a remuneraţiei;- s-au discutat propuneri atât din partea reprezentanţilor utilizatorilor, cât şi din partea organismelor de gestiune, fără să se ajungă la un punct de vedere comun;- organismele de gestiune au încercat să concilieze punctele de vedere divergente propunând o nouă structură tarifară şi remuneraţii reduse faţă de nivelul propus iniţial în cadrul tabelului E1;- solicită stabilirea formei finale a metodologiei şi a tabelului prin luarea în considerare a tabelului E1.Cererea de arbitraj a fost întemeiată în drept invocându-se prevederile art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996.În probaţiune s-au solicitat înscrisuri, precum şi orice alte probe a căror necesitate a rezultat din dezbateri.La data de 06.11.2015, reclamantele UPFR şi CREDIDAM au depus la dosar o cerere prin care au precizat cadrul procesual, în sensul că înţeleg să se judece cu toţi membrii comisiei de negociere: FPRC, FPTR, FIHR, COTAR, S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. şi S.C. DEDEMAN - S.R.L.Reclamantele au mai solicitat să se ia act de publicarea în Monitorul Oficial nr. 778/19.10.2015 a protocolului semnat în data de 22.09.2015 de către UPFR, CREDIDAM, FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. privind forma finală a metodologiei şi a remuneraţiilor cuprinse în tabelul de la litera B.De asemenea, au solicitat să se ia act şi de încheierea la data de 28.09.2015 a unui protocol între UPFR, CREDIDAM, FIHR şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. privind forma finală a metodologiei şi a remuneraţiilor cuprinse în tabelul de la literele A şi D, precum şi de Declaraţia nr. 6.500/28.09.2015 de achiesare a S.C. DEDEMAN - S.R.L. la protocolul din data de 22.09.2015.La dosar s-au depus întâmpinări de către COTAR şi FPTR.Prin întâmpinarea formulată de COTAR s-a solicitat ca la stabilirea formei finale a metodologiei să fie introduse în cuprinsul acesteia:- fie o remuneraţie unică plătibilă la prima înmatriculare a autovehiculului în România pentru întreaga durată de exploatare a acestuia în cuantumul menţionat în mod diferenţiat în propunerea COTAR din cuprinsul întâmpinării, fie, în subsidiar, o remuneraţie la un nivel diminuat faţă de cel stabilit prin Decizia ORDA nr. 399/2006, modificată prin Decizia ORDA nr. 189/2013, nivel de asemenea precizat de către COTAR în cuprinsul întâmpinării;- penalităţi percepute pentru întârzierile la plata remuneraţiilor la nivelul dobânzii legale;- exceptarea de la plata remuneraţiilor a autovehiculelor care fie nu sunt dotate din construcţie cu dispozitive muzicale, fie au dispozitivele muzicale demontate şi sunt sigilate, fie fac parte din aşa-zisul "parc rece auto" (autovehicule folosite extrem de rar sau niciodată din motive tehnice sau de logistică).În continuare, pârâta COTAR, faţă de argumentele aduse de reclamante în sprijinul majorării remuneraţiilor, şi-a exprimat următoarele puncte de vedere:- nu există nicio prevedere în cuprinsul Legii nr. 8/1996 sau al actelor legislative de modificare a acesteia, care să impună o renegociere a remuneraţiilor doar în sensul majorării lor;- remuneraţiile stabilite în urmă cu 9 ani datează dintr-o perioadă de boom economic, urmată de ani de criză economică ce îşi mai face simţite urmările şi în prezent;- pe perioada de criză economică niciunul dintre organismele de gestiune colectivă nu a propus reducerea remuneraţiilor, chiar şi temporar, pentru a sprijini utilizatorii afectaţi de dificultăţi;- consideră că ar trebui stabilite remuneraţii pe baza unor criterii obiective de modificare a acestora, care să permită fie reducerea, fie majorarea, precum indicele anual de inflaţie; o alternativă o poate constitui "stagnarea" remuneraţiilor;- organismele de gestiune desfăşoară o activitate de colectare defectuoasă şi ineficientă, ceea ce este de natură să ducă la creşterea remuneraţiilor; dimpotrivă, o îmbunătăţire a colectării şi o creştere a bazei de colectare ar permite scăderea remuneraţiilor;- împrejurarea că în perioada 2006-2014 cuantumul remuneraţiilor nu a mai fost indexat cu indicele de inflaţie este irelevant atâta vreme cât inflaţia în tot acest interval de timp a fost nesemnificativă prin comparaţie cu inflaţia din perioada anilor '90; mai mult, finalul anului 2015 şi începutul anului 2016 vor fi marcate de o inflaţie negativă, tendinţă ce se va menţine având în vedere reducerea cotei TVA;- cifra de afaceri a utilizatorilor din industriile avute în vedere nu numai că nu a crescut, ci chiar a scăzut ca urmare a crizei economice;- împrejurarea că veniturile utilizatorilor ar creşte nu constituie un motiv pentru creşterea consecutivă a remuneraţiilor, această situaţie neconstituind un criteriu consacrat de Legea nr. 8/1996;- afirmaţia reclamantelor făcută în sensul că aceste remuneraţii constituie una dintre principalele surse de venit ale artiştilor este eronată, marea majoritate a acestora obţinând partea cea mai consistentă din venituri în cadrul unor evenimente precum nunţi şi botezuri;- rezultatul aşa-zisei "activităţi creatoare" a artiştilor este mai mult decât discutabil în cazul marii majorităţi a acestora, astfel încât plata unor remuneraţii pentru susţinerea lor este nejustificată;- practica europeană la care reclamantele fac referire nu este cunoscută COTAR şi, în orice caz, nu poate fi avută în vedere, deoarece se adresează utilizatorilor din state precum Germania, Franţa, Anglia, care au o putere economică mult superioară utilizatorilor din România;- reclamantele nu au indicat modificările legislative care ar fi avut loc şi care ar face necesară renegocierea metodologiilor; pe de altă parte este de menţionat Ordinul nr. 1.148/2014 prin care s-a eliminat dintre criteriile de acordare a categoriilor la autobuze şi autocare obligativitatea dotării cu aparatură audio;- necesitatea creşterii predictibilităţii este, în concepţia organismelor de gestiune colectivă, echivalentă cu majorarea remuneraţiilor;- ar trebui făcută o diferenţă între transportatori şi alte categorii de operatori din domeniul alimentaţiei publice, domeniul hotelier, retail, care folosesc muzica datorită specificului activităţii lor, aducându-le beneficii;- activitatea de transport nu are ca finalitate crearea unei anumite atmosfere, ci transportul persoanelor, fiind imposibilă ajustarea preţului tichetelor de călătorie prin luarea în considerare a remuneraţiilor achitate organismelor de gestiune, deoarece, în majoritatea cazurilor, preţul tichetului de călătorie este plafonat prin angajamentele luate în procedurile de atribuire a rutelor de transport;- o altă distincţie trebuie făcută între operatorii de transport pe curse regulate şi operatorii de transport pe curse ocazionale, iar în această ultimă categorie trebuie făcută diferenţa dintre cursele ocazionale executate de operatorii de transport şi cursele executate de tour operatori, acestea din urmă având caracter de "entertainment";- fiecare traseu judeţean şi intrajudeţean este operat pentru o perioadă de câte 6 ani de câte un singur transportator desemnat prin proceduri specifice, astfel încât nu există o concurenţă între mai mulţi transportatori care să se poată folosi de utilizarea muzicii pentru atragerea de clienţi.Prin întâmpinarea depusă la dosar de către FPTR s-a solicitat stabilirea metodologiei în forma propusă de pârâtă, anexată la întâmpinare.În cuprinsul întâmpinării au fost invocate excepţia de nelegalitate a Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015, precum şi excepţia prematurităţii cererii de arbitraj.La termenul din data de 2.02.2016 completul arbitral a decis unirea cu fondul a celor două excepţii.Privitor la fondul cererii de arbitraj, pârâta FPTR a invocat următoarele apărări:- definiţia termenului de "utilizator" din cuprinsul metodologiei propuse de către reclamante extinde conceptul în mod nejustificat la categorii de persoane care nu utilizează opere muzicale în scop ambiental, chiar dacă au un aparat care ar putea fi folosit şi în acest scop, însă, în realitate, aparatul nu este utilizat sau este utilizat pentru redarea de programe informative sau sportive;- conform INS, gradul de ocupare mediu al structurilor de primire turistică cu funcţiune de cazare a fost în perioada 2010-2014 de 26%, fiind inexplicabil de ce societăţile care administrează structuri de primire turistică trebuie să achite în aceste condiţii remuneraţii care corespund unui grad de ocupare de 100%;- organismele de gestiune colectivă trebuie să facă dovada repertoriului pe care îl gestionează, astfel încât fiecare utilizator să aibă posibilitatea să verifice dacă foloseşte în comunicarea publică repertoriul respectiv sau nu; un organism de gestiune colectivă nu poate pretinde plata remuneraţiei dacă repertoriul său nu este utilizat;- susţinerea reclamantelor făcută în sensul că venitul structurilor de primire turistică cu funcţiune de cazare şi de alimentaţie publică a crescut este nereală şi nu se bazează pe o analiză corectă; trebuie avut în vedere venitul mediu pe spaţiu de cazare care, de altfel, în prezent este mai mic decât cel din anul 2006; în ceea ce priveşte gradul de ocupare mediu, acesta este de doar 26%.În ceea ce priveşte cuprinsul metodologiei se solicită:- completarea autorizaţiei de licenţă de la pct. 2.3. lit. c din proiectul de metodologie cu fişa anexă la certificatul de clasificare (care prevede numărul de spaţii de cazare clasificat pe categorii de stele şi numărul de locuri clasificate la structurile de primire turistică cu funcţiunea de alimentaţie publică) sau, în lipsa acestuia, cu autorizaţia de funcţionare şi anexa la aceasta privind numărul de locuri autorizat; să se elimine actuala departajare ce face referire la numărul de spaţii de cazare sau la numărul de locuri din unităţile de alimentaţie publică (de la 0 la 49, de la 50 la 100, de la 101 la 200 etc.);- eliminarea punctului 3.4 din proiectul de metodologie deoarece pactul comisoriu de gradul 4 trebuie prevăzut într-un contract, şi nu într-o metodologie;- modificarea punctului 3.7 din proiectul de metodologie în sensul acordării unei reduceri de 20% din suma datorată ca remuneraţie pentru 12 luni în situaţia în care aceasta este achitată în avans până pe data de 28 februarie pentru un întreg an;- eliminarea creşterii progresive a remuneraţiei în următorii 5 ani, stipulate la pct. I D din proiectul de metodologie;- eliminarea remuneraţiei separate pentru lift şi apel în aşteptare şi stabilirea unei remuneraţii pe complex hotelier;- definirea complexului hotelier prin metodologie, şi nu în cuprinsul tabelelor;- raportarea la clasificarea structurilor de primire turistică şi de alimentaţie publică din cuprinsul Ordinului nr. 65/2013 al MDRT, în prezent metodologia utilizând criterii de clasificare inexistente în ordinul amintit;- remuneraţiile trebuie corelate cu categoria unităţii administrativ-teritoriale unde se află amplasată structura de primire turistică (municipiu, oraş, comună), precum şi cu zona în care sunt amplasate (veniturile hotelurilor din Bucureşti nu pot fi comparate cu cele ale hotelurilor din Vişeu, spre exemplu);- noţiunea de "staţiune turistică" din metodologie trebuie corelată cu noţiunea de "staţiune de interes naţional" folosită de legislaţia din domeniu, în caz contrar fiind desemnate ca staţiuni turistice localităţi care nu au acest statut;- trebuie păstrată diferenţierea dintre structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare din oraşe şi comune existentă în veche metodologie; noua metodologie păstrează această diferenţiere doar pentru structurile de primire turistică cu funcţiune de alimentaţie publică;- noua metodologie propusă dezavantajează structurile de primire turistică mici şi medii, costul/spaţiu de cazare fiind mic în cazul structurilor de primire turistică mai mari de aceeaşi categorie (se compară două hoteluri de 4 stele, dintre care unul are 50 de camere, iar celălalt, 200 de camere);- nu există o diferenţă semnificativă între cuantumul remuneraţiei stabilite pentru hotelurile de 4 stele şi cuantumul remuneraţiei stabilite pentru hotelurile de 5 stele; deşi venitul acestora din urmă este cu 80% mai mare, diferenţa între remuneraţii este de doar 8%;- se prevede plata remuneraţiei stabilite pentru spaţiile de categorie superioară şi pentru spaţiile de categorie inferioară, deşi acestea din urmă aduc venituri mult mai mici; FPTR solicită calcularea remuneraţiei prin raportare la numărul de spaţii de cazare, astfel cum sunt clasificate în fişa anexă la certificatul de clasificare;- să se ţină cont de gradul de ocupare al structurilor de primire turistică din ultimii 3 ani.La termenul din data de 24.11.2015 UPFR a ridicat excepţia tardivităţii depunerii întâmpinărilor de către COTAR şi FPTR, FPTR a ridicat excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a FIHR, S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L., FPRC, S.C. DEDEMAN - S.R.L. şi S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., precum şi a lipsei calităţii de reprezentant al FIHR în ceea ce îl priveşte pe domnul consilier juridic Neagu Vasile, iar COTAR a ridicat excepţia lipsei reprezentativităţii părţilor participante în comisia de negociere a metodologiilor.Completul arbitral a amânat pronunţarea asupra acestor excepţii pentru data de 27.11.2015, când a decis respingerea excepţiei tardivităţii depunerii întâmpinărilor de către COTAR şi FPTR, a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a FIHR, S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L., FPRC, S.C. DEDEMAN - S.R.L. şi S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., precum şi a excepţiei lipsei reprezentativităţii părţilor participante în comisia de negociere a metodologiilor, pentru motivele arătate în cuprinsul încheierii din data de 27.11.2015. De asemenea, completul a decis admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant al FIHR în ceea ce îl priveşte pe domnul consilier juridic Neagu Vasile, pentru motivele arătate în cuprinsul aceleiaşi încheieri.La termenul din 2.02.2016 s-au pus în discuţia părţilor excepţiile invocate de către FPTR prin întâmpinare, respectiv excepţia de nelegalitate a Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015, şi excepţia de prematuritate a cererii de arbitraj. Părţile au pus concluziile ce au fost consemnate în cuprinsul încheierii de şedinţă, iar completul a decis unirea acestor excepţii cu fondul cauzei.La acelaşi termen s-au pus în discuţie probele solicitate de către părţi, fiind încuviinţată proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru toate părţile şi s-a respins proba cu înscrisurile suplimentare solicitată de către UPFR şi CREDIDAM, pentru motivele arătate în încheiere.În continuare, completul a deschis dezbaterile asupra fondului cauzei şi a dat cuvântul părţilor prezente, care au pus concluziile consemnate în cuprinsul încheierii din data de 2.02.2016. Pentru a da părţilor posibilitatea de a depune concluzii scrise, pronunţarea a fost amânată pentru data de 15.02.2016.Analizând cererile părţilor, precum şi probele administrate în cauză, completul arbitral constată următoarele:În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015, invocată de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) prin întâmpinare, urmează a fi respinsă ca nefondată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.Completul de arbitraj constată că prin excepţia invocată FPTR a criticat Decizia directorului general al ORDA nr. 65/2015, cu modificările ulterioare, pentru nelegalitate, motivat de faptul că la data emiterii deciziei a cărei nelegalitate se invocă nu s-a făcut dovada reprezentativităţii organismelor colective şi a tuturor structurilor asociative de utilizatori, nefiind depuse dovezile reprezentativităţii pentru toţi membrii comisiei de negociere şi în special pentru Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR).Verificându-şi competenţa de a soluţiona excepţia de nelegalitate invocată, completul de arbitraj constată că, în raport cu dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând pe cale de excepţie de către instanţa învestită cu fondul litigiului. Completul de arbitraj constituit conform Legii nr. 8/1996 reprezintă "instanţa învestită cu fondul litigiului", în înţelesul art. 4 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, iar Decizia directorului general al ORDA nr. 65/2015 şi Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015 reprezintă acte administrative unilaterale ce intră sub incidenţa prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, astfel încât analizarea excepţiei de nelegalitate a Deciziei ORDA nr. 249/2011 intră în competenţa funcţională a prezentului complet de arbitraj.În ceea ce priveşte Decizia directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015, completul constată că aceste decizii au fost emise în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (2) şi (3) şi ale art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât s-a procedat la constituirea comisiei pentru negociere privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, după cum urmează: Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi sau Executanţi (CREDIDAM), reprezentând organismele de gestiune colectivă din domeniu, pe de o parte, şi Federaţia Patronală a Reţelelor de Comerţ (FPRC), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), Societatea Comercială "Altex România" - S.R.L., Societatea Comercială "OMV Petrom Marketing" - S.R.L. şi Societatea Comercială "Dedeman" - S.R.L., reprezentând structurile asociative ale utilizatorilor şi utilizatorii majori, pe de altă parte.Potrivit prevederilor art. 131 alin. (2) litera b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, "Comisia de negociere este constituită din: [...] b) câte un reprezentant al principalelor structuri asociative mandatate de utilizatori naţionali, numit dintre acestea, cu condiţia ca acestea să fie declarate la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor pe propria răspundere, câte un reprezentant al primilor 3 utilizatori majori şi câte un reprezentant a două structuri asociative reprezentative ale utilizatorilor locali sau, în lipsa acestora, a doi reprezentanţi ai utilizatorilor locali, stabiliţi pe baza cifrei de afaceri şi a cotei de piaţă a acestora în domeniu, precum şi al societăţilor publice de radiodifuziune şi de televiziune, după caz, pe de altă parte."În motivarea excepţiei invocate, autoarea excepţiei, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), arată că FIHR este o asociaţie profesională constituită conform prevederilor OUG nr. 26/2000, înscrisă în Registrul Naţional al Federaţiilor la data de 13.08.2001, care nu şi-a modificat statutul ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 62/2011 a dialogului social şi astfel FIHR nu face dovada reprezentativităţii ca federaţie patronală, în negocierile cu organismele colective.Completul arbitral constată că temeiul de drept invocat de autoarea excepţiei nu este aplicabil în cauză, prevederile Legii dialogului social nr. 62/2011 nefiind incidente în ceea ce priveşte desemnarea membrilor comisiei de negociere în baza prevederilor art. 131 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - act normativ care nu face referire la reprezentativitate, ci la calitatea de principală structură asociativă mandatată de utilizatori naţionali, aceasta fiind calitatea în care a fost desemnată FIHR în calitate de membru în comisia de negociere prin Decizia directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015 (aceeaşi calitate a FIHR fiind reţinută anterior şi în deciziile ORDA nr. 315/2006, nr. 119/2010 şi respectiv nr. 266/2011).Pe de altă parte, prin prevederile art. 1 lit. t) din Legea nr. 62/2011 se defineşte conceptul de reprezentativitate în următorul mod: "reprezentativitate - atribut al organizaţiilor sindicale sau patronale dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat".Pornind de la constatările că prin Legea nr. 62/2011 se reglementează dialogul social şi că termenul de "reprezentativitate" se referă strict la dreptul organizaţiilor sindicale sau patronale de a participa la dialogul social instituţionalizat, completul concluzionează că aplicarea prevederilor Legii nr. 62/2011 în domeniul Legii nr. 8/1996 s-ar face cu încălcarea chiar a prevederilor Legii privind dialogul social, prin aplicarea extensivă a normelor sale. Nu există niciun argument juridic care să justifice o astfel de interpretare a Legii nr. 62/2011.De altfel, ambele legi au caracter special în domeniul în care au fost adoptate, Legea nr. 62/2011 în cadrul dreptului muncii, iar Legea nr. 8/1996, în cadrul dreptului civil. Caracterul special al acestor acte normative exclude posibilitatea de a aplica prevederile Legii nr. 62/2011 în probleme reglementate de Legea nr. 8/1996. În cazul unor lacune ale acestor acte normative, prevederile lor se completează cu prevederile legale ce constituie dreptul comun pentru fiecare act în parte şi nu cu prevederi ale unor legi speciale din alte ramuri de drept.Un aspect ce trebuie de asemenea subliniat este acela că potrivit prevederilor art. 131 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 8/1996, organismele de gestiune sunt cele care depun la ORDA lista structurilor asociative ale utilizatorilor şi a utilizatorilor majori ce vor fi convocaţi la negocieri. Lista principalelor structuri asociative se depune de către organismele de gestiune în cadrul unei declaraţii pe propria răspundere. Prin urmare, directorul general al ORDA nu are potrivit legii competenţa de a stabili cine este sau nu utilizator major, emiţând decizia de constituire a comisiei de negociere pe baza declaraţiilor date pe propria răspundere de către organismele de gestiune colectivă.În raport cu înscrisurile depuse de FIHR la dosar, respectiv certificatul emis de Tribunalul Bucureşti care atestă că Federaţia Industriei Hoteliere din România (F.I.H.R.) este înregistrată în Registrul special federaţii, secţiunea I, din cadrul Tribunalului Bucureşti la poziţia nr. 22/13.08.2001, şi filele ataşate din Registrul special federaţii, secţiunea I, care atestă că scopul acestei federaţii include "protejarea şi reprezentarea intereselor economice şi patronale ale membrilor săi, dezvoltarea concurenţială, precum şi promovarea turismului, a activităţii hoteliere şi a restaurantelor din România", completul constată că în cazul FIHR sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 131 alin. (2) litera b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a fi desemnată în Comisia de negociere în calitate de principală structură asociativă mandatată de utilizatori naţionali.Pentru aceste motive, completul respinge ca nefondată excepţia de nelegalitate a Deciziei directorului general al ORDA nr. 65/2015 privind constituirea comisiei de negociere, modificată prin Decizia directorului general al ORDA nr. 76/2015 invocată de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii cererii de arbitraj invocată de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) prin întâmpinare urmează a fi respinsă ca nefondată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.Completul de arbitraj constată că prin excepţia invocată, FPTR arată că proiectul de metodologie anexat la cererea de arbitraj nu este forma iniţială depusă la ORDA şi nici nu a fost adusă la cunoştinţa FPTR în timpul negocierilor, fiind o nouă formă a metodologiei care nu a fost supusă negocierilor, astfel că în opinia autoarei excepţiei etapa negocierilor nu a avut loc, ceea ce atrage prematuritatea cererii de arbitraj.Completul de arbitraj reţine că în cauza Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a fost solicitat pentru iniţierea procedurii de arbitraj efectuate de către arbitri, în temeiul prevederilor art. 131^2 alin. (3) litera b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv pentru situaţia în care cele două părţi aflate în negociere nu au putut conveni o formă unică a metodologiei în termenul prevăzut la alin. (1) al aceluiaşi articol.UPFR şi CREDIDAM au depus la dosarul cauzei înscrisuri care fac dovada organizării întâlnirilor şi a corespondenţei dintre părţi pentru stabilirea formei finale a metodologiei, arătând că proiectul de metodologie a fost modificat pe parcursul etapei de negociere prin intervenţiile participanţilor la această negociere. Mai mult, în cadrul procedurii de negociere FPTR a prezentat o serie de propuneri, dovada în acest sens fiind propunerea prezentată de FPTR cu nr. 746/08.09.2015, precum şi consemnările din procesul-verbal din data de 29.09.2015 înregistrat la UPFR cu nr. 20075/29.09.2015 şi semnat de reprezentanţii FPTR.Completul de arbitraj constată că împrejurarea că organismele de gestiune colectivă, UPFR şi CREDIDAM, au prezentat în cererea de arbitraj o formă ajustată, modificată, a metodologiei nu este de natură să constituie un impediment pentru iniţierea procedurii de arbitraj, în condiţiile în care aceste amendamente faţă de forma iniţială depusă la ORDA în vederea negocierii au fost generate tocmai ca urmare a propunerilor şi a observaţiilor formulate în cadrul procedurii de negociere.Completul arbitral constată că în speţă a avut loc etapa negocierilor, aşa cum este prevăzută la art. 131^1 şi art. 131^2 din Legea nr. 8/1996, iar cele două părţi aflate în negociere nu au putut conveni o formă unică a metodologiei în termenul de 30 de zile calendaristice de la data constituirii comisiei prevăzut la art. 131^2 alin. (1) din acelaşi act normativ, ceea ce atrage iniţierea procedurii de arbitraj efectuate de către arbitri, în temeiul prevederilor art. 131^2 alin. (3) litera b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.Pentru aceste motive, completul respinge ca nefondată excepţia prematurităţii cererii de arbitraj invocată de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).Privitor la fondul cauzeiReclamantele UPFR şi CREDIDAM au solicitat prin cererea de arbitraj stabilirea formei finale a metodologiei conform proiectului de metodologie anexat cererii (anexa nr. 1).Ulterior, prin precizarea de acţiune depusă la data de 6.11.2015 UPFR şi CREDIDAM au solicitat:- să se ia act de publicarea în Monitorul Oficial nr. 778/19.10.2015 a protocolului semnat în data de 22.09.2015 de către UPFR, CREDIDAM, FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. privind forma finală a metodologiei şi a remuneraţiilor cuprinse în tabelul de la litera B;- au solicitat să se ia act şi de încheierea la data de 28.09.2015 a unui protocol între UPFR, CREDIDAM, FIHR şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. privind forma finală a metodologiei şi a remuneraţiilor cuprinse în tabelul de la literele A şi D, precum şi de Declaraţia nr. 6500/28.09.2015 de achiesare a S.C. DEDEMAN - S.R.L. la protocolul din data de 22.09.2015.Completul constată că obiectul iniţial al cererii de arbitraj s-a restrâns ca urmare a încheierii protocolului din data de 22.09.2015 de către UPFR, CREDIDAM, FPRC, S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. privind forma finală a metodologiei şi a remuneraţiilor cuprinse în tabelul de la litera B şi a publicării acestuia în Monitorul Oficial nr. 778/19.10.2015. Acest protocol a intrat în vigoare şi produce efecte juridice în temeiul prevederilor legale.În ceea ce priveşte protocolul încheiat la data de 28.09.2015 între UPFR, CREDIDAM, FIHR şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. privind forma finală a metodologiei şi a remuneraţiilor cuprinse în tabelul de la literele A şi D, la care ulterior a aderat şi S.C. DEDEMAN - S.R.L., completul consideră că nu îl poate lua în considerare ca un act juridic producător de efecte şi nu poate stabili metodologia şi remuneraţiile în temeiul înţelegerii intervenite între părţile semnatare, deoarece nu a fost agreat de către toţi utilizatorii din sectorul de activitate al alimentaţiei publice şi unităţilor de cazare, respectiv de către FPTR.Conform prevederilor art. 131^1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996, unul dintre criteriile principale ce trebuie avute în vedere pentru stabilirea metodologiei este categoria de utilizatori. Având în vedere această dispoziţie, apreciem că nu este posibilă stabilirea mai multor metodologii aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii de utilizatori.În situaţia în care completul ar lua act de protocolul din data de 28.09.2015, ar ajunge să stabilească în cadrul sectorului de alimentaţie publică şi unităţilor de cazare două metodologii, una aplicabilă FIHR şi S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L., iar cealaltă, aplicabilă FPTR, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 131^1 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 8/1996 susmenţionate.De asemenea, în ipoteza în care s-ar stabili o metodologie diferită aplicabilă FPTR, s-ar ajunge la o potenţială distorsionare a concurenţei în sectorul de alimentaţie publică şi unităţilor de cazare.Nu ar fi posibilă nici extinderea efectelor protocolului încheiat în 28.09.2015 la partea care nu l-a semnat, FPTR, deoarece s-ar încălca principiul relativităţii efectelor actelor juridice consacrat de art. 1280 din Codul civil. Efectul opozabilităţii metodologiei faţă de toţi utilizatorii din domeniul pentru care s-a negociat, instituit de art. 131^2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, este un efect ce ia naştere ulterior semnării protocolului de către toţi participanţii şi publicării sale în Monitorul Oficial. Nu se poate aplica această prevedere şi în privinţa protocolului semnat doar de o parte dintre participanţii la negocieri.Pe de altă parte, protocolul din 28.09.2015, privit din perspectiva naturii sale de act juridic, credem că poate produce efecte între părţile semnatare doar în limitele stabilite de legea specială. Cum arătăm mai sus, potrivit art. 131^2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, protocolul este publicat în Monitorul Oficial şi devine opozabil tuturor utilizatorilor doar dacă a fost semnat de către toate părţile participante la negocieri. Concluzia care se impune, având în vedere aceste limitări, este aceea că protocolul semnat de către membrii comisiei de negociere produce efecte juridice doar în ipoteza semnării sale de către toţi aceşti membri.Trebuie avut în vedere că în terminologia Legii nr. 8/1996 prin "parte" se desemnează toţi participanţii la arbitraj care au interese comune, respectiv o parte este formată din toate organismele de gestiune, iar cealaltă, din toţi utilizatorii [în acest sens este art. 131^2 alin. (1) şi alin. (6); ambele alineate fac referire la "cele două părţi aflate în arbitraj", respectiv organismele de gestiune colectivă şi utilizatorii].Prin urmare, când art. 131^2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 face vorbire de "înţelegerea părţilor cu privire la metodologiile negociate" care se consemnează într-un protocol şi se publică în Monitorul Oficial, se referă la înţelegerea dintre cele două părţi participante la negocieri, respectiv organismele de gestiune colectivă, pe de o parte, şi utilizatori, pe de alta. Faptul că unele dintre organisme sau unii dintre utilizatori nu sunt de acord cu metodologia înseamnă că părţile, în sensul precizat anterior, nu au ajuns la un acord.O prevedere care vine în sprijinul acestei interpretări este şi aceea din art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996, conform căreia, în cazul în care cele două părţi aflate în negociere nu pot conveni o formă unică de metodologie în termenul de 30 de zile, se poate iniţia procedura arbitrajului. Apreciem că legiuitorul a instituit procedura arbitrală tocmai pentru soluţionarea situaţiilor în care metodologia nu este agreată de către părţi.Din aceste considerente, completul consideră că se impune stabilirea unei metodologii unitare aplicabile tuturor utilizatorilor din sectorul de alimentaţie publică şi unităţilor de cazare.Prin urmare, obiect al arbitrajului îl constituie metodologia şi remuneraţiile menţionate în tabelele A, C, D, E, F, G, H şi I, în forma anexată la cererea de arbitraj.În ceea ce priveşte argumentele aduse de către reclamante în sprijinul cererii de stabilire a remuneraţiilor într-un cuantum majorat faţă de cel în vigoare în prezent, considerăm că sunt parţial întemeiate.Unul dintre criteriile principale prevăzute de art. 131^1 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996 este nivelul veniturilor obţinute de utilizatori. Conform lit. g) din acelaşi articol, în situaţia în care nu există dovada veniturilor, se utilizează practica europeană în domeniu.Reclamantele UPFR şi CREDIDAM nu au administrat probe din care să rezulte nivelul veniturilor obţinute de utilizatori. În acelaşi timp nici pârâţii nu au probat dinamica veniturilor lor sau o eventuală scădere a acestora.Având în vedere această situaţie, completul a analizat practica în materie dintr-o serie de state din Uniunea Europeană (Franţa, Spania, Grecia) şi a luat în considerare nivelul produsului intern brut pe ramură în aceste state comparativ cu datele similare înregistrate în România. Precizăm că toate aceste date sunt publice şi sunt disponibile pe portalul FMI (www.imf.org).Din această analiză nu au rezultat argumente care să justifice cererea reclamantelor de majorare a nivelului remuneraţiilor în cuantumul pretins prin cererea de arbitraj.În situaţiile în care actuala metodologie stabileşte remuneraţii diferite faţă de remuneraţiile în vigoare, completul a încercat să realizeze o judecată rezonabilă şi echilibrată, ţinând cont şi de împrejurarea că vechea metodologie nu cuprindea o serie de categorii de tarife.În ceea ce priveşte apărările FPTR apreciem că o parte din acestea nu pot fi luate în considerare pentru următoarele motive:- gradul de ocupare mediu al structurilor de primire turistică calculat de către Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2010-2014, menţionat în înscrisurile depuse la dosar, nu poate fi luat în considerare, nefiind un criteriu avut în vedere de prevederile art. 131^1 din Legea nr. 8/1996;- comunicarea fonogramelor are caracter "public" şi în situaţia în care se realizează în camerele de hotel, conform celor stabilite de Curtea Europeană de Justiţie în cauze precum: Lagardere Active Broadcast v. Societe pour la perception de la remuneration equitable (SPRE) C-192/04, Sociedad General de Autores y Editores de Espana (SGAE) v. Rafael Hotel SL C-306/05 şi Phonographic Performance (Ireland) Ltd. V. Ireland C-162/2010;- de asemenea, problemele ridicate de către FPTR referitor la existenţa unor aparate care nu sunt utilizate neapărat pentru a reda opere muzicale sau sunt instalate în camere care nu sunt neapărat ocupate (făcând referire şi la gradul mediu de ocupare comunicat de Institutul Naţional de Statistică) au fost tranşate de către Curtea Europeană de Justiţie în cauzele Sociedad General de Autores y Editores de Espana (SGAE) v. Rafael Hotel SL C-306/05 şi Phonographic Performance (Ireland) Ltd. V. Ireland C-162/2010, în sensul că existenţa aparatelor TV în camere de hotel, precum şi distribuţia de către hotel a semnalului către aceste aparate echivalează cu o comunicare publică;- în consecinţă, conform jurisprudenţei Curţii Europene, faptul că un aparat TV, spre exemplu, este instalat într-o cameră, dar nu este folosit efectiv de către clienţi, fie pentru că aceştia nu deschid televizorul, fie pentru că este instalat într-o cameră neocupată, este irelevant din perspectiva comunicării publice care este considerată ca având loc chiar şi în aceste ipoteze, cu condiţia furnizării de semnal, în orice modalitate, de către hotel;- cu privire la susţinerile FPTR referitoare la dovada repertoriului organismelor gestiune credem că trebuie făcută diferenţa dintre fonogramele de comerţ care sunt supuse gestiunii colective obligatorii [art. 123^1 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996] şi fonogramele publicate în scop comercial, care sunt supuse gestiunii colective facultative [art. 123^2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996];- gestiunea colectivă fonogramele de comerţ se realizează în sistemul "repertoriu extins" (art. 123^1 alin. (2) şi art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996], care presupune reprezentarea de către organismele de gestiune şi a titularilor de drepturi care nu le-au acordat mandat, ceea ce ne duce la concluzia că dovada mandatului solicitată de către FPTR nu este necesară;- de altfel, conform art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, la negocierea metodologiilor pentru domeniile supuse gestiunii colective obligatorii criteriul repertoriului organismului de gestiune prevăzut de art. 131^1 alin. (1) lit. c) nu este luat în considerare;- în ceea ce priveşte gestiunea fonogramelor publicate în scop comercial, dovada repertoriului organismului de gestiune trebuie făcută;- în acest sens art. 123^2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 prevede obligaţia organismelor de gestiune colectivă de a permite utilizatorilor, la cerere, consultarea la sediul organismelor a repertoriului de opere gestionat în forma prevăzută la art. 126 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 (respectiv în regim de bază de date);- la punctul 3.4 din proiectul de metodologie nu este prevăzut un pact comisoriu de gradul 4, astfel încât critica nu este fondată.Completul arbitral consideră însă că sunt justificate următoarele susţineri formulate de către FPTR:- necesitatea ca la eliberarea licenţelor să se aibă în vedere certificatele de clasificare emise de către Autoritatea Naţională pentru Turism, a fişei privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii, precum şi a fişei privind încadrarea şi organizarea spaţiilor în structura de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică; metodologia supusă arbitrajului prevede la art. 2.3 lit. c) că la eliberarea licenţelor se pot solicita certificatele de clasificare, fără însă ca această solicitare să fie obligatorie;- necesitatea ca în situaţia în care o structură de primire turistică deţine camere clasificate diferit (număr diferit de stele/margarete), remuneraţia să fie plătită conform nivelului de clasificare efectiv stabilit, şi nu conform nivelului superior de clasificare pentru o parte din spaţiile de cazare;- creşterea nivelului remuneraţiilor stabilită în trepte în metodologia supusă arbitrajului nu se justifică având în vedere că evoluţia veniturilor utilizatorilor în următorii 5 ani nu poate fi anticipată, iar în Legea nr. 8/1996 nu se prevede o asemenea posibilitate; părţile au dreptul de a solicita indexarea remuneraţiilor cu indicele inflaţiei (art. 5 alin. 1 din metodologie), precum şi renegocierea nivelului remuneraţiilor după scurgerea unui termen de 3 ani de la data publicării metodologiei în forma definitivă în Monitorul Oficial [art. 131^3 alin. (1) din Legea nr. 8/1996];- necesitatea diferenţierii remuneraţiilor pentru structurile de cazare raportat la zona în care sunt amplasate;- eliminarea remuneraţiei stabilite distinct pentru lift, acesta fiind inclus în spaţiile comune, conform practicii europene;- modificarea prevederilor art. 3.4 din metodologie în sensul stabilirii penalităţii pentru plata cu întârziere a remuneraţiilor la nivelul dobânzii legale penalizatoare, astfel cum este reglementată de Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011.Apărările formulate de către COTAR prin întâmpinare au fost analizate şi avute în vedere la stabilirea remuneraţiilor aplicabile.Completul nu poate admite solicitarea UPFR şi CREDIDAM de a se lua act de achiesarea părţilor faţă de remuneraţiile stabilite în tabelele C, E2, E3, E4, E5, E6, E7, E8, E9, G, H şi I deoarece la procedura de negociere şi de arbitraj nu au participat reprezentanţi ai utilizatorilor din aceste domenii.Tribunalul arbitral decide:Admite în parte cererea de arbitraj formulată de UPFR şi CREDIDAM şi stabileşte următoarea metodologie:METODOLOGIE 15/02/2016Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Completul de arbitraj:

    - Coşuleţu Iuliu - preşedinte

    - Uliescu Marilena - arbitru

    - Moloman George Claudiu - arbitru

    - Savu Gabriela-Iuliana - arbitru

    - Duţescu Cristian-Mircea - arbitru
    -----