DECIZIE nr. 602 din 1 octombrie 2015referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 859 din 18 noiembrie 2015



        Augustin Zegrean - preşedinte    Valer Dorneanu - judecător    Petre Lăzăroiu - judecător    Mircea Ştefan Minea - judecător    Daniel Marius Morar - judecător    Mona-Maria Pivniceru - judecător    Puskas Valentin Zoltan - judecător    Fabian Niculae - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Societatea "Antodani Trans" - S.R.L. din comuna Holboca, judeţul Iaşi, în Dosarul nr. 30.428/245/2014 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 401D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Sentinţa civilă nr. 671 din 21 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 30.428/245/2014, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Societatea "Antodani Trans" - S.R.L. din comuna Holboca, judeţul Iaşi, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului prevede executarea hotărârilor judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule în tranşe, pe parcursul a 5 ani şi numai după îndeplinirea unei noi proceduri administrative, ce presupune depunerea unei noi cereri la organele fiscale. Intervenţia legiuitorului în etapa executării silite - parte integrantă a procesului - este, totodată, de natură a crea discriminări între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, aceea de creditori ai organelor financiare ale statului, în sensul că au obţinut, în fapt, restituirea taxei pe poluare doar acele persoane ale căror cereri s-au soluţionat mai rapid şi au solicitat imediat punerea în executare a hotărârii judecătoreşti, anterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă criticate. De asemenea, se mai arată că discriminarea apare şi prin raportare la persoanele ale căror creanţe devin executorii după data de 31 decembrie 2015. Discriminarea creată este cu atât mai pronunţată dacă se are în vedere faptul că priveşte persoane care au achitat în acelaşi timp taxa pe poluare, dar obţin restituirea ei la momente diferite în timp, în funcţie de criteriul aleatoriu al timpului necesar soluţionării cererilor de restituire şi al punerii în executare a titlului executoriu.6. Executarea de către organele fiscale a hotărârilor judecătoreşti doar prin eşalonarea plăţii, pe parcursul a 5 ani, aduce atingere şi dreptului de proprietate asupra sumelor de restituit, deoarece creanţa asupra statului constituie un "bun" în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi este garantată, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie. Se mai arată că restrângerea impusă prin ordonanţa de urgenţă criticată nu se justifică sub condiţiile stricte cuprinse la art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi de art. 53 din Constituţie şi că ar trebuie să existe simetrie şi în privinţa modalităţii de restituire a taxei, din moment ce aceasta a fost percepută într-o singură tranşă. Mai mult, limitarea unui drept fundamental pe calea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nu este permisă de art. 115 alin. (6) din Constituţie.7. Autoarea excepţiei mai arată că, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenţie, astfel cum a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, executarea unei hotărâri judecătoreşti trebuie considerată parte integrantă a procesului, iar împiedicarea, anularea sau amânarea pe o perioadă lungă de timp a executării hotărârii judecătoreşti poate atrage răspunderea statului, în condiţiile în care acesta ar trebui să aibă un comportament activ şi să pună la dispoziţia justiţiabililor mijloace adecvate pentru evitarea oricărei întârzieri în executare (Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40, şi Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, paragrafele 65 şi 66). Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că nu este oportun să i se solicite unei persoane care a obţinut, în urma unei proceduri judiciare, o creanţă împotriva statului, să iniţieze ulterior o executare silită pentru a obţine o reparaţie, deoarece, în asemenea cazuri, statul trebuie ca, prin organele sale, să ia toate măsurile necesare executării, fără a putea invoca lipsa fondurilor drept motiv al neexecutării acestei obligaţii (Hotărârea din 7 mai 2002, pronunţată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, paragraful 35 şi Hotărârea din 27 mai 2004, pronunţată în Cauza Metaxas împotriva Greciei, paragraful 19).8. În final, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate arată că legislaţia naţională în baza căreia au fost percepute taxele auto în perioada 2008-2012 a fost declarată incompatibilă cu art. 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, astfel cum s-a dispus în Cauza C-402/09, prin Hotărârea din 7 aprilie 2011, Ioan Tatu împotriva statului român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei şi alţii. Ca efect al adoptării hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, statul român trebuie să restituie sumele încasate cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule şi de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, la care se adaugă dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti.9. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015. Dispoziţiile art. XV alin. (2) au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015. Având în vedere că acestea sunt norme procedurale de imediată aplicare, prevederile legale ce urmează a fi analizate de Curtea Constituţională au următorul cuprins:"(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora. (2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) se soluţionează, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz. (3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2). (4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept. (5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (6) Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1). (7) Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)."14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi în art. 115 alin. (6) privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă, prin raportare la dispoziţiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la art. 1 din Protocolul adiţional la aceeaşi Convenţie. Curtea observă că, deşi autoarea excepţiei nu indică expres, prin critica pe care o formulează în raport cu dispoziţiile convenţionale menţionate, ea are în vedere şi prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, având în vedere că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate invocă jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea va reţine şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea europeană din Constituţie.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, constatând constituţionalitatea acestora, prin Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, şi Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015.16. Prin deciziile menţionate, Curtea a reţinut că art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 instituie eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora [alin. (1) al art. XV]. De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept [alin. (4) al art. XV].17. Curtea a mai constatat prin Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragraful 44, că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eşalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătoreşti, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidenţa acesteia.18. În ceea ce priveşte constituţionalitatea instituirii eşalonării plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii, precum şi suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituţională a reţinut (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 35-40), în esenţă, că dreptul la justiţie garantat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii. Executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată. Legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa. S-a mai arătat că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 îndeplinesc aceste cerinţe.19. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce priveşte tratamentul juridic diferit aplicat aceleiaşi categorii de persoane, prin Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, Curtea a reţinut că această diferenţă se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei mediului, şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Ca atare, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare, este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.20. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admiţând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, a reţinut că Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispoziţiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele preţurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi încălcat deci dreptul de proprietate.21. Referitor la invocarea legislaţiei Uniunii Europene şi a jurisprudenţei Curţii de la Luxembourg, Curtea a statuat prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, că "în cauză, deşi înţelesul normei europene a fost desluşit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cerinţele rezultate din această hotărâre nu au relevanţă constituţională, ele ţinând mai degrabă de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-şi eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituţia României". Aplicând aceste considerente în examinarea constituţionalităţii prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, Curtea a reţinut că legiuitorul a respectat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei.22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei la care s-a făcut mai sus referire, se constată că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă.23. În final, în raport cu considerentele enunţate mai sus, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conţin norme contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, art. 21 alin. (3), art. 44, art. 52, precum şi în art. 115 alin. (6). În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, având în vedere cele expuse în paragraful 21, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză.24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    În numele legii

    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea "Antodani Trans" - S.R.L. din comuna Holboca, judeţul Iaşi, în Dosarul nr. 30.428/245/2014 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 1 octombrie 2015.

    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

    AUGUSTIN ZEGREAN

    Magistrat-asistent,

    Fabian Niculae
    -----