DECIZIE nr. 203 din 27 mai 2011privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 139A din 3 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală
EMITENT
  • OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 420 din 16 iunie 2011



    Având în vedere dispoziţiile art. 131^2 alin. (9) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie:  +  Articolul UNICSe publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia civilă nr. 139A din 3 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie, privind schimbarea în parte a Hotărârii arbitrale din data de 12 aprilie 2010 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 mai 2010, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 189/2010.Directorul general al OficiuluiRomân pentru Drepturile de Autor,Robert BucurBucureşti, 27 mai 2011.Nr. 203.  +  Anexa CURTEA DE APEL BUCUREŞTISECŢIA A IX-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂÎNCHEIEREŞedinţa publică din 7 aprilie 2011Curtea constituită din:Preşedinte - Andreea VasileJudecător - Ileana Ruxandra DănăilăGrefier - Noemi Graţiela StanciuPe rol se află soluţionarea cererilor de apel formulate de apelanţii Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, şi Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 a Corpului de arbitri din cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în contradictoriu cu intimaţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. şi Societatea Comercială BAZAR PRODUCTION - S.R.L.La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor, reprezentată de avocat Roată Palade Alexandru, cu împuternicire avocaţială nr. 194.467 din 29 iunie 2010, şi apelanta Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, prin consilier juridic Esadaawi Ferid, cu delegaţie de reprezentare la dosar, apelanta Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR şi intimata Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L., prin avocat Alexander Popa, cu împuternicire avocaţială nr. 252.561 din 7 septembrie 2010, lipsind apelantul Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB şi intimaţii Societatea Comercială BAZAR PRODUCTION - S.R.L. şi Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.Procedura de citare este legal îndeplinită.S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:Curtea acordă cuvântul pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei ORDA.Apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor pune concluzii de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei ORDA.Reprezentantul apelantei Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR şi al intimatei Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei ORDA.Reprezentantul apelantei Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, pune concluzii de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei ORDA.Curtea, deliberând, admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei ORDA, întrucât acesta este un organ care a emis hotărârea arbitrală apelată în prezenta cauză şi, în consecinţă, nu poate avea şi calitatea de parte.Apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia Pentru Drepturile de Autor învederează instanţei că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat şi solicită cuvântul pe cererile de apel.Reprezentantul apelantei Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR şi al intimatei Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. învederează instanţei că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat şi solicită cuvântul pe cererile de apel.Reprezentantul apelantei Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, învederează instanţei că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat şi solicită cuvântul pe cererile de apel.Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererile de apel.Reprezentantul apelantei Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR şi al intimatei Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. solicită admiterea propriului apel astfel cum a fost formulat şi motivat, solicitând amânarea pronunţării cauzei pentru a depune concluzii scrise.Apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia Pentru Drepturile de Autor solicită admiterea propriului apel astfel cum a fost formulat şi motivat, modificarea în parte a metodologiei stabilite prin hotărârea arbitrală, respectiv modificarea în parte a metodologiilor a căror formă a fost stabilită prin Hotărârea arbitrală din 12 aprilie 2010 în sensul modificării art. 4, art. 5 alin. (1) pct. A, art. 5 alin. (1) pct. A lit. e), art. 7 alin. (1) lit. e), art. 7 alin. (2) lit. f) şi art. 8, cu cheltuieli de judecată.În ceea ce priveşte celelalte apeluri formulate în cauza de faţă, pune concluzii de respingere a acestora.Reprezentantul apelantei Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, solicită admiterea propriului apel astfel cum a fost formulat şi motivat. De asemenea, solicită admiterea apelului formulat de apelanta Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB şi a apelului formulat de apelanta Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR şi de intimata Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L., precum şi respingerea apelului formulat de apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia Pentru Drepturile de Autor.Reprezentantul apelantei Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR şi al intimatei Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. pune concluzii de respingere a apelului formulat de apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia Pentru Drepturile de Autor.CURTEA,Pentru a da posibilitate părţilor să formuleze şi să depună concluzii scrise,DISPUNE:Amână pronunţarea cauzei pentru data de 14 aprilie 2011.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2011.PREŞEDINTE,ANDREEA VASILEJudecător,Ileana Ruxandra DănăilăGrefier,Noemi Graţiela StanciuDosar nr. 4.504/2/2010CURTEA DE APEL BUCUREŞTISECŢIA A IX-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂÎNCHEIEREŞedinţa publică din 14 aprilie 2011Curtea constituită din:Preşedinte - Andreea VasileJudecător - Ileana Ruxandra DănăilăGrefier - Noemi Graţiela StanciuPe rol se află soluţionarea cererilor de apel formulate de apelanţii Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, şi Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 a Corpului de arbitri din cadrul ORDA, în contradictoriu cu intimaţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. şi Societatea Comercială BAZAR PRODUCTION - S.R.L.CURTEA,Pentru a da posibilitate părţilor să formuleze şi să depună concluzii scrise,DISPUNE:Amână pronunţarea cauzei pentru data de 21 aprilie 2011.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 aprilie 2011.PREŞEDINTE,ANDREEA VASILEJudecător,Ileana Ruxandra DănăilăGrefier,Noemi Graţiela StanciuDosar nr. 4.504/2/2010CURTEA DE APEL BUCUREŞTISECŢIA A IX-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂÎNCHEIEREŞedinţa publică din 21 aprilie 2011Curtea constituită din:Preşedinte - Andreea VasileJudecător - Ileana Ruxandra DănăilăGrefier - Noemi Graţiela StanciuPe rol se află soluţionarea cererilor de apel formulate de apelanţii Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia Pentru Drepturile de Autor şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, şi Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 a Corpului de arbitri din cadrul ORDA, în contradictoriu cu intimaţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. şi Societatea Comercială BAZAR PRODUCTION - S.R.L.CURTEA,Pentru a da posibilitate părţilor să formuleze şi să depună concluzii scrise,DISPUNE:Amână pronunţarea cauzei pentru data de 28 aprilie 2011.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 aprilie 2011.PREŞEDINTE,ANDREEA VASILEJudecător,Ileana Ruxandra DănăilăGrefier,Noemi Graţiela StanciuDosar nr. 4.504/2/2010CURTEA DE APEL BUCUREŞTISECŢIA A IX-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂÎNCHEIEREŞedinţa publică din 28 aprilie 2011Curtea constituită din:Preşedinte - Andreea VasileJudecător - Ileana Ruxandra DănăilăGrefier - Marina Daniela UngureanuPe rol se află soluţionarea cererilor de apel formulate de apelanţii Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, şi Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 a Corpului de arbitri din cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, în contradictoriu cu intimaţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. şi Societatea Comercială BAZAR PRODUCTION - S.R.L.CURTEA,În aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive,având în vedere faptul că grefierul de şedinţă din data de 7 aprilie 2011 se află în concediu medical, urmează ca pentru acesta să semneze grefierul-şef, astfel încâtDISPUNE:Amână pronunţarea cauzei pentru data de 2 mai 2011.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 aprilie 2011.PREŞEDINTE,ANDREEA VASILEJudecător,Ileana Ruxandra DănăilăGrefier,Marina Daniela UngureanuDosar nr. 4.504/2/2010CURTEA DE APEL BUCUREŞTISECŢIA A IX-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂÎNCHEIEREŞedinţa publică din 2 mai 2011Curtea constituită din:Preşedinte - Andreea VasileJudecător - Ileana Ruxandra DănăilăGrefier - Marina Daniela UngureanuPe rol se află soluţionarea cererilor de apel formulată de apelanţii Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, şi Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 a Corpului de arbitri din cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, în contradictoriu cu intimaţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. şi Societatea Comercială BAZAR PRODUCTION - S.R.L.CURTEA,În aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive,având în vedere faptul că grefierul de şedinţă din data de 7 aprilie 2011 se află în concediu medical, urmează ca pentru aceasta să semneze grefierul-şef,astfel încâtDISPUNE:Amână pronunţarea cauzei pentru data de 3 mai 2011.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 mai 2011.PREŞEDINTE,ANDREEA VASILEJudecător,Ileana Ruxandra DănăilăGrefier,Marina Daniela UngureanuDosar nr. 4.504/2/2010CURTEA DE APEL BUCUREŞTISECŢIA A IX-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂDECIZIA CIVILĂ Nr. 139AŞedinţa publică din 3 mai 2011Curtea constituită din:Preşedinte - Andreea VasileJudecător - Ileana Ruxandra DănăilăGrefier - Marina Daniela UngureanuPe rol se află pronunţarea asupra cererilor de apel formulată de apelanţii Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMRADA) şi Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), prin Direcţia cultură, şi Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole - APOSR împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 a Corpului de arbitri din cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în contradictoriu cu intimaţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Societatea Comercială E MAGIC CONCERTS - S.R.L. şi Societatea Comercială BAZAR PRODUCTION - S.R.L.Dezbaterile pe fondul cererilor de apel au avut loc în şedinţa publică din data de 7 aprilie 2011, când părţile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, şi când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 14 aprilie 2011, 21 aprilie 2011, 28 aprilie 2011, 2 mai 2011 şi 3 mai 2011, când în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:CURTEA,Asupra apelurilor de faţă, reţine următoarele: Ca urmare a Cererii de arbitraj formulate de reclamanta UCMR-ADA, înregistrată la ORDA cu nr. RGII/7.038 din 7 ianuarie 2010, prin care acest organism de gestiune colectivă a solicitat stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în spectacole sau concerte, ORDA [în temeiul prevederilor art. 131^2 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare] a convocat părţile la data de 12 ianuarie 2010 în vederea desemnării prin tragere la sorţi a 5 arbitri titulari care să constituie completul de arbitraj, precum şi a 3 arbitri de rezervă.Conform procesului-verbal încheiat la 12 ianuarie 2010, având în vedere prevederile art. 131^2 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, părţile au procedat la tragerea la sorţi a arbitrilor din lista prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 1287/2002 privind numirea membrilor corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.Ulterior, prin Adresa nr. RGII/7.629 din 10 martie 2010, ORDA, în conformitate cu prevederile art. 131^2 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, a convocat pentru data de 11 martie 2010, la sediul său din Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, arbitrii desemnaţi şi părţile, în vederea constituirii completului de arbitraj.ORDA a luat act de retragerea din completul de arbitraj din motive obiective a arbitrilor titulari Popescu Romeo Radu, Mihai Lucian şi Vasiliu Adrian, astfel încât au fost convocaţi pentru participarea în cadrul arbitrajului arbitrii de rezervă desemnaţi, şi anume domnii Lucan-Arjoca Marius, Popovici Ernest şi Seucan Claudiu.Conform procesului-verbal încheiat, completul de arbitraj s-a constituit la data de 11 martie 2010, când arbitrii au stabilit onorariul, primul termen şi locul arbitrajului şi au informat părţile despre aceste aspecte.Prin cererea de arbitraj formulată, UCMR-ADA solicită stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în spectacole sau concerte. în motivarea cererii de arbitraj, în conformitate cu prevederile art. 123^1 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, UCMR-ADA arată că dreptul ce face obiect al metodologiei este dreptul patrimonial privind comunicarea publică a operelor muzicale, gestionat colectiv în mod obligatoriu. În acest sens, UCMR-ADA solicită ca la stabilirea formei finale a metodologiei să fie avute în vedere propunerile UCMR-ADA aflate în concordanţă cu drepturile patrimoniale de autor câştigate şi recunoscute pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte şi spectacole pe teritoriul României. Se susţine şi faptul că baza de calcul al remuneraţiilor propusă de UCMR-ADA este în concordanţă cu prevederile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu practica din domeniu.În contradictoriu cu opiniile UCMR-ADA, prin notele de şedinţă formulate, ARCUB, APOSR şi PMB - Direcţia cultură precizează că principiile aplicabile metodologiei propuse sunt următoarele: o variantă a textului metodologiei mai simplificată, pentru a fi mai uşor de aplicat; aplicarea practicii europene din domeniu; aplicarea unor sume forfetare sau a unor procente la o bază de calcul, în funcţie de tipul, valoarea şi anvergura spectacolului, evenimentului sau concertului; stabilirea bazei de calcul raportat la încasările din vânzarea de bilete şi, în cazul în care nu există vânzare de bilete, plata unei sume forfetare ori a unui procent din onorariile artiştilor interpreţi şi costul de lumini şi sunet destinate exclusiv comunicării de opere muzicale; stabilirea unor remuneraţii care au drept scop încurajarea industriei de spectacole, cu efect de creştere a remuneraţiilor colectate pentru autori.Prin întâmpinarea formulată, ARCUB, APOSR şi PMB Direcţia cultură solicită admiterea în integralitate a propunerii de metodologie în varianta care a fost formulată în comun şi respingerea propunerii de metodologie formulate de reclamantă. În acest sens, se arată că propunerea de metodologie a utilizatorilor reprezintă o propunere comună a organizatorilor de spectacole, instituţii şi organisme profesionale private şi publice, cu cel mai ridicat grad de reprezentativitate din România. Totodată, se arată că propunerea de metodologie a utilizatorilor reglementează o bază de calcul mult mai clară şi mai uşor de aplicat, în legătură directă cu comunicarea publică a operelor muzicale, respectiv veniturile din vânzarea de bilete sau, în lipsa acestora, onorariile artiştilor interpreţi, sonorizare şi lumini. Se mai arată că baza de calcul şi remuneraţiile propuse sunt în concordanţă cu practica europeană din domeniu, iar procentele propuse sunt mult mai apropiate de realităţile economice actuale, datorate crizei financiare şi economice globale, astfel încât cuantumul acestora permite supravieţuirea organismelor organizatoare de spectacole, susţinând astfel şi interesul autorilor.Prin Hotărârea arbitrală din 12 aprilie 2010 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice emisă de Corpul de arbitri al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 mai 2010, s-au stabilit următoarele:Completul de arbitraj este legal învestit şi are competenţa de a soluţiona cererea de arbitraj formulată de reclamanta UCMR-ADA în contradictoriu cu pârâtele ARCUB, APOSR şi PMB - Direcţia cultură în vederea stabilirii formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, în temeiul prevederilor art. 131^2 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.În prealabil, se constată că titlul metodologiei, propus de părţi, nu este adecvat conţinutului negocierilor şi medierii prin arbitraj, de stabilire a remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, "spectacole ori manifestări artistice.În consecinţă, titlul metodologiei va fi următorul: "Metodologie privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice".Completul constată următoarele elemente de dezacord dintre părţi:1. Privitor la licenţele pentru folosirea operelor muzicale, părţile propun rezolvări cu nuanţări diferite, sens în care completul decide următoarele:Autorizaţia licenţă neexclusivă încheiată cu organismul de gestiune colectivă a drepturilor autorilor de opere muzicale conferă utilizatorului dreptul de a utiliza opere muzicale, prin comunicare publică pe teritoriul României, fiind utilizator persoana fizică sau juridică ce organizează concerte, spectacole ori manifestări artistice în cadrul cărora sunt utilizate opere muzicale. În cazul în care activităţile de organizare a unui concert, spectacol ori a unei manifestări artistice se realizează de două sau mai multe persoane, acestea răspund solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta metodologie.În vederea obţinerii licenţei, persoana interesată trebuie să solicite organismului de gestiune colectivă eliberarea acesteia cu cel puţin 10 zile înainte de data la care urmează a avea loc concertul, spectacolul ori manifestarea artistică.2. Privitor la remuneraţiile pentru autorii operelor muzicale, completul de arbitraj va ţine seama de necesitatea încurajării serviciilor de comunicare publică a operelor muzicale în concerte, spectacole sau manifestări artistice şi a evitării situaţiei inechitabile în care un posibil utilizator ar datora titularilor de drepturi sume mai mari decât cele încasate. De asemenea, s-a urmărit asigurarea unui echilibru între interesul publicului de a avea acces la concerte, spectacole sau manifestări artistice în condiţii facile şi rezonabile, prin încurajarea dezvoltării investiţiilor în acest domeniu, şi interesul creatorilor de a fi remuneraţi pentru utilizarea operelor lor.Remuneraţia datorată de utilizatori pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole sau manifestări artistice se calculează potrivit valorilor procentuale stabilite în tabel, dar nu mai puţin decât remuneraţiile minime cuprinse în acelaşi tabel.Remuneraţia stabilită se plăteşte de către utilizatori în termen de maximum 45 de zile de la data desfăşurării spectacolului, concertului sau manifestării artistice. în cazul discotecilor, remuneraţia se plăteşte lunar până la data de 25 a lunii următoare.În cazul întârzierii plăţii remuneraţiei, utilizatorii datorează penalităţi de 0,2%/zi de întârziere.3. Privitor la baza de calcul al remuneraţiilor procentuale, se decide că aceasta este formată din veniturile utilizatorului, mai puţin TVA şi alte taxe, cum sunt: vânzarea de bilete pentru spectacol, concert ori manifestarea artistică, publicitatea ocazionată de acestea, sumele cuvenite utilizatorului pentru radiodifuzarea spectacolului, concertului ori manifestării artistice, sponsorizările primite pentru spectacol, concert ori manifestare artistică, alocaţiile sau alte finanţări bugetare destinate subvenţionării preţului biletelor spectacolului, concertului ori manifestării artistice, consumaţii generate de spectacol, concert ori manifestarea artistică. În cazul în care nu se realizează venituri din organizarea concertului, spectacolului ori manifestării artistice, se va avea în vedere bugetul de cheltuieli, compus din cheltuielile efectuate de utilizator, cum sunt: cheltuieli cu onorariile, cazarea, transportul artiştilor interpreţi, al organizatorilor şi al colaboratorilor, cheltuieli pentru locaţia spaţiului de desfăşurare, cheltuieli de sonorizare, cheltuieli de publicitate şi promoţie, cheltuieli de regie şi orice alte cheltuieli necesare desfăşurării spectacolului, concertului sau manifestării artistice.4. Privitor la informaţiile ce trebuie comunicate organismului de gestiune colectivă pentru autorizarea utilizării, este de esenţa gestiunii colective ca utilizatorii să transmită ulterior utilizării către organismul de gestiune colectivă informaţii privind operele utilizate, în scopul remunerării corespunzătoare a titularilor de drepturi, în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Utilizatorii sunt obligaţi ca, în termen de 25 de zile de la data desfăşurării spectacolului, concertului ori manifestării artistice, să depună la sediul organismului de gestiune colectivă un raport cuprinzând datele de identificare şi de contact ale utilizatorului: numele, prenumele şi calitatea reprezentantului utilizatorului, denumirea şi data spectacolului, concertului sau manifestării artistice, locul în care s-a desfăşurat concertul, spectacolul ori manifestarea artistică, denumirea, autorii şi durata operelor muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile, baza de calcul al remuneraţiei. Pentru cluburi, utilizatorii vor depune la sediul organismului de gestiune colectivă un raport lunar pentru luna precedentă, cuprinzând pentru fiecare punct de lucru: datele de identificare şi de contact ale utilizatorului, numele, prenumele şi calitatea reprezentantului utilizatorului, denumirea şi adresa punctului de lucru, numărul de spectacole (zile) în care au fost comunicate public opere muzicale, denumirea şi data fiecărui eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistică), denumirea, autorii şi durata operelor muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile, pentru fiecare eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistică). Pentru activitatea de discotecă, utilizatorii vor depune la sediul organismului de gestiune colectivă un raport lunar pentru luna precedentă, cuprinzând pentru fiecare punct de lucru: datele de identificare şi de contact ale utilizatorului, numele, prenumele şi calitatea reprezentantului utilizatorului, denumirea şi adresa punctului de lucru, numărul de spectacole (zile) în care au fost comunicate public opere muzicale. Raportul se depune la sediul organismului de gestiune colectivă până la data de 15 a lunii pentru luna încheiată.Prin spectacol sau zi de spectacol se înţelege intervalul de 24 de ore, precum şi orice fracţiune din acesta, înăuntrul căruia se desfăşoară activitate de spectacol, concert sau discotecă, chiar dacă programul respectiv cuprinde timpi din două zile calendaristice consecutive.Fiecare raport va fi ştampilat şi semnat de reprezentantul legal al utilizatorului şi va include declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al utilizatorului că datele cuprinse în raport sunt complete şi corecte.La raport va fi anexată, în cazul concertelor, spectacolelor, evenimentelor muzicale cu vânzare de bilete, altele decât cluburile şi discotecile, o copie a decontului privind veniturile obţinute din vânzarea de bilete, astfel cum a fost înregistrat la autorităţile competente.5. Privitor la controlul exercitat de organismul de gestiune colectivă, acesta poate monitoriza, prin reprezentanţi împuterniciţi în acest sens, utilizarea operelor muzicale, accesul acestora fiindu-le permis în mod liber în orice spaţiu de utilizare a muzicii, în baza unei delegaţii speciale. Reprezentanţii organismului de gestiune colectivă pot utiliza echipamente de înregistrare audio şi/sau video portabile în spaţiile în care sunt utilizate operele muzicale, cu acordul utilizatorului, înregistrările astfel efectuate făcând dovada deplină a utilizării operelor muzicale.Împotriva acestei hotărâri arbitrale au formulat apel în cadrul termenului legal apelantele Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor, Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole din România şi Primăria Municipiului Bucureşti prin Direcţia Cultură.I. Prin apelul formulat de apelanta Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, se solicită modificarea în parte a Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice (în continuare Hotărârea arbitrală - Anexa 1), şi pe cale de consecinţă modificarea în parte a Metodologiei publicate în conformitate cu Hotărârea arbitrală, conform celor de mai jos, în baza art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996.În motivarea apelului, s-au arătat următoarele:I. "Baza de calcul" - formulare imprecisă şi care permite interpretări subiectiveFormularea art. 5 teza A nu este clară, întrucât nu stabileşte din ce anume trebuie să provină veniturile. Fraza "veniturile obţinute de utilizator" trebuie aşadar completată cu precizarea "din comunicarea publică a operelor muzicale", pentru a nu lăsa loc la interpretări eronate. Această completare se coroborează cu teza B a art. 5, unde e precizat: "în cazul în care nu se realizează venituri din organizarea concertului, spectacolului sau manifestării artistice".De asemenea, arbitrii au stabilit o bază de calcul imprecisă, lăsând loc la interpretări subiective. Astfel, consideră că trebuie eliminată sintagma "cum sunt": "Veniturile, [...] cum sunt": din art. 5 teza A. Enumerarea art. 5 din teza A este suficient de acoperitoare pentru orice situaţie şi nu permite interpretări de natură subiectivă.De asemenea, solicită eliminarea art. 5 lit. e) "alocaţiile sau alte finanţări bugetare destinate subvenţionării preţului biletelor spectacolului, concertului ori manifestării artistice", întrucât aceste alocaţii nu vor fi niciodată venituri obţinute de utilizator din organizarea evenimentului muzical, ci vor fi întotdeauna sume provenind de la bugetul de stat, destinate în prealabil organizării ulterioare a unor evenimente muzicale.Apelanta arată că teza B a art. 5 este la fel de neclară. Solicită eliminarea sintagmei "cum sunt" "[...] cheltuielilor efectuate de utilizator, cum sunt:".De asemenea, solicită completarea frazei de la art. 5 teza B: "bugetul de cheltuieli este compus din totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator, cum sunt:", după cum urmează: "Bugetul de cheltuieli este compus din totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru comunicarea publică a operelor muzicale: [...]."Solicită înlăturarea din partea finală a art. 5 teza B a frazei: "[...], cheltuieli de publicitate şi promoţie, cheltuieli de regie şi orice alte cheltuieli necesare desfăşurării spectacolului, concertului sau manifestării artistice", aceasta devenind inutilă prin completarea frazei din paragraful anterior.II. Alte lipsuri ale Hotărârii arbitraleArbitrii nu au analizat şi nici soluţionat în vreun fel mai multe din propunerile apelantei. În speţă, nu au analizat solicitările de acordare a unei reduceri în cazul în care (i) se promovează cultura locală sau (îi) se respectă întru totul metodologia. Aceste reduceri sunt acordate în practica europeană, aşa cum a fost probat în cursul arbitrajului şi cum va rezultă din probatoriul din prezenta cauză.De asemenea, arbitrii nu au analizat formularele simplificate propuse de apelantă pentru solicitarea şi obţinerea unei autorizaţii - licenţa neexclusivă (texte propuse în anexele 2 şi 3). Aceste propuneri preîntâmpina practica de până acum de încheiere a unui contract impus unilateral de UCMR-ADA, cu multiple clauze-tip, inclusiv penalităţi de 50.000 lei indiferent de valoarea datorată către UCMR-ADA.În sensul celor de mai sus, apelanta ARCUB a făcut următoarele propuneri:Solicită introducerea următoarelor alineate distincte în cadrul articolelor de mai jos:- Art. 3: "(2) Formularele de solicitare şi de acordare a autorizaţiei licenţă neexclusivă se află în anexele nr. 1 şi 2 ale prezentei metodologii."- Art. 10: "(1) Pentru utilizările prevăzute în tabelele de mai jos, utilizatorii care încheie autorizaţie licenţă neexclusivă în condiţiile art. 1 şi îşi îndeplinesc la termen obligaţiile de plată şi raportare, conform prezentei metodologii, beneficiază de o reducere de 20% a remuneraţiei datorate pentru acel spectacol, concert sau eveniment muzical. (2) Conform practicii europene, pentru concertele, spectacolele sau evenimentele muzicale prin care se promovează cultura locală sau naţională, organizatorii beneficiază de o reducere suplimentară de 10% a remuneraţiei datorate pentru acel spectacol, concert sau eveniment muzical."De asemenea, ARCUB a solicitat ţinerea unei evidenţe şi transmiterea acesteia către utilizatorii care au plătit remuneraţiile. Această solicitare este similară cu mai multe clauze din metodologie, în care solicitanţii trebuie să transmită către UCMR-ADA rapoarte cu multiple informaţii. Ca urmare, s-ar obţine un echilibru rezonabil, printr-un mecanism transparent de informare a utilizatorului care plăteşte cu privire la alocarea făcută efectiv din sumele vărsate.Solicită aşadar introducerea unui aliniat distinct:- Art. 8: "(8) La solicitarea utilizatorului, UCMR-ADA va transmite un raport scris la sfârşitul anului în care a avut încasarea remuneraţiilor pentru comunicarea publică a operelor muzicale, la sediul utilizatorului, conţinând informaţii cu privire la modul şi proporţia alocării remuneraţiilor colectate de la utilizatorul respectiv."De asemenea, tabelul de la art. 4 din textul metodologiei este incomplet şi generator de confuzii.De exemplu, în antetul primei coloane trebuia specificat: "Tipul concertului/spectacolului/manifestării artistice".Mai departe, în coloana a treia, la pct. 10 şi 11, trebuie descrisă complet remuneraţia minimă: "500 lei/concert/ spectacol/manifestare artistică". În caz contrar, spre exemplu în cazul unei manifestări artistice încadrate la pct. 10 "Concerte, spectacole sau manifestări artistice cu caracter festiv", care prevede în program 3 concerte, nu se poate calcula precis remuneraţia minimă a acelui eveniment. Poate fi vorba:- de 1 eveniment artistic x 500 lei, rezultă remuneraţie minimă de 500 lei;- de 3 concerte x 500 lei/concert, rezultă remuneraţie minimă de 1.500 lei;- de 1 eveniment artistic şi 3 concerte, rezultă remuneraţie minimă de 2.000 lei.Se arată că actuala formă de licenţă impusă de UCMR-ADA (anexa 4) nu corespunde cu prevederile metodologiei. În speţă, două încălcări sunt evidente:- în art. 16 se impun fără niciun temei legal daune către UCMR-ADA, reprezentând triplul remuneraţiilor ce s-ar fi cuvenit pentru comunicarea publică, în cazul comunicării de opere muzicale fără autorizaţie licenţă neexclusivă.- în chiar titlul autorizaţiei se specifică: "valabilă numai însoţită de documentele de plată ale remuneraţiilor scadente". Or, niciun temei legal nu exista să condiţioneze acordarea autorizaţiei licenţă neexclusivă de plată remuneraţiei.Faţă de aceste abuzuri, pentru prevenirea lor ulterioară şi exercitarea cu bună-credinţă a relaţiei utilizatori - UCMR-ADA, se solicită instanţei să se pronunţe dacă UCMR-ADA poate impune un formular tipizat în vederea încheierii autorizaţiei licenţă neexclusivă sau există doar câteva elemente obligatorii, iar alte detalii cum ar fi daune, penalităţi etc. putând fi doar negociate, nu impuse.În drept, au fost invocate prevederile art. 131^1, art. 131^2 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.În motivarea cererii de apel formulate de apelanta Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, se arată următoarele:I. "Baza de calcul" - formulare imprecisă şi care permite interpretări subiectiveFormularea art. 5 teza A nu este clară, întrucât nu stabileşte din ce anume trebuie să provină veniturile. Fraza "veniturile obţinute de utilizator" trebuie aşadar completată cu precizarea "din comunicarea publică a operelor muzicale", pentru a nu lăsa loc la interpretări eronate şi solicitări de sume de bani care nu au nicio legătură cu comunicarea publică (e.g. sume obţinute din activităţi în care nu s-a comunicat nicio operă muzicală).Această completare se coroborează cu teza B a art. 5, unde e precizat: "în cazul în care nu se realizează venituri din organizarea concertului, spectacolului sau manifestării artistice".De asemenea, arbitrii au stabilit o bază de calcul imprecisă, lăsând loc la interpretări subiective. Astfel, consideră că trebuie eliminată sintagma "cum sunt": "Veniturile, [...] cum sunt:" din art. 5 teza A. Enumerarea din art. 5 teza A este suficient de acoperitoare pentru orice situaţie şi nu permite interpretări de natură subiectivă.De asemenea, solicită eliminarea art. 5 lit. e) "alocaţiile sau alte finanţări bugetare destinate subvenţionării preţului biletelor spectacolului, concertului ori manifestării artistice", întrucât aceste alocaţii nu vor fi niciodată venituri obţinute de utilizator din organizarea evenimentului muzical, ci vor fi întotdeauna sume provenind de la bugetul de stat, destinate în prealabil organizării ulterioare a unor evenimente muzicale.Teza B a art. 5 este la fel de neclară. Solicită eliminarea sintagmei "cum sunt:" "[...] cheltuielilor efectuate de utilizator, cum sunt:".De asemenea, solicită completarea frazei de la art. 5 teza B: "Bugetul de cheltuieli este compus din totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator, cum sunt:" după cum urmează: "Bugetul de cheltuieli este compus din totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru comunicarea publică a operelor muzicale: [...]."Solicită înlăturarea din partea finală a art. 5 teza B a frazei: "[...], cheltuieli de publicitate şi promoţie, cheltuieli de regie şi orice alte cheltuieli necesare desfăşurării spectacolului, concertului sau manifestării artistice", aceasta devenind inutilă prin completarea frazei din paragraful anterior.II. Alte lipsuri ale Hotărârii arbitraleArbitrii nu au analizat şi nici soluţionat în vreun fel mai multe din propunerile apelantei. În speţă, nu au analizat solicitările de acordare a unei reduceri în cazul în care (i) se promovează cultura locală sau (îi) se respectă întru totul metodologia. Aceste reduceri sunt acordate în practica europeană, aşa cum a fost probat în cursul arbitrajului şi cum va rezultă din probatoriul din prezenta cauză.De asemenea, arbitrii nu au analizat formularele simplificate propuse de apelantă pentru solicitarea şi obţinerea unei autorizaţii licenţă neexclusivă (texte propuse în anexele 2 şi 3). Aceste propuneri preîntâmpină practica de până acum de încheiere a unui contract impus unilateral de UCMR-ADA, cu multiple clauze-tip, inclusiv penalităţi de 50.000 lei indiferent de valoarea datorată către UCMR-ADA.În sensul celor de mai sus, apelanta Primăria Municipiului Bucureşti prin Direcţia Cultură, a făcut următoarele propuneri:Solicită introducerea următoarelor aliniate distincte în cadrul articolelor de mai jos:- Art. 3: "(2) Formularele de solicitare şi de acordare a autorizaţiei licenţă neexclusivă se află în anexele 1 şi 2 ale prezentei metodologii."- Art. 10: "(1) Pentru utilizările prevăzute în tabelele de mai jos, utilizatorii care încheie autorizaţie licenţă neexclusivă în condiţiile art. 1, şi îşi îndeplinesc la termen obligaţiile de plată şi raportare, conform prezentei metodologii, beneficiază de o reducere de 20% a remuneraţiei datorate pentru acel spectacol, concert sau eveniment muzical. (2) Conform practicii europene, pentru concertele, spectacolele sau evenimentele muzicale prin care se promovează cultura locală sau naţională, organizatorii beneficiază de o reducere suplimentară de 10% a remuneraţiei datorate pentru acel spectacol, concert sau eveniment muzical."De asemenea, s-a solicitat ţinerea unei evidenţe şi transmiterea acesteia către utilizatorii care au plătit remuneraţiile. Această solicitare este similară cu mai multe clauze din metodologie, în care solicitanţii trebuie să transmită către UCMR-ADA rapoarte cu multiple informaţii. Ca urmare, s-ar obţine un echilibru rezonabil, printr-un mecanism transparent de informare a utilizatorului care plăteşte cu privire la alocarea făcută efectiv din sumele vărsate.Solicită aşadar introducerea unui aliniat distinct:- Art. 8: "(8) La solicitarea utilizatorului, UCMR-ADA va transmite un raport scris la sfârşitul anului în care a avut încasarea remuneraţiilor pentru comunicarea publică a operelor muzicale, la sediul utilizatorului, conţinând informaţii cu privire la modul şi proporţia alocării remuneraţiilor colectate de la utilizatorul respectiv."De asemenea, tabelul de la art. 4 din textul metodologiei este incomplet şi generator de confuzii.De exemplu, în antetul primei coloane trebuia specificat: "Tipul concertului/spectacolului/manifestării artistice".Mai departe, în coloana a treia, la pct. 10 şi 11, trebuie descrisă complet remuneraţia minimă: "500 lei/concert/spectacol/manifestare artistică". În caz contrar, spre exemplu, în cazul unei manifestări artistice încadrate la pct. 10 "Concerte, spectacole sau manifestări artistice cu caracter festiv", care prevede în program 3 concerte, nu se poate calcula precis remuneraţia minimă a acelui eveniment. Poate fi vorba:- de 1 eveniment artistic x 500 lei, rezultă remuneraţie minimă de 500 lei;- de 3 concerte x 500 lei/concert, rezultă remuneraţie minimă de 1.500 lei;- de 1 eveniment artistic şi 3 concerte, rezultă remuneraţie minimă de 2.000 lei.Se arată că actuala formă de licenţă impusă de UCMR-ADA (anexa 4) nu corespunde cu prevederile metodologiei. În speţă, două încălcări sunt evidente:- în art. 16 se impun fără niciun temei legal daune către UCMR-ADA, reprezentând triplul remuneraţiilor ce s-ar fi cuvenit pentru comunicarea publică, în cazul comunicării de opere muzicale fără autorizaţie licenţă neexclusivă.- în chiar titlul autorizaţiei se specifică: valabilă numai însoţită de documentele de plată ale remuneraţiilor scadente. Or, niciun temei legal nu există să condiţioneze acordarea autorizaţiei licenţă neexclusivă de plată remuneraţiei.Faţă de aceste abuzuri, pentru prevenirea lor ulterioară şi exercitarea cu bună-credinţă a relaţiei utilizatori - UCMR-ADA, se solicită instanţei să se pronunţe dacă UCMR-ADA poate impune un formular tipizat în vederea încheierii autorizaţiei licenţă neexclusivă sau există doar câteva elemente obligatorii, iar alte detalii cum ar fi daune, penalităţi etc. putând fi doar negociate, nu impuse.În drept, au fost invocate prevederile art. 131^1, art. 131^2 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.Prin apelul formulat de apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor, se solicită admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii arbitrale, modificarea în parte a metodologiilor a căror formă a fost stabilită prin Hotărârea arbitrală din 12 aprilie 2010, publicată prin Decizia preşedintelui Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 189/2010, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 3 mai 2010.Se solicită modificarea hotărârii arbitrale apelate, după cum urmează:- modificarea tabelului conform celor arătate în cererea de apel;- modificarea art. 5 alin. (1) pct. A în sensul că baza de calcul al remuneraţiilor o reprezintă: "veniturile obţinute de utilizator din activitatea în cadrul căreia sunt comunicate public opere muzicale, cum ar fi veniturile din: ..."- modificarea art. 5 alin. (1) pct. A lit. e) în sensul că din baza de calcul al remuneraţiilor fac parte şi veniturile din "alocaţiile sau alte finanţări bugetare";- modificarea art. 7 alin. (1) lit. e) în sensul de a avea următorul conţinut: "e) denumirea, autorii şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile, pentru fiecare eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistică)";- modificarea art. 7 alin. (2) lit. f) în sensul de a avea următorul conţinut: "f) denumirea, autorii şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile, pentru fiecare eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistică)";- modificarea art. 8 în sensul că: "Organismul de gestiune colectivă poate monitoriza, prin reprezentanţi împuterniciţi în acest sens, utilizarea operelor muzicale, accesul acestora fiind permis în mod liber în orice spaţiu de utilizare a muzicii, în baza unei delegaţii speciale. Pentru realizarea monitorizării reprezentanţii organismului de gestiune colectivă pot utiliza echipamente de înregistrare audio şi/sau video portabile în spaţiile în care sunt utilizate operele muzicale, fără a fi necesară o autorizare prealabilă a utilizatorului şi fără plată, înregistrările astfel efectuate făcând dovada deplină a utilizării operelor muzicale."În motivarea apelului, s-au arătat următoarele:1. Hotărârea arbitrală, în ceea ce priveşte remuneraţiile procentuale, a fost dată cu încălcarea art. 131^2 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Potrivit Hotărârii arbitrale, în mod netemeinic şi nelegal, completul de arbitraj a stabilit la art. 4 din metodologie un nivel diminuat al remuneraţiilor procentuale pentru următoarele considerente:- "necesitatea încurajării serviciilor de comunicare publică a operelor muzicale în concerte, spectacole sau manifestări artistice";- "evitarea situaţiei inechitabile în care un posibil utilizator ar datora titularilor de drepturi sume mai mari decât cele încasate";- "asigurarea unui echilibru între interesul publicului de a avea acces la concerte, spectacole sau manifestări artistice";- "încurajarea dezvoltării investiţiilor în acest domeniu";- "interesul creatorilor de a fi remuneraţi pentru utilizarea operelor lor".Se arată că niciunul din criteriile (considerentele) reţinute de completul de arbitraj pentru a stabili remuneraţii procentuale nu se regăseşte printre criteriile prevăzute în mod expres de lege.Ignorând criteriile prevăzute de lege şi în mod special practica europeană, inclusiv cea din România, completul de arbitraj a redus remuneraţiile procentuale prevăzute de metodologie faţă de cele practicate în România în perioada 1999-2010 şi faţă de cele practicate la nivel european.Cu toate că UCMR-ADA a invocat atât practica din România, cât şi din celelalte ţări ale Uniunii Europene, instanţa a neglijat acest criteriu legal şi a reţinut exclusiv alte criterii decât cele prevăzute în lege pentru a justifica diminuarea remuneraţiilor procentuale.Hotărârea arbitrală şi astfel diminuarea remuneraţiilor procentuale este nelegală, fiind dată cu încălcarea art. 131^2 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.În plus, în mod cu totul şi cu totul surprinzător, pentru a pronunţa hotărârea apelată şi pentru a stabili forma finală a metodologiei, completul de arbitraj invoca "interesul creatorilor de a fi remuneraţi pentru utilizarea operelor lor" pentru a justifica diminuarea unui drept la remuneraţie recunoscut prin lege şi prin Convenţia de la Berna ratificată de România prin Legea nr. 77/1998.Se arată că remuneraţia reprezintă un drept al autorilor şi nu un simplu interes al acestora. Dreptul patrimonial de autor este un drept de proprietate privată, recunoscut şi garantat şi prin art. 44 din Constituţia României. Dreptul patrimonial de autor, ca orice alt drept de proprietate privată, nu poate fi restrâns decât în condiţii exprese şi speciale.Contrar dispoziţiilor constituţionale, ale Convenţiei de la Berna, ratificată de România prin Legea nr. 77/1998, şi ale art. 1 din Primul protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea arbitrală reţine în mod nelegal că autorii au interes la remuneraţie.În realitate legea recunoaşte autorilor un drept şi nu un interes la remuneraţie.Mai mult, completul de arbitraj a diminuat dreptul autorilor la remuneraţie prevăzut atât de Hotărârea Guvernului nr. 769/1999 anexa 3, dar şi de titlul II al metodologiei publicate prin Decizia preşedintelui Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 365/2006, precum şi faţă de remuneraţiile practicate în celelalte state membre ale Uniunii Europene.Procedând astfel, prin diminuarea remuneraţiilor procentuale, Hotărârea arbitrală încalcă dreptul de proprietate al autorilor, precum şi prevederile legale.Având în vedere că prin Hotărârea arbitrală apelată ce a stabilit remuneraţiile cuprinse în tabelul de la art. 4 din metodologie s-au încălcat prevederile art. 131^2 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, solicită admiterea apelului, modificarea art. 4 al metodologiei în sensul modificării remuneraţiilor procentuale din tabel, conform celor indicate în cererea de apel.Hotărârea arbitrală în mod nelegal şi netemeinic, cu încălcarea drepturilor patrimoniale de autor şi prejudicierea titularilor acestora, contrar practicii europene a introdus în metodologie noi "modalităţi" de utilizare a operelor muzicale pentru care a prevăzut remuneraţii minime procentuale ce avantajează anumite categorii de utilizatori, drept pentru care solicită eliminarea acestor "modalităţi" de utilizare din tabel. Comunicarea publică a operelor muzicale ce ar fi fost inclusă în aceste "modalităţi" este deja cuprinsă în celelalte tipuri de utilizare specificate în celelalte puncte ale tabelului.2. Hotărârea este nelegală şi cu privire la unele dispoziţii ale art. 5.Hotărârea este dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Potrivit acestei dispoziţii legale, baza de calcul al remuneraţiilor procentuale o constituie "veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul, cum ar fi: radiodifuzare, retransmitere prin cablu sau comunicare publică".Metodologia menţionează cu caracter exemplificativ categoriile de venituri ce fac parte din baza de calcul al remuneraţiei.Cu toate acestea, pentru veniturile din alocaţii sau subvenţii bugetare, cu încălcarea dispoziţiei legale mai sus menţionate, limitează în mod nelegal baza de calcul pentru această categorie de venituri numai la alocaţiile sau alte finanţări bugetare prin care se subvenţionează preţul biletului.Metodologia contravine astfel dispoziţiilor legale şi în plus afectează mediul concurenţial dintre utilizatorii de opere muzicale care nu primesc alocaţii sau alte finanţări bugetare şi utilizatorii care primesc astfel de finanţări sau alocaţii pentru finanţarea şi asigurarea desfăşurării activităţii de spectacole, dar fără ca prin aceasta să se realizeze o subvenţionare a preţului biletelor de spectacol.Astfel, prima categorie de utilizatori va plăti remuneraţii la întregul volum al veniturilor, în timp ce a doua categorie de utilizatori va fi exceptată de la plata unei părţi a remuneraţiei prin fragmentarea bazei de calcul ca urmare a excluderii nelegale a veniturilor din alocaţii sau finanţări bugetare pentru susţinerea activităţii de spectacole, concerte ori alte manifestări artistice a utilizatorului, dar care nu sunt destinate subvenţionării preţului biletelor.În concluzie, în mod nelegal prin Hotărârea arbitrală a fost realizată o fragmentare a bazei de calcul a remuneraţiei atunci când veniturile aferente activităţii în cadrul căreia sunt comunicate public opere muzicale provin din alocaţii sau alte finanţări bugetare. O astfel de fragmentare nu este prevăzută şi permisă de lege.Tot în mod nelegal la art. 5 alin. (1) pct. A din Hotărârea arbitrală defineşte noţiunea de bază de calcul, respectiv venituri, într-un alt sens decât cel prevăzut de lege.Astfel, art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare prevede, fără excepţie ca remuneraţiile procentuale se raportează la "veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul".Noţiunea de venituri este reglementată prin legea contabilităţii şi prin alte norme legale financiar-contabile. O parte a taxelor, aşa cum este TVA, potrivit actualelor dispoziţii legale nu reprezintă venituri. Nu aceeaşi este situaţia pentru alte taxe şi impozite. Astfel, anumite taxe şi impozite reprezintă obligaţii ale contribuabilului, calculate prin raportare la venituri, fără însă ca prin plata acestora să se diminueze venitul contribuabilului.Astfel, taxele asupra imobilelor sau autoturismelor utilizatorului plătite de către acesta nu diminuează venitul înregistrat potrivit normelor contabile, ci diminuează profitul acestuia.În concluzie, contrar dispoziţiilor legale, Hotărârea arbitrală fragmentează baza de calcul a remuneraţiilor, se substituie legiuitorului şi adaugă la lege o noua noţiune a veniturilor.Pentru aceste motive solicită modificarea art. 5 alin. (1) pct. A în sensul că baza de calcul a remuneraţiilor o reprezintă: "veniturile obţinute de utilizator din activitatea în cadrul căreia sunt comunicate public opere muzicale, cum ar fi veniturile din: ..." astfel cum prevede art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.3. Hotărârea este nelegală şi cu privire la unele dispoziţii ale art. 7.Potrivit art. 130 lit. h) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 127 lit. f) şi art. 134 alin. (2) lit. d) din aceeaşi lege, utilizatorii au obligaţia de a comunică organismelor de gestiune colectivă durata reală de utilizare a fiecărei opere muzicale.Durata reală de utilizare nu coincide în mod obligatoriu cu durata operei muzicale. Utilizarea unei opere poate să fie integrală, parţială sau multiplă, aspect ce prezintă relevanţa asupra repartizării remuneraţiilor către titularii de drepturi de autor.Pentru acest motiv, este nelegală şi netemeinică omiterea de la art. 7 lit. e) a obligaţiei utilizatorului de a comunică durata reală de utilizare a fiecărei opere muzicale şi menţionarea doar a obligaţiei de a comunică durata operelor muzicale.Pentru acest motiv este necesar să fie comunicată în raport durata reală de utilizare a fiecărei opere muzicale astfel încât UCMR-ADA să poată repartiza remuneraţiile colectate proporţional cu durata de utilizare a operelor muzicale şi nu cu durata operei, drept pentru care solicită modificarea art. 7 alin. (1) lit. e) din metodologie în sensul de a avea următorul conţinut:"e) denumirea, autorii şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile;"Pentru aceleaşi motive solicită şi modificarea art. 7 alin. (2) lit. f) în sensul de a avea următorul conţinut: "f) denumirea, autorii şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile, pentru fiecare eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistică)".4. Hotărârea este dată cu încălcarea art. 37 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Contrar dispoziţiei exprese a legiuitorului, Hotărârea arbitrală, prin art. 8 al metodologiei, limitează şi condiţionează monitorizarea activităţii de utilizare a operelor muzicale de acordul prealabil al utilizatorului. Astfel, pentru a monitoriza activitatea de comunicare publică a operelor muzicale cu ajutorul echipamentelor de înregistrare audio/video, singura cu relevanţă în astfel de situaţii, metodologia impune organismului de gestiune colectivă să obţină acordul prealabil al utilizatorului.Potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, "pentru supravegherea utilizării repertoriului propriu de către terţi, organismele de gestiune colectivă pot monitoriza prin orice mijloace activitatea utilizatorilor, fără a fi necesară autorizarea acestora şi fără plată".Pentru aceste motive solicită modificarea art. 8 din metodologie în sensul că: "Organismul de gestiune colectivă poate monitoriza, prin reprezentanţi împuterniciţi în acest sens, utilizarea operelor muzicale, accesul acestora fiind permis în mod liber în orice spaţiu de utilizare a muzicii, în baza unei delegaţii speciale. Pentru realizarea monitorizării reprezentanţii organismului de gestiune colectivă pot utiliza echipamente de înregistrare audio şi/sau video portabile în spaţiile în care sunt utilizate operele muzicale, fără a fi necesară o autorizare prealabilă a utilizatorului şi fără plată, înregistrările astfel efectuate făcând dovada deplină a utilizării operelor muzicale."În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 8/1996, cu modificările ulterioare, ale Convenţiei de la Berna ratificată de România prin Legea nr. 77/1998, ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ale art. 282 şi următoarele din Codul de procedură civilă şi pe toate celelalte prevederi legale incidente în cauză.Prin apelul formulat de apelanta Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Evenimente din România (APOSR), se solicită admiterea apelului şi modificarea în parte a Hotărârii arbitrale.În motivarea cererii de apel, se arată următoarele:Apelanta invocă ineficacitatea unora dintre dispoziţiile hotărârii, precum şi faptul că altele sunt în defavoarea utilizatorilor, fiind susceptibile de a genera venituri nejustificate titularilor de drepturi.Se arată că este oportună introducerea unei menţiuni legale în cuprinsul metodologiei, în sensul că aceasta produce efecte numai pentru operele muzicale purtătoare de drepturi; operele folclorice sau cele ale căror autori au decedat cu peste 70 de ani în urmă ori cu autori necunoscuţi nu trebuie să facă obiectul prezentei metodologii. Plata nediscriminatorie pentru utilizarea oricăror opere muzicale ar genera o redevenţă nedatorată în beneficiul unor titulari de drepturi care nu pot fi identificaţi de către utilizatori.Se arată următoarele critici:(i) definiţia utilizatorului este de natură a crea confuzii, trebuind să fie lămurită.Astfel, art. 2 alin. (2) reglementează situaţia în care un eveniment este organizat de două sau mai multe persoane, stabilind că acestea răspund solidar. Criticile vizează atât aspecte de legalitate, cât şi de redactare a acestui text.Se arată că este organizator acea persoană care îşi asumă responsabilitatea de a organiza, urmând să furnizeze resursele pe baza cărora acel eveniment se poate realiza. Definiţia este dată prin analogie cu un alt text legal, respectiv cel referitor la drepturile producătorilor.În lipsa unor dispoziţii exprese, apelanta consideră că raportarea se poate face la acest text legal, organizator al concertului sau al evenimentului fiind acea persoană care furnizează resursele organizării, inclusiv dar fără a se limita, la responsabilitatea asumată în faţa organelor fiscale în ceea ce priveşte realizarea decontului de bilete. Aşadar, numai organizatorului îi revine dubla obligaţie de a obţine licenţa neexclusivă şi de a plăti remuneraţia, obligaţie care nu e nici divizibilă şi nici transmisibilă.Se arată că textul este deficitar redactat în sensul stabilirii unei obligaţii de răspundere în solidar faţă de obligaţiile existente în metodologie, deoarece singurele obligaţii sunt cele de a obţine licenţa şi de a plăti remuneraţia, iar licenţa este unică pentru fiecare eveniment. Astfel, textul conţine dispoziţii care nu pot fi aduse la îndeplinire deoarece sunt contradictorii.(îi) obţinerea licenţei neexclusive într-un termen de mai mult de 10 zile înaintea desfăşurării evenimentuluiSe arată că această prevedere nu este concordantă cu realităţile economice existente în piaţa de profil la acest moment. Cu alte cuvinte, organizatorul are obligaţia de a solicita autorizarea cu cel puţin 10 zile înainte de eveniment. În condiţiile în care biletele se comercializează până în ziua spectacolului, existând posibilitatea anulării spectacolului înaintea datei de realizare, termenul minim de obţinere a licenţei trebuie să fie cu cel puţin 3 zile înaintea evenimentului.Textul metodologiei este deficitar redactat, prevăzând numai obligaţia de a solicita licenţa neexclusivă, dar nu şi obligaţia corelativă a UCMR-ADA de a o acorda, ceea ce este de natură a genera abuzuri. Astfel, se consideră oportun ca instanţa să constate necesitatea introducerii unei obligaţii în sarcina UCMRADA de a acorda licenţa de vreme ce aceasta este solicitată fără drept de refuz.(iii) depăşirea cadrului legal prin stabilirea unor penalităţi de 0,2%Se arată că hotărârea arbitrală ar trebui să fie rezultatul negocierilor dintre titularii de drepturi şi utilizatori, dar apare ca fiind un mijloc de constrângere şi îndatorare a utilizatorilor.Se arată că penalităţile la nivel bugetar sunt de 0,06%, iar uzanţa comercială şi civilă stabileşte penalităţi de 0,05% până la 0,1% pe zi de întârziere.Se mai arată că firesc este ca titularii de drepturi să primească dobânda legală pentru nerespectarea dispoziţiilor metodologiei, iar nu penalităţi. Textul legal este deficitar redactat, neprecizând baza la care aceste penalităţi se aplică şi faptul că acestea nu vor depăşi sub niciun aspect debitul restant şi neachitat al remuneraţiei.(iv) baza de calcul de la art. 5 cuprinde excesiv venituri ce nu pot fi corelate sau nu au legătură cu comunicarea publică a operelor muzicale.Art. 5 lit. A trebuie să aibă un caracter limitativ, iar instanţa trebuie să statueze acest principiu.Ţinând cont de susţinerile UCMR-ADA, noua metodologie ar urma să înlăture prevederile interpretabile din cuprinsul Deciziei nr. 365.Astfel, categoriile de venituri trebuie prevăzute în mod expres şi limitativ, iar aceste venituri trebuie să fie obţinute în mod direct din exploatarea operelor muzicale prin comunicare publică. în această lumină, singurele venituri susceptibile a forma baza de calcul la care să se aplice procentul prevăzut în tabel sunt acelea obţinute din vânzarea de bilete.Prevederea referitoare la publicitatea ocazionată este de natură a genera interpretări care să lărgească în mod nejustificat baza de calcul. Consumaţiile ocazionate generate de spectacol reprezintă o definiţie exagerată, deoarece punerea la dispoziţia publicului a posibilităţii de a efectua consumaţii ţine de confortul oferit de organizator.Se arată că art. 5 pct. B reprezintă o enumerare liberă şi dincolo de limita unui buget de cheltuieli aferent comunicării publice a unor opere muzicale. Se mai arată că baza de calcul poate fi constituită numai din bugetul de cheltuieli aferent onorariilor artiştilor interpreţi şi închirierii echipamentelor cu care comunicarea publică se realizează în mod efectiv.(v) remuneraţii minimeSe arată că introducerea unor remuneraţii minime obligatorii este de natură a face să dispară în mod efectiv evenimentele cu caracter restrâns. Se subliniază cuantumul exorbitant al acestor remuneraţii, care pot stabili un nivel prohibitiv sub care niciun organizator nu îşi va putea desfăşura activitatea, restrângând libertatea economică.Se formulează şi o critică referitoare la aplicabilitatea dispoziţiilor metodologiei prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 8/1996.Existenţa contractelor directe dintre utilizatori şi titularii de drepturi nu a fost avută în vedere nici de Decizia nr. 365 din 2006, nici de prezenta hotărâre.Astfel, nicio dispoziţie legala nu interzice titularilor de drepturi să îşi cedeze drepturile patrimoniale deţinute direct către utilizatori, fiind absurdă interpretarea textului legal ca impunând gestiunea obligatorie faţă de drepturile dobândite.Se arată că drepturile patrimoniale de autor sunt o formă de proprietate şi impunerea unei forme de gestiune, în cazul unui refuz de a fi gestionate colectiv, este o atingere adusă art. 136 alin. (5) din Constituţie.În cazul în care un titular de drepturi cedează drepturile către utilizatori, plata unei remuneraţii către UCMR-ADA, din care acest organism de gestiune colectivă poate să îşi oprească un comision de gestiune pentru ca apoi să returneze parţial remuneraţia, apare ca o îmbogăţire fără justă cauză, în condiţiile art. 992 din Codul civil.În drept, au fost invocate prevederile art. 131^2 din Legea nr. 8/1996.În cauză a fost formulată întâmpinare de către Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Evenimente din România (APOSR).Apelul formulat de apelanta Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Evenimente din România (APOSR) a fost înregistrat sub nr. 5.132/2/2010 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, iar celelalte apeluri sub nr. 4.504/2/2010 pe rolul aceleiaşi instanţe.La termenul din data de 2 decembrie 2010 s-a dispus conexarea Dosarului nr. 5.132/2/2010 la Dosarul nr. 4.504/2/2010 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală. A fost administrată proba cu înscrisuri, solicitată şi încuviinţată pentru toate apelantele din cauză.Analizând apelurile de faţă prin prisma motivelor formulate, a apărărilor expuse şi a probelor administrate,CURTEAreţine următoarele:I. În ceea ce priveşte apelul formulat de apelanta Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, un prim motiv de critică se referă la baza de calcul al remuneraţiilor.1. Se critică formularea art. 5 teza A, solicitându-se completarea sintagmei "veniturile obţinute de utilizator" cu precizarea "din comunicarea publică a operelor muzicale".Sub acest aspect, Curtea constată că obiectul prezentului arbitraj l-a reprezentat stabilirea formei finale a metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice.Apoi, prevederile art. 123^1 alin. (1) lit. (e) din Legea nr.8/1996 se referă la gestiunea colectivă obligatorie pentru exercitarea dreptului de comunicare publică a operelor muzicale.Este de reţinut şi argumentul de text invocat de apelantă, în sensul că teza B a art. 5 se referă în mod expres la "venituri din organizarea concertului, spectacolului sau manifestării artistice".Astfel, pentru coroborarea acestor două texte, precum şi pentru asigurarea unităţii lingvistice şi terminologice pe tot cuprinsul metodologiei, Curtea consideră că se impune modificarea prevederilor criticate, în sensul introducerii în text a sintagmei "obţinute de utilizatori din comunicarea de opere muzicale în concerte, spectacole sau manifestări artistice".2. Tot cu privire la art. 5 lit. A, apelanta solicită eliminarea sintagmei "cum sunt", pentru a se înlătura posibilitatea apariţiei de interpretări subiective, enumerarea din text fiind deja suficientă şi acoperitoare pentru toate categoriile de venituri.Curtea va respinge însă acest motiv de apel, având în vedere faptul că însuşi modul de redactare a textului legal sugerează că s-a urmărit definirea noţiunii de "venituri" într-o manieră enumerativă, tocmai dintr-o dificultate obiectivă şi practică de a identifica toate posibilele categorii de venituri ce ar putea fi încadrate în text. Pe de altă parte, dacă susţinerea apelantei este corectă şi nu mai există astfel de categorii de venituri care să nu fie deja enumerate în textul amintit, atunci este lipsită de aplicabilitate practică sintagma criticată, neexistând un interes real în eliminarea acesteia.3. Apelanta a mai solicitat eliminarea art. 5 lit. e) din categoria veniturilor ("alocaţiile sau alte finanţări bugetare destinate subvenţionării preţului biletelor spectacolului, concertului, ori manifestării artistice"), întrucât aceste alocaţii nu vor fi niciodată venituri obţinute de utilizator din organizarea evenimentului muzical, ci vor fi întotdeauna sume provenind de la bugetul de stat, destinate în prealabil organizării ulterioare a unor evenimente muzicale.Curtea va respinge această solicitare, considerând nefondată critica adusă de apelantă.Pentru a stabili dacă alocaţiile sau alte finanţări bugetare destinate subvenţionării preţului biletelor pot fi luate în considerare la stabilirea bazei de calcul pentru plata remuneraţiilor, trebuie avut în vedere care a fost scopul avut în vedere de legiuitor atunci când a stabilit că remuneraţiile trebuie raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul.Din interpretarea strict literală a dispoziţiilor art. 131^1 alin. (2) din Legea nr.8/1996 nu există niciun impediment în a încadra alocaţiile şi finanţările bugetare în categoria veniturilor obţinute din comunicarea publică a operelor muzicale.Principiul de bază ce trebuie să prevaleze în materia dreptului de autor este acela în sensul că titularii drepturilor de autor trebuie să beneficieze de remuneraţie stabilită după criterii unitare şi egale, indiferent de utilizatorul operelor. În acelaşi timp, trebuie să existe un tratament juridic unitar aplicabil utilizatorilor, pentru a nu se crea o discriminare între aceştia.Cu alte cuvinte, Curtea reţine că, în cazul utilizării identice a operelor lor de către utilizatori care obţin surse financiare în cuantum egal, autorii operelor trebuie să primească remuneraţii egale. O interpretare contrară ar duce la situaţii inegale atât între autori, cât şi între utilizatori.Astfel, excluderea din baza de calcul pentru stabilirea remuneraţiilor a sumelor de bani primite cu titlu de alocaţii sau finanţări bugetare ar afecta drepturile cuvenite titularilor de opere muzicale.Având în vedere aceste considerente, Curtea consideră că, faţă de modul de redactare şi de interpretare a dispoziţiilor art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, se consideră că alocaţiile şi finanţările bugetare destinate subvenţionării biletului sunt venituri în sensul textului legal amintit anterior şi pot face parte din baza de calcul al remuneraţiei.4. Apelanta mai solicită eliminarea sintagmei "cum sunt" din cuprinsul tezei B a art. 5 , tot pe motiv de neclaritate.Pentru aceleaşi argumente reţinute de Curte şi la critica adusă art. 5 lit. A pe acelaşi motiv, Curtea va respinge această solicitare. Astfel, însuşi modul de redactare a textului legal sugerează că s-a urmărit definirea noţiunii de "cheltuieli" într-o manieră enumerativă, tocmai dintr-o dificultate obiectivă şi practică de a identifica toate posibilele categorii ce ar putea fi încadrate în text. Pe de altă parte, dacă susţinerea apelantei este corectă şi nu mai există astfel de categorii de venituri care să nu fie deja enumerate în textul amintit, atunci este lipsită de aplicabilitate practică sintagma criticată, neexistând un interes real în eliminarea acesteia.5. De asemenea, apelanta mai solicită completarea frazei de la art. 5 teza B: "bugetul de cheltuieli este compus din totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator, cum sunt:" după cum urmează: "Bugetul de cheltuieli este compus din totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru comunicarea publică a operelor muzicale: [...]."Pentru argumentele deja expuse la pct. I.1. din prezenta hotărâre, existând identitate de raţiune, pentru asigurarea unităţii lingvistice şi terminologice, Curtea va dispune modificarea textului de la art. 5 lit. B din metodologie, în sensul introducerii sintagmei "efectuate de utilizatori pentru comunicarea publică de opere muzicale în concerte, spectacole sau manifestări artistice".6. Apelanta mai solicită înlăturarea din partea finală a art. 5 teza B a frazei: "[...], cheltuieli de publicitate şi promoţie, cheltuieli de regie şi orice alte cheltuieli necesare desfăşurării spectacolului, concertului sau manifestării artistice", întrucât aceasta ar deveni inutilă prin completarea frazei din paragraful anterior.Curtea respinge această solicitare, având în vedere argumentul legat de caracterul enumerativ al definiţiei date noţiunii de "cheltuieli", repetat şi la pct. I.4 din prezenta hotărâre.7. Apelanta mai invocă faptul că arbitrii nu au analizat solicitările de acordare a unei reduceri în cazul în care se promovează cultura locală sau se respectă întru totul metodologia, având în vedere că aceste reduceri sunt acordate în practica europeană.Curtea respinge acest motiv de apel, având în vedere, pe de o parte, faptul că orice reducere de remuneraţie ar trebui să fie acordată ca urmare a unor negocieri, intervenţia instanţei (chiar învestită cu judecarea apelului împotriva hotărârii arbitrale) fiind una limitată, chestiunea în discuţie fiind legată de oportunitatea acordării unor asemenea reduceri, iar nu de legalitatea sau nelegalitatea lor, neexistând un text legal care să impună ori să interzică expres acest lucru.Pe de altă parte, noţiunea de "promovare a culturii locale" este vag definită şi susceptibilă de interpretări atât de largi şi extensive, încât ar putea duce la o aplicare abuzivă. De asemenea, Curtea nu consideră că este oportun a se acordă reduceri pentru respectarea corespunzătoare a metodologiei, deoarece regula în desfăşurarea raporturilor juridice ar trebui să fie respectarea legii în litera şi spiritul ei, şi nu nerespectarea ei; cu alte cuvinte, stimulentul respectării legii ar trebui să fie legea însăşi.8. Apelanta mai invocă faptul că arbitrii nu au analizat formularele simplificate propuse de apelantă pentru solicitarea şi obţinerea unei autorizaţii licenţă neexclusivă (texte propuse în anexele nr. 2 şi 3). Se susţine că aceste propuneri preîntâmpină practica de până acum de încheiere a unui contract impus unilateral de UCMR-ADA, cu multiple clauze-tip, inclusiv penalităţi de 50.000 lei indiferent de valoarea datorată către UCMR-ADA.Curtea constată că nu există nici o obligaţie, dar nici o interdicţie pentru UCMR-ADA de a folosi, în activitatea sa de autorizare a utilizatorilor, formulare tipizate.Legea nu impune o asemenea obligaţie, ceea ce înseamnă că nici utilizatorii nu au obligaţia de a accepta formulare impuse unilateral de UCMR-ADA, dacă acestea nu respectă dispoziţiile legale şi metodologice în vigoare.Pe de altă parte, legea nici nu interzice acestui organism de gestiune colectivă ca, pentru fluidizarea activităţii sale, să emită asemenea formulare, dar cu rezerva respectării dispoziţiilor legale şi metodologice în vigoare.Cum, de altfel, nimic nu împiedică un utilizator, care consideră că o anumită clauză din asemenea formulare este nelegală sau abuzivă, să refuze semnarea lor, iar în caz de conflict, să apeleze la instanţa de judecată pentru tranşarea litigiului.Însă, în concluzie, faţă de principiul disponibilităţii şi al libertăţii circuitului juridic civil, Curtea nu apreciază că se impune necesitatea aprobării unui model-tip de autorizaţie pentru licenţa neexclusivă pentru a preîntâmpina eventuale abuzuri ce ar putea fi comise de către organismul de gestiune colectivă, abuzuri faţă de care utilizatorii s-ar putea apăra individual, prin mijloacele legale.9. Apelanta ARCUB a mai solicitat ţinerea unei evidenţe şi transmiterea acesteia către utilizatorii care au plătit remuneraţiile, ca echilibru rezonabil, printr-un mecanism transparent de informare a utilizatorului care plăteşte cu privire la alocarea făcută efectiv din sumele vărsate.Curtea respinge această solicitare formulată de apelantă, având în vedere că nu există reglementată legal o obligaţie a organismului de gestiune colectivă faţă de utilizatori de a-i informa şi de a le da socoteală cu privire la modul de repartizare ulterioară către titularii drepturilor de autor (ale căror drepturi patrimoniale le gestionează) a remuneraţiilor încasate de la aceştia; o astfel de obligaţie există numai faţă de titularii drepturilor de autor şi ai drepturilor conexe. Art. 130 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, care reglementează obligaţiile organismelor de gestiune colectivă, nu prevede o asemenea obligaţie faţă de utilizatori, or o metodologie de aplicare a unei legi nu poate adăuga la lege.10. Apelanta mai arată că tabelul de la art. 4 din textul metodologiei este incomplet şi generator de confuzii.Curtea va încuviinţa modificarea antetului tabelului, pentru păstrarea unităţii terminologiei, în sensul că se va specifică în antetul primei coloane: "Tipul concertului/spectacolului/ manifestării artistice ".11. Cât priveşte însă critica legată de pct. 10 şi 11 de la lit. A din tabel, Curtea apreciază că aceasta se subscrie mai mult unei cereri de lămurire a modului în care se va calcula remuneraţia, decât unei necesităţi de modificare a tabelului.Astfel, ceea ce invocă apelanta este o viitoare confuzie asupra modului de aplicare a remuneraţiei minime.Or, Curtea constată că din modul de stabilire a remuneraţiei de către arbitri reiese că ceea ce a avut în vedere comisia de arbitri este aplicarea unei remuneraţii minime pe concert. Cât priveşte definirea noţiunilor de "concert", "spectacol" sau "manifestare artistică", Curtea apreciază că nu îi revine sarcina de a le da un conţinut concret prin prezenta hotărâre, urmând ca aplicarea acestor noţiuni şi corelarea lor să se facă fie în raport de dispoziţiile legale, fie în raport de dispoziţiile prezentei metodologii. Astfel, această critică legată de necesitatea modificării tabelului şi la pct. 10 şi 11 de la lit. A nu este susţinută.12. Se mai arată de către apelantă că actuala formă de licenţă impusă de UCMR-ADA nu corespunde prevederilor metodologiei. În speţă, două încălcări sunt evidente: în art. 16 se impun fără niciun temei legal daune către UCMR-ADA, reprezentând triplul remuneraţiilor ce s-ar fi cuvenit pentru comunicarea publică, în cazul comunicării de opere muzicale fără autorizaţie licenţă neexclusivă; în chiar titlul autorizaţiei se specifică: valabilă numai însoţită de documentele de plată ale remuneraţiilor scadente. Or, niciun temei legal nu există să condiţioneze acordarea autorizaţiei licenţă neexclusivă de plată remuneraţiei.Faţă de aceste abuzuri, pentru prevenirea lor ulterioară şi exercitarea cu bună-credinţă a relaţiei utilizatori - UCMR-ADA, se solicită instanţei să se pronunţe dacă UCMR-ADA poate impune un formular tipizat în vederea încheierii autorizaţiei licenţă neexclusivă sau există doar câteva elemente obligatorii, iar alte detalii, cum ar fi daune, penalităţi etc., putând fi doar negociate, nu impuse.Cu privire la acest motiv de apel, Curtea s-a pronunţat deja la pct. 1.8 din prezenta hotărâre, reţinând că legea nu impune o asemenea obligaţie, ceea ce înseamnă că nici utilizatorii nu au obligaţia de a accepta formulare impuse unilateral de UCMRADA, dacă acestea nu respectă dispoziţiile legale şi metodologice în vigoare.Pe de altă parte, legea nici nu interzice acestui organism de gestiune colectivă ca, pentru fluidizarea activităţii sale, să emită asemenea formulare, dar cu rezerva respectării dispoziţiilor legale şi metodologice în vigoare.Cum, de altfel, nimic nu împiedică un utilizator care consideră că o anumită clauză din asemenea formulare este nelegală sau abuzivă să refuze semnarea lor, iar în caz de conflict să apeleze la instanţa de judecată pentru tranşarea litigiului.Curtea mai reţine că nimic nu poate împiedica negocierea dintre organismul de gestiune colectivă şi utilizatorul individual, iar faptul că în prezent organismul de gestiune colectivă ar folosi un formular de autorizaţie licenţă neexclusivă care, potrivit susţinerilor apelantei, ar încălca dispoziţiile legii nu reprezintă un motiv în sine de modificare a metodologiei.II. În ceea ce priveşte apelul formulat de apelanta Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, Curtea constată că motivele acestui apel sunt identice cu cele ale apelantei Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB, astfel că în mod corespunzător va primi aceeaşi soluţionare şi motivare, conform celor arătate la pct. I.1-12.III. 1. Într-un prim motiv de apel, apelanta Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole din România (APOSR) invocă ineficacitatea unora dintre dispoziţiile hotărârii, precum şi faptul că altele sunt în defavoarea utilizatorilor, fiind susceptibile de a genera venituri nejustificate titularilor de drepturi.Se arată că este oportună introducerea unei menţiuni legale în cuprinsul metodologiei, în sensul că aceasta produce efecte numai pentru operele muzicale purtătoare de drepturi, iar nu şi pentru operele folclorice, cele ale căror autori au decedat cu peste 70 de ani în urmă sau cu autori necunoscuţi.Curtea respinge acest prim motiv de apel ca nefiind fondat, ţinând cont că scopul metodologiei este acela de a explicita modul matematic de aplicare a legii, iar nu de a repeta sau sublinia ceea ce este suficient de clar reglementat de Legea-cadru privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Or, legea este suficient de clară în a stabili în ce măsură se nasc, se exercită şi se sting drepturile de autor şi drepturile conexe şi, chiar în lipsa unei astfel de clarificări, Curtea nu consideră că acesta este actul normativ indicat pentru a soluţiona astfel de aspecte juridice, care nu au legătură directă cu modul de calcul al remuneraţiilor.2. Apelanta mai arată că definiţia utilizatorului este de natură a crea confuzii, trebuind să fie lămurită, din perspectiva aplicării prevederilor art. 2 alin. (2), în situaţia în care un eveniment este organizat de două sau mai multe persoane.Pe de o parte, apelanta solicită a se aplică, prin analogie, ca şi definiţie a noţiunii de "organizator", criteriile reglementate de Legea nr. 8/1996 pentru calitatea de producător. Or, Curtea nu poate face o astfel de analogie cât timp noţiunea de "producător" este o noţiune care priveşte alte categorii de drepturi protejate (cele aferente operelor cinematografice şi altor opere audiovizuale) decât cele ce fac obiectul prezentei metodologii.Ceea ce solicită, de fapt, apelanta este definirea noţiunii de "organizator" pentru ipoteza existenţei mai multor persoane fizice sau juridice ce ar putea avea această calitate pentru acelaşi eveniment (concert, spectacol sau manifestare artistică), interesul justificat de apelantă în acest sens fiind acela că singurele obligaţii născute prin metodologie în sarcina organizatorilor sunt cele de a obţine licenţa şi de a plăti remuneraţia, obligaţii care nu pot fi impuse solidar, nu sunt divizibile şi nici transmisibile.Or, Curtea reţine că stabilirea caracterului solidar al obligaţiei ce revine organizatorilor de a obţine licenţa de autorizare nu creează o obligaţie imposibil de executat, modalitatea faptică de executare a acestei obligaţii fiind aceea că fiecare dintre organizatori are dreptul de a solicita eliberarea licenţei, iar obţinerea autorizaţiei de către unul dintre organizatori profită celorlalţi; totodată, pentru realizarea unui concert, spectacol sau a unei manifestări artistice fără licenţă, răspunderea revine fiecărui organizator în parte.Cât priveşte obligaţia de a achita remuneraţia, care este o obligaţie lichidă, sub nicio formă stabilirea caracterului solidar al acesteia nu poate duce la o dificultate practică de aplicare a metodologiei.Curtea constată că, de altfel, chiar în forma de metodologie propusă de ARCUB, PMB şi APOSR în comun (fila 323 din dosarul arbitral), aceste 3 apelante au fost de acord ca, în situaţia în care mai multe persoane intră sub incidenţa noţiunii de "organizator" ( aşa cum o propuseseră aceste 3 apelante), acestea să fie considerate coorganizatori şi să le revină în solidar îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta metodologie.Noţiunea de organizator propusă de apelantă a fost aceea a persoanei sub numele căreia se înregistrează la direcţia de impozite şi taxe locale biletele pentru spectacolul, concertul sau evenimentul muzical, respectiv pentru spectacolele fără bilet, persoana care suportă cheltuielile de organizare a spectacolului, concertului ori evenimentului muzical.Dincolo de aspectul că ceea ce s-a dezbătut în contradictoriu în cadrul procedurii arbitrale a fost dacă se poate stabili sau nu o solidaritate a coorganizatorilor, ceea ce se urmăreşte de fapt prin acest motiv de apel este să se susţină că nu poate exista un eveniment, concert ori spectacol cu mai mulţi organizatori, ci că, prin definirea în modul propus de apelantă, se stabileşte de fapt care este persoana care poartă întreaga răspundere a organizării.Curtea nu exclude însă de plano posibilitatea existenţei unei organizări multiple, motiv pentru care apreciază că nu se impune introducerea în textul metodologiei a unei definiţii a noţiunii de "organizator".3. Apelanta mai critică obligaţia impusă prin metodologie de a obţine licenţa neexclusivă într-un termen de mai mult de 10 zile înaintea desfăşurării evenimentului, pe criterii de eficienţă a acestui termen, solicitând scurtarea acestui termen la 3 zile înaintea evenimentului.Curtea constată că la soluţionarea acestui motiv de apel, care implică o analiză de oportunitate, este utilă verificarea reglementării similare din textul metodologiei anterioare, care prevedea un termen de 5 zile.Apreciind că nu s-a dovedit ineficienţa, inutilitatea sau caracterul greu aplicabil ori vătămător al acestui termen, Curtea consideră oportună menţinerea acestui termen de 5 zile, pentru previzibilitatea legislativă şi pentru asigurarea unei mai uşoare aplicări a prezentei metodologii. Astfel, acest motiv de apel este considerat fondat.Cât priveşte susţinerea apelantei că este oportun ca instanţa să constate necesitatea introducerii unei obligaţii în sarcina UCMR-ADA de a acorda licenţa, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, organismele de gestiune colectivă au obligaţia de a acorda autorizaţii neexclusive utilizatorilor, la cererea acestora, efectuată înainte de utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remuneraţii, prin licenţă neexclusivă, în formă scrisă. Astfel, nu se mai impune reluarea acestei dispoziţii prin metodologie, această solicitare fiind nefondată.4. Apelanta mai critică cuantumul penalităţilor stabilite prin metodologie, arătând că prin stabilirea unor penalităţi de 0,2% se depăşeşte cadrul legal reprezentat de penalităţile la nivel bugetar care sunt de 0,06%, precum şi de uzanţa comercială şi civilă care stabileşte penalităţi de 0,05 % până la 0,1% pe zi de întârziere.Se mai arată de către apelantă că firesc este ca titularii de drepturi să primească dobânda legală pentru nerespectarea dispoziţiilor metodologiei, iar nu penalităţi. Sub acest aspect, Curtea constată că instituirea de penalităţi este o formă de manifestare a libertăţii conţinutului actelor juridice, or chiar apelanta a solicitat, alături de apelantele PMB şi ARCUB, stabilirea unor penalităţi în cuantum de 0,01% pe zi de întârziere, ceea ce înseamnă că în cadrul negocierilor a fost de acord cu stabilirea unor penalităţi ca şi mod de sancţionare a utilizatorilor care întârzie plata remuneraţiei; astfel, părţile de la arbitraj au fost de acord cu stabilirea penalităţilor, dezacordul privind numai cuantumul acestora.Sub acest aspect, criteriile indicate de apelantă pentru cuantumul penalităţilor se referă, de fapt, la cuantumul dobânzii legale; cât timp reglementarea instituie penalităţi, şi nu dobândă legală, aceste criterii nu se pot aplica cu forţă juridică obligatorie.Pe de altă parte însă, aceste criterii nu sunt complet nerelevante, în măsura în care instanţa este oricum chemată să facă o analiză de oportunitate cu privire la acest motiv de apel legat de cuantumul penalităţilor ce se pot aplica pentru întârzierea plăţii remuneraţiei de către utilizatori, iar o comparaţie între cuantumul penalităţilor stabilite de metodologie şi cuantumul dobânzii legale practicate pe piaţă nu este lipsită de utilitate.Aşa cum s-a reţinut mai sus, apelanta a fost de acord cu stabilirea penalităţilor în cuantum de 0,01% pe zi de întârziere, în timp ce apelanta UCMR-ADA a solicitat stabilirea penalităţilor în cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere, aceasta din urmă propunere fiind şi cea aprobată de comisia de arbitri.Având în vedere, pe de o parte, faptul că procesul de negociere şi arbitraj presupune asigurarea unui echilibru între pretenţiile reciproce ale părţilor ori, în situaţia în care arbitrii decid în favoarea exclusivă a uneia dintre pretenţii (cum este cazul de faţă), explicarea raţiunilor obiective care au determinat această soluţie, iar pe de altă parte, faptul că prin hotărârea arbitrală nu se motivează reţinerea cuantumului de 0,2% al penalităţilor, Curtea apreciază că se impune stabilirea prin metodologie, pentru ipoteza întârzierii plăţii remuneraţiilor, a unor penalităţi în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere.Astfel, acest motiv de apel este considerat fondat de către instanţă.Cât priveşte critica apelantei în sensul că nu se precizează baza la care aceste penalităţi se aplică şi faptul că acestea nu vor depăşi sub niciun aspect debitul restant şi neachitat al remuneraţiei, aceste aspecte nu au fost invocate de apelantă la negocieri, nefiind incluse în propunerea acestora. Pe de altă parte, în această materie, în lipsa unor clauze exprese în metodologie, se vor aplica normele legale de drept comun.5. Apelanta mai susţine critici referitoare la baza de calcul de la art. 5 lit. A, respectiv faptul că ar cuprinde excesiv venituri ce nu pot fi corelate sau nu au legătură cu comunicarea publică a operelor muzicale.Curtea nu poate reţine susţinerea apelantei în sensul că art. 5 lit. A trebuie să aibă un caracter limitativ, instanţa trebuind să statueze acest principiu, deoarece ceea ce invocă în esenţă apelanta este reţinerea unei singure categorii de sume (cele obţinute din vânzarea de bilete) care să între în conţinutul noţiunii de "venituri", iar nu o eventuală necesitate de schimbare a tehnicii legislative de definire a unei noţiuni (din maniera enumerativă în cea limitativă).Analizând însă argumentele apelantei pentru excluderea celorlalte categorii de venituri, Curtea constată că de fapt aceasta a motivat doar solicitarea de excludere a veniturilor obţinute din publicitatea ocazionată de spectacol, concert sau evenimentul artistic [(lit. b)] şi cele obţinute din consumaţiile ocazionate/generate de spectacol [(lit. f)]. Astfel, cu privire la lit. c), d) şi e) de la art. 5 lit. A, apelanta nu a motivat în mod concret de ce acestea nu pot reprezenta venituri care să poată fi incluse în calculul remuneraţiei.Curtea înlătură însă criticile legate de lit. b), faţă de argumentul că, din punct de vedere economic şi financiar, în mod evident, veniturile obţinute din publicitatea ocazionată de un eveniment artistic au o strânsă legătură de cauzalitate şi decurg din chiar evenimentul respectiv.Nu aceeaşi este însă opinia Curţii cu privire la veniturile obţinute din consumaţiile ocazionate/generate de spectacol [(lit. f)], care nu au o legătură directă cu evenimentul artistic desfăşurat, neputând constitui venit obţinut din comunicarea publică a operelor muzicale. Astfel de venituri sunt auxiliare unei activităţi de comunicare publică a operei muzicale, iar cuantumul veniturilor obţinute din consumaţii depinde de cu totul alţi factori decât natura operei muzicale comunicate public.Astfel, acest motiv de apel va fi admis, urmând a fi înlăturată lit. f) din cadrul art. 5 lit. A din metodologie.Cât priveşte critica legată de art. 5 lit. B, se susţine că baza de calcul poate fi constituită numai din bugetul de cheltuieli aferent onorariilor artiştilor interpreţi şi închirierii echipamentelor cu care comunicarea publică se realizează în mod efectiv.Curtea respinge acest motiv de critică, având în vedere, pe de o parte, faptul că enumerarea din text este o reluare a prevederilor metodologice anterioare, iar pe de altă parte, apelanta nu motivează în mod expres de ce celelalte categorii de cheltuieli ar trebui excluse din baza de calcul faţă de practica deja existentă de includere a acestora.6. Apelanta a mai formulat un motiv de apel cu privire la remuneraţiile minime, solicitând eliminarea acestora.Pentru argumentele reţinute anterior legate de existenţa unor asemenea prevederi şi în metodologia anterioară, pentru asigurarea previzibilităţii legii şi pentru că apelanta nu a arătat un motiv obiectiv al necesităţii eliminării aplicării unor remuneraţii minime (al căror scop principal este acela de a proteja interesele patrimoniale ale autorilor operelor muzicale), Curtea respinge acest motiv ca nefondat.7. Se formulează şi o critică referitoare la aplicabilitatea dispoziţiilor metodologiei prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 8/1996, în sensul că existenţa contractelor directe dintre utilizatori şi titularii de drepturi nu a fost avută în vedere nici de Decizia nr. 365 din 2006, nici de prezenta hotărâre.Curtea reţine ca fiind corectă susţinerea apelantei, în sensul că nicio dispoziţie legală nu interzice titularilor de drepturi să îşi cedeze drepturile patrimoniale deţinute direct către utilizatori.Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 123^1 alin. (1) lit. e) din lege, gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea dreptului de comunicare publică a operelor muzicale,Încuviinţarea solicitării apelantei ar duce de fapt la modificarea textului legal amintit printr-o normă juridică de forţă inferioară - textul metodologiei, ceea ce este expres interzis de lege.Mai mult, se invocă o pretinsă neconstituţionalitate a impunerii gestiunii obligatorii, în raport de prevederile art. 136 alin. 5 din Constituţie, aspect care, de asemenea, nu poate fi verificat pe calea apelului de faţă; în plus, aspectele de neconformitate a legii speciale cu Constituţia nu pot fi verificate pe calea unei proceduri în care se încearcă punerea de acord a metodologiei, ca act juridic subsidiar, cu legea respectivă.Nici aspectele legate de îmbogăţirea fără justă cauză, în condiţiile art. 992 din Codul civil, invocate de apelantă, nu pot fi reţinute, acestea venind de fapt tot în susţinerea unei eventuale neconformităţi a textului din Legea nr. 8/1996 cu prevederile constituţionale.Astfel, această solicitare a apelantei este nefondată.IV. 1. Apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor formulează critici cu privire la cuantumul remuneraţiilor procentuale.Curtea reţine mai întâi că, deşi criticile privesc nelegalitatea cuantumului remuneraţiilor stabilite de arbitri, nu se poate considera că s-a încălcat vreo normă legală prin stabilirea altor procente decât cele din metodologiile anterioare sau diferite de cele din practica europeană, cât timp scopul renegocierii la anumite perioade de timp este tocmai acela de a verifica dacă se impune modificarea acestora ori menţinerea lor, în funcţie de noile circumstanţe economice sau de altă natură ce ar fi invocate de părţi.Cu alte cuvinte, stabilirea concretă a procentelor remuneraţiilor este, în totalitate, un aspect de oportunitate, astfel că toate consideraţiile făcute de apelantă cu privire la încălcarea art. 131^2 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor constituţionale, ale Convenţiei de la Berna ratificată de România prin Legea nr. 77/1998, şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu pot fi reţinute.Trecând mai departe, la analizarea concretă a pretenţiilor apelantei, Curtea va încuviinţa efectuarea următoarelor modificări ale remuneraţiilor, având în vedere faptul că procesul de negociere şi arbitraj presupune asigurarea unui echilibru între pretenţiile reciproce ale părţilor, dacă nu există o raţiune obiectivă pentru a înclina balanţa în favoarea exclusivă a uneia dintre părţi:1.1. În ceea ce priveşte remuneraţia aferentă pct. 10 lit. A, pentru concerte, spectacole sau manifestări artistice cu caracter festiv, Curtea constată că apelantele APOSR, PMB şi ARCUB au fost de acord cu stabilirea unui procent de 3% pentru festivaluri, iar Hotărârea arbitrală a stabilit un procent de 1% pentru acest punct şi, respectiv, 3% pentru festivalurile cu caracter artistic.Curtea va răspunde cu această ocazie motivului de apel legat de faptul că metodologia ar fi introdus noi "modalităţi" de utilizare a operelor muzicale, dar care sunt deja cuprinse în celelalte tipuri de utilizare specificate în celelalte puncte ale tabelului. În concret, se arată că între pct. 10 ("Concerte, spectacole sau manifestări artistice cu caracter festiv") şi 12 ("Festivaluri cu caracter artistic") nu există o delimitare clară, aspect cu care Curtea este de acord, considerând că nu se impune reglementarea lor separată; pentru acest motiv, Curtea va elimina din tabel pct. 12, urmând ca în practică încadrarea unui eveniment de genul festivalului să se facă în una dintre celelalte categorii deja existente în tabel.Se vor renumerota punctele aferente lit. A, ca urmare a acestei eliminări.Pentru identitate de obiect (deja reţinută mai sus), Curtea va modifica însă cuantumul remuneraţiei aferente pct. 10 lit. A din tabel de la 1% la 3%, având în vedere că acest procent fusese deja acordat prin Hotărârea arbitrală pentru pct. 12 lit. A şi fusese acceptat de apelantele APOSR, PMB şi ARCUB pentru festivaluri.1.2. Remuneraţia aferentă pct. 14 ("Karaoke") va fi modificată de la 1% la 4%, pentru asigurarea echilibrului între ceea ce s-a cerut (8,5%) şi ceea ce se acordase de comisia de arbitri (1%).1.3. Cu privire la remuneraţiile aferente pct. 2 lit. B ("Teatru, alte spectacole cu actori sau păpuşi, recitaluri de muzică") vor fi crescute procentele cu câte 1% pentru fiecare dintre lit. a)-e), tot pentru asigurarea echilibrului între ceea ce s-a cerut şi ceea ce se acordase de comisia de arbitri.1.4. Vor fi respinse celelalte solicitări ale apelantei de modificare a cuantumului remuneraţiilor, pentru argumentele expuse anterior, apreciind că s-a stabilit un echilibru între pretenţiile reciproce ale părţilor, acest echilibru fiind singurul criteriu de măsurare a corectitudinii şi oportunităţii măsurilor dispuse de comisia de arbitri.2. Apelanta a invocat şi faptul că Hotărârea arbitrală este nelegală şi cu privire la unele dispoziţii ale art. 5.2.1. Se arată că se limitează în mod nelegal baza de calcul numai la alocaţiile ori alte finanţări bugetare prin care se subvenţionează preţul biletului, excluzându-se veniturile din alocaţii sau finanţări bugetare pentru susţinerea activităţii de spectacole, concerte sau alte manifestări artistice ale utilizatorului, dar care nu sunt destinate subvenţionării preţului biletelor.Curtea reţine că, în primul rând, Legea nr. 8/1996 nu reglementează în mod expres categoria alocaţiilor sau a subvenţiilor bugetare, ca şi categorie de venituri ce poate intră în baza de calcul al remuneraţiilor.Aşa cum s-a reţinut mai sus (pct. I.1 din prezenta hotărâre), concluzia că alocaţiile sau subvenţiile bugetare pot intră în această bază de calcul a fost dedusă de Curte din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale şi din aplicarea principiului echităţii.Critica legată de fragmentarea bazei de calcul al remuneraţiei atunci când veniturile aferente activităţii în cadrul căreia sunt comunicate public opere muzicale provin din alocaţii sau alte finanţări bugetare nu este relevantă sub aspectul nelegalităţii Hotărârii arbitrale, ci doar ca aspect de oportunitate.Or, Curtea reiterează rolul instanţei în cadrul soluţionării unei astfel de cauze, respectiv acela de a arbitra şi a asigura echilibrul între pretenţiile părţilor, pe acele aspecte care nu reprezintă critici de nelegalitate; cât timp apelantele PMB, ARCUB şi APOSR s-au opus complet includerii alocaţiilor şi subvenţiilor bugetare în cadrul bazei de calcul, UCMR-ADA a solicitat includerea acestora în integralitatea lor, iar comisia de arbitraj a dispus includerea doar a alocaţiilor sau a altor finanţări bugetare prin care se subvenţionează preţul biletului, Curtea consideră că s-a asigurat acest echilibru între solicitări.2.2. Apelanta mai arată că tot în mod nelegal art. 5 alin. (1) pct. A din Hotărârea arbitrală defineşte noţiunea de "bază de calcul", respectiv "venituri", într-un alt sens decât cel prevăzut de lege. Pentru aceste motive solicită modificarea art. 5 alin. (1) pct. A, în sensul că baza de calcul al remuneraţiilor o reprezintă: "veniturile obţinute de utilizator din activitatea în cadrul căreia sunt comunicate public opere muzicale, cum ar fi veniturile din: ..." astfel cum prevede art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Cu privire la acest motiv de apel, Curtea constată, pe de o parte, că eliminarea din cadrul veniturilor - bază de calcul al sumei reprezentând TVA - este sprijinită de chiar argumentaţia apelantei UCMR-ADA, care recunoaşte că TVA-ul nu este venit. Astfel, solicitarea de eliminare a deducerii TVA-ului din baza de calcul este neîntemeiată.Este însă întemeiată solicitarea de eliminare din textul de la art. 5 alin. (1) pct. A al metodologiei a sintagmei "şi alte taxe", din cauza modului imprecis, neclar şi nedefinit de desemnare, neputându-se face o verificare a corectitudinii deducerii acestor taxe la momentul aplicării.Astfel, acest motiv de apel este, parţial, întemeiat, sub aspectul eliminării din textul de la art. 5 alin. (1) pct. A al metodologiei a sintagmei "şi alte taxe".3. Apelanta mai susţine că hotărârea este nelegală şi cu privire la unele dispoziţii ale art. 7, deoarece durata reală de utilizare a unei opere muzicale nu coincide în mod obligatoriu cu durata în sine a operei muzicale.Instanţa reţine justeţea acestui argument cât timp, potrivit art. 130 lit. h) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 127 lit. f) şi art. 134 alin. (2) lit. d) din aceeaşi lege, utilizatorii au obligaţia de a comunică organismelor de gestiune colectivă durata reală de utilizare a fiecărei opere muzicale.Astfel, va fi încuviinţată cererea apelantei de modificare a art. 7 alin. 1 lit. e) după cum urmează: "denumirea, autorii şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile".Pentru aceleaşi motive, pentru identitate de raţiune, va fi încuviinţată cererea apelantei de modificare a art. 7 alin. (2) lit. f), în sensul de a avea următorul conţinut: "denumirea, autorii şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile, pentru fiecare eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistica)".4. Într-un ultim motiv de apel, se arată că hotărârea este dată cu încălcarea art. 37 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Curtea constată că art. 8 al metodologiei încuviinţate de comisia de arbitri prevede că "organismul de gestiune colectivă poate monitoriza, prin reprezentanţi împuterniciţi în acest sens, utilizarea operelor muzicale, accesul acestora fiind permis în mod liber în orice spaţiu de utilizare a muzicii, în baza unei delegaţii speciale. Reprezentanţii organismului de gestiune colectivă pot utiliza echipamente de înregistrare audio şi/sau video portabile în spaţiile în care sunt utilizate operele muzicale, cu acordul utilizatorului, înregistrările astfel efectuate făcând dovada deplină a utilizării operelor muzicale".Or, art. 37 din Legea nr. 8/1996 prevede următoarele:"(1) În scopul de a testa funcţionarea produselor la momentul fabricării sau vânzării, societăţile comerciale care produc ori vând înregistrări sonore sau audiovizuale, echipament pentru reproducerea ori comunicarea publică a acestora, precum şi echipament pentru receptarea de emisiuni de radio şi de televiziune pot reproduce şi prezenta extrase din opere, cu condiţia ca aceste operaţiuni să fie reduse la dimensiunile necesare testării. (2) Pentru supravegherea utilizării repertoriului propriu de către terţi, organismele de gestiune colectivă pot monitoriza prin orice mijloace activitatea utilizatorilor, fără a fi necesară autorizarea acestora şi fără plată, putând solicita în acest scop şi informaţii de interes public, deţinute, potrivit legii, de instituţiile publice competente."Faţă de contradicţia evidentă dintre textul art. 8 din metodologie şi textul art. 37 din lege, Curtea va admite solicitarea apelantei de modificare a textului criticat, în sensul înlocuirii sintagmei "cu acordul utilizatorului" cu sintagma "fără a fi necesară autorizarea acestora şi fără plată".V. Pentru toate aceste argumente, în temeiul art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996, Curtea va admite apelurile declarate de apelante, va schimba în parte hotărârea apelată, stabilind forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, conform celor arătate mai sus.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECIDE:Admite apelurile declarate de apelantele Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor, Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole din România, Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti - ARCUB şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia cultură, împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, emisă de completul de arbitraj de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.Schimbă în parte hotărârea apelată, stabilind următoarea formă finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice:"Art. 1. - Utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică în concerte, spectacole ori manifestări artistice se poate face numai în baza unei autorizaţii licenţă neexclusivă încheiate în prealabil cu organismul de gestiune colectivă a drepturilor autorilor de opere muzicale (denumit în continuare organismul de gestiune colectivă).Art. 2. - (1) Este utilizator, în sensul prezentei metodologii, oricare persoană juridică sau fizică autorizată care organizează concerte, spectacole ori manifestări artistice în cadrul cărora sunt utilizate opere muzicale. (2) În cazul în care activităţile de organizare a unui concert, spectacol ori a unei manifestări artistice se realizează de două sau mai multe persoane, acestea răspund solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta metodologie.Art. 3. - Utilizatorii au obligaţia să solicite organismului de gestiune colectivă încheierea autorizaţiei licenţă neexclusivă cu cel puţin 5 zile înainte de data la care urmează a avea loc concertul, spectacolul ori manifestarea artistică.Art. 4. - (1) Remuneraţia datorată de utilizatori pentru comunicarea publică a operelor muzicale se calculează potrivit valorilor procentuale, dar nu mai puţin decât remuneraţiile minime cuprinse în tabel:
    Tipul concertului/spectacolului/manifestării artistice/localului Remuneraţie procentuală Remuneraţie minimă/zi/spectacol concert sau manifestare artistică
    A. Concerte şi spectacole cu caracter muzical
    1. Concerte simfonice, corale, de cameră 8% 500 lei/concert
    2. Spectacol de operă 8% 500 lei/concert
    3. Spectacol de operetă 7% 400 lei/concert
    4. Spectacol de balet 6% 300 lei/concert
    5. Spectacole de revistă, musicaluri, cabarete 7% 400 lei/concert
    6. Concerte de fanfară 6% 100 Iei/concert
    7. Concerte rock, pop, jazz etc. 7% 1.000 lei/concert
    8. Concerte, spectacole ori manifestări artistice organizate în oraşe sau staţiuni, cu accesul publicului gratuit 4% 500 lei/zi
    9. Concerte, spectacole ori manifestări artistice organizate în mediul rural, cu accesul publicului gratuit 3% 300 lei/zi
    10. Concerte, spectacole sau manifestări artistice cu caracter festiv 3% 500 lei/concert
    11. Concerte, spectacole sau manifestări artistice desfăşurate în localuri (lit. C) 5% 100 lei/concert
    12. Spectacole de caritate, în care toate fondurile sunt destinate unui scop umanitar 0,5% 50 lei/concert
    13. Karaoke 4% 100 lei/spectacol
    B. Alte spectacole şi manifestări artistice
    1. Circ, delfinarii, parcuri de distracţii şi altele asemenea 3% 200 lei/spectacol
    2. Teatru, alte spectacole cu actori sau cu păpuşi, recitaluri de muzică: a) cu durata muzicii mai mică sau egală cu 10 minute b) cu durata muzicii mai mică sau egală cu 20 de minute c) cu durata muzicii mai mică sau egală cu 30 de minute d) cu durata muzicii mai mică sau egală cu 40 de minute e) cu durata muzicii mai mare de 40 de minute 2% 2,5% 3% 3,5% 4,5% 100 lei/spectacol 150 lei/spectacol 200 lei/spectacol 250 lei/spectacol 300 lei/spectacol
    3. Manifestări sportive pe fond muzical (gimnastică, patinaj artistic, dans sportiv şi altele asemenea) 3% 100 lei/spectacol
    4. Spectacole electorale 8% 3.000 lei/spectacol
    5. Muzică transmisă prin maşini publicitare 5% 500 lei/oră/mijloc auto
    6. Spectacole de laser, lumini şi artificii, dacă acestea includ opere muzicale 1% 200 lei/oră
    C. Localuri
    1. Discoteci şi cluburi:
    a) municipiul Bucureşti 8% 1.000 lei/lună
    b) localităţi cu peste 300.000 de locuitori 7% 800 lei/lună
    c) localităţi cu peste 100.000 de locuitori 6% 600 lei/lună
    d) localităţi cu peste 10.000 de locuitori 5% 400 lei/lună
    e) localităţi cu mai puţin de 10.000 de locuitori 4% 200 lei/lună
    f) staţiuni turistice din mediul urban 7% 900 lei/lună
    g) staţiuni turistice din mediul rural 6% 700 lei/lună
    2. Cafenele, cafe-concert şi piano-bar în care muzica are o contribuţie la specificitatea acestora 7% 500 lei/lună
    3. Sexy-cluburi 8,5% 1.200 lei/lună
    4. Baruri şi restaurante cu program de varietăţi 7% 500 lei/lună
    (2) La remuneraţiile prevăzute la alin. (1) se adaugă TVA. (3) Remuneraţia prevăzută la alin. (1) se plăteşte de către utilizatori în termen de maximum 45 de zile de la data desfăşurării spectacolului, concertului sau manifestării artistice. În cazul discotecilor, remuneraţia se plăteşte lunar până la data de 25 a lunii următoare. (4) În cazul întârzierii plăţii remuneraţiei, utilizatorii datorează penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.Art. 5. - Baza de calcul al remuneraţiilor procentuale o reprezintă, după caz:A. veniturile, mai puţin TVA, obţinute de utilizatori din comunicarea de opere muzicale în concerte, spectacole sau manifestări artistice, cum sunt: a) vânzarea de bilete pentru spectacol, concert ori manifestare artistică; b) publicitatea ocazionată de spectacol, concert ori manifestare artistică; c) sumele cuvenite utilizatorului pentru radiodifuzarea spectacolului, concertului ori manifestării artistice; d) sponsorizările primite pentru spectacol, concert ori manifestarea artistică; e) alocaţiile sau alte finanţări bugetare destinate subvenţionării preţului biletelor spectacolului, concertului ori manifestării artistice;B. bugetul de cheltuieli efectuate de utilizatori pentru comunicarea publică de opere muzicale în concerte, spectacole sau manifestări artistice, în cazul în care nu se realizează venituri din organizarea concertului, spectacolului ori manifestării artistice. Bugetul de cheltuieli este compus din totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator, cum sunt: cheltuieli cu onorariile, cazarea, transportul artiştilor interpreţi, al organizatorilor şi al colaboratorilor, cheltuieli pentru locaţia spaţiului de desfăşurare, cheltuieli de sonorizare, cheltuieli de publicitate şi promoţie, cheltuieli de regie şi orice alte cheltuieli necesare desfăşurării spectacolului, concertului sau manifestării artistice.Art. 6. - (1) În cazul în care în aceeaşi locaţie sunt utilizate opere muzicale şi în alte modalităţi decât în cadrul spectacolului, concertului ori manifestării artistice, utilizatorii acelor opere muzicale au obligaţia de a încheia autorizaţii de licenţă neexclusivă pentru acea utilizare şi să plătească remuneraţiile corespunzătoare prevăzute de metodologiile specifice acelui tip de utilizare. (2) Cluburile şi discotecile care, în intervalul dintre două spectacole sau concerte, desfăşoară şi activităţi de bar, restaurant, alimentaţie publică etc. datorează şi remuneraţiile corespunzătoare potrivit metodologiilor în vigoare privind comunicarea publică a operelor muzicale pentru ambianţa în cadrul unor astfel de activităţi.Art. 7. - (1) În termen de 25 de zile de la data desfăşurării spectacolului, concertului ori manifestării artistice, utilizatorii au obligaţia să depună la sediul organismului de gestiune colectivă un raport cuprinzând: a) datele de identificare şi de contact ale utilizatorului; b) numele, prenumele şi calitatea reprezentantului utilizatorului; c) denumirea şi data spectacolului, concertului ori manifestării artistice; d) locul în care s-a desfăşurat concertul, spectacolul ori manifestarea artistică; e) denumirea, autorii şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile, pentru fiecare eveniment (spectacol, concert sau manifestare artistică); f) baza de calcul al remuneraţiei. (2) Pentru cluburi, utilizatorii vor depune la sediul organismului de gestiune colectivă un raport lunar pentru luna precedentă, cuprinzând pentru fiecare punct de lucru: a) datele de identificare şi de contact ale utilizatorului; b) numele, prenumele şi calitatea reprezentantului utilizatorului; c) denumirea şi adresa punctului de lucru; d) numărul de spectacole (zile) în care au fost comunicate public opere muzicale; e) denumirea şi data fiecărui eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistică); f) denumirea, autorii şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale utilizate şi interpreţii acestora sau, după caz, formaţiile, pentru fiecare eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistică). (3) Pentru activitatea de discotecă, utilizatorii vor depune la sediul organismului de gestiune colectivă un raport lunar pentru luna precedentă, cuprinzând pentru fiecare punct de lucru: a) datele de identificare şi de contact ale utilizatorului; b) numele, prenumele şi calitatea reprezentantului utilizatorului; c) denumirea şi adresa punctului de lucru; d) numărul de spectacole (zile) în care au fost comunicate public opere muzicale. (4) Raportul prevăzut la alin. (2) şi (3) se depune la sediul organismului de gestiune colectivă până la data de 15 a lunii pentru luna încheiată. (5) Prin spectacol sau zi de spectacol, în sensul alin. (2) şi (3), se înţelege intervalul de 24 de ore, precum şi orice fracţiune din acesta, înăuntrul căruia se desfăşoară activitate de spectacol, concert sau discotecă, chiar dacă programul respectiv cuprinde timpi din două zile calendaristice consecutive. (6) Fiecare raport va fi ştampilat şi semnat de reprezentantul legal al utilizatorului şi va include declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal al utilizatorului că datele cuprinse în raport sunt complete şi corecte. (7) La raport va fi anexată, în cazul concertelor, spectacolelor, evenimentelor muzicale cu vânzare de bilete, altele decât cluburile şi discotecile, o copie a decontului privind veniturile obţinute din vânzarea de bilete, astfel cum a fost înregistrat la autorităţile competente.Art. 8. - Organismul de gestiune colectivă poate monitoriza, prin reprezentanţi împuterniciţi în acest sens, utilizarea operelor muzicale, accesul acestora fiind permis în mod liber în orice spaţiu de utilizare a muzicii, în baza unei delegaţii speciale. Reprezentanţii organismului de gestiune colectivă pot utiliza echipamente de înregistrare audio şi/sau video portabile în spaţiile în care sunt utilizate operele muzicale, fără a fi necesară o autorizare prealabilă a utilizatorului şi fără plată, înregistrările astfel efectuate făcând dovada deplină a utilizării operelor muzicale.Art. 9. - Remuneraţiile forfetare, inclusiv remuneraţiile minime, se pot modifica anual, potrivit art. 131^4 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare."Executorie.Irevocabilă.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 mai 2011.PREŞEDINTE,ANDREEA VASILEJudecător,Ileana Ruxandra DănăilăGrefier,Marina Daniela Ungureanu-----