NORME TEHNICE din 30 martie 2015 (*actualizate*)de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016 din 30.03.2015(actualizate la data de 29 iulie 2015*)
EMITENT
  • CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE




  • ----------  +  Capitolul I CADRUL GENERAL DE REALIZARE A PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE CURATIVE  +  Articolul 1Programele naţionale de sănătate curative, reprezintă un ansamblu de acţiuni multianuale şi au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice.  +  Articolul 2 (1) Bugetul alocat programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 este prevăzut la capitolul VII din prezenta anexă şi este aprobat anual în Legea bugetului de stat. (2) Structura programelor naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, indicatorii specifici, natura cheltuielilor, precum şi unităţile sanitare prin care se derulează programele naţionale de sănătate curative sunt prevăzute la capitolul VIII din prezenta anexă.  +  Articolul 3 (1) Programele naţionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii cu participarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. (2) Implementarea programelor naţionale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate. (3) Unităţile de specialitate sunt: a) instituţii publice; b) furnizori publici de servicii medicale; c) furnizori privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale, pentru care se solicită avizul Ministerului Sănătăţii, având în vedere rolul acestuia de autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică; d) furnizori privaţi de medicamente şi dispozitive medicale. (4) Coordonarea tehnică şi metodologică pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative se asigură cu participarea experţilor desemnaţi ca şi coordonatorii naţionali prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. (5) Raporturile stabilite între unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate curative şi casele de asigurări de sănătate sunt raporturi juridice civile, care vizează acţiuni multianuale, ce se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract cu valabilitate până la data de 31 decembrie 2016. (6) În situaţia în care este necesară modificarea sau completarea clauzelor contractuale, acestea sunt negociate şi stipulate în acte adiţionale, conform şi în limita prevederilor legale în vigoare. (7) Angajamentele legale încheiate în exerciţiul curent din care rezultă obligaţii nu pot depăşi creditele de angajament sau creditele bugetare aprobate anual prin legea bugetului de stat. (8) Casele de asigurări de sănătate pot stabili şi alte termene de contractare, în funcţie de necesarul de servicii medicale, de medicamente, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, în limita fondurilor aprobate fiecărui program/subprogram de sănătate. (9) Modelele de contracte pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate curative sunt prevăzute în anexele nr. 1, 2, 3, 4 şi 5 la prezentele norme. (10) Prevederile privind acordarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare specifice, precum şi a dispozitivelor medicale şi altora asemenea prin utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, sunt aplicabile de la data prevăzută la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 900/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX " Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate " din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia situaţiilor în care asiguraţii nu pot prezenta/utiliza cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.----------Alin. (10) al art. 3 a fost modificat de art. I din ORDINUL nr. 248 din 29 aprilie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 30 aprilie 2015.  +  Articolul 4 (1) Programele naţionale de sănătate curative sunt finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare Fond, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii. (2) Sumele alocate din bugetul Fondului pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate curative se utilizează pentru: a) asigurarea, după caz, în spital şi în ambulatoriu, a unor medicamente, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea specifice unor boli cronice cu impact major asupra sănătăţii publice acordate bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate curative; b) asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, investigaţii medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor; c) asigurarea serviciilor de dozare a hemoglobinei glicozilate, investigaţiilor PET-CT, serviciilor prin tratament Gamma-Knife, serviciilor de diagnosticare a leucemiilor acute, precum şi a serviciilor de radioterapie;  +  Articolul 5 (1) Unităţile de specialitate asigură pe perioada spitalizării toate medicamentele/materialele sanitare specifice, dispozitivele şi altele asemenea care se eliberează în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative, necesare tratamentului bolnavilor (2) Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea, utilizate în unităţile sanitare cu paturi pentru tratamentul bolnavilor pe perioada spitalizării acestora sau, după caz, eliberate prin farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul în regim ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate se achiziţionează de către unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care în cazul medicamentelor nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii.  +  Articolul 6 (1) Sumele aferente programelor naţionale de sănătate curative se alocă în baza contractelor negociate şi încheiate distinct între furnizori şi casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, denumite în continuare case de asigurări de sănătate, (2) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate repartizează caselor de asigurări de sănătate, fondurile destinate derulării programelor naţionale de sănătate curative prevăzute la cap. VII, în baza indicatorilor fizici şi de eficienţă realizaţi în anul precedent. (3) Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate curative sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de specialitate prin care acestea se implementează. (4) Unităţile de specialitate au obligaţia de a publica pe site-ul propriu bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, detaliat pentru fiecare dintre programele/subprogramele naţionale de sănătate curative derulate. (5) Sumele aprobate pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative se alocă la solicitările caselor de asigurări de sănătate, pe baza cererilor fundamentate ale unităţilor de specialitate, în funcţie de indicatorii realizaţi şi în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, însoţite de documentele justificative.  +  Articolul 7 (1) Pentru programele naţionale de sănătate curative decontarea medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altele asemenea, serviciilor prin tratament Gamma Knife, serviciilor de diagnosticare a leucemiilor acute, investigaţiilor PET-CT, dozarea hemoglobinei glicozilate, precum şi a serviciilor de radioterapie unităţilor de specialitate aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate se realizează lunar, din fondurile aprobate cu această destinaţie. (2) Decontarea serviciilor de supleere renală pentru furnizorii de dializă aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate, se realizează lunar de casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate cu această destinaţie, cu condiţia raportării datelor de către furnizori la Registrul renal român.  +  Articolul 8 (1) Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea se asigură, în condiţiile legii, prin farmaciile unităţilor sanitare nominalizate să deruleze programele naţionale de sănătate curative respective şi/sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, după caz. (2) Includerea unităţilor de specialitate publice care derulează programele naţionale de sănătate curative se face cu avizul coordonatorilor naţionali prevăzuţi la alin. (4) al art. 3. (3) Includerea unităţilor de specialitate private care derulează programele naţionale de sănătate curative se face potrivit lit. e) alin. (3) al art. 3.  +  Articolul 9Unităţile de specialitate care derulează programe, prevăzute în prezentul ordin, raportează caselor de asigurări de sănătate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.  +  Articolul 10Casele de asigurări de sănătate raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor aprobate, prevăzute la art. 9.  +  Articolul 11Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulării acestora, se aprobă prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Ministerului Sănătăţii.  +  Articolul 12În vederea derulării în bune condiţii a programelor naţionale de sănătate curative, în urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.  +  Articolul 13Sumele alocate programelor naţionale de sănătate sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 14Sumele aferente programelor naţionale de sănătate curative sunt cuprinse în contractele negociate şi încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate prin care se derulează programele/subprogramele naţionale de sănătate curative.  +  Articolul 15 (1) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele/subprogramele naţionale de sănătate curative se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme. (2) Reprezentantul legal al unităţii sanitare încheie contract pentru derularea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative cu casa de asigurări de sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială îşi are sediul sau cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti. Unităţile sanitare din reţeaua apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti încheie contracte pentru derularea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative numai cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, avându-se în vedere la contractare şi decontare asiguraţii, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care sunt luaţi în evidenţă. (3) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi farmaciile cu circuit deschis, prin care se derulează programele naţionale de sănătate curative se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme. (4) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii prin care se derulează Programul naţional de diabet zaharat [dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)], respectiv Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 3. (5) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii de dializă prin care se derulează Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 4. (6) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii de radioterapie prin care se derulează Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice din cadrul Programului naţional de oncologie se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 5.  +  Articolul 16Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate care efectuează servicii de dializă se realizează în limita numărului de bolnavi prevăzut în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică şi a fondurilor aprobate pentru anii 2015 şi 2016 cu această destinaţie. În situaţia în care o unitate sanitară este inclusă în program pe parcursul derulării acestuia contractul cu casa de asigurări de sănătate, se poate încheia prin preluarea bolnavilor existenţi în program de la alte unităţi sanitare sau, după caz, prin includerea în program a unor bolnavi noi, cu încadrarea în numărul de bolnavi aprobat pentru respectivul program.  +  Articolul 17 (1) Refuzul caselor de asigurări de sănătate de a încheia contracte cu furnizorii, denunţarea unilaterală a contractului, precum şi răspunsurile la cererile şi la sesizările furnizorilor se vor face în scris şi motivat, cu indicarea temeiului legal, în termen de 30 de zile. (2) Litigiile legate de încheierea, derularea şi încetarea contractelor dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate se soluţionează de către Comisia de arbitraj care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, organizată conform reglementărilor legale în vigoare, sau, de către instanţele de judecată, după caz. (3) În cazul în care contractul dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate a încetat din motive imputabile furnizorilor, casele de asigurări de sănătate nu vor mai intra în relaţii contractuale cu furnizorii respectivi până la următorul termen de contractare. (4) În cazul în care contractul dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate se modifică prin excluderea din contract a uneia sau mai multor persoane înregistrată/înregistrate în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate şi care desfăşoară activitate sub incidenţa acestuia la furnizorii respectivi, din motive imputabile acestora, casele de asigurări de sănătate nu vor accepta înregistrarea în nici un alt contract a persoanei/persoanelor respective până la următorul termen de contractare. (5) După reluarea relaţiei contractuale, în cazul în care contractul încetează/se modifică, din motive imputabile furnizorilor sau persoanelor prevăzute la alin. (4) casele de asigurări de sănătate nu vor mai încheia contracte cu furnizorii respectivi, respectiv nu vor mai accepta înregistrarea persoanelor prevăzute la alin. (4) în contractele încheiate cu aceşti furnizori sau cu alţi furnizori pentru aceste persoane care prin activitatea lor au condus la încetarea/modificarea contractului.  +  Articolul 18Sumele aferente programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative sunt prevăzute în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, la capitolul 66.05 "Sănătate", titlul 20 "Bunuri şi servicii".  +  Articolul 19Sumele alocate programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare publice, respectiv în veniturile furnizorilor privaţi de servicii medicale prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.  +  Articolul 20Sumele aferente medicamentelor/materialelor sanitare specifice eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate şi distinct în contractele de furnizare de medicamente/materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis.  +  Capitolul II ACHIZIŢIA MEDICAMENTELOR, MATERIALELOR SANITARE, DISPOZITIVELOR MEDICALE ŞI ALTELE ASEMENEA SPECIFICE PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE CURATIVE  +  Articolul 21 (1) Lista denumirilor comune internaţionale (DCI) corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Lista denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate, corespunzătoare denumirilor comune internaţionale (DCI) cuprinse în secţiunea C2 a sublistei C din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. (3) În situaţia în care se constată că deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu a asigurat prezenţa medicamentelor pe piaţă, conform prevederilor legale, medicamentele se exclud din lista preţurilor de decontare, în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării constatării lipsei medicamentelor de pe piaţă, de către instituţiile abilitate, precum şi la sesizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale. (4) Lista prevăzută la alin (2) se actualizează în următoarele condiţii: a) la actualizarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate; b) ca urmare a actualizării CaNaMed prin completarea/modificarea Listei de medicamente - denumiri comerciale; Lista se elaborează în termen de 15 zile de la actualizarea CaNaMed şi intră în vigoare la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost elaborată; c) în situaţia în care în intervalul dintre două actualizări ale CaNaMed un medicament cu autorizaţie de punere pe piaţă a obţinut avizul Ministerului Sănătăţii pentru un preţ de vânzare cu amănuntul/preţ cu ridicata pe unitatea terapeutică mai mic sau egal cu preţul de decontare, cu excepţia medicamentelor al căror DCI este prevăzut în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate şi care nu are nici un medicament - denumire comercială în Lista prevăzută la alin (2). Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentului, prin reprezentantul sau legal, declară pe propria răspundere că asigură medicamentul pe piaţa în cantităţii suficiente pentru asigurarea nevoilor de consum ale pacienţilor şi are capacitatea de a-l distribui furnizorilor care derulează programe naţionale de sănătate, cu excepţia diminuărilor de preţ pentru medicamentele existente în Lista prevăzută la alin (2) şi a medicamentelor autorizate pentru nevoi speciale. (5) Lista materialelor sanitare specifice de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate curative este aprobată prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. (6) În cazul în care pe parcursul derulării programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative se modifică Lista prevăzută la alin. (5) în sensul eliminării unor materiale sanitare specifice, materialele sanitare eliminate se eliberează în cadrul programului/subprogramului naţional de sănătate curativ până la epuizarea stocurilor.  +  Articolul 22Pentru programele/subprogramele naţionale de sănătate curative achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altele asemenea eliberate bolnavilor pe perioada spitalizării se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează programele respective, la preţul de achiziţie, care pentru medicamente nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile legii.  +  Articolul 23Pentru programele naţionale de sănătate curative medicamentele, materialele sanitare specifice, necesare pentru tratamentul în ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează programul, se achiziţionează de către acestea, la preţul de achiziţie, care pentru medicamente nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile legii.  +  Capitolul III DECONTAREA MEDICAMENTELOR ŞI/SAU A MATERIALELOR SANITARE SPECIFICE ŞI A SERVICIILOR MEDICALE DIN CADRUL PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE CURATIVE  +  Articolul 24 (1) Casele de asigurări de sănătate decontează contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altora asemenea,, acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, conform contractelor încheiate cu furnizorii. (2) Decontarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altora asemenea, acordate în cadrul programelor se realizează lunar de către casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate cu această destinaţie, în limita sumelor disponibile, în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate şi acordării vizei de "bun de plată", cu excepţia serviciilor de dializă şi a celor de radioterapie pentru care decontarea se face în termen de 30 de zile de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate şi acordării vizei de "bun de plată". (3) În situaţia în care, ca urmare a verificării de către casa de asigurări de sănătate, se constată unele erori materiale în centralizatoarele de raportare, acestea pot fi corectate de furnizor în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data comunicării de către casa de asigurări de sănătate a respectivelor erori constatate; comunicarea se face de către casa de asigurări de sănătate în format electronic. (4) În vederea decontării contravalorii medicamentelor/materialelor sanitare specifice acordate în cadrul programelor pentru tratamentul ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit închis, unităţile de specialitate depun/transmit caselor de asigurări de sănătate facturi şi borderouri centralizatoare distincte pe fiecare program naţional de sănătate curativ, respectiv pentru medicamentele corespunzătoare DCI-urilor aprobate de către comisiile de experţi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi pentru medicamentele corespunzătoare DCI-urilor pentru care au fost încheiate contracte cost-volum/cost - volum rezultat şi păstrează în evidenţa proprie prescripţiile medicale (componenta prescriere/filele de condică), acestea urmând a fi prezentate casei de asigurări de sănătate la solicitarea acesteia. (5) În vederea decontării contravalorii testelor de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, farmaciile depun/transmit caselor de asigurări de sănătate borderouri centralizatoare şi facturi distincte: pentru medicamente specifice (insulină, insulină şi ADO, după caz) şi pentru teste de automonitorizare. (6) În vederea decontării contravalorii medicamentelor acordate în cadrul programelor pentru tratamentul ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (5), farmaciile depun/transmit caselor de asigurări de sănătate facturi şi borderouri centralizatoare distincte pe fiecare program naţional de sănătate curativ, respectiv borderouri pentru medicamentele corespunzătoare DCI-urilor aprobate de către comisiile de experţi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru care medicul utilizează formulare de prescripţii distincte. Pentru fiecare medicament pentru care au fost încheiate contracte cost-volum/cost - volum rezultat şi pentru care medicul utilizează formulare de prescripţii distincte farmaciile depun/transmit caselor de asigurări de sănătate facturi şi borderouri centralizatoare distincte.Pentru prescripţiile medicale electronice on-line, componenta prescriere şi componenta eliberare, se păstrează în evidenţa proprie a farmaciei urmând a fi prezentate casei de asigurări de sănătate la solicitarea acesteia.Pentru prescripţiile medicale electronice off-line şi prescripţiile medicale cu regim special utilizate pentru prescrierea preparatelor stupefiante şi psihotrope, componenta prescriere şi componenta eliberare vor fi depuse la casele de asigurări de sănătate în vederea decontării. (7) Modelele de borderouri centralizatoare sunt prevăzute în anexele nr. 6-8.  +  Articolul 25 (1) Decontarea serviciilor de hemodializă convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă şi dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 698/2010 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de dializă, cu modificările şi completările ulterioare, la un tarif de 496 lei pentru şedinţa de hemodializă convenţională, la un tarif/şedinţă de hemodiafiltrare intermitentă on-line de 563 lei, la tariful de 53.340 lei/an pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă şi la tariful de 66.675 lei/an pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată. (2) La regularizarea trimestrială, tariful pentru bolnavul cu dializă peritoneală continuă se poate modifica, în funcţie de ponderea relativă a acestei metode de tratament, în limita bugetului aprobat, după cum urmează: a) dacă raportul: numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă/(numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă + numărul de bolnavi cu hemodializă convenţională) este < 20%, tariful pentru dializă peritoneală continuă/an este de 53.340 lei; b) dacă raportul: numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă/(numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă + numărul de bolnavi cu hemodializă convenţională) este 20% - 24,9%, tariful pentru dializă peritoneală continuă/an este de 56.700 lei; c) dacă raportul: numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă/(numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă + numărul de bolnavi cu hemodializă convenţională) este >/= 25%, tariful pentru dializă peritoneală continuă/an este de 59.220 lei.Dacă pe durata derulării contractului ponderea numărului de bolnavi cu dializă peritoneală scade sub 20%, respectiv 25%, tariful pentru bolnavii cu dializă peritoneală continuă se va ajusta lunar, corespunzător serviciilor realizate. (3) Includerea bolnavilor noi în program se realizează cu încadrarea în numărul de bolnavi prevăzut şi în bugetul aprobat pentru Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică.  +  Articolul 26 (1) Unităţile sanitare prin care se derulează programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate prezintă acestora, în primele 15 zile ale lunii următoare, indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioară şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform documentului emis de trezorerie care face dovada achitării în ordine cronologică a contravalorii facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate, cererea justificativă, însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă. (2) Pentru serviciile prin tratament Gamma Knife, serviciile de diagnosticare a leucemiilor acute, dozarea hemoglobinei glicozilate şi investigaţiile PET-CT, serviciile de dializă, respectiv serviciile de radioterapie, unităţile de specialitate depun la casele de asigurări de sănătate factura/facturile, indicatorii specifici realizaţi în luna anterioară, documentele justificative cu privire la serviciile efectuate, care cuprind datele de identificare şi diagnosticul bolnavului, biletul de trimitere/decizia de aprobare, referatul de solicitare a serviciilor de diagnostic al leucemiilor acute, declaraţia de servicii lunare (centralizator şi desfăşurător), după caz. Notă

    ──────────

    *) Modelul referatului de solicitare a serviciilor de diagnostic al leucemiilor acute este prevăzut în anexa nr. 9

    ──────────
     +  Articolul 27 (1) Casele de asigurări de sănătate vor analiza şi valida, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la primire, situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior, precum şi stocurile cantitativ-valorice şi vor deconta lunar, în limita sumei prevăzute în contract şi a fondurilor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării şi acordării vizei de "bun de plată", contravaloarea facturilor prezentate în copie de unitatea sanitară pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative. (2) Pentru serviciile prin tratament Gamma Knife, serviciile de diagnosticare a leucemiilor acute, dozarea hemoglobinei glicozilate şi investigaţiile PET-CT, casele de asigurări de sănătate vor analiza şi valida, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la primire, situaţiile prezentate de unităţile de specialitate şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta lunar, în limita sumei prevăzute în contract şi a fondurilor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării serviciilor efectuate şi acordării vizei de "bun de plată". (3) Pentru serviciile de dializă şi serviciile de radioterapie, casele de asigurări de sănătate vor analiza şi valida, în termen de 5 lucrătoare de la primire, situaţiile prezentate de unităţile de specialitate şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta lunar, în limita sumei prevăzute în contract şi a fondurilor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, până la 30 de zile calendaristice de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării serviciilor efectuate şi acordării vizei de "bun de plată".  +  Articolul 28Neprezentarea documentelor prevăzute la art. 26 de către unităţile de specialitate atrage prelungirea termenului de decontare până la termenul următor prezentării documentelor.  +  Articolul 29 (1) Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se asigură bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se eliberează şi se decontează la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile legii, fără a încasa contribuţie personală pentru acest preţ de la asiguraţi. (2) În cazul în care preţul cu amănuntul maximal cu TVA calculat pe unitatea terapeutică al medicamentului prescris, corespunzător denumirii comune internaţionale sau după caz a denumiri comerciale, este mai mare decât preţul de decontare, farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot încasa de la asiguraţi, numai cu acordul şi la solicitarea acestora, diferenţa de preţ rezultată dintre preţul de vânzare cu amănuntul al medicamentului prescris şi preţul de decontare al acestuia. În acest sens farmacia trebuie să obţină acordul informat şi scris al asiguratului/primitorului pe versoul prescripţiei.
     +  Capitolul IV PRESCRIEREA ŞI ELIBERAREA MEDICAMENTELOR ŞI A MATERIALELOR SANITARE SPECIFICE DECONTATE ÎN CADRUL PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE CURATIVE  +  Articolul 30 (1) Medicamentele/materialele sanitare specifice se acordă bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu, pe bază de prescripţie medicală eliberată de medicii care sunt în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Pentru prescrierea medicamentelor/materialelor sanitare specifice care se acordă în tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative se utilizează numai prescripţia medicală electronică on-line şi în cazuri justificate, prescripţia medicală electronică off-line.În cadrul programelor naţionale de sănătate curative, prescrierea preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează conform reglementărilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare. Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope îşi păstrează statutul de prescripţie medicală cu regim special.Pentru prescripţiile medicale electronice off-line, în cazul în care o modificare este absolut necesară, această menţiune va fi semnată şi parafată de către persoana care a completat iniţial datele, pe toate formularele. (2) Prescripţia medicală electronică on-line şi off-line este un formular utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru prescrierea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, precum şi a medicamentelor/materialelor sanitare specifice ce se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu.Prescripţia medicală electronică on-line şi off-line are două componente obligatorii: componenta care se completează de către medicul prescriptor şi o componentă care se completează de farmacist, denumite în continuare componenta prescriere, respectiv componenta eliberare, şi o componentă facultativă utilizată numai pentru eliberarea fracţionată atât în ceea ce priveşte numărul medicamentelor, cât şi cantitatea din fiecare medicament, denumită în continuare componenta eliberare pentru pacient.Seria şi numărul prescripţiei medicale electronice on-line şi off-line sunt unice şi sunt generate automat prin sistemul de prescriere electronică de la nivelul caselor de asigurări de sănătate şi sunt atribuite fiecărui furnizor de servicii medicale/medic care se află în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. (3) Casele de asigurări de sănătate vor atribui furnizorilor de servicii medicale, un număr de prescripţii medicale electronice on-line şi off-line, la solicitarea acestora şi organizează evidenţa prescripţiilor medicale electronice online şi off-- line atribuite. (4) În cazul prescrierii electronice on-line, în situaţia în care medicul prescriptor are semnătură electronică extinsă, acesta listează un exemplar al prescripţiei medicale (componentă prescriere) care poartă confirmarea semnăturii electronice extinse şi îl înmânează asiguratului pentru depunerea la farmacie şi poate lista un alt exemplar al prescripţiei electronice (componenta prescriere) care rămâne la medicul prescriptor pentru evidenţa proprie. (5) Farmacia la care se prezintă asiguratul sau persoana care ridică medicamentele în numele asiguratului listează un exemplar al prescripţiei electronice on-line (componenta eliberare) - ce conţine confirmarea semnăturii electronice a farmacistului. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei eliberarea se face utilizând cardul naţional de asigurări de sănătate propriu şi nu este necesară semnarea componentei eliberare. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei pe baza adeverinţei de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţei înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional de asigurări sociale de sănătate duplicat/ documentelor prevăzute la art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul, precum şi de către copii cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani beneficiari ai prescripţiei medicale, este necesară semnarea componentei eliberare. (6) În cazul prescrierii electronice on-line, în situaţia în care medicul prescriptor nu are semnătură electronică extinsă, acesta listează obligatoriu două exemplare pe suport hârtie (componenta prescriere), pe care le semnează, parafează şi ştampilează, din care un exemplar rămâne la medicul prescriptor pentru evidenţa proprie şi un exemplar îl înmânează asiguratului pentru a se depune de către acesta la farmacie. Farmacia listează pe suport hârtie prescripţia medicală electronică (componenta eliberare), cu confirmarea semnăturii electronice a farmacistului. Exemplarul listat de farmacie (componenta eliberare) va fi semnat de către persoana care ridică medicamentele în numele acestuia, dacă nu poate prezenta cardul naţional de asigurări sociale de sănătate propriu. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei/persoana care ridică medicamentele în numele acestuia, eliberarea se face utilizând cardul naţional de asigurări sociale de sănătate propriu şi nu este necesară semnarea componentei eliberare. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei pe baza adeverinţei de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţei înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional de asigurări sociale de sănătate duplicat/ documentelor prevăzute la art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul, precum şi de către copii cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani beneficiari ai prescripţiei medicale, este necesară semnarea componentei eliberare. (7) În cazul prescrierii electronice off-line medicul prescriptor listează obligatoriu pe suport hârtie 3 exemplare ale prescripţiei medicale electronice (componenta prescriere), pe care le semnează, parafează şi ştampilează, dintre care un exemplar îl păstrează pentru evidenţa proprie şi două exemplare le înmânează asiguratului pentru a le depune la farmacie. Farmacia listează pe suport de hârtie componenta eliberare cu confirmarea semnăturii electronice a farmacistului. Exemplarul listat de farmacie (componenta eliberare) va fi semnat de către persoana care ridică medicamentele în numele acestuia dacă aceasta nu poate prezenta cardul naţional de asigurări de sănătate propriu. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei, eliberarea se face utilizând cardul naţional de asigurări sociale de sănătate propriu şi nu este necesară semnarea componentei eliberare.În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei pe baza adeverinţei de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţei înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional de asigurări sociale de sănătate duplicat/ documentelor prevăzute la art 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul, precum şi de către copii cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani beneficiari ai prescripţiei medicale, este necesară semnarea componentei eliberare. (8) Medicamentele cuprinse în prescripţiile medicale cu regim special care nu conţin toate datele obligatoriu a fi completate de medic, prevăzute în formularul cu regim special, nu se eliberează de către farmacii şi nu se decontează de casele de asigurări de sănătate. (9) Prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se denumirea comună internaţională (DCI), iar în cazuri justificate medical în fişa medicală a pacientului, precum şi în cazul produselor biologice, prescrierea se face pe denumirea comercială, cu precizarea pe prescripţie şi a denumirii comune internaţionale corespunzătoare. În cazul prescrierii medicamentelor pe denumirea comercială, cu excepţia produselor biologice, justificarea medicală va avea în vedere reacţii adverse raportate prin sistemul naţional de farmacovigilenţă, ineficacitatea altor medicamente din cadrul aceluiaşi DCI sau particularizarea schemei terapeutice inclusiv pentru DCI - Combinaţii. Prescrierea medicamentelor cu aprobarea comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se realizează în baza deciziilor de aprobare. (10) Prescripţiile medicale pe baza cărora se eliberează medicamentele/materiale sanitare specifice pentru tratamentul ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de sănătate curative constituie documente financiar-contabile, pe baza cărora se întocmesc borderourile centralizatoare. (11) Pentru prescripţia medicală electronică on-line şi off-line, în care medicul prescriptor are sau nu are semnătură electronică extinsă, în situaţia în care primitorul renunţă la anumite DCI-uri/medicamente cuprinse în prescripţie, farmacistul va completa componenta eliberare din prescripţie numai cu medicamentele eliberate şi va lista un exemplar al acesteia, pe care primitorul semnează cu precizarea poziţiei/poziţiilor din componenta prescriere a medicamentelor la care renunţă şi care se depune de farmacia la casa de asigurări de sănătate. În această situaţie medicamentele neeliberate nu pot fi eliberate de nici o altă farmacie. (12) Pentru prescripţia electronică on-line în care medicul prescriptor are semnătură electronică extinsă, pentru DCI-urile/medicamentele neeliberate de farmacie şi la care asiguratul nu renunţă, şi care pot fi eliberate de alte farmacii, farmacia care a eliberat medicamentele va lista un exemplar, (componenta eliberare pentru pacient), cu DCI-urile/medicamentele eliberate, care va fi înmânat asiguratului/persoanei care ridica medicamentele în numele asiguratului pentru a se prezenta la altă farmacie. (13) Pentru prescripţia medicală electronică off-line sau on-line în care medicul prescriptor nu are semnătură electronică, prescripţia se poate elibera de către o singură farmacie. (14) Medicamentele care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu scleroză multiplă, hemofilie, talasemie, unele boli rare, boli endocrine cu excepţia medicamentelor corespunzătoare DCI-ului Teriparatidum, precum şi pentru tratamentul substitutiv cu metadonă cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative, se eliberează prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează aceste programe, pe bază de prescripţie medicală electronică on-line sau off-line sau prescripţie medicală cu regim special utilizata pentru preparate stupefiante şi psihotrope, după caz. (15) Medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat, pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi, pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare (mucoviscidoză, scleroză laterală amiotrofică şi sindromul Prader Willi), precum şi medicamentele corespunzătoare DCI-ului Teriparatidum se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis. (16) Medicamentele specifice care se acordă pe perioada spitalizării bolnavilor incluşi în Programul naţional de oncologie se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare; achiziţionarea acestora se realizează de către unitatea sanitară, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care în cazul medicamentelor nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii. (17) Medicamentele specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice incluşi în Programul naţional de oncologie se eliberează după cum urmează: a) prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru formele farmaceutice cu administrare orală, precum şi pentru formele farmaceutice cu administrare subcutanată/intramusculară, după caz, corespunzătoare următoarelor DCI-uri: Filgrastimum, Pegfilgrastimum, medicamentele de tip hormonal care corespund DCI-urilor: Leuprorelinum, Goserelinum, Triptorelinum şi Fulvestrantum şi medicamentele de tip imunomodulator, care corespund DCI-urilor Interferonum alfa 2A şi Interferonum alfa 2B, Bortezomibum, Trastuzumabum; b) prin farmaciile cu circuit închis din structura unităţilor sanitare aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru celelalte forme farmaceutice cu administrare parenterală. (18) Pentru tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat se vor completa prescripţii medicale distincte: pentru medicamente antidiabetice orale, pentru medicamente antidiabetice de tipul insulinelor şi teste de automonitorizare şi pentru medicamente antidiabetice orale, antidiabetice de tipul insulinelor şi teste de automonitorizare pentru tratamentul mixt al bolnavilor diabetici. (19) Prescrierea testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi se face împreună cu prescrierea tratamentului cu insulină, pe acelaşi formular de prescripţie medicală, pe o perioadă de maximum 3 luni. Numărul de teste de automonitorizare este de până la 100 teste/lună pentru un copil cu diabet zaharat insulinodependent şi până la 100 teste pentru 3 luni pentru un adult cu diabet zaharat insulinotratat. Farmaciile sunt obligate să asigure în termen de maximum 48 de ore testele prescrise pacientului, dacă acestea nu există în farmacie la momentul solicitării. Decizia privind prescrierea unui număr mai mic de teste sau de a întrerupe acordarea testelor aparţine medicului prescriptor.  +  Articolul 31Prescrierea şi eliberarea medicamentelor antidiabetice, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stării posttransplant în ambulatoriu, nominalizate Lista denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate, corespunzătoare denumirilor comune internaţionale (DCI) cuprinse în secţiunea C2 a sublistei C din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare aprobata prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se realizează astfel: a) Tratamentul specific bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiază de către medicul specialist diabetolog sau de către medicul cu competenţă/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de către medicii desemnaţi. Medicii desemnaţi sunt medicii specialişti (medicină internă, medicină de familie), nominalizaţi de casele de asigurări de sănătate în situaţia în care există un deficit de medici diabetologi, sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la nivel judeţean.Medicii de familie desemnaţi în situaţia în care există un deficit de medici diabetologi sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la nivel judeţean pot prescrie în baza scrisorii medicale numai medicamente ADO. b) Iniţierea tratamentului cu medicamentele ADO care se aproba de către comisia de la nivelul caselor de asigurări de sănătate, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţă/atestat în diabet pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face conform protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii cu încadrarea în sumele alocate în acest sens. c) Achiziţia şi eliberarea pompelor de insulină se realizează prin centrele metodologice regionale. Medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat care are în evidenţă bolnavul întocmeşte dosarul medical al acestuia cuprinzând documentele care justifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru a beneficia de pompa de insulină şi referatul de justificare a pompei, prevăzut în anexa nr. 10. Dosarul este transmis medicului coordonator al centrului metodologic regional căruia îi este arondat judeţul unde este luat în evidenţă bolnavul de către medicul curant. Medicul coordonator al centrului metodologic regional verifică respectarea criteriilor de eligibilitate. Lunar, medicul coordonator al centrului metodologic regional transmite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate lista bolnavilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru a beneficia de pompa de insulină. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împreună cu coordonatorul naţional al Programului naţional de diabet zaharat analizează numărul bolnavilor cuprinşi în listele transmise de medicii coordonatori ai centrelor metodologice regionale, în vederea încadrării în bugetul aprobat cu această destinaţie şi transmite coordonatorilor centrelor metodologice regionale listele avizate. Medicul coordonator al centrului metodologic regional, în funcţie de bugetul alocat, aprobă referatul întocmit de medicul curant şi emite decizia în baza căreia se realizează eliberarea pompei de insulină, prevăzută în anexa nr. 11. Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, penuri şi ace), precum şi instruirea pacientului care îşi administrează insulina privind tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se fac de către medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat.Informarea şi instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat, în funcţie de insulina umană specifică prescrisă. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit şi care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de această natură. d) Pompele de insulină se eliberează pe o condică distinctă pentru această activitate, în regim ambulatoriu sau spitalizare de zi, după caz. Materialele consumabile pentru pompele de insulină sunt reprezentate de catetere şi rezervoare. Necesarul lunar de materiale consumabile este de 10 catetere şi 10 rezervoare (10 seturi). Prescrierea materialelor consumabile se realizează pentru o perioadă de 3 luni şi eliberarea se face pe o condică distinctă pentru această activitate, în regim ambulatoriu. Pentru situaţiile în care din motive obiective bolnavul nu mai poate folosi pompa de insulină, pompa şi materialele consumabile rămase neutilizate sunt returnate centrului regional aferent, urmând a fi redistribuite altui bolnav care îndeplineşte criteriile de eligibilitate prevăzute la activitatea 4) a Programului naţional de diabet zaharat. e) Pentru tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii care are în evidenţă şi monitorizează pacienţii transplantaţi eliberează scrisoare medicală către medicul prescriptor aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate la care pacientul se află în evidenţă. În situaţia prescrierii tratamentului cu medicamente imunosupresoare, atât pentru bolnavii în status posttransplant aflaţi în tratament cu medicamente imunosupresoare, cât şi pentru bolnavii nou-transplantaţi, în scrisoarea medicală se consemnează, în mod obligatoriu, denumirea comună internaţională a medicamentului, denumirea comercială a acestuia, doza de administrare recomandată, forma farmaceutică/calea de administrare şi durata tratamentului. Scrisoarea medicală are valabilitate pe o perioadă maximă de 6 luni calendaristice.În situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe lună, aceasta se eliberează în farmacie numai dacă are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru DCI-urile Voriconazolum şi Valganciclovirum, prescrierea şi eliberarea medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completează de către medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi Agenţiei Naţionale de Transplant. Pe baza referatului aprobat de Agenţia Naţională de Transplant şi a scrisorii medicale, medicul prescriptor va întocmi prescripţia medicală, cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, perioadă care poate fi de până la maximum 90/91/92 de zile, după caz, şi o înmânează asiguratului. Acesta prezintă farmaciei prescripţia medicală însoţită de o copie a referatului, în vederea eliberării medicamentelor.Pentru bolnavii în status posttransplant aflaţi în tratament cu medicamente imunosupresoare substituţia cu medicamente având acelaşi DCI (fie generice, fie de referinţă) se realizează numai la recomandarea medicilor specialişti din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi în condiţiile monitorizării terapeutice a imunosupresiei, în mod similar cazurilor nou-transplantate.În situaţia realizării substituţiei medicamentelor de referinţă imunosupresoare cu medicamente generice imunosupresoare sau a genericelor între ele, fie din iniţiativa medicilor specialişti din centrele acreditate pentru activitatea de transplant, fie din iniţiativa farmaciştilor, se menţine tratamentul imunosupresor de substituţie pentru a se evita riscurile de rejet al grefelor transplantate. f) Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice iniţierea se face de către medicul oncolog sau hematolog, după caz. Continuarea tratamentului se face de către medicul oncolog, hematolog sau pe baza scrisorii medicale de către medicii desemnaţi. Medicii desemnaţi sunt medicii de familie, nominalizaţi de casa de asigurări de sănătate în situaţia în care există un deficit de medici oncologi sau hematologi la nivel judeţean. g) În cadrul Programului naţional de oncologie, Programului naţional de tratament al hemofiliei şi talasemie, Programului naţional de tratament al bolilor neurologice şi Programului naţional de tratament pentru boli rare, pentru medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu "***", respectiv "****" în Secţiunea C2 a Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, iniţierea şi continuarea tratamentului, după caz, se fac numai cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurări de sănătate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz, în baza documentelor şi referatului de justificare, prevăzut în anexa nr. 12, transmis către acestea de către medicul prescriptor. h) Medicamentele prevăzute la lit. g), pentru care iniţierea şi continuarea, tratamentului, după caz, se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, respectiv a comisiei de la nivelul casei de asigurări de sănătate, se eliberează la nivelul farmaciilor cu circuit închis ale unităţilor sanitare/farmaciilor cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Pentru medicamentele oncologice specifice care se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis, medicul prescriptor întocmeşte prescripţia medicală pe care o înmânează bolnavului împreună cu copia referatului aprobat; pentru eliberarea acestora bolnavul prezintă farmaciei cu circuit deschis prescripţia medicală şi copia referatului. Pacientul păstrează copia referatului de aprobare pe toată perioada de valabilitate a acestuia. Pentru asigurarea continuităţii şi eficienţei tratamentului, bolnavul va rămâne în evidenţa medicului care a iniţiat schema de tratament pe toată perioada efectuării acesteia. În cazuri justificate, în care bolnavul se adresează unui alt medic oncolog sau hematolog decât cel care a întocmit referatul, medic aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, bolnavul se poate transfera numai cu aprobarea casei de asigurări de sănătate cu care medicul respectiv se află în relaţie contractuală. i) comisia de la nivelul casei de asigurări de sănătate care aprobă iniţierea şi continuarea tratamentului cu medicamentele prevăzute la lit. f) este formată din: un reprezentant al direcţiei de sănătate publică, un reprezentant al casei de asigurări de sănătate şi medicul coordonator al programului. j) Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele, respectiv materialele sanitare sunt de până la 30, respectiv 31 de zile, după caz, cu excepţia medicamentelor specifice tratamentului bolnavilor cu diabet zaharat, cu afecţiuni oncologice, cu scleroză multiplă, osteoporoză (numai medicamentele care se eliberează prin farmaciile cu circuit închis), hipertensiune arterială pulmonară, epidermoliză buloasă, scleroză tuberoasă, hiperfenilalaninemie la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină şi pentru stări posttransplant, respectiv a materialelor consumabile pentru pompele de insulină şi a materialelor sanitare specifice tratamentului bolnavilor cu epidermoliză buloasă cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative, pentru care perioada poate fi de până la 90/91/92 de zile, după caz. Pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice şi bolnavii cu scleroză multiplă, la stabilirea perioadei de prescriere se vor avea în vedere starea bolnavului la momentul prescrierii şi prognosticul bolii. În cadrul Programului naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu hemofilie, respectiv prevenţia (substituţie profilactică) şi tratamentul accidentelor hemoragice (substituţie "on demande") prescrierea şi eliberarea medicamentelor poate fi de până la 90/91/92 de zile, după caz cu obligativitatea din partea bolnavului ca la fiecare prescriere să prezinte medicului prescriptor ambalajele medicamentelor utilizate şi să respecte condiţiile de depozitare prevăzute pe ambalaj. k) Pentru prescripţia medicală electronică on-line în care medicul prescriptor are semnătura electronică extinsă, emisă pentru bolnavii cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative şi pentru care perioada de prescriere de medicamente poate fi de până la 90/91/92 zile, conform prevederilor lit. k), la cererea asiguratului/persoanei care ridică medicamentele în numele acestuia, cantitatea de medicamente prescrise se poate elibera fracţionat de către una sau mai multe farmacii. Prima eliberare se va face în maximum 30 de zile de la data emiterii componentei prescriere. Fiecare eliberare fracţionată se va face cu respectarea cantităţii lunare din fiecare medicament determinate în funcţie de cantitatea înscrisă de medic în componenta prescriere. Farmacia/Farmaciile care a/au eliberat medicamente fracţionat va/vor lista un exemplar (componenta eliberare pentru pacient) cu medicamentele eliberate, care va fi înmânat pacientului/persoanei care ridică medicamentele în numele acestuia pentru a se prezenta, în termenul de valabilitate al prescripţiei, la aceeaşi sau la altă farmacie. Farmacia care eliberează ultima fracţiune din medicamentele prescrise nu va mai lista componenta eliberare pentru pacient.  +  Capitolul V RESPONSABILITĂŢILE/OBLIGAŢIILE SPECIFICE ÎN DERULAREA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE CURATIVE  +  Articolul 32Pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative în cadrul cărora se asigură medicamente, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea, servicii prin tratament Gamma Knife, servicii de diagnosticare a leucemiilor acute, servicii medicale paraclinice, casele de asigurări de sănătate încheie contracte pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative cu unităţile de specialitate prevăzute la art. 3 alin. (3), care sunt şi în relaţie contractuală pentru furnizare de servicii medicale spitaliceşti, furnizare de medicamente respectiv pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu pentru specialităţile paraclinice, după caz.  +  Articolul 33 (1) Pentru derularea Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice din cadrul Programului naţional de oncologie şi a Programului naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, casele de asigurări de sănătate încheie contracte pentru furnizarea de servicii de radioterapie, respectiv contracte pentru furnizarea de servicii de dializă în regim ambulatoriu după cum urmează: a) cu unităţile de specialitate prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. b) şi c) cu care se află în relaţie contractuală pentru furnizare de servicii medicale spitaliceşti, b) cu unităţile de specialitate prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. b) şi c) care au structură aprobată pentru furnizarea de servicii de radioterapie, respectiv pentru furnizarea de servicii de dializă şi care se află sau nu se află în relaţie contractuală pentru furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate. (2) Unităţile de specialitate de la alin. (2) lit. b), în vederea intrării în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii de radioterapie, respectiv pentru furnizarea de servicii de dializă în regim ambulatoriu, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate: a) să fie organizaţi în una din formele legale prevăzute de actele normative în vigoare; b) să fie autorizaţi şi evaluaţi potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. (3) În vederea intrării în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii de radioterapie, respectiv pentru furnizarea de servicii de dializă în regim ambulatoriu, unităţile de specialitate de la alin. (2) lit. b) au obligaţia de a depune la casele de asigurări de sănătate documentele prevăzute în anexele la contractele prevăzute în anexa 4, respectiv anexa 5.  +  Articolul 34Unităţile de specialitate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative au obligaţiile, sancţiunile precum şi condiţiile de reziliere, suspendare şi încetare a contractului prevăzute în Hotărârea Guvernului privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 şi asumate de părţile contractante prin contractele încheiate în acest sens, după modelele de contract prevăzute în anexele nr. 1-5 la prezentele Norme tehnice.  +  Articolul 35 (1) Casele de asigurări de sănătate, prin direcţiile şi structurile de specialitate, au următoarele responsabilităţi: a) răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor; b) realizează, pentru fiecare unitate de specialitate şi cumulat la nivelul casei de asigurări de sănătate, analiza şi monitorizarea derulării programelor/ subprogramelor naţionale de sănătate curative prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi transmişi de unităţile de specialitate; c) raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 20 de zile lucrătoare ale lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program/subprogram naţional de sănătate curativ, sumele utilizate de unităţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care derulează programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi, conform machetelor prevăzute la art. 9; d) trimestrial, în primele 30 de zile lucrătoare ale lunii următoare celei în care se face raportarea trimestrială, persoana/persoanele de la nivelul casei de asigurări de sănătate responsabilă/responsabile cu programele de sănătate şi implicată/implicate în completarea, analiza şi transmiterea indicatorilor fizici şi de eficienţă prevăzuţi la lit. c) va/vor prezenta personal Direcţiei programe curative din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate raportarea aferentă trimestrului respectiv, în original, şi va/vor participa la analiza şi evaluarea indicatorilor raportaţi; e) evaluează şi fundamentează, în raport cu numărul de pacienţi eligibili şi stocurile de medicamente/materiale sanitare specifice, după caz, fondurile necesare pentru asigurarea tratamentului bolnavilor incluşi în programe/subprograme naţionale de sănătate inclusiv a tratamentului cu medicamentele care sunt aprobate la nivelul comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi de la nivelul caselor de asigurări de sănătate; f) analizează şi validează prescripţiile medicale eliberate în farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, în vederea decontării, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de asigurări de sănătate; g) monitorizează consumul total de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor stabilite cu această destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi; h) analizează şi validează în vederea decontării investigaţiile medicale paraclinice efectuate şi raportate în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate de către furnizorii de servicii medicale paraclinice; i) controlează trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizează indicatorii prezentaţi; j) repartizează unităţilor de specialitate fondurile destinate derulării programelor naţionale de sănătate curative în funcţie de analiză indicatorilor fizici şi de eficienţă realizaţi comparativ cu cei prevăzuţi, precum şi de stocurile existente, analiză efectuată împreună cu coordonatorii judeţeni/coordonatorii unităţilor sanitare prin care se derulează programele naţionale de sănătate curative. (2) În relaţiile contractuale cu furnizorii de medicamente, casele de asigurări de sănătate au şi următoarele obligaţii: a) să încheie contracte numai cu furnizorii autorizaţi şi evaluaţi, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală pentru tratamentul ambulatoriu/furnizare de servicii medicale paraclinice/furnizare de servicii spitaliceşti, în condiţiile legii, precum şi cu furnizorii de servicii de dializă, respectiv furnizorii de servicii de radioterapie şi să facă publice în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractelor, prin afişare pe pagina web şi la sediul casei de asigurări de sănătate, lista nominală a acestora, pentru informarea asiguraţilor, precum şi valoarea de contract a fiecăruia, în cazul contractelor care au prevăzută o sumă ca valoare de contract, distinct pe fiecare program/subprogram naţional de sănătate curativ, şi să actualizeze permanent această listă în funcţie de modificările apărute, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data operării acestora, conform legii; b) să deconteze furnizorilor, la termenele prevăzute în contract, pe baza facturii însoţite de documente justificative prezentate atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, contravaloarea serviciilor medicale contractate, efectuate, raportate şi validate de casele de asigurări de sănătate conform reglementărilor legale în vigoare, inclusiv din punct de vedere financiar, în limita valorii de contract; c) să informeze furnizorii cu privire la condiţiile de contractare pentru finanţarea programelor/subprogramelor de sănătate curative suportate din bugetul Fondului, precum şi cu privire la eventualele modificări ale acestora survenite ca urmare a apariţiei unor noi acte normative, prin publicare pe pagina web a caselor de asigurări de sănătate; d) să informeze în prealabil furnizorii cu privire la derularea programelor/subprogramelor de sănătate curative şi cu privire la orice intenţie de schimbare în modul de derulare a acestora, prin intermediul paginii web a casei de asigurări de sănătate, precum şi prin e-mail la adresele comunicate oficial de către furnizori, cu excepţia situaţiilor impuse de actele normative; e) să efectueze prin structurile de specialitate proprii sau ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate controlul derulării programelor/subprogramelor de sănătate curative, respectiv îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către furnizorii cu care se află în relaţie contractuală, conform prevederilor normelor tehnice; f) să înmâneze furnizorilor, la data finalizării controlului, procesele-verbale de constatare sau, după caz, să le comunice acestora notele de constatare întocmite în termen de maximum o zi lucrătoare de la data prezentării în vederea efectuării controlului; în cazul în care controlul este efectuat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau cu participarea acesteia, notificarea privind măsurile dispuse se transmite furnizorului de către casele de asigurări de sănătate în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data primirii raportului de control de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la casa de asigurări de sănătate; g) să recupereze de la furnizorii care derulează programe/subprograme naţionale de sănătate curative sumele reprezentând contravaloarea serviciilor medicale/medicamentelor/materialelor sanitare specifice/investigaţiilor paraclinice, în situaţia în care asiguraţii nu au beneficiat de acestea, precum şi sumele reprezentând contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice expirate; h) să trimită spre soluţionare organelor abilitate situaţiile în care constată neconformitatea documentelor depuse de către furnizori, pentru a căror corectitudine furnizorii depun declaraţii pe propria răspundere. i) să ţină evidenţa distinctă pentru serviciile medicale, medicamentele, materialelor sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea acordate şi decontate din bugetul Fondului pentru pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, titulari ai cardului european de asigurări sociale de sănătate, respectiv beneficiari ai formularelor/documentelor europene emise în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004, după caz, precum şi din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care beneficiază de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale acordate pe teritoriul României; j) să deconteze contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altor asemenea, acordate, după caz, posesorilor de card european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, în perioada de valabilitate a cardului, respectiv beneficiarilor de formulare/documente emise în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004, în perioada de valabilitate a acestora, precum şi pacienţilor din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale, urmând să întocmească ulterior formularele specifice şi să le transmită spre decontare, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, instituţiilor competente din statele ai căror asiguraţi sunt; (3) Sumele încasate şi evidenţiate distinct pe fiecare furnizor la nivelul caselor de asigurări de sănătate ca urmare a aplicării sancţiunilor pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute în contractele încheiate cu furnizorii se utilizează conform prevederilor legale în vigoare cu aceeaşi destinaţie. (4) Casele de asigurări de sănătate, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, anunţă Ministerul Sănătăţii, respectiv ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, odată cu prima constatare, despre sancţiunile aplicate unităţilor sanitare cu paturi. (5) Casele de asigurări de sănătate aflate în relaţie contractuală cu furnizorii pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, pe lângă obligaţiile prevăzute la alin. (2), au obligaţia de a publica pe site-ul propriu, în termen de 15 zile lucrătoare de la încheierea contractelor, bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru fiecare dintre programele naţionale de sănătate curative pe care le derulează, precum şi execuţia înregistrată pe parcursul derulării acestora, detaliat pentru fiecare unitate de specialitate cu care se află în relaţie contractuală. (6) Reţinerea sumelor conform alin. (3) se face din prima plată care urmează a fi efectuată pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru finanţarea programelor/subprogramelor de sănătate din cadrul programului naţional curativ. (7) Recuperarea sumelor conform prevederilor alin. (3) se face prin plata directă sau prin executare silită pentru furnizorii care nu mai sunt în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate pentru finanţarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative.  +  Articolul 36Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin direcţiile de specialitate, are următoarele responsabilităţi: a) răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor/subprogramelor; b) realizează monitorizarea derulării programelor/subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi; c) trimestrial şi anual, întocmeşte un raport de analiză comparativă a indicatorilor prevăzuţi faţă de cei realizaţi; d) transmite, trimestrial, anual şi ori de câte ori este nevoie, structurii din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate indicatorii fizici şi de eficienţă ai programelor naţionale de sănătate curative, precum şi analiza comparativă a indicatorilor realizaţi faţă de cei prevăzuţi; e) colaborează cu comisiile de experţi de la nivel naţional, precum şi cu coordonatorii naţionali desemnaţi prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative.  +  Capitolul VI CONTROLUL DERULĂRII PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE  +  Articolul 37 (1) Furnizorii au obligaţia de a pune la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate toate documentele justificative care atestă furnizarea serviciilor efectuate şi raportate în relaţia contractuală cu casele de asigurări de sănătate, respectiv toate documentele justificative privind sumele decontate din fond. (2) Refuzul furnizorilor de a pune la dispoziţia organelor de control toate documentele justificative care atestă furnizarea serviciilor raportate în relaţia contractuală cu casele de asigurări de sănătate, respectiv toate documentele justificative privind sumele decontate din fond, conform solicitării scrise a organelor de control în ceea ce priveşte documentele şi termenele de punere la dispoziţie a acestora, se sancţionează conform legii şi poate conduce la rezilierea de plin drept a contractului de furnizare de servicii. (3) Controlul derulării programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative va urmări, în principal, următoarele obiective: a) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi modul în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în programul respectiv; b) respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor de sănătate; c) realitatea indicatorilor raportaţi; d) acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate; e) eventuale disfuncţionalităţi în derularea programelor.  +  Articolul 38În urma fiecărui control se va întocmi un raport de control care va fi comunicat entităţii controlate, în vederea implementării eventualelor măsuri dispuse, urmând ca în termen de 30 de zile calendaristice, aceasta să comunice modul de implementare a măsurilor. În cazul în care casa de asigurări de sănătate identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei Generale Monitorizare, Control şi Antifraudă din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.  +  Articolul 39Pentru anul 2015, respectiv 2016 controlul anual se va efectua până la data de 15 februarie 2016, respectiv 15 februarie 2017.  +  Capitolul VIICreditele bugetare şi de angajament aferenteprogramelor naţionale de sănătate curative pentru anul 2015                                                               - mii lei - ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────┐ │ Denumire program de sănătate │Credite de angajament│Credite bugetare│ │ │ an 2015 │ an 2015 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de oncologie, │ 1.377.925,87 │ 1.475.871,86 │ │din care: │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Subprogramul de tratament al │ 1.315.555,87 │ 1.413.501,86 │ │bolnavilor cu afecţiuni oncologice │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Subprogramul de monitorizare a │ 12.000,00 │ 12.000,00 │ │evoluţiei bolii la pacienţii cu │ │ │ │afecţiuni oncologice prin PET - CT │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Subprogramul de reconstrucţie mamară │ 2.520,00 │ 2.520,00 │ │după afecţiuni oncologice prin │ │ │ │endoprotezare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Subprogramul de diagnostic │ 1.334,00 │ 1.334,00 │ │imunofenotipic, citogenetic şi │ │ │ │biomolecular al leucemiei acute │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Subprogramul de radioterapie a │ 46.516,00 │ 46.516,00 │ │bolnavilor cu afecţiuni oncologice │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de diabet zaharat │ 826.651,63 │ 813.236,00 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de transplant de │ 73.550,09 │ 71.115,00 │ │organe, ţesuturi şi celule de origine│ │ │ │umană │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de tratament │ 118.834,80 │ 101.267,00 │ │pentru boli rare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de tratament al │ 106.610,00 │ 120.439,00 │ │bolilor neurologice │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de tratament al │ 72.550,40 │ 58.689,00 │ │hemofiliei şi talasemiei, din care: │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de tratament al │ 11.251,43 │ 10.219,00 │ │surdităţii prin proteze auditive │ │ │ │implantabile (implant cohlear şi │ │ │ │proteze auditive) │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de boli endocrine │ 6.622,86 │ 4.598,00 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de ortopedie │ 54.543,68 │ 58.203,00 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de terapie │ 694,21 │ 721,00 │ │intensivă a insuficienţei hepatice │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de boli │ 79.630,23 │ 107.378,00 │ │cardiovasculare │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de sănătate │ 2.005,66 │ 1.638,00 │ │mintală │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de diagnostic şi │ 19.258,00 │ 29.689,00 │ │tratament cu ajutorul aparaturii de │ │ │ │înaltă performanţă, din care: │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Subprogramul de radiologie │ 9.021,43 │ 14.931,00 │ │intervenţională │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Subprogramul de diagnostic şi │ 9.934,06 │ 13.478,00 │ │tratament al epilepsiei rezistente la│ │ │ │tratamentul medicamentos │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Subprogramul de tratament al │ 127,40 │ 361,00 │ │hidrocefaliei congenitale sau │ │ │ │dobândite la copil │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Subprogramul de tratament al durerii │ 175,11 │ 919,00 │ │neuropate prin implant de │ │ │ │neurostimulator medular │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Programul naţional de supleere a │ 869.430,00 │ 869.430,00 │ │funcţiei renale la bolnavii cu │ │ │ │insuficienţă renală cronică │ │ │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤ │Total │ 3.619.558,86 │ 3.722.493,86 │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────┘----------Tabelul de la capitolul VII a fost modificat de art. I din ORDINUL nr. 495 din 7 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 29 iulie 2015.  +  Capitolul VIII Structura programelor naţionale de sănătate curative aprobate pentru anul 2014, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătateProgramul naţional de boli cardiovasculareObiective:- tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin: a) proceduri de cardiologie intervenţională; b) proceduri de chirurgie cardiovasculară; c) proceduri de chirurgie vasculară.Activităţi: a) tratamentul pacienţilor cu stenoze arteriale severe prin proceduri de dilatare percutană în raport cu profilul clinic şi aspectul morfofuncţional; b) tratamentul pacienţilor cu aritmii rezistente la tratament convenţional prin proceduri de electrofiziologie; c) tratamentul pacienţilor cu bradiaritmii severe prin implantare de stimulatoare cardiace de diverse tipuri, în raport cu profilul clinic şi electrofiziologic al aritmiei şi cu starea clinică a pacientului; d) tratamentul pacienţilor cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratamentul convenţional prin implantarea de defibrilatoare interne; e) tratamentul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35% prin implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacă severă; f) tratamentul pacienţilor cu patologie cardiovasculară şi indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie cardiovasculară (adulţi şi copii); g) tratamentul pacienţilor cu patologie vasculară şi indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie vasculară. h) tratamentul copiilor cu malformaţii cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervenţionalăCriterii de eligibilitate: a) pentru proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale: pacienţi cu stenoze arteriale severe cu indicaţie de dilatare percutană; b) pentru proceduri de electrofiziologie: pacienţi cu aritmii rezistente la tratamentul convenţional; c) pentru implantare de stimulatoare cardiace: pacienţi cu bradiaritmii severe, cu indicaţii de implantare de stimulatoare cardiace; d) pentru implantare de defibrilatoare interne: pacienţi cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratament convenţional; pacienţi cu risc crescut de moarte subită; e) pentru implantare de dispozitive de resincronizare cardiacă: pacienţi cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35%; f) pentru proceduri de chirurgie cardiovasculară: pacienţi cu boli cardiovasculare cu indicaţie chirurgicală fără contraindicaţii majore; g) pentru proceduri de chirurgie vasculară: pacienţi cu afecţiuni vasculare cu indicaţie chirurgicală fără contraindicaţii majore. h) pentru proceduri de cardiologie intervenţională în tratamentul copiilor cu malformaţii cardiace congenitale: copii cu canal arterial permeabil, defect septal interatrial, defect septal interventricular, stenoze valvulare pulmonare, stenoze valvulare aortice, coarctaţie aortică, arterioseptostomii paliative în transpoziţia marilor vase.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numărul de bolnavi trataţi prin proceduri de dilatare percutană/an: 7.500; b) numărul de bolnavi trataţi prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 1.140; c) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare cardiace/an: 4.700; d) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de defibrilatoare interne/an: 200; e) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare de resincronizare cardiacă/an: 150; f) numărul de bolnavi (adulţi) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 5.630; g) numărul de bolnavi (copii) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 400; h) numărul de bolnavi trataţi prin intervenţii de chirurgie vasculară/an: 6.000; i) număr de copii cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie intervenţională/an: 50 2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav tratat prin dilatare percutană/an: 2.500 lei; b) cost mediu/bolnav tratat prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 2.850 lei; c) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator cardiac/an: 2.216 lei; d) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de defibrilator intern/an: 16.000 lei; e) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator de resincronizare cardiacă/an: 8.351 lei; f) cost mediu/bolnav (adult) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 6.166 lei; g) cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 6.325 lei; h) cost mediu/bolnav tratat prin intervenţii de chirurgie vasculară/an: 796,05 lei. i) cost mediu/ copil cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie intervenţională/an: 14.850 leiNatura cheltuielilor subprogramului:- cheltuieli pentru dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice tratamentului prin procedeele specifice.Unităţi care derulează programul: 1) proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" Bucureşti; f) Spitalul Clinic de Urgenţă "Elias"; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; h) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; i) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; j) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov; n) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; o) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; p) clinicile ICCO Braşov; q) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare; r) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti; s) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; ş) Societatea Comercială Clinica Polisano Sibiu; t) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti; 2) proceduri de electrofiziologie a aritmiilor: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C. C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; j) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; k) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti; l) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; 3) implantare de stimulatoare cardiace: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; j) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" Bucureşti; k) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti; l) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; m) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare; n) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; o) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa; p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad; q) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov; r) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; s) clinicile ICCO Braşov; ş) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti; t) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; ţ) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti; 4) implantare de defibrilatoare interne: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; j) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; k) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare; l) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; m) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti; n) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; 5) resincronizare cardiacă în insuficienţa cardiacă severă: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; j) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti; k) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; 6) proceduri de chirurgie cardiovasculară adulţi: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C. C. Iliescu" Bucureşti; b) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; c) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; d) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; e) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi; f) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; g) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; h) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa; j) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; 7) proceduri de chirurgie cardiovasculară copii: a) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; b) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; c) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi; d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie"; 8) proceduri de chirurgie vasculară: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; c) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti; e) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Secţia clinică de chirurgie vasculară; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi; j) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa; m) Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov; n) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava; o) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; p) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare; q) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; r) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias; s) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş. 9) proceduri de cardiologie intervenţională în tratamentul copiilor cu malformaţii cardiace congenitale:- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie"Programul naţional de oncologieObiective: a) tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice; b) monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice; c) reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare; d) diagnosticul leucemiilor acute. e) radioterapia bolnavilor cu afecţiuni oncologiceStructură:1. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;2. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT;3. Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare;4. Subprogramul de diagnostic imunofenotipic, citogenetic şi biomolecular al leucemiilor acute.5. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologiceSubprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologiceActivităţi:- asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în ambulatoriu.Criterii de eligibilitate: 1) includerea în subprogram: după stabilirea diagnosticului de boală neoplazică şi stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele naţionale şi internaţionale recunoscute; 2) excluderea din subprogram: după epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a tratamentului sau la solicitarea bolnavului, după caz; 3) reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesită reinstituirea tratamentului antineoplazic.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de bolnavi trataţi: 110.000; 2) indicatori de eficienţă:- cost mediu/bolnav tratat/an: 12.000 lei. Natura cheltuielilor subprogramului:- cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere, inhibitori de osteoclaste).Unităţi care derulează subprogramul: a) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti; b) Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca; c) Institutul Regional de Oncologie Iaşi; d) Institutul Regional de Oncologie Timişoara; e) unităţi sanitare care au în structură secţii, compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale, inclusiv unităţi sanitare cărora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale de specialitate, după caz, ce au în competenţă tratarea bolnavilor pentru afecţiuni oncologice şi oncohematologice; f) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie; g) farmacii cu circuit deschis.Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CTActivităţi:- monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET- CT.Criterii de eligibilitate:- pentru pacienţi adulţi:1. nodul pulmonar solitar (NPS): pentru care un diagnostic nu a putut fi stabilit printr-o puncţie-biopsie din cauza tentativei nereuşite de puncţie; când NPS este inaccesibil pentru procedura de puncţie-biopsie sau când există contraindicaţie pentru utilizarea procedurii de puncţie-biopsie;2. cancerul tiroidian: în cazul în care recurenţa sau persistenţa bolii este suspectată pe baza tireoglobulinei crescute, atunci când studiile standard imagistice sunt negative sau incerte;3. tumori cu celule germinale: în cazul în care se suspectează recurenţa bolii pe baza unor valori crescute ale markerilor tumorali [betagonadotrofină corionică umană (hCG) şi/sau alfafetoproteina], iar testele standard imagistice sunt negative, sau atunci când rezecţia chirurgicală curativă este luată în considerare pentru o masă persistentă după tratamentul primar al unui seminom;4. cancerul colorectal: în cazul în care se suspectează boala recurentă pe baza unor valori crescute şi/sau în creştere ale antigenului carcinoembrironic (ACE), atunci când testele standard imagistice sunt negative sau incerte, precum şi pentru evaluarea pacienţilor cu leziuni metastatice operabile;5. limfom Hodgkin sau non-Hodgkin: pentru evaluarea formaţiunilor reziduale sau a suspiciunii de recidivă la un pacient cu limfom Hodgkin sau non-- Hodgkin, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente sau pentru evaluarea răspunsului în stadiile incipiente, după două sau trei cicluri de chimioterapie şi la terminarea tratamentului;6. cancerul bronhopulmonar- cancerul bronhopulmonar nonmicrocelular (CBPNM): pentru cazurile în care rezecţia chirurgicală curativă este considerată indicată pe baza testelor imagistice standard negative sau neconcludente;- pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar nonmicrocelular şi microcelular, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente şi este luată în considerare o modalitate terapeutică combinată (chimioterapie şi radioterapie);7. neoplazii ale capului şi gâtului: evaluarea bolii reziduale şi/sau a recidivelor când testele standard imagistice sunt neconcludente;8. melanom malign: leziuni metastatice cu indicaţie chirurgicală, când examinările standard imagistice sunt neconcludente;9. neoplasm esofagian, gastric sau pancreatic: evaluarea cazurilor cu indicaţie chirurgicală cu intenţie de radicalitate, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;10. neoplasm de ovar: evaluarea cazurilor cu suspiciune de recidivă în urma unor rezultate alterate ale examenelor de laborator - CA 125 ridicat, cu investigaţii imagistice standard neconcludente sau negative;11. neoplasm mamar: evaluarea cazurilor cu suspiciune de recidivă locală sau la distanţă, în cazul investigaţiilor imagistice standard neconcludente, precum şi evaluarea cazurilor cu leziuni metastatice considerate operabile pe baza testelor standard imagistice;12. sarcoame osoase sau de părţi moi: evaluarea cazurilor cu indicaţie chirurgicală cu intenţie de radicalitate, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;13. GIST, tumori neuroendocrine: evaluarea răspunsului terapeutic, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;14. localizarea tumorilor oculte la pacienţii cu metastaze cu punct de plecare neprecizat, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;- pentru pacienţi copii:1. limfoame:- limfom Hodgkin:- stadializare;- evaluarea răspunsului terapeutic;- limfoame non-Hodgkin T şi B:- stadializare;- evaluarea răspunsului terapeutic;2. sarcoame de părţi moi şi sarcoame osoase:- stadializare;- evaluarea răspunsului terapeutic;3. neuroblastom:- stadializare;- evaluarea răspunsului terapeutic;4. retinoblastom:- stadializare;- evaluarea răspunsului terapeutic;5. tumori hepatice:- stadializare;- evaluarea răspunsului terapeutic;6. metastaze cu punct de plecare neprecizat;7. tumori rare, specifice adultului, cu aceleaşi indicaţii ca şi la adult (cancer colorectal, carcinom ORL, tumori germinale, tumori cutanate, tumoră pancreatică, tumoră tiroidiană, GIST, tumoră pulmonară);8. tumori care nu pot fi diagnosticate - încadrate prin alte examinări paraclinice;9. tumori cu evoluţie necorespunzătoare în urma tratamentului aplicat (reevaluare diagnostic).Recomandarea pentru examinarea PET/CT se va face cu aprobarea comisiei de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de bolnavi: 3.000; 2) indicatori de eficienţă:- cost/investigaţie: 4.000 lei.Natura cheltuielilor subprogramului:- servicii medicale paraclinice - investigaţii PET-CT. Unităţi care derulează subprogramul: a) Pozitron-Diagnosztika, Oradea; b) Euromedic, Bucureşti; c) Societatea Comercială "Pozitron Medical Investigation" - S.R.L. Constanţa; d) Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic Braşov; e) Societatea Comercială "CT Clinic" - S.R.L., Cluj-Napoca; f) MNT Healthcare Europe SRL-Neolife.Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezareActivităţi:- asigurarea endoprotezelor mamare pentru reconstrucţia mamară după afecţiuni oncologice.Criterii de eligibilitate:Criterii de includere:- evaluare oncologică de etapă, care să avizeze explicit indicaţia de reconstrucţie mamară, imediată sau secundarăCriterii de excludere:- protocol terapeutic oncologic ce nu permite efectuarea tratamentului reconstructiv;- afecţiuni sistemice severe, care în urma evaluărilor interdisciplinare contraindică intervenţia sau anestezia generală.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de bolnave: 800; 2) indicatori de eficienţă:- cost mediu/bolnavă: 3.150 lei.Natura cheltuielilor programului: endoproteze mamare pentru reconstrucţia mamarăUnităţi care derulează subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arsenie" Bucureşti; c) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri "Steaua" Bucureşti; e) Spitalul Militar de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" Bucureşti; f) Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan Bucureşti; g) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti; h) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti; i) Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov; j) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; k) Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Spiridon" Iaşi; n) Spitalul Clinic Judeţean Oradea; o) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; q) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara; r) Institutul Regional de Oncologie Iaşi; s) Spital Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila".Subprogramul de diagnostic imunofenotipic, citogenetic şi biomolecular al leucemiilor acuteActivităţi:- asigurarea serviciilor pentru diagnosticul iniţial şi de certitudine al leucemiei acuteCriterii de eligibilitate:A. Pentru derularea subprogramului unităţile sanitare trebuie să aibă în structură laboratoare care să îndeplinească condiţiile pentru diagnosticul leucemiilor acute, respectiv:- să facă parte dintr-un spital dotat cu sector special de diagnostic şi tratament al leucemiilor acute. Spitalul trebuie să dispună de o conexiune directă cu un centru de transplant medular;- să facă parte dintr-o platformă complexă de laborator, cu personal cu experienţă în diagnosticul leucemiilor acute. În structura acestei platforme trebuie să existe următoarele laboratoare: Citologie şi citochimie, Hemostază, Citogenetică/FISH, Citometrie în flux, Biologie moleculară axată pe aplicaţii în hematologie:1. laboratoare de citometrie în flux- să aibă în dotare cel puţin un citometru în flux cu minimum 4 culori în stare de funcţionare. Este de preferat ca în laborator să existe două citometre în flux pentru a se putea asigura un backup în situaţiile de urgenţă;- personalul care lucrează în laborator să îndeplinească următoarele condiţii:1. să aibă pregătire în diagnosticul prin imunofenotipare a leucemiilor acute dovedită prin certificate de participare la cursuri naţionale şi internaţionale sau prin stagii de pregătire efectuate în laboratoare de profil din străinătate;2. să aibă o experienţă de cel puţin 2 ani în diagnosticul leucemiilor acute;3. să aibă un număr minim de 50 de cazuri diagnosticate per an (cazuri noi şi în urmărire);2. laboratoare de citogenetică- să aibă dotare pentru:culturi celulare:- hotă de biosecuritate clasa A2;- incubator cu atmosferă controlată de CO(2);- microscop inversat;microscopie optică:- microscop cu examinare în câmp luminos cu lumină transmisă şi epifluorescenţă;- programe pentru scanare automată a lamelor şi captarea metafazelor şi cariotipare;- program pentru captarea, prelucrarea şi analiza imaginilor FISH (standard FISH, M-FISH, m-BAND, Q-FISH, CGH);- să aibă personal specializat în examenul citogenetic şi FISH cu experienţă în domeniu de cel puţin 1 an;3. laboratoare de biologie moleculară- să aibă în dotare:sistem real time PCR;thermocycler PCR;sistem electroforeză chip/microfluidică;secvenţiator cu 8 capilare;extractor automat acizi nucleici;electroforeză clasică;pirosecvenţiator NextGen;- să aibă personal cu experienţă în tehnica de biologie moleculară din patologia specifică oncohematologiei de cel puţin 1 an.B. Criterii de includere:- bolnavi cu diagnostic prezumtiv de leucemie acută dovedit obligatoriu printr-un examen citomorfologic efectuat anterior trimiterii spre investigare complexă prin imunofenotipare, citogenetică şi biologie moleculară.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul iniţial al leucemiei acute: 715;- număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin imunofenotipare: 310;- număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen citogenetic şi/sau FISH: 308;- număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen de biologie moleculară: 307;NOTĂ: Bolnavul care a beneficiat de servicii pentru diagnosticul iniţial al leucemiei acute poate efectua 1, 2 sau 3 din examenele pentru diagnostic de certitudine. 2) indicatori de eficienţă:- cost mediu/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul iniţial al leucemiei acute (medulogramă şi/sau examen citologic al frotiului sanguin, coloraţii citochimice): 201 lei;- cost mediu/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin imunofenotipare: 1.309 lei;- cost mediu/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen citogenetic şi/sau FISH: 834,5 lei;- cost mediu/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen de biologie moleculară: 600 lei.Natura cheltuielilor programului:- servicii pentru diagnosticul iniţial şi de certitudine al leucemiilor acute. Unităţi care derulează subprogramul: a) Institutul Clinic Fundeni; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic Colţea Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; e) Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca; f) Institutul Regional de Oncologie Iaşi; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologiceActivităţi- asigurarea serviciilor de radioterapie (radioterapie cu ortovoltaj, cobaltoterapie, radioterapie cu accelerator liniar 2D, radioterapie cu accelerator liniar 3D, radioterapie IMRT, brahiterapie,) a bolnavilor cu afecţiuni oncologice.Criterii de eligibilitate a bolnavilor oncologici: a) criterii de includere: bolnavi cu afecţiuni oncologice, la recomandarea comisiei medicale de indicaţie terapeutică formată din cel puţin un medic radioterapeut, un medic oncolog şi medicul curant al bolnavului, putând face apel în funcţie de caz la următoarele specialităţi: chirurgie, chirurgie oncologică, imagistică medicală, anatomopatologie; b) criterii de întrerupere: Întreruperea tratamentului prin radioterapie poate fi propusă de către medicul radioterapeut curant comisiei de indicaţie terapeutică în următoarele situaţii: decizia pacientului, evoluţia bolii sub tratament, apariţia de efecte secundare sau complicaţii acute ale tratamentului care pun în pericol viaţa pacientului, evoluţia la distanţă a bolii în timpul radioterapiei.Indicaţii de tratament de radioterapie: a) Radioterapie cu ortovoltaj/kilovoltaj - tumori cutanate, tumori superficiale la care se poate documenta că izodoza de 90 % se suprapune tumorii, în condiţii ideale (constante electrice, filtrare, geometria fasciculelor); b) Cobaltoterapie - radioterapie 2D, cu indicaţii similare iradierii cu accelerator liniar 2D; c) Radioterapie cu accelerator liniar 2D - tratamente paliative sau simptomatice, tratamente cu intenţie curativă la pacienţi selecţionaţi (pelvis prin tehnica "box", cancer mamar, cancere ORL - ex. cancer laringian operat); d) Radioterapie cu accelerator liniar 3D - tratamente cu intenţie curativă, paliaţie sau tratamente simptomatice la pacienţi selecţionaţi - speranţa de viaţă neafectată de patologie asociată, tumori cerebrale, iradieri profilactice; e) IMRT - tratamentul radiologic în cancerele ORL, cancerul prostatei, iradierea recidivelor sau a tumorilor după "geographic miss", în toate situaţiile în care se poate documenta o distribuţie mai bună a dozei faţă de iradierea 3D conformaţională - tumori cerebrale sau ale sistemului nervos central (ex. Iradiere cranio-spinală), iradiere după intervenţii limitate în cancerul mamar, la paciente cu sâni mari, iradierea peretelui toracic după mastectomie, cancer esofagian, cancer pulmonar cu intenţie curativă, cancer al canalului anal, cancerul traheei, radioterapie pediatrică, altele; f) Brahiterapie -a. Brahiterapie intracavitară - iradiere exclusivă sau suplimentarea dozei în cancerele colului şi corpului uterin, iradiere paliativă endobronşică sau esofagiană, cancere ale rinofaringelui accesibile, pentru suplimentarea dozei sau iradierea paliativă a recidivelor, cancerul foselor nazale, cancerul conductului auditiv extern, tumori ale vaginului, rectului şi anusului;b. Brahiterapie interstiţială - cancerul canalului anal, cancerul sânului, cancerul prostatei, cancerul pleoapei, sarcoame, tumori superficiale;c. Brahiterapie de contact - foloseşte aplicatori speciali, pentru tumori cutanate sau superficiale.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu ortovoltaj: 1.778- număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu cobaltoterapie/an: 2.450- număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu accelerator liniar 2D/an: 3.685- număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu accelerator liniar 3D/an: 5.347- număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie IMRT/an: 1.213- număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin brahiterapie/an: 149 2) indicatori de eficienţă:tarif/serviciu de radioterapie cu ortovoltaj: 29 lei- tarif/serviciu de radioterapie cu cobaltoterapie: 144 lei- tarif/serviciu de radioterapie cu accelerator liniar 2D: 180 lei- tarif/serviciu de radioterapie cu accelerator liniar 3D: 320 lei- tarif/serviciu de radioterapie IMRT: 640lei- tarif/serviciu de brahiterapie: 302 leiNatura cheltuielilor subprogramului:- cheltuieli pentru: stabilirea indicaţiei terapeutice, respectiv a tehnicii de iradiere, efectuarea planului de tratament radiologic, achiziţia de date anatomice pentru planul de tratament radiologic - simulator convenţional, CT-Sim, fuziune cu RMN, PET-CT, iradierea efectivă, controale intraterapeutice, în scopul aprecierii ritmului regresiunii tumorale şi a gestionarii efectelor secundare acute ale tratamentului, controale postterapeutice.Unităţi care derulează programul: a) unităţile sanitare publice cu structuri de profil; b) unităţi sanitare private autorizate/avizate şi evaluate în condiţiile legii; c) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie care au structuri de profil.Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)Activităţi:- reabilitarea auditivă prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive).Criteriile de eligibilitate:- hipoacuzie neurosenzorială profundă, cu praguri sub 90 dB, bilaterală, perilinguală, sub vârsta de 6 ani (IC);- hipoacuzie neurosenzorială acută, postmeningitică;- hipoacuzie neurosenzorială progresivă, cu dispariţia beneficiului protezelor auditive clasice;- hipoacuzia neurosenzorială postlinguală profundă pe frecvenţele medii- înalte (> 1500 Hz) şi uşoară-medie pe frecvenţele joase, cu discriminare vocală 10 - 50%;- hipoacuzie neurosenzorială la adult, cu praguri (media pentru frecvenţele conversaţionale) sub 70 dB pe audiogramă, sub 55 dB în câmp liber (cu protezare), cu sub 40% discriminare vocală (cu protezare şi stimul 65 dB HL);- hipoacuzie neurosenzorială asimetrică, severă, profundă (BAHA sau IC);- hipoacuzie cu transmisie uni/bilaterală care nu poate fi protezată clasic; otite externe recidivante, supuraţii auriculare cronice, stenoze/malformaţii de conduct auditiv extern (BAHA sau IUM);- hipoacuzie neurosenzorială moderată-severă şi discriminare verbală peste 50% (IUM);- conducere osoasă mai bună de 60 dB (BAHA);- hipoacuzia de tip mixt (IUM);- suport psihologic şi parental foarte bun.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de implanturi cohleare: 110;- număr de proteze auditive cu ancorare osoasă BAHA: 25;- număr de proteze implantabile de ureche medie: 1; 2) indicatori de eficienţă:- cost mediu/implant cohlear: 96.385 lei;- cost mediu/proteză auditivă cu ancorare osoasă BAHA: 24.383 lei;- cost mediu/proteză implantabilă de ureche medie: 39.507 lei.Natura cheltuielilor subprogramului:- cheltuieli cu materiale specifice: implanturi cohleare, proteze auditive cu ancorare osoasă şi proteze implantabile de ureche medie.Unităţi care derulează programul: a) Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă"; b) Spitalul Clinic Colţea Bucureşti; c) Spitalul Clinic Municipal Timişoara; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca; e) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; g) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie".Programul naţional de diabet zaharatActivităţi: 1) evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c); 2) asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulină şi ADO; 3) asigurarea testelor de automonitorizare prin farmaciile cu circuit deschis, în vederea automonitorizării persoanelor cu diabet zaharat insulinotrataţi; 4) asigurarea accesului la pompe de insulină şi materiale consumabile pentru acestea pentru cazurile aprobate de coordonatorii centrelor metodologice regionale.Criterii de eligibilitate: 1) activitatea 1: bolnavi cu diabet zaharat, la recomandarea medicului specialist diabetolog, a medicului cu competenţă/atestat în diabet sau a medicilor desemnaţi. Medicii desemnaţi sunt medicii specialişti (medicină internă, medicină de familie), nominalizaţi de casele de asigurări de sănătate în situaţia în care există un deficit de medici diabetologi, sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la nivel judeţean. 2) activitatea 2: a) pentru bolnavi beneficiari de insulină:a.1) bolnavi cu diabet zaharat tip 1;a.2) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesită tratament (temporar sau pe o durată nedefinită) cu insulină:- atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO şi respectarea riguroasă a dietei, hemoglobina A1c depăşeşte 7,5% (fac excepţie cazurile în care speranţa de viaţă este redusă);- când tratamentul cu ADO este contraindicat;- intervenţie chirurgicală;- infecţii acute;- infecţii cronice (de exemplu, TBC pulmonar);- evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC);- alte situaţii (intoleranţă digestivă, stres);- bolnave cu diabet gestaţional; b) pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO:b.1) lipsa echilibrării la nivelul ţintelor propuse exclusiv prin tratament nefarmacologic;b.2) bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia a jeun > 180 mg/dl şi/sau HbA1c >/= 8,0%; 3) activitatea 3: bolnavii cu diabet zaharat insulinotrataţi, la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriţie şi boli metabolice şi a medicului cu competenţă/atestat: a) insulinoterapie în prize multiple sau cu insulinoterapie convenţională; b) autoajustarea zilnică a dozelor de insulină în funcţie de automonitorizare.Decizia de a întrerupe acordarea testelor de automonitorizare la bolnavii incluşi în Programul naţional de diabet zaharat aparţine în integralitate medicului de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi poate fi adoptată în următoarele condiţii: a) lipsa de aderenţă la programul de monitorizare şi control medical de specialitate; b) terapia cu infuzie continuă cu insulină nu îşi dovedeşte eficacitatea; 4) activitatea 4: bolnavii cu diabet zaharat care pot beneficia de pompe de insulină: a) bolnavi aflaţi în tratament permanent cu insulină:a.1) copii cu diabet zaharat tip I, la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă corect aplicată;a.2) adulţi cu diabet zaharat tip 1 peste vârsta de 18 ani la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă corect aplicată;a.3) gravide cu diabet zaharat tip I; b) bolnavi aflaţi în tratament temporar cu insulină:b.1) diabet zaharat gestaţional sau gravide cu diabet zaharat şi insulinoterapie la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă;b.2) orice tip de diabet zaharat, cu labilitate glicemică, ce nu poate fi controlat prin insulinoterapie intensivă; c) criterii de decizie a pacientului:c.1) motivaţie;c.2) aderenţă la programul de monitorizare şi control (autoîngrijire, automonitorizare şi autoajustarea dozelor de insulină);c.3) capacitate şi abilităţi de utilizare a pompei;c.4) suport familial.Decizia privind întreruperea utilizării unei pompe de insulină de către un bolnav aparţine în exclusivitate medicului diabetolog şi poate fi luată în următoarele condiţii: a) lipsa de aderenţă sau aderenţa necorespunzătoare a bolnavului la programul de monitorizare şi control medical de specialitate pe parcursul utilizării pompei; b) terapia cu infuzie continuă cu insulină nu îşi dovedeşte eficacitatea.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) număr de persoane cu diabet evaluate prin dozarea hemoglobinei glicozilate: 50.000; b) număr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi: 703.719; c) număr de bolnavi automonitorizaţi: 198.192, din care:c.1) număr de copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi: 3.061;c.2) număr de adulţi cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi: 195.131; d) număr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de pompe de insulină: 76; e) număr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de materiale consumabile pentru pompele de insulină: 280; 2) indicatori de eficienţă: a) cost/dozare de hemoglobină glicozilată: 20 lei; b) cost mediu/bolnav cu diabet zaharat tratat/an: 1.030 lei; c) cost mediu/copil cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizat/an: 1.440,20 lei (100 teste/lună); d) cost mediu/adult cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizat/an: 480 lei (100 teste/3 luni); e) cost mediu/bolnav cu diabet zaharat beneficiar de pompă de insulină: 8.115 lei*); Notă

    ──────────

    *) Costul mediu/bolnav cu diabet zaharat beneficiar de pompă de insulină de 8.115 lei include pompa de insulină şi materialele consumabile pentru 12 luni.

    ──────────
    f) cost mediu/bolnav beneficiar de materiale consumabile pentru pompa de insulină/an: 7.617,78 lei.Natura cheltuielilor programului: a) cheltuieli pentru medicamente: insulină şi antidiabetice orale; b) cheltuieli pentru materiale sanitare specifice: teste de automonitorizare; c) cheltuieli pentru efectuarea HbA1c; d) cheltuieli pentru pompe de insulină şi materiale consumabile pentru acestea.Unităţi care derulează programul: a) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti; b) unităţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate; c) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie; d) furnizori de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractuală cu casa de asigurări pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza contractelor încheiate în acest sens. Decontarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face în funcţie de serviciile realizate, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie la nivelul caselor de asigurări de sănătate. Recomandarea pentru efectuarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face de către medicii diabetologi, dar nu mai mult de două dozări/bolnav/an. Valabilitatea recomandării este de maximum 90, respectiv 92 de zile calendaristice, după caz; e) farmacii cu circuit deschis. f) pentru pompe de insulină şi materiale consumabile pentru acestea:f.1) pompe de insulină - centre metodologice regionale, respectiv:- Bucureşti - Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti (judeţe arondate: Brăila, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vrancea);- Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara (judeţe arondate: Alba, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş);- Craiova - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova (judeţe arondate: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea, Teleorman);- Iaşi - Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi (judeţe arondate: Bacău, Botoşani, Buzău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui);- Cluj - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj (judeţe arondate: Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Mureş, Maramureş, Sălaj, Satu Mare);f.2) materiale consumabile pentru pompele de insulină:- Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti;- centre şi unităţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii.Programul naţional de tratament al bolilor neurologiceActivităţi:- asigurarea, prin farmaciile cu circuit închis, a tratamentului cu interferonum beta 1a, interferonum beta 1b, glatiramer acetat, natalizumabum pentru bolnavii cu scleroză multiplă.Criterii de eligibilitate: 1) scleroză multiplă: a) vor fi incluşi bolnavii:a.1) cu formă recurent-remisivă şi scor EDSS < /= 5,5 (Avonex, Rebif, Betaferon, Extavia, Copaxone);a.2) cu sindrom clinic izolat (CIS) cu imagistică sugestivă pentru scleroză multiplă (IRM cerebrală şi/sau medulară) şi excluderea cu certitudine a unui alt diagnostic etiologic (Avonex, Betaferon, Extavia, Copaxone);a.3) cu formă secundar progresivă şi scor EDSS < /= 6,5 (Betaferon, Extavia);a.4) cu formă progresivă cu recăderi şi scor EDSS < /= 5,5 (Betaferon, Extavia, Rebif);a.5) care nu au răspuns unei cure complete şi adecvate de betainterferon (indiferent de forma farmaceutică) sau glatirameracetat; pacienţii trebuie să fi avut cel puţin o recidivă în anul precedent în timp ce se aflau în tratament şi să aibă cel puţin 9 leziuni hiperintense T2 la IRM craniană sau cel puţin o leziune evidenţiată cu gadoliniu (Tysabri);a.6) cu forma recurent-remisivă severă, cu evoluţie rapidă, definită prin două sau mai multe recidive care produc invaliditate într-un an şi cu una sau mai multe leziuni evidenţiate cu gadoliniu la IRM craniană sau o creştere semnificativă a încărcării leziunilor T2 comparativ cu un examen IRM anterior recent (Tysabri); b) vor fi excluşi bolnavii:b.1) cu reacţii adverse greu de suportat;b.2) cu imobilizare definitivă (scor EDSS 8);b.3) care refuză tratamentul;b.4) femei gravide sau care alăptează;b.5) apariţia unor afecţiuni hematologice grave, hepatice grave sau alte boli asociate grave care ar putea fi influenţate negativ de tratamentul specific sclerozei multiple; c) criterii de schimbare a tratamentului cu un alt medicament imunomodulator:c.1) agravarea constantă a stării clinice sub tratament;c.2) apariţia de reacţii secundare severe sau greu de tolerat sub tratament;c.3) scăderea complianţei bolnavului sub un anumit tratament imunomodulator;c.4) schimbarea formei clinice evolutive sub un anumit tratament imunomodulator;c.5) apariţia tulburărilor depresive la pacienţi trataţi cu interferon (pot fi trataţi cu Copaxone);c.6) scăderea eficienţei clinice sub tratament cu un imunomodulator de linia I (Avonex, Rebif, Betaferon, Extavia, Copaxone) şi cel puţin două recăderi în ultimul an necesită iniţierea tratamentului cu Tysabri (cu respectarea riguroasă a indicaţiilor, contraindicaţiilor, metodologiei de iniţiere şi monitorizare specifice).Eliberarea medicamentelor specifice se face în baza prescripţiilor medicale conform Registrului de tratament al bolnavilor cu scleroză multiplă.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de bolnavi cu scleroză multiplă trataţi: 3.046; 2) indicatori de eficienţă:- cost mediu/bolnav cu scleroză multiplă tratat/an: 35.000 lei. Natura cheltuielilor programului:- cheltuieli pentru medicamente specifice. Unităţi care derulează subprogramul: a) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Clinica de neurologie; b) Spitalul Clinic Militar Central de Urgenţă "Dr. Carol Davila" Bucureşti - Clinica de neurologie; c) Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie; d) Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de neurologie; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi; g) Spitalul de Urgenţă "Prof. Agrippa Ionescu" - Clinica de neurologie; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timiş - Clinica de neurologie; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Clinica de neurologie; j) Institutul Clinic Fundeni - Clinica de neurologie; k) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" Bucureşti.Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemieiActivităţi:- asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor specifice pentru prevenţia şi tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie.Criterii de eligibilitate: 1) hemofilia: a) bolnavi cu hemofilie şi boala von Willebrand, care necesită tratament cu factor antihemofilic; b) bolnavi cu formă severă de boală (concentraţie de factor sub 1%), având vârste cuprinse între 1 - 18 ani, pentru tratamentul profilactic al accidentelor hemoragice; c) bolnavi cu hemofilie care necesită intervenţii chirurgicale ortopedice majore; d) bolnavi cu intervenţii chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore; 2) talasemie majoră: a) nivelul feritinei serice >/= 1.000 ng/ml; b) bolnavi cu hemosideroză secundară transfuziei.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) număr de bolnavi cu hemofilie între 1 şi 18 ani cu substituţie profilactică: 160; b) număr de bolnavi cu hemofilie cu substituţie "on demand": 960; c) număr bolnavi cu hemofilie cu substituţie de scurtă durată (recuperare medicală după intervenţii chirurgicale): 50 d) număr de bolnavi cu hemofilie cu inhibitori cu substituţie pentru accidente hemoragice: 136; e) număr de bolnavi cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale ortopedice majore: 25; f) număr de bolnavi cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore: 30; g) număr de bolnavi cu talasemie: 200; 2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav cu hemofilie între 1 şi 18 ani cu substituţie profilactică/an: 90.000 lei; b) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu substituţie "on demand"/an: 31.000 lei; c) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu substituţie de scurtă durată (recuperare medicală după intervenţii chirurgicale): 40.000 lei; d) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu inhibitori cu substituţie pentru accidente hemoragice/an: 112.000 lei; e) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale ortopedice majore/an: 46.600 lei; f) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore/an: 40.000 lei; g) cost mediu/bolnav cu talasemie: 43.967 lei.Natura cheltuielilor programului:- cheltuieli pentru medicamente specifice.Unităţi care derulează subprogramul:- tratamentul bolnavilor care nu necesită intervenţii chirurgicale: a) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; b) Clinica de Hematologie Fundeni, Clinica de Pediatrie Fundeni; c) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; e) Spitalul Clinic Colţea; f) Centrul Medical de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Tineri "Cristian Şerban" Buziaş; g) unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie şi hematologie; h) unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de medicină internă pentru judeţele unde nu există unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de hematologie i) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;- tratamentul bolnavilor care necesită intervenţii chirurgicale: a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie"; b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi; d) Institutul Clinic Fundeni; e) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; f) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; h) Spitalul Clinic Judeţean Craiova; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj; k) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; l) Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi.Programul naţional de tratament pentru boli rareActivităţi: 1) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis a medicamentelor specifice pentru: a) tratamentul bolnavilor cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune: forme cronice (polineuropatie cronică inflamatorie demielinizantă, neuropatie motorie multifocală cu bloc de conducere, neuropatie demielinizantă paraproteinică, sindroame neurologice paraneoplazice, miopatie inflamatorie, scleroză multiplă - forme cu recăderi şi remisiuni la copii sub 12 ani, encefalita Rasmussen) şi forme acute - urgenţe neurologice (poliradiculonevrite acute, sindrom Guillain-Barre, miastenia - crize miastenice), tratamentul polineuropatiei familiale amiloide cu transtiretină; b) tratamentul bolnavilor cu osteogeneză imperfectă; c) tratamentul bolnavilor cu boala Fabry; d) tratamentul bolnavilor cu boala Pompe; e) tratamentul bolnavilor cu tirozinemie; f) tratamentul bolnavilor cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter); g) tratamentul bolnavilor cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler); h) tratamentul bolnavilor cu afibrinogenemie congenitală; i) tratamentul bolnavilor cu sindrom de imunodeficienţă primară; j) tratamentul bolnavilor cu epidermoliză buloasă; k) tratamentul sclerozei sistemice şi ulcerelor digitale evolutive; l) tratamentul purpurei trombocitopenice imune cronice la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi; m) tratamentul hiperfenilalaninemiei la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4); n) tratamentul sclerozei tuberoase); 2) asigurarea, în spital, a tratamentului specific pentru bolnavii cu HTAP; 3) asigurarea, în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit deschis a medicamentelor specifice pentru: a) tratamentul bolnavilor cu scleroză laterală amiotrofică; b) tratamentul bolnavilor cu mucoviscidoză; c) tratamentul bolnavilor cu Sindrom Prader Willi; 4) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis a materialelor sanitare pentru tratamentul bolnavilor cu epidermoliză buloasă; 5) asigurarea în spital a tijelor telescopice pentru bolnavii cu osteogeneză imperfectă.Criterii de eligibilitate: 1) boli neurologice degenerative/inflamator-imune: a) bolnavi cu diagnostic cert de boli neurologice degenerative/inflamator - imune: forme cronice (polineuropatie cronică inflamatorie demielinizantă, neuropatie motorie multifocală cu bloc de conducere, neuropatie demielinizantă paraproteinică, sindroame neurologice paraneoplazice, miopatie inflamatorie, scleroză multiplă - forme cu recăderi şi remisiuni la copii sub 12 ani, encefalita Rasmussen); b) bolnavi cu diagnostic cert de boli neurologice degenerative/inflamator- imune: forme acute - urgenţe neurologice (poliradiculonevrite acute, sindrom Guillan-Barre, miastenia - crize miastenice); 2) scleroză laterală amiotrofică:- bolnavi cu diagnostic cert de scleroză laterală amiotrofică; 3) osteogeneză imperfectă: a) tratament medicamentos: bolnavii cu diagnostic cert de osteogeneză imperfectă (diagnostic clinic, paraclinic şi genetic); b) tratament cu tije telescopice:- bolnavi cu fracturi multiple şi/sau deformări osoase care necesită armarea oaselor lungi; 4) boala Fabry:- bolnavii cu diagnostic cert de boala Fabry; 5) boala Pompe:- bolnavii cu diagnostic cert de boala Pompe; 6) tirozinemie:- bolnavi cu diagnostic cert de tirozinemie. 7) bolnavii cu diagnostic cert de mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter); 8) bolnavii cu diagnostic cert de mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler); 9) bolnavii cu diagnostic cert de afibrinogenemie congenitală; 10) bolnavii cu diagnostic cert de sindrom de imunodeficienţă primară; 11) hipertensiune arterială pulmonară: a) bolnavi diagnosticaţi conform criteriilor stabilite de Societatea Europeană de Cardiologie, în baza investigaţiilor paraclinice de specialitate, cu următoarele forme de HTAP:a.1) idiopatică/familială;a.2) asociată cu colagenoze (sclerodermie, lupus eritematos diseminat, poliartrită reumatoidă, boala mixtă de ţesut conjunctiv, sindrom Sjogren);a.3) asociată cu defecte cardiace cu şunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular, defect septal atrial, canal arterial persistent, precum şi forma severă de evoluţie a acestora către sindrom Eisenmenger;a.4) de cauză tromboembolică fără indicaţie de tromboendarterectomie sau cu HTAP persistentă după tromendarterectomie; b) criterii de eligibilitate pentru copii:b.1) grupa de vârstă 0 - 18 ani;b.2) malformaţii cardiace congenitale cu şunt stânga-dreapta care evoluează spre hipertensiune arterială pulmonară cu rezistenţe pulmonare vasculare crescute, reactive la testul vasodilatator;b.3) sindrom Eisenmenger;b.4) malformaţiile cardiace congenitale complexe de tip ventricul unic şi anastomozele cavopulmonare, cu creşterea presiunii în circulaţia pulmonară;b.5) HTAP idiopatică; c) criterii de eligibilitate pentru adulţi:c.1) HTAP idiopatică/familială;c.2) HTAP asociată cu colagenoze;c.3) HTAP asociată cu defecte cardiace cu şunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular (DSV), defect septal atrial (DSA), canal arterial persistent (PCA); d) condiţii suplimentare obligatorii:d.1) pacienţi cu HTAP aflaţi în clasa funcţională II - IV NYHA;d.2) pacienţii la care cateterismul cardiac drept evidenţiază o PAPm > 35 mmHg şi PAPs > 50 mmHg;d.3) pacienţii a căror distanţă la testul de mers de 6 minute efectuat iniţial este mai mică de 450 de metri. La pacienţii cu test de mers de sub 150 (foarte severi) sau imposibil de realizat (comorbidităţi), testul de mers nu va putea fi folosit ca parametru de eficienţă;d.4) includerea în Registrul naţional al pacienţilor cu HTAP; 12) mucoviscidoză:- bolnavii cu diagnostic cert de mucoviscidoză; 13) epidermoliză buloasă:- bolnavii cu diagnostic cert de epidermoliză buloasă (diagnostic clinic, examen histopatologic); 14) sindromul Prader Willi:- bolnavii cu diagnostic cert de Sindrom Prader Willi. 15) Polineuropatia familială amiloidă cu transtiretină- bolnavi cu diagnostic cert de polineuropatie familială amiloidă cu transtiretină 16) Scleroza sistemică şi ulcerele digitale evolutive- bolnavi cu diagnostic cert de scleroză sistemică şi ulcerele digitale evolutive 17) Purpura trombocitopenică imună cronică la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi- bolnavi adulţi cu trombocitopenie imună primară (idiopatică) cronică refractară la alte linii de tratament inclusiv splenectomie sau cu contraindicaţie de splenectomie 18) Hiperfenilalaninemia la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4)- bolnavi cu hiperfenilalaninemie care au fost diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4) 19) Scleroza tuberoasă: a) Astrocitom subependimal cu celule gigant (ASCG) asociat cu complexul sclerozei tuberoase (TSC)- bolnavi cu astrocitom subependimal cu celule gigant (ASCG) asociat cu complexul sclerozei tuberoase (CST), care necesită intervenţie terapeutică, dar care nu pot fi supuşi intervenţiei;- bolnavi care prezentă cel puţin o leziune de tip astrocitom subependimal cu celule gigant (ASCG) cu diametrul maxim mai mare de 0,5 cm documentată prin examen imagistic (RMN sau CT);- creşterea ASCG argumentată prin imagini radiologice seriale;- vârsta >/= 1 an; b) Angiomiolipom renal asociat cu complexul sclerozei tuberoase (TSC)- bolnavi adulţi cu angiomiolipom renal asociat cu complexul sclerozei tuberoase (CST) care prezintă riscul apariţiei de complicaţii (pe baza unor factori cum sunt dimensiunea tumorii, prezenţa anevrismului sau prezenţa tumorilor multiple ori bilaterale), dar care nu necesită intervenţie chirurgicală imediată;- leziunile AML cu diametrul maxim egal sau mai mare de 3 cm documentat prin examen imagistic (RMN sau CT); tratamentul cu un inhibitor de mTOR este recomandat ca fiind cel mai eficient tratament de prima linie. (Evidenţa de Categorie 1);- creşterea în dimensiuni a angiolipomului argumentată prin imagini radiologice seriale."Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme cronice: 175; b) număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme acute - urgenţe neurologice: 212; c) număr de bolnavi cu scleroză laterală amiotrofică: 499; d) număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă (medicamente): 29;d.1) număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă (tije telescopice): 20; e) număr de bolnavi cu boala Fabry: 15; f) număr de bolnavi cu boala Pompe: 2; g) număr de bolnavi cu tirozinemie: 5; h) număr de bolnavi cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter): 15; i) număr de bolnavi cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler): 5; j) număr de bolnavi cu afibrinogenemie congenitală: 1; k) număr de bolnavi cu sindrom de imunodeficienţă primară: 118; l) număr de bolnavi cu HTAP trataţi: 392; m) număr de bolnavi cu mucoviscidoză (adulţi): 76; n) număr de bolnavi cu mucoviscidoză (copii): 348; o) număr de bolnavi cu epidermoliză buloasă: 80; p) număr de bolnavi cu sindromul Prader Willi: 15; r) număr de bolnavi cu polineuropatie familială amiloidă cu transtiretină: 10; s) număr de bolnavi cu scleroză sistemică şi ulcere digitale evolutive: 61; ş) număr de bolnavi adulţi cu purpură trombocitopenică imună cronică splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi: 40; t) număr de bolnavi cu hiperfenilalaninemie care au fost diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4): 10; ţ) număr de bolnavi cu scleroză tuberoasă: 5; 2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme cronice/an: 49.910 lei; b) cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme acute - urgenţe neurologice/an: 27.878 lei; c) cost mediu/bolnav cu scleroză laterală amiotrofică/an: 5.882,53 lei; d) cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă (medicamente)/an: 1.186 lei;d.1) cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă (tije telescopice)/an: 30.000 lei; e) cost mediu/bolnav cu boală Fabry/an: 825.896 lei*); f) cost mediu/bolnav cu boală Pompe/an: 1.016.049 lei*); g) cost mediu/bolnav cu tirozinemie/an: 126.750 lei; h) cost mediu/bolnav cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter)/an: 1.671.521 lei*); i) cost mediu/bolnav cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler)/an: 1.250.000 lei*); j) cost mediu/bolnav cu afibrinogenemie congenitală/an: 169.000 lei; k) cost mediu/bolnav cu sindrom de imunodeficienţă primară/an: 61.000 lei*); Notă

    ──────────

    *) Costul prevăzut la lit. e), f), h), i) şi k) reprezintă costul mediu/bolnav la nivel naţional, iar repartizarea sumelor se realizează pentru fiecare bolnav în funcţie de doza necesară recomandată individual.

    ──────────
    l) cost mediu/bolnav HTAP/an: 57.500 lei; m) cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (adulţi)/an: 35.771 lei; n) cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (copii)/an: 39.984 lei; o) cost mediu/bolnav cu epidermoliză buloasă/an: 22.794 lei; p) cost mediu/bolnav cu boala Prader Willi/an: 26.890,47 lei; r) cost mediu/bolnav cu polineuropatie familială amiloidă cu transtiretină/an: 639.103,56 lei; s) cost mediu/bolnav cu scleroză sistemică şi ulcerele digitale evolutive/an: 114.357,48 lei; ş) cost mediu/bolnav adult cu purpură trombocitopenică imună cronică splenectomizat sau nesplenectomizat/an**): 416.596 lei; t) cost mediu/bolnav cu hiperfenilalaninemie care a fost diagnosticat cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4)/an**): 210.624 lei; ţ) cost mediu/bolnav cu scleroză tuberoasă/an**): 360.000 lei. Notă

    ──────────

    **) Pentru bolnavii prevăzuţi la lit. ş), t) şi ţ) pentru care iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, fondurile vor fi alocate caselor de asigurări de sănătate aflate în relaţie contractuală cu unităţile sanitare nominalizate pentru aceste afecţiuni, în concordanţă cu aprobările comisiei.

    ──────────
    Natura cheltuielilor programului:- cheltuieli pentru medicamente specifice;- materiale sanitare specifice pentru bolnavii cu epidermoliză buloasă şi bolnavii cu osteogeneză imperfectă.Unităţi care derulează programul: 1) boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme cronice:Secţii/compartimente de specialitate neurologie din: a) Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Institutul Clinic Fundeni; d) Spitalul Clinic Colentina; e) Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi; f) Spitalul de Recuperare Iaşi; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; j) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" - Clinica neurologie pediatrică; k) Spitalul de Urgenţă "Prof. dr. Agripa Ionescu"; l) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" Bucureşti; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea; n) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias; 2) boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme acute - urgenţe neurologice:Secţii/compartimente de specialitate neurologie din: a) Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Institutul Clinic Fundeni Bucureşti; d) Spitalul Clinic Colentina; e) Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; i) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" - Clinică neurologie pediatrică; j) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" Bucureşti; k) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea; 3) scleroză laterală amiotrofică:- farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate; 4) osteogeneza imperfectă:- medicamente: a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu", Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S. Curie", Bucureşti; c) Spitalul Clinic Judeţean Mureş;- tije telescopice: a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S. Curie" Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti; 5) boala Fabry: a) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Secţia clinică de nefrologie şi dializă; b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi - Clinica IV pediatrie; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Secţia hematologie-interne; d) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Secţia clinică neurologie; e) Spitalul Judeţean de Urgenţă Focşani; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Clinica de nefrologie; g) Spitalul Clinic "Dr. C. I. Parhon" Iaşi; h) Spitalul Clinic Judeţean Ilfov "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena"; i) Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea; 6) boala Pompe: a) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ialomiţa; b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa; c) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava; 7) tirozinemia: a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Ioan" - Galaţi; b) Spitalul de Pediatrie Piteşti; c) Spitalul Municipal Caracal; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa "Sfântul Apostol Andrei"; 8) mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter): a) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" Baia Mare - secţia de pediatrie; b) Spitalul Municipal Caritas - Roşiorii de Vede; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad - secţia de pediatrie; d) Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani; e) Spitalul Clinic de Copii Braşov; f) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; g) Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Gheorghe; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Slatina; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; k) Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea; l) Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila 9) mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler): a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) Spitalul Clinic Municipal "Dr. G. Curteanu" Oradea; c) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Fogolyan Kristof" Sfântu Gheorghe; 10) afibrinogenemie congenitală: a) Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău; b) Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus; 11) sindrom de imunodeficienţă primară: a) Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca; b) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" Baia Mare; c) Spitalul Judeţean Bacău; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; g) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva; h) Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare; i) Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; k) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara; l) Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" Bucureşti; m) Spitalul Clinic de Urgenţă Arad; n) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu; o) Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău; p) Spital Clinic de Copii Braşov; q) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; r) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca; s) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Prof. Dr. Louis Ţurcanu" Timişoara; ş) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; t) Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău; 12) mucoviscidoza:- farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate; 13) epidermoliza buloasă:- medicamente şi materiale sanitare specifice: a) Spitalul Clinic Colentina; b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi; d) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj; f) Spitalul Clinic Judeţean Mureş; 14) hipertensiune arterială pulmonară: a) pentru copii:a.1) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;a.2) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;a.3) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;a.4) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) pentru adulţi:b.1) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti;b.2) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu";b.3) Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi;b.4) Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie "Victor Babeş" Timişoara;b.5) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;b.6) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş 15) Sindromul Prader Willi.- farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate; 16) Polineuropatia familială amiloidă cu transtiretină a) Institutul Clinic Fundeni Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. 17) Scleroza sistemică şi ulcerele digitale evolutive a) Spitalul Clinic Sfânta Maria Bucureşti; b) Spitalul Clinic Dr. Ioan Cantacuzino Bucureşti; c) Spitalul Clinic Colentina; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. 18) Purpura trombocitopenică imună cronică la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi a) Institutul Clinic Fundeni Bucureşti; b) Spitalul Clinic Colţea; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi; d) Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca; e) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara. 19) Hiperfenilalaninemia la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4) a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca; c) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; e) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi; f) Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca; g) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti. 20) Scleroza tuberoasă a) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Institutul Clinic Fundeni.Programul naţional de sănătate mintalăActivităţi: a) asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti şi antagonişti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţă; b) testarea metaboliţilor stupefiantelor în urină în vederea introducerii în tratament şi pentru monitorizarea tratamentului.Criterii de eligibilitatePentru tratamentul de substituţie cu agonişti de opiacee:Criterii de includere a pacienţilor: a) vârsta peste 18 ani sau peste 16 ani, când beneficiul tratamentului este superior efectelor secundare şi doar cu consimţământul scris al reprezentantului legal; b) diagnostic DSM IV/ICD 10 de dependenţă de opiacee; c) test pozitiv la opiacee la testare urinară sau sanguină.Criterii de orientare pentru includerea în tratamentul de substituţie: a) afirmativ încercări repetate de întrerupere a consumului; b) comportament de consum cu risc; c) HIV/SIDA; d) femei însărcinate; e) comorbidităţi psihiatrice; f) comorbidităţi somatice; g) polidependenţă.Criterii de excludere a pacienţilor: a) nerespectarea îndeplinirii recomandărilor medicale primite pe parcursul programului; b) nerespectarea regulamentului de organizare internă al furnizorului de servicii medicale; c) refuzul de a se supune testării pentru depistarea prezenţei drogurilor sau metaboliţilor acestora în urină ori de câte ori se solicită de către medicul său curant; d) comportamente agresive fizice ori verbale; e) falsificarea de reţete sau orice alt tip de document medical; f) consumul şi traficul de droguri în incinta centrelor de tratament; g) înscrierea simultană la mai multe unităţi sanitare care derulează programul de tratament de substituţie.Pentru tratamentul de substituţie cu antagonişti de opiacee (Naltrexona):Criterii de includere a pacienţilor: a) vârsta peste 18 ani sau peste 16 ani, când beneficiul tratamentului este superior efectelor secundare şi doar cu consimţământul scris al reprezentantului legal; b) diagnostic DSM IV/ICD 10 de dependenţă de opiacee; c) test pozitiv la opiacee la testare urinară sau sanguină, urmat de o perioadă de abstinenţă între 7 şi 14 zile; d) declaraţia pacientului pentru abstinenţa totală la opiacee pe termen lung, cu semnarea unui consimţământ informat asupra riscurilor şi beneficiilor tratamentului cu naltrexona.Criterii de excludere a pacienţilor: a) test pozitiv de opiacee; b) semne şi simptome clinice de consum recent de opiacee; c) semne clinice şi paraclinice de citoliză hepatică. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) număr de bolnavi în tratament substitutiv: 1.318; b) număr de teste pentru depistarea prezenţei drogurilor în urina bolnavilor: 16.370; 2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav cu tratament de substituţie/an: 1.405lei; b) cost mediu pe test rapid de depistare a drogurilor în urină: 9,40 lei;Natura cheltuielilor programului:- cheltuieli pentru tratamentul de substituţie cu agonişti şi antagonişti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţă;- cheltuieli pentru teste pentru depistarea prezenţei drogurilor în urina bolnavilor.Unităţi care derulează programul: a) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola; b) Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Secţia clinică psihiatrie III acuţi - Compartiment toxicomanie; d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca - Secţia toxicomanie copii; e) Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti - Secţia ATI II toxicologie; f) Spitalul Clinic de Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Secţia toxicologie; g) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Al. Obregia" Bucureşti; h) Centrul de evaluare şi tratament al toxicodependenţilor tineri "Sfântul Stelian" Bucureşti; i) Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti j) Penitenciarul Spital Rahova.Notă: Implementarea activităţilor din cadrul Programului naţional de sănătate mintală se realizează cu respectarea metodologiei elaborate de către Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, cu avizul Comisiei de psihiatrie şi psihiatrie pediatrică a Ministerului Sănătăţii.Programul naţional de boli endocrineActivităţi:- asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei şi al guşei prin tireomegalie datorată carenţei de iod şi proliferării maligne.Criterii de eligibilitate:1. pentru bolnavii cu osteoporoză:- diagnostic prin absorbţiometrie duală cu raze X (DEXA), după următoarele criterii:Semnificaţia coloanei A din tabelul de mai jos este următoarea:A - Alfacalcidol ┌──────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────┬─────────┬───────────┐ │Parametrul│Alendronat │Alendronat │Teriparatid│ A │Raloxifen│Calcitonina│ │ măsurat │Risedronat │Risedronat │ │ │ │ │ │ │Ibandronat │Ibandronat │ │ │ │ │ │ │Zolendronat│Zolendronat│ │ │ │ │ │ │ Stronţiu │ Stronţiu │ │ │ │ │ ├──────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼───────────┤ │Scor T(DS)│ < -2,0 │ < -2,7 │ < -3,0 │< -2,5│ < -2,5 │ < -2,5 │ │DEXA │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼───────────┤ │Fracturi │ + │ │+ minimum │ │ │fractură │ │fra- │ │ │o fractură │ │ │vertebrală │ │gilitate │ │ │vertebrală │ │ │dureroasă │ │ │ │ │severă │ │ │ │ ├──────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼───────────┤ │Alte │Criterii │ │ │ │nu │ │ │condiţii │OMS FRAX │ │ │ │tolerează│ │ │ │ │ │ │ │bifos- │ │ │ │ │ │ │ │fonaţi │ │ └──────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────┴─────────┴───────────┘2. pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de iod:- diagnosticul guşei cu/fără complicaţii, pacient din zona dovedită/cunoscută cu deficit geoclimatic de iod;3. pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne:- confirmare de proliferare malignă a tiroidei prin puncţie biopsie tiroidiană cu ac subţire sau examen histopatologic (postintervenţie chirurgicală tiroidiană).Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: număr de bolnavi trataţi: 14.419, din care: a) 6.940 cu osteoporoză; b) 6.868 cu guşă prin tireomegalie cauzată de carenţa de iod; c) 611 cu guşă prin tireomegalie cauzată de proliferarea malignă; 2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav cu osteoporoză tratat/an: 840 lei; b) cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie cauzată de carenţa de iod/an: 47 lei; c) cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie cauzată de proliferarea malignă/an: 769,99 lei.Natura cheltuielilor programului:- cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului osteoporozei şi tratamentului pentru guşă prin tireomegalie, datorată carenţei de iod sau proliferării maligne.Unităţi care derulează programul: a) Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţă Elias Bucureşti; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Spiridon" Iaşi; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; f) Spitalul Clinic Judeţean Mureş; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov; i) Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa; m) Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea; n) Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ; o) Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea; p) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava; q) Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântu Gheorghe; r) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte; s) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu; t) Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău; u) Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila; v) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi; w) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare; x) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani; y) Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud; z) Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău; aa) Spitalul Municipal Câmpulung Muscel; ab) Spitalul de Cardiologie Covasna; ac) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva; ad) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti; ae) Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc; af) Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea; ag) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti ag) farmacii cu circuit deschis pentru medicamentele corespunzătoare DCI-ului Teriparatidum.Programul naţional de ortopedieActivităţi:- asigurarea cu materiale sanitare specifice pentru tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare, asigurarea endoprotezelor articulare tumorale specifice tratamentului bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală, pentru tratamentul prin implant segmentar de coloană al pacienţilor cu diformităţi de coloană, precum şi pentru tratamentul prin chirurgie spinală pentru bolnavii cu patologie tumorală degenerativă sau traumatică, pentru tratamentul copiilor cu malformaţii grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică şi implanturi de fixare pentru tratamentul instabilităţilor articulare cronice.Criterii de eligibilitate:1. Tratamentul prin endoprotezare: a) ortopedie pediatrică:- pacienţi copii cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulaţiilor periferice;- pacienţi copii cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice;- pacienţi copii cu sechele după luxaţie congenitală de şold cu anchiloza precoce a articulaţiilor afectate;- pacienţi copii cu sechele după afecţiuni dobândite (Maladie Legg Calve Perthes, Epifizioliza); b) ortopedia adultului:- pacienţi tineri cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulaţiilor periferice;- pacienţi tineri cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice;- pacienţii vârstei a treia care suferă de maladii degenerative invalidante;- pacienţi în etate care fac fracturi de col femural, extremitatea superioară a humerusului sau cot.2. Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală: a) ortopedie pediatrică:- copii cu tumori osoase primitiv maligne;- adolescenţi cu tumori osoase primitiv maligne;- copii sau adolescenţi ce necesită revizie după o eventuală protezare primară efectuată în antecedente; b) ortopedia adultului:- adulţi tineri cu tumori osoase primitiv maligne, cu recidive după tumori benigne agresive sau alte cauze care au dus la pierderi osoase importante;- adulţi în plină activitate cu tumori maligne primitiv osoase sau tumori maligne secundare, cu recidive după tumori benigne agresive, după revizii de endoproteze articulare primare cu distrucţii osoase importante sau alte cauze care au provocat distrucţii osoase importante.Fiecare caz la care se indică tratamentul pierderilor osoase importante epifizometafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală se aprobă de către o comisie constituită din:- medicul-şef al secţiei de specialitate în care este internat bolnavul;- preşedintele Comisiei de ortopedie şi traumatologie;- 2 medici şefi de clinică de specialitate (prin rotaţie);- un medic de specialitate oncologie, pentru cazurile tumorale.3. Tratamentul prin instrumentaţie segmentară de coloană: a) ortopedie pediatrică:- pacienţi copii şi adolescenţi cu diformităţi grave de coloană: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice;- pacienţi copii cu afecţiuni posttraumatice ale coloanei vertebrale;- pacienţi copii cu patologie tumorală a coloanei vertebrale; b) ortopedia adultului:- pacienţi tineri cu diformităţi grave de coloană: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice sau congenitale, cu afectarea capacităţii respiratorii şi funcţiei cardiovasculare.4. Tratamentul prin chirurgie spinală:- pacienţi cu patologie degenerativă sau traumatică asociată cu risc major de invaliditate neurologică gravă şi permanentă.5. Tratamentul copiilor cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică:- pacienţi copii cu blocuri vertebrale;- pacienţi copii cu hemivertebre;- pacienţi copii cu alte afecţiuni congenitale ale coloanei vertebrale care necesită instrumentaţie specifică.Fiecare caz cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică se aprobă de către o comisie constituită din:- medicul-şef al secţiei de specialitate în care este internat bolnavul;- preşedintele Comisiei de ortopedie şi traumatologie;- 2 medici şefi de clinică de specialitate (prin rotaţie).6. Tratamentul instabilităţilor articulare cronice prin implanturi de fixare:- pacienţi majoritar activi din punct de vedere profesional, care manifestă fenomene de instabilitate articulară cronică şi/sau anomalii de biomecanică şi funcţionalitate articularăIndicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) număr de copii cu afecţiuni articulare endoprotezaţi/an: 10; b) număr de adulţi cu afecţiuni articulare endoprotezaţi/an: 11.478; c) număr de copii cu endoprotezare articulară tumorală/an: 10; d) număr de adulţi cu endoprotezare articulară tumorală/an: 20; e) număr de copii cu implant segmentar/an: 40; f) număr de adulţi cu implant segmentar/an: 583; g) număr de adulţi trataţi prin chirurgie spinală/an: 1.000; h) număr de copii cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică trataţi/an: 2; i) număr de adulţi cu instabilitate articulară tratat prin implanturi de fixare: 1.300. 2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/copil endoprotezat/an: 4.501 lei; b) cost mediu/adult endoprotezat/an: 4.099,56 lei; c) cost mediu/copil cu endoprotezare articulară tumorală/an: 25.000 lei; d) cost mediu/bolnav cu endoprotezare articulară tumorală/an: 25.000 lei; e) cost mediu/copil cu implant segmentar de coloană/an: 10.000 lei; f) cost mediu/adult cu implant segmentar de coloană/an: 1.017 lei; g) cost mediu/adult tratat prin chirurgie spinală: 971 lei; h) cost mediu/copil cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică tratat/an: 90.000 lei; i) cost mediu/adult cu instabilitate articulară tratat prin implanturi de fixare/an: 3.500 lei.Natura cheltuielilor programului:- cheltuieli materiale sanitare specifice: necesare endoprotezării, tratamentului bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală, tratamentului prin instrumentaţie segmentară de coloană, tratamentului prin chirurgie spinală, tratamentului copiilor cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică şi tratamentului instabilităţii articulare prin implanturi de fixare.Unităţi care derulează programul:1. Tratamentul prin endoprotezare: a) ortopedie pediatrică:- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi; b) ortopedie adulţi:- unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de profil raportoare/înscrise la RNE;- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.2. Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală: a) ortopedie pediatrică:- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi;- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; b) ortopedie adulţi:- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;- Spitalul Clinic Judeţean Mureş;- Spitalul Clinic Colentina;- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.3. Tratamentul prin implant segmentar de coloană: a) ortopedie pediatrică:- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi;- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti; b) ortopedie adulţi:- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti;- Spitalul Clinic Colentina;- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;- Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;- Spitalul Clinic Colentina;- Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti.4. Tratamentul prin chirurgie spinală:- Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iaşi;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;- Spitalul Clinic Colentina;- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti.5. Tratamentul copiilor cu malformaţii congenitale grave vertebrale care necesită instrumentaţie specifică:- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii "M. S. Curie" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti.6. Tratamentul instabilităţilor articulare cronice prin implanturi de fixare:- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;- Spitalul Clinic C.F. Nr. 2 Bucureşti;- Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;- Spitalul Clinic Ort-Traum "Foişor" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar Arseni" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;- Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti;- Spitalul Universitar de Urgenţă Mil. Central Bucureşti;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;- Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;- Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Ct. Papilian" Cluj-Napoca;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi;- Spitalul Clinic Judeţean Târgu-Mureş;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Nr. 2;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Nr. 1;- Spitalul Militar de Urgenţă "Victor Popescu" Timişoara;Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanăActivităţi:- asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al stării post transplant pentru pacienţii transplantaţi;- asigurarea medicamentelor specifice (imunoglobulină antihepatitică B) pentru tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic.Criterii de eligibilitate: a) bolnavi cărora li s-a efectuat transplant şi necesită tratament post transplant; b) bolnavi cu transplant hepatic infectaţi cu VHB.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) număr de bolnavi trataţi pentru stare post transplant: 3.278; b) număr de bolnavi cu transplant hepatic trataţi pentru recidiva hepatitei cronice: 220; 2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav tratat pentru stare post transplant/an: 20.914 lei; b) cost mediu/bolnav cu transplant hepatic tratat pentru recidiva hepatitei cronice: 22.700 lei.Natura cheltuielilor programului: a) cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului stării posttransplant; b) cheltuieli pentru medicamente specifice (imunoglobulină antihepatitică B) tratamentului recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic.Unităţi care derulează programul:1. Tratamentul în ambulatoriu al stării posttransplant pentru pacienţii transplantaţi:- farmacii cu circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.2. Tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic:- Institutul Clinic Fundeni;- Spitalul Clinic "Sfânta Maria" - Bucureşti.Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronicăActivităţi:- asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, investigaţii medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.Criterii de eligibilitate:- bolnavi cu insuficienţă renală cronică în stadiul uremic, care necesită tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/1,73 mp).Hemodiafiltrarea intermitentă on-line este indicată următoarelor categorii de bolnavi: a) bolnavi la care ţintele de eficienţă a dializei (eKt/V >/= 1,4 sau fosfatemie < 5,5 mg/dl) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv; b) bolnavi tineri cu şanse mari de supravieţuire prin dializă, dar cu şanse mici de transplant renal; c) bolnavi cu polineuropatie "uremică" în ciuda tratamentului eficient prin hemodializă convenţională; d) bolnavi cu comorbidităţi cardiovasculare sau cu diabet zaharat.Dializa peritoneală automată este indicată următoarelor categorii de bolnavi dializaţi peritoneal: a) bolnavi la care ţintele de eficienţă a dializei peritoneale continue ambulatorii (Kt/Vuree < 1,7; clearance creatinină 60 l/săptămână ori ultrafiltrat < 1.000 ml/24 ore sau absent sau negativ după un schimb de 4 ore cu dextroză 4,25%) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv; b) copii preşcolari la care hemodializa şi dializa peritoneală continuă ambulatorie sunt dificil de aplicat din punct de vedere tehnic şi cu multiple posibile accidente şi complicaţii; c) bolnavi cu hernii sau eventraţii abdominale, care nu suportă presiunea intraabdominală crescută din DPCA; d) bolnavi dializaţi care pot şi vor să urmeze studiile şcolare şi universitare; e) bolnavi dializaţi care pot şi vor să presteze activitate profesională; f) bolnavi cu dizabilităţi care nu îşi pot efectua schimburile manuale de dializă peritoneală continuă ambulatorie şi la care familia sau asistenţa la domiciliu poate efectua conectarea şi deconectarea de la aparatul de dializă peritoneală automată.Criterii de întrerupere a tratamentului prin dializă:- bolnavul este transplantat;- bolnavul refuză continuarea tratamentului.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numărul total de bolnavi trataţi prin dializă: 11.824, din care:- hemodializă convenţională: 10.428;- hemodiafiltrare intermitentă on-line: 591;- dializă peritoneală continuă: 764;- dializă peritoneală automată: 41; 2) indicatori de eficienţă: a) cost/şedinţă de hemodializă convenţională: 496 lei; b) cost/şedinţă de hemodiafiltrare intermitentă on-line: 563 lei; c) cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală continuă/lună: 4.445 lei; d) cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală automată/lună: 5.556,25 lei.Natura cheltuielilor subprogramului:- cheltuieli pentru servicii de supleere renală, inclusiv medicamente specifice [agenţi stimulatori ai eritropoiezei (epoetin, darbepoetin), preparate de fier, heparine fracţionate sau nefracţionate, chelatori ai fosfaţilor (sevelamerum), agonişti ai receptorilor vitaminei D (alfacalcidol, calcitriol, paricalcitol), calcimimetice (cinacalcet)], materiale sanitare specifice, investigaţii de laborator, precum şi transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.Unităţi care derulează programul: a) unităţile sanitare publice cu structuri de profil; b) unităţi sanitare private autorizate de Ministerul Sănătăţii şi evaluate în condiţiile legii; c) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie care au structuri de profil.Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepaticeActivităţi:- asigurarea în spital a materialelor sanitare specifice epurării extrahepatice.Criterii de eligibilitate:- pacienţi cu insuficienţă hepatică de etiologie virală, toxicmedicamentoasă, metabolică (boala Wilson), cu encefalopatie hepatică, tulburări de coagulare majore, pregătirea unor pacienţi în pretransplant de ficat sau a celor ce necesită retransplant de ficat.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de pacienţi trataţi prin epurare extrahepatică: 34; 2) indicatori de eficienţă:- cost mediu/bolnav tratat prin epurare extrahepatică/an: 20.418 lei.Natura cheltuielilor programului:- cheltuieli pentru materiale sanitare specifice epurării extrahepatice.Unităţi care derulează programul: a) Institutul Clinic Fundeni; b) Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"; c) Spitalul Clinic C.I. Parhon Iaşi; d) Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Clinica Pediatrie II - Nefrologie.Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţăStructura:Subprogramul de radiologie intervenţionalăActivităţi: a) terapia afecţiunilor cerebrovasculare prin tehnici endovasculare:- stentare carotidiană, embolizarea cerebrală cu spirale, embolizarea cerebrală cu stent şi spirale, embolizarea cerebrală cu soluţie tip glue, embolizarea cerebrală cu particule, terapia endovasculară în AVC ischemic acut, în malformaţiile vasculare cerebrale şi tumori cerebrale profunde; b) tratamentul malformaţiilor vasculare cerebrale şi tumorilor cerebrale profunde prin Gamma-Knife; c) implantarea dispozitivelor de stimulare profundă la pacienţii cu maladie Parkinson; d) pompe implantabile (intratecal subdural lombar); e) terapia afecţiunilor vasculare periferice (angioplastia renală, angioplastia periferică cu balon, angioplastia periferică cu stent, tratamentul anevrismelor de aortă cu stent/graft, montare filtru vena cava); f) terapia unor afecţiuni ale coloanei vertebrale (disectomia mecanică, disectomia termică, nucleoplastie cu substanţe lichide tip alcool, vertebroplastie şi biopsie, infiltraţii discale paravertebrale); g) terapia unor afecţiuni oncologice prin tehnici de embolizare (embolizare periferică cu particule, chemoembolizare hepatică cu particule, chemoembolizare hepatică cu particule încărcabile); h) terapia hemoragiilor acute sau cronice posttraumatice sau asociate unor afecţiuni sau unor intervenţii terapeutice prin tehnici de radiologie intervenţională (embolizare periferică cu spirale, drenaje colecţii abdominale ghidate radiologic, drenaje biliare ghidate radiologic, TIPSS cu stent metalic, TIPSS cu sten-graft). i) terapia prin stimulare cerebrală profundă a pacienţilor cu distonii musculareCriterii de eligibilitate pentru: a) terapia afecţiunilor cerebrovasculare prin tehnici endovasculare:- lipsa indicaţiei operatorii convenţionale; b) tratamentul malformaţiilor vasculare cerebrale şi tumorilor cerebrale profunde prin Gamma-Knife:- bolnavi cu malformaţii vasculare cerebrale şi tumori cerebrale profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică gravă postoperator; c) maladie Parkinson:- boală Parkinson în stadiu avansat, cu fluctuaţii motorii severe şi/sau dischinezie;- boală Parkinson cu compensare inadecvată cu toate mijloacele farmacoterapiei (maximală şi corect administrată).Nu pot beneficia de implantarea dispozitivelor de stimulare profundă bolnavii cu maladie Parkinson care au:- durată scurtă a bolii (mai puţin de 3 ani);- demenţă sau psihoză;- răspuns insuficient la medicaţia dopaminergică;- stare generală mediocră, boli concomitente importante;- leziuni structurale la nivelul ganglionilor bazali sau atrofie cerebrală severă. d) lipsa indicaţiei operatorii convenţionale; e) afectare discală fără indicaţie chirurgicală convenţională (tasări, fracturi sau alte leziuni cu risc de distrucţie a corpilor vertebrali); f) tumori cu indicaţie de devascularizare în vederea intervenţiei chirurgicale; g) bolnavi cu hemoragii acute sau cronice la care intervenţia chirurgicală ar pune viaţa în pericol. h) bolnavi cu distonii musculare generalizate sau focale neresponsive la terapia cu toxină botulinicăIndicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) număr de pacienţi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi: 494; b) număr de tratamente Gamma-Knife: 350; c) număr de stimulatoare cerebrale implantabile: 5; d) număr de pompe implantabile: 21; e) număr de pacienţi cu afecţiuni vasculare periferice trataţi: 810; f) număr de pacienţi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale trataţi: 271; g) număr de pacienţi cu afecţiuni oncologice trataţi: 316; h) număr de pacienţi cu hemoragii acute sau cronice trataţi: 320; i) număr de pacienţi cu distonii musculare trataţi prin stimulare cerebrală profundă: 5 2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/pacient cu afecţiuni cerebrovasculare tratat: 1.836 lei; b) cost mediu/tratament Gamma-Knife: 4.750 lei; c) cost mediu/stimulator cerebral: 82.741 lei; d) cost mediu/pompă implantabilă: 2.926 lei; e) cost mediu/pacient cu afecţiuni vasculare periferice tratat: 930 lei; f) cost mediu/pacient cu afecţiuni ale coloanei vertebrale tratat: 2.950 lei; g) cost mediu/pacient cu afecţiuni oncologice tratat: 1.900 lei; h) cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice tratat: 1.360 lei. i) cost mediu/pacient cu distonii musculare trataţi prin stimulare cerebrală profundă: 117.000 lei.Natura cheltuielilor:- dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice;- servicii prin tratament Gamma-Knife.Unităţi care derulează subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti [activităţile: a), b), c), d) f şi i)]; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti [activităţile: a), c), e), f), g) h şi i)]; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti [activităţile: a), e), g) şi h) ]; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi [activităţile: e), g) şi h) ]; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş [activităţile: a), d), e), f), g)]; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova [activităţile: a), e), f), g) şi h)]; g) Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi [activitatea a)]; h) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C. C. Iliescu" Bucureşti [activitatea e)]; i) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara [activităţile: a), e)]; j) Clinica de Angiografie şi Terapie Endovasculară "Hemodinamic" Bucureşti [activităţile: a), e), f), g) şi h)]; k) Institutul Regional de Oncologie Iaşi [activitatea g)]; l) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava [activităţile a), e), g) şi h)]; m) Spital Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" [activităţile a), e), f), g) şi h)]; n) Institutul Clinic Fundeni [activităţile e), g) şi h)]; o) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş [activităţile a), e) şi g)]; p) Societate Comercială SANADOR - S.R.L. [activităţile a), g) şi h)]; r) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara (a, d, e, f şi g).Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentosObiective: a) tratamentul microchirurgical al pacienţilor cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos; b) tratamentul epilepsiei rezistente la tratament medicamentos prin implantarea unui stimulator al nervului vag.Activităţi: a) selecţia pacienţilor pe baza datelor obţinute prin monitorizarea electroencefalografică de lungă durată; b) examenul imagistic prin rezonanţă magnetică nativ şi cu substanţă de contrast, completat cu evaluarea stării psihice, comportamentale, ce apreciază capacitatea şi rezerva funcţională cerebrală; c) realizarea procedurilor microchirurgicale neurochirurgicale: monitorizare intraoperatorie prin electrocorticografie, aplicare de electrozi subdurali pe suprafaţa cortexului sau în profunzimea parenchimului cerebral, rezecţia focarului epiteptogen, ghidarea rezecţiei chirurgicale prin intermediul neuronavigaţiei; d) folosirea tehnicilor reconstructive în vederea reconstructio ad integrum a pacienţilor neurochirurgicali; e) tratamentul epilepsiei rezistente la tratament medicamentos prin implantarea unui stimulator al nervului vag.Criterii de eligibilitate:- bolnavi (copii şi adulţi cu vârsta cuprinsă între 8 şi 45 ani) diagnosticaţi cu epilepsie focală farmacorezistentă care acceptă riscurile intervenţiei neurochirurgicale pe baza consimţământului informat şi care nu prezintă boli asociate severe (insuficienţe de organ, neoplazii progresive) care cresc riscurile intervenţiei sau minimalizează beneficiile;- bolnavi cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos definită ca imposibilitatea stopării recurenţelor crizelor epileptice în pofida tratamentului medicamentos instituit după două tentative terapeutice cu medicaţie antiepileptică, corect selectată şi dozată adecvat, într-o perioadă de 2 ani;- bolnavi ce prezintă intoleranţă la tratamentul medicamentos anticonvulsivant (bolnavi polialergici).Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) număr de pacienţi cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos trataţi prin proceduri microchirurgicale: 9; b) număr de pacienţi cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos trataţi prin implant de stimulator al nervului vag: 34; 2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/pacient cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos tratat prin proceduri microchirurgicale: 41.000 lei; b) cost mediu/pacient cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos cu implant de stimulator al nervului vag: 100.000 lei.Natura cheltuielilor:- dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice.Unităţi care derulează subprogramul: a) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti. c) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia"Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copilActivităţi:Asigurarea tratamentului bolnavilor cu hidrocefalie congenitală sau dobândită prin implantarea sistemelor de drenaj ventriculo-peritoneal.Criterii de eligibilitate:- bolnavi cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, diagnosticaţi cu hidrocefalie de orice natură (congenitală sau dobândită, comunicantă sau obstructivă), care urmează să fie supuşi intervenţiilor chirurgicale pentru drenaj definitiv sau temporar (drenaj extern), precum şi pentru revizia sistemelor de drenaj.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de copii cu hidrocefalie congenitală sau dobândită trataţi: 200; 2) indicatori de eficienţă:- cost mediu/copil cu hidrocefalie congenitală sau dobândită tratat: 1.862 lei.Natura cheltuielilor:- dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice.Unităţi care derulează subprogramul:- Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti;- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S. Curie" Bucureşti;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Secţia clinică neurochirurgie;- Spitalul Clinic de Pediatrie Iaşi;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara - Secţia neurochirurgie;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Secţia neurochirurgie;- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Secţia neurochirurgie;- Societatea Comercială SANADOR - S.R.L.Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medularActivităţi:- tratamentul durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular.Criterii de eligibilitate:- bolnavi cu sindrom postlaminectomie.Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:- număr de bolnavi trataţi prin implant neuromodular: 5; 2) indicatori de eficienţă:- cost mediu/bolnav tratat prin implant neuromodular: 54.022 lei.Natura cheltuielilor:- dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice.Unităţi care derulează subprogramul:- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.- Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi
     +  Anexa 1la Normele tehniceCONTRACTpentru finanţarea programelor/subprogramelor din cadrulprogramelor naţionale de sănătate curative în anii 2015-2016I. Părţile contractanteCasa de Asigurări de Sănătate ........., cu sediul în municipiul/oraşul .................., str. .................. nr. ..., judeţul/sectorul ........., telefon/fax ........., reprezentată prin preşedinte-director general ..................,şiUnitatea sanitară .................., cu sediul în .................., str. .................. nr. ..., telefon .............., fax .................., reprezentată prin .................., având actul de înfiinţare/organizare nr. ..., Autorizaţia sanitară de funcţionare/Raportul de inspecţie eliberat de Direcţia de sănătate publică prin care se confirmă îndeplinirea condiţiilor igienico-sanitare prevăzute de Legea nr. ........., Dovada de evaluare nr. ......, codul fiscal .................. şi contul nr. .................., deschis la Trezoreria Statului sau cont nr. .................. deschis la Banca .................., dovada asigurării de răspundere civilă în domeniul medical, atât pentru furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat valabilă pe toată durata Contractului nr. .........II. Obiectul contractului  +  Articolul 1Obiectul prezentului contract îl constituie finanţarea programului/subprogramului din cadrul programelor naţionale de sănătate curative ........./(se specifică fiecare program/subprogram)............. pentru asigurarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice/serviciilor prin tratament Gamma Knife/serviciilor de diagnosticare a leucemiilor acute ........./(se completează, după caz, în funcţie de program/subprogram)........ necesare în terapia în spital/în spital şi ambulatoriu, conform Hotărârii Guvernului nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016 şi Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015, denumite în continuare norme tehnice.III. Durata contractului  +  Articolul 2Prezentul contract este valabil de la data încheierii până la data de 31 decembrie 2016.  +  Articolul 3Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul părţilor, în situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a Hotărârii Guvernului nr. 206/2015.IV. Obligaţiile părţilor  +  Articolul 4Obligaţiile casei de asigurări de sănătate sunt: a) să încheie contracte numai cu furnizorii autorizaţi şi evaluaţi, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizare de servicii spitaliceşti, în condiţiile legii, şi să facă publice în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractelor, prin afişare pe pagina web şi la sediul casei de asigurări de sănătate, lista nominală a acestora, pentru informarea asiguraţilor, precum şi valoarea de contract a fiecăruia, în cazul contractelor care au prevăzută o sumă ca valoare de contract, distinct pe fiecare program/subprogram naţional de sănătate curativ şi să actualizeze permanent această listă în funcţie de modificările apărute, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data operării acestora, potrivit legii; b) să deconteze furnizorilor, la termenele prevăzute în contract, pe baza facturii însoţite de documente justificative prezentate atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare/serviciilor prin tratament Gamma Knife, serviciilor de diagnosticare a leucemiilor acute, conform normelor tehnice, efectuate, raportate şi validate de casele de asigurări de sănătate potrivit reglementărilor legale în vigoare, inclusiv din punct de vedere financiar, în limita valorii de contract; c) să informeze furnizorii cu privire la condiţiile de contractare pentru finanţarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative suportate din bugetul Fondului, precum şi cu privire la eventualele modificări ale acestora survenite ca urmare a apariţiei unor noi acte normative, prin publicare pe pagina web a caselor de asigurări de sănătate; d) să informeze în prealabil furnizorii cu privire la derularea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative şi cu privire la orice intenţie de schimbare în modul de derulare a acestora, prin intermediul paginii web a casei de asigurări de sănătate, precum şi prin e-mail la adresele comunicate oficial de către furnizori, cu excepţia situaţiilor impuse de actele normative; e) să efectueze prin structurile de specialitate proprii sau ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate controlul derulării programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative, respectiv respectarea obligaţiilor contractuale de către furnizorii cu care se află în relaţie contractuală, conform prevederilor normelor tehnice; f) să înmâneze furnizorilor, la momentul finalizării controlului, procesele- verbale de constatare sau, după caz, să le comunice acestora notele de constatare întocmite în termen de maximum o zi lucrătoare de la data prezentării în vederea efectuării controlului; în cazul în care controlul este efectuat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau cu participarea acesteia, notificarea privind măsurile dispuse se transmite furnizorului de către casele de asigurări de sănătate în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data primirii raportului de control de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la casa de asigurări de sănătate; g) să recupereze de la furnizorii care derulează programe/subprograme naţionale de sănătate curative sumele reprezentând contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice/serviciilor prin tratament Gamma Knife/serviciilor de diagnosticare a leucemiilor acute, în situaţia în care asiguraţii nu au beneficiat de acestea, precum şi sumele reprezentând contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice expirate; h) să trimită spre soluţionare organelor abilitate situaţiile în care constată neconformitatea documentelor depuse de către furnizori, pentru a căror corectitudine furnizorii depun declaraţii pe propria răspundere. i) să ţină evidenţa distinctă pentru serviciile medicale, medicamentele, materialelor sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea acordate şi decontate din bugetul Fondului pentru pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, titulari ai cardului european de asigurări sociale de sănătate, respectiv beneficiari ai formularelor/documentelor europene emise în temeiul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, după caz, precum şi din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care beneficiază de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale acordate pe teritoriul României; j) să deconteze contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altor asemenea, acordate, după caz, posesorilor de card european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, în perioada de valabilitate a cardului, respectiv beneficiarilor de formulare/documente emise în temeiul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, în perioada de valabilitate a acestora, precum şi pacienţilor din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale, urmând să întocmească ulterior formularele specifice şi să le transmită spre decontare, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, instituţiilor competente din statele ai căror asiguraţi sunt. (2) Casele de asigurări de sănătate aflate în relaţie contractuală cu furnizorii pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, pe lângă obligaţiile prevăzute la alin. (1), au obligaţia de a publica pe site-ul propriu, în termen de 15 zile lucrătoare, bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru fiecare dintre programele naţionale de sănătate curative pe care le derulează, precum şi execuţia înregistrată pe parcursul derulării acestora, detaliat pentru fiecare unitate de specialitate cu care se află în relaţie contractuală.  +  Articolul 5Obligaţiile unităţii sanitare sunt: a) să utilizeze fondurile primite pentru fiecare program/subprogram naţional de sănătate curativ, potrivit destinaţiei acestora; b) să dispună măsuri pentru gestionarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti; c) să organizeze evidenţa cheltuielilor pe fiecare program/subprogram naţional de sănătate curativ şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare atât în prevederi, cât şi în execuţie; d) să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate, inclusiv prescrierea şi eliberarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să asigure bolnavilor tratamentul adecvat şi eficient, cu respectarea condiţiilor privind modalităţile de prescriere şi eliberare a medicamentelor, conform prevederilor legale în vigoare; f) să achiziţioneze, în condiţiile legii, medicamente/materiale sanitare specifice în baza necesarului stabilit, ţinând cont de nevoile reale, consumurile realizate şi de stocurile cantitativ-valorice, în condiţiile legii, la nivelul preţului de achiziţie, care pentru medicamente nu poate depăşi preţul de decontare; g) să monitorizeze consumul total de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit închis în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate, cu evidenţe distincte, inclusiv pentru DCI-urile aprobate prin comisiile de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi de la nivelul caselor de asigurări de sănătate; h) să asigure asiguraţilor, fără nici o discriminare, acordarea serviciilor medicale şi tratamentul specific afecţiunilor cuprinse în programele naţionale de sănătate curative; i) să transmită casei de asigurări de sănătate în primele 15 zile ale lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea: raportări lunare, trimestriale, cumulat de la începutul anului, şi anuale privind sumele utilizate pe fiecare program/subprogram, indicatorii realizaţi, precum şi evidenţa nominală în baza CNP/CID, pentru bolnavii trataţi în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative; j) să depună lunar la casa de asigurări de sănătate, în vederea validării şi decontării contravalorii facturii/facturilor, documentele justificative, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în limita sumei prevăzute în contract şi a sumelor disponibile cu această destinaţie; k) să transmită caselor de asigurări de sănătate prescripţiile medicale/copii ale foilor de condică de medicamente în baza cărora s-au eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu, însoţite de borderourile centralizatoare distincte; l) să organizeze evidenţa electronică a bolnavilor care beneficiază de medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, servicii prin tratament Gamma Knife, servicii de diagnosticare a leucemiilor acute, după caz, în cadrul programelor/subprogramelor, pe baza setului minim de date: CNP/CID al bolnavului, diagnostic specific concordant cu programul, medicul curant (cod parafă), medicamentele/materiale sanitare specifice eliberate, serviciile efectuate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor; m) să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora şi să asigure securitatea în procesul de transmitere a tuturor datelor cu caracter personal; n) să informeze asiguraţii cu privire la derularea programelor naţionale de sănătate curative, precum şi cu privire la faptul că numai medicamentele prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin hotărâre de guvern, se decontează din fond; o) să respecte dreptul la libera alegere de către asigurat a medicului şi a furnizorului; alegerea furnizorului se face dintre cei nominalizaţi în actele normative în vigoare; p) să anunţe casa de asigurări de sănătate despre modificarea oricăreia dintre condiţiile care au stat la baza încheierii contractului de furnizare de servicii medicale, în maximum 5 zile calendaristice de la data producerii modificării, şi să îndeplinească în permanenţă aceste condiţii pe durata derulării contractelor; q) să asigure respectarea prevederilor actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, inclusiv la derularea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative; r) să asigure utilizarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi să îl elibereze, ca o consecinţă a actului medical propriu, numai pentru medicamente le şi materialele sanitare specifice care fac obiectul programelor naţionale de sănătate curative; să asigure utilizarea formularului de prescripţie medicală, care este formular cu regim special unic pe ţară, pentru prescrierea substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope; să asigure utilizarea formularului electronic de prescripţie medicală pentru prescrierea substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope de la data la care acesta se implementează; să furnizeze tratamentul, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi să prescrie medicamentele şi materialele sanitare specifice care se acordă în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative, informând în prealabil asiguratul despre tipurile şi efectele terapeutice ale medicamentelor pe care urmează să i le prescrie. În condiţiile recomandării unor medicamente care nu se regăsesc în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, să informeze asiguraţii prin medicii curanţi/medicii prescriptori că acestea nu se decontează din Fond, putând face dovada prin semnătura asiguratului că a fost informat în acest sens; s) să respecte protocoalele terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale, conform dispoziţiilor legale în vigoare; ş) să utilizeze sistemul de raportare în timp real, începând cu data la care acesta va fi pus în funcţiune; t) să utilizeze platforma informatică din asigurările de sănătate. În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu sistemele informatice din platforma din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor; ţ) să solicite începând cu data implementării cardului naţional de asigurări sociale de sănătate acest document/adeverinţa de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţa înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional duplicat sau, după caz, documentele prevăzute la art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul şi să le utilizeze în vederea acordării medicamentelor/materialelor sanitare specifice, servicii prin tratament Gamma Knife, servicii de diagnosticare a leucemiilor acute, după caz; u) să folosească on-line sistemul naţional al cardului de asigurări sociale de sănătate din platforma informatică a asigurărilor de sănătate; în situaţii justificate în care nu se poate realiza comunicaţia cu sistemul informatic, se utilizează sistemul off-line; asumarea serviciilor medicale acordate se face prin semnătură electronică extinsă potrivit dispoziţiilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.Serviciile medicale înregistrate off-line, se transmit în platforma informatică a asigurărilor de sănătate în maximum 72 de ore de la momentul acordării serviciului medical, pentru serviciile acordate în luna pentru care se face raportarea. Serviciile medicale acordate în alte condiţii decât cele menţionate anterior nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate; prevederile sunt valabile şi în situaţiile în care se utilizează adeverinţa de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţa înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional duplicat sau, după caz, documentele prevăzute la art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul în vederea acordării serviciilor medicale.Pentru eliberarea medicamentelor, să folosească sistemul naţional al cardului de asigurări sociale de sănătate din platforma informatică a asigurărilor de sănătate; asumarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice eliberate se face prin semnătură electronică extinsă potrivit dispoziţiilor Legii nr. 455/2001 republicată; v) să raporteze corect şi complet consumul de medicamente/materiale sanitare specifice ce se eliberează în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, serviciile prin tratament Gamma Knife, serviciile de diagnosticare a leucemiilor acute efectuate, după caz, conform prevederilor legale în vigoare; w) să publice pe site-ul propriu bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru fiecare dintre programele naţionale de sănătate pe care le derulează, precum şi execuţia pe parcursul derulării acestora; x) să completeze dosarul electronic de sănătate al pacientului de la data implementării acestuia. y) să pună la dispoziţia organelor de control ale CNAS şi caselor de asigurări de sănătate toate documentele justificative care atestă medicamentele/materiale sanitare specifice eliberate, serviciile efectuate şi raportate în relaţia contractuală cu casele de asigurări de sănătate, respectiv toate documentele justificative privind sumele decontate din bugetul alocat programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative; z) să transmită Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate informaţiile şi documentele solicitate de aceasta în domeniu pe parcursul derulării programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul Fondului. aa) să introducă în sistemul informatic toate prescripţiile medicale electronice prescrise off-line şi prescripţiile medicale cu regim special unic pe ţară pentru prescrierea substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data prescrierii; ab) să nu raporteze în sistem DRG activităţile ce se decontează din bugetul aferent programelor naţionale de sănătate curative; ac) să nu încaseze sume de la asiguraţi pentru servicii medicale, materialele sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea şi pentru actele administrative emise ca urmare a furnizării acestor servicii, care se asigură în cadrul programelor naţionale de sănătate curative. ad) să asigure servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice şi altele asemenea pentru: pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, beneficiari formularelor/documentelor europene emise în temeiul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, în perioada de valabilitate a acestora, în aceleaşi condiţii ca şi persoanelor asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, pacienţii titulari ai cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, în perioada de valabilitate a cardului, în situaţia în care serviciile medicale, medicamentele, dispozitivele medicale, materialele sanitare specifice şi altele asemenea sunt parte din serviciile cuprinse în Pachetul de servicii pentru pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, titularii de card european de asigurări sociale de sănătate, în perioada de valabilitate a cardului, pentru pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, beneficiari ai formularelor/documentelor europene emise în temeiul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi pentru pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, pachet prevăzut de Contractul cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pacienţilor din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale; ae) să întocmească evidenţe distincte pentru serviciile medicale, medicamentele, dispozitivele medicale, materialele sanitare specifice şi altele asemenea acordate şi decontate din bugetul Fondului, pentru pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, titulari ai cardului european de asigurări sociale de sănătate, respectiv beneficiari ai formularelor/documentelor europene emise în temeiul prevederilor Regulamentului CE nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi pentru pacienţii din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii; af) să raporteze distinct, în vederea decontării, caselor de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală facturile pentru serviciile prevăzute la lit. ae), însoţite de copii ale documentelor care au deschis dreptul la servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, materiale sanitare specifice şi altele asemenea, după caz, de documentele justificative/documentele însoţitoare.V. Valoarea contractului  +  Articolul 61. Sumele se angajează anual în limita sumelor aprobate prin Legea bugetului de stat.2. Pentru anul 2015 valoarea contractului (se detaliază fiecare program/subprogram) este:1. ................... lei;2. ................... lei;3. ................... lei;Suma contractată pe an se defalchează pe trimestre.VI. Finanţarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative  +  Articolul 7 (1) Unitatea sanitară prezintă în primele 15 zile ale lunii următoare celei pentru care se face raportarea indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioară şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform documentului emis de trezorerie care face dovada achitării în ordine cronologică a contravalorii facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate, cererea justificativă, însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă. (2) Pentru serviciile Gamma Knife unitatea sanitară prezintă în primele 15 zile ale lunii curente decontul pentru luna precedentă, cuprinzând numărul de bolnavi trataţi, valoarea serviciilor efectuate, costul mediu/serviciu prin tratament Gamma Knife. (3) Pentru serviciile de diagnosticare a leucemiilor acute, unitatea sanitară prezintă în primele 15 zile ale lunii curente decontul pentru luna precedentă, cuprinzând numărul de bolnavi diagnosticaţi, valoarea serviciilor efectuate, costul mediu/serviciu de diagnosticare a leucemiilor acute, precum şi copii ale referatelor de solicitare a serviciilor de diagnostic şi a rezultatelor serviciului efectuat.  +  Articolul 8 (1) Casa de asigurări de sănătate analizează indicatorii prezentaţi prin decont, gradul şi modul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior, precum şi stocurile cantitativ-valorice, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primire. (2) Validarea facturilor depuse în vederea decontării se realizează în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor justificative. (3) Decontarea contravalorii facturii prezentate în copie de unitatea sanitară pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice achiziţionate, în condiţiile legii, se realizează lunar în limita sumei prevăzută în contract şi a fondurilor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturilor în vederea decontării de către casa de asigurări de sănătate.VII. Răspunderea contractuală  +  Articolul 9Pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale partea în culpă datorează daune- interese.  +  Articolul 10Casa de asigurări de sănătate controlează trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizează indicatorii prezentaţi.  +  Articolul 11 (1) Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 5 lit. a)-q), s)-t), u), x)-z), ab)- af) atrage aplicarea unor sancţiuni de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate/casele de asigurări de sănătate, după caz, pentru luna în care s-au înregistrat aceste situaţii, după cum urmează: a) la prima constatare, reţinerea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de contract aferentă lunii respective; b) la a doua constatare, reţinerea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de contract aferentă lunii respective; c) la a treia constatare şi la următoarele constatări după aceasta, reţinerea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 9% la valoarea de contract aferentă lunii respective. (2) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 5 lit. v) atrage reţinerea unei sume calculate după încheierea fiecărei luni, prin aplicarea unui procent de 3%, pentru fiecare lună neraportată în cadrul fiecărui trimestru, la valoarea de contract aferentă lunii respective. (3) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 5 lit. v) atrage reţinerea unei sume calculate după încheierea fiecărui trimestru, prin aplicarea unui procent suplimentar de 5% faţă de procentul prevăzut la alin. (2), pentru fiecare lună neraportată în cadrul trimestrului respectiv, la valoarea de contract aferentă lunii respective. (4) Pentru raportarea incorectă/incompletă a datelor privind consumul de medicamente pentru unul sau mai multe medicamente trimestrial, se reţine o sumă echivalentă cu contravaloarea medicamentului/medicamentelor respective, la nivelul raportării trimestriale. (5) Reţinerea sumelor potrivit prevederilor alin. (1)- (4) se face din prima plată care urmează a fi efectuată pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru finanţarea programelor/subprogramelor de sănătate din cadrul programului naţional curativ. (6) Recuperarea sumelor potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se face prin plata directă sau prin executare silită pentru furnizorii care nu mai sunt în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate pentru finanţarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative.  +  Articolul 12 (1) Contractul se suspendă printr-o notificare scrisă a casei de asigurări de sănătate, în următoarele situaţii: a) una sau mai multe secţii nu mai îndeplinesc condiţiile de asigurare a serviciilor medicale, respectiv nu mai pot asigura tratamentul specific bolnavilor incluşi în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative; suspendarea se face până la îndeplinirea condiţiilor obligatorii pentru reluarea activităţii; b) încetarea termenului de valabilitate la nivelul secţiei/secţiilor care derulează programe/subprograme naţionale de sănătate curative a autorizaţiei sanitare de funcţionare sau a documentului similar, respectiv a dovezii de evaluare, cu condiţia ca furnizorul să facă dovada demersurilor întreprinse pentru actualizarea acestora; suspendarea se face până la obţinerea noii autorizaţii sanitare de funcţionare sau a documentului similar, respectiv a dovezii de evaluare; c) pentru cazurile de forţă majoră confirmate de autorităţile publice competente, până la încetarea cazului de forţă majoră, dar nu mai mult de 6 luni, sau până la data ajungerii la termen a contractului; d) la solicitarea furnizorului sau la constatarea casei de asigurări de sănătate pentru motive obiective, independente de voinţa furnizorilor şi care determină imposibilitatea desfăşurării activităţii furnizorului pe o perioadă limitată de timp, după caz, pe bază de documente justificative; e) suspendarea contractului de furnizare de servicii medicale spitaliceşti, încheiat cu casa de asigurări de sănătate, altul decât cel încheiat pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate curative; suspendarea contractului pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate curative operează pe perioada suspendării contractului de furnizare de servicii medicale spitaliceşti. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), pentru perioada de suspendare, valorile lunare de contract se reduc proporţional cu numărul de zile calendaristice pentru care operează suspendarea. (3) În cazul reorganizării unităţilor sanitare cu paturi, prin desfiinţarea lor şi înfiinţarea concomitentă a unor noi unităţi sanitare cu paturi distincte, cu personalitate juridică, contractele pentru finanţarea de medicamente şi/sau materiale sanitare specifice care se acordă în cadrul unor programe/subprograme din cadrul programului naţional de sănătate curativ, încheiate cu casele de asigurări de sănătate şi aflate în derulare, se preiau de drept de către noile unităţi sanitare înfiinţate, corespunzător drepturilor şi obligaţiilor aferente noilor structuri.  +  Articolul 13 (1) Prezentul contract încetează în următoarele situaţii: a) de drept la data la care a intervenit una din următoarele situaţii: a1) furnizorul de servicii medicale îşi încetează activitatea în raza administrativ-teritorială a casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală; a2) încetare prin faliment, dizolvare cu lichidare, lichidare, desfiinţare sau reprofilare a furnizorului de servicii medicale, după caz; a3) încetarea definitivă a activităţii casei de asigurări de sănătate; b) acordul de voinţă al părţilor; c) denunţarea unilaterală a contractului de către reprezentantul legal al furnizorului de servicii medicale sau al casei de asigurări de sănătate, printr-o notificare scrisă, cu 30 de zile calendaristice anterioare datei de la care se doreşte încetarea contractului, cu indicarea motivului şi a temeiului legal. (2) În cazul în care contractul dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate se modifică prin excluderea din contract a uneia sau mai multor persoane înregistrată/înregistrate în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate şi care desfăşoară activitate sub incidenţa acestuia la furnizorii respectivi, din motive imputabile acestora şi care au condus la nerespectarea obligaţiilor contractuale de către furnizor, casele de asigurări de sănătate nu vor accepta înregistrarea în nici un alt contract de acelaşi tip a persoanei/persoanelor respective până la următorul termen de contractare, dar nu mai puţin de 6 luni de la data modificării contractului. (3) După reluarea relaţiei contractuale, în cazul în care noul contract se modifică, din motive imputabile persoanelor prevăzute la alin. (2), casele de asigurări de sănătate nu vor mai accepta înregistrarea persoanelor prevăzute la alin. (2) în contractele de acelaşi tip încheiate cu aceşti furnizori sau cu alţi furnizori pentru aceste persoane care prin activitatea lor au condus la modificarea contractului. (4) La încetarea prezentului contract din alte cauze decât prin ajungere la termen, excluzând forţa majoră, Furnizorul este obligat să asigure continuitatea prestării serviciilor, în condiţiile stipulate în prezentul contract, până la preluarea acestora de către un alt furnizor selectat sau numit, în condiţiile legii.VIII. Soluţionarea litigiilor  +  Articolul 14 (1) Litigiile legate de încheierea, derularea şi încetarea prezentului contract vor fi supuse unei proceduri prealabile de soluţionare pe cale amiabilă. (2) Litigiile nesoluţionate pe cale amiabilă dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate conform alin. (1) se soluţionează de către Comisia de Arbitraj care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, organizată conform reglementărilor legale în vigoare sau de către instanţele de judecată, după caz.IX. Clauze speciale  +  Articolul 15Sumele înscrise în prezentul contract sunt cuprinse în fondurile aprobate pe anul 2015.  +  Articolul 16Se pot încheia acte adiţionale la prezentul contract în situaţia în care se aprobă modificări în volumul şi în structura programului/subprogramului, pe parcursul derulării acestuia.  +  Articolul 17Dacă o clauză a acestui contract ar fi declarată nulă, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de această nulitate. Părţile convin ca orice clauză declarată nulă să fie înlocuită printr-o altă clauză care să corespundă cât mai bine cu putinţă spiritului contractului, în conformitate cu prevederile legale. Dacă pe durata derulării prezentului contract expiră termenul de valabilitate a autorizaţiei sanitare, toate celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de nulitate, cu condiţia reînnoirii autorizaţiei sanitare pentru toată durata de valabilitate a contractului.X. Forţa majoră  +  Articolul 18 (1) Orice împuternicire independentă de voinţa părţilor, intervenită după data semnării prezentului contract şi care împiedică executarea acestuia, este considerată forţă majoră şi exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forţă majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo. (2) Partea care invocă forţa majoră trebuie să anunţe cealaltă parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forţă majoră şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu se procedează la anunţarea în termenele prevăzute mai sus a începerii şi încetării cazului de forţă majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părţi prin neanunţarea la termen. (3) În cazul în care împrejurările care obligă la suspendarea executării prezentului contract se prelungesc pe o perioadă mai mare de 6 luni, fiecare parte poate cere rezoluţiunea contractului.XI. Dispoziţii finale  +  Articolul 19Orice modificare poate fi făcută numai cu acordul scris al ambelor părţi.  +  Articolul 20În condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intră în vigoare pe durata derulării prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzător.Prezentul contract s-a încheiat astăzi, . . . . . . . . . ., în două exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte, şi se completează conform normelor legale în vigoare.    Casa de Asigurări de Sănătate Furnizor de servicii medicale    ............................. .............................    Preşedinte-director general, Manager,    ............................. .............................    Director executiv    Direcţia management şi economic, Director financiar-contabil,    ............................. .............................    Director executiv    Direcţia relaţii contractuale, Director medical,    ............................. .............................    Medic-şef,    .............................    Avizat juridic, contencios    .............................  +  Anexa 2la Normele tehniceCONTRACTde furnizare de medicamente şi a unor materiale sanitarespecifice care se acordă pentru tratamentulîn ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale desănătate curative, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătateI. Părţile contractante:Casa de Asigurări de Sănătate ..........., cu sediul în municipiul/oraşul ..........., str. ...................... nr. ..., judeţul/sectorul ..........., telefon/fax ..........., reprezentată prin preşedinte-director general ......................,şiSocietatea comercială farmaceutică ..........., reprezentată prin ...........Farmaciile care funcţionează în structura unor unităţi sanitare din ambulatoriul de specialitate aparţinând ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti ..........., reprezentată prin ...........,având sediul în municipiul/oraşul .................., str. ...................... nr. ..., bl. ...., sc. ..., et. ..., ap. ..., judeţul/sectorul ..........., telefon ........... fax ........... e-mail ..........., şi punctul de lucru în comuna ..........., str. ...................... nr. ...,II. Obiectul contractului  +  Articolul 1Obiectul prezentului contract îl constituie furnizarea de medicamente şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, conform reglementărilor legale în vigoare.III. Furnizarea medicamentelor şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative  +  Articolul 2Furnizarea medicamentelor şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative se face cu respectarea reglementărilor legale în vigoare privind sublista C - secţiunea C2 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, reglementărilor Hotărârii Guvernului nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, precum şi a reglementărilor Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015, denumite în continuare norme tehnice.  +  Articolul 3Furnizarea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice se va desfăşura prin intermediul următoarelor farmacii aflate în structura societăţii comerciale:1. .............. din .............., str. .............. nr. ..., bl. ..., sc. ..., sectorul/judeţul .............., telefon/fax .............., cu Autorizaţia de funcţionare nr. ........../............, eliberată de .............., dovada de evaluare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate nr. ........./......., farmacist ..............;2. .............. din .............., str. .............. nr. ..., bl. ..., sc. ..., sectorul/judeţul .............., telefon/fax .............., cu Autorizaţia de funcţionare nr. ........../............, eliberată de .............., dovada de evaluare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate nr. ........./......., farmacist ..............;3. .............. din .............., str. .............. nr. ..., bl. ..., sc. ..., sectorul/judeţul .............., telefon/fax .............., cu Autorizaţia de funcţionare nr. ........../............, eliberată de .............., dovada de evaluare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate nr. ........./......., farmacist ..............;NOTĂ: Se vor menţiona şi oficinele locale de distribuţie cu informaţiile solicitate anterior.IV. Durata contractului:  +  Articolul 4Prezentul contract este valabil de la data încheierii până la data de 31 decembrie 2016.  +  Articolul 5Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul părţilor, în situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a Hotărârii Guvernului nr. 206/2015.V. Obligaţiile părţilorA. Obligaţiile casei de asigurări de sănătate  +  Articolul 6Casa de asigurări de sănătate are următoarele obligaţii: a) să încheie contracte numai cu furnizorii autorizaţi şi evaluaţi, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală pentru tratamentul ambulatoriu, în condiţiile legii, şi să facă publice în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractelor, prin afişare pe pagina web şi la sediul casei de asigurări de sănătate, lista nominală a acestora, pentru informarea asiguraţilor, precum şi valoarea de contract a fiecăruia, în cazul contractelor care au prevăzută o sumă ca valoare de contract, distinct pe fiecare program/subprogram naţional de sănătate curativ şi să actualizeze permanent această listă în funcţie de modificările apărute, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data operării acestora, potrivit legii; b) să deconteze furnizorilor, la termenele prevăzute în contract, pe baza facturii însoţite de documente justificative prezentate atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, după caz, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare raportate şi validate de casele de asigurări de sănătate conform reglementărilor legale în vigoare, inclusiv din punct de vedere financiar, conform normelor tehnice, în limita fondurilor aprobate; c) să informeze furnizorii cu privire la condiţiile de contractare pentru finanţarea programelor/subprogramelor de sănătate curative suportate din bugetul Fondului, precum şi cu privire la eventualele modificări ale acestora survenite ca urmare a apariţiei unor noi acte normative, prin publicare pe pagina web a caselor de asigurări de sănătate; d) să informeze în prealabil furnizorii cu privire la derularea programelor/subprogramelor de sănătate curative şi cu privire la orice intenţie de schimbare în modul de derulare a acestora, prin intermediul paginii web a casei de asigurări de sănătate, precum şi prin e-mail la adresele comunicate oficial de către furnizori, cu excepţia situaţiilor impuse de actele normative; e) să efectueze prin structurile de specialitate proprii sau ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate controlul derulării programelor/subprogramelor de sănătate curative, respectiv îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către furnizorii cu care se află în relaţie contractuală, conform prevederilor normelor tehnice; f) să înmâneze furnizorilor, la data finalizării controlului, procesele-verbale de constatare sau, după caz, să le comunice acestora notele de constatare întocmite în termen de maximum o zi lucrătoare de la data prezentării în vederea efectuării controlului; în cazul în care controlul este efectuat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau cu participarea acesteia, notificarea privind măsurile dispuse se transmite furnizorului de către casele de asigurări de sănătate în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data primirii raportului de control de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la casa de asigurări de sănătate; g) să recupereze de la furnizorii care derulează programe/subprograme naţionale de sănătate sumele reprezentând contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice, în situaţia în care asiguraţii nu au beneficiat de acestea, precum şi sumele reprezentând contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice expirate; h) să trimită spre soluţionare organelor abilitate situaţiile în care constată neconformitatea documentelor depuse de către furnizori, pentru a căror corectitudine furnizorii depun declaraţii pe propria răspundere. i) să ţină evidenţa distinctă pentru serviciile medicale, medicamentele, materialelor sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea acordate şi decontate din bugetul Fondului pentru pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, titulari ai cardului european de asigurări sociale de sănătate, respectiv beneficiari ai formularelor/documentelor europene emise în temeiul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, după caz, precum şi din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care beneficiază de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale acordate pe teritoriul României; j) să deconteze contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altor asemenea, acordate, după caz, posesorilor de card european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, în perioada de valabilitate a cardului, respectiv beneficiarilor de formulare/documente emise în temeiul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, în perioada de valabilitate a acestora, precum şi pacienţilor din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale, urmând să întocmească ulterior formularele specifice şi să le transmită spre decontare, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, instituţiilor competente din statele ai căror asiguraţi sunt; (2) Casa de asigurări de sănătate, pe lângă obligaţiile prevăzute la alin. (1), are obligaţia de a publica pe site-ul propriu, în termen de 15 zile lucrătoare, bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru fiecare dintre programele naţionale de sănătate curative pe care le derulează, precum şi execuţia înregistrată pe parcursul derulării acestora.B. Obligaţiile furnizorilor de medicamente  +  Articolul 7Furnizorii de medicamente au următoarele obligaţii: a) să se aprovizioneze continuu cu medicamentele corespunzătoare DCI- urilor prevăzute în sublista C, secţiunea C2 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, cu prioritate cu medicamentele al căror preţ pe unitatea terapeutică este mai mic sau egal cu preţul de decontare, fără a încasa contribuţie personală pentru acest preţ de la asiguraţi; b) să asigure acoperirea cererii de produse comerciale ale aceleiaşi denumiri comune internaţionale (DCI), cu prioritate la preţurile cele mai mici din Lista cu denumirile comerciale ale medicamentelor; să se aprovizioneze, la cererea scrisă a asiguratului şi înregistrată la furnizor, în maximum 48 de ore, cu medicamentele şi materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, dacă acestea nu există la momentul solicitării în farmacie; solicitarea de către asigurat se face în scris, iar farmacia trebuie să facă dovada demersurilor efectuate în acest sens; c) să deţină documente justificative privind intrările şi ieşirile pentru medicamentele şi materialele sanitare specifice eliberate în baza prescripţiilor medicale raportate spre decontare; să pună la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate documentele justificative, cu privire la tipul şi cantitatea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice achiziţionate şi evidenţiate în gestiunea cantitativ- valorică a farmaciei şi care au fost eliberate în perioada pentru care se efectuează controlul; refuzul furnizorului de a pune la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate documentele justificative anterior menţionate se sancţionează conform legii şi conduce la rezilierea de plin drept a contractului de furnizare de medicamente. În situaţia în care casa de asigurări de sănătate sesizează neconcordanţe între medicamentele/materialele sanitare specifice eliberate în perioada verificată şi cantitatea de medicamente/materiale sanitare specifice achiziţionate, aceasta procedează la suspendarea contractului de furnizare de medicamente şi sesizează mai departe instituţiile abilitate de lege să efectueze controlul unităţii respective; d) să verifice prescripţiile medicale off-line şi cele pentru substanţele şi preparatele psihotrope şi stupefiante în ceea ce priveşte datele obligatorii pe care acestea trebuie să le cuprindă, în vederea eliberării acestora şi a decontării contravalorii medicamentelor; medicamentele cuprinse în prescripţiile medicale electronice off-line/prescripţiile cu regim special pentru substanţele şi preparatele psihotrope şi stupefiante, care nu conţin toate datele obligatorii a fi completate de medic, prevăzute în formularul de prescripţie medicală, nu se eliberează de către farmacii şi nu se decontează de casele de asigurări de sănătate; e) să verifice dacă au fost respectate condiţiile prevăzute în normele tehnice cu privire la prescrierea şi eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe/subprograme naţionale de sănătate curative; f) să transmită caselor de asigurări de sănătate datele solicitate, utilizând platforma informatică din asigurările de sănătate. În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu sistemele informatice din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor. Începând cu data implementării sistemului de raportare în timp real, acesta va fi utilizat de furnizorii de medicamente evaluaţi pentru îndeplinirea acestei obligaţii; g) să întocmească şi să prezinte/transmită caselor de asigurări de sănătate, în condiţiile stabilite în normele tehnice, documentele necesare în vederea decontării medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe/subprograme naţionale de sănătate curative: factură şi alte documente justificative prevăzute în normele tehnice; sumele prevăzute în factură şi medicamentele şi materialele sanitare specifice din documentele justificative însoţitoare, prezentate caselor de asigurări de sănătate de furnizorii de medicamente în vederea decontării acestora, trebuie să corespundă cu datele raportate în Sistemul informatic unic integrat şi cu datele raportate potrivit prevederilor lit. u); h) să respecte modul de eliberare a medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe/subprograme naţionale de sănătate curative, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare, şi să nu înlocuiască un produs biologic cu biosimilarul, fără recomandarea medicului; i) să funcţioneze cu personal farmaceutic autorizat, potrivit legii; j) să informeze asiguraţii cu privire la drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de asigurat privind eliberarea medicamentelor, precum şi a materialelor sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe/subprograme naţionale de sănătate curative, precum şi la modul de utilizare a acestora, potrivit prescripţiei medicale; să afişeze la loc vizibil materialele informative realizate sub egida Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi puse la dispoziţie de către aceasta; k) să respecte prevederile Codului deontologic al farmacistului, aprobat prin Decizia Adunării generale naţionale a Colegiului Farmaciştilor din România nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmaciştilor din România şi a Codului deontologic al farmacistului, în relaţiile cu asiguraţii; l) să îşi stabilească programul de funcţionare, pe care să îl afişeze la loc vizibil în farmacie, să participe la sistemul organizat pentru asigurarea continuităţii privind furnizarea medicamentelor în tratamentul ambulatoriu, în zilele de sâmbătă, duminică şi de sărbători legale, precum şi pe timpul nopţii, şi să afişeze la loc vizibil lista farmaciilor care asigură continuitatea furnizării de medicamente, publicată pe pagina de web a casei de asigurări de sănătate. Acest program se stabileşte potrivit prevederilor legale în vigoare; m) să elibereze asiguraţilor medicamentele din prescripţiile medicale, şi/sau materialele sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe/subprograme naţionale de sănătate curative din prescripţiile medicale, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, în condiţiile în care furnizorul de medicamente are contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care medicul care a eliberat prescripţia medicală a încheiat contract; n) să anuleze DCI-urile/medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe/subprograme naţionale de sănătate curative şi care nu au fost eliberate, prin tăiere cu o linie sau prin înscrierea menţiunii "anulat", în faţa primitorului, pe exemplarele prescripţiei medicale electronice off-line, în condiţiile stabilite prin norme, nefiind permisă eliberarea altor medicamente/materiale sanitare specifice din farmacie în cadrul sumei respective; o) să nu elibereze medicamentele şi materialele sanitare specifice din prescripţiile medicale care şi-au încetat valabilitatea; p) să păstreze la loc vizibil în farmacie condica de sugestii şi reclamaţii; condica va fi numerotată de farmacie şi ştampilată de casa/casele de asigurări de sănătate cu care furnizorul se află în relaţie contractuală; q) să asigure prezenţa unui farmacist în farmacie şi la oficinele locale de distribuţie pe toată durata programului de lucru declarat şi prevăzut în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate; r) să depună, în luna următoare celei pentru care s-au eliberat medicamentele şi materialele sanitare specifice ce se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, documentele necesare în vederea decontării pentru luna respectivă, până la termenul prevăzut în contract. Pentru medicamentele eliberate decontarea se face cu încadrarea în bugetul aprobat la nivelul casei de asigurări de sănătate şi afişat de aceasta pe site; s) să se informeze asupra condiţiilor de furnizare a medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe/subprograme naţionale de sănătate curative; ş) să elibereze medicamentele şi materialele sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, fără a încasa contribuţie personală pentru acest preţ de la asiguraţi; în cazul în care preţul cu amănuntul maximal cu TVA calculat pe unitatea terapeutică al medicamentului prescris este mai mare decât preţul de decontare, farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot încasa de la asiguraţi, numai cu acordul şi la solicitarea acestora, diferenţa de preţ rezultată dintre preţul medicamentului prescris şi preţul de decontare al acestuia; în acest sens, farmacia trebuie să obţină acordul informat şi scris al asiguratului/primitorului pe versoul prescripţiei;