HOTĂRÂRE nr. 215 din 20 martie 2012privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 27 martie 2012



    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.  +  Articolul 1Se aprobă Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2012-2015, prevăzută în anexa nr. 1.  +  Articolul 2Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorii de evaluare, prevăzuţi în anexa nr. 2.  +  Articolul 3Se aprobă Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, prevăzut în anexa nr. 3.  +  Articolul 4Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRUMIHAI-RĂZVAN UNGUREANUContrasemnează:---------------Ministrul justiţiei,Cătălin Marian PredoiuMinistrul administraţiei şi internelor,Gabriel BercaMinistrul comunicaţiilorşi societăţii informaţionale,Răzvan Mustea-ŞerbanMinistrul economiei,comerţului şi mediului de afaceri,Lucian Nicolae BodeSecretarul general al Guvernului,Dezsi AttilaMinistrul apărării naţionale,Gabriel OpreaMinistrul afacerilor externe,Cristian DiaconescuMinistrul afacerilor europene,Leonard OrbanMinistrul educaţiei,cercetării, tineretului şi sportului,Cătălin Ovidiu BabaPreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate,Alexandru Cătălin MacoveiŞeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă,Claudiu DumitrescuPreşedintele Autorităţii Naţionalepentru Reglementarea şi MonitorizareaAchiziţiilor Publice,Cristina TrăilăPreşedintele Consiliului Concurenţei,Bogdan-Marius ChiriţoiuPreşedintele Autorităţii Electorale Permanente,Octavian OprişMinistrul finanţelor publice,Bogdan Alexandru DrăgoiBucureşti, 20 martie 2012.Nr. 215.  +  Anexa 1 STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE PE PERIOADA 2012-2015Cuprins1. INTRODUCERE2. VALORILE FUNDAMENTALE ŞI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ŞI TIPURILE DE INTERVENŢII PROPUSE4. OBIECTIVELE GENERALE5. IMPLICAŢII JURIDICE6. IMPLICAŢII BUGETARE7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZAREAABREVIERIAEP - Autoritatea Electorală PermanentăANAF - Agenţia Naţională de Administrare FiscalăANFP - Agenţia Naţională a Funcţionarilor PubliciANI - Agenţia Naţională de IntegritateANRMAP - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor PubliceCARIN - Reţeaua Internaţională Camden a Oficiilor de Recuperare a CreanţelorCC - Curtea de ConturiCE - Comisia EuropeanăCSM - Consiliul Superior al MagistraturiiCNSC - Consiliul Naţional de Soluţionare a ContestaţiilorDGA - Direcţia Generală AnticorupţieIGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de investigare a fraudelorDEPABD - Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de DateDLAF - Departamentul pentru Lupta AntifraudăDNA - Direcţia Naţională AnticorupţieGRECO - Grupul de state împotriva corupţiei - Consiliul EuropeiH.G. - Hotărârea GuvernuluiINM - Institutul Naţional al MagistraturiiJASPERS - Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europeneÎCCJ - Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieMAI - Ministerul Administraţiei şi InternelorMAE - Ministerul Afacerilor ExterneMAEur - Ministerul Afacerilor EuropeneMECTS - Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi SportuluiMCSI - Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii InformaţionaleMCV - Mecanismul de Cooperare şi VerificareMECMA - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de AfaceriMFP - Ministerul Finanţelor PubliceMJ - Ministerul JustiţieiMP - Ministerul PublicOCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare EconomicăONPCSB - Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării BanilorONRC - Oficiul Naţional al Registrului ComerţuluiONU - Organizaţia Naţiunilor UniteOUG - Ordonanţa de urgenţă a GuvernuluiPGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisăPÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieSGG - Secretariatul General al GuvernuluiSNA - Strategia naţională anticorupţieUCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei PubliceUCVAP - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor PubliceUE - Uniunea EuropeanăSTRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE2012 - 20151. Introducere1.1. Despre strategieRomânia, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrităţii instituţionale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţă, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societăţii civile în procesele decizionale.Strategia naţională anticorupţie are ca premise asumate politic importanţa asigurării stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi alocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor publice în serviciul cetăţeanului.Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicităţii în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, în special prin îmbunătăţirea coordonării la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie, ţinând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent*1).---------*1) Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicităţii la 20 iulie 2011.Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România*2). Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupţie trebuie să fie unul comprehensiv şi multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă şi judecătorească, dar şi autorităţile publice locale, mediul de afaceri şi societatea civilă.---------*2) Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiţiei pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată şi lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naţionale anticorupţie.Documentul preia domeniile identificate ca priorităţi la nivelul UE în Comunicarea anticorupţie a CE*3): recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice, protecţia intereselor financiare ale UE.------------*3) UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupţie care conţine: comunicarea CE - Lupta împotriva corupţiei în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupţie la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupţia în sectorul privat; raportul privind modalităţile concrete de participare a UE la GRECO.De asemenea, prin acest document strategic se urmăreşte şi pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice şi reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activităţi, declaraţiile de avere şi interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conştientizarea.Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupţie, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituţionale de corupţie şi implementarea planurilor sectoriale.Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României faţă de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, ţara noastră a achiesat la declaraţia Parteneriatului, asumându-şi ca priorităţi majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către autorităţile publice, îmbunătăţirea serviciilor publice, creşterea integrităţii publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunităţi sigure şi consolidarea responsabilităţii corporative.1.2. Corupţia în România în indicatori de percepţie şi statistici oficialeLa nivelul percepţiei publice, corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice şi obstrucţionează înfăptuirea justiţiei, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni şi externi specializaţi în evaluarea percepţiei şi a impactului corupţiei poziţionează România sub media ţărilor membre ale UE.
    Indicator extern Constatări Ţinta de atins până în 2015
    Indicele de percepţie a corupţiei 2011 Aproximativ trei sferturi din ţările care compun acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scară de la 0 - nivel ridicat de corupţie la 10 - nivel ridicat de integritate). 6,37 - media UE
    România se numără printre acestea, cu un scor de 3,6.
    Barometrul global al corupţiei 2010 87% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut în ultimii 3 ani. 73% - media UE
    Partidele politice şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 4,5), urmate îndeaproape de justiţie (4), poliţie (3,9) şi funcţionari publici (3,8). Media UE 4,4 (partide politice), 3,5 (Parlament), 3,4 (justiţie), 3,1 (poliţie), 3,5 (funcţionari publici)
    Numai 7% dintre respondenţi apreciază ca eficiente eforturile curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupţiei. 26% - media UE
    Sondaj al Băncii Mondiale*4) asupra mediului de afaceri şi performanţelor investiţionale 2005-2008 Mediul de afaceri din România consideră corupţia ca o problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanţă din 14). Corupţia nu mai este identificată de mediul de afaceri în top 5.
    Raportul global privind integritatea 2010 Steag roşu la capitolul cereri de informaţii guvernamentale Steguleţ verde
    Trei steaguri portocalii la transparenţa finanţării partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital majoritar de stat şi aplicarea legii: garanţii şi profesionalism privind conflictele de interese Steguleţ verde
    Raportul naţiuni în tranziţie 2011 Evaluarea stagnează la 4,00. 3,27 - media UE pentru anul 2010.
    --------------*4) Studiul "Trends în Corruption and Regulatory Burden în Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicităţii în anul 2011 şi oferă date comparative pentru anii 2005 şi 2008.În ceea ce priveşte statistica judiciară, anii 2010 şi 2011 au continuat să marcheze o tendinţă pozitivă a indicatorilor de performanţă specifici activităţii DNA în lupta împotriva corupţiei. Aceasta denotă consecvenţă în investigarea şi trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupţie privind fapte grave comise de demnitari, magistraţi ori persoane cu poziţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală. Astfel, în 2010 au fost trimişi în judecată 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi, şi a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sănătăţii, un subprefect, un preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu rang de subsecretar de stat) şi au fost condamnaţi 4 (2 deputaţi, un fost deputat şi un subprefect).În domeniul justiţiei, pentru fapte de corupţie, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 147 de inculpaţi, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocaţi şi 34 de poliţişti. Au fost condamnaţi definitiv 37 de inculpaţi, dintre care 2 procurori, 10 avocaţi, 24 de ofiţeri şi agenţi de poliţie şi un şef de escortă de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 263 de inculpaţi (2 judecători şi 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocaţi, 231 de poliţişti) şi au fost condamnaţi 43 (2 judecători şi 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocaţi, 26 de poliţişti - 7 subofiţeri şi 19 ofiţeri, dintre care 4 cu funcţii de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofiţer şi 3 ofiţeri cu funcţii de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, un jandarm cu funcţie de conducere).În ceea ce priveşte corupţia din instituţii financiare şi alte instituţii de control, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 53 de inculpaţi, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanţi fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010 au fost condamnaţi definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar al Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali şi un inspector de la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 91 de inculpaţi (63 de lucrători vamali şi un director al Direcţiei de accize şi operaţiuni vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-şefi, 2 directori şi 4 inspectori, dintre care un inspector şef la direcţia generală a finanţelor publice, un consilier al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, 5 funcţionari ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un inspector şef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, din care un comisar-şef) şi au fost condamnaţi 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare şi 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori şi un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).În plus, în 2010 au fost trimise în judecată 194 de persoane din sectorul privat pentru săvârşirea unor fapte de corupţie, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice şi 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnaţi definitiv 34 de inculpaţi pentru infracţiuni de corupţie, iar în anul 2011, 90 de inculpaţi.De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un număr 4.294 de investigaţii. Totodată, în perioada aprilie 2008-ianuarie 2012, rezultatele activităţii operaţionale a ANI se prezintă astfel: 2.800 de investigaţii finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancţiuni contravenţionale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declaraţii, suspiciuni privind infracţiuni asimilate faptelor de corupţie sau infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilităţi identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanţelor de judecată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curţile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totală reprezentând diferenţe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive şi irevocabile; 2.660.250 de declaraţii de avere şi de interese postate pe portalul declaraţiilor de avere şi de interese în perioada 2008-2012.1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existenteSNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acţiune în sprijinul promovării integrităţii şi bunei guvernări la nivelul tuturor instituţiilor publice.Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea şi adoptarea/adaptarea de către instituţiile şi autorităţile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acţiune, obiectivele generale şi specifice relevante la nivel naţional. Totodată, documentul include aspecte practice şi instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acţiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanţă asociaţi, structura standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare.Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcţiilor de acţiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiţia şi politici anticorupţie".Totodată, pentru asigurarea coerenţei şi coordonării tuturor iniţiativelor relevante la nivel naţional, SNA încorporează condiţionalităţile 2, 3 şi 4 din cadrul MCV şi conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituţională înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.În baza consultării interinstituţionale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, se asigură complementaritatea iniţiativelor deja adoptate la nivel naţional. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea şi prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese şi a stărilor de incompatibilitate 2011-2014, precum şi demersurile instituţionale ale CSM privind sporirea credibilităţii justiţiei şi responsabilizarea sistemului judiciar.Cadrul legislativ anticorupţie din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO şi MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeaşi concluzie a fost formulată şi de autorii evaluării independente a strategiilor anticorupţie implementate în perioada 2005-2010. Ca o consecinţă, prezenta strategie pune accent pe implementarea şi asigurarea stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislaţiei şi a cadrului instituţional anticorupţie.2. Valorile fundamentale şi principiile promovate de SNA2.1. Valorile fundamentalePrezenta strategie este construită pe premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice a următoarelor valori fundamentale:- voinţa politică - toate cele 3 puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă, înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;- integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi ai autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi;- prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de îndatoririle publice pentru obţinerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;- transparenţa - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea membrilor societăţii civile în cadrul acestui proces.2.2. PrincipiiFiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie şi în planul de acţiune se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente:- principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;- principiul responsabilităţii, potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor de acţiune convenite;- principiul evaluării şi gestionării riscurilor de corupţie, care ar trebui să facă parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;- principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;- principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt, conform căruia mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administraţie trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale de integritate, transparenţă şi responsabilitate şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;- principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate, potrivit căruia identificarea anticipată şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;- principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;- principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;- principiul parteneriatului public-privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei.3. Scopul SNA, instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse3.1. Scopul SNA şi caracterul multidisciplinarScopul SNA este reducerea şi prevenirea fenomenului corupţiei prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupţie.Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.3.2. Instrumentele şi tipurile de intervenţii propuseRapoartele periodice de evaluare a eficienţei demersurilor anticorupţie implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupţie a fost deja depăşit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituţii publice, dar şi al celor din sectorul privat să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie.Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrităţii instituţionale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii. Soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului "toleranţei zero" şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie.În susţinerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrităţii instituţionale, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial şi eficientizarea mecanismelor administrative de sancţionare, protecţia avertizorului de integritate, managementul vulnerabilităţilor specifice fiecărei instituţii.SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie. Acest tip de metodologie a fost testat cu succes de către DGA în cadrul SNA 2008-2010. Pe parcursul implementării noii SNA se urmăreşte testarea aplicării acestui instrument şi în cadrul altor instituţii publice. În funcţie de rezultate se va putea decide elaborarea unei metodologii unitare, care să fie ulterior implementată de toate instituţiile publice.De asemenea, pornind de la experienţa SNA implementate între 2008 şi 2011 în sectoarele vulnerabile, fiecare instituţie are obligaţia elaborării şi implementării propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnerabilităţilor specifice.Prezenta strategie răspunde şi recomandărilor privind consolidarea mecanismului de coordonare şi monitorizare a implementării măsurilor anticorupţie.Prin cooperarea cu agenţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, la nivelul secretariatului tehnic se urmăreşte operaţionalizarea unui mecanism de valorificare a cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA şi IGPR-DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. Acest mecanism va facilita evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate, precum şi diseminarea la nivelul tuturor autorităţilor publice a bunelor practici anticorupţie. Suplimentar, cu sprijinul ANI se va proceda la identificarea factorilor de risc şi a sectoarelor vulnerabile, în raport cu prevederile Legii nr. 176/2010.Nu în ultimul rând, prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorilor de evaluare asociaţi (anexa nr. 2 la hotărâre) se urmăreşte realizarea la nivelul fiecărei instituţii/autorităţi publice a unei autoevaluări periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare şi eficienţă a măsurilor anticorupţie. Autoevaluarea va viza măsuri precum declararea averilor, respectarea regulilor privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilităţile, codurile etice şi deontologice, transparenţa decizională, accesul la informaţii de interes public, gestionarea fondurilor publice, achiziţiile publice, repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu, procedurile de selecţie şi promovare a personalului etc.Această autoevaluare va fi dublată de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de către echipe mixte, constituite din experţi ai diferitelor instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, precum protecţia personalului din instituţiile şi autorităţile publice care semnalează încălcări ale legii şi a consilierului de etică/integritate şi, dacă este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic. Acest mecanism va prelua bunele practici în materie consacrate la nivelul GRECO, ONU şi OCDE.Pentru fiecare tip de intervenţie, SNA identifică obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate pornind de la abordarea clasică, trihotomică de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie, respectiv prevenire, educaţie şi combatere.4. Obiectivele generale4.1. Prevenirea corupţiei în instituţiile publiceLegislaţia naţională anticorupţie dezvoltată de-a lungul ultimului deceniu conţine un set complex de măsuri preventive care asigură un nivel înalt de integritate în administraţia publică din România.Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o obligaţie a persoanelor care exercită o funcţie publică de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională, şi de a asigura ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, fără să se folosească de funcţiile, atribuţiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Această obligaţie cu caracter general este subsecvent reglementată prin legi speciale, precum şi coduri etice şi regulamente interne ce cuprind o serie de norme referitoare la conduita persoanelor din sectorul public şi privat, în concordanţă cu standardele internaţionale în materie.Răspunderea individuală trebuie însă dublată de asigurarea condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ existent, monitorizarea şi evaluarea periodică a eficienţei măsurilor adoptate. Acestea constituie responsabilităţi ce aparţin conducerii instituţiilor publice şi implică asumarea agendei anticorupţie la cel mai înalt nivel. Acesta este unul dintre obiectivele majore ale prezentei secţiuni, ce urmează a fi implementat la nivelul tuturor instituţiilor publice.Pe lângă măsurile cu caracter obligatoriu pentru toate autorităţile publice, SNA cuprinde şi măsuri specifice pentru creşterea gradului de integritate şi transparenţă în domenii/sectoare prioritare, precum sistemul judiciar, finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, achiziţiile publice şi administraţia publică locală.Unul dintre obiectivele majore ale României îl constituie aderarea la OCDE. În acest sens, obţinerea statutului de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale al OCDE reprezintă o prioritate a agendei naţionale anticorupţie. Alături de acest obiectiv, SNA va viza evaluarea periodică a implementării de către România a legislaţiei specifice pentru implementarea Deciziei-cadru privind combaterea corupţiei în sectorul privat, precum şi a standardelor Convenţiei ONU împotriva corupţiei.
    Obiectiv specific 1. Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive
    Măsuri:1. autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre);2. intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului oricărui fond special, incluzând instituţiile publice din subordine*5);-----------*5) Standardele de management/control intern sunt elaborate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat.3. introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;4. implementarea codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;5. consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică;6. operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie;7. implementarea standardelor internaţionale şi promovarea unui rol activ al României în cadrul iniţiativelor regionale şi internaţionale anticorupţie.Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament
    Obiectiv specific 2. Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data*6) puse la dispoziţie de către autorităţile publice
    -------------*6) Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) şi sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deţine control exclusiv) şi sub o licenţă deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). La nivel european, principiul reutilizării datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, care a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările ulterioare. Legea prevede că reutilizarea documentelor deţinute de către instituţiile publice este liberă pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţă şi că instituţiile publice trebuie să asigure condiţii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării. Acest obiectiv transpune în SNA conceptul open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă (Open Government Partnership).Măsuri:1. îndeplinirea procedurilor de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă;2. asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional;3. dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi e-justiţie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni;4. implementarea de proiecte pentru promovarea integrităţii şi bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă;5. îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie, cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-media.Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament.
    Obiectiv specific 3. Consolidarea integrităţii şi transparenţei sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale
    Măsuri:1. implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar;2. reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului şi statutului Inspecţiei Judiciare;3. cooperarea în domeniul integrităţii cu organizaţiile şi instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexe;4. elaborarea, aprobarea şi implementarea unui plan de acţiune unitar pentru promovarea integrităţii la nivelul instituţiilor publice implicate în buna funcţionare a justiţiei ca serviciu public.Responsabili: CSM, ÎCCJ, MP, MJ şi structurile subordonate, instanţe şi parchete
    Obiectiv specific 4. Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale
    Măsuri:1. completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţă cu recomandările GRECO*7);-----------*7) Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupţie şi transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 9 noiembrie-3 decembrie 2010.2. creşterea capacităţii administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare;3. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice;4. asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate;5. stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal;6. aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.Responsabili: AEP, ANI, CC, ANAF, MP, ÎCCJ, MFP
    Obiectiv specific 5. Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului
    Măsuri:1. modificarea regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore;2. reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţă sau de a reprezenta în orice fel autorităţi publice sau entităţi economico-financiare cu capital majoritar de stat;3. pregătirea evaluării României în cadrul rundei IV GRECO "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor";4. adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului;5. organizarea de seminare, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor.Responsabil: Parlamentul României, Guvernul României, prin MJ
    Obiectiv specific 6. Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice
    Măsuri:1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice;2. extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP;3. scăderea substanţială a numărului de nereguli şi contestaţii, fluidizarea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare şi eficienta utilizare a fondurilor publice;4. identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora;5. sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al companiilor;6. constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice;7. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice;8. analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii.Responsabili: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenţei, JASPERS, MCSI, CNSC, UCVAP, DNA, PÎCCJ, ÎCCJ, MJ, CSM-INM
    Obiectiv specific 7. Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru
    Măsuri:1. implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupţiei în sectorul privat;2. promovarea concurenţei loiale şi a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale;3. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public;4. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economice;5. diseminarea politicilor şi programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor, inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente.Responsabili: reprezentanţii mediului de afaceri, MJ, MECMA, Consiliul Concurenţei
    Obiectiv specific 8. Consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivelul administraţiei publice locale
    Măsuri:1. simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor;2. instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice locale;3. adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită;4. organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale şi creşterea încrederii cetăţenilor;5. elaborarea şi diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei din administraţia publică locală*8);------------*8) Obiective cuprinse în Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală", cofinanţat de Fondul Social European prin Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative - axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.2 - Creşterea responsabilităţii administraţiei publice. Proiectul este implementat de MAI, prin UCRAP şi DGA.6. dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acţiune Anticorupţie*9).------------*9) În cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2008-2010, în cooperarea dintre MAI şi Centrul Naţional pentru Integritate, au fost înfiinţate grupurile de acţiune anticorupţie, care reunesc reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai serviciilor descentralizate.Responsabili: primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI, MJ4.2. Creşterea gradului de educaţie anticorupţieCunoaşterea de către angajaţi a normelor etice care guvernează exercitarea funcţiei sau a demnităţii publice, a atribuţiilor de serviciu, a misiunii şi mandatului diferitelor instituţii publice, a procedurilor de lucru şi a sancţiunilor aplicabile constituie precondiţii esenţiale pentru integritatea instituţională. Pe lângă componenta de îndrumare îndeplinită prin intermediul consilierilor de etică sau de integritate - care devine incidentă în cauze individuale, de cele mai multe ori la solicitarea angajatului - managementul instituţiei trebuie să adopte un rol proactiv şi să asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de pregătire specializate anticorupţie. Aceste cursuri trebuie să fie adaptate la tipul de serviciu public prestat şi pregătirea profesională a angajatului şi să ofere un bagaj solid de cunoştinţe pentru reducerea "zonelor gri" care - din necunoaştere sau înţelegere greşită - pot conduce la corupţie.Pe de altă parte, promovarea integrităţii şi a eticii în viaţa publică nu se poate realiza fără contribuţia şi rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupţiei de către cetăţeni, raportarea iregularităţilor sau a abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic şi ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate şi explicate temeinic, începând chiar din şcoală, şi trebuie dublate de accesul facil la informaţiile de interes public. Astfel, o componentă fundamentală a SNA va consta în activitatea de informare a cetăţenilor atât cu privire la obligaţiile legale ale instituţiilor şi ale funcţionarilor publici, cât şi cu privire la modalităţile de luptă împotriva fenomenului corupţiei, prin mijloacele legale şi civice de care fiecare cetăţean dispune.
    Obiectiv specific 1. Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituţiilor publice
    Măsuri:1. asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduită;2. introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrităţii;3. elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau ale incidentelor de integritate.Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament
    Obiectiv specific 2. Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie
    Măsuri:1. organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţie;2. introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activităţilor extracurriculare şi programelor şcolare (promovarea unei discipline opţionale în cadrul CDŞ - curriculum la decizia şcolii - din ariile curriculare Om şi societate şi Consiliere şi orientare);3. desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin parteneriate şcoală - comunitate - familie;4. iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie;5. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţie;6. realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizări on-line şi mecanisme instituţionale de verificare;7. formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publică în domeniul anticorupţie în educaţie.Responsabili: MECTS în cooperare cu instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar şi Parlament4.3. Combaterea corupţiei prin măsuri administrative şi penaleRezultatele DNA privind investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare şi s-a putut constata o creştere a numărului de condamnări. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanţelor prezintă în continuare o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt se soluţionează în termen de 3 ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicaţi demnitari sunt pe rol de peste 3 ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripţie, total sau parţial, iar alte câteva se apropie de acest termen. Pentru acele cazuri în care s-au pronunţat hotărâri definitive, statisticile indică faptul că trendul de înăsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupţie observat în 2010, cu mai puţine decizii de suspendare, nu a fost menţinut în 2011.Demersurile procurorului general de a consolida abordarea parchetelor judeţene în combaterea corupţiei la nivel mic şi mediu aduc în continuare îmbunătăţiri. Strategiile judeţene de combatere a corupţiei sunt puse în aplicare şi rezultatele acestora sunt revizuite bianual. Numărul rechizitoriilor, în astfel de cazuri, a continuat să crească (creştere cu 14% în 2010), existând şi o proporţie mai mare de investigaţii ce au condus la trimiteri în judecată. O tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte complexitatea cazurilor, precum şi gama de tehnici de investigare utilizate, de asemenea, au fost menţinute. Totodată, cooperarea cu structurile MAI-DGA şi DIF a avut ca rezultat creşterea indicatorilor de performanţă. Cu toate acestea, a existat o scădere semnificativă a numărului de anchete iniţiate din oficiu, aspect ce ar putea fi revizuit.Deşi ANI şi-a îmbunătăţit metodologia, iar investigaţiile pe care le desfăşoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare şi administrative competente ar trebui îmbunătăţită în mod semnificativ. Sancţiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puţine la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive*10).-----------*10) De exemplu, dintr-un total de 82 decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni doar în 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5 simple avertismente.Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupţiei prin mijloacele specifice organelor judiciare şi ANI, SNA pune accent şi pe creşterea eficienţei activităţilor de control administrativ. Sunt avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE*11) prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum şi mecanismele de sancţionare a abaterilor disciplinare pot contribui substanţial la consolidarea integrităţii instituţionale.-----------*11) UE şi-a reafirmat una dintre priorităţile sale privind protejarea banilor contribuabililor europeni, adoptând permanent măsuri în acest sens: Strategia comună a OLAF, DG Regio, DG Empl şi DG Mare de prevenire a fraudei 2010-2011, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor COM(2011) 293 final din 26 mai 2011.Nu în ultimul rând, SNA urmăreşte producerea unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, prin acordarea unei atenţii deosebite procesului de confiscare şi recuperare a produsului infracţiunilor. În acest sens, SNA asigură complementaritatea demersurilor naţionale în materia luptei împotriva fraudei, evaziunii fiscale şi spălării banilor.
    Obiectiv specific 1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4)
    Măsuri:1. asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii cadrului legislativ material şi procesual penal anticorupţie;2. continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA;3. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente;4. continuarea implementării strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ;5. transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal;6. realizarea unor analize privind evoluţia fenomenului corupţiei prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA şi DIF;7. consolidarea transparenţei, a cooperării interinstituţionale şi internaţionale.Responsabili: DNA, PÎCCJ, parchetele teritoriale, ÎCCJ, instanţele, MJ, DGA şi DIF
    Obiectiv specific 2. Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor, astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (BM 2)
    Măsuri:1. monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituţiilor/autorităţilor competente (parchete, instanţe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, comisii de disciplină);2. consolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ privind sancţiunile în materia asigurării integrităţii în exercitarea funcţiilor publice;3. elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecătorii şi procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângă curţile de apel;4. dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activităţilor cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţională optimă) cu instituţii şi autorităţi publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor;5. realizarea de către autorităţile administrative şi judiciare a unei evidenţe a sancţiunilor în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI;6. reducerea timpilor de soluţionare a dosarelor prin utilizarea soluţiilor informatice.Responsabili: ANI, CSM, comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, instanţele, instituţiile publice
    Obiectiv specific 3. Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaţionale şi informaţionale specifice (BM 4)
    Măsuri:1. creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România;2. protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative şi judecătoreşti şi familiarizarea reprezentanţilor acestora cu iniţiativele europene în domeniu.Responsabili: DLAF
    Obiectiv specific 4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ
    Măsuri:1. evaluarea sistemului sancţiunilor administrative şi a implementării lor;2. analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare profesională în administraţia publică centrală şi locală;3. consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial;4. intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit şi control intern;5. introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice;6. aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice;7. publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinare;8. introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor-tip sau a sintagmelor-şablon.Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), CC, autorităţile (unităţile) de audit şi control intern
    Obiectiv specific 5. Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare
    Măsuri:1. sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8);2. adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiţiei privind confiscarea extinsă şi valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;3. iniţierea unui număr mai mare de investigaţii în cazurile de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare;4. consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracţiuni cu instituţiile similare din UE şi reţelele specializate CARIN şi ONU, prin intermediul structurii din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Naţional de Recuperare a Creanţelor;5. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni;6. modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul public;7. adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii;8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni grave.Responsabili: PÎCCJ, MJ, MAI, MFP, ANAF, instanţele, ONPCSB, INM, CSM4.4. Aprobarea planurilor sectoriale şi dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a SNASNA se completează cu Planul naţional de acţiune (anexa nr. 3 la hotărâre) şi planurile sectoriale.Planul naţional de acţiune pune accent pe măsurile instituţionale cu impact general, orientate spre obiective şi domenii prioritare, precum şi pe implementarea diferitelor recomandări formulate de organismele internaţionale (a se vedea obiectivele specifice 3, 4, 5, 6, 7 şi 8, corespunzătoare obiectivului general 1, şi obiectivele specifice 1, 2, 3 şi 5, corespunzătoare obiectivului general 3).Planurile sectoriale urmează a fi adoptate nu numai în sectoarele vulnerabile, ci la nivelul tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice la nivel central şi local în termen de 90 de zile de la adoptarea SNA, inclusiv cele din cadrul sistemului judiciar (instanţe şi parchete) şi Parlament. Acestea vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprinse în prezenta strategie:- formatul standard pentru planul naţional de acţiune (se va folosi formatul planului din anexa nr. 3 la hotărâre);- abordarea trihotomică: prevenire, educaţie, combatere;- inventarul măsurilor preventive (anexa nr. 2 la hotărâre);- obiectivele specifice şi măsurile cuprinse la pct. 4 din SNA (a se vedea obiectivele specifice 1, 2, corespunzătoare obiectivului general 1, obiectivele specifice 1 şi 2, corespunzătoare obiectivului general 2, şi obiectivul specific 4, corespunzător obiectivului general 3).Suplimentar, instituţiile publice îşi vor identifica propriile vulnerabilităţi instituţionale şi riscuri asociate principalelor procese de lucru, precum şi măsurile de consolidare a mecanismelor preventive deja existente. Secretariatul tehnic al SNA poate oferi, la solicitarea instituţiilor publice, asistenţă în elaborarea planurilor sectoriale.Instituţiile publice sunt încurajate să publice pe propria pagină de internet şi să comunice secretariatului tehnic, în termen de 3 luni de la adoptarea SNA, informaţii privind:- adoptarea de către conducerea instituţiei publice a declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA;- desemnarea coordonatorului la nivelul conducerii instituţiei şi a persoanelor de contact la nivel de expert. Persoana de contact desemnată va avea în fişa de post ca atribuţie distinctă cooperarea cu Secretariatul tehnic al SNA, precum şi obligaţia transmiterii rapoartelor de progres periodice, inclusiv raportul semestrial de autoevaluare privind utilizarea măsurilor de prevenire a corupţiei. Netransmiterea rapoartelor conform metodologiei de monitorizare poate constitui abatere disciplinară, conform legii;- aprobarea şi diseminarea planului sectorial.
    Obiectiv specific 1. Aprobarea planului sectorial şi autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislaţiei naţionale anticorupţie, în special a măsurilor preventive
    Măsuri:1. informarea angajaţilor despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;2. identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice instituţiei;3. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice instituţiei;4. aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului sectorial şi declaraţiei de aderare la SNA.Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), echipele de evaluare compuse din conducătorii principalelor compartimente din cadrul instituţiilor.
    Obiectiv specific 2. Monitorizarea implementării planului sectorial şi participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA
    Măsuri:1. adoptarea declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA;2. operaţionalizarea Secretariatului tehnic al SNA;3. colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării şi comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA;4. elaborarea, testarea şi aprobarea metodologiei derulării activităţilor de monitorizare şi a conceptului de portal SNA;5. contribuţia la elaborarea Raportului Naţional Anticorupţie;6. participarea la activităţile de monitorizare ale SNA.Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), MJ, Secretariatul tehnic al SNA, coordonatorii planurilor sectoriale5. Implicaţii juridiceSNA porneşte de la premisa că actualul cadru normativ anticorupţie este suficient dezvoltat, în special în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea DNA.Cu toate acestea, anumite intervenţii asupra cadrului legislativ şi ajustări ale cadrului instituţional sunt necesare, în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare;Hotărârea Guvernului nr. 749/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare;Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care Consiliul Concurenţei, ANRMAP şi AEP nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 22 alin (2).Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;● regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului;Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare;Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;● Codul penal şi Codul de procedură penală.Pentru asigurarea coerenţei procesului de coordonare şi monitorizare al SNA, Guvernul României va promova şi proiecte de modificare/completare a:Hotărârii Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei;Hotărârii Guvernului nr. 1.346/2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.Ca urmare a evaluărilor privind eficienţa măsurilor anticorupţie aflate în vigoare, este posibil să fie formulate propuneri de amendare a legislaţiei privind unele măsuri/concepte preventive, precum avertizorul de integritate, consilierul de etică, accesul la informaţii de interes public, transparenţa procesului decizional etc. De asemenea, în cadrul implementării SNA vor fi elaborate sau, după caz, actualizate codurile deontologice/de conduită/etice.Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituţiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziţii şi ordine interne pentru delegarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unui număr de cel puţin 4 experţi din cadrul instituţiilor publice, precum şi voluntari din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.6. Implicaţii bugetareImplementarea SNA se va realiza în limitele şi coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. SNA şi Planul naţional de acţiune cuprins în anexă sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format şi conţinut, atât Planul naţional de acţiune, cât şi cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară.Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de buget aprobate potrivit legii, cu excepţia AEP, ANRMAP şi Consiliului Concurenţei.Pentru asigurarea sustenabilităţii instituţionale şi financiare a rezultatelor SNA, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrare de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei va face demersuri pentru includerea în cuprinsul Cadrului Naţional Strategic de Referinţă pentru perioada 2014-2020 şi a programului operaţional finanţat din Fondul Social European a unui obiectiv privind promovarea eticii şi integrităţii la nivelul sectorul public şi privat.7. Coordonarea implementării SNA şi monitorizarea7.1. Organisme responsabile cu coordonarea şi monitorizarea implementării SNAImplementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern.În acest scop, ministrul justiţiei va organiza, cel puţin odată la 6 luni, reuniuni de coordonare. O reuniune de coordonare se va organiza în luna decembrie, cu ocazia zilei globale anticorupţie. Lucrările reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activităţii Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei. La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor 3 puteri, legislativă, judecătorească şi executivă, precum şi a administraţiei publice locale, a mediului de afaceri şi a societăţii civile.Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ se va constitui un secretariat tehnic interinstituţional cu activitate permanentă. În cadrul acestuia vor fi cooptaţi şi experţi din alte instituţii publice, precum MAI, ANFP, SGG, dar şi din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine şi dezvolta platformele de cooperare create pe perioada consultărilor pentru elaborarea SNA: a) platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie; b) platforma administraţiei publice centrale; c) platforma administraţiei publice locale; d) platforma mediului de afaceri; e) platforma societăţii civile.Platformele vor fi convocate cel puţin o dată la două luni. La reuniunile acestora vor fi invitaţi specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile.7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare şi publicarea raportului anualObiectivele procesului de monitorizare sunt:- identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;- identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie;- creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat.Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate semestrial şi anual de către secretariatul tehnic. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor 5 platforme şi supuse aprobării în cadrul Comisiei de monitorizare în cadrul reuniunii organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei.Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activităţi de monitorizare care vor include:- centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupţie (anexa nr. 2 la hotărâre), în baza rapoartelor de autoevaluare;- centralizarea, în termen de 3 luni de la adoptarea strategiei, a situaţiei iniţiale, corespunzătoare anului 2011, pentru toţi indicatorii prevăzuţi în anexa nr. 2 la hotărâre;- raport semestrial şi anual de monitorizare;- documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate;- sondaje de opinie.Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementării SNA, se introduc următoarele mecanisme cu caracter permanent:- un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice. Acest mecanism va implica realizarea unor chestionare tematice de evaluare, precum şi derularea unor vizite de evaluare la sediul instituţiilor publice de către echipe de experţi formate din reprezentanţii celor 5 platforme de cooperare. Evaluările vor avea ca obiect modalităţile concrete de punere în aplicare a SNA, cu accent pe eficienţa măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre. În baza vizitei de evaluare, echipele de experţi pot întocmi rapoarte de evaluare şi recomandări care vor fi ulterior prezentate instituţiei vizate;- evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de 3 luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a ANI sau hotărâre definitivă de condamnare), la propunerea instituţiilor reprezentate în platformele de cooperare, se va solicita instituţiei vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei.Metodologia derulării acestor activităţi de monitorizare va fi elaborată de secretariatul tehnic în termen de două luni de la adoptarea strategiei. Metodologia va fi prezentată la nivelul celor 5 platforme şi va fi supusă aprobării în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei. Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii externi de performanţă anticorupţie, dar şi la cei vizând costul corupţiei.Anual se va publică un raport de monitorizare a implementării SNA. Raportul va include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere.Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei, MJ va dezvolta un sistem informatic integrat de tip PORTAL care să asigure transmiterea, procesarea şi analizarea raportărilor, precum şi accesarea de către instituţii şi public a informaţiilor relevante şi bunelor practici identificate în implementarea strategiei.7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategieiEvaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, precum şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.
     +  Anexa 2 INVENTARUL MĂSURILOR PREVENTIVE ANTICORUPŢIEŞI INDICATORII DE EVALUARE
    *Font 8*
    Nr. Măsură preventivă Sediul materiei Indicatori relevanţi
    1. Cod etic/deontologic/ de conduită Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/ managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat Ordine interne/memorandumuri Număr de sesizări privind încălcări ale normelor Număr de sesizări în curs de soluţionare Număr de sesizări soluţionate Durata procedurilor Număr de decizii prin care s-a confirmat încălcarea normei Număr de măsuri dispuse diferenţiate pe tipuri Număr de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor (chestionare de evaluare) Număr de activităţi de formare privind normele de conduită Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanţelor care au favorizat încălcarea normelor Număr de persoane per instituţie care au săvârşit abateri disciplinare Număr de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respective
    2. Declararea averilor Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modi- ficarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, orga- nizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modifi- cările şi completările ulterioare Număr de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiei de avere Număr de persoane care nu au depus în termen declaraţii de avere Număr de persoane care nu au depus declaraţii de avere Număr de sesizări ale ANI Număr de decizii ANI ca urmare a sesizărilor transmise de instituţie Număr de decizii ale ANI puse în aplicare Număr de hotărâri ale instanţelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor Număr de consultaţii oferite de persoa- nele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind declararea averilor (chestionar de evaluare) Număr de activităţi de formare privind declaraţiile de avere Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
    3. Declararea cadourilor Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exerci- tarea mandatului sau a funcţiei Număr de cadouri primite şi înregistrate în registru Publicarea anuală a inventarului pe site-ul instituţiei Număr de situaţii în care s-a achizi- ţionat cadoul Valoarea cadourilor achiziţionate Valoarea cadourilor primite (per cadou şi în total) Valoarea bunurilor valorificate
    4. Conflicte de interese Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modi- ficarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, orga- nizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modifi- cările şi completările ulterioare Codul penal Număr de declaraţii de abţinere Număr de situaţii în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situaţia de potenţial conflict de interese Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unui conflict de interese Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese Număr de sesizări ale parchetului privind posibila săvârşire a infracţi- unii de conflicte de interese Număr de rechizitorii/condamnări privind săvârşirea infracţiunii de conflicte de interese Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activităţi de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
    5. Consilier de etică Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată Număr de şedinţe de consultare Număr de angajaţi care au beneficiat de consiliere Număr de speţe, diferenţiate pe tipologii de dileme etice Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind consilierul etic (chestionar de evaluare) Gradul de popularizare a rolului consilierului de etică Număr de activităţi de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională Notă: Raportările vor cuprinde inclusiv informaţiile şi datele prevăzute în Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 4.500/2008 pentru stabilirea unui cadru unitar privind metodele de completare şi trans- mitere a datelor şi informaţiilor refe- ritoare la respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici şi la implementarea procedurilor disciplinare
    6. Incompatibilităţi Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modi- ficarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, orga- nizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modifi- cările şi completările ulterioare Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituţie Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unei incompatibilităţi Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilităţi Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilităţile Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activităţi de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
    7. Transparenţă în procesul decizional Legea nr. 52/2003 privind transpa renţa decizională în administraţia publică, cu completările ulterioare Număr de anunţuri publice privind proiectele de acte normative Număr de recomandări transmise de societatea civilă privind completarea sau modificarea proiectelor de acte normative, diferenţiate pe tipologii Gradul de acceptare şi preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recoman- dări transmise şi numărul de propuneri efectiv preluate) Număr de şedinţe publice Număr de participanţi la şedinţele publice Număr de plângeri în justiţie privind nerespectarea prevederilor legale de către instituţie Numărul şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale Număr de activităţi de pregătire profe- sională a personalului din administraţia publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
    8. Acces la informaţii de interes public Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi comple- tările ulterioare Număr de solicitări de informaţii de interes public Număr de răspunsuri comunicate Număr de răspunsuri formulate cu întâr- ziere, faţă de termenul legal Număr de solicitări de informaţii de interes public la care nu s-a răspuns Număr de reclamaţii administrative Număr de reclamaţii administrative soluţionate pozitiv Număr de reclamaţii administrative soluţionate negativ Număr de plângeri în instanţă Numărul şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale Număr de activităţi de pregătire profe- sională a personalului din administraţia publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
    9. Protecţia avertizo- rului de integritate Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii Număr de sesizări Numărul şi tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative Număr de instituţii în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la protecţia avertizorilor de integritate Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanţelor care au favorizat încălcarea normelor, diferenţiat pe tipologii Număr de situaţii de represalii la locul de muncă Număr de plângeri depuse în instanţă Număr de situaţii în care au fost acordate compensaţii avertizorilor de integritate Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
    10. Distribuirea alea- torie a dosarelor/ sarcinilor de serviciu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecăto- reşti, cu modificările şi comple- tările ulterioare Regulamente, ordine interne Număr de persoane desemnate cu repar- tizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu Număr de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie, diferenţiat pe tipologii Număr de măsuri luate de preşedintele instanţei/conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate
    11. Interdicţii după încheierea angajării în cadrul institu- ţiilor publice (Pantouflage) Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modifi- cările şi completările ulterioare [art. 94 alin. (3)] Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregu- lilor apărute în obţinerea şi utili- zarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale afe- rente acestora [art. 13 alin. (1)] Număr de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situaţiilor de pantouflage inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuţii speciale în acest sens Număr de persoane care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici Numărul persoanelor care îşi desfăşoară activitatea/dau consultanţă în cadrul regiilor autonome, societăţilor comer- ciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public, în terme- nul de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici (dintre acele persoane care au interdicţie conform legii) Număr de măsuri adoptate pentru reme- dierea situaţiilor de pantouflage, diferenţiat pe tipuri Număr de încălcări ale prevederilor art. 13 alin. (1) constatate Numărul solicitărilor către instanţa de judecată pentru anularea contractului de finanţare în caz de încălcare a art. 13 alin. (1) Numărul sancţiunilor aplicate de către instanţe Număr de societăţi comerciale în care îşi desfăşoară activitatea persoane care au derulat anterior activităţi de moni- torizare şi control şi care intră sub incidenţa art. 13 alin. (1), diferenţiat pe domenii majore de activitate
    12. Registrul abaterilor de la conduită ale demnitarilor, funcţi- onarilor publici şi personalului contrac- tual cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financi- are ale UE Act normativ Numărul şi tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor, diferenţiate pe tipuri Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ. Termen: semestrul I 2014
    13. Codul de conduită al personalului cu atribuţii de control în domeniul protec- ţiei intereselor financiare ale UE Act normativ Ordine interne Număr de sesiuni de informare/prezentare Număr de persoane participante la acţiunile de informare/prezentare Numărul şi tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de măsuri administrative legisla- tive adoptate în vederea remedierii eventualelor lipsuri Vor fi avuţi în vedere şi indicatorii prevăzuţi la pct. 1. Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ. Termen: semestrul II 2013
     +  Anexa 3 PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNEpentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţiepe perioada 2012-2015
      NivelDescriereIndicatoriSurse de verificareRiscuriResponsabilResurseTermen
      OBIECTIV GENERAL 1 - PREVENIREA CORUPŢIEI ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE
      Obiectiv specific 1.1Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive
      Măsura 1.1.1Autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre)Date şi informaţii colectate pentru toţi indicatorii cuprinşi în inventarRaport autoevaluare iniţial elaborat şi transmis Secretariatului tehnic al SNAInexistenţa unui mecanism de colectare sistematică a datelor solicitate Absenţa procedurilor de lucruCoordonatorul planului sectorialÎn limita bugetului aprobatSemestrul I 2012 şi semestrial
      Măsura 1.1.2Intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului oricărui fond special, incluzând instituţiile publice din subordine1Nr. procedurilor elaborate Nr. de funcţii sensibile inventariate Nr. de riscuri identificate, evaluate şi înregistrate în Registrul riscurilor  Gradul de conformitate a sistemului de control intern/managerial la data de 31.12.20...Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial aprobat  Proceduri aprobate  Proces de inventariere a funcţiilor sensibile finalizat  Registrul riscurilor completat  Raport asupra sistemului de control intern/managerial la data de 31.12.20...Neevaluarea aprofundată a tuturor standardelor de control intern/managerialConducerea instituţiei publiceÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura 1.1.3Introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritateMinimum 3 instituţii selectate pentru testarea metodologiei de evaluare a riscurilor Implementarea integrală a etapelor ciclului de evaluare în cel puţin 3 instituţii publice  Nr. şi tipul de riscuri identificate  Nr. şi tipul de măsuri preventive adoptateSinteză raport final privind rezultatele testării metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie Planuri de integritate elaborate şi adoptate de către cele 3 instituţii  Proiect de act normativ de aprobare a metodologiei ca instrument obligatoriuResurse umane insuficiente pentru derularea evaluăriiInstituţiile publice în colaborare cu MAI-DGA şi MJ Cooperare cu MAI-ANFPÎn limita bugetului aprobatSemestrul I 2013
      Măsura 1.1.4Implementarea Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderareComponenta de formare a formatorilor şi diseminare a prevederilor codului către destinatari  Raportările semestriale potrivit anexei nr. 1 la hotărâreAutoevaluarea prevăzută la măsura 1.1.1  Site-ul MAEurResurse financiare insuficiente pentru componenta de formare a formatorilor/ diseminareMAEurÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura 1.1.5Consolidarea statutului şi a rolului consilierului de eticăRecomandări formulate pentru consolidarea statutului şi rolului consilierului de etică  Nr. de amendamente privind cadrul normativ în vigoare propuse şi adoptate  Nr. de consilieri de etică desemnaţi  Stabilirea consilierii de etică drept activitate principală  Subordonarea ierarhică a consilierului de etică la un nivel superiorRaport de evaluare a instituţiei consilierului etic (parte a sistemului misiuni tematice din cadrul sistemului de monitorizare SNA)  Statistica furnizată în procesul de autoevaluare prevăzută la măsura 1.1.1  Act normativ adoptatÎntârzieri în adoptarea actului normativ Resurse financiare insuficiente pentru îndeplinirea activităţii şi asigurarea accesului la pregătire profesionalăSecretariatul tehnic al SNA în colaborare cu MAI-ANFPÎn limita bugetului aprobat2013
      Măsura 1.1.6Operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţieNr. de soluţii tehnice adoptate la nivelul instituţiilor Nr. de sesizări primite  Nr. de abateri disciplinare/infracţiuni constatate de instituţiile competenteHotărâri ale comisiilor de disciplină/ instanţelor judecătoreştiNealocarea resurselor umane şi financiare necesare funcţionării unui call center Sesizări care excedează competenţelor instituţiilor sesizateConducerea instituţiei publiceÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura 1.1.7Implementarea standardelor internaţionale şi promovarea unui rol activ al României în cadrul iniţiativelor regionale şi internaţionale anticorupţieRata implementării recomandărilor organismelor internaţionale la care România este parte (GRECO, MCV, Raportul CE, ONU etc.)  Programe şi strategii regionale şi internaţionale în care sunt implicate activ instituţii din România  Nr. de acţiuni realizate în cooperare cu Academia Internaţională AnticorupţieRapoarte de evaluare independente  Rapoarte intermediare sau finale  Raport autoevaluare privind implementarea Convenţiei ONU contra corupţieiAdoptarea cu întârziere a actelor normative sau măsurilor de ordin administrativ recomandate Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare implicării efective în programe internaţionaleMJ, MAI, MP, ANI şi CSMÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Obiectiv specific 1.2.Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data) puse la dispoziţie de către autorităţile publice
      Măsura 1.2.1Îndeplinirea procedurilor de aderare la PGDPlan de acţiune pentru atingerea obiectivelor PGD Consultări publice  Semnarea de către România a Declaraţiei PGDAprobarea de către guvern a Planului de acţiuneNealocarea resurselor umane şi financiare necesare implementării planului de acţiuneMAE, MJ, MCSI, MFPÎn limita bugetului aprobatMartie 2012
      Măsura 1.2.2Asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizionalNr. şi tipul de informaţii de interes public publicate din proprie iniţiativă  Rata de răspuns la solicitări de informaţii  Sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor de transparenţă decizională şi de asigurare a accesului la informaţii de interes public prin publicarea acestora din oficiu  Rata de contestare în instanţă a deciziilor sau măsurilor adoptate  Rata de implementare a recomandărilor cuprinse în rapoartele anualeSite-uri oficiale  Statistica furnizată în procesul de autoevaluare prevăzută la măsura 1.1.1  Raport de evaluare a cadrului legislativ şi instituţional privind transparenţa (parte a sistemului misiuni tematice din cadrul sistemului de monitorizare SNA)  Rapoarte de activitate publicate anual Hotărâri judecătoreştiAcces limitat la paginile de internet Durata proceselor Neaplicarea sancţiunilor disciplinare pentru nerespectarea obligaţiilor legaleSGG Compartimentele pentru relaţii publice sau personale desemnate din instituţiile publiceÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura 1.2.3Dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi e-justiţie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeniPlatforme dezvoltate  Nr. de utilizatori  Frecventa utilizării  Tipul de servicii prestateSite oficial  Rapoarte de activitateNealocarea resurselor necesare  Acces limitat la internetConducerea instituţiei Coordonatorul planului sectorialÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura 1.2.4Implementarea de proiecte pentru promovarea integrităţii şi bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilăProtocoale de cooperare  Nr. de proiecte comune cu organizaţiile neguvernamentale care conduc la atingerea obiectivelor SNA  Nr. de proiecte finanţate conform Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioareRapoarte şi informări publice PublicaţiiNealocarea resurselor necesareConducerea instituţiei Coordonatorul planului sectorialÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura 1.2.5Îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-mediaNr. de comunicate de presă Nr. de răspunsuri la solicitările mass-mediei Nr. de emisiuniStrategii de comunicare actualizateCaracter formal al documentului Nealocarea resurselor necesareConducerea instituţiei Coordonatorul planului sectorialÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Obiectiv specific 1.3Consolidarea integrităţii şi transparenţei sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale
      Măsura 1.3.1Implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciarNr. de obiective îndeplinite Bune practici dezvoltate Transmiterea spre Secretariatul tehnic al SNA a rapoartelor periodice de progres  Participarea la mecanismul de monitorizare al SNA (şedinţe-platformă, reuniuni de coordonare semestrială, misiuni de evaluare)Decizii CSM privind evaluarea şi actualizarea Strategiei Rapoarte periodice de progres  Raport de evaluare şi de conformitate GRECO în cadrul rundei IV- "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor"Caracter formal al documentului Nealocarea resurselor necesare  Nivel scăzut de participare şi implicarea a reprezentanţilor instanţelor şi parchetelorCSM, ÎCCJ, MP, instanţe şi parcheteÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura 1.3.2Reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului şi statutului Inspecţiei JudiciareOperaţionalizarea inspecţiei judiciare în baza noului cadru normativ  Resursele financiare şi umane alocate  Nr. de sesizări  Nr. şi tip de sancţiuni dispuse  Rata confirmării/infirmării de către instanţa judecătorească, pe tipuri de abateriAdoptarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al MagistraturiiNealocarea resurselor necesare operaţionalizării inspecţiei judiciareMJ şi CSMÎn limita bugetului aprobatSemestrul I 2012
      Măsura 1.3.3Cooperarea în domeniul integrităţii cu organizaţiile şi instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexeNr. de întruniri şi consultări  Nr. de riscuri identificate  Nr. de măsuri preventive adoptate  Concluzii şi recomandări formulate  Nr. şi tip abateri disciplinare  Nr. şi tip de sancţiuni dispuse  Rata confirmării/infirmării de către instanţa judecătorească pe tipuri de abateriRapoarte şi informări publice  Minute întâlniri  Statistici privind răspunderea disciplinarăNivel scăzut de participare şi implicarea a reprezentanţilor profesiilor juridice şi conexeMJ şi CSM în cooperare cu instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexeÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura 1.3.4Elaborarea, aprobarea şi implementarea unui plan de acţiune unitar pentru promovarea integrităţii la nivelul instituţiilor publice implicate în buna funcţionare a justiţiei ca serviciu publicNr. de întruniri şi consultări Nr. de riscuri identificate  Nr. de măsuri preventive adoptate  Concluzii şi recomandări formulatePlan sectorial adoptat Rapoarte de progresÎntârzieri în adoptarea planului sectorialMJ şi unităţile subordonateÎn limita bugetului aprobatSemestrul I 2012 După adoptare, măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Obiectiv specific 1.4Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale
      Măsura 1.4.1Completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţă cu Recomandările GRECO2, având în vedere, printre altele:  - introducerea obligaţiei partidelor politice de a transmite situaţiile financiare centralizate către AEP şi de a face publice variante rezumate adecvate;  - stabilirea obligaţiei legale ca toate donaţiile să fie înregistrate şi incluse în documentele contabile ale partidelor politice şi ale participanţilor la campaniile electorale; introducerea obligaţiei legale ca toate donaţiile ce depăşesc un anumit plafon să fie făcute prin sistemul bancar;  - introducerea cerinţei legale ca situaţiile anuale ale partidelor să fie supuse auditării independente înainte de depunerea lor;  - primirea de către AEP a întregii responsabilităţi privind monitorizarea conformităţii finanţării activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale cu Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare, şi Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;  - sancţionarea tuturor încălcărilor Legii nr. 334/2006, republicată, cu completările ulterioare, cu pedepse efective, proporţionale şi disuasive; - extinderea termenului de prescripţie aplicabil încălcărilor Legii nr. 334/2006, republicată, cu completările ulterioareRata implementării recomandărilor GRECOActe normative adoptate Raport conformitate al GRECOAdoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare  Alocare bugetară întârziatăAEP Guvern/Parlament ANI CC ANAFSuplimentarea bugetului AEP cu suma de 44,5 mii lei la titlul VII "Alte transferuri" pentru implementarea proiectului "Asistenţă pentru AEP şi administraţia publică locală din România pentru implementarea celor mai bune practici în managementul proceselor electorale"30 iunie 2012 pentru completarea cadrului legislativ Semestrul I 2012 pentru suplimentarea bugetului
      Măsura 1.4.2Creşterea capacităţii administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesareResursele financiare şi umane alocate  Nr. de sesizări  Nr. şi tip de sancţiuni dispuse  Rata confirmării/infirmării de către instanţa judecătoreascăRapoarte şi informări publiceLipsa alocării bugetare corespunzătoareGuvernul, prin MFPSuplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul 10 "Cheltuieli de personal"Semestrul I 2012
      Măsura 1.4.3Organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politiceNr. de evenimente  Nr. de participanţi  Concluzii şi recomandări formulateRapoarte şi informări publice  Minute ale întâlnirilorLipsa alocării bugetare corespunzătoareAEPSuplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul "Cheltuieli de personal"Cu ocazia fiecărui scrutin şi semestrial
      Măsura 1.4.4Asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuateNr. de sesizări  Nr. de sancţiuniRapoarte disponibile publicLipsa alocării bugetare corespunzătoareAEPSuplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul "Cheltuieli de personal"Anual
      Măsura 1.4.5Stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradalCriterii clare privind afişajul  Nr. de sesizări  Nr. de sancţiuniActe normative adoptate  Rapoarte disponibile public  Rapoarte furnizate AEP de partide  Acte de control AEP  Contracte furnizate AEP de către partide  Nr. de autorizări pentru afişajAdoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare  Lipsa alocării bugetare corespunzătoareAEP Guvern/ParlamentSuplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul "Cheltuieli de personal"Septembrie 2012
      Măsura 1.4.6Aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilorNr. de sesizări  Nr. de sancţiuni  Tipul de sancţiuni  Sesiuni de formare profesională pentru depistarea, investigarea şi soluţionarea cauzelor de mită electoralăRapoarte disponibile public  Plângeri penale  Rechizitorii  Hotărâri de condamnareDificultatea depistării, investigării şi sancţionării mitei electoraleAEP/MP/ÎCCJÎn limita bugetului aprobatPe durata campaniilor electorale
      Obiectiv specific 1.5Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului
      Măsura 1.5.1Modificarea regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de oreDurata procedurilor de soluţionare a cererilor de ridicare a imunităţiiActe normative adoptate de cele două Camere Decizii ale Camerelor Raport CE MCVÎntârzieri în adoptarea modificărilor legislativeParlamentul RomânieiÎn limita bugetului aprobatSemestrul I 2012
      Măsura 1.5.2Reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţă sau a reprezenta în orice fel autorităţi publice ori entităţi economico-financiare cu capital majoritar de statAmendamente propuse şi adoptate de ParlamentAct normativ adoptat de Parlament Raport CE MCVÎntârzieri în adoptarea modificărilor legislativeParlamentul RomânieiÎn limita bugetului aprobatSemestrul I 2012
      Măsura 1.5.3Pregătirea evaluării României în cadrul rundei a IV-a GRECO - "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor"Chestionar de evaluare completat Raport de evaluare GRECO adoptatRaport de evaluare şi de conformitate GRECONeadoptarea măsurilor supuse evaluăriiParlamentul României Guvernul României prin Ministerul Justiţiei (coordonator naţional problematica GRECO)În limita bugetului aprobat2012-2014
      Măsura 1.5.4Adoptarea codului etic al membrilor ParlamentuluiNr. de încălcări norme etice Nr. şi tip de sancţiuni dispuseAnaliză a bunelor practici europene şi internaţionale  Cod adoptat  Raport de evaluare şi de conformitate GRECOAdoptarea cu întârziere a coduluiParlamentul RomânieiÎn limita bugetului aprobat2012
      Măsura 1.5.5Organizarea de seminare, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilorNr. de evenimente publice Nr. de participanţi din partea societăţii civile Nr. de bune practici identificateInformări publice, conferinţe de presă Minute ale întâlnirilorNivel scăzut de participare şi implicarea a membrilor ParlamentuluiParlamentul RomânieiÎn limita bugetului aprobat Programe internaţionale dezvoltate de reţelele anticorupţie ale parlamentelor (de exemplu, GOPAC)Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Obiectiv specific 1.6Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice
      Măsura 1.6.1Prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice prin:  1. Continuarea dezvoltării măsurilor de prevenire a conflictului de interese, elaborate şi adoptate de ANRMAP, care vizează:  - combaterea interferenţei şi manifestării, în cadrul procedurilor de achiziţii publice, a intereselor comune dintre persoane ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante şi ofertanţi/candidaţi/ofertanţi asociaţi/subcontractaţi, participanţi la procedurile în discuţie;  - constatarea nulităţii absolute a contractelor de achiziţie publică, contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, încheiate cu încălcarea regulilor de evitare a conflictului de interese. 2. Continuarea derulării Protocolului încheiat de ANRMAP cu ANI, în scopul de a monitoriza şi sancţiona conflictele de interese sesizate.  3. Includerea ca prevedere obligatorie în modelele de contracte de achiziţie publică, de concesiune de lucrări publice şi de concesiune de servicii a unei clauze în sensul art. 70 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.  4. Gestionarea conflictelor de interese în cadrul personalului ANRMAP (reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ANRMAP nr. 107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările ulterioare, şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 801/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice)Nr. de sesizări de la ANI şi/sau de la alte instituţii  Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse (amenzi şi avertismente)  Nr. de acţiuni în instanţă pentru constatarea nulităţii absolute a contractului/ contractelor de achiziţie publică, concesiune de lucrări publice, concesiune de servicii pentru conflict de interese  Nr. documentaţiilor de atribuire respinse de la publicare de către ANRMAP pentru nesolicitarea/ necompletarea declaraţiei privind neîncadrarea în prevederile art. 691 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, referitor la conflictul de interese, precum şi pentru necompletarea listei cu persoanele cu funcţie de decizie din cadrul autorităţii contractanteDosarul achiziţiei Documentaţiile de atribuire trimise spre publicare în SEAPDificultăţi practice de implementare a unei soluţii comune de schimb al informaţiilor între instituţiile implicateANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul ConcurenţeiEste necesară suplimentarea personalului cu atribuţii de control ex-ante din cadrul ANRMAP, din cadrul serviciului juridic şi alocarea de fonduri suplimentareDecembrie 2012
      Măsura 1.6.2Extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP  Suplimentarea personalului ANRMAP cu atribuţii de verificare şi control (60 de posturi)Resursele financiare şi umane alocate  Rata validării documentaţiilor de atribuire supuse verificării ex-ante a ANRMAPRata validării documentaţiilor de atribuire supuse verificării ex-ante a ANRMAPGradul insuficient de asimilare a normelor legale în materia achiziţiilor publice de către autorităţile contractante Riscuri practice legate de dificultatea schimbului de informaţii în mod eficient dintre instituţiile implicateANRMAPEste necesară suplimentarea personalului cu atribuţii de control ex-ante şi ex-post din cadrul ANRMAP (60 de posturi) şi alocarea de fonduri suplimentare2012
      Măsura 1.6.3Scăderea substanţială a numărului de nereguli şi contestaţii, fluidizarea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare şi eficienta utilizare a fondurilor publice prin:  - coordonarea procesului de elaborare a unor documentaţii standard pentru achiziţii publice în sectoarele transport, energie şi mediu;  - activitatea de evaluare ex- ante a ANRMAP, care constă în evaluarea, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei/anunţului de participare, a conformităţii cu legislaţia aplicabilă din domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, această evaluare nevizând aspectele tehnice ale caietului de sarcini; - standardizarea cerinţelor de calificare printr-un ordin al preşedintelui ANRMAP.Nr. şi tipul sancţiunilor dispuse (avertismente şi amenzi)  Nr. de documentaţii acceptate pentru publicare de către ANRMAP în activitatea de verificare ex- ante  Acţiuni de supraveghere şi control ex-post  Nr. de sesizări  Nr. de contestaţiiNr. şi tipul sancţiunilor dispuse (avertismente şi amenzi)  Nr. de documentaţii acceptate pentru publicare de către ANRMAP în activitatea de verificare ex-ante  Acţiuni de supraveghere şi control ex-post  Nr. sesizări  Nr. contestaţiiGradul insuficient de asimilare a normelor legale în materia achiziţiilor publice de către autorităţile contractante Întârzieri în procesul de elaborare a documentaţiilor standardizate de către partenerii JASPERSANRMAP, JASPERSÎn limita bugetului aprobatSemestrul I 2012
      Măsura 1.6.4Identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora în colaborare cu MCSI, în scopul:  - optimizării activităţii de monitorizare a datelor despre achiziţiile publice efectuate, în vederea verificării respectării regulilor de publicitate în domeniu şi a reducerii substanţiale a numărului de proceduri care sunt afectate din cauza nerespectării acestor reguli;  - optimizarea activităţii de evaluare ex-ante şi de control ex-post a ANRMAP asupra procedurilor de achiziţii publice, datorită unei monitorizări mai eficiente a SEAP realizate prin dezvoltarea acestui sistem.Funcţionalităţi tehnice dezvoltate în cadrul SEAP Celeritatea procedurii de verificare (fluxul operaţional în activitatea de verificare ex- ante)  Monitorizări ale informaţiilor disponibile în SEAP  Statistici generate pe baza raportărilor din SEAP  Nr. de sesizăriFuncţionalităţi tehnice dezvoltate în cadrul SEAP  Celeritatea procedurii de verificare (fluxul operaţional în activitatea de verificare ex-ante) Monitorizări ale informaţiilor disponibile în SEAP Statistici generate pe baza raportărilor din SEAP  Nr. de sesizăriÎntârzieri în procesul de optimizare a SEAPMCSI ANRMAPResurse financiare pentru optimizarea şi dezvoltarea unor noi facilităţi în SEAPIunie 2012
      Măsura 1.6.5Sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al companiilorNr. de contestaţii depuse la CNSC  Nr. de decizii ale instanţelor de judecată care modifică/anulează decizii ale CNSCDecizii CNSC Hotărâri ale instanţelor de judecatăDificultăţi legate de schimbul de informaţii dintre instituţiile implicateANRMAP, CNSC, MJEste necesară suplimentarea personalului ANRMAP cu atribuţii în monitorizarea deciziilor CNSC şi din Serviciul juridicDecembrie 2012
      Măsura 1.6.6Constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publiceNr. de documente constatatoare negativeDocumente constatatoare transmise ANRMAPDificultăţi în delimitarea cazurilor de executare necorespunzătoare a contractului şi cazurile în care aceasta se datorează existenţei unui conflict de interese (de exemplu, favorizarea unui operator economic care nu are capacitatea de a executa contractul în condiţiile cerute)ANRMAPÎn limita bugetului aprobatDecembrie 2012
      Măsura 1.6.7Organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publiceNr. de activităţi comune de formare profesională  Nr. anual de cursanţi la cursurile de specialitate organizate  Nr. şi tipul de bune practici identificate şi diseminate  Gradul de preluare a bunelor practici  Introducerea în programele de formare profesională a unui accent deosebit pe aspecte precum identificarea prejudiciilor generate de achiziţionarea unor produse la preţ mai mare decât preţul pieţei sau a unor produse de calitate inferioară celor solicitate ori a unor produse a căror achiziţionare nu era necesarăAgenda cursurilor Minuta  Rapoarte prezentate  Ghiduri elaborate pentru facilitarea delimitării încălcărilor de natură administrativă de cele de natură penală în domeniul achiziţiilor publiceNivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instituţiilor implicatePÎCCJ ÎCCJ DNA ANRMAP ANI UCVAP CNSC MJ CSM - INMÎn limita bugetului aprobat instituţiilor implicateSemestrial
      Măsura 1.6.8Analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legiiNr. de hotărâri definitive contradictorii analizate Nr. de recursuri în interesul legii promovateRecursuri în interesul legii promovate-PÎCCJ, MJÎn limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicateMăsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Obiectiv specific 1.7Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru
      Măsura 1.7.1Implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupţiei în sectorul privat, prin:  - continuarea demersurilor de dobândire a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului de lucru privind lupta împotriva corupţiei în tranzacţiile internaţionale al OCDE şi subsecvent de aderare la Convenţia OCDE privind lupta împotriva corupţiei în tranzacţiile internaţionale;  - două reuniuni anuale cu mediul de afaceri pe tema corupţiei în sectorul privat; - diseminarea în rândul comunităţii de afaceri a standardelor internaţionale în materia prevenirii corupţiei în sectorul privat;  - evaluarea anuală a gradului de aplicare a legislaţiei naţionale privind corupţia în sectorul privat.Gradul de implementare a standardelor şi principiilor OCDE, UE, ONU de etică în afaceri  Recomandări ale Grupului de lucru privind lupta împotriva corupţiei în tranzacţiile internaţionale al OCDE Proiecte/Activităţi de promovare a integrităţii în afaceri  Măsuri legislative şi instituţionale de promovare a integrităţii în afaceri  Rata criminalităţii în sectorul privatRapoarte independente OECD, UE şi ONU Statistică judiciară privind mediul de afaceri Decizii ale Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale al OCDE  Rapoarte şi studii privind corupţia în sectorul privatRezerve ale statelor membre OCDE privind extinderea componenţei Grupului de lucruMJ şi MECMA în cooperare cu reprezentanţii mediului de afaceriÎn limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate Contribuţie anuală la OCDE (după dobândirea statutului de membru al Grupului de lucru)Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  1.7.2Promovarea concurenţei loiale şi a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale:  - instrumentarea cazurilor de înţelegeri anticoncurenţiale în cadrul investigaţiilor deschise prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei;  - organizarea de conferinţe/mese rotunde/întâlniri cu mediul de afaceri şi alte autorităţi ale statului, în vederea diseminării regulilor de concurenţă;  - modificări legislative menite să consolideze capacitatea investigativă a Consiliului Concurenţei, precum:  • introducerea posibilităţii ca judecătorul de drepturi şi libertăţi  (art. 53, 138 şi următoarele din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală) să dispună, la cerere sau din oficiu, transmiterea de informaţii obţinute prin mijloace de interceptare electronică sau alte tehnici speciale către Consiliul Concurenţei, prin însuşi actul de  autorizare a interceptării atunci când în cauză există indiciile săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 60 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea folosirii ca probe în cadrul investigaţiilor Consiliului Concurenţei;  • instituirea măsurii înlăturării răspunderii penale pentru persoanele fizice care au săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 60 din Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dar care participă activ la descoperirea şi instrumentarea faptelor  anticoncurenţiale la care au participat şi care fac obiectul politicii de clemenţă, implementată de Consiliul  Concurenţei, în temeiul art. 51 alin. 3 din aceeaşi lege;  • modernizarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioareNr. de investigaţii deschise prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale  Nr. de conferinţe/mese rotunde/întâlniri organizate Nr. de investigaţii finalizate prin decizii ale Plenului Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale  Nr. de plângeri/sesizări/petiţii soluţionate privind înţelegeri anticoncurenţiale  Nr. de cazuri soluţionate în temeiul Legii privind combaterea concurenţei neloiale nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare  Propuneri de lege ferenda înaintate de Consiliul Concurenţei către instituţiile având drept de iniţiativă legislativăOrdine ale preşedintelui Consiliului Concurenţei (de declanşare de investigaţii)  Broşuri/Reviste de profil elaborate de Consiliul Concurenţei Decizii ale Plenului/Comisiei Consiliului Concurenţei Raportul anual al Consiliului Concurenţei Raportări semestriale (la cerere) către Platforma de cooperare a autorităţilor independente şi a instituţiilor  anticorupţieNeadoptarea propunerilor legislative formulate de Consiliul Concurenţei Personal de specialitate insuficientConsiliul ConcurenţeiResurse umane:  angajarea a  10 inspectori de concurenţăMăsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  1.7.3Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul publicBune practici identificate Nr. de activităţi comune de formare profesională  Gradul de preluare a bunelor practiciRapoarte şi informări publice  Minute întâlniriNivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor din sectorul public şi mediul de afaceriMJ, prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri  În parteneriat cu Consiliul Investitorilor StrăiniÎn limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicateMăsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  1.7.4Organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economiceNr. de întruniri/acţiuni de cooperare  Nr. de proiecte de politici publice sau de acte normative supuse dezbaterii şi consultării  Nr. şi tipul de sesizări formulate  Nr. şi tipul de soluţii identificateRapoarte şi informări publice  Politici publice sau acte normative adoptate  Minute întâlniriNivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri Consultarea cu întârziere a mediului de afaceriMJ şi MECMA prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri  În parteneriat cu Consiliul Investitorilor StrăiniÎn limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicateMăsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  1.7.5Diseminarea politicilor şi programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalenteNr. şi tip de măsuri antimită Grad de preluare a măsurilor antimită la nivelul mediului de afaceri  Nr. şi tip de campanii de promovare a integrităţii în afaceriPolitici şi programe anticorupţie dezvoltate  Standarde dezvoltate şi preluate de mediul de afaceriNivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceriMJ prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri  În parteneriat cu Consiliul Investitorilor StrăiniÎn limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicateMăsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Obiectiv specific  1.8Consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivelul administraţiei publice locale
      Măsura  1.8.1Simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilorNr. de proceduri simplificate  Durata procedurii  Costurile reduse  Nr. de certificate şi autorizaţii emise trimestrialActe normative adoptate  Norme metodologice şi proceduri adoptateÎntârzieri în adoptarea de acte normative, norme metodologice şi proceduriAutorităţile administraţiei publice locale  PrefectulÎn limita bugetului aprobatMăsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  1.8.2Instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice localeStandarde de cost identificate  Bune practici identificateActe normative care stabilesc standardele de costÎntârzieri în adoptarea de acte normative care să stabilească standarde de costMJ şi MAI prin Platforma de cooperare cu administraţia publică locală în cooperare cu structurile asociative ale administraţiei publice locale din RomâniaÎn limita bugetului aprobat2013
      Măsura  1.8.3Adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservităNr. şi tipul de măsuri organizatorice adoptateActe normative adoptateÎntârzieri în adoptarea de acte normativeMJ şi MAI prin Platforma de cooperare cu administraţia publică locală în cooperare cu structurile asociative ale administraţiei publice locale din RomâniaÎn limita bugetului aprobat instituţiilor implicate2013
      Măsura  1.8.4Organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale  şi creşterea încrederii cetăţenilorNr. de evenimente publice Nr. de instituţii publice şi organizaţii ale societăţii civile reprezentate  Nr. şi tipul de concluzii  Nr. şi tipul de sesizări şi nereguli transmise cu ocazia evenimentelor şi măsurile adoptateMinute ale întâlnirilor  Chestionare de evaluare  Rapoarte de participare  Evaluări postparticipareNivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor administraţiei publice localePrimarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI, MJÎn limita bugetului aprobat instituţiilor implicateMăsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  1.8.5Elaborarea şi diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei din administraţia publică locală3Nr. şi tipuri de instituţii cuprinse în studiu  Nr. şi tipuri de riscuri şi vulnerabilităţi instituţionale identificate  Nr. şi tipuri de recomandări Evaluarea gradului de implicare a societăţii civile în monitorizarea exerciţiului bugetarCazuistica judiciară Carta publicată şi diseminatăBlocarea activităţii firmei contractate pentru cercetarea sociologică Eşantionarea greşită a grupului-ţintăMAI prin UCRAP, în colaborare cu DGA şi autorităţile administraţiei publice locale din România, MP şi MJ2.076.906,60 lei fără TVA (1.765.370,61 lei, valoare eligibilă nerambursabilă FSE, şi 311.535,99 lei, cofinanţare eligibilă de la MAI)Semestrul I 2012
      Măsura  1.8.6Dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local  după modelul grupurilor de acţiune anticorupţie4Nr. de întâlniri  Nr. de participanţi  Nr. şi gradul de implicare a reprezentanţilor societăţii civile în activitatea grupurilor Nr. de politici anticorupţie elaborate/evaluate  Nr. de recomandări/stadiul implementăriiRapoarte publice  Conferinţe de presăNivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor administraţiei publice localePrimarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI, MJ, societatea civilăÎn limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţionalăMăsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      OBIECTIV GENERAL 2 - CREŞTEREA GRADULUI DE EDUCAŢIE ANTICORUPŢIE
      Obiectiv specific  2.1Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituţiilor publice
      Măsura  2.1.1Asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduităNr. de angajaţi care au participat la cursuri de pregătire  Nr. şi tipul de teme incluse în programul de formareChestionare de evaluare ale cursurilor Rapoarte de participare  Evaluări postparticiparePrograma cursurilor neadaptată profilului participanţilor Tratarea cu superficialitate a participării la sesiunile de formare profesionalăConducerea instituţieiÎn limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţionalăAnual
      Măsura  2.1.2Introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrităţiiNr. şi tipul de teme introduse în programă  Nr. de exerciţii practice incluse în programăInventar programe  de formare existente Selecţie teme relevante  Programe standard dezvoltateNumăr insuficient de formatoriMAI - ANFP în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi  combaterea corupţieiÎn limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţionalăTrimestrul I 2012
      Măsura  2.1.3Elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau incidentelor de integritateNr. şi tipul de materiale informative elaborate/diseminateGhiduri, manuale publicateResurse financiare insuficienteMAI - ANFP în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi  combaterea corupţieiÎn limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţionalăActivitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Obiectiv specific  2.2Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie
      Măsura  2.2.1Organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţieNr. de dezbateri publice  Nr. de participanţi  Nr. de recomandări şi concluziiAgenda eveniment Rapoarte prezentate Minute  Rapoarte de participare Evaluări postparticipareNivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instituţiilor publice  Nereprezentativitatea participanţilor la dezbaterile  organizateMECTS, inspectorate şcolare, universităţi, în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi  combaterea corupţieiFinanţare pentru dezbateri naţionale prin proiectul FSE5  "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare"Semestrul I 2012 şi semestrial
      Măsura  2.2.2Introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activităţilor extracurriculare şi al programelor şcolare (promovarea unei discipline opţionale în cadrul CDŞ - curriculum la decizia şcolii - din ariile curriculare Om şi societate şi Consiliere şi orientare)Nr. de proiecte/programe Evoluţia percepţiei privind corupţiaTematica activităţilor extracurriculare modificată  Disciplină opţională promovată  Act normativ adoptat pentru aprobarea programei disciplinei opţionale  Sondaje de opinieNumăr insuficient de formatori  Reducerea numărului de ore de şcoală/săptămânăMECTS (inspectorate şcolare, universităţi)În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţionalăAnual
      Măsura  2.2.3Desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin parteneriate şcoală - comunitate - familieNr. şi tip de activităţi/campanii desfăşurate  Gradul de implicare a celor  3 segmente  Nr. de parteneriate  Evoluţia percepţiei privind corupţiaMateriale de informare  Sondaje de opinie Evaluări postparticipare RapoarteNivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor celor 3 segmente vizateMECTS (inspectorate şcolare, universităţi) în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi  combaterea corupţieiCofinanţare prin proiectul FSE  "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare" şi prin alte proiecte cu finanţare externăActivitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  2.2.4Iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţieNr. şi tipul de activităţi/ proiecte/programe organizate în parteneriat Nr. de protocoaleProtocoale de parteneriat semnate  Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a proiectelorResurse financiare insuficienteMECTS (inspectorate şcolare, universităţi) şi ONG în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţieiProiecte cu finanţare externăActivitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  2.2.5Elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţieNr. de ghiduri publicateRapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a proiectului  "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare" (Proiectul PCE)Expertiză insuficientăMECTS şi parteneriFinanţare prin proiectul FSE "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare" (Proiectul PCE)2013
      Măsura  2.2.6Realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizări on line şi mecanisme instituţionale de verificarePortal funcţionabil  Bază de date operaţionalăRapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a Proiectului PCESustenabilitatea portalului şi a bazei de date după  finalizarea Proiectului PCEMECTS şi parteneriFinanţare prin  Proiectul PCE2013
      Măsura  2.2.7Formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publică în domeniul anticorupţie în educaţieNr. de persoane formate (directori şi membri ai consiliilor de administraţie, funcţionari publici, personal contractual)Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a Proiectului PCELipsa de continuitate în diseminarea informaţiilorMECTS şi parteneriFinanţare prin  Proiectul PCE2013
      OBIECTIV GENERAL 3 - COMBATEREA CORUPŢIEI PRIN MĂSURI ADMINISTRATIVE ŞI PENALE
      Obiectiv specific  3.1Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local  (BM 3 şi 4)
      Măsura  3.1.1Asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii cadrului legislativ material şi procesual penal anticorupţieNr. de proiecte de acte normative anticorupţie elaborate de MJ cu consultarea DNA şi PÎCCJ  Nr. de propuneri formulate de DNA şi PÎCCJ preluate în forma finală a actului  normativ  Nr. de avize emise de MJ pentru proiectele legislative elaborate de alţi iniţiatoriActe normative anticorupţie adoptate  Articole de presă  Evaluări independenteAdoptarea de modificări legislative fără consultarea DNA şi PÎCCJMJ şi ParlamentÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  3.1.2Continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNAComplexitatea şi relevanţa, din punctul de vedere al competenţei stabilite de lege a DNA, a cauzelor soluţionate  Date statistice privind calitatea actelor de urmărire penală, date statistice privind durata rezonabilă a urmăririi penale  Evoluţia nr. de dosare per procuror şi per secţie/serviciu teritorial  Date statistice privind măsurile asigurătorii luate în vederea recuperării prejudiciului şi confiscării produsului infracţional  Nr. de indicatori statistici privind hotărârile pronunţate de instanţe în dosarele DNA în anul precedent  Nr. de confirmări acte în instanţă  Nr. de infirmări acte în instanţăRaport anual Conferinţă anuală Comunicate de presă, articole de presă  Evaluări independente-DNAÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  3.1.3Adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competenteSpaţii necesare desfăşurării activităţii ÎCCJ  Studii semestriale privind individualizarea cauzelor de corupţie  Recomandări privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie  Durata cauzelor DNA aflate pe rolul instanţelor de judecată  Nr. proceselor penale încetate ca urmare a intervenţiei prescripţiei extinctive a răspunderii penaleHotărârile definitive pronunţate în cauzele DNAResurse alocate insuficienteÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti competenteÎn limita bugetului aprobatActivitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  3.1.4Continuarea implementării strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJNr. de rechizitorii  Nr. de sesizări din oficiu Calitatea persoanelor cercetate  Soluţiile dispuse de instanţăRaport anual-PÎCCJ, parchetele teritorialeÎn limita bugetului aprobatActivitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  3.1.5Transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea regulilor privind protecţia datelor personaleNr. de hotărâri definitive de condamnare pronunţate de instanţe în cauzele promovate de DNASite-ul DNA Raport anualNetransmiterea de către instanţe a hotărârilor în e- formatDNA, curţile de apel, ÎCCJÎn limita bugetului aprobatActivitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  3.1.6Realizarea unor analize privind evoluţia fenomenului corupţiei prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA şi DIFNr. de riscuri şi vulnerabilităţi identificate Nr. şi tipul de recomandări formulate  Gradul de implementare a recomandărilorRaport anualDate statistice necorelateDNA, PÎCCJ, DGA şi DIF, în cooperare cu Secretariatul tehnic  al SNAÎn limita bugetului aprobatSemestrul I - anual
      Măsura  3.1.7Consolidarea transparenţei, a cooperării interinstituţionale şi internaţionaleNr. de dezbateri publice cu participarea societăţii civile şi mass-mediei  Nr. de conferinţe de presă Nr. şi tipul de informaţii publicate/diseminate  Nr. de reuniuni internaţionale Nr. de intervenţii ale reprezentanţilor instituţiilor anticorupţieRapoarte şi informări publice  Publicaţii şi materiale informative distribuiteNealocarea resurselor umane şi financiare necesare implicării efective în programe internaţionaleDNA, PÎCCJ, DGAÎn limita bugetului aprobatActivitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Obiectiv specific  3.2.Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor,  astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (BM 2)
      Măsura  3.2.1Monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituţiilor/autorităţilor competente (parchete, instanţe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, comisii de disciplină)Matrice de raportare "end-to- end" implementată în proporţie de 100% Coordonare şi cooperare activă între ANI şi instituţii/ autorităţiStatistici realizate periodic  Matricea de raportare a Sistemului informatic de management integrat al declaraţiilor de avere şi de interese-ANI Instituţii/Autorităţi competente (parchete, instanţe, comisii de cercetare a averilor de pe  lângă curţile de apel, comisii de disciplină)Buget ANIPermanent
      Măsura  3.2.2Consolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ privind sancţiunile în materia asigurării integrităţii în exercitarea funcţiilor publiceModificare legislativă privind modificarea sancţiunilor administrative în sensul sporirii caracterului descurajatorPropunere legislativă  Text de legeRefuzul instituţiilor competente implicate de a lua o astfel de măsurăParlament, Guvern  (MJ)-Semestrul I 2012
      Măsura  3.2.3Elaborarea de ghiduri orientative privind  procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecătorii şi procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângă curţile de apelGhiduri şi proceduri elaborate şi diseminate magistraţilor Cooperare instituţională  proactivăGhiduri şi proceduri Rapoarte de activitate  Informări publice-ANI, CSM, instanţe şi parchete-Semestrul I 2012
      Măsura  3.2.4Dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activităţilor cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţională optimă) cu instituţii şi autorităţi publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lorProtocoale de colaborare cu valoare operaţională optimă încheiate şi cu alte instituţii implicate în procesul asigurării integrităţii în spaţiul public  Obiective aferente protocoalelor de colaborare îndepliniteRapoarte de activitate  Documente semnate  Comunicate de presăImposibilitatea  îndeplinirii tuturor obiectivelor şi măsurilor din protocoalele de colaborareANI  Parteneri instituţionaliBuget ANI  Buget parteneri instituţionaliPermanent
      Măsura  3.2.5Realizarea de către  autorităţile administrative şi judiciare a unei evidenţe a sancţiunilor în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANISancţiuni disuasive, aplicate în termenul legal de către comisiile de disciplină în cazul incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese Bunuri şi averi nejustificate confiscateMatrice de raportare  "end-to-end" Rapoarte MCV - BM 2  Rapoarte de activitateTergiversarea  cauzelor în justiţie Tergiversarea cauzelor în cadrul comisiilor de disciplinăANI,  autorităţi/ instituţii administrative şi judiciare-Începutul anului 2012  Permanent
      Măsura  3.2.6Reducerea timpilor de  soluţionare a dosarelor prin utilizarea soluţiilor informaticeProduse hardware destinate simplificării procedurii de completare, arhivare şi analiză automată a documentelor, achiziţionate, livrate şi instalate  Proces îmbunătăţit de completare a declaraţiilor de avere şi de interese  Proceduri de lucru îmbunătăţite  Proces de evaluare îmbunătăţitRapoarte de  activitate ale Agenţiei Rapoarte MCV - BM2  Raportul de audit extern al managementului ANIPerioada mare de  timp destinată aprobării proiectului finanţat prin fonduri structuraleANI  Furnizor de servicii  ITBuget aprobat prin  Fondul Social European - (PO DCA) - Proiectul  "Servicii publice eficiente prin simplificarea procedurii de completare, arhivare şi analiză a documentelor în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate şi facilitarea accesului electronic la informaţii de interes public"Trimestrul I 2012 şi  semestrial
      Obiectiv specific  3.3Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaţionale şi informaţionale specifice (BM 4)
      Măsura  3.3.1Creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în RomâniaPunct unic de contact desemnat prin măsuri administrative/legislative Proceduri de lucru stabilite prin măsuri administrative/ legislative  Număr de protocoale de colaborare încheiate  Sinteze trimestriale elaborateWebsite funcţional Evoluţia impactului neregulilorImposibilitatea asigurării finanţării conceperii şi funcţionării site-ului Colaborare defectuoasă din partea instituţiilor implicate în gestionarea fondurilor europenePrincipalele instituţii implicate în gestionarea fondurilor europene sub coordonarea DLAFÎn limita bugetului aprobat  Resurse umane: personalul DLAF şi al instituţiilor responsabileSemestrul I 2014
      Măsura  3.3.2Protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative şi judecătoreşti şi familiarizarea reprezentanţilor acestora cu iniţiativele europene în domeniuDouă sesiuni de pregătire organizateRaportul anual DLAFImposibilitatea asigurării finanţării pentru desfăşurarea sesiunilor şi a publicării materialelor necesareDLAFÎn limita bugetului aprobat  Resurse umane: personalul DLAF, OLAF, DNASemestrul II 2013
      Obiectiv specific  3.4Consolidarea mecanismelor de control administrativ
      Măsura  3.4.1Evaluarea sistemului sancţiunilor administrative şi a implementării lorNr. şi tipul de abateri disciplinare  Nr. şi tipul de sancţiuni dispuseStudiu publicat-Secretariatul tehnic al SNAÎn limita bugetului aprobat2013
      Măsura  3.4.2Analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare profesională în administraţia publică centrală şi localăNr. şi tipul de standarde profesionale evaluate  Nr. şi tipuri de criterii avute în vedere  Nr. de contestaţii vizând evaluarea profesionalăStudiu publicat-Secretariatul tehnic al SNAÎn limita bugetului aprobat2013
      Măsura  3.4.3Consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu  privire la rolul sistemelor de control intern/managerialNr. de angajaţi raportat la volumul de activitate Resurse materiale alocate Nr. de recomandări formulate/implementateRapoarte anuale de activitateResurse umane şi financiare insuficienteConducerea instituţiei publice Şef corp control Şef structură audit internÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura  3.4.4Intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit şi control internNr. de sesizări transmise organelor judiciare  Nr. de sesizări confirmate prin trimiteri în judecată şi condamnări definitive  Nr. activităţi de formare profesională comuneRapoarte anuale de activitate  Protocoale de cooperare Statistică judiciară-Conducerea instituţiei publice Şef corp control Şef structură audit intern  CC MP  CSM-INMÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura  3.4.5Introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor eticeNr. de instituţii care introduc testul de integritate  Sesiuni de formare profesională  Nr. de teste efectuate Nr. şi tipul de sancţiuni disciplinare dispuseActe normative care prevăd introducerea testelor de integritate Metodologie de testare a integrităţii adoptată  Informarea angajaţilor cu privire la noua măsură de testare a integrităţii   Structurile de integritate/prevenire a corupţiei din instituţiile publice în colaborare cu DGAÎn limita bugetului aprobat instituţiilor implicateSemestrul II 2012 Cu raport de evaluare în semestrul I 2013
      Măsura  3.4.6Aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publiceNr. de sesizări primite  Nr. de sesizări în curs de soluţionare  Nr. de sesizări soluţionate Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse  Nr. de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă  Nr. de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respectiveComisie de disciplină operaţională  Decizii ale comisieiCaracter formal al activităţii comisiilor de disciplină Orientarea practicii comisiilor spre cele mai uşoare sancţiuniConducerea instituţiei publiceÎn limita bugetului aprobatMăsură cu caracter permanent evaluată semestrial
      Măsura  3.4.7Publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinareNr. de rapoarte publicate  Nr. de instituţii care transmit contribuţiiRaport publicat pe site  Autoevaluarea prevăzută la 1.1.1   Secretariatul tehnic al SNAÎn limita bugetului aprobatAnual
      Măsura  3.4.8Introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde  într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablonProceduri şi instrucţiuni interne privind modul de formulare a răspunsurilor  Nr. de plângeri administrative  Nr. de sesizări ale instanţei determinate de modul de formulare a răspunsului  Gradul de revenire la sesizări, plângeriRaport publicat   Secretariatul tehnic al SNA în cooperare cu instituţiile publice cu atribuţii de controlÎn limita bugetului aprobatSemestrul I 2012
      Obiectiv specific  3.5Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare
      Măsura  3.5.1Sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8)Modificarea textului din  Constituţia RomânieiForma finală a proiectului de revizuireRespingerea de către Parlament a propunerii de modificare a art. 44 alin. (8) din  Constituţia României, republicatăGuvernul României--
      Măsura  3.5.2Adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de MJ privind confiscarea extinsă şi valorificarea bunurilor sechestrate înainte de rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreştiProiecte de acte normative adoptate de Parlament Recomandări cuprinse în rapoarte Moneyval, GRECO, CEMonitorul Oficial al  României  Raport de evaluare  CE MCV  Raport de evaluare a implementării  Deciziei-cadru  2005/212/JAI a  Consiliului din  24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiuneaRespingerea de către Parlament a proiectelor de acte normativeMJ - susţinerea proiectului în Parlament-Semestrul I 2012
      Măsura  3.5.3Iniţierea unui număr mai mare de investigaţii în cazurile de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare  Vor fi avute în vedere:  • Stabilirea drept obiectiv prioritar al organelor de urmărire penală iniţierea unor investigaţii de spălare a banilor, fără a proba fapta premisă  • Promovarea bunelor practici existente în materia spălării banilor  • Organizarea periodică de reuniuni la nivel tehnicNr. de trimiteri în judecată  Nr. de condamnări  Nr. de achitări şi motivarea Nr. de sesiuni de formare profesională pentru poliţişti, procurori şi judecători Culegeri de practică publicate pe site-ul MP, MJ, INM  Număr de rapoarte elaborate Nr. de proiecte internaţionale Nr. de reuniuni de  coordonare la nivel strategic şi tehnicRapoarte anuale MP Statistici complete în cazurile de spălare a banilor  Hotărâri ale instanţelorInterpretare neunitară a legii speciale în materie Practică neunitarăPÎCCJ în cooperare cu MAI - IGPR- DCCO, ONPCSB, MJ, INMÎn limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate  Proiecte cu finanţare internaţionalăMăsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      Măsura  3.5.4Consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracţiuni cu instituţiile similare din UE şi reţelele specializate CARIN şi ONU, prin intermediul structurii de specialitate din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Naţional pentru Recuperarea CreanţelorNr. de cereri de informaţii primite  Nr. de cereri de informaţii transmise  Nr. de cereri soluţionate în termenul stabilit de statul solicitant  Conectarea la reţeaua  SIENA a EUROPOL  Nr. de activităţi de cooperare (proiecte de asistenţă, formare profesională, studii etc.)Raport anual MJ Cereri de cooperare judiciară internaţională  Acte normative adoptate pentru consolidarea cooperării inter- instituţionale  Hotărâri judecătoreşti definitiveDate incomplete cuprinse în  evidenţele cadastraleMJÎn limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate  Programe internaţionale în derulare buget  264.532 euro  Proiecte internaţionale propuse  Buget 1: 344.266 euro Buget 2: 803.613,30 lei Buget 3: 14.684 euroEvaluare intermediară semestrială şi anuală
      Măsura  3.5.5Dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cazul infracţiunilor grave, inclusiv cele de corupţie, precum şi stadiul valorificării acestor bunuri confiscateMăsuri asigurătorii dispuse Nr. de dosare în care s-a dispus confiscarea specială şi cea extinsă  Valoarea confiscărilor dispuse de instanţe şi notificate la ANAF  Sume de bani recuperate la bugetul de stat  Sistem operaţional Încărcarea automată a datelor statistice de cei care dispun măsurile asigurătorii, confiscări, valorificări  Funcţii complexe de căutare şi analiză comparativă a datelor statistice  Hotărâri judecătoreşti publicate on-lineStatistica oficială MP Hotărâri definitive Statistica oficială ANAF  Raport anual MJ privind recuperarea creanţelor rezultate din infracţiuni  Protocol colaborare interinstituţională  Soluţie informatică de tip platformă dezvoltată şi  accesibilă celor patru instituţii  Raport anual publicat de MJNeasumarea ca obiectiv strategic de către instituţiile implicate  Proceduri  Întârzieri în interconectarea resurselor de date statistice deţinute de instituţiile implicateMJ în cooperare cu MP, MAI, ANAF şi CSMÎn limita bugetelor aprobate instituţiilor implicateSemestrul II 2012 După punerea în funcţiune a sistemului (măsură cu evaluare intermediară semestrială şi anuală)
      Măsura  3.5.6Modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul publicNr. de propuneri de modificări ale actelor normativeAnaliză legislaţie în vigoare şi drept comparatÎntârzieri în promovarea proiectului de act normativMJ în cooperare cu  MFPÎn limita bugetelor aprobate instituţiilor implicateSemestrul II 2012
      Măsura  3.5.7Adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale pentru o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea resurselor obţinute în programe sociale de prevenire a criminalităţiiAnaliză de sistem şi evaluare a bunelor practici europene  şi internaţionale  Nr. de propuneri de modificare a actelor  normative formulate/adoptate Operaţionalizarea unei structuri de management a creanţelor provenite din infracţiuni  Bunuri şi sume din confiscări reutilizate în programe sociale şi de prevenire a criminalităţiiMonitorul Oficial al  României  Statistici oficiale MFPÎntârzieri în promovarea proiectului de act normativMJ, PÎCCJ, CSM, ANAFÎn limita bugetelor aprobate instituţiilor implicateSemestrul II 2012 pentru finalizarea analizei de sistem Semestrul II 2013 pentru operaţionalizarea unei structuri de management a creanţelor provenite din infracţiuni
      Măsura  3.5.8Diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţieNr. şi tipul de bune practici identificate şi diseminate  Nr. de procurori judecători şi poliţişti care au acces la bune practici Nr. şi tipul de instrumente şi metodologii de lucru identificate şi diseminate Elaborarea şi distribuirea semestrială în rândul practicienilor a unei publicaţii de tip newsletter care să cuprindă cazuri practice, jurisprudenţăRapoarte şi studii publicate Concluzii ale  sesiunilor de formale profesională Newsletter MJNivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în materieMJ în cooperare cu  CSM, PÎCCJÎn limita bugetelor aprobate instituţiilor implicateMăsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
      OBIECTIV GENERAL 4 - APROBAREA PLANURILOR SECTORIALE ŞI DEZVOLTAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE MONITORIZARE A SNA
      Obiectiv specific  4.1Aprobarea planului sectorial şi autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislaţiei naţionale anticorupţie, în special a măsurilor preventive
      Măsura  4.1.1Informarea angajaţilor despre procesul de  elaborare a planului sectorial de integritateNr. de angajaţi informaţi cu privire la elaborarea planului de acţiune  Modul în care are loc informarea (şedinţă, prin corespondenţă)  Nr. de contribuţii primite/încorporateProces-verbal/MinutăCaracter exclusiv formal al informării Neparticiparea majorităţii angajaţilorConducerea instituţieiÎn limita bugetului aprobat30 de zile de la adoptarea SNA  NOTĂ:  Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul este de  45 de zile.
      Măsura  4.1.2Identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice instituţieiNr. de riscuri şi vulnerabilităţi inventariateRaport de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor elaboratCaracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilorConducerea instituţiei  Echipa de evaluare compusă din conducătorii principalelor compartimenteÎn limita bugetului aprobat45 de zile de la adoptarea SNA  NOTĂ:  Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul este de  60 de zile.
      Măsura  4.1.3Identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice instituţieiNr. de măsuri de remediereRaport privind măsurile de remediere a vulnerabilităţilor elaboratCaracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilorConducerea instituţiei  Echipa de evaluare compusă din conducătorii principalelor compartimenteÎn limita bugetului aprobat60 de zile de la adoptarea SNA  NOTĂ:  Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul este de  75 de zile
      Măsura  4.1.4Aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului sectorial şi declaraţiei de aderare la SNAPlan sectorial aprobat  Nr. de copii distribuiteDecizia de aprobare a planului sectorial Decizia de nominalizare a coordonatorului strategiei sectoriale-Conducerea instituţiei  Echipa de evaluare compusă din conducătorii principalelor compartimenteÎn limita bugetului aprobat90 de zile de la adoptarea SNA  NOTĂ:  Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul nu poate depăşi semestrul I  2012.
      Obiectiv specific  4.2Monitorizarea implementării planului sectorial şi participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA
      Măsura  4.2.1Adoptarea declaraţiei de  aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNAMenţiuni exprese privind aderarea la:  - valorile fundamentale  - principii  - obiective  - mecanismul de monitorizare  Persoane desemnate pentru implementarea strategiei şi a planului sectorialDocument adoptat şi  transmis Secretariatului tehnic al SNA împreună cu: - planul sectorial  - datele de contact ale coordonatorului planului sectorial-Conducerea  instituţieiÎn limita bugetului  aprobat90 de zile de la  adoptarea SNA  NOTĂ:  Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul nu poate depăşi semestrul I  2012.
      Măsura  4.2.2Operaţionalizarea  Secretariatului tehnic al SNANr. de 10 persoane cu  activitate permanentă din care minimum 4 de la alte instituţii publice decât MJ Nr. de voluntari din partea  societăţii civile participanţi la activităţi de monitorizareOrdin al ministrului  justiţiei pentru înfiinţarea Secretariatului tehnic al SNAÎntârzieri în  delegarea la MJ a reprezentanţilor din partea altor instituţii publiceMJÎn limita bugetului  aprobat  MJ va iniţia un program cu finanţare internaţională pentru sprijinirea procesului de monitorizare.45 de zile de la  aprobarea strategiei
      Măsura  4.2.3Colectarea datelor pentru  stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării şi comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNADate şi informaţii colectate  pentru toţi indicatorii cuprinşi în inventarul măsurilor preventive prevăzut la măsura 1.1.1 (anexa nr. 2 la hotărâre)Raport de  autoevaluare iniţial elaborat şi transmis Secretariatului tehnic al SNAInexistenţa unui  mecanism de colectare sistematică a datelor solicitate Absenţa procedurilor de lucruCoordonatorul  planului sectorialÎn limita bugetului  aprobat3 luni de la  adoptarea strategiei pentru anul 2011  Semestrial
      Măsura  4.2.4Elaborarea, testarea şi  aprobarea metodologiei derulării activităţilor de monitorizare şi a conceptului de portal SNANr. şi tipul de proceduri de  monitorizare  Soft dezvoltat compatibil cu soluţiile IT adoptate sectorialMetodologie  aprobată Concept portal aprobat-MJ - Secretariatul  tehnic al SNAÎn limita bugetului  aprobat  MJ va iniţia un program cu finanţare internaţională pentru realizarea portalului SNA.60 de zile de la  adoptarea strategiei  2012 pentru prezentarea la nivel de platforme de cooperare şi iniţierea testării  15 iulie pentru aprobare în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei
      Măsura  4.2.5Contribuţia la elaborarea  Raportului naţional anticorupţieNr. de comunicări către  Secretariatul tehnic al SNA Preluarea în planul sectorial a măsurilor minimal cuprinse în planul SNA  Colectarea integrală a indicatorilor din inventarul măsurilor preventive prevăzut la măsura 1.1.1Raport naţional  semestrial  Raport naţional anualTransmiterea de date  incomplete sau cu întârziere Nepreluarea în fişa de post a atribuţiilor de coordonare şi monitorizare a planului sectorialCoordonatorul  planului sectorialÎn limita bugetului  aprobatIulie pentru raportul  intermediar Februarie pentru raportul anual
      Măsura  4.2.6Participarea la activităţile de  monitorizare ale SNANr. de persoane/instituţie  participante la lucrările platformelor de cooperare Nr. de experţi/instituţie participanţi la misiunile tematice de evaluareListe de participanţi  Minute  Rapoarte naţionale semestriale şi anuale publicate-MJ - Secretariatul  tehnic al SNA Conducerea instituţiei Coordonatorul planului sectorialÎn limita bugetului  aprobatPlatforme de  cooperare - la fiecare două luni Reuniuni de coordonare - semestrial în coordonarea ministrului justiţiei Misiuni tematice de evaluare - semestrial
    ----------*1) Standardele de control intern/managerial sunt elaborate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 5 iulie 2011.*2) Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupţie şi transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 29 noiembrie-3 decembrie 2010.*3) Obiective cuprinse în proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală", cofinanţat de Fondul Social European prin Programul operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative" - axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.2 "Creşterea responsabilităţii administraţiei publice". Proiectul este implementat de MAI prin UCRAP.*4) În cadrul Strategiei naţionale anticorupţie 2008-2010, în cooperarea dintre MAI şi Centrul Naţional pentru Integritate, au fost înfiinţate grupurile de acţiune anticorupţie, care reunesc reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai serviciilor descentralizate.*5) Proiectul FSE "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare" dispune de un buget de 14.101.005,77 lei fără TVA (din care o sumă eligibilă de 11.985.854,90 lei şi o cofinanţare de 2.115.150,87 lei)-------