DECIZIE nr. 417 din 3 iulie 2014referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 18 iulie 2014



    Augustin Zegrean - preşedinteValer Dorneanu - judecătorToni Greblă - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorDaniel Marius Morar - judecătorMona-Maria Pivniceru - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorDoina Suliman - magistrat-asistent-şef1. Pe rol se află soluţionarea sesizării referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.2. Cu Adresa nr. 2/2.933 din 18 iunie 2014, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. l) din Constituţie şi art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru exercitarea controlului de constituţionalitate asupra Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.3. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.651 din 18 iunie 2014 şi constituie obiectul Dosarului nr. 587L/2/2014.4. La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile deputaţilor şi senatorilor. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituţionalitate sunt următorii: Alexe Costel, Alexe Florin-Alexandru, Andronache Gabriel, Băişanu Ştefan-Alexandru, Berci Vasile, Budurescu Daniel-Stamate, Buican Cristian, Calimente Mihăiţă, Cătăniciu Steluţa-Gustica, Cazan Mircea-Vasile, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Cocei Erland, Costin Gheorghe, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Cupşa Ioan, Doboş Anton, Dobre Victor-Paul, Dobrinescu Traian, Dolha Mircea, Dolha Nechita-Stelian, Donţu Mihai Aurel, Dragomir Gheorghe, Gheorghe Andrei Daniel, Gireadă Dumitru-Verginel, Gorghiu Alina-Ştefania, Grecea Maria, Guran Virgil, Hărău Eleonora-Carmen, Iane Daniel, Lupu Mihai, Manea Victor-Gheorghe, Mironescu Răzvan Horia, Motreanu Dan-Ştefan, Nicoară Romeo-Florin, Nicolăescu Gheorghe- Eugen, Nicolescu Theodor-Cătălin, Oros Nechita-Adrian, Palăr Ionel, Pardău Dumitru, Pârgaru Ion, Pocora Cristina-Ancuţa, Popa Octavian Marius, Roşca Mircea, Săpunaru Nini, Scarlat George, Scutaru Adrian-George, Simedru Dan-Coriolan, Ştirbu Gigel-Sorinel, Stroe Ionuţ Marian, Surdu Raluca, Surugiu Iulian-Radu, Tămâian Ioan, Ţigăeru Roşca Laurenţiu, Tocuţ Dan-Laurenţiu, Uioreanu Elena-Ramona, Ursărescu Dorinel, Varga Lucia-Ana, Varga Vasile, Voicu Mihai-Alexandru, Zamfir Daniel-Cătălin, Zlati Radu, Gheorghe Tinel, Urcan Ionaş-Florin, Popescu Dan-Cristian, Man Mircea, Teodorescu Cătălin-Florin, Rădulescu Romeo, Laza-Matiuţa Liviu, Roman Cristian-Constantin, Militaru Lucian, Gudu Vasile, Lubanovici Mircea, Ialomiţianu Gheorghe, Paul Maria-Andreea, Stoica Ştefan-Bucur, Năzare Alexandru, Vladu Iulian, Sămărtinean Cornel-Mircea, Oltean Ioan, Popoviciu Alin-Augustin-Florin, Canacheu Costică, Culeţu Dănuţ, Boghicevici Claudia, Obreja Marius-Lucian, Popa Ion, Popescu Dumitru-Dian, Ţapu Nazare-Eugen, Tătaru Nelu, Oprea Mario-Ovidiu, Cotescu Marin-Adrănel, Atanasiu Teodor, Miron Vasilica-Steliana, Ghişe Ioan, Dobriţoiu Corneliu, Iliescu Lucian, Grigoraş Viorel, Barbu Tudor, Luchian Ion, Câmpeanu Mariana, Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan, Haşotti Puiu, Tudor Doina-Anca, Chiuariu Tudor-Alexandru, Vosganian Varujan, Paşca Liviu-Titus, Popa Mihaela, Neagu Nicolae, Mora Akos-Daniel, Motoc Octavian, Păran Dorin, Ardelean Ben-Oni, Oprea Dumitru, Paşcan Emil-Marius, Blaga Vasile, Flutur Gheorghe, Dincă Mărinică, Florian Daniel-Cristian, Badea Viorel-Riceard, Marian Dan-Mihai, Tişe Alin-Păunel, Igaş Traian-Constantin, Chiru Gigi-Christian, Pereş Alexandru, Popa Nicolae-Vlad.5. Autorii sesizării consideră neconstituţională Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, deoarece contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5). În acest sens, susţin că această hotărâre încalcă dispoziţiile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, conform cărora, pentru desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune, "grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament." Autorii sesizării, considerând că nu a fost respectat "principiul configuraţiei politice şi al ponderii în Parlament", arată că, în temeiul acestor dispoziţii de lege, şi având în vedere "faptul că grupurile reunite ale Partidului Naţional Liberal au o pondere de 25% din totalul numărului de parlamentari," ar fi trebuit "să înainteze două propuneri pentru funcţia de membru al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune". Prin Hotărârea nr. 24 din 16 iunie 2014, "Partidului Naţional Liberal i s-a alocat doar o singură funcţie de membru al acestui Consiliu de administraţie", ignorându-se astfel dispoziţiile legii, ceea ce este contrar "principiilor constituţionale referitoare la statul de drept şi la respectarea legilor". În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune.6. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, au fost solicitate punctele de vedere ale birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor asupra sesizării de neconstituţionalitate.7. Biroul permanent al Senatului, prin Adresa nr. XXXV/3.437 din 25 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.791 din 25 iunie 2014, a comunicat punctul său de vedere, în sensul respingerii sesizării de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă. Astfel, arată că "autorii sesizării nu invocă în mod efectiv încălcarea unei dispoziţii expres prevăzute de Legea fundamentală, ci susţin încălcarea unui principiu constituţional prin prisma nerespectării unui text de lege. Or, o asemenea împrejurare, în care prevederea a cărei nerespectare se invocă are valoare infraconstituţională, fiind de domeniul legii, competenţa Curţii Constituţionale vizează exclusiv organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional". În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în deciziile nr. 53/2011, nr. 54/2011, nr. 727/2012 şi nr. 41/2014.8. Cu Adresa nr. 2/3.129 din 24 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.768 din 24 iunie 2014, Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, aprobat cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor consideră, ca şi Biroul permanent al Senatului, că sesizarea de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece "autorii sesizării nu invocă în mod efectiv încălcarea unei dispoziţii expres prevăzute de Legea fundamentală, ci susţin încălcarea unui principiu constituţional prin prisma nerespectării unui text de lege. Or, o asemenea împrejurare, în care prevederea a cărei nerespectare se invocă are valoare infraconstituţională, fiind de domeniul legii, competenţa Curţii Constituţionale vizează exclusiv organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional".9. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului documentele din care să rezulte configuraţia politică a Parlamentului, ca urmare a alegerilor parlamentare din decembrie 2012, procesul-verbal din 16 iunie 2014 al şedinţei comune a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor şi Comisiei pentru cultură şi media a Senatului, avizul comun privind desemnarea candidaţilor pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi documentele din care să rezulte negocierile dintre grupurile parlamentare referitoare la propunerile pentru membrii acestui consiliu de administraţie.10. Preşedintele Senatului, cu Adresa nr. XXXV/3.503 din 27 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr 2.844 din 27 iunie 2014, a transmis următoarele documente:- Avizul comun al comisiilor pentru cultură din Camera Deputaţilor şi Senat cu privire la desemnarea candidaţilor pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, înregistrat la Biroul permanent al Senatului cu nr. 843 din 16 iunie 2014, în copie conformă cu originalul;- Componenţa numerică a grupurilor parlamentare constituite în Senat la data de 16 iunie 2014.11. De asemenea, Preşedintele Senatului, prin Adresa nr. I/1.032 din 2 iulie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.946 din 2 iulie 2014, informează Curtea Constituţională că Senatul României nu deţine documente din care să rezulte negocierile dintre grupurile parlamentare referitoare la propunerile pentru membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.12. Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu Adresa nr. XXXV/3.503 din 27 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.844 din 27 iunie 2014, a transmis următoarele documente:- Componenţa numerică a grupurilor parlamentare constituite în Camera Deputaţilor şi a deputaţilor neafiliaţi la data de 24 iunie 2014;- Avizul comun al celor două comisii pentru cultură ale Parlamentului României cu privire la desemnarea candidaţilor pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, din care rezultă numărul candidaţilor propuşi de fiecare grup parlamentar;- Procesul-verbal al lucrărilor Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din zilele de 16, 17, 18 şi 19 iunie 2014.13. Preşedintele Camerei Deputaţilor, prin Adresa nr. 2/3.295 din 3 iulie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.967 din 3 iulie 2014, arată că "la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor nu este înregistrat un document scris din care să rezulte că au avut loc negocieri între grupurile parlamentare pentru nominalizarea candidaţilor pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.14. La dosar, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, deputatul George Scutaru transmite Curţii Constituţionale, în copie, următoarele documente:- stenogramele şedinţelor birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din 25 martie 2014 şi 10 iunie 2014;- Minuta de şedinţă a liderilor de grup din Camera Deputaţilor şi Senat din data de 4 iunie 2014.CURTEA,examinând sesizarea, punctele de vedere ale Biroului permanent al Senatului şi Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, lucrările şi documentele depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014, prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie, precum şi ale art. 1, art. 2 alin. (1), art. 10, art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra sesizării de neconstituţionalitate.16. Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 17 iunie 2014, cu următorul cuprins:"În temeiul prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.Articol unic. - Se desemnează în Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, pentru o perioadă de 4 ani, începând cu data de 29 iunie 2014, membrii titulari şi membrii supleanţi prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 16 iunie 2014.  +  AnexăCOMPONENŢAConsiliului de administraţie al Societăţii Române de RadiodifuziuneI. Membri titulari1. Mirela Ioana Fugaru2. Virgil Daniel Ilie3. Ruxandra Săraru4. Alexandru Ducu Bertzi5. Radu Alexandru Feldman6. Alina Stanciu7. Demeter Andras Istvan8. Alexandra Dumitraşcu9. Maria Ţoghină10. Ovidiu Miculescu11. Nicoleta Viorica Balaci12. Adrian Doroş13. Ana FloreaII. Membri supleanţi1. Maria-Denise Theodoru2. Lavinia Nicoleta Ghişa3. Ştefania Bîrlibescu4. Alexandru Iulian Muraru5. Ioan Chiorean6. Monica Magdalena Ghineţ7. Agoston Hugo8.9.10. Gabriel Croitoru11. Marius Dorian Tănase12. Mihai Vasile Maiorescu13. Maria Dobrescu"17. Autorii sesizării susţin că această hotărâre contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), care au următorul cuprins:"(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. [...] (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."18. Analizând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, Societatea Română de Radiodifuziune este o persoană juridică înfiinţată ca serviciu public autonom de interes naţional. Chiar dacă denumirea persoanei juridice, mai precis forma de organizare a serviciului public de radiodifuziune, nu este cuprinsă în mod expres în textul Constituţiei, serviciul ca atare, precum şi activitatea pe care acesta îl prestează sunt prevăzute în mod expres de art. 31 alin. (5) din Constituţie. Totodată, controlul parlamentar asupra acesteia, precum şi obligaţia de a fi organizată potrivit unei legi organice sunt prevăzute tot prin textul Constituţiei.19. Prin urmare, datorită faptului că existenţa acestui serviciu public este prevăzută de art. 31 alin. (5) din Constituţie, se conferă acestuia o importanţă constituţională, astfel încât hotărârile Parlamentului care vizează organizarea şi funcţionarea acestuia pot fi supuse controlului de constituţionalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituţională. Astfel a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012.20. În cauza de faţă, autorii sesizării susţin că Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994, potrivit cărora "Listele de candidaţi se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, după cum urmează: a) grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament."21. Potrivit informaţiilor comunicate, la data de 16 iunie 2014, în Parlamentul României, din numărul de 573 de parlamentari, din care 404 deputaţi şi 169 senatori, 142 de parlamentari, din care 95 de deputaţi şi 47 senatori, aparţin Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. În aceste condiţii, din cele 8 locuri alocate grupurilor parlamentare, 1,98 locuri aparţin Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, potrivit art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 41/1994.22. Trecând la examinarea documentelor comunicate în temeiul art. 27 alin. (2) şi art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că, după finalizarea audierilor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare, membrii celor două comisii ale Parlamentului reunite în şedinţa comună din data de 16 iunie 2014 au avizat favorabil candidaturile persoanelor audiate şi, conform art. 19 alin. (5) din Legea nr. 41/1994, au propus plenului Parlamentului României, spre aprobare, lista candidaţilor nominalizaţi pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Prin hotărârea supusă prezentului control de constituţionalitate, Plenul Parlamentului a aprobat această listă, desemnând membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, aşa cum au propus comisiile de specialitate în şedinţa comună.23. Curtea reţine că în privinţa candidaţilor nominalizaţi la nivelul grupurilor parlamentare reunite din cele două Camere ale Parlamentului au fost audiaţi la comisiile de specialitate candidaţii propuşi de acestea, Partidul Naţional Liberal formulând o singură propunere, deşi dispoziţiile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 îi impuneau să formuleze două propuneri pentru a respecta configuraţia politică şi ponderea în Parlament.24. Curtea reţine că art. 19 alin. (2) lit. a din Legea nr. 41/1994 nu a fost respectat de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, care era obligat, conform ponderii proprii în Parlament, să propună două persoane pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. În legătură cu acest aspect, Curtea constată că, în temeiul prevederilor constituţionale şi dispoziţiilor regulamentare, Plenul reunit al Parlamentului trebuia să ia act de lipsa îndeplinirii condiţiilor legale referitoare la întocmirea listei candidaţilor nominalizaţi pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi, în virtutea plenitudinii sale decizionale, să hotărască în sensul remedierii viciului de legalitate, fie prin aprobarea unei liste de candidaţi propuşi conform art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994, fie, amânând votul final, prin retrimiterea raportului la comisiile de specialitate în scopul întocmirii unei liste de candidaţi care să respecte configuraţia politică a Parlamentului. Or, Plenul reunit al Parlamentului, aprobând şi însuşindu-şi ceea ce au propus comisiile de specialitate în şedinţă comună, deşi avea obligaţia de a infirma raportul acestor comisii, a adoptat Hotărârea nr. 24 din 16 iunie 2014, act care produce efecte juridice, cu încălcarea prevederilor constituţionale.25. Pe de altă parte, Curtea constată că dispoziţiile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 nu pot face obiectul negocierilor politice, fiind obligatorii atât pentru grupurile parlamentare care fac propunerile, cât şi pentru plenul Parlamentului care decide, fapt justificat prin aceea că prin această hotărâre s-a stabilit componenţa serviciului public de radio, serviciul care îşi găseşte consacrare constituţională în art. 31 alin. (5).26. Întrucât principiul legalităţii este de rang constituţional, Curtea constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 41/1994, ceea ce are drept consecinţă nesocotirea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5).27. Având în vedere criticile formulate, precum şi cele constatate prin prezenta decizie, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 îşi încetează efectele juridice în privinţa celor 8 candidaţi desemnaţi de către grupurile parlamentare la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.28. Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale constante, puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie, al art. 1, art. 3, art. 10 şi art. 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Admite sesizarea de neconstituţionalitate formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal şi constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune este neconstituţională.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Camerei Deputaţilor şi Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din 3 iulie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman                                                                     *  +  OPINIE SEPARATĂÎn dezacord cu soluţia adoptată cu vot majoritar, consider că sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune trebuia respinsă ca fiind inadmisibilă pentru următoarele motive:1. Autorii sesizării susţin că nu au fost respectate prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune potrivit cărora:"Listele de candidaţi se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, după cum urmează: a) grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament".Autorii sesizării contestă că "În opinia noastră, prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 nu au fost respectate" fiindcă "în etapa înaintării propunerilor pentru locurile de membrii ai Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune nu s-a respectat configuraţia politică şi ponderea grupurilor reunite ale Partidului Naţional Liberal în Parlament".Autorii susţin că au "o pondere de 25% din totalul numărului de parlamentari" şi astfel "s-ar cuveni să înainteze două propuneri".Faţă de această pondere "conform Hotărârii nr. 24 din 16 iunie 2014 Partidului Naţional Liberal i s-a alocat doar o singură funcţie" şi astfel "principiul configuraţiei politice şi al ponderii în Parlament nu a mai fost respectat."2. Din analiza textului de lege, dar şi din motivarea autorilor sesizării reiese cât se poate de clar că "propunerile se înaintează de către grupurile parlamentare", deci grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal trebuia să înainteze cel puţin două propuneri pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.Or grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal au înaintat o singură propunere în persoana domnului Alexandru Ducu Bertzi, care a şi fost ales în consiliu.3. Hotărârea nr. 24/2014 a fost aprobată, prin vot, de către Parlamentul României, în şedinţa comună din 16 iunie 2014, pe baza propunerilor anterior depuse de grupurile parlamentare, propuneri care au fost discutate şi candidaţii au fost audiaţi în comisiile reunite pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.4. Din avizul comun privind desemnarea candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie reiese că propunerile de candidaţi din partea grupurilor parlamentare au fost votaţi în unanimitatea celor 28 de parlamentari prezenţi şi nu s-a pus problema unor contestaţii privind numărul de propuneri din partea grupurilor parlamentare, iar plenul a votat cu 332 voturi pentru listă şi 49 împotrivă, fără ca la vreuna dintre şedinţe, comisie sau plen, grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal să fi venit cu încă o propunere.5. Nerespectând prevederile legii prin faptul că au înaintat o singură propunere, şi votând în continuare lista, care conţinea o singură propunere din partea Partidului Naţional Liberal, consider că prin introducerea sesizării autorii invocă propria culpă în nerespectarea prevederilor legale, care stabilesc în sarcina grupurilor parlamentare înaintarea propunerilor, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament. În aceste condiţii sesizarea este inadmisibilă.Judecător,Puskas Valentin Zoltan                                                                     *  +  OPINIE SEPARATĂNu suntem de acord cu soluţia pronunţată prin Decizia nr. 417 din 3 iulie 2014 cu votul majorităţii membrilor Curţii Constituţionale şi apreciem că sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune trebuia respinsă pentru următoarele motive:1. În opinia majoritară se consideră că hotărârea criticată este nelegală întrucât au fost încălcate prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 potrivit cărora "grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament", iar prin aceasta au fost nesocotite prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.2. Această concluzie este nefundamentată şi se bazează pe o interpretare formală, tehnicistă a unui text din lege fără a ţine seama de prerogativele Parlamentului la punerea în aplicare a legii, de practica parlamentară mai ales aceea în exercitarea funcţiei sale de numiri a unor persoane în funcţii de demnitate publică.3. Întreaga activitate parlamentară se desfăşoară, printre altele, şi potrivit principiului "majoritatea decide, opoziţia se exprimă", principiu impus de natura electivă a mandatului reprezentativ şi al caracterului pluralist al Camerelor Parlamentului.Regula majorităţii funcţionează atât în procesul legislativ, cât şi în exercitarea altor funcţii ale Parlamentului. Acest principiu asigură atât eficienţa concretă a oricărei forme a democraţiei, cât şi legitimitatea voinţei majorităţii degajate din procesul electoral.Desigur, acest principiu nu trebuie interpretat şi aplicat ca o formă de dictatură a majorităţii.4. Şi în practica parlamentară din România mecanismul de "căutare" a majorităţilor necesare adoptării hotărârilor presupune utilizarea permanentă a dialogului între majoritate şi opoziţie, asocierea chiar conjuncturală între diferite grupuri, între anumite opţiuni, toate acestea neexcluzând compromisurile.Asigurarea configuraţiei şi a ponderii politice nu poate fi realizată matematic în conformitate strictă cu fracţiile rezultate din calculul aritmetic al algoritmurilor prevăzute. Nu de puţine ori suma fracţiilor rotunjite dau rezultate mai mari decât algoritmurile calculate iniţial. Aceste situaţii, aparent insurmontabile, impun cu necesitate purtarea unor negocieri şi realizarea unor compromisuri pentru a rezulta o soluţie, desigur legală.Din acest motiv, consultările, negocierile şi compromisurile prevăzute de altfel şi în regulamentele Camerelor şi în Regulamentul şedinţelor comune dau naştere unor liste cu propuneri de nominalizări prezentate Plenului, care reflectă renunţări ale unor grupuri în favoarea altuia, la neparticiparea unor grupuri la constituirea unor organisme în schimbul participării lor la constituirea altor organisme.5. În aplicarea şi interpretarea prevederilor art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 trebuia ţinut cont de dispoziţiile cuprinse la art. 2 alin. (1), art. 61 alin. (1) şi art. 69 din Actul fundamental al ţării, texte care consacră suveranitatea poporului exercitată prin organele sale reprezentative, poziţia Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi mandatul reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor cărora nu li se poate impune un mandat imperativ.Potrivit acestor prevederi, orice propunere sau raport prezentat Plenului unei Camere sau Plenului reunit al celor două Camere se adoptă prin votul liber exprimat al parlamentarilor. Plenurile Camerelor, plenul Camerelor reunite, ca de altfel şi comisiile parlamentare nu pot fi obligate să voteze într-un anumit fel.6. Situaţia de fapt care a declanşat contestarea hotărârii a fost reţinută inexact şi incomplet în cuprinsul prezentei decizii.Chiar dacă din cuprinsul documentelor scrise depuse la dosarul cauzei rezultă existenţa unor dispute provocate de grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal în Birourile Permanente reunite, există alte documente scrise din care rezultă două lucruri esenţiale neevocate în considerentele deciziei, dar care demonstrează indubitabil acordul iniţial al Partidului Naţional Liberal cu privire la reprezentarea sa propusă în raportul comisiilor de specialitate.Ambele documente sunt de natură a demonstra netemeinicia sesizării de neconstituţionalitate.Primul document este procesul-verbal al şedinţei comune a Comisiilor de specialitate din cele două Camere din care rezultă că membrii acestora au avizat în unanimitate (inclusiv parlamentarii P.N.L. membri ai Comisiei) candidaţii, astfel cum ei au fost propuşi de grupurile parlamentare (inclusiv de grupul parlamentar P.N.L.).Al doilea document - care este şi mai puternic - îl reprezintă propunerea scrisă a grupului P.N.L., prin care a fost nominalizat un singur candidat ca membru titular şi un singur candidat ca supleant.Grupurile P.N.L. din cele două Camere nu au dovedit şi nici nu au susţinut măcar faptul că ar fi fost împiedicate să depună o propunere cu 2 candidaţi.Pentru toate aceste motive considerăm că sesizarea trebuia respinsă ca neîntemeiată.7. Decizia adoptată de către Curte este criticabilă şi datorită discordanţei care există între dispozitivul acesteia, de pe o parte, şi obiectul sesizării şi considerentele acesteia, pe de altă parte.Într-adevăr, obiectul sesizării şi al considerentelor deciziei l-a constituit exclusiv desemnarea de către Parlament a celor 8 membri titulari şi a celor 8 membri supleanţi propuşi de grupurile politice parlamentare şi nu a vizat desemnarea membrilor nominalizaţi de către salariaţi.Judecător,Prof. univ. dr. Valer DorneanuJudecător,Toni Greblă-------