ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*)privind regimul străinilor în România**)(actualizată la data de 24 decembrie 2015*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ---------- Notă

    ──────────

    **) Republicată în temeiul art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004 şi a mai fost modificată şi completată prin:

    - Legea nr. 309/2004 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005;

    - Legea nr. 482/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004;

    - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 25 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 306/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 31 octombrie 2005;

    - Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007.

    ──────────
     +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1Domeniul de reglementarePrezenta ordonanţă de urgenţă constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi măsuri specifice de control al imigraţiei, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte.  +  Articolul 2DefiniţiiPentru scopurile prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a) străin - persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene;-------------Lit. a) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. b) apatrid - străinul care nu are cetăţenia niciunui stat; c) rezident - străinul titular al unui permis de şedere temporară acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;-------------Lit. c) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. d) rezident pe termen lung - străinul titular al unui permis de şedere pe termen lung acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;-------------Lit. d) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. e) sponsor - străinul, posesor al unui permis de şedere, altul decât cel în scop de reîntregire a familiei, sau al unei Cărţi albastre a Uniunii Europene eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări, care solicită reîntregirea familiei ori ai cărui membri de familie solicită reîntregirea familiei cu acesta, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;-------------Lit. e) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.e^1) reîntregirea familiei - intrarea şi şederea pe teritoriul României a membrilor de familie ai unui străin cu şedere legală pe teritoriul României sau ai unui cetăţean român, în scopul păstrării unităţii familiei, indiferent de data stabilirii acestei relaţii de familie;-------------Lit. e^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. f) Centrul Naţional de Vize - structură special desemnată din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea şi realizarea politicii naţionale de vize a României, împreună cu celelalte instituţii din administraţia publică centrală, potrivit competenţelor stabilite prin lege, şi este punct central de acces la Sistemul de informaţii privind vizele;-------------Lit. f) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.f^1) fila separată pentru aplicarea vizei - are înţelesul stabilit la art. 2 pct. 8 din Regulamentul CE nr. 810/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 243 din 15 septembrie 2009, denumit în continuare Codul de vize;-------------Lit. f^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. g) viza - autorizaţia, materializată prin aplicarea unui colant pe un document de trecere a frontierei de stat valabil sau, după caz, pe fila separată pentru aplicarea vizei, care conferă titularului dreptul să solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori şederea temporară pentru o perioadă determinată cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;-------------Lit. g) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g^1) viza de lungă şedere - viza care dă dreptul titularului să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;-------------Lit. g^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. h) viză de tranzit aeroportuar - autorizaţia acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona internaţională de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor internaţional*); i) drept de şedere temporară - dreptul străinului de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condiţiile legii;-------------Lit. i) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.i^1) drept de şedere pe termen lung - dreptul acordat străinului de către autorităţile competente de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată, în condiţiile legii;-------------Lit. i^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.i^2) protecţie internaţională - statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecţie subsidiară;-------------Lit. i^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013. j) permis de şedere - documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii, străinului căruia i se prelungeşte dreptul de şedere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de şedere pe termen lung, după caz;-------------Lit. j) a art. 2 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". k) permis unic - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, care atestă dreptul de şedere şi de muncă al acestuia pe teritoriul României;-------------Lit. k) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.k^1) permis de şedere în scop de detaşare - documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii, şi atestă dreptul de şedere şi de muncă în baza detaşării pe teritoriul României;-------------Lit. k^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. l) căsătorie de convenienţă - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condiţiile de intrare şi şedere a străinilor şi de a obţine dreptul de şedere pe teritoriul României; m) interviu - discuţia purtată de un reprezentant al autorităţilor române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de şedere în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în scopul obţinerii de informaţii suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării şi şederii în România şi veridicitatea documentelor prezentate; n) ofiţer de interviu - lucrătorul din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu atribuţii în constatarea existenţei elementelor căsătoriei de convenienţă; o) cercetător - străinul, titular al unei diplome de absolvire a unor studii superioare de natură să îi permită accesul la programe de doctorat şi care este acceptat de o unitate de cercetare-dezvoltare să desfăşoare activităţi de cercetare ştiinţifică în cadrul unui proiect; p) titlu de călătorie pentru străini - document eliberat în condiţiile legii, valabil pentru o singură călătorie, pentru străinii care nu mai sunt în posesia unui document de călătorie valabil;-------------Lit. p) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. q) certificat de repatriere - document eliberat de către Oficiul Român pentru Imigrări ce permite ieşirea din ţară a străinilor incluşi în programul de repatriere voluntară asistată;-------------Lit. q) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. r) stat Schengen - stat care aplică în totalitate acquis-ul Schengen în domeniul vizelor şi imigraţiei;-------------Lit. r) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. s) Cartea albastră a UE - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări care atestă dreptul de şedere şi de muncă al acestuia pe teritoriul României în calitate de lucrător înalt calificat;-------------Lit. s) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. t) primul stat membru - statul membru care acordă primul «Cartea albastră a UE»;-------------Lit. t) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. u) şedere ilegală - prezenţa pe teritoriul României a unui străin care nu îndeplineşte sau nu mai îndeplineşte condiţiile de intrare prevăzute la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), denumit în continuare Codul frontierelor Schengen, ori condiţiile de intrare sau de şedere prevăzute de prezenta ordonanţă;-------------Lit. u) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.u^1) decizie de returnare - actul administrativ emis de Inspectoratul General pentru Imigrări prin care se constată că şederea unui străin este ilegală şi se stabileşte obligaţia acestuia de returnare;-------------Lit. u^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. v) returnare - procesul de întoarcere voluntară sau sub escortă a unui străin într-o ţară terţă, respectiv ţara de origine, ţara de tranzit stabilită potrivit acordurilor la care România ori Uniunea Europeană sunt părţi sau altă ţară terţă în care străinul decide să se întoarcă şi în care acesta este acceptat;-------------Lit. v) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.v^1) expulzare - punerea în executare a pedepselor accesorii, respectiv complementare de interzicere a exercitării dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, aplicate potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal;-------------Lit. v^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.v^2) îndepărtare sub escortă - executarea măsurilor de îndepărtare, respectiv returnarea sau expulzarea, prin însoţirea străinilor în afara României;-------------Lit. v^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. x) interdicţia de intrare - decizia sau orice alt act de natură administrativă sau judiciară prin care se interzice intrarea şi şederea pe teritoriul României pentru o perioadă determinată;-------------Lit. x) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. y) riscul sustragerii - existenţa motivelor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă care justifică într-un caz particular presupunerea că un străin care face obiectul unei măsuri de îndepărtare se poate sustrage acesteia;-------------Lit. y) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. z) persoane vulnerabile - minori, minori neînsoţiţi, persoane cu handicap, persoane în vârstă, femei gravide, părinţi singuri cu copii minori şi persoane care au fost supuse torturii, violului şi altor forme grave de violenţă psihică, fizică sau sexuală.-------------Lit. z) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 3Drepturile străinilor (1) Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi, precum şi de drepturile prevăzute în tratatele internaţionale la care România este parte. (2) Străinii aflaţi legal în România se pot deplasa liber şi îşi pot stabili reşedinţa sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României. (3) Străinii care locuiesc legal în România şi părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilităţii permisului de şedere. (4) Pot beneficia de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, numai străinii cu reşedinţa sau domiciliul în România. (5) Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Oficiul Român pentru Imigrări au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta şi, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realităţii. (6) Străinii cuprinşi în învăţământul de toate gradele au acces, fără restricţii, la activităţile şcolare şi de instruire în societate.  +  Articolul 4Obligaţiile străinilor (1) Pe timpul şederii în România străinii sunt obligaţi să respecte legislaţia română. (2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizaţii sau grupări similare acestora şi nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice şi nu pot iniţia, organiza sau participa la manifestaţii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau securităţii naţionale.-------------Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţă naţionale" cu sintagma "securitate naţională". (3) Străinii nu pot finanţa partide, organizaţii, grupări sau manifestaţii ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2). (4) Străinii aflaţi pe teritoriul României sunt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat şederea, precum şi să depună toate diligenţele necesare pentru a ieşi din România până la expirarea acestei perioade. (5) Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligaţia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii. (6) Străinii aflaţi pe teritoriul României au obligaţia de a se supune, în condiţiile legii, controlului organelor de poliţie şi al celorlalte autorităţi publice competente în acest sens.  +  Articolul 5Politica în domeniul imigraţiei (1) Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc: a) abrogată;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 5 a fost abrogată de pct. 4 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. b) cuantumul alocaţiilor necesare pentru hrănirea, întreţinerea şi cazarea în centre, precum şi al celor pentru asistenţă medicală şi spitalizare; c) cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întreţinerea pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c). (2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilităţi pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de şedere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum şi perioadele pentru care se acordă, respectiv se suspendă aceste facilităţi. Pe termen lung, Guvernul stabileşte strategia naţională în domeniul imigraţiei. (3) Guvernul României, prin instituţiile abilitate, transmite Comisiei Europene şi guvernelor celorlalte state membre în timp util şi nu mai târziu de momentul în care sunt făcute publice, informaţii privind: a) proiectele de acte normative care propun măsuri cu privire la lucrătorii din state terţe şi membrii lor de familie, în ceea ce priveşte intrarea, şederea şi angajarea în muncă, precum şi realizarea egalităţii de tratament în condiţiile de viaţă şi de muncă, drepturile salariale şi alte drepturi economice, promovarea integrării în forţa de muncă autohtonă şi în societate şi returnarea voluntară în ţara de origine a unor astfel de persoane; b) proiecte de acorduri cu privire la subiectele prevăzute la lit. a), precum şi proiectele de acorduri de cooperare pe care intenţionează să le negocieze sau să le renegocieze cu state terţe, când aceste acorduri conţin prevederi referitoare la subiectele menţionate la lit. a); c) proiecte de acorduri privind condiţiile de şedere şi angajare în muncă a propriilor cetăţeni care lucrează în state terţe şi a membrilor de familie ai acestora, pe care intenţionează să le negocieze sau să le renegocieze cu statele respective. (4) Guvernul României transmite Comisiei Europene şi guvernelor celorlalte state membre textele actelor normative în vigoare, precum şi textele acordurilor încheiate cu state terţe, care reglementează subiectele menţionate la alin. (3) lit. a).  +  Capitolul II Dispoziţii generale privind intrarea, şederea şi ieşirea străinilor  +  Secţiunea 1 Intrarea străinilor pe teritoriul României  +  Articolul 6Condiţii cu privire la intrarea străinilor (1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii: a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român; b) posedă viză sau permis de şedere acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, posedă orice autorizaţie care conferă titularului drept de tranzit ori de şedere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii şi aplicabile pentru România, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. c) prezintă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea; d) prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit; e) pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul informatic naţional de semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român;-------------Lit. e) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 5 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. f) abrogată;-------------Lit. f) a alin. (1) al art. 6 a fost abrogată de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. g) pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul de informaţii Schengen în scopul refuzului intrării;-------------Lit. g) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 5 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. h) nu prezintă un pericol pentru apărarea şi securitatea naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.-------------Lit. h) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţă naţionale" cu sintagma "securitate naţională". (2) Cetăţenilor străini - membri de familie ai cetăţenilor români, precum şi străinilor titulari ai unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d).-------------Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".(2^1) Cetăţenilor străini titulari ai unui permis de mic trafic de frontieră li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).------------Alin. (2^1) al art. 6 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010. (3) Străinilor care staţionează în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum şi străinilor îmbarcaţi pe navele ori ambarcaţiunile ancorate în porturi maritime şi fluviale sau care se află în tranzit pe Dunăre ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la condiţiile de intrare şi de şedere a străinilor pe teritoriul României*).-------------Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (4) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internaţional de persoane. (5) Trecerea frontierei de stat de către străini se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite în acorduri şi înţelegeri bilaterale, sau prin alte puncte de trecere a frontierei, numai cu aprobarea autorităţii competente.-------------Alin. (5) al art. 6 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 7Obligaţiile transportatorilor (1) Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport aeriene, navale sau terestre a străinilor fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate sau ascunşi în mijloacele de transport ori care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b).-------------Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (2) În cazul nerespectării dispoziţiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă şi unde sunt acceptaţi. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile determinate de acordarea drepturilor prevăzute la art. 9 alin. (4), precum şi cele de punere în executare a măsurii nepermiterii intrării în România.-------------Alin. (2) al art. 7 a fost modificat de pct. 6 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (3) Obligaţiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile şi companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflaţi în tranzit, dacă: a) transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în ţara de destinaţie refuză să-i îmbarce; b) autorităţile statului de destinaţie nu permit intrarea străinilor şi îi returnează în România.  +  Articolul 8Nepermiterea intrării în România (1) Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. a) nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1); b) sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism; c) există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri; d) există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte. (2) Organele poliţiei de frontieră pot să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român şi în următoarele situaţii:-------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 8 a fost modificată de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. a) au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean român; b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;b^1) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;-------------Lit. b^1) a alin. (2) al art. 8 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. c) suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. (3) Organele şi instituţiile care deţin date şi informaţii cu privire la existenţa unor situaţii de natura celor prevăzute la alin. (1) şi (2) pot solicita Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau Oficiului Român pentru Imigrări dispunerea măsurii de nepermitere a intrării în România, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.-------------Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (4) Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de către organele poliţiei de frontieră şi se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Codul frontierelor Schengen, precum şi Centrului Naţional de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.-------------Alin. (4) al art. 8 a fost modificat de pct. 7 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 9Executarea măsurii nepermiterii intrării în România (1) Străinul împotriva căruia s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România are posibilitatea să părăsească voluntar punctul de trecere a frontierei de stat în termen de cel mult 24 de ore. Termenul se calculează începând cu ora următoare celei în care s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România. (2) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), măsura nepermiterii intrării în România se pune în executare de către organele poliţiei de frontieră, cu luarea în considerare a stării de sănătate a străinului şi cu respectarea prevederilor art. 90 alin. (7) şi (8), prin trimiterea acestuia către ţara de origine sau către o altă destinaţie pe care o acceptă şi unde este acceptat, cu excepţia teritoriului României. (3) În cazul în care organele poliţiei de frontieră constată că pentru îndeplinirea demersurilor legate de părăsirea punctului de trecere a frontierei sunt necesare mai mult de 12 ore, străinul este cazat într-un spaţiu amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziţie de administratorul punctului de trecere a frontierei, ori, în cazul în care acest lucru nu este posibil, într-o altă locaţie stabilită în afara punctului de trecere a frontierei, cu regim de zonă de tranzit.(3^1) Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră stabileşte, prin dispoziţie, amplasamentul locaţiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3), regulile de ordine interioară pe care străinii cazaţi în aceste locaţii sunt obligaţi să le respecte, precum şi modul de organizare a accesului, pazei, supravegherii şi însoţirii străinilor în şi din locaţiile respective. La solicitarea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale acordă sprijin, în limita atribuţiilor legale proprii, pentru organizarea şi funcţionarea locaţiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3).----------Alin. (3^1) al art. 9 a fost introdus de pct. 1 al art. II din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015. (4) Pe timpul cazării potrivit alin. (3), străinul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 104 alin. (4), de hrană, îngrijire medicală de urgenţă şi tratamentul de bază al bolii, cu luarea în considerare a nevoilor speciale în cazul persoanei vulnerabile, prin grija organelor poliţiei de frontieră. (5) În cazul în care străinul declară în faţa organelor poliţiei de frontieră că părăsirea punctului de trecere a frontierei este posibilă numai către un stat faţă de care există temeri justificate că viaţa sa este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante şi că înţelege să nu depună o cerere pentru acordarea unei forme de protecţie, acesta este cazat în spaţiul prevăzut la alin. (3). (6) La apariţia situaţiei prevăzute la alin. (5) organele poliţiei de frontieră informează de îndată Inspectoratul General pentru Imigrări care, în termen de cel mult 10 zile, analizează situaţia străinului şi stabileşte dacă declaraţia acestuia este întemeiată. (7) În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată că declaraţia străinului nu este întemeiată, comunică aceasta organelor poliţiei de frontieră, care informează străinul în acest sens. Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător. Termenul prevăzut la alin. (1) se calculează începând cu ora următoare celei în care a fost informat străinul. (8) În cazul în care constată că declaraţia străinului este întemeiată, Inspectoratul General pentru Imigrări pune în executare măsura nepermiterii intrării în România prin îndepărtarea sub escortă a străinului. Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă privind îndepărtarea sub escortă, luarea în custodie publică a străinilor şi tolerarea rămânerii pe teritoriul României se aplică în mod corespunzător.-------------Art. 9 a fost modificat de pct. 8 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 10Documentele în baza cărora se poate trece frontiera de stat (1) Trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei sau alte locuri stabilite pentru trecerea frontierei se face numai pe baza documentelor de trecere a frontierei acceptate de statul român.-------------Alin. (1) al art. 10 a fost modificat de pct. 9 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (2) Străinii incluşi ca însoţitori într-un document de trecere a frontierei de stat aparţinând altei persoane pot intra sau ieşi în/din România numai împreună cu titularul acestuia. (3) În scop de informare, lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român se publică, în regim de gratuitate, în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin ordin al ministrului afacerilor externe, în ultimul trimestru al fiecărui an calendaristic.-------------Alin. (3) al art. 10 a fost modificat de pct. 9 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (4) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înţelegeri internaţionale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, exceptarea de la obligativitatea deţinerii documentelor de trecere a frontierei.-------------Art. 10 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Secţiunea a 2-a Şederea străinilor în România  +  Articolul 11Dispoziţii generale privind şederea străinilor (1) Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere. (2) În cazul în care prin convenţiile internaţionale sau actele normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada de şedere, străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român şi pot să rămână maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul României.-------------Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 10 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 11Dispoziţii generale privind şederea străinilor (1) Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere. (2) Străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie li se permite intrarea pe teritoriul României şi pot să rămână pentru o perioadă de maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul oricărui stat Schengen. (3) Străinii care se află în posesia unei vize eliberate de un stat Schengen în condiţiile Codului de vize, cu excepţia vizelor care fac obiectul unei limitări pentru teritoriul României, pot intra şi rămâne în România cu respectarea valabilităţii vizei şi a perioadei de şedere acordate prin viza respectivă. (4) Străinilor posesori ai vizelor de lungă şedere sau ai permiselor de şedere eliberate de alte state Schengen li se permite intrarea pe teritoriul statului român şi pot să rămână pentru o perioadă de maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriile celorlalte state Schengen, altele decât cel care le-a eliberat viza de lungă şedere, respectiv permisul de şedere. Notă

    ──────────
     +  Articolul 12Condiţii cu privire la găzduirea străinilor (1) Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum şi persoana care îl găzduieşte au obligaţia să anunţe despre aceasta organul de poliţie competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării şi, respectiv, a găzduirii.-------------Alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (2) În situaţia cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalităţile de luare în evidenţă la administraţia locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliţie competent teritorial. (3) Datele prevăzute la alin. (2) se prezintă şi poliţiştilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări şi celor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, la solicitarea acestora.-------------Alin. (3) al art. 12 a fost introdus de pct. 11 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 13Informarea autorităţilor cu privire la schimbările intervenite în situaţia străinului (1) Pe durata şederii în România străinii sunt obligaţi să declare la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de şedere, următoarele: a) orice modificare intervenită în situaţia personală, în special schimbarea numelui, a cetăţeniei, a domiciliului sau reşedinţei, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 12 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. b) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă; c) prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.-------------Lit. c) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (2) Străinul care îşi schimbă numele, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa este obligat ca, odată cu declararea modificării intervenite în situaţia personală, să solicite un nou document de identitate.-------------Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 13 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (3) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliţie competent teritorial. (4) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore. (5) În cazul străinului care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa, termenul prevăzut la alin. (4) curge de la data stabilirii la noua adresă.-------------Alin. (5) al art. 13 a fost introdus de pct. 14 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.
     +  Secţiunea a 3-a Ieşirea străinilor de pe teritoriul României  +  Articolul 14Ieşirea străinilor (1) În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în ţară, acesta trebuie să prezinte la ieşirea din România un nou document valabil de trecere a frontierei de stat. (2) Ieşirea din ţară a străinilor care au cetăţenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliţiei de frontieră pot permite ieşirea din ţară şi în baza documentului care atestă o altă cetăţenie.  +  Articolul 15Nepermiterea ieşirii (1) Străinului nu i se permite ieşirea din ţară în următoarele situaţii: a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituirea măsurii interdicţiei de părăsire a localităţii sau a ţării; b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) organele competente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor pune în aplicare măsura de a nu permite ieşirea de pe teritoriul României, numai în baza documentelor încheiate de procuror, de instanţele de judecată sau de organele prevăzute de lege care au atribuţii de punere în executare a pedepsei închisorii, care conţin o asemenea măsură şi sunt transmise pentru punere în aplicare.-------------Alin. (2) al art. 15 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (3) Abrogat.-------------Alin. (3) al art. 15 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (4) Punerea în aplicare a măsurii se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la frontieră de către organele poliţiei de frontieră.-------------Alin. (4) al art. 15 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 16Încetarea măsurii de nepermitere a ieşiriiÎncetarea măsurii de nepermitere a ieşirii se face prin anularea consemnului nominal, la solicitarea scrisă a autorităţii publice căreia îi revine o astfel de competenţă potrivit legii, pentru situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1).-------------Art. 16 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.
     +  Capitolul II^1Regimul aplicabil micului trafic de frontieră------------Cap. II^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^1Domeniu de reglementareMicul trafic de frontieră se desfăşoară potrivit acordurilor bilaterale încheiate de România cu state terţe vecine în temeiul prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 13 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre şi de modificare a dispoziţiilor Convenţiei Schengen, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L405 din 30 decembrie 2006.------------Art. 16^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^2Organele competente să elibereze permisul de mic trafic de frontieră (1) Permisele de mic trafic de frontieră se eliberează de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în ţările terţe vecine cu care România a încheiat acordurile prevăzute la art. 16^1, în condiţiile stabilite prin aceste acorduri. (2) Documentele prevăzute la alin. (1) se eliberează într-un termen de până la 60 de zile de la data depunerii cererii. (3) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea permiselor de mic trafic de frontieră, misiunile diplomatice şi oficiile consulare solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului afacerilor interne. (4) Prin avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (3) se constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e), g) şi h). (5) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare.------------Art. 16^2 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^3Regimul permisului de mic trafic de frontieră (1) Permisul de mic trafic de frontieră, eliberat străinului în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, reprezintă documentul care dă dreptul rezidenţilor din zona de frontieră să treacă frontiera de stat comună, în regim de mic trafic de frontieră, conform Regulamentului (CE) nr. 1.931/2006 şi în baza acordurilor prevăzute la art. 16^1. (2) Titularul permisului de mic trafic de frontieră are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta. (3) Titularul permisului de mic trafic de frontieră este obligat să anunţe organele poliţiei de frontieră competente despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de mic trafic, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii. (4) Străinului i se eliberează de către organele emitente prevăzute la art. 16^2 alin. (1) un nou permis de mic trafic de frontieră în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, după reluarea integrală a procedurii de eliberare. (5) Forma şi conţinutul permiselor de mic trafic de frontieră se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Ministerul Afacerilor Externe comunică Comisiei Europene şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene modelul de permis de trecere locală a frontierei. (6) În temeiul art. 12 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidenţa permiselor de mic trafic de frontieră solicitate, eliberate, anulate sau revocate se ţine la nivel naţional într-un registru central, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este desemnat şi punct de contact naţional, responsabil cu gestionarea şi furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul central se alimentează şi se actualizează de către toate autorităţile cu atribuţii în domeniul micului trafic la frontieră.------------Art. 16^3 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^4Anularea şi revocarea permiselor de mic trafic de frontieră (1) Permisul de mic trafic de frontieră poate fi anulat sau revocat în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţară de către organele poliţiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, sau de către Oficiul Român pentru Imigrări atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. (2) Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării permisului de mic trafic de frontieră se face de către organele poliţiei de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări. (3) Autorităţile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării permisului de mic trafic de frontieră în următoarele situaţii: a) se constată ulterior că, la data solicitării permisului de mic trafic de frontieră, străinii nu îndeplineau condiţiile prevăzute de acordurile care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună; b) străinii au obţinut permisul de mic trafic de frontieră pe baza unor documente sau informaţii false; c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora; d) străinii au încălcat reglementările vamale sau au trecut ori au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;-------------Lit. d) a alin. (3) al art. 16^4 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. e) străinii au intrat în România în perioada de interdicţie dispusă anterior. (4) Măsura revocării permisului de mic trafic de frontieră poate fi dispusă de către autorităţile prevăzute la alin. (1) în următoarele situaţii: a) străinii nu mai îndeplinesc condiţiile cerute la acordarea permisului de mic trafic de frontieră; b) după acordarea permisului de mic trafic de frontieră străinii au fost declaraţi indezirabili sau împotriva lor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România; c) străinii recidivează în depăşirea zonei de frontieră prevăzută pentru micul trafic. (5) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a permisului de mic trafic de frontieră, luată de autoritatea competentă conform alin. (1), se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către: a) misiunea diplomatică sau oficiul consular care a eliberat permisul de mic trafic de frontieră, atunci când solicitantul se află în străinătate; b) de către organele poliţiei de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat; c) Inspectoratul General pentru Imigrări, atunci când cel în cauză se află în România, prin decizia de returnare.-------------Lit. c) a alin. (5) al art. 16^4 a fost modificată de pct. 15 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (6) De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.------------Art. 16^4 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^5Contravenţii şi sancţiuni (1) În situaţia în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depăşeşte perioada de şedere stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancţionării contravenţionale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei şi se emite decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1).-------------Alin. (1) al art. 16^5 a fost modificat de pct. 16 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (2) În situaţia în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depăşeşte zona de frontieră stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancţionării contravenţionale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei şi se emite decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1).-------------Alin. (2) al art. 16^5 a fost modificat de pct. 16 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (3) În situaţia în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă obligaţiile prevăzute la art. 16^3 alin. (2), împotriva acestuia se dispune măsura sancţionării contravenţionale cu amendă de la 100 lei la 500 lei. (4) În situaţia în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă termenul de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de mic trafic de frontieră, prevăzut la art. 16^3 alin. (3), împotriva acestuia se dispune măsura sancţionării contravenţionale cu amendă de la 100 lei la 500 lei. (5) Împotriva titularului permisului de mic trafic de frontieră va fi dispusă măsura interzicerii intrării în România, după cum urmează: a) pentru străinii prevăzuţi la alin. (1):(i) un an în cazul unei şederi ilegale de la 30 de zile la un an sau în cazul în care străinul nu a respectat decizia de returnare;(ii) 2 ani în cazul unei şederi ilegale de peste un an; b) 3 ani pentru străinii prevăzuţi la art. 16^4 alin. (4) lit. c). (6) Pentru străinii prevăzuţi la art. 16^4 alin. (3) lit. e) şi alin. (4) lit. b), interdicţia va fi egală cu perioada de interdicţie dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani. (7) Interzicerea intrării se dispune în condiţiile prevăzute la art. 106^3.-------------Alin. (7) al art. 16^5 a fost modificat de pct. 16 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (8) În cazurile prevăzute la alin. (5) lit. a), durata interdicţiei se stabileşte cu aplicarea prevederilor art. 106^4 alin. (4).-------------Alin. (8) al art. 16^5 a fost modificat de pct. 16 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (9) În temeiul art. 17 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidenţa tuturor cazurilor de utilizare abuzivă a regimului specific micului trafic de frontieră şi a sancţiunilor aplicate se ţine la nivel naţional într-un registru special, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este responsabil cu gestionarea şi furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul special se alimentează şi se actualizează de către toate autorităţile cu atribuţii în domeniul micului trafic la frontieră.------------Art. 16^5 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Capitolul III Regimul acordării vizelor  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 17Forma şi conţinutul vizeiForma, conţinutul şi elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Afacerilor Interne şi în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.  +  Articolul 18Limitele drepturilor conferite de viză (1) Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliţiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2). (2) Dreptul de şedere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.  +  Articolul 19Exceptarea de la regimul obligativităţii vizelor (1) Sunt exceptaţi de la obligativitatea vizelor cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condiţiile şi pentru perioadele de şedere stabilite prin aceste acorduri. (2) Străinii piloţi de aeronave şi ceilalţi membri ai echipajului, titulari ai unei licenţe de zbor sau ai unui certificat de echipaj, prevăzute la anexa nr. 9 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, sunt scutiţi de obligativitatea de a avea paşaport şi de a avea viză numai în situaţiile în care se află în exerciţiul funcţiunii şi: a) nu părăsesc aeroportul de escală; b) nu părăsesc aeroportul de destinaţie; c) nu părăsesc teritoriul oraşului situat în apropierea aeroportului; d) nu părăsesc aeroportul decât pentru a merge la un alt aeroport românesc. (3) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.  +  Secţiunea a 2-a Tipuri de vize  +  Articolul 20Tipuri de vizeÎn funcţie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi*): a) viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A; b) viza de tranzit, identificată prin simbolul B*); c) viza de scurtă şedere, identificată prin simbolul C; d) viza de lungă şedere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcţie de activitatea pe care urmează să o desfăşoare în România străinul căruia i-a fost acordată:(i) desfăşurarea de activităţi economice, identificată prin simbolul D/AE;(ii) desfăşurarea de activităţi profesionale, identificată prin simbolul D/AP;(iii) desfăşurarea de activităţi comerciale, identificată prin simbolul D/AC;(iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;(iv^1) detaşare, identificată prin simbolul D/DT;-------------Pct. (iv^1) al literei d) a art. 20 a fost introdus de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(v) studii, identificată prin simbolul D/SD;(vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;(vii) activităţi religioase, identificată prin simbolul D/AR;-------------Pct. (vii) al literei d) a art. 20 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(viii) activităţi de cercetare ştiinţifică, identificată prin simbolul D/CS;(ix) viza diplomatică şi viza de serviciu, identificată prin simbolul DS;(x) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.  +  Articolul 21Viza de tranzit aeroportuar (1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă în situaţiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize. (2) Incidenţa situaţiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) din Codul de vize se stabileşte prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la emiterea, respectiv abrogarea ordinului comun prevăzut la alin. (2).-------------Art. 21 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 22*)Viza de tranzitViza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depăşească 5 zile.  +  Articolul 23*)Viza de scurtă şedere (1) Viza de scurtă şedere este viza care permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi a căror durată să nu depăşească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul României. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări.-------------Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (2) Abrogat.-------------Alin. (2) al art. 23 a fost abrogat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (3) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relaţii de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităţilor administrative centrale sau a societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă şedere cu intrări multiple poate fi acordată şi pe o perioadă de un an şi, în mod excepţional, pe o perioadă de până la 5 ani. Şi în aceste situaţii durata şederii nu poate depăşi 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul României.-------------Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (4) Viza de scurtă şedere se acordă pentru următoarele scopuri: a) misiune - străinilor care, pentru raţiuni ce ţin de funcţia lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor, administraţiilor publice sau organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru cei care, prin scopul şederii lor în România, prezintă interes pentru relaţiile dintre statul român şi statul de apartenenţă. Acest tip de viză se poate elibera şi membrilor de familie care îi însoţesc pe aceştia; b) turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice; c) vizită - pentru străinul care intenţionează să se deplaseze în România în vizită la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil; d) afaceri - pentru străinul care intenţionează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru amplasarea, punerea în funcţiune sau verificarea folosirii şi funcţionării bunurilor achiziţionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale şi de cooperare industrială, pentru instruirea personalului în acest sens, precum şi pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acţionar al unei societăţi comerciale din România;-------------Lit. d) a alin. (4) al art. 23 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. e) transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane; f) activităţi sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată de timp limitată, în vederea participării la activităţi sportive ocazionale;-------------Lit. f) a alin. (4) al art. 23 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. g) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române - în condiţiile justificării prezenţei în România. (5) Dreptul de şedere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă şedere, nu poate fi prelungit.  +  Articolul 24Viza de lungă şedere (1) Viza de lungă şedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri: a) desfăşurarea de activităţi economice - străinilor care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi economice organizate şi reglementate prin legi speciale;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. b) desfăşurarea de activităţi profesionale - străinilor care urmează să exercite pe teritoriul României profesii liberale reglementate prin legi speciale;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. c) desfăşurarea de activităţi comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină acţionari sau asociaţi cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societăţi comerciale din România; d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera şi sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă în condiţiile legii;-------------Lit. d) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.d^1) detaşare - străinilor calificaţi, angajaţi ai unei persoane juridice cu sediul în străinătate, care urmează să desfăşoare activităţi în muncă pe teritoriul României, în condiţiile legii.-------------Lit. d^1) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. e) studii - străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învăţământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obţinerea unor titluri ştiinţifice în cadrul instituţiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii; f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unităţii familiale; g) activităţi religioase - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfăşura activităţi în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora;-------------Lit. g) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. h) activităţi de cercetare ştiinţifică - străinilor care urmează să intre în România pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică. i) alte scopuri. (2) Prin viza de lungă şedere străinilor li se acordă dreptul de şedere temporară şi posibilitatea de a solicita prelungirea acestuia şi obţinerea unui permis de şedere.-------------Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de pct. 19 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 25Viza diplomatică şi viza de serviciu (1) Viza diplomatică şi viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o şedere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui paşaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcţie oficială ca membri ai unei reprezentanţe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenenţă în România. (2) Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de paşapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimiţător sau a unei reprezentanţe diplomatice ori consulare a acestuia, precum şi membrilor de familie, împreună cu care titularul locuieşte, şi sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înţelegerile bilaterale la care România este parte.  +  Articolul 26Abrogat.-------------Art. 26 a fost abrogat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Secţiunea a 3-a Condiţii generale de acordare a vizelor  +  Articolul 27*)Acordarea vizei române (1) Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.(1^1) Cererea de viză se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, în a căror circumscripţie solicitantul îşi are domiciliul ori reşedinţa, iar în cazuri deosebite, urgente, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul pe al cărui teritoriu solicitantul se află legal.-------------Alin. (1^1) al art. 27 a fost introdus de pct. 20 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (2) Viza română se acordă numai dacă: a) sunt îndeplinite condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-h); b) nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) sau alin. (2) lit. c);-------------Lit. b) a alin. (2) al art. 27 a fost modificată de pct. 22 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. c) pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pe probleme de migraţie, azil şi vize; d) pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, precum şi ai statelor părţi la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare; e) nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale; f) străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni săvârşite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei; g) sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de acordare a vizei în funcţie de scopul pentru care este solicitată; h) documentul de călătorie nu este contrafăcut, fals sau falsificat;-------------Lit. h) a alin. (2) al art. 27 a fost introdusă de pct. 23 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. i) nu există îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor justificative înaintate de către solicitant sau cu privire la veridicitatea datelor pe care acestea le cuprind, la gradul de încredere care poate fi acordat declaraţiilor solicitantului, sau cu privire la intenţia acestuia de a părăsi teritoriul României înainte de expirarea vizei pe care o solicită.-------------Lit. i) a alin. (2) al art. 27 a fost introdusă de pct. 23 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (3) Străinilor a căror şedere pe teritoriul României este în interesul statului român li se poate acorda viza română, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului sau autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate adresată Centrului Naţional de Vize, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2), dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea naţională.-------------Alin. (3) al art. 27 a fost introdus de pct. 21 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 28*)Condiţii cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie (1) Documentul de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să fi fost eliberat în ultimii 10 ani, iar valabilitatea acestuia trebuie să depăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin 3 luni.-------------Alin. (1) al art. 28 a fost modificat de pct. 24 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (2) Pe cale de excepţie, pentru motive de urgenţă, cu caracter umanitar sau de interes naţional ori în virtutea unor obligaţii internaţionale asumate de România, pot fi acordate vize şi străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiţia ca durata de valabilitate a vizei să nu o depăşească pe cea a documentului.  +  Articolul 29*)Condiţii cu privire la solicitarea vizei (1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul şi condiţiile călătoriei, precum şi de dovada că posedă mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a părăsi teritoriul României. (2) Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreţinere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărţi de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existenţa resurselor financiare corespunzătoare. (3) La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu. (4) Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia, fiind considerată inadmisibilă, iar examinarea dosarului de viză este oprită, în următoarele cazuri: a) este depusă cu mai mult de 3 luni înainte de data preconizată a sosirii în România; b) solicitantul nu prezintă formularul de cerere completat, semnat şi două fotografii conforme standardelor; c) atunci când taxa de viză nu a fost plătită.-------------Alin. (4) al art. 29 a fost modificat de pct. 25 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (5) La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autorităţile competente să acorde viza. (6) Pot face excepţie de la prevederile alin. (3) şi (5) personalităţile marcante ale vieţii sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanţă foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular şi numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la buna-credinţă a solicitantului, precum şi în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut şi demn de încredere răspunde de buna-credinţă a solicitanţilor.  +  Articolul 29^1*)Cooperarea cu prestatorii externi de servicii (1) Prin excepţie de la art. 29 alin. (5), cererile de acordare a vizelor pot fi depuse şi prin intermediul prestatorilor externi de servicii contractaţi de Ministerul Afacerilor Externe potrivit legii. (2) Condiţiile şi modalităţile de cooperare cu prestatorii externi de servicii se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe. (3) Prestatorilor externi de servicii nu li se permite accesul la Sistemul naţional de informaţii privind vizele şi nu le pot fi delegate atribuţii privind examinarea cererilor, efectuarea interviurilor cu solicitanţii de vize, decizia asupra cererilor, tipărirea şi aplicarea colantelor de vize. (4) Pe baza contractelor de cooperare încheiate cu Ministerul Afacerilor Externe, prestatorii externi de servicii pot îndeplini, după caz, una sau mai multe dintre următoarele sarcini: a) furnizarea de informaţii privind condiţiile de acordare a vizelor şi formularele pentru cererile de viză; b) informarea solicitantului cu privire la documentele justificative solicitate, pe baza unei liste de control; c) colectarea datelor, inclusiv, după caz, a elementelor biometrice de identificare şi a cererilor de acordare a vizelor, precum şi transmiterea acestora, în condiţiile legii, către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României competente; d) perceperea taxelor de viză şi transferul acestora către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României competente; e) gestionarea programărilor pentru prezentarea în persoană la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României competente; f) depunerea şi ridicarea documentelor de călătorie la şi de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României şi returnarea acestora solicitanţilor. (5) Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte ca taxele suplimentare de servicii percepute de prestatorii externi de servicii să fie proporţionale cu cheltuielile suportate de aceştia pentru îndeplinirea sarcinilor care le-au fost încredinţate şi să nu depăşească jumătate din cuantumul taxei aferente procesării unei cereri de viză. (6) Cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude posibilitatea depunerii cererilor de acordare a vizei direct la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. (7) În eventualitatea încetării cooperării cu un prestator extern de servicii, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României competente asigură continuitatea furnizării de servicii complete în materie de acordare a vizelor.-------------Art. 29^1 a fost introdus de pct. 26 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 30*)Organele competente să acorde viza română (1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. (2) Lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 81 din 21 martie 2001. (3) Viza de scurtă şedere se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, astfel: a) fără aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în lista menţionată la alin. (2), pentru care nu este necesară procedura invitaţiei; b) cu aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize, pentru străinii care provin din statele menţionate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2), precum şi în cazul în care sunt necesare verificări suplimentare pentru soluţionarea cererilor depuse de străinii care provin din statele prevăzute în lista menţionată la alin. (2), pentru care nu este necesară procedura invitaţiei.-------------Lit. b) a alin. (3) al art. 30 a fost modificată de pct. 27 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (4) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă şedere, Centrul Naţional de Vize solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului afacerilor interne. (5) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (4) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum şi la art. 27 alin. (2) lit. c) şi e).-------------Alin. (5) al art. 30 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (6) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Naţional de Vize. În situaţii temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare. (7) Viza de lungă şedere se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Naţional de Vize, numai după obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări. (8) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. c) şi e), precum şi a condiţiilor speciale pentru fiecare tip de viză.-------------Alin. (8) al art. 30 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (9) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile.-------------Alin. (9) al art. 30 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (10) Viza pentru străinii care sunt membri de familie ai cetăţenilor români şi viza de scurtă şedere pentru străinii prevăzuţi la art. 16 alin. (4) din Codul de vize se acordă de misiunile diplomatice şi de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor.-------------Alin. (10) al art. 30 a fost modificat de pct. 28 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (11) În cazul în care misiunea diplomatică sau oficiul consular emitent identifică o eroare după ce autocolantul de viză a fost aplicat în documentul de călătorie, autocolantul de viză se anulează barându-l cu o cruce cu cerneală neradiabilă şi se aplică un alt autocolant de viză pe o pagină diferită.-------------Alin. (11) al art. 30 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (12) În scopul primirii cererilor de vize şi al eliberării vizelor, România poate încheia acorduri bilaterale de reprezentare, cu oricare dintre statele Schengen. Aceste acorduri se încheie de Ministerul Afacerilor Externe în formă simplificată şi vor menţiona durata şi aria de aplicabilitate, competenţele în materie de acceptare sau respingere a cererilor de vize, precum şi modalităţile de încetare. România, în situaţia în care este stat reprezentat, va notifica Comisia Europeană cu privire la acordurile încheiate, la momentul intrării în vigoare şi încetării acestora.-------------Alin. (12) al art. 30 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 31*)Eliberarea vizei româneViza se eliberează de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României numai dacă la data eliberării vizei mai sunt îndeplinite condiţiile ce au stat la baza aprobării acesteia.  +  Articolul 32*)Acordarea vizei de către organele poliţiei de frontierăOrganele poliţiei de frontieră aplică prevederile art. 35 şi 36 din Codul de vize pentru acordarea, cu titlu de excepţie, în punctele de trecere a frontierei de stat, a vizelor de scurtă şedere şi a vizelor de tranzit.-------------Art. 32 a fost modificat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 33Anularea şi revocarea vizei (1) Viza poate fi anulată sau revocată în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţară de către organele poliţiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat sau cu ocazia depistării persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, ori de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în ţară se face de către organele poliţiei de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.-------------Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situaţii*): a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă; b) străinii au obţinut viza de intrare pe baza unor documente sau informaţii false; c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora; d) străinii au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;-------------Lit. d) a alin. (2) al art. 33 a fost modificată de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. e) străinii au intrat în România în perioada de interdicţie, dispusă anterior.-------------Lit. e) a alin. (2) al art. 33 a fost introdusă de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.16. La articolul 33, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Situaţiile în care autorităţile prevăzute la alin. (1) anulează sau revocă vizele de tranzit aeroportuar sau vizele de scurtă şedere sunt cele prevăzute la art. 34 din Codul de vize. (3) Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autorităţile prevăzute la alin. (1) în următoarele situaţii:*) 17. La articolul 33, partea introductivă a alineatului (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Măsura revocării vizei de lungă şedere poate fi dispusă de către autorităţile prevăzute la alin. (1) în următoarele situaţii: a) străinii nu mai îndeplinesc condiţiile cerute la acordarea vizei; b) nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare; c) după acordarea vizei, împotriva străinilor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România sau au fost declaraţi indezirabili.-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 33 a fost modificată de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele poliţiei de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, şi de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizia de returnare, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.-------------Alin. (4) al art. 33 a fost modificat de pct. 29 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(4^1) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României ori, după caz, de organele poliţiei de frontieră poate fi contestată potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de către Inspectoratul General pentru Imigrări poate fi contestată în condiţiile art. 85.-------------Alin. (4^1) al art. 33 a fost modificat de pct. 29 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014."18. La articolul 33, alineatul (4^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:«(4^1) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României poate fi contestată la comisia prevăzută la art. 31 alin. (3). Decizia de anulare sau de revocare dispusă de organele poliţiei de frontieră poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de Inspectoratul General pentru Imigrări poate fi contestată în condiţiile art. 85.»"19. La articolul 33, după alineatul (4^1) se introduce un nou alineat, alineatul (4^2), cu următorul cuprins:(4^2) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă şedere se comunică străinului de către autorităţile prevăzute la alin. (4), utilizându-se formularul prevăzut în anexa VI la Codul de vize. (5) Dacă o viză este anulată sau revocată se aplică o ştampilă cu menţiunea «ANULAT» sau «REVOCAT», iar elementul optic variabil al autocolantului de viză, elementul de securitate «efect de imagine latentă», precum şi termenul «viză» se anulează prin haşurare.-------------Alin. (5) al art. 33 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.20. La articolul 33, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) Anularea sau revocarea vizelor de tranzit aeroportuar, a vizelor de scurtă şedere şi a vizelor de lungă şedere se materializează pe colantul de viză prin realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 34 alin. (5) din Codul de vize.21. La articolul 33, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:(5^1) În situaţia anulării sau revocării vizei emise de un alt stat Schengen, autoritatea care a dispus măsura comunică acest lucru Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în vederea informării statului emitent. (6) La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliţiei de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situaţia în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întreţinere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întreţinere, potrivit legii*).22. La articolul 33, alineatul (6) se abrogă.23. După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 33^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 33^1Prelungirea valabilităţii vizei de scurtă şedere sau a dreptului de şedere conferit străinului prin viză (1) Durata valabilităţii şi/sau a dreptului de şedere stabilit prin viza de scurtă şedere eliberată de autorităţile române sau de către un alt stat Schengen poate fi prelungită în condiţiile art. 33 din Codul de vize. (2) Autoritatea naţională competentă să prelungească viza prevăzută la alin. (1), aplicată pe paşapoartele simple, este Oficiul Român pentru Imigrări şi formaţiunile teritoriale ale acestuia, iar pentru cele aplicate pe paşapoartele de serviciu sau diplomatice este Ministerul Afacerilor Externe.  +  Secţiunea a 4-a*) Condiţii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar, de tranzit şi de scurtă şedere  +  Articolul 34Condiţii de acordare a vizei de tranzit aeroportuar (1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă, în situaţiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize, de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condiţiile existenţei vizei unui stat terţ care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condiţiile prezentării biletului de avion valabil până la destinaţie şi permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile*). (2) Acest tip de viză nu este necesar în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (5) din Codul de vize.-------------Art. 34 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 35*)Condiţii de acordare a vizei de tranzit (1) Viza de tranzit se acordă solicitanţilor în următoarele condiţii: a) sunt în posesia vizei unui stat terţ şi, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei; b) posedă bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau prezintă permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto. (2) Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) însoţitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu aceştia.  +  Articolul 36*)Condiţii de acordare a vizelor de scurtă şedere (1) În funcţie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă şedere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calităţile prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. a) şi se deplasează în România în virtutea acestor calităţi; b) turism - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:(i) voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică şi itinerarul călătoriei;(ii) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;(iii) asigurare medicală;(iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă; c) vizită - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:(i) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;(ii) asigurare medicală;(iii) invitaţie autentificată din partea persoanei vizitate, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind executarea măsurilor de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului;-------------Pct. (iii) al lit. c) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de întreţinere;(v) dovada asigurării condiţiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului, dacă persoana vizitată nu asigură cazarea; d) afaceri - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:(i) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;(ii) asigurare medicală;(iii) invitaţie din partea unei societăţi comerciale sau autorităţi publice de a participa la întâlniri, conferinţe, târguri ori congrese având legătură cu comerţul sau cu industria, din care să rezulte faptul că societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura costurile privind executarea măsurilor de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;-------------Pct. (iii) al lit. d) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;(v) dovada asigurării condiţiilor de cazare; e) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:(i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum şi activitatea ce urmează a fi desfăşurată pe durata şederii;(ii) asigurare medicală;(iii) permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;(iv) licenţă de transport şi licenţă de execuţie; f) activităţi sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:(i) invitaţia organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală şi a cazării;(ii) lista oficială a delegaţiei sportive străine, cu specificarea calităţii fiecărui membru;(iii) abrogat;-------------Pct. (iii) al lit. f) a alin. (1) al art. 36 a fost abrogat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. g) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:(i) documente emise de instituţiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezenţa în România;(ii) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;(iii) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.-------------Pct. (iii) al lit.g) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(iv) asigurare medicală;(v) dovada asigurării condiţiilor de cazare. (2) Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (ii), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) şi lit. g) pct. (ii) însoţitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu aceştia şi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (iv) solicitanţii de vize care fac dovada achitării anticipate şi integrale a pachetelor de servicii turistice privind cel puţin cazarea şi hrană.-------------Alin. (2) al art. 36 a fost modificat de pct. 30 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2^1) Străinii membri de familie ai cetăţenilor români, categorie de persoane în care sunt încadraţi soţul sau soţia cetăţeanului român, descendenţii direcţi ai cetăţeanului român, în vârstă de cel mult 21 de ani, precum şi ascendenţii direcţi ai cetăţeanului român sau ai soţului ori soţiei, care se află în întreţinerea sa, sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiilor stabilite la alin. (1) lit. c) pct. (iii)-(v), dacă prezintă următoarele documente: a) paşaportul sau actul de identitate al cetăţeanului român, în original, însoţit de declaraţia cetăţeanului român privind asigurarea condiţiilor de cazare sau invitaţie autentificată din partea cetăţeanului român în care se menţionează asigurarea condiţiilor de cazare, însoţită de copia paşaportului sau actului de identitate al cetăţeanului român; b) documente doveditoare ale căsătoriei cu cetăţeanul român, eliberate în conformitate cu legislaţia română, respectiv documente doveditoare ale legăturii de rudenie cu cetăţeanul român.-------------Alin. (2^1) al art. 36 a fost introdus de pct. 31 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (3) Refuzul acordării vizei de scurtă şedere nu poate fi contestat. (4) Atunci când rezultatele interviului, documentele prezentate şi circumstanţele personale ale solicitantului vizei indică neclarităţi, pot fi solicitate şi alte documente decât cele prevăzute la alin. (1) sau (2^1).-------------Alin. (4) al art. 36 a fost introdus de pct. 32 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Secţiunea a 5-a Condiţii speciale de acordare a vizelor de scurtă şedere pe bază de invitaţie  +  Articolul 37Domeniul de aplicare (1) Acordarea vizelor de scurtă şedere străinilor proveniţi din statele menţionate în lista prevăzută la art. 30 alin. (2) pentru care este stabilită procedura invitaţiei se face potrivit prevederilor art. 27-29, cu respectarea condiţiilor speciale din prezenta secţiune*). (2) Lista statelor pentru ai căror cetăţeni sunt aplicabile aceste prevederi se stabileşte de către Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne.  +  Articolul 38Procedura invitaţiei (1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 37 alin. (1), posesori de paşapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă şedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare invitaţie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind executarea măsurilor de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 38 a fost modificată de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare". a) vizită - pot face invitaţii cetăţenii români, cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European, cetăţenii Confederaţiei Elveţiene sau străinii posesori ai unui document care atestă rezidenţa sau şederea pe teritoriul României, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:-------------Partea introductivă a lit. a) a alin. (1) al art. 38 a fost modificată de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(i) cartea de identitate sau paşaportul pentru cetăţenii români, cartea de identitate sau paşaportul şi certificatul de înregistrare, cartea de rezidenţă sau cartea de rezidenţă permanentă pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European şi pentru cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi pentru membrii de familie ai acestora şi paşaportul şi permisul de şedere pentru străini, în original şi în copie;-------------Pct. (i) al lit. a) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(ii) dovada asigurării condiţiilor de cazare;(iii) dovada posibilităţilor de asigurare a întreţinerii străinului în cuantum de cel puţin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, aparţinând străinului invitat;(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat; b) turism - pot face invitaţii, nominal pentru fiecare străin invitat, societăţile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:(i) actele de înfiinţare ale persoanei juridice care face invitaţia;-------------Pct. (i) al literei b) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi, după caz, împuternicirea din partea societăţii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;-------------Pct. (ii) al lit. b) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(iii) cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat;(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat; c) afaceri - pot face invitaţii, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societăţile comerciale cu sediul în România. În numele societăţilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deţinătoare ale majorităţii capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:(i) actele de înfiinţare ale persoanei juridice care face invitaţia;-------------Pct. (i) al lit. c) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi, după caz, împuternicirea din partea societăţii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;-------------Pct. (ii) al lit. c) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(iii) cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat;(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;(vi) dovada asigurării condiţiilor de cazare a străinului invitat pe perioada şederii în România. (2) Invitaţiile se completează în două exemplare şi se depun la sediul formaţiunilor teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea aprobării. (3) Invitaţia se aprobă dacă străinul invitat îndeplineşte condiţiile legale de intrare în România, dacă nu prezintă risc de migraţie ilegală sau risc la adresa securităţii naţionale şi dacă există suficiente garanţii că va părăsi teritoriul ţării la expirarea vizei. Pentru străinii care provin din state cunoscute cu problematică teroristă activă se consultă autoritatea naţională în domeniul combaterii terorismului.-------------Alin. (3) al art. 38 a fost modificat de pct. 33 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (4) Soluţionarea cererilor de aprobare a invitaţiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii. Pentru străinii care urmează să vină în România în scop turistic, în grupuri organizate de minimum 20 de persoane, la solicitarea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, membre ale Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, aprobarea invitaţiilor se face în termen de 30 de zile de la data depunerii.-------------Alin. (4) al art. 38 a fost modificat de pct. 33 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (5) În cazul aprobării, un exemplar al invitaţiei va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române. (6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitaţiei. (7) Nu se aprobă o nouă invitaţie depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul ţării în termenul de valabilitate al vizei. (8) Vizele se acordă cu un drept de şedere de până la 90 de zile, în funcţie de perioada pentru care străinul este invitat.  +  Articolul 39Forma şi conţinutul invitaţiei (1) Forma, conţinutul şi elementele de siguranţă ale invitaţiei prevăzute de prezenta secţiune se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Interne, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul Afacerilor Interne va asigura, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecţionarea formularelor*). (2) Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.  +  Articolul 40Excepţii de la procedura invitaţiei (1) Centrul Naţional de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Oficiului Român pentru Imigrări, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta secţiune, pentru următoarele categorii de străini: a) străinul minor al cărui părinte este beneficiar al statutului de refugiat sau are protecţie subsidiară ori se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. b) soţul/soţia şi părinţii străinului beneficiar al statutului de refugiat sau care are protecţie subsidiară ori care se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. c) străinul major al cărui părinte este cetăţean român; d) străinul, părinte al unui cetăţean român. (2) Centrul Naţional de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Oficiului Român pentru Imigrări şi fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta secţiune, pentru următoarele categorii de străini: a) străinii căsătoriţi cu cetăţeni români; b) străinii copii minori ai cetăţenilor români; c) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în statele părţi la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să depăşească valabilitatea permisului de şedere*); d) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în state pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în statele părţi la Acordul Schengen; e) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, ale statelor părţi la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate depăşi valabilitatea acestei vize*); f) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităţilor administrative, precum şi a societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înscrise pe listele contribuabililor la bugetul de stat, stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, şi care îşi asumă, printr-o scrisoare de garanţie adresată în original Centrului Naţional de Vize, obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de executare a măsurilor de îndepărtare;-------------Lit. f) a alin. (2) al art. 40 a fost modificată de pct. 34 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. g) străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România; h) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităţilor publice centrale ori a camerelor de comerţ străine; i) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul Naţional de Vize din partea următoarelor instituţii din România: Administraţia Prezidenţială, Parlamentul, Guvernul şi alte autorităţi publice centrale şi locale, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, precum şi cele teritoriale şi a prefecturilor, care îşi asuma obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de executare a măsurilor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanţie transmisă în original;-------------Lit. i) a alin. (2) al art. 40 a fost modificată de pct. 34 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. j) şoferii de TIR; k) personalităţile din diaspora românească şi descendenţii acestora; l) părinţii elevilor sau studenţilor străini, acceptaţi la studii în România, care sosesc în vederea primei instalări a acestora, sub rezerva prezentării unui document apostilat sau, după caz, supralegalizat, eliberat de autorităţile din statul de origine care să ateste legătura de rudenie.-------------Lit. l) a alin. (2) al art. 40 a fost introdusă de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. m) străinii care urmează să vină în România la solicitarea unei persoane juridice de interes public, care funcţionează în mod legal şi care îşi asumă obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de executare a măsurilor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanţie adresată în original Centrului Naţional de Vize.-------------Lit. m) a alin. (2) al art. 40 a fost introdusă de pct. 35 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Secţiunea a 6-a Condiţii speciale de acordare a vizei de lungă şedere  +  Articolul 41Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice (1) Viza de lungă şedere pentru activităţi economice se acordă străinilor care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi economice organizate şi reglementate prin legi speciale şi care prezintă următoarele documente: a) dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea specială; b) asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei; c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică. (2) Străinilor li se aplică în mod corespunzător prevederile legislaţiei speciale privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.-------------Art. 41 a fost modificat de pct. 36 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 42Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionaleViza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale se acordă străinilor care urmează să exercite pe teritoriul României profesii liberale reglementate prin legi speciale, cu prezentarea următoarelor documente: a) dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective; b) dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România; c) asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei; d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.-------------Art. 42 a fost modificat de pct. 37 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 43Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale (1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, străinilor care sunt acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române, care urmează să realizeze o investiţie, în condiţiile prezentului articol. (2) Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine se acordă străinilor prevăzuţi la alin. (1) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) prezintă un plan de afaceri care va cuprinde date referitoare la: identificarea firmei, obiectul de activitate al acesteia, obiectul şi valoarea investiţiei, numărul estimat de locuri noi de muncă şi etapele de creare a acestora, etapele derulării procesului de investiţie şi sumele aferente acestora, locaţia investiţiei, durata investiţiei şi amortizării acesteia, proiecţia activităţii financiare pe o perioadă de minimum 3 ani; b) fac dovada, printr-un singur extras de cont eliberat de o bancă din România pe numele persoanei fizice cetăţean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 euro, pentru străinii asociaţi într-o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 150.000 euro, pentru străinii acţionari într-o societate pe acţiuni; c) vor realiza, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, o investiţie potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată şi de cel puţin 150.000 euro pentru o societate pe acţiuni; d) prin activitatea pe care o presupune investiţia propusă, aceasta va crea, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, cel puţin 10 noi locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 15 noi locuri de muncă pentru o societate pe acţiuni. (3) În cazul societăţilor cu 2 sau mai mulţi asociaţi ori acţionari, care solicită acordarea avizului, condiţiile prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiţiei ce urmează a fi realizată şi numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcţie de numărul solicitanţilor de aviz. (4) Străinii care au mai obţinut anterior un aviz din partea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine sau a Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz, în condiţiile prezentului articol, în următoarele situaţii: a) dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior; b) dovedesc că au realizat planul de afaceri anterior. (5) Solicitarea de viză va fi însoţită de următoarele documente: a) avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine; b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică; c) asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei; d) dovada asigurării condiţiilor de cazare. (6) Cererea însoţită de documentele prevăzute la alin. (5) se depune la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României şi se transmite, prin intermediul Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru avizare conform competenţelor. (7) Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii şi are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice, de utilitate şi fezabilitate economică a investiţiei ce urmează a fi implementată de către cetăţeanul străin.-------------Art. 43 a fost modificat de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 44Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă (1) Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă străinilor în scopul încadrării în muncă pe teritoriul României la un angajator. (2) Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente: a) copia avizului de angajare eliberat în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că solicitantul se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3); b) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu ori de reşedinţă; d) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei. (3) Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă fără prezentarea copiei avizului de angajare străinilor din următoarele categorii: a) străinilor al căror acces liber pe piaţa muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state; b) străinilor care urmează să desfăşoare activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale, şi personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei naţionale, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii; c) străinilor care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome; d) străinilor care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu sunt asociaţi, acţionari sau administratori la o persoană juridică română şi, la filiala, reprezentanţa sau sucursala respectivă, nu mai există un alt străin care beneficiază de un drept de şedere în acest scop. (4) Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data obţinerii avizului de angajare de către angajator. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obţinerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7). (5) Pentru străinii prevăzuţi la alin. (3) este necesară obţinerea avizului Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzut la art. 30 alin. (7). (6) Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă atestă şi dreptul de muncă al străinului pe teritoriul României.-------------Art. 44 a fost modificat de pct. 38 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 44^1Viza de lungă şedere pentru detaşare (1) Viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă străinilor în scopul desfăşurării de activităţi lucrative pe teritoriul României la un beneficiar al prestării de servicii. (2) Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente: a) copia avizului de detaşare eliberat în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României; b) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu ori de reşedinţă; d) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei. (3) Viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă fără prezentarea copiei avizului de detaşare străinilor din următoarele categorii: a) străinii angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat; b) străinii care urmează să desfăşoare activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale, şi personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei naţionale, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii; c) străinii care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome. (4) Solicitarea de viză prevăzută la alin. (3) trebuie să fie însoţită de următoarele documente: a) copia contractului individual de muncă, înregistrat la autorităţile competente din statul membru respectiv, tradus şi legalizat; b) permisul de şedere valabil eliberat de statul în care îşi are sediul angajatorul, în original şi în copie; c) copia actului de detaşare, tradus şi legalizat; d) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu sau de reşedinţă; f) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei. (5) Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru detaşare în termen de 60 de zile de la data obţinerii avizului de detaşare de către beneficiarul prestării de servicii. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obţinerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7). (6) Pentru străinii prevăzuţi la alin. (3) este necesară obţinerea avizului Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzut la art. 30 alin. (7). (7) Viza de lungă şedere pentru detaşare atestă şi dreptul de muncă al străinului pe teritoriul României.-------------Art. 44^1 a fost modificat de pct. 39 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 45Viza de lungă şedere pentru studii (1) Viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi. (2) Calitatea de student o au străinii acceptaţi la studii de către o instituţie de învăţământ de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.-------------Alin. (2) al art. 45 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (3) Solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele documente: a) în cazul studenţilor:(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi;(ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin un an de studii;(iii) dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim net pe ţară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;(iv) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică;(v) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei;(vi) încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor; b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi;(ii) dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop;(iii) dovada din partea organizaţiei care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreţinere şi eventualele costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare;-------------Pct. (iii) al lit. b) a alin. (3) al art. 45 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(iv) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei;(v) dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi şi care deţine un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;(vi) încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor. (4) Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 şi 19 ani. (5) Străinii bursieri ai statului român nu sunt obligaţi să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (ii) şi (iii), iar cei de origine română nu sunt obligaţi să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (iii).-------------Alin. (5) al art. 45 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (6) Viza prevăzută la alin. (1) se acordă şi străinilor acceptaţi la studii în baza documentelor internaţionale la care România este parte.  +  Articolul 46Viza de lungă şedere pentru reîntregirea familiei (1) Sponsorul posesor al unui permis de şedere temporară valabil un an, al unei Cărţi albastre a UE, al unui permis de şedere pe termen lung sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru: a) soţ/soţie; b) copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului şi ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi; c) copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului, inclusiv cei adoptaţi, aflaţi în întreţinerea sa şi asupra cărora sponsorul exercită drepturile părinteşti. Dacă drepturile părinteşti sunt exercitate în comun, este necesar şi consimţământul celuilalt titular al drepturilor părinteşti cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor; d) copiii minori necăsătoriţi ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi aflaţi în întreţinerea sa şi asupra cărora soţul/soţia exercită drepturile părinteşti. Dacă drepturile părinteşti sunt exercitate în comun, este necesar şi consimţământul celuilalt titular al drepturilor părinteşti cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor.-------------Alin. (1) al art. 46 a fost modificat de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (2) Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei şi pentru următoarele categorii: a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale soţului/soţiei, în cazul în care nu se pot întreţine singure şi nu se bucură de un sprijin familial adecvat în ţara de origine; b) copiii adulţi necăsătoriţi ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, în cazul în care aceştia nu se pot întreţine singuri din motive medicale. (3) Minorii neînsoţiţi, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru: a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; ori b) atunci când aceştia nu există sau nu pot fi identificaţi, orice altă rudă a acestuia. (4) Abrogat.-------------Alin. (4) al art. 46 a fost abrogat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (5) Abrogat.-------------Alin. (5) al art. 46 a fost abrogat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (6) Străinii prevăzuţi la alin. (1), titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea unei activităţi de cercetare ştiinţifică şi străinii posesori ai Cărţii albastre a UE pot solicita reîntregirea familiei chiar dacă valabilitatea permisului de şedere este mai mică de un an.-------------Alin. (6) al art. 46 a fost modificat de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (7) Cererea-tip se depune la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază solicitantul locuieşte în mod legal şi va fi însoţită de următoarele documente: a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie; b) declaraţia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta; c) copia documentului care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României; d) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit pentru o locuinţă considerată normală pentru o familie similară în România;-------------Lit. d) a alin. (7) al art. 46 a fost modificată de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. e) dovada mijloacelor de întreţinere; f) dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate a solicitantului;-------------Lit. f) a alin. (7) al art. 46 a fost modificată de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. g) declaraţia scrisă a persoanei care deţine împreună cu sponsorul custodia comună a copilului minor pentru care se solicită reîntregirea familiei, din care să rezulte consimţământul ca acesta să locuiască împreună cu sponsorul pe teritoriul României;-------------Lit. g) a alin. (7) al art. 46 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. h) copia documentului de călătorie al membrului de familie pentru care se solicită reîntregirea familiei.-------------Lit. h) a alin. (7) al art. 46 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (8) În cazul în care există dubii cu privire la încheierea căsătoriei ori legătura de rudenie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acestora.-------------Alin. (8) al art. 46 a fost modificat de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (9) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii: a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie; b) solicitantul să deţină un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România; c) solicitantul să posede mijloace de întreţinere, pe lângă cele necesare pentru propria întreţinere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie; d) persoana pentru care se solicită reîntregirea familiei îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e) şi h).-------------Lit. d) a alin. (9) al art. 46 a fost introdusă de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (10) Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (7) lit. d)-f) şi nici îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (9) lit. b) şi c). (11) Cererea va fi soluţionată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii. (12) Aprobarea cererii se comunică în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular în termen de 60 de zile de la data emiterii, odată cu cererea de acordare a vizei de lungă şedere pentru reîntregirea familiei.-------------Alin. (12) al art. 46 a fost modificat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (13) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris. (14) Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care membrii de familie îşi au reşedinţa sau domiciliul. (15) Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente: a) comunicarea Oficiului Român pentru Imigrări, prevăzută la alin. (12); b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei; c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă a străinului. (16) Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei şi următoarele categorii de persoane: a) străinii căsătoriţi cu cetăţeni români; b) străinii necăsătoriţi care convieţuiesc cu cetăţeni români necăsătoriţi, dacă au cel puţin un copil împreună, denumiţi în continuare parteneri; c) copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care:(i) nu au împlinit vârsta de 21 de ani;(ii) se află în continuarea studiilor şi nu au depăşit vârsta de 26 de ani;(iii) deşi sunt adulţi, aceştia nu se pot întreţine singuri din motive medicale;-------------Lit. c) a alin. (16) al art. 46 a fost modificată de pct. 40 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. d) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia; e) străinul părinte al cetăţeanului român minor, dacă face dovada faptului că minorul se află în întreţinerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate;-------------Lit. e) a alin. (16) al art. 46 a fost introdusă de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. f) străinii, membrii de familie ai cetăţenilor români, care fac dovada că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în această calitate.-------------Lit. f) a alin. (16) al art. 46 a fost introdusă de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (17) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. a)-e) va fi însoţită de certificatul de căsătorie eliberat de autorităţile române sau transcris în condiţiile legii ori, după caz, de dovada existenţei legăturii de rudenie sau a calităţii de partener.-------------Alin. (17) al art. 46 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(17^1) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. f) va fi însoţită de documente care să ateste că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetăţeanului român.-------------Alin. (17^1) al art. 46 a fost introdus de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (18) Adopţia trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorităţi române competente, în condiţiile legii, sau printr-o decizie a unei autorităţi a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României. (19) Acordarea vizei de lungă şedere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de convenienţă constatată anterior, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sau când se constată existenţa unei stări de bigamie sau poligamie.-------------Alin. (19) al art. 46 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 47Viza de lungă şedere pentru activităţi religioaseViza de lungă şedere pentru activităţi religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în următoarele condiţii: a) existenţa avizului Secretariatului de Stat pentru Culte. Avizul se acordă străinilor care desfăşoară activităţi similare în ţara de origine sau de reşedinţă, după consultarea autorităţii naţionale în domeniul combaterii terorismului;-------------Lit. a) a art. 47 a fost modificată de pct. 41 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. b) dovada calităţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în România; c) dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a 3 salarii medii pe economia naţională; d) dovada asigurării medicale şi că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică; e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine a străinului.-------------Art. 47 a fost modificat de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 48Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică (1) Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică se acordă străinilor în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi al Oficiului Român pentru Imigrări. (2) Avizul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică se eliberează la solicitarea unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare, cu îndeplinirea următoarelor condiţii: a) unităţile de cercetare-dezvoltare să fie atestate în condiţiile legii; b) să existe un acord de primire între unităţile prevăzute la lit. a) şi cercetătorul care a fost acceptat să desfăşoare activităţi în cadrul unui proiect de cercetare ştiinţifică. Forma şi condiţiile în care se încheie acordul de primire vor fi stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (3) Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente: a) acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică; b) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă; c) asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilităţii vizei.  +  Articolul 49Viza de lungă şedere pentru alte scopuri (1) Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, următoarelor categorii de străini: a) abrogată;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 49 a fost abrogată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. b) abrogată;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 49 a fost abrogată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. c) celor desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:(i) au calitatea de administrator;(ii) la data solicitării nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română şi nu au avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;(iii) la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro; d) celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi, dacă fac dovada că îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:(i) au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi;(ii) dispun de mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin câştigul salarial mediu brut lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;-------------Pct. (ii) al lit. d) a alin. (1) al art. 49 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "salariul mediu brut pe economie" cu sintagma "câştigul salarial mediu brut".(iii) au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor.-------------Lit. d) a alin. (1) al art. 49 a fost modificată de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. e) celor care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:(i) au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizaţie-gazdă, în cuprinsul căruia se face menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care sunt supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de lucru;(ii) organizaţia-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreţinere şi asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum şi eventualele costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare;-------------Pct. (ii) al lit. e) a alin. (1) al art. 49 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(iii) au vârsta de peste 14 ani inclusiv;(iv) au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor; f) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Această viză poate fi acordată şi pentru un eventual însoţitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare; g) celor care desfăşoară alte activităţi ce nu contravin legilor române, dacă îşi justifică prezenţa pe teritoriul României. (2) Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viză dacă: a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei; b) prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare; c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine.  +  Capitolul IVPrelungirea dreptului de şedere temporară.Acordarea dreptului de şedere pe termen lung-------------Titlul Cap. IV a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".  +  Secţiunea 1 Prelungirea dreptului de şedere temporară în România  +  Articolul 50Condiţii de prelungire a dreptului de şedere temporară (1) Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, precum şi celor care sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii vizei de lungă şedere li se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formaţiunile sale teritoriale, în condiţiile prevăzute în prezenta secţiune. (2) Dreptul de şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă: a) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), g) şi h);-------------Lit. a) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi alin. (2); c) posedă document de călătorie valabil, cu excepţia cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România şi, din motive independente de voinţa străinului, acesta nu a putut fi prelungit; d) solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza de lungă şedere sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţeanului român sau ai străinului beneficiar al unui drept de şedere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, precum şi a solicitanţilor unei Cărţi albastre a UE;-------------Lit. d) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 42 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România; f) face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit şi locuieşte efectiv la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei, dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetăţeanul român ai cărui membri de familie sunt şi cu care aceştia locuiesc efectiv.-------------Lit. f) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. g) prezintă dovada asigurării sociale de sănătate; h) prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi a costului documentului ce se emite în acest scop; i) sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitată aceasta. (3) Străinii sunt obligaţi ca, la expirarea valabilităţii documentelor prevăzute la alin. (2) lit. c), f) şi g), să întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilităţii sau reînnoirii acestora. (4) Prelungirea dreptului de şedere temporară se poate acorda şi pentru perioade mai mari de un an în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau pe bază de reciprocitate.-------------Alin. (4) al art. 50 a fost modificat de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (5) Străinilor a căror şedere pe teritoriul României este în interesul statului român li se prelungeşte dreptul de şedere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului sau autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate adresată Inspectoratului General pentru Imigrări, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2), dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică ori securitatea naţională.-------------Alin. (5) al art. 50 a fost introdus de pct. 43 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 51Solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporară (1) Cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară se depun personal de către solicitanţi, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reşedinţă. (2) Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate, a mijloacelor de întreţinere şi a taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi costului documentului ce se emite în acest scop, precum şi de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcţie de scopul pentru care solicită aprobarea şederii în România. (3) Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu adeverinţă de salariu, talon de pensie, declaraţie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente. (4) Cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de prelungire a dreptului de şedere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. (5) Când prelungirea dreptului de şedere este solicitată în baza căsătoriei şi sunt necesare verificări suplimentare conform art. 63, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit până la maximum 90 de zile, caz în care dreptul de şedere se prelungeşte de drept până la soluţionarea cererii. (6) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea la interviu poate constitui motiv de refuz al prelungirii dreptului de şedere, cu excepţia cazurilor în care solicitantul face dovada că neprezentarea se datorează unor motive independente de voinţa acestuia.-------------Alin. (6) al art. 51 a fost modificat de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (7) În situaţia solicitării prelungirii dreptului de şedere în scopul reîntregirii familiei, interviul prevăzut la alin. (6) va fi susţinut de către ambii soţi.-------------Alin. (7) al art. 51 a fost introdus de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (8) Cererea de prelungire a dreptului de şedere formulată de posesorul Cărţii albastre a UE obţinute într-un alt stat membru se soluţionează în termen de 15 zile de la data primirii cererii.-------------Alin. (8) al art. 51 a fost introdus de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 52Refuzul prelungirii dreptului de şedere temporară în România (1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale în funcţie de scopul şederii, prevăzute în prezenta secţiune, sau străinul se găseşte în una dintre situaţiile de revocare a dreptului de şedere temporară prevăzute la art. 77 alin. (3), prelungirea dreptului de şedere temporară se refuză.-------------Alin. (1) al art. 52 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de şedere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare.-------------Alin. (2) al art. 52 a fost modificat de pct. 44 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.1. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi economice, profesionale şi comerciale  +  Articolul 53Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii care desfăşoară activităţi economiceStrăinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi economice i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în acest scop dacă: a) prezintă dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea specială; b) face dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere.-------------Art. 53 a fost modificat de pct. 45 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 54Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi profesionaleStrăinului intrat în România în scopul exercitării unei profesii liberale reglementate prin legi speciale i se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă îndeplineşte următoarele condiţii: a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condiţiile prevăzute de legea specială; b) face dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere.-------------Art. 54 a fost modificat de pct. 46 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 55Prelungirea dreptului de şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale (1) Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, în următoarele condiţii: a) are avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine; b) deţine legal spaţiul pentru sediul social; c) este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare; d) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat. (2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii: a) activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri; b) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia; c) deţine legal spaţiul pentru sediul social; d) este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare; e) investiţia este concretizată în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acţionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, şi în crearea a cel puţin 15 locuri de muncă, în cazul acţionarului, respectiv 10 locuri de muncă, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condiţiile legii;-------------Lit. e) a alin. (2) al art. 55 a fost modificată de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. f) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat, obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României. (3) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente: a) planul de afaceri avizat de Agenţia Română pentru Investiţii Străine; b) document eliberat de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, care să ateste că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;-------------Lit. b) a alin. (3) al art. 55 a fost modificată de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. c) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi obiectul principal de activitate al societăţii comerciale, menţiunile efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale, principalii indicatori economico-financiari, respectiv total active imobilizate, cifra de afaceri, profit net sau pierderi, număr mediu de salariaţi.-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 55 a fost modificată de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. d) înscrierile de menţiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societăţii comerciale; e) abrogată;-------------Lit. e) a alin. (3) al art. 55 a fost abrogată de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. f) adeverinţă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate.-------------Lit. f) a alin. (3) al art. 55 a fost modificată de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (4) În cazul investiţiilor de cel puţin 150.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile de cel puţin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere.-------------Alin. (4) al art. 55 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (5) Dreptul de şedere temporară în acest scop se prelungeşte succesiv pentru perioade de până la un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 500.000 euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă dreptul de şedere se prelungeşte pe perioade de 3 ani.-------------Alin. (5) al art. 55 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (6) Cuantumul investiţiei şi numărul locurilor de muncă se calculează în funcţie de cota de participare a asociatului sau acţionarului la societatea comercială.2. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii angajaţi în muncă  +  Articolul 56Prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă (1) Străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin 4 ori câştigul salarial mediu brut. (2) Prevederile alin. (1) referitoare la nivelul salariului înscris în contractul de muncă nu se aplică în cazul străinilor angajaţi în sistemul bugetar al căror salariu este stabilit potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (3) În cazul în care informaţiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară în scop de muncă sunt necorespunzătoare, Inspectoratul General pentru Imigrări îi comunică solicitantului informaţiile suplimentare cerute şi stabileşte un termen rezonabil pentru trimiterea acestora, dar nu mai mult de 30 de zile. Termenul prevăzut la art. 51 alin. (4) se suspendă până la primirea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a informaţiilor sau a documentelor suplimentare necesare. Dacă nu au fost furnizate informaţiile sau documentele suplimentare până la termenul prevăzut, solicitarea poate fi respinsă. (4) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă următoarele documente: a) contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă; b) dovada menţinerii salariului cel puţin la nivelul prevăzut la alin. (1) pe toată perioada şederii acordată anterior. (5) Prin excepţie de la alin. (1) şi (4), străinilor care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată în această calitate, cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. (6) Dreptul de şedere temporară în scop de muncă se prelungeşte în condiţiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de un an. (7) Străinilor, lucrători înalt calificaţi, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă în condiţiile alin. (1) sau (5) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 2 ani. (8) Prelungirea ulterioară a dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4) pentru întreaga perioadă în care străinul beneficiază de indemnizaţie de şomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare. (9) Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberat permisul unic sau Cartea albastră a UE, acestea rămân valabile până la expirarea perioadei pentru care au fost eliberate, dar nu mai mult decât perioada în care străinul beneficiază de indemnizaţie de şomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu mai mult de 60 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă dacă străinul nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj. (10) Străinii titulari ai unui drept de şedere temporară pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă, după finalizarea studiilor, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi cu prezentarea copiei avizului de angajare eliberat în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă. (11) Străinii care au beneficiat anterior de un drept de şedere pe teritoriul României de cel puţin 3 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român şi care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 64 alin. (2), pot solicita prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1), fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă. (12) Aprobarea sau respingerea cererii de eliberare a Cărţii albastre a UE se comunică de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în scris, primului stat membru, în termen de 30 de zile de la data deciziei, atunci când România este al doilea stat membru.-------------Art. 56 a fost modificat de pct. 47 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 56^1Prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de detaşare (1) Străinilor intraţi în România în scopul detaşării li se prelungeşte dreptul de şedere temporară de la data depunerii cererii, dacă: a) beneficiarul prestării de servicii a obţinut un aviz de detaşare, în condiţiile legii; b) prezintă decizia de detaşare, tradusă şi legalizată; c) prezintă dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. (2) Străinilor prevăzuţi la art. 44^1 alin. (3) lit. b) şi c) li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente: a) ordinul ministrului de resort sau, după caz, solicitarea expresă a organelor administraţiei publice centrale sau locale ori a autorităţilor administrative autonome; b) adresă din partea beneficiarului prestării de servicii din care să rezulte activitatea desfăşurată de străin şi durata acesteia; c) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. (3) Dreptul de şedere se prelungeşte pentru o perioadă de până la un an într-un interval de 5 ani de la data depunerii cererii de prelungire a dreptului de şedere. (4) Străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, detaşaţi în România, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară, fără a fi limitaţi la intervalul prevăzut la alin. (3), dacă prezintă următoarele documente: a) copia contractului individual de muncă, înregistrat la autorităţile competente din statul membru respectiv, tradus şi legalizat; b) permisul de şedere valabil eliberat de statul în care îşi are sediul angajatorul, în original şi în copie; c) copia actului de detaşare, tradus şi legalizat; d) dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. (5) Străinilor care au obţinut un aviz de detaşare în baza avizului Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice li se prelungeşte dreptul de şedere dacă prezintă documentele prevăzute la alin. (1), fără a fi limitaţi la intervalul prevăzut la alin. (3).-------------Art. 56^1 a fost introdus de pct. 48 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 57Prelungirea dreptului de şedere pentru străinii al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state (1) Condiţiile referitoare la intrarea şi şederea străinilor al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri. (2) Angajatorul are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuţi la alin. (1), să comunice, în scris, formaţiunii Oficiului Român pentru Imigrări, competentă teritorial, situaţia nominală a acestora.3. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii veniţi în scop de studii  +  Articolul 58Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru studii (1) Străinii intraţi în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de şedere, astfel: a) în cazul studenţilor sau elevilor, pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, dacă:(i) sunt înscrişi la studii la o instituţie de învăţământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma învăţământ de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat, în baza aprobării ministrului de resort;(ii) fac dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru o perioadă de cel puţin 6 luni;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată de pct. 49 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi, pe o perioadă care să nu depăşească un an, dacă:(i) sunt înscrişi la o unitate de învăţământ de stat sau particulară acreditată potrivit legii, forma învăţământ de zi;(ii) participă într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop;(iii) dacă organizaţia care realizează schimbul de elevi îşi asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întreţinere şi a eventualelor costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare.-------------Pct. (iii) al lit. b) a alin. (1) al art. 58 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(1^1) Străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată iniţial li se poate aproba prelungirea ulterioară a dreptului de şedere, în scopul finalizării studiilor, pentru o perioadă de maximum un an.-------------Alin. (1^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (2) Bursierilor statului român, precum şi străinilor de origine română li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (ii).-------------Alin. (2) al art. 58 a fost modificat de pct. 50 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2^1) Permisele de şedere pentru bursierii statului român se acordă cu scutire de la plata taxelor.-------------Alin. (2^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 51 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (3) Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 6 luni după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situaţiei şcolare sau universitare, a avizării documentelor de studii, precum şi pentru căutarea unui loc de muncă şi efectuarea formalităţilor de angajare în muncă.-------------Alin. (3) al art. 58 a fost modificat de pct. 50 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 59Schimbarea profilului de studiu (1) Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu condiţia ca durata totală a şederii prevăzută pentru studiile iniţiale să nu fie depăşită. (2) În situaţia în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depăşeşte durata totală a şederii prevăzută pentru studiile iniţiale, este necesară obţinerea unei noi vize de lungă şedere în scop de studii.  +  Articolul 60Activitatea profesională a străinilor admişi la studii (1) Străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere în scop de studii pot lucra pentru a-şi completa mijloacele de întreţinere numai cu program redus. (2) Abrogat.-------------Alin. (2) al art. 60 a fost abrogat de pct. 52 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 61Abrogat.-------------Art. 61 a fost abrogat de pct. 53 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.4. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei  +  Articolul 62Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei (1) Străinilor intraţi în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (16), li se poate prelungi dreptul de şedere, astfel: a) pentru soţul/soţia sponsorului, dacă:(i) prezintă documente din care să rezulte existenţa căsătoriei;(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;(iii) soţii locuiesc împreună;(iv) fac dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului minim net pe economie; b) pentru ceilalţi membri de familie ai sponsorului, dacă:(i) prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;(ii) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor;(iii) fac dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului minim net pe economie. (2) Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii). (3) Străinilor membri de familie ai unui cetăţean român li se poate prelungi dreptul de şedere, dacă cetăţeanul român, potrivit legii, are domiciliul sau reşedinţa în România, astfel: a) pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni români, dacă:(i) prezintă certificatul de căsătorie, în condiţiile prevăzute de lege;(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie; b) pentru parteneri, dacă:(i) prezintă certificatul de naştere al copilului;(ii) atât străinul, cât şi cetăţeanul român fac dovada că sunt necăsătoriţi;(iii) fac dovada convieţuirii cu cetăţeanul român; c) pentru copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei ori ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care, deşi sunt adulţi, nu se pot întreţine singuri din motive medicale, dacă:(i) prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;(ii) locuiesc împreună cu cetăţeanul român;(iii) după caz, prezintă documente din care să rezulte că nu se pot întreţine singuri din motive medicale;-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 62 a fost modificată de pct. 54 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie. În situaţia în care străinul este părinte al unui minor cetăţean român, acesta trebuie să facă dovada faptului că minorul se află în întreţinerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate.-------------Lit. d) a alin. (3) al art. 62 a fost modificată de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(3^1) Dacă după 18 luni de şedere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE străinul se mută în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, membrilor de familie ai acestuia care solicită reîntregirea li se poate prelungi dreptul de şedere conform prevederilor alin. (1), cu obligaţia de a prezenta şi permisul de şedere eliberat de primul stat membru.-------------Alin. (3^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(3^2) Străinilor membri de familie ai cetăţenilor români care au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în această calitate li se poate prelungi dreptul de şedere dacă: a) fac dovada că au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în calitate de membru de familie al cetăţeanului român cu domiciliul sau reşedinţa în România; b) la depunerea cererii, prezintă următoarele documente:(i) paşaport valabil;(ii) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada existenţei legăturii de rudenie, a parteneriatului înregistrat ori a relaţiei de convieţuire;(iii) documente care să ateste că au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetăţeanului român;(iv) cartea de identitate a cetăţeanului român al cărui membru de familie este străinul.-------------Alin. (3^2) al art. 62 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (4) Nu se acordă prelungirea dreptului de şedere atunci când se constată: a) existenţa unei stări de bigamie sau de poligamie; b) că cei 2 soţi nu mai au împreună o relaţie conjugală sau o relaţie de familie efectivă, pe teritoriul României.-------------Alin. (4) al art. 62 a fost modificat de pct. 89 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (5) Dreptul de şedere temporară se prelungeşte individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeaşi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de şedere sponsorului. Soţului/soţiei şi membrilor de familie ai unui cetăţean român sau ai sponsorului titular al unui drept de şedere pe termen lung li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru perioade de până la 5 ani.-------------Alin. (5) al art. 62 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".(5^1) Membrului de familie al cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate i se prelungeşte dreptul de şedere temporară pe o perioadă care nu depăşeşte perioada de valabilitate a cărţii provizorii de identitate a cetăţeanului român.-------------Alin. (5^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (6) Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii prevăzuţi la alin. (3) şi (3^2) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.-------------Alin. (6) al art. 62 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 63Căsătoria de convenienţă (1) Oficiul Român pentru Imigrări refuză prelungirea dreptului de şedere obţinut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de convenienţă. (2) Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de convenienţă pot fi următoarele: a) coabitarea matrimonială nu există; b) soţii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei; c) lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie; d) soţii nu vorbesc o limbă înţeleasă de amândoi; e) există date că anterior unul dintre soţi a încheiat o căsătorie de convenienţă; f) soţii sunt inconsecvenţi ori există neconcordanţe în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanţelor în care s-au cunoscut ori a altor informaţii relevante despre aceştia;-------------Lit. f) a alin. (2) al art. 63 a fost modificată de pct. 92 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. g) încheierea căsătoriei a fost condiţionată de plata unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dotă. (3) Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofiţerul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din: a) datele obţinute în urma interviului; b) înscrisuri; c) declaraţiile celor în cauză sau ale unor terţe persoane; d) controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.  +  Articolul 64Dreptul de şedere temporară acordat membrilor de familie în mod independent (1) Dreptul de şedere temporară se acordă în mod independent, la cerere, străinului care îndeplineşte următoarele condiţii: a) este posesorul unui permis de şedere temporară acordat în scopul reîntregirii familiei; b) a avut drept de şedere temporară în scopul reîntregirii familiei în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii. În cazul membrilor de familie ai posesorilor de Cărţi albastre ale UE, perioada de 5 ani poate fi calculată prin cumulul perioadelor de şedere ale acestora în diferite state membre. (2) Străinul este exceptat, la cerere, de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) în următoarele situaţii: a) a fost pronunţată desfacerea căsătoriei; b) a încetat relaţia de parteneriat; c) sponsorul/cetăţeanul român a decedat; d) a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situaţia în care este membru de familie al unui cetăţean român. (3) În vederea acordării dreptului de şedere, solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei, declaraţia notarială pe propria răspundere de încetare a parteneriatului, certificatul de deces sau certificatul de naştere. (4) Dreptul de şedere prevăzut la alin. (1) se prelungeşte pentru o perioadă de până la 6 luni, termen ce curge de la data depunerii cererii. Pentru străinii aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), termenul curge de la data la care a intervenit aceasta. (5) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere se acordă în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, fără a mai fi necesară părăsirea teritoriului României.-------------Art. 64 a fost modificat de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 65Desfăşurarea de activităţi economice sau profesionale şi angajarea în muncăStrăinii, titulari ai unui drept de şedere pentru reîntregirea familiei, pot desfăşura activităţi economice sau profesionale ori pot fi încadraţi în muncă, cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor din legile speciale care reglementează aceste domenii.-------------Art. 65 a fost modificat de pct. 55 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.5. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi umanitare sau religioase. Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere  +  Articolul 66Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi religioase (1) Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi religioase pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară în acest scop dacă prezintă avizul valabil acordat de Secretariatul de Stat pentru Culte în condiţiile art. 47 lit. a).-------------Alin. (1) al art. 66 a fost modificat de pct. 56 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (2) Străinul care solicită prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi religioase nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere. (3) Dreptul de şedere în acest scop se prelungeşte pentru o perioadă egală cu durata avizului.-------------Art. 66 a fost modificat de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 67Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică (1) Străinilor intraţi în România în scopul desfăşurării de activităţi de cercetare ştiinţifică li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. (2) Dreptul de şedere în acest scop se prelungeşte pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în acordul de primire, dar nu mai mult de 5 ani consecutiv. (3) Cercetătorul, posesor al unui permis de şedere în acest scop eliberat de un alt stat membru, aflat pe teritoriul României, poate depune cerere pentru prelungirea dreptului de şedere temporară în scopul desfăşurării de activităţi de cercetare ştiinţifică fără a mai fi necesară obţinerea în prealabil a unei vize de lungă şedere în acest scop. Permisul de şedere se acordă în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, prevăzut la art. 48 alin. (2), în condiţiile alin. (2).  +  Articolul 68Activitatea didacticăStrăinii titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică pot desfăşura activităţi didactice în condiţiile legii.  +  Articolul 69Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere temporară (1) Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, după cum urmează: a) abrogată;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 69 a fost abrogată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. b) abrogată;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 69 a fost abrogată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. c) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituţii medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Acest permis de şedere poate fi acordat şi pentru un eventual însoţitor care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare; d) străinii desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:(i) fac dovada calităţii de administrator;(ii) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană juridică română şi că nu au avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;(iii) la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro. La prelungirile ulterioare trebuie să facă dovada că aportul de capital s-a concretizat în realizarea sau achiziţionarea de construcţii destinate desfăşurării activităţilor prevăzute de Nomenclatorul Clasificării Activităţilor din Economia Naţională sau în transfer de tehnologie; e) străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională;-------------Lit. e) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. f) străinii care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea contractului de voluntariat încheiat cu organizaţia-gazdă, în cuprinsul căruia se face menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care sunt supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de lucru; g) străinii care desfăşoară alte activităţi care nu contravin legilor române - cu avizul autorităţilor competente, atunci când este necesar, sau dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea şederii în România; h) apatrizii de origine română - fără îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a dreptului de şedere temporară.-------------Lit. h) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 57 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (2) Abrogat.-------------Alin. (2) al art. 69 a fost abrogat de pct. 58 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (3) La acordarea sau prelungirea dreptului de şedere temporară, străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. c), e), f) şi g) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere, cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere, iar cei prevăzuţi la alin. (1) lit. d), în cuantum de cel puţin 500 euro lunar, proveniţi din activitatea desfăşurată în calitate de administrator.-------------Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de pct. 59 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (4) Străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. h) sunt exceptaţi de la obligaţia prezentării dovezii mijloacelor de întreţinere şi sunt scutiţi de la plata taxelor consulare. Dreptul de şedere pentru această categorie se prelungeşte pe perioade de 4 ani. (5) Dreptul de şedere pentru străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. e) şi f) se acordă pentru o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea prelungirii. În cazuri excepţionale, pentru străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. e) dreptul de şedere poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de până la 6 luni, în vederea dobândirii unei calificări în profesia în care s-au pregătit.  +  Secţiunea a 2-a Acordarea dreptului de şedere permanentăAcordarea dreptului de şedere pe termen lung-------------Titlul Secţiunii a 2-a din Cap. IV a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".  +  Articolul 70Dreptul de şedere pe termen lung-------------Titlul art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013. (1) Dreptul de şedere pe termen lung se acordă, la cerere, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluţionării cererii, sunt titulari ai unui drept de şedere temporară sau beneficiari ai protecţiei internaţionale în România.-------------Alin. (1) al art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013. (2) Dreptul de şedere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini: a) titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii; b) solicitanţi sau beneficiari de protecţie temporară; c) solicitanţi sau beneficiari de protecţie în România, alta decât protecţia internaţională; d) solicitanţi de protecţie internaţională; e) titulari ai dreptului de şedere temporară conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu.-------------Alin. (2) al art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013. (3) Dreptul de şedere pe termen lung încetează în următoarele situaţii:-------------Partea introductivă a alin. (3) al art. 70 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". a) în cazul anulării sau revocării; b) în cazul obţinerii unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul altui stat;-------------Lit. b) a alin. (3) al art. 70 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". c) în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de şedere pe termen lung este minor, iar unul dintre părinţi este cetăţean român sau titular al unui drept de şedere pe teritoriul României;-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 70 a fost modificată de pct. 60 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. d) în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene; e) la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române;-------------Lit. e) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. f) în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de şedere pe termen lung cu menţiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung.-------------Lit. f) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. g) în cazul anulării protecţiei internaţionale în condiţiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în calitate de beneficiar al protecţiei internaţionale în România.-------------Lit. g) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013. (4) În situaţia în care, la încetarea dreptului de şedere pe termen lung în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b)-d), străinul se găseşte pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.-------------Alin. (4) al art. 70 a fost modificat de pct. 100 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (5) Străinului al cărui drept de şedere pe termen lung a încetat în condiţiile alin. (3) lit. b) sau c) i se poate acorda un nou drept de şedere pe termen lung, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, după o nouă şedere continuă pe teritoriul României de cel puţin 12 luni.-------------Alin. (5) al art. 70 a fost modificat de pct. 61 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (6) Dreptul de şedere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în ţara de origine.-------------Alin. (6) al art. 70 a fost introdus de pct. 101 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 71Condiţii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung-------------Titlul art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (1) Dreptul de şedere pe termen lung se acordă străinilor prevăzuţi la art. 70 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". a) au avut drept de şedere temporară sau au beneficiat de protecţie internaţională pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:-------------Partea introductivă a lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(i) în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive şi nu depăşesc 10 luni de absenţă în total. Nu se consideră absenţă de pe teritoriul României dacă prin natura serviciului străinul s-a deplasat în străinătate pentru desfăşurarea unor activităţi de transport internaţional şi prezintă înscrisuri doveditoare în acest sens."-------------Pct. (i) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 62 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(ii) în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional;(iii) la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii;(iv) la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici dreptul de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier;(v) această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România care participă activ la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare;-------------Pct. (v) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(vi) această perioadă se reduce la jumătate, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România căsătoriţi de cel puţin 5 ani cu un cetăţean român;-------------Pct. (vi) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(vii) această perioadă se calculează începând cu data depunerii cererii în baza căreia s-a acordat protecţie internaţională în România, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale.-------------Pct. (vii) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 102 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 660 din 8 septembrie 2014. c) fac dovada asigurării sociale de sănătate; d) fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii; e) cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător; f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea naţională.-------------Lit. f) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 63 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (2) Străinilor de origine română sau născuţi în România, precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).-------------Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (3) Minorilor ai căror părinţi sunt titulari ai unui drept de şedere pe termen lung li se poate acorda acelaşi statut fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al unui drept de şedere pe termen lung, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică.-------------Alin. (3) al art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (4) Străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).-------------Alin. (4) al art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (5) Dreptul de şedere pe termen lung se acordă posesorilor de Carte albastră a UE care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, în calitate de posesor al Cărţii albastre a UE, din care drept de şedere continuă în ultimii 2 ani dinaintea datei de depunere a cererii în cauză, ca posesor al Cărţii albastre a UE, pe teritoriul României, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene mai mult de 12 luni consecutive şi nu depăşesc 18 luni de absenţă în total; b) în această perioadă, împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene; c) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români; d) fac dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate; e) fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii; f) cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător; g) nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi securitatea naţională.-------------Lit. g) a alin. (5) al art. 71 a fost modificată de art. 42, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţă naţională" cu sintagma "securitate naţională".-------------Alin. (5) al art. 71 a fost introdus de pct. 103 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 72Solicitarea dreptului de şedere pe termen lung-------------Titlul art. 72 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (1) Străinii prevăzuţi la art. 70 alin. (1) trebuie să depună personal la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoţită de următoarele documente: a) documentul de trecere a frontierei de stat; b) acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit; c) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere; d) dovada asigurării sociale de sănătate; e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române. (2) Cu prilejul depunerii cererii, solicitanţii vor susţine un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaştere a limbii române.  +  Articolul 73Aprobarea dreptului de şedere pe termen lung-------------Titlul art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (1) Dreptul de şedere pe termen lung se aprobă de către şeful Oficiului Român pentru Imigrări.-------------Alin. (1) al art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (2) Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziţie a şefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte. (3) Termenul de soluţionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, şeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. (4) Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii. (5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de şedere pe termen lung în România este obligat să se prezinte la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de şedere pe termen lung.-------------Alin. (5) al art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung" şi a sintagmei "permis de şedere permanentă" cu sintagma "permis de şedere pe termen lung". (6) Acordarea dreptului de şedere pe termen lung pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.-------------Alin. (6) al art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".  +  Articolul 74Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung-------------Titlul art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta secţiune, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) propune şefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung.-------------Alin. (1) al art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (2) Refuzul, precum şi motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii. (3) Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti.-------------Alin. (3) al art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (4) Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung nu produce efecte juridice asupra dreptului de şedere al titularului cererii.-------------Alin. (4) al art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".  +  Articolul 75Abrogat.-------------Art. 75 a fost abrogat de pct. 64 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 76Stabilirea domiciliului străinilor în RomâniaStrăinii titulari ai unui drept de şedere pe termen lung au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.-------------Art. 76 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung".  +  Secţiunea a 3-a Anularea şi revocarea dreptului de şedere în România  +  Articolul 77Cazuri de anulare şi revocare (1) Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de şedere pe termen lung sau temporară în România, dacă se constată ulterior că:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". a) la data acordării dreptului de şedere pe termen lung sau a prelungirii dreptului de şedere temporară străinul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege în acest sens;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". b) dreptul de şedere pe termen lung sau prelungirea dreptului de şedere temporară a fost obţinut/obţinută prin folosirea de informaţii false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". c) dreptul de şedere a fost obţinut în baza unei căsătorii de convenienţă, constatată în condiţiile art. 63; d) străinul a fost returnat sau expulzat anterior de pe teritoriul României şi a reintrat, sub o altă identitate, în perioada interdicţiei de intrare în România.-------------Lit. d) a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 65 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. (2) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere pe termen lung atunci când se constată că rezidentul permanent constituie o ameninţare la adresa ordinii publice, ca urmare a infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României.-------------Alin. (2) al art. 77 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de şedere permanentă" cu sintagma "drept de şedere pe termen lung". (3) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere temporară atunci când: a) în urma verificărilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigrări sau a sesizărilor primite de la alte autorităţi competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineşte condiţiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;a^1) se constată că, după acordarea dreptului de şedere temporară, străinul căsătorit cu un cetăţean român a avut o absenţă de pe teritoriul României pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu următoarele excepţii:(i) absenţa de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, indiferent de perioadă;(ii) absenţa de pe teritoriul României motivată de starea de graviditate şi de naştere;(iii) absenţa de pe teritoriul României din cauza unei boli grave;(iv) absenţa de pe teritoriul României ca o consecinţă a unei împrejurări excepţionale care a făcut imposibilă întoarcerea voluntară;(v) absenţa de pe teritoriul României ca angajat sau detaşat la o persoană juridică din străinătate.-------------Pct. (v) al lit. a^1) a alin. (3) al art. 77 a fost introdus de pct. 66 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.-------------Lit. a^1) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 104 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.a^2) se constată că, după acordarea dreptului de şedere temporară pentru studii, străinul şi-a suspendat studiile din alte motive decât cele medicale;-------------Lit. a^2) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 67 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. b) se constată că străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat ori a încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor;-------------Lit. b) a alin. (3) al art. 77 a fost modificată de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente. În situaţia în care boala a survenit ulterior obţinerii permisului de şedere temporară, revocarea va fi dispusă dacă străinul nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente, iar boala este de natură a împiedica străinul să îşi îndeplinească obligaţiile instituite în sarcina sa prin dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 77 a fost modificată de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. d) posesorul unei Cărţi albastre a UE solicită asistenţă socială, cu condiţia ca străinul să fie informat în prealabil, în scris, cu privire la acest aspect;-------------Lit. d) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. e) se constată că posesorul unei Cărţii albastre a UE nu are resurse suficiente pentru întreţinerea sa şi a familiei sale la nivelul salariului minim brut garantat în plată.-------------Lit. e) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (4) Şomajul nu constituie un motiv de revocare a unei Cărţi albastre a UE, în afara cazului în care perioada de şomaj depăşeşte 3 luni consecutive sau a cazului în care şomajul survine de mai multe ori în perioada de valabilitate a Cărţii albastre a UE.-------------Alin. (4) al art. 77 a fost introdus de pct. 107 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (5) Şomajul nu constituie un motiv de revocare a dreptului de şedere temporară în scop de muncă în perioada în care străinul beneficiază de indemnizaţie de şomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.-------------Alin. (5) al art. 77 a fost introdus de pct. 68 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 78Comunicarea deciziei de anulare sau revocareDecizia de anulare sau revocare a dreptului de şedere se comunică: a) de către Inspectoratul General pentru Imigrări, străinului care se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare;-------------Lit. a) a art. 78 a fost modificată de pct. 69 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014. b) de către Poliţia de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin înmânarea deciziei de anulare sau revocare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.-------------Lit. b) a art. 78 a fost modificată de pct. 108 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Secţiunea a 4-a Integrarea în viaţa economică, culturală şi socială a străinilor  +  Articolul 79Asistenţa pentru integrarea străinilor (1) Statul român asigură condiţiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de şedere în România, în viaţa economică, socială şi culturală a ţării, precum şi accesul acestora la sistemul de educaţie.-------------Alin. (1) al art. 79 a fost modificat de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011. (2) În scopul integrării străinilor pot fi organizate şi desfăşurate următoarele activităţi: a) cursuri de limba română; b) cursuri şi alte forme de perfecţionare şi pregătire profesională; c) asigurarea informării cu privire la drepturile şi obligaţiile străinilor, precum şi asupra oportunităţilor de integrare în societatea românească; d) cursuri de cunoaştere a istoriei, culturii, civilizaţiei şi a sistemului de drept din România; e) întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe şi cetăţeni români, în scopul promovării cunoaşterii şi înţelegerii reciproce.  +  Articolul 80Instituţii şi organizaţii implicate (1) Instituţiile publice vor coopera, potrivit competenţelor, cu organizaţii neguvernamentale şi organizaţii internaţionale, în scopul promovării şi derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum şi pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens. (2) În toate activităţile pe care le desfăşoară, instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale vor asigura protecţia străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.  +  Articolul 80^1Tratamentul egal (1) Străinii, titulari ai dreptului de şedere pe termen lung, beneficiază, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte: a) accesul la piaţa muncii, inclusiv în privinţa condiţiilor de angajare şi de muncă, la activităţi economice în mod independent şi la activităţi profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legislaţiei speciale privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu condiţia ca activitatea desfăşurată să nu presupună, chiar şi ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorităţii publice; b) accesul la toate formele şi nivelurile de învăţământ şi de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu; c) echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare; d) securitatea socială, asistenţa şi protecţia socială; e) asistenţa de sănătate publică; f) deduceri de impozit pe venitul global şi scutiri de taxe; g) accesul la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe; h) libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţă la o organizaţie sindicală sau profesională. (2) Drepturile beneficiarilor protecţiei internaţionale în România prevăzute de Legea nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi limitate ca urmare a obţinerii dreptului de şedere pe termen lung de către aceştia. (3) Străinii titulari ai unui drept de şedere temporară, încadraţi în muncă sau şomeri înregistraţi, beneficiază, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte: a) condiţiile de muncă, inclusiv în ceea ce priveşte salarizarea şi concedierea, precum şi în materie de securitate şi sănătate în muncă; b) domeniile prevăzute la alin. (1) lit. b)-h); c) serviciile oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. (4) Prevederile alin. (3) lit. b) şi c) nu se aplică în cazul străinilor titulari ai dreptului de şedere temporară în scop de muncă obţinut în baza avizului de angajare pentru lucrători sezonieri sau ai dreptului de şedere temporară în scop de detaşare. (5) Străinii care au fost încadraţi în muncă pe teritoriul României sau urmaşii acestora beneficiază de dreptul la pensie pentru limită de vârstă, invaliditate sau deces, chiar dacă nu mai locuiesc în România, în aceleaşi condiţii precum cetăţenii români ori urmaşii acestora care nu mai locuiesc în România.-------------Art. 80^1 a fost introdus de pct. 70 al art. 41, Titlul II din ORDONANŢA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Capitolul VRegimul şederii ilegale  +  Secţiunea 1 Stabilirea obligaţiei de returnare a străinilor  +  Articolul 81Situaţiile în care se dispune returnarea (1) Inspectoratul General pentru Imigrări dispune returnarea împotriva străinilor pentru care constată şederea ilegală, prin emiterea deciziei de returnare. (2) Inspectoratul General pentru Imigrări constată şederea ilegală a străinilor aflaţi în oricare dintre următoarele situaţii: a) străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României; b) străinul a intrat în România în perioada interdicţiei de intrare în România dispusă anterior; c) străinul nu mai îndeplineşte condiţiile de intrare şi/sau de şedere prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă; d) dreptul de şedere al străinului, stabilit prin viză, în baza acordurilor de desfiinţare a vizelor, sau, după caz, prin permisul de şedere ori de mic trafic de frontieră, a încetat; e) străinul pentru care s-a finalizat procedura de azil sau care a renunţat la aceasta şi care nu a respectat obligaţia de a părăsi teritoriul României, stabilită potrivit legislaţiei privind azilul; f) străinul a fost declarat indezirabil. (3) Străinilor aflaţi în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) şi care beneficiază de un drept de şedere pe teritoriul unui alt stat membru li se solicită, în scris, de către Inspectoratul General pentru Imigrări să părăsească în termen de 3 zile teritoriul României. În cazul în care aceştia nu părăsesc teritoriul României, împotriva lor se dispune măsura prevăzută la alin. (1). (4) În cazul străinilor aflaţi în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), dar care se află într-o procedură de preluare de către un alt stat membru al Uniunii Europene în baza unui acord bilateral, nu se emite decizie de returnare. În cazul în care la finalizarea procedurii străinii nu sunt preluaţi de celălalt stat membru, împotriva lor se dispune măsura prevăzută la alin. (1). (5) În cazul străinilor aflaţi în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), dar şi într-o procedură de prelungire a dreptului de şedere temporară sau de acordare a dreptului de şedere pe termen lung, prevederile alin. (1) nu se aplică până la finalizarea procedurii respective. (6) În situaţia în care perioada de şedere legală pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza menţiunilor din documentul de călătorie al străinului, Inspectoratul General pentru Imigrări sau Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră procedează potrivit prevederilor art. 11 din Codul frontierelor Schengen.  +  Articolul 82Interzicerea returnării (1) Măsura returnării nu poate fi dispusă împotriva străinilor aflaţi în oricare dintre următoarele situaţii: a) străinul este minor, iar unul dintre părinţii acestuia are drept de şedere în România; b) străinul este părinte al unui minor care are cetăţenia română, dacă minorul se află în întreţinerea acestuia sau dacă există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate; c) străinul este căsătorit cu un cetăţean român sau cu un străin care are drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României; d) străinul a depăşit vârsta de 80 de ani. (2) În cazul în care situaţiile prevăzute la alin. (1) se constată după dispunerea măsurii returnării, dar înainte de executarea obligaţiei de returnare, Inspectoratul General pentru Imigrări revocă decizia de returnare. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul străinilor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) dacă se constată existenţa unei căsătorii de convenienţă sau că soţii nu mai au o relaţie conjugală ori o relaţie de familie efectivă pe teritoriul României. (4) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul străinilor care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea naţională ori care suferă de o boală care ameninţă sănătatea publică şi refuză să se supună măsurilor stabilite de către autorităţile medicale. (5) Străinii cărora li se aplică prevederile alin. (1) sau (2) pot solicita acordarea ori, după caz, prelungirea dreptului de şedere temporară pentru oricare dintre scopurile şi în condiţiile prevăzute la capitolul IV al prezentei ordonanţe de urgenţă, fără a mai fi necesară obţinerea în prealabil a unei vize de lungă şedere.  +  Articolul 83Decizia de returnare (1) Decizia de returnare constituie actul administrativ prin care Inspectoratul General pentru Imigrări constată şederea ilegală pe teritoriul României a străinului şi stabileşte obligaţia acestuia de returnare, precum şi termenul pentru plecarea voluntară. (2) Prin excepţie de la alin. (1), în cazul străinului declarat indezirabil sau care prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligaţiei de returnare, prin decizia de returnare se constată şederea ilegală pe teritoriul României şi se stabileşte obligaţia de returnare şi îndepărtarea sub escortă. (3) Prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligaţiei de returnare: a) străinul care a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României; b) străinul care a intrat în România în perioada de interdicţie dispusă anterior; c) străinul a cărui identitate nu a putut fi stabilită; d) străinul pentru care s-a finalizat procedura de azil sau care a renunţat la aceasta şi care nu a respectat obligaţia de a părăsi teritoriul României, stabilită potrivit legislaţiei privind azilul; e) străinul a cărui conduită determină suspiciunea rezonabilă că intenţionează să se sustragă de la executarea voluntară a obligaţiei de returnare. (4) Decizia de returnare se întocmeşte în scris în două exemplare, fiecare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, şi conţine motivele de fapt şi de drept, precum şi informaţiile privind căile de atac posibile. (5) Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează, la cererea străinului, o traducere scrisă sau orală a principalelor elemente ale deciziei de returnare, inclusiv informaţii cu privire la căile de atac posibile, în limba pe care acesta o înţelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înţelege. (6) Prevederile alin. (5) nu sunt aplicabile străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat a României sau a altui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European ori a Confederaţiei Elveţiene. În acest caz, odată cu decizia de returnare se comunică şi o fişă, redactată în 5 limbi dintre cele mai des utilizate sau înţelese de către străinii aflaţi pe teritoriul României, conţinând informaţii care să explice principalele elemente din formularul standard al deciziei de returnare.  +  Articolul 84Comunicarea deciziei de returnare (1) Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin remiterea unui exemplar al acesteia străinului împotriva căruia a fost emisă. (2) Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin poştă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuieşte, atunci când străinul nu este prezent. (3) În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afişarea unui exemplar al acesteia la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare. (4) Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situaţii: a) străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poştă; b) străinul nu mai locuieşte la adresa declarată; c) străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuieşte.  +  Articolul 85Contestarea deciziei de returnare (1) Decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află structura Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare. Instanţa soluţionează contestaţia în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este definitivă. (2) Decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (2) poate fi contestată în termen de 3 zile de la data comunicării la instanţa prevăzută la alin. (1) dacă străinul nu este luat în custodie publică ori la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află centrul de cazare dacă străinul este luat în custodie publică. Instanţa soluţionează contestaţia în termen de 5 zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este definitivă. (3) Contestaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) suspendă executarea obligaţiei de returnare. În cazul străinilor care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistaţi cu şedere ilegală sau a străinilor declaraţi indezirabili, contestaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu suspendă executarea obligaţiei de returnare. (4) Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinul luat în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică. (5) Străinul care contestă decizia de returnare are dreptul de a obţine consiliere juridică, reprezentare şi asistenţă lingvistică pe cheltuială proprie. (6) Străinului care contestă decizia de returnare îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2, 2^1 şi 8^1 din respectiva ordonanţă de urgenţă.  +  Secţiunea a 2-a Străini indezirabili  +  Articolul 86Măsura declarării ca indezirabil (1) Declararea ca indezirabil este măsura ce se dispune împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. (2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1). (3) Datele şi informaţiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru raţiuni de securitate naţională se pun la dispoziţia instanţei de judecată în condiţiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la securitatea naţională şi protejarea informaţiilor clasificate. (4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Instanţa de judecată aduce la cunoştinţă străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la securitatea naţională şi protejarea informaţiilor clasificate. (5) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condiţiile alin. (2). Hotărârea instanţei este executorie. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe raţiuni de securitate naţională, în conţinutul hotărârii nu se menţionează datele şi informaţiile care au stat la baza motivării acesteia. (6) Hotărârea se comunică străinului, precum şi, dacă instanţa dispune declararea ca indezirabil, Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare. (7) Dreptul de şedere al străinului încetează de la data pronunţării hotărârii prin care acesta a fost declarat indezirabil. (8) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în condiţiile prevăzute la alin. (2). (9) Încetarea măsurii declarării ca indezirabil se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în situaţia în care prezenţa străinului pe teritoriul României este necesară în interesul statului român, iar pericolul determinat de motivele care au stat la baza declarării ca indezirabil nu mai subzistă. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiei cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care a propus sesizarea instanţei potrivit alin. (2) teza finală. (10) Sesizarea prevăzută la alin. (9) se judecă în camera de consiliu. Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizare. Hotărârea instanţei este definitivă. Hotărârea se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare. (11) Hotărârile prin care străinii au fost declaraţi indezirabili sau prin care s-a dispus încetarea măsurii declarării ca indezirabil se pun în executare de către Inspectoratul General pentru Imigrări potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. (12) Datele de identificare ale persoanelor declarate indezirabile sau cu privire la care s-a dispus încetarea măsurii declarării ca indezirabil se comunică Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de către Inspectoratul General pentru Imigrări.  +  Articolul 87Recursul împotriva hotărârii prevăzute la art. 86 alin. (5) (1) Hotărârea prevăzută la art. 86 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa se pronunţă în termen de 5 zile de la data primirii cererii. (2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil. În cazuri temeinic justificate şi pentru a se preveni producerea de pagube iminente, străinul poate cere instanţei să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil până la soluţionarea căii de atac. Instanţa soluţionează cererea de suspendare de urgenţă, hotărârea pronunţată în acest caz fiind executorie de drept.  +  Secţiunea a 3-a Executarea obligaţiei de returnare  +  Articolul 88Plecarea voluntară (1) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) are posibilitatea să execute voluntar obligaţia de returnare oricând în termenul pentru plecarea voluntară. (2) Termenul pentru plecarea voluntară este de 15 zile de la comunicarea deciziei de returnare pentru: a) străinul care a fost depistat fără drept de şedere ori care a depăşit perioada de şedere sau zona de frontieră stabilite prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună; b) străinul al cărui permis de mic trafic de frontieră sau a cărui viză a fost anulat/ă ori revocat/ă. (3) Termenul pentru plecarea voluntară este de 30 de zile de la comunicarea deciziei de returnare pentru: a) străinul care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistat cu şedere ilegală; b) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de şedere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept; c) străinul căruia i-a încetat dreptul de şedere pe termen lung şi care nu a solicitat prelungirea dreptului de şedere temporară potrivit art. 70 alin. (4). (4) În situaţii temeinic justificate, ţinând seama de circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, cum ar fi durata şederii legale, existenţa copiilor care frecventează şcoala şi existenţa altor legături familiale, Inspectoratul General pentru Imigrări prelungeşte termenele prevăzute la alin. (2) şi (3), la cererea străinului împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare, cu cel mult 30 de zile. Prelungirea se comunică, în scris, străinului. (5) Până la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emisă în acest sens, obligaţia de returnare se prezumă executată la data la care străinul părăseşte teritoriul României.  +  Articolul 89Îndepărtarea sub escortă (1) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (2) este îndepărtat sub escortă. (2) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) este îndepărtat sub escortă: a) dacă nu a executat voluntar obligaţia de returnare, după împlinirea termenului pentru plecarea voluntară; b) dacă se constată că străinul prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligaţiei de returnare potrivit art. 83 alin. (3), chiar înainte de împlinirea termenului pentru plecarea voluntară. (3) Îndepărtarea sub escortă se realizează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către personalul specializat al Inspectoratului General pentru Imigrări prin însoţirea străinului până la frontieră ori până într-o ţară terţă, respectiv ţara de origine, de tranzit sau de destinaţie. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), străinul, în al cărui permis de şedere pe termen lung era înscrisă menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale de către un alt stat membru, este îndepărtat sub escortă către statul membru indicat în respectiva menţiune, dacă, în urma verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că acesta beneficiază în continuare de protecţie internaţională. Pentru respectarea obligaţiilor asumate de România prin tratate, în cazul străinului declarat indezirabil sau care face obiectul expulzării ca urmare a condamnării pentru oricare dintre infracţiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal este posibilă îndepărtarea sub escortă şi către un alt stat decât cel în care beneficiază de protecţie internaţională. (5) Prin excepţie de la alin. (3), străinul care a avut un drept de şedere temporară potrivit art. 128, în al cărui permis de şedere pe termen lung eliberat de un alt stat membru este înscrisă menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale, poate fi îndepărtat sub escortă către o ţară terţă dacă, în urma verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că protecţia internaţională a fost retrasă sau dacă a fost declarat indezirabil ori face obiectul expulzării ca urmare a condamnării pentru oricare dintre infracţiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal. (6) În cadrul procedurii de îndepărtare sub escortă autorităţile române analizează situaţia străinului pentru a se asigura că acestuia nu îi sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. (2) sau art. 96 alin. (1), dar şi că acesta nu este o persoană vulnerabilă. Îndepărtarea sub escortă a persoanelor vulnerabile se realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale acestora.  +  Articolul 90Procedura îndepărtării sub escortă (1) Îndepărtarea sub escortă a străinilor care posedă documente de trecere a frontierei de stat valabile şi mijloace financiare se realizează în termen de 24 de ore de la depistarea acestora, dacă nu este necesară efectuarea altor formalităţi. (2) În cazul în care există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi realizată în termenul prevăzut la alin. (1), Inspectoratul General pentru Imigrări analizează situaţia străinului şi aplică dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă privind tolerarea rămânerii pe teritoriul României sau privind custodia publică, după caz. (3) Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentaţi misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetăţeni sunt, pentru eliberarea documentelor. (4) Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentanţe diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor de pe teritoriul României se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe şi al ministrului afacerilor interne. (5) Pentru străinii proveniţi din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România se solicită documente de trecere a frontierei de stat din ţara de origine prin Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. (6) În situaţia în care documentele de trecere a frontierei de stat nu au putut fi obţinute în condiţiile alin. (3) sau (5), Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează titluri de călătorie pentru străini, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. (7) Pe timpul îndepărtării sub escortă se poate utiliza forţa numai în cazurile în care aceasta este necesară pentru protejarea vieţii sau integrităţii fizice a personalului din escortă, a străinului ori a altor persoane, pentru împiedicarea producerii de pagube materiale sau pentru îndeplinirea obiectivului îndepărtării sub escortă. Măsurile se aplică cu respectarea demnităţii străinului, gradual şi proporţional cu starea de pericol ce trebuie înlăturată. (8) La îndepărtarea sub escortă pe cale aeriană sunt respectate prevederile Orientărilor comune privind dispoziţiile de siguranţă care urmează să fie luate pentru operaţiunile comune de expulzare pe cale aeriană, cuprinse în anexa la Decizia 2004/573/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind organizarea de zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a două sau mai multe state membre a resortisanţilor ţărilor terţe care fac obiectul măsurilor individuale de expulzare.  +  Articolul 91Îndepărtarea sub escortă în baza acordurilor de readmisie (1) Străinii pot fi îndepărtaţi sub escortă şi potrivit procedurii stabilite prin acordurile de readmisie încheiate de Uniunea Europeană sau de România cu state terţe, doar în măsura în care dispoziţiile acestora le sunt mai favorabile decât dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terţ, cu condiţia escortării şi a prezentării garanţiilor că acesta îşi poate continua călătoria şi poate intra în statul de destinaţie.  +  Articolul 92Măsuri de asistenţă între statele membre ale Uniunii Europene în cazul îndepărtării sub escortă pe calea aerului (1) În situaţia în care executarea măsurii de îndepărtare nu este posibilă prin folosirea zborurilor directe până în ţara de destinaţie, Inspectoratul General pentru Imigrări poate solicita altor state tranzitul aeroportuar. (2) Pentru executarea măsurii de îndepărtare a străinului pe calea aerului, Inspectoratul General pentru Imigrări dispune escortarea acestuia până în ţara de tranzit sau de destinaţie în următoarele cazuri: a) ţara de tranzit sau de destinaţie solicită ca străinul să fie escortat; b) este necesară acordarea de asistenţă medicală străinului în timpul îndepărtării sub escortă; c) străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârşirea de fapte de natură penală în timpul îndepărtării sub escortă; d) există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura de îndepărtare ori că intenţionează să rămână în ţara de tranzit; e) autorităţile române cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale solicită ca străinul să fie escortat. (3) Pe durata executării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmaţi şi poartă ţinută civilă. Aceştia sunt obligaţi să respecte legislaţia statului de tranzit, să folosească forţa, cu respectarea prevederilor art. 90 alin. (7), numai atunci când reprezentanţii statului de tranzit nu sunt prezenţi sau este necesară acordarea de sprijin acestora. (4) Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru întoarcerea în ţară a străinilor dacă, în timpul executării măsurii de îndepărtare pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situaţii: a) autorizaţia de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată; b) străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului; c) îndepărtarea străinului către o altă ţară de tranzit ori către ţara de destinaţie sau îmbarcarea în zborul de legătură nu a fost realizată; d) tranzitul aeroportuar nu mai este posibil. (5) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare, adresate de autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene. (6) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată dacă: a) străinul este suspect sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pe teritoriul României; b) tranzitul către alte state sau intrarea în ţara de destinaţie nu este permisă; c) în timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României; d) străinul reprezintă o ameninţare pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statului român; e) asistenţa solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autorităţile solicitante asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată iniţial, în care poate fi acordată asistenţa tranzitului. (7) În situaţia în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situaţiile prevăzute la alin. (6), autorizaţiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităţilor solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea. (8) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel puţin două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente şi justificate. (9) Forma şi conţinutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (10) Decizia se comunică statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore. (11) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră stabileşte puncte de contact în toate zonele de tranzit importante. (12) Operaţiunea de tranzit nu trebuie să depăşească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistenţă suplimentare pentru continuarea operaţiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore. (13) În limita mijloacelor disponibile şi în conformitate cu standardele internaţionale relevante, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră asigură măsurile de asistenţă necesare de la aterizare şi până la părăsirea aeroportului către ţara de destinaţie, în ceea ce priveşte: a) întâmpinarea străinului la aeronavă şi escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură; b) asigurarea tratamentului medical de urgenţă străinului şi, dacă este cazul, persoanelor din escorta acestuia; c) asigurarea hranei pentru străin şi, dacă este cazul, pentru persoanele din escorta acestuia; d) primirea, păstrarea şi predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortaţi; e) în cazul străinilor neescortaţi, informarea statului solicitant despre locul şi ora plecării străinului de pe teritoriul statului român; f) informarea statului solicitant în privinţa oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului; g) pe timpul staţionării în aeroportul de tranzit, şeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în spaţii special amenajate şi folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului. (14) Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul solicitant.  +  Articolul 93Organizarea unor zboruri comune cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea îndepărtării sub escortă a străinilor (1) Inspectoratul General pentru Imigrări poate organiza sau participa la acţiuni comune cu autorităţile competente din unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor. (2) Atunci când Inspectoratul General pentru Imigrări decide organizarea unui zbor pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor, la care ar putea să participe şi alte state membre ale Uniunii Europene, informează autorităţile competente din aceste state. (3) În vederea unei bune desfăşurări a zborului, Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde măsuri pentru selecţionarea transportatorului, potrivit dispoziţiilor legale, obţinerea autorizaţiilor necesare de la statele de tranzit şi de destinaţie, stabilirea în comun cu autorităţile competente ale celorlalte state participante a numărului personalului de escortă necesar, încheierea înţelegerilor financiare necesare, precum şi alte măsuri ce se impun. (4) În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări decide să participe la un zbor pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor organizat de un stat membru al Uniunii Europene, informează autorităţile competente din statul organizator despre intenţia de a participa, specificând numărul de persoane care fac obiectul îndepărtării sub escortă, şi asigură un număr suficient de persoane pentru escortă. În cazul în care escorta este realizată numai de către statul organizator, Inspectoratul General pentru Imigrări asigură prezenţa a cel puţin 2 reprezentanţi la bordul aeronavei, care sunt responsabili de predarea străinilor de care răspund către autorităţile din statele de destinaţie. (5) Inspectoratul General pentru Imigrări asigură atât străinilor care fac obiectul îndepărtării sub escortă, cât şi personalului de escortă propriu documente de călătorie valabile, vize şi alte documente necesare şi, prin intermediul Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, solicită asistenţă necesară din partea reprezentanţelor diplomatice ale României.  +  Articolul 94Recunoaşterea deciziilor de îndepărtare a străinilor emise de alte state membre ale Uniunii Europene (1) Deciziile de îndepărtare a străinilor emise de alte state membre ale Uniunii Europene sunt recunoscute de statul român şi sunt puse în executare de Inspectoratul General pentru Imigrări, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în următoarele cazuri: a) decizia de îndepărtare este luată pentru motive de ordine publică sau securitate naţională, astfel:(i) când străinul a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;(ii) ca urmare a desfăşurării de către străini ori a existenţei unor indicii temeinice că străinul urmează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol ordinea publică sau securitatea naţională; b) decizia de îndepărtare este luată ca urmare a neîndeplinirii de către străin a condiţiilor referitoare la intrarea şi şederea străinilor pe teritoriul statului membru în cauză. (2) Criteriile şi aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoaşterii deciziilor de îndepărtare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (3) Pentru a fi puse în executare este necesar ca deciziile de îndepărtare prevăzute la alin. (1) să nu fi fost revocate sau suspendate de către autorităţile emitente. (4) Sunt exceptaţi de la prevederile alin. (1) străinii membri de familie ai cetăţenilor români, precum şi membrii de familie ai cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene. (5) În vederea aplicării prezentului articol, Inspectoratul General pentru Imigrări cooperează şi face schimb de informaţii cu autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene. (6) Cheltuielile angajate de către Inspectoratul General pentru Imigrări în scopul punerii în executare a deciziilor prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Imigrări cu această destinaţie. (7) Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la alin. (6), recuperate de la statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia de îndepărtare reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat, dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenţi. (8) Inspectoratul General pentru Imigrări decontează cheltuielile efectuate de alte state membre ale Uniunii Europene care pun în executare măsurile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de la data emiterii acestora de către autorităţile române, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Imigrări cu această destinaţie. (9) Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi respinse de către Inspectoratul General pentru Imigrări atunci când sunt efectuate după o perioadă mai mare de un an de la punerea în executare a măsurii de îndepărtare. (10) În cazul deciziilor de îndepărtare care fac obiectul alin. (1), străinul poate contesta măsurile ce ţin de punerea în executare, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.  +  Articolul 95Repatrierea voluntară umanitară asistată (1) Străinii aflaţi pe teritoriul României pot solicita sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, precum şi al organizaţiilor internaţionale sau neguvernamentale cu atribuţii în domeniu, pentru repatrierea voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace financiare. (2) Inspectoratul General pentru Imigrări, în cooperare cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organizaţii neguvernamentale de profil desfăşoară programe comune pentru identificarea modalităţilor concrete de sprijinire a străinilor prevăzuţi la alin. (1), în vederea repatrierii voluntare umanitare asistate a acestora, precum şi a resurselor financiare necesare în acest sens. (3) Străinilor incluşi în programele de repatriere voluntară umanitară asistată li se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări certificate de repatriere. (4) Străinii prevăzuţi la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Inspectoratul General pentru Imigrări, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru repatrierea voluntară umanitară asistată.  +  Articolul 96Suspendarea executării obligaţiei de returnare (1) Executarea obligaţiei de returnare se suspendă în perioada în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată incidenţa următoarelor situaţii: a) îndepărtarea sub escortă se poate realiza numai către un stat faţă de care există temeri justificate că viaţa străinului este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante; b) starea de sănătate a străinului face imposibilă realizarea îndepărtării sub escortă; c) străinul este părintele unui minor care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ de stat ori particulare, acreditate sau autorizate provizoriu potrivit legii, iar anul şcolar este în curs; d) străinul este căsătorit cu un alt străin care are drept de şedere temporară sau permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, iar căsătoria nu este de convenienţă; e) străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1). (2) Prevederile alin. (1) lit. c) şi d) nu se aplică în cazul străinilor care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea naţională ori care suferă de o boală care ameninţă sănătatea publică şi refuză să se supună măsurilor stabilite de către autorităţile medicale. (3) Termenul de plecare voluntară sau îndepărtarea sub escortă, după caz, îşi reia cursul de la data la care Inspectoratul General pentru Imigrări constată încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1). (4) Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris străinul cu privire la constatarea incidenţei sau încetării situaţiilor prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 97Garanţii în aşteptarea returnăriiMăsurile luate de autorităţile române competente cu privire la străinii aflaţi pe teritoriul României în termenul pentru plecarea voluntară sau în perioada suspendării executării obligaţiei de returnare respectă următoarele principii: a) menţinerea unităţii familiale cu membrii familiei prezenţi pe teritoriul României; b) asigurarea îngrijirii medicale de urgenţă şi a tratamentului de bază al bolii; c) acordarea accesului minorilor la sistemul de învăţământ; d) luarea în considerare a nevoilor speciale ale persoanelor vulnerabile.  +  Articolul 98Monitorizarea îndepărtării sub escortă (1) Monitorizarea activităţii de îndepărtare sub escortă se realizează de organizaţiile şi organismele naţionale, internaţionale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniul migraţiei, care desfăşoară activitatea de supraveghere a îndepărtării sub escortă a străinilor. (2) La solicitarea organizaţiilor şi organismelor naţionale, internaţionale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniul migraţiei, Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează informaţii privind organizarea misiunilor de escortă, asigurând posibilitatea reprezentanţilor acestora de a supraveghea modul în care se desfăşoară acestea. (3) Rapoartele de evaluare întocmite cu ocazia monitorizării vor fi transmise spre valorificare Avocatului Poporului.  +  Secţiunea a 4-a Expulzarea  +  Articolul 99Efectuarea expulzării (1) Expulzarea se efectuează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin îndepărtarea sub escortă a străinului. Prevederile art. 90-93 şi 98 se aplică în mod corespunzător. (2) Dreptul de şedere al străinului încetează de drept la data începerii executării pedepsei accesorii, respectiv complementare, aplicată potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.  +  Articolul 100Suspendarea expulzării (1) Expulzarea se suspendă în perioada în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată incidenţa următoarelor situaţii: a) străinul poate fi îndepărtat sub escortă numai către un stat faţă de care există temeri justificate că viaţa îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante; b) starea de sănătate a străinului face imposibilă realizarea îndepărtării sub escortă; c) străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1). (2) Îndepărtarea sub escortă îşi reia cursul de la data la care Inspectoratul General pentru Imigrări constată încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1). (3) Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris străinul şi instanţa de judecată competentă cu privire la constatarea incidenţei sau încetării situaţiilor prevăzute la alin. (1).  +  Secţiunea a 5-a Custodia publică  +  Articolul 101Luarea în custodie publică a străinilor (1) Luarea în custodie publică este măsura de restrângere temporară a libertăţii de mişcare pe teritoriul României, dispusă împotriva străinilor în scopul îndeplinirii tuturor demersurilor necesare îndepărtării sub escortă. (2) Luarea în custodie publică se dispune în scris prin ordonanţă motivată în drept şi în fapt de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, împotriva străinului care nu poate fi îndepărtat sub escortă în termen de 24 de ore şi care se află în una dintre următoarele situaţii: a) prezintă risc de sustragere de la îndepărtarea sub escortă; b) evită ori împiedică pregătirea returnării sau procesul de îndepărtare sub escortă; c) face obiectul expulzării. (3) Prezintă risc de sustragere de la îndepărtarea sub escortă: a) străinul care prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligaţiei de returnare potrivit art. 83 alin. (3); b) străinul declarat indezirabil; c) străinul care nu a respectat termenul de plecare voluntară; d) străinul căruia i-a fost revocată tolerarea. (4) Prelungirea duratei de luare în custodie publică prevăzute la alin. (2) pentru străinii care nu pot fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări. Instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanţei este definitivă. (5) De îndată ce constată că solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzută la alin. (4), îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, judecătorul stabileşte primul termen de judecată şi dispune citarea părţilor. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar atunci când străinul depune întâmpinare aceasta nu se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, care ia cunoştinţă despre conţinutul său din dosarul cauzei. Cererile de prelungire a duratei de luare în custodie publică sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru. (6) Perioada de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăşi 6 luni. (7) Perioada prevăzută la alin. (6) poate fi extinsă în mod excepţional, în condiţiile prevăzute la alin. (4), pe o perioadă suplimentară ce nu poate depăşi 12 luni, în cazurile în care Inspectoratul General pentru Imigrări a fost în imposibilitate de a efectua îndepărtarea sub escortă a străinului, din cauza: a) acţiunilor acestuia care împiedică procesul de îndepărtare sub escortă; b) întârzierilor în obţinerea documentaţiei necesare îndepărtării sub escortă din partea ţărilor terţe. (8) În situaţia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată că acestuia îi sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. (1) sau art. 96 alin. (1), măsura luării în custodie publică încetează de drept. În situaţia în care străinul formulează pentru prima dată o cerere de protecţie internaţională, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la procedura ordinară de azil. La formularea unei cereri de acces la o nouă procedură de azil, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la noua procedură.----------Alin. (8) al art. 101 a fost modificat de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015. (9) Fac excepţie de la prevederile alin. (8) situaţiile în care, pentru raţiuni de securitate naţională sau ordine publică, se impune îndepărtarea sub escortă a străinului sau menţinerea acestuia în custodie publică până la finalizarea procedurii pentru acordarea unei forme de protecţie. (10) Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile, plângere la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea formulată nu suspendă îndepărtarea sub escortă. (11) Străinii luaţi în custodie publică, precum şi cei îndepărtaţi sub escortă în termen de 24 de ore sunt amprentaţi şi fotografiaţi. (12) În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări, din oficiu sau la solicitarea străinului, constată faptul că nu mai există posibilitatea îndepărtării sub escortă în perioada pentru care a fost instituită măsura custodiei publice, dispune încetarea măsurii luării în custodie publică şi acordarea tolerării. Decizia de respingere a cererii străinului poate fi contestată în termen de 5 zile la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Hotărârea instanţei este definitivă. (13) Inspectoratul General pentru Imigrări analizează oportunitatea menţinerii măsurii luării în custodie publică, la intervale de maximum 3 luni. În cazul familiilor cu minori luate în custodie publică, analiza se efectuează la intervale de maximum o lună.  +  Articolul 102Dispunerea de măsuri derogatorii în situaţii excepţionale (1) În situaţiile în care trebuie returnat un număr mare de străini, caz care reprezintă o sarcină neprevăzută şi dificilă pentru capacitatea centrelor de cazare sau pentru personalul Inspectoratului General pentru Imigrări, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, cazarea străinilor se poate realiza în alte spaţii aflate în administrarea ministerului, separat de alte persoane împotriva cărora au fost dispuse măsuri privative de libertate, atât timp cât durează situaţia excepţională. (2) Pe durata aplicării măsurilor derogatorii prevăzute la alin. (1), termenele prevăzute la art. 101 alin. (10) pot fi depăşite cu maximum 30 de zile. (3) Inspectoratul General pentru Imigrări informează Comisia Europeană cu privire la măsurile dispuse potrivit alin. (1), precum şi la încetarea aplicării acestora.  +  Articolul 103Centrele de cazare (1) Străinii luaţi în custodie publică vor fi introduşi în centre de cazare, denumite în continuare centre. (2) Centrele sunt locuri închise, special amenajate şi destinate cazării temporare a străinilor care au fost luaţi în custodie publică, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări. (3) Centrele sunt înfiinţate, organizate, autorizate sanitar, amenajate şi dotate astfel încât să ofere condiţii adecvate de cazare, hrană, asistenţă medicală şi igienă personală. (4) Organizaţiilor şi organismelor naţionale, internaţionale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniul migraţiei, autorizate şi acreditate în condiţiile legii, li se asigură posibilitatea de a vizita centrele, pe baza protocoalelor încheiate cu Inspectoratul General pentru Imigrări sau a unei autorizări prealabile. În situaţii excepţionale şi temeinic motivate se poate asigura posibilitatea de a vizita centrele într-un termen de 48 de ore.  +  Articolul 104Drepturile şi obligaţiile străinilor cazaţi în centre (1) Străinii cazaţi în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum şi de cele prevăzute în tratatele şi acordurile internaţionale în materie la care România este parte. (2) Străinii cazaţi în centre au dreptul la asistenţă juridică, medicală şi socială şi la respectarea opiniei şi specificului propriu, în materie religioasă, filozofică şi culturală. (3) Străinii cazaţi în centre au dreptul de a fi informaţi imediat după aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limbă înţeleasă de ei, despre motivele principale care au condus la luarea măsurii, drepturile şi obligaţiile pe care le au în timpul şederii în aceste centre. Motivul luării în custodie publică, precum şi drepturile şi obligaţiile străinilor cazaţi în centre le vor fi comunicate în scris de către persoanele desemnate să conducă aceste centre. (4) Pe întreaga perioadă a şederii în centre, străinilor li se asigură posibilitatea comunicării cu reprezentanţii diplomatici şi consulari ai statului de provenienţă, cu membrii lor de familie, precum şi cu reprezentantul legal. (5) Personalul centrelor va trata străinii cazaţi în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasă, sex, vârstă, cultură, naţionalitate, religie sau apartenenţă la un anumit grup social. (6) Minorii introduşi în centre care însoţesc cel puţin unul dintre părinţi sau reprezentantul legal, luat în custodie publică, au acces gratuit la sistemul de învăţământ obligatoriu. (7) Persoanele vulnerabile cazate în centre au dreptul la îngrijire medicală şi tratament adecvat situaţiilor speciale în care se află. (8) La introducerea în centre, străinii sunt obligaţi să se supună controlului corporal, medical, amprentării şi fotografierii, precum şi să predea obiectele periculoase sau interzise de lege, pe cele de valoare, sumele de bani deţinute şi mijloacele electronice de comunicare la distanţă. (9) Pe durata cazării în centre, străinii sunt obligaţi să respecte programul zilnic, regulile de igienă in