ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar
EMITENT
  • MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 872 din 28 decembrie 2010



    În temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza prevederilor art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările ulterioare,ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.  +  Articolul 1Se aprobă lista programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.  +  Articolul 2Se aprobă programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, prevăzute în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.--------- Notă *) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.  +  Articolul 3 (1) Programele aprobate prin prezentul ordin intră în vigoare începând cu concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar din anul 2011. (2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, programele pentru probele de concurs prevăzute în lista din anexa nr. 1, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.287/2004 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 şi 327 bis din 19 aprilie 2005, prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.462/2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 şi 1.089 bis din 2 decembrie 2005, prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 2.529/2007 privind aprobarea programelor pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2008-2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007, prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 2.599/2007 privind aprobarea Programei pentru concursul de ocupare a posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar pentru profesori documentarişti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 5 decembrie 2007, prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 2.602/2007 privind aprobarea Programei pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar la disciplina Religie ortodoxă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 18 decembrie 2007, şi prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 3.402/2009 privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză şi limba chineză, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 mai 2009, îşi încetează valabilitatea. (3) Pentru probele de concurs care nu sunt prevăzute în lista cuprinsă în anexa nr. 1, rămân valabile programele aprobate prin ordinele prevăzute la alin. (2).  +  Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 5Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Centrul naţional de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic, Centrul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.p. Ministrul educaţiei, cercetării,tineretului şi sportului,Kiraly Andrei Gheorghe,secretar de statBucureşti, 11 noiembrie 2010.Nr. 5.620.  +  Anexa 1 Listacuprinzând programele pentru concursul pentru ocuparea posturilordidactice/catedrelor declarate vacante/rezervateîn învăţământul preuniversitar
    Nr. crt. Proba de concurs
    1. AGRICULTURĂ - HORTICULTURĂ
    2. AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    3. ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
    4. ALIMENTAŢIE PUBLICĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    5. ARTA ACTORULUI
    6. ARTE VIZUALE (EDUCAŢIE PLASTICA/EDUCAŢIE VIZUALĂ/ARHITECTURA)
    7. ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    8. BIOLOGIE
    9. CHIMIE
    10. CHIMIE INDUSTRIALĂ
    11. CHIMIE INDUSTRIALĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    12. COMERŢ
    13. COMERŢ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    14. CONFECŢII PIELE
    15. CONFECŢII PIELE (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    16. CONFECŢII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL
    17. CONFECŢII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    18. CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
    19. CONSTRUCŢII
    20. CONSTRUCŢII (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    21. COREGRAFIE
    22. CULTURĂ CIVICĂ
    23. DREPT
    24. ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POŞTĂ
    25. ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ
    26. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
    27. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT - ANTRENORI
    28. EDUCAŢIE MUZICALĂ
    29. EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ
    30. EDUCAŢIE TEHNOLOGICA
    31. ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    32. ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI, TELECOMUNICAŢII
    33. ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ
    34. ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ, ENERGETICĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    35. ENERGETICĂ
    36. ESTETICĂ ŞI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC
    37. ESTETICĂ ŞI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    38. FARMACIE
    39. FARMACIE (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    40. FILATURĂ - ŢESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL
    41. FILATURĂ - ŢESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    42. FILOSOFIE ŞI LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE
    43. FIZICĂ
    44. GEOGRAFIE
    45. GEOLOGIE
    46. INDUSTRIE ALIMENTARĂ
    47. INDUSTRIE ALIMENTARĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    48. INFORMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
    49. INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII
    50. INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    51. ISTORIE
    52. KINETOTERAPIE
    53. LIMBA CHINEZĂ
    54. LIMBA GREACĂ VECHE (ELINA)
    55. LIMBA JAPONEZĂ
    56. LIMBA LATINĂ
    57. LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ
    58. LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ
    59. LIMBA GERMANĂ MODERNĂ
    60. LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ
    61. LIMBA ŞI LITERATURA NEOGREACĂ
    62. LIMBA ŞI LITERATURA ROMANĂ
    63. EDUCATOARE, PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
    64. ÎNVĂŢĂTORI, INSTITUTORI, PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
    65. LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ ŞI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII ÎN LIMBA RROMANI, SPECIALIZAREA EDUCATORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
    66. LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ ŞI METODICA PREDARII LIMBII ŞI LITERATURII UCRAINENE, SPECIALIZAREA EDUCATOARE/INSTITUTORI, PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR
    67. LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ ŞI METODICA PREDARII LIMBII ŞI LITERATURII RROMANI, SPECIALIZAREA INVATATORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
    68. LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ ŞI METODICA PREDARII LIMBII ŞI LITERATURII UCRAINENE, SPECIALIZAREA INVATATORI/INSTITUTORI PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
    69. LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
    70. LIMBA RUSĂ MODERNĂ
    71. LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂ
    72. LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
    73. MATEMATICĂ
    74. MECANICĂ
    75. MECANICĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    76. MEDICINĂ GENERALĂ
    77. PISCICULTOR (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    78. POŞTĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    79. PRELUCRAREA LEMNULUI
    80. PRELUCRAREA LEMNULUI (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    81. PROFESORI DOCUMENTARIŞTI
    82. PROTECŢIA MEDIULUI
    83. PSIHOLOGIE
    84. PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
    85. RELIGIE ADVENTISTĂ
    86. RELIGIE BAPTISTĂ
    87. RELIGIE ORTODOXĂ
    88. RELIGIE PENTICOSTALĂ
    89. RELIGIE REFORMATĂ
    90. RELIGIE ROMÂNO - CATOLICĂ DE LIMBĂ MAGHIARĂ
    91. RELIGIE UNITARIANĂ
    92. SILVICULTURĂ
    93. SILVICULTURĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    94. SOCIOLOGIE
    95. TEHNICI CINEMATOGRAFICE ŞI DE TELEVIZIUNE
    96. TEHNICI CINEMATOGRAFICE ŞI DE TELEVIZIUNE (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    97. TEHNICI POLIGRAFICE
    98. TEHNICI POLIGRAFICE (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    99. TELECOMUNICATII (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    100. TERAPIA EDUCAŢIONALA COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ
    101. TRANSPORTURI (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    102. TRANSPORTURI AERONAUTICE
    103. TRANSPORTURI FEROVIARE
    104. TRANSPORTURI NAVALE
    105. TRANSPORTURI RUTIERE
    106. TURISM (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    107. TURISM ŞI SERVICII
    108. VETERINAR
    109. ZOOTEHNIE
    110. ZOOTEHNIST-VETERINAR (MAIŞTRI INSTRUCTORI)
    CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂPROFESORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în baza standardului ocupaţional "Profesor pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul liceal", în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au asupra formării şi maturizării profesionale a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că:- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opţional ca disciplină nouă;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinţei informării.2.4. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe.2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucoş Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucoş Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;7. Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. TEME DE SPECIALITATEECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI1. Definirea ecosistemelor. Caracterizarea agroecosistemelor.2. Sursele de poluare a mediului înconjurător şi indicarea modului de dispersie a poluanţilor:● Surse de poluare a apelor şi modul de dispersie a poluanţilor.● Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.● Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor.3. Efectele majore ale poluării mediului (efectul de seră, ploi acide, stratul de ozon).4. Măsuri de protecţie a mediului şi combatere a poluării:● epurarea apelor;● purificarea emisiilor gazoase;● combaterea vibraţiilor şi zgomotelor;● desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor;● folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură;● colectarea transportul, depozitarea, prelucrarea şi recuperarea deşeurilor.AGROPEDOLOGIE1. Însuşirile principale ale solurilor şi modul cum influenţează ele capacitatea de producţie a acestora în stabilirea tehnologiilor de cultivare (proprietăţi chimice, fizico-mecanice, fizice, morfologice şi hidrofizice).2. Asolamentele şi rolul lor în obţinerea de producţii mari şi de calitate3. Combaterea integrată a buruienilor:● generalităţi, definiţie şi grupare;● metode preventive;● metode agrotehnice;● combaterea biologică a buruienilor.4. Combaterea chimică a buruienilor:● protecţia muncii în folosirea pesticidelor;● metode de aplicare a erbicidelor;● epoci de aplicare a erbicidelor;● selectivitatea erbicidelor;● interacţiunea erbicidelor cu solul;● remanenţa erbicidelor în sol.AGROCHIMIE1. Corectarea reacţiilor solurilor prin amendamente:● corectarea reacţiei acide a solurilor;● corectarea reacţiei bazice a solurilor;2. Îngrăşăminte organice naturale:● gunoiul de grajd;● tulbureala (nămolul) de bovine;● nămolul de decantare;● urina şi mustul de gunoi de grajd;● dejecţiile din sectorul avicol;● nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;● compostul din resturi organice gospodăreşti;● paiele nefermentate ca îngrăşământ;● îngrăşămintele verzi.3. Îngrăşăminte chimice pe bază de azot, fosfor. potasiu.4. Îngrăşăminte complexeAGREGATE ŞI INSTALAŢII PENTRU AGRICULTURĂ1. Folosirea utilajelor şi a agregatelor agricole pentru pregătirea terenului, înfiinţarea şi întreţinerea culturilor agricole (pluguri, grape, cultivatoare, semănători).2. Maşini de recoltat:● combine pentru recoltat cereale păioase şi porumb;● maşina de recoltat mazăre şi fasole;● maşina de recoltat furaje: cositori, greble, maşini de adunat şi căpiţat;● maşini de recoltat cartofi;Se tratează părţile componente şi procesul de lucru.3. Normele de protecţie a muncii şi PSI în exploatarea utilajelor şi maşinilor agricole.CULTURĂ PLANTELOR DE CÂMP1. Tehnologiile de cultivare a plantelor de câmp (rotaţie, fertilizare, sămânţa şi semănatul, lucrări de îngrijire, recoltare şi depozitare):● cereale neprăşitoare şi prăşitoare (grâu, porumb);● leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole);● plante uleioase (floarea-soarelui);● plante rădăcinoase şi tuberculifere (sfecla de zahăr, cartoful): rotaţie, îngrăşăminte, sămânţa şi semănat, îngrijire - prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor, buruienilor, irigarea, recoltarea.2. Tehnologii de cultivare a plantelor furajere:● leguminoase perene (lucernă şi trifoi);● rădăcinoase furajere (sfecla furajeră, morcovul furajer).3. Metode de îmbunătăţire a pajiştilor permanente:● Desecarea şi irigarea;● Curăţirea pajiştilor;● Combaterea vegetaţiei lemnoase;● Aplicarea îngrăşămintelor.4. Metode de folosire raţională a pajiştilor:● Folosirea prin păşunat;● Folosirea prin cosit;● Folosirea mixtă.● Depozitarea şi conservarea plantelor furajere.5. Norme de protecţie a muncii specifice lucrărilor pentru culturile de câmp.CULTURĂ PLANTELOR HORTICOLE1. Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor legumicole pentru:● Cultura plantelor legumicole în câmp;● Cultura plantelor legumicole protejat şi forţat;● Producerea răsadului de plante legumicole.2. Îngrijirea culturilor legumicole:● Lucrări cu caracter general aplicat plantelor legumicole;● Lucrări speciale aplicate plantelor legumicole;● Lucrări specifice culturilor forţate şi protejate de legume.3. Recoltarea produselor legumicole4. Pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiilor viticole:● Sisteme de cultură a viţei de vie;● Lucrări de pregătire a terenului, desfundatul, fertilizarea de bază, corecţia reacţiei solului, dezinfecţia solului;● Pichetarea terenului pentru plantaţiile viticole;● Înfiinţarea plantaţiilor viticole: epoca de plantare, executarea gropilor de plantare, pregătirea materialului săditor viticol în vederea plantării.5. Întreţinerea plantaţiilor roditoare de viţă de vie:● Sisteme de tăiere şi forme de conducere la viţa de vie● Agrotehnica plantaţiilor roditoare de viţă de vie: lucrările solului, fertilizarea plantaţiilor, protecţia fitosanitară şi împotriva accidentelor climatice şi irigarea plantaţiilor viticole.6. Sisteme de cultură ale pomilor fructiferi7. Lucrări de pregătire a terenului în vederea înfiinţării plantaţiilor pomicole: defrişarea vegetaţiei, desfundatul, fertilizarea de bază, corecţia reacţiei solului, dezinfecţia solului;8. Înfiinţarea plantaţiilor pomilor fructiferi: epoca de plantare, executarea gropilor de plantare, pregătirea materialului săditor pomicol în vederea plantării, plantarea propriu-zisă.9. Întreţinerea plantaţiilor roditoare de pomi fructiferi:● Tehnica tăierilor de fructificare şi întreţinere a coroanei pomilor fructiferi;● Agrotehnica plantaţiilor roditoare de pomi fructiferi: lucrările solului, fertilizarea plantaţiilor, protecţia fitosanitară şi împotriva accidentelor climatice şi irigarea plantaţiilor viticole.10. Norme de protecţie a muncii specifice lucrărilor din horticultură.Bibliografie:
    1. Bilteanu Gh., Fitotehnie Ed. Ceres, Bucureşti, 2001,
    2. Budoi Gh., Penescu A. Agrotehnica Ed. Ceres, Bucureşti, 1996
    3. Ciarnau Rodica şi colab. Ecologie şi protecţia mediului, Manual pentru clasa a X-a Ed. Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2004
    4. Dragoş Toma Maşini şi instalaţii agricole EDP, Bucureşti, 1981,
    5. Lixandru Gh., Caramete C. şi colab. Agrochimie EDP, Bucureşti, 1990
    6. Motca Gh., Oancea I., Geamanul L. Pajiştile României Ed. Tehn., Bucureşti, 1994
    7. Munteanu I., Axinte M., Roman Gh. V. Fitotehnie EDP, Bucureşti, 1995
    8. Oanea Nicolae Pedologie generală Ed. PACO, Bucureşti, 2001
    9. Popescu V. Legumicultura Ed. Ceres, Bucureşti, 1996
    10. Popescu V., Atanasiu N., Legumicultura Ed. Ceres, Bucureşti, 2001
    11. Popescu M. şi colab. Pomicultura EDP, Bucureşti, 1992
    12. Scripnic V., Babiciu P. Maşini agricole Ed. Ceres, Bucureşti, 1979
    13. Scrioşteanu C., Untarescu Gh. Agropedologie, Manual pentru clasa a XI-a Editura Gimnasium, Bucureşti, 2001
    14. Ţârdea C., Dejeu L. Viticultura EDP, Bucureşti, 1995
    15. Tita Iulia, Stan Mariana Cultura plantelor horticole Manual pentru clasele XI-XII-a Editura Gimnasium, Bucureşti, 2002
    Autori:1. Dascălu Marea - prof. ing., grd. I. dr., Colegiul Naţional de Agricultură şi Economie Tecuci2. Micli Angela - profesor gr. I, drd., Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt3. Dodocioiu Angela - prof. gr. I, Grup Şcolar Agricol Malu Mare, DoljCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂMAIŞTRI INSTRUCTORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi maiştrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Au fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru maiştri instructori, cu aplicare la specificul activităţilor de instruire practică. Pe lângă competenţele specifice, în specialitate, sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum şi competenţele metodice.Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.B. COMPETENŢE SPECIFICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.- Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;- Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;- Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare ale conţinuturilor;- Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;- Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;- Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;- Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de igienă, de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea situaţiilor de urgenţă şi protecţia mediului înconjurător;- Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinţei informării. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de invăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare;6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucoş Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucoş Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curiculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;2. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;3. Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea proiectată;6. Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;7. Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de protecţie şi igiena muncii, P.S.I. şi protecţia mediului înconjurător;10. Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;11. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;12. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. CONŢINUTURILE PROGRAMEI1. Agropedologie● Tehnici de determinare a însuşirilor fizice şi chimice ale solului.● Profile de soluri pentru diferite tipuri de soluri.● Tehnici de determinare a indicilor de calitate ai seminţelor.● Proba şi reglajele semănătorilor.2. Cultura plantelor de câmp● Tehnologia de cultivare la cereale (grâu, orz, ovăz, porumb).● Tehnologia de cultivare la leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole, soia).● Tehnologia de cultivare la plante oleaginoase (floarea-soarelui, în pentru ulei).● Tehnologia de cultivare la plante textile (în pentru fibre, cânepa).● Tehnologia de cultivare la plante rădăcinoase şi tuberculifere (sfecla pentru zahăr, cartof).● Norme de protecţie a muncii specifice lucrărilor pentru culturile de câmp.3. Cultura plantelor horticole● Producerea răsadurilor de legume şi flori.● Pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor legumicole şi floricole în câmp.● Înfiinţarea şi întreţinerea culturilor legumicole şi floricole în câmp.● Producerea materialului săditor pomicol şi viticol.● Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor pomicole şi viticole pe rod.● Norme de protecţie a muncii specifice lucrărilor din horticultură.4. Agregate şi instalaţii pentru agricultură● Lucrări de pregătire şi utilizare a agregatelor pentru arat, pregătirea terenului, fertilizat, semănat, lucrări de îngrijit culturile şi recoltat.● Tehnica utilizării instalaţiilor de ventilaţie, încălzire şi evacuare a dejecţiilor din adăposturile de animale.● Norme de protecţia muncii în exploatarea utilajelor şi maşinilor agricole.Bibliografie:
    *Font 9*
    1. Budoi Gh., Agrotehnica, Manual pentru Grupurile Şcolare Agricole Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1992
    2. Georgescu M., şi colab. Horticultură şi viticultură, Manual clasa a XII-a Ed. Ceres, Bucureşti, 1989
    3. Lobodan E. şi colab. 1980, Horticultură şi viticultură, Manual clasa a XI-a Ed. Ceres, Bucureşti
    4. Popescu V., Petrescu M., 1993, Legumicultură, Manual cl. a X-XI-a Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti
    5. Popescu M., Popescu V., 1992, Fitotehnie, Manual pentru Grupurile Şcolare Agricole Ed. Tehnica Agricolă, Bucureşti
    6. Scrioşteanu C., Untărescu Gh., 2001, Agropedologie, Manual clasa a XI-a Ed. Gimnasium, Bucureşti
    7. Scrioşteanu C. şi colab. Pregătire de bază în agricultură - Manual instruire practică pentru şcoala profesională Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2003
    8. Şelaru E., Petrescu M., 1993, Floricultură, Manual clasa a XI-XII-a Ed. Tehnica agricolă, Bucureşti
    9. Tiţa I., Stan M., 2002, Cultura plantelor horticole, Manual clasa a XI-XII-a Ed. Gimnasium, Bucureşti
    10. Vergheş Vasile, Pătraşcu N., Popescu C. 1992, Îndrumător de lucrări practice - Manual pentru grupurile şcolare agricole, meseria mecanic agricol, clasa a XI-XII-a Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti
    AUTORI:1. Dascălu Marea - prof. ing. dr., Colegiul Naţional de Agricultură şi Economie Tecuci2. Micli Angela - profesor gr. I, drd., Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt3. Dodocioiu Angela - prof. gr. I, Grup Şcolar Agricol Malu Mare, DoljCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU ALIMENTAŢIE PUBLICĂPROFESORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupaţional "Profesor pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul liceal", în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au asupra formării şi maturizării profesionale a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că:- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opţional ca disciplină nouă;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul ştiinţei şi informării.2.4. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe.2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv - educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    ┌───┬────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐│ 1 │Cristea Sorin │Studii de pedagogie generală. │Editura Didactică şi ││ │ │ │pedagogică, Bucureşti, 2004 │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│ 2 │Cristea Sorin │Fundamentele pedagogiei │Editura Polirom, Iaşi, 2010 │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│ 3 │Cucoş Constantin│Pedagogie generală │Editura Polirom, Iaşi 2006 │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│ 4 │Cucoş Constantin│Psihopedagogie pentru examenele de │Editura Polirom Iaşi, 2009 ││ │ │definitivare şi grade didactice │ │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│ 5 │Dragomir Mariana│Managementul activităţii didactice. │Eurodidact, Cluj-Napoca, ││ │ │ │2003. │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│ 6 │Ionescu M │Didactica modernă │Editura Dacia, Cluj, 1995. │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│ 7 │Iucu Romiţă │Managementul şi gestiunea clasei de │Editura Polirom, Iaşi, 2000 ││ │ │elevi. │ │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│ 8 │Iucu Romiţă │Instruirea şcolară │Editura Polirom, Iaşi, 2001 │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│ 9 │Neacşu Ion │Introducere în psihologia educaţiei şi a│Editura Polirom, Iaşi, 2010 ││ │ │dezvoltării │ │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│10 │Neacşu Ion │Instruire şi învăţare │Editura Ştiinţifică, Bucureşti,││ │ │ │1990. │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│11 │Nicola I │Tratat de pedagogie şcolară │Editura Aramis, Bucureşti, ││ │ │ │2000 │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│12 │Pânişoară Ovidiu│Comunicarea eficientă. Metode de │Editura Polirom Iaşi, 2003 ││ │ │interacţiune eficientă │ │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│13 │Păun Emil │Şcoala: abordare sociopedagogică │Editura Polirom, Iaşi, 1999. │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│14 │Stan Emil │Managementul clasei │Editura Aramis, colecţia ││ │ │ │Educaţia XXI, 2005 │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│15 │*** │Evaluarea curentă şi examenele: Ghid │Bucureşti: ProGnosis, 2001 ││ │ │pentru profesori. │ │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│16 │*** │Pedagogie. Fundamentări teoretice şi │Editura Polirom, Iaşi, 2002 ││ │ │demersuri aplicative │ │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤│17 │*** │Curriculum naţional. │Programe şcolare pentru │├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┤disciplinele tehnologice ││18 │*** │Planurile-cadru, standarde de pregătire │ ││ │ │profesională │ │└───┴────────────────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;7. Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. TEME DE SPECIALITATE1. Alimentaţia şi sănătatea● alimentele şi componentele chimice ale acestora: noţiunea de aliment; compoziţia chimică a alimentelor (protidele, lipidele, glucidele, vitaminele, substanţele minerale, apa, alcaloizii, pigmenţii, uleiurile eterice, enzimele); valoare calorică; valoare nutritivă (VN10);● digestie, absorbţie şi metabolism: alimentaţia normală, dezechilibre alimentare;● alimentaţia dietetică: diete, regimuri dietetice.2. Materii prime şi auxiliare folosite în producţia culinară şi cofetărie-patiserie● grupele de alimente: cereale şi produse cerealiere, legume, fructe, carne şi produse din carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, zahăr, grăsimi alimentare (clasificare; compoziţie chimică; valoare nutritivă, avantaje şi dezavantaje nutriţionale; condiţii de calitate; condiţii de păstrare);● materii auxiliare: condimente, stimulente, afânători, aditivi alimentari (clasificare şi rol).3. Prelucrarea alimentelor● metode de prelucrare primară şi termică a alimentelor;● influenţa prelucrărilor asupra valorii nutritive.● bazele microbiologice ale păstrării şi conservării produselor alimentare; metode bazate pe: principiul biozei, principiul anabiozei, principiul cenobiozei, principiul abiozei.4. Activitatea de producţie● semipreparate: sosuri, aspicuri, esenţe, umpluturi;● grupe de preparate: salate, gustări şi antreuri, garnituri, preparate culinare lichide, preparate de bază din meniu (din legume, din carne de măcelărie, pasăre, peşte, subproduse şi legume, din carne tocată), fripturi, dulciuri de bucătărie, produse de patiserie (din aluat fraged, opărit, dospit, franţuzesc şi din foi de plăcintă), prăjituri, torturi;● caracterizarea grupelor;● rol în alimentaţie;● clasificare şi sortiment;● tehnologii generale;● condiţii de calitate;● transformări în timpul prelucrărilor.5. Igiena în activitatea de producţie● igienizare: tipuri, echipamente, materiale, mod de realizare;● dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare: materiale şi echipamente, mod de realizare.6. Igiena circuitului alimentelor şi deşeurilor● microflora alimentelor, tipuri de microfloră, surse de contaminare, microflora utilă, microflora ca factor de risc (TIA, boli infecţioase);● procese biochimice generate de enzime microbiene;● igiena la păstrarea şi depozitarea alimentelor;● igiena desfacerii produselor;● evacuarea deşeurilor şi protecţia mediului.7. Tipuri de unităţi de producţie culinară şi cofetărie-patiserie● clasificare;● caracteristici;● dotare cu echipamente.8. Organizarea muncii în unităţile de producţie● funcţii şi ierarhie profesională;● principii ergonomice;● formaţii de lucru.9. Organizarea spaţiilor de producţie● bucătăria caldă, bucătăria rece;● laboratorul de cofetărie;● laboratorul de patiserie;● secţii de prelucrare primară;● spaţii anexe;● depozite, magazii;● circuitul alimentelor.10. Tipuri de unităţi de servire● restaurant;● bar;● unităţi cu servire rapidă;● cofetărie;● patiserie.11. Organizarea muncii în unităţile de servire● funcţii şi ierarhie profesională;● principii de ergonomie;● brigada de servire.12. Oferta de produse, politici comerciale● meniul;● criterii pentru întocmirea meniurilor;● tipuri de liste de meniuri;● tehnici de stabilire a preţurilor în unităţile de alimentaţie;● preparate specifice altor popoare.13. Activitatea de servire● organizarea servirii clienţilor: dotarea unităţilor cu inventar de lucru şi servire; pregătirea unităţii pentru primirea consumatorilor; reguli de etică privind servirea consumatorilor;● reguli de tehnica servirii şi sisteme privind tehnica servirii consumatorilor; debarasarea;● organizarea muncii în baruri, grupele de băuturi şi tehnologia preparării băuturilor în amestec;● particularităţi în organizarea şi efectuarea serviciilor în camerele hotelului, la bordul avioanelor, pe vasele fluviale şi maritime, în colectivităţi (spitale, cantine).Bibliografie:
    *Font 8*
    1. Banu, C., Preda, N., Produsele alimentare şi inocuitatea lor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982
    2. Banu, C., şi colectiv Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000
    3. Brumar C. colab. Tehnologia culinară, manual cls. IX, E.D.P. R.A., Bucureşti, oricare din ediţiile 1995, 1997, 2000, 2006
    4. Brumar C. colab. Tehnologia Culinară cls. X-XII E.D.P. R.A., Bucureşti, oricare din ediţiile 1999, 2000, 2003, 2006
    5. Costin, G.M., Segal, R., Alimente pentru nutriţie specială, Editura Academică, Bucureşti, 2001
    6. Dan, V., Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001
    7. Dobrescu, E. şi colectiv Tehnica servirii consumatorilor, E.D.P. R.A., Bucureşti, oricare din ediţiile 1995, 1999, 2006
    8. Dincă, Cristian şi colab. Calificarea profesională Bucătar/Cofetar/Ospătar, manualul pentru clasa XI AC E.D.P. R.A., Bucureşti, 2006/ 2007/2008
    9. Florea, C., Îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1988
    10. Florea, C., ş.a., Bucătăria internaţională, Editura Ceres, Bucureşti, 1998
    11. Lungu, C., Nutriţie umană şi toxicologia produselor alimentare, Editura EvriKa, Brăila, 1999
    12. Mihăilescu, A., şi colectiv Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie, manual cls. X-XII, E.D.P., Bucureşti, oricare din ediţiile 1999, 2000, 2003
    13. Mincu, I., Segal, B., Orientări actuale în nutriţie, Editura Medicală, Bucureşti, 1989
    14. Negrea, I., Bucşa F., Bucătăria românească, Editura Nera, Bucureşti, 1997
    15. Nicolescu, R., Tehnologia restaurantelor, Editura Inter-Rebs, Bucureşti, 1998
    16. Olaru, M., ş.a., Studiul calităţii produselor şi serviciilor, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2000
    17. Poll, N., Şerban, A. Noţiuni fundamentale de igienă Editura Coresi, Bucureşti, 2003
    18. Segal, B. şi colectiv, Valoarea nutritivă a produselor agroalimentare, Editura Ceres, Bucureşti, 1983
    19. Stavrositu, S. Tehnica servirii consumatorilor, manual pentru clasele XI, XII E.D.P. R.A., Bucureşti, oricare din ediţiile 1999, 2000, 2003
    -------*** Reţetare tip de preparate culinare şi de produse de cofetărie-patiserie, O.M.T. nr. 61/1999.AUTORI:COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ SălajCHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraş-SeverinPOPA SORIN - prof. grd. I - Grup Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii VâlceaCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU ALIMENTAŢIE PUBLICĂMAIŞTRI INSTRUCTORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi maiştrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind:● cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;● utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţionalAu fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru maiştri instructori, cu aplicare la specificul activităţilor de instruire practică. Pe lângă competenţele specifice, în specialitate, sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum şi competenţele metodice.Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.B. COMPETENŢE SPECIFICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;● Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;● Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare ale conţinuturilor;● Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;● Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;● Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;● Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;● Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de igienă, de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea situaţiilor de urgenţă şi protecţia mediului înconjurător;● Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;● cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;● capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;● capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul ştiinţei informării. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare;6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 9*
    1. *** Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    2. *** Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    3. *** Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    4. *** Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    5. Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    6. Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    7. Cucoş Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    8. Cucoş Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    9. Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    10. Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    11. Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi Editura Polirom, Iaşi, 2000
    12. Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    13. Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    14. Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990.
    15. Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    16. Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    17. Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    18. Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;2. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;3. Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea proiectată;6. Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;7. Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de protecţie şi igiena muncii, P.S.I. şi protecţia mediului înconjurător;10. Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;11. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;12. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. TEME DE SPECIALITATE1. Generalităţi privind activitatea de producţie culinară şi de cofetărie - patiserie, obiective şi funcţii.2. Tipuri de unităţi de producţie şi pentru servire: caracteristici, criterii de clasificare, organizarea spaţiilor de producţie şi pentru servire, funcţii şi ierarhii profesionale, formaţia de lucru/brigada de servire, principii de ergonomie.3. Echipamente tehnologice: mobilierul, utilajele, ustensilele şi vasele utilizate în secţiile de producţie culinară şi de cofetărie-patiserie. Normele de sănătatea şi securitatea în muncă şi de prevenirea şi stingerea incendiilor.4. Materii prime şi auxiliare utilizate la realizarea preparatelor culinare şi produselor de cofetărie-patiserie: structură (caracteristici; recepţia calitativă şi cantitativă, compoziţie chimică, condiţii de calitate, transformări fizico-chimice în timpul prelucrării).5. Noţiuni de bază despre alimente: noţiunea de aliment, clasificare, compoziţie chimică, valoare nutritivă.6. Caracteristicile şi tehnologia obţinerii semipreparatelor de bucătărie şi cofetărie.7. Preparate servite la micul dejun: caracteristici, tehnologie de obţinere, condiţii de calitate.8. Preparate lichide: caracteristici, tehnologie de obţinere, condiţii de calitate.9. Preparate din carne şi legume (de măcelărie, de pasăre, peşte, carne tocată, subproduse, vânat): caracteristici, tehnologii generale şi specifice, condiţii de calitate.10. Dulciuri de bucătărie: caracteristici, tehnologii generale, specifice, loc în meniu, condiţii de calitate.11. Produse de patiserie din aluat opărit, dospit, aluat fraged, foietaj: caracteristici, tehnologie de obţinere, condiţii de calitate.12. Tehnologia preparării prăjiturilor din foi doboş, ruladă, Alcazar, Richard, prăjiturilor pe bază de blat, prăjiturilor pe bază de coji indiene, torturilor: caracteristici, tehnologii generale, specifice, condiţii de calitate.13. Măsuri specifice de promovare a producţiei de preparate culinare şi patiserie-cofetărie: publicitate şi reclamă, calitate, decor, prezentare.14. Norme de protecţia consumatorului în unităţile de alimentaţie publică.15. Calităţile personalului pregătit pentru meseria de ospătar; atribuţiile generale şi specifice.16. Dotarea cu utilaje, ustensile, vase, mobilier şi obiecte de inventar specifice procesului de servire a spaţiilor de producţie şi de servire: clasificare, caracteristici, modul de întrebuinţare la transport, servire şi debarasare. Normele de sănătatea şi securitatea în muncă şi PSI şi norme de igienă a spaţiilor şi echipamentelor individuale şi tehnologice.17. Pregătirea sălii de servire, lucrări de întreţinere, curăţenie, efectuarea mise-en-place-ului; aşteptarea consumatorilor. Reguli de protocol.18. Scenariul activităţilor specifice de servire: primirea clienţilor, prezentarea preparatelor şi băuturilor, primirea comenzii şi transmiterea ei la secţii; aducerea preparatelor şi băuturilor de la secţii, despărţirea de consumator (întocmirea şi prezentarea notei de plată, încasarea valorii meniurilor consumate, despărţirea de consumator).19. Forme şi sisteme de servire: sistemul direct (englez) şi indirect (francez); alte sisteme de servire.20. Debarasarea meselor.21. Tehnica servirii preparatelor: gustări, produse de panificaţie, antreuri, preparate lichide, preparate din peşte, preparate cu sos, fripturi, garnituri, salate, deserturi.22. Tehnica servirii băuturilor: clasificarea băuturilor şi asocierea lor cu preparatele, tehnici de servire, dotarea barului, tehnica obţinerii amestecurilor de băuturi.23. Organizarea şi servirea diferitelor tipuri de mese: micul dejun, dejun, cină.24. Organizarea şi servirea meselor festive: particularităţile organizării şi servirii preparatelor şi băuturilor, servirea meselor pentru banchet, recepţii fără scaune, cockteiluri, revelion.Bibliografie:
    Banu, C., Preda, N., Produsele alimentare şi inocuitatea lor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982
    Brumar C. colab. Tehnologia culinară, manual cls. IX, E.D.P. R.A., Bucureşti, oricare din ediţiile 1997, 2000, 2003, 2006
    Brumar C. colab. Tehnologia Culinară cls. XXII E.D.P. R.A., Bucureşti, oricare din ediţiile 1999, 2000, 2003, 2006
    Dincă, Cristian şi colab. Calificarea profesională Bucătar/Cofetar/Ospătar, manualul pentru clasa XI AC E.D.P. R.A., Bucureşti, 2006/ 2007/2008
    Dobrescu, E. şi colaboratori Tehnica servirii consumatorilor Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, oricare din ediţiile 1995, 1999, 2006
    Florea, C., Îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1988
    Florea, C., Bucşa, F., Paraschiv, V., Bucătărie internaţională, Editura Ceres, Bucureşti, 1998
    Mincu, I., Segal, B., Orientări actuale în nutriţie, Editura Medicală, Bucureşti, 1989
    Negrea, I., Bucşa, F., Bucătăria românească, Editura Nera, Bucureşti, 1997
    Nicolescu, R., Tehnologia restaurantelor, Editura Inter - Rebs, Bucureşti, 1998
    Nicolescu, R., Mladin, D., Ghidul barmanului, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1985
    Nicolescu, R., şi colectiv, Somelierul profesia viitorului, Editura Inter - Rebs, Bucureşti, 1999
    Stavrositu, S., Practica serviciilor în restaurante şi baruri, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994
    Stavrositu, S., Tehnica servirii consumatorilor - manual pentru clasele XI-XII, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, oricare din ediţiile 1999, 2000, 2003
    Segal, B, şi colectiv, Valoarea nutritivă a produselor agroalimentare, Editura Ceres, Bucureşti, 1983
    *** Manuale de tehnologie culinară şi de cofetărie-patiserie pentru liceu şi şcoli profesionale, ultimele ediţii.AUTORI:> COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ Sălaj> CHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraş-Severin> POPA SORIN - prof. grd. I - Grup Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii, VâlceaCONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU ARTĂ TEATRALĂ - ARTA ACTORULUI- Bucureşti -2010NOTĂ DE PREZENTAREPrezenta programă urmăreşte să înlesnească pătrunderea în teoria modernă a artei actorului, pentru a da posibilitatea profesorilor din învăţământul preuniversitar să-şi structureze cunoştinţele şi activitatea didactică în aşa fel încât să poată urmări, în mod coerent, un traseu unitar. Finalitatea studiului artei actorului este complexă deoarece:- aduce o contribuţie importantă la formarea personalităţii tinerilor elevi;- dezvoltă creativitatea;- sociabilizează;- pune în lumină virtualităţi latente, etc.În acest scop e foarte important ca Arta Actorului să nu fie privită în chip "tradiţionalist" sau "meşteşugăresc", ca mimare sau ilustrare a unui text sau ca un sistem mai închegat sau mai puţin închegat de "tehnici". În toate marile şcoli de teatru contemporane, arta actorului deschide un câmp vast de experimentare, de descoperire şi autocunoaştere, de cunoaştere şi interrelaţionare umană.În cartea sa "O poetică a artei actorului", profesorul Ion Cojar spune: "Formarea e un delicat proces de recuperare a totalităţii umane, a întregului potenţial individual, un complex formator de noi deprinderi, specifice unei activităţi de performanţă spirituală şi psiho-fizică, de depăşire a limitelor omului comun. Clasa de arta actorului e un atelier de experimentare şi de recuperare a celor cinci simţuri, a tuturor tipurilor de memorie şi imaginaţie, precum şi a tuturor proceselor psihice de prelucrare efectivă, nu doar superficial simbolică şi mimată a informaţiilor senzoriale obţinute prin raportarea corectă, onestă, la obiectele statice şi subiectele dinamice, vii, cât şi la evenimentele din mediul înconjurător, în relaţia permanentă cu dinamica situaţiilor şi prin respectarea strictă a temelor şi a regulilor stabilite, până la însuşirea mecanismului specific al creativităţii actorului, acela de a transforma convenţia (tema propusă) în realitate psihică procesual obiectivă care determină în mod natural, organic şi comportamentele adecvate" (Ion Cojar - "O poetică a artei actorului" Ed. Unitext, 1996).Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - curriculum diferenţiat din învăţământul preuniversitar. La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă artistică şi didactică.Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător. De aceea toţi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit, astfel că examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică (conform anexei la Metodologie); b) probă scrisă.Prezenta programă urmăreşte:- consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de arta actorului;- actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei viitorului actor sau viitorului consumator de artă;- corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare;- aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul aptitudinilor specifice artei actorului ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate;- dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;- valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor, care să faciliteze învăţarea eficientă de către elevi, a conţinuturilor specifice disciplinei;- dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării.Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor actor, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă, profesorul de arta actorului va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative, constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic.Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale.COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTICÎn procesul de predare-învăţare-evaluare cadrul didactic trebuie să:- cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi adecvat cu limbajul specific necesare praxisului şcolar, să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice;- utilizeze şi să dezvolte valenţele creative ale elevilor/elevului în lecţia de arta actorului;- opereze cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic;- deţină capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi;- utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient;- posede o gândire critică privitoare la creaţiile dramaturgiei, având o atitudine reflexivă asupra acestora, precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch.- aibă capacitatea de a comunică cu clasa/elevul- posede capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională.Artă teatrală - Arta actoruluiPentru absolvenţii învăţământului superior de lungă duratăPosturi/catedre din şcoli şi licee de artă● Istoria teatrului românesc şi a teatrului universal● Atelierul de arta actorului● Didactica specialităţiiISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL1. Etape în evoluţia tragediei antice greceşti: Eschil (Orestia), Sofocle (Antigona) şi Euripide (Medeea).2. Modalităţi de realizare dramatică în teatrul medieval european: valoarea de generalizare a metaforei şi parabolei în mistere şi miracole.3. Aspecte comune şi particularităţi în teatrul renascentist: commedia dell'arte şi afirmarea actorului profesionist (Andrea Perrucci: Despre arta reprezentaţiei dinainte gândite şi despre improvizaţie); spectacolul religios, spectacolul popular şi spectacolul de curte în "secolul de aur" spaniol (Lope de Vega: Câinele grădinarului).4. Teatrul elisabetan şi "cazul" Shakespeare: apariţia profesioniştilor în teatru (actori, manageri, dramaturgi); arhitectura spaţiului de joc; direcţii noi de expresie teatrală prin dramaturgia lui Shakespeare - tragedie, comedie, piese istorice (Hamlet, Visul unei nopţi de vară, Richard al III-lea).5. Rolul clasicismului francez în dezvoltarea teatrului. Respectarea normelor în construcţia dramatică: Racine (Fedra), Corneille (Cidul); revoluţionarea genului comic: Moliere (Avarul).6. Secolul luminilor. Drama burgheză (Diderot: Nepotul lui Rameau), comedia sentimentală (Mariveaux: Jocul dragostei şi al întâmplării) şi implicarea socială a teatrului (Beaumarchais: Bărbierul din Sevilla).7. Evoluţie şi tradiţie în teatrul italian: controversa Gozzi (Regele cerb) şi Goldoni (Slugă la doi stăpâni). Teatrul german între politic, social şi etic: Goethe (Faust).8. Refuzul normelor, elogiul fanteziei şi alianţa natură-adevăr în teatrul romantic englez (Shelley: Familia Cenci), francez (Hugo: Hernani) şi rus (Puşkin: Boris Godunov).9. Teatrul rusesc şi contribuţia lui la evoluţia artei scenice: de la Gogol (Revizorul) la Cehov (Pescăruşul) şi de la Cehov (Livada de vişini) la Gorki (Azilul de noapte).10. De la romantism la realism, de la adevăr psihologic la expresionism: problema libertăţii individuale şi a căutării vocaţiei la Ibsen (Nora) şi Strindberg (Domnişoara Iulia).11. Repere majore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului XX: critica socială de la George Bernard Shaw (Pygmalion) la "furioşii" englezi (John Osborne: Priveşte înapoi cu mânie); teatrul american de la tragedia modernă (Eugene O'Neill: Din jale se întrupează Electra) la drama omului în societatea contemporană la Arthur Miller (Vrăjitoarele din Salem) şi Tennessee Williams (Un tramvai numit dorinţă).12. Poetici ale teatrului contemporan: teatrul epic şi noua tehnică de interpretare la Bertolt Brecht (Micul Organon); revalorificarea moştenirii lui Shakespeare şi poetica spaţiului gol la Peter Brook (Spaţiul gol); teatrul ca "întâlnire magică" între actor şi spectator la Jerzy Grotovski (Spre un teatru sărac).13. Direcţii novatoare în teatrul modern şi postmodern: de la "măştile" lui Pirandello (Şase personaje în căutarea unui autor) şi teatrul absurdului (Eugene Ionesco: Rinocerii) până la falimentul umanităţii în dramaturgia lui Beckett (Aşteptându-l pe Godot) şi intertextualismul postmodern la Heiner Muller (Hamletmachine).14. Arta spectacolului în epoca postmodernă: implicare socială, cercetare, educaţie, interdisciplinaritate, noi tendinţe în opera unor creatori reprezentativi: Augusto Boal (teatrul comunitar), Până Bausch (teatru dans), Ariane Mnouckhine (Cirque du Soleil), Robert Wilson (teatru-imagine), Robert Lepage (teatrul multimedia). [sursa de informare pentru acest subiect: internet]ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC1. Manifestări cu caracter de spectacol în spaţiul cultural românesc (obiceiuri populare legate de etapele importante din viaţa omului şi a comunităţii, în care sunt prezente elemente de spectacol).2. Rolul teatrului în constituirea statului român modern (programul "Daciei literare") şi primele spectacole în limba română pe teritoriul celor trei principate.3. Primele şcoli de teatru: Şcoala Filarmonică şi Conservatorul Filarmonic- Dramatic (membrii fondatori, profesori, programme, spectacole, elevi).4. Direcţii şi reprezentanţi ai şcolii româneşti de actorie în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Matei Millo, Mihail Pascaly, Grigore Manolescu, Frosa Vlasto etc.5. Vasile Alecsandri şi rolul său în constituirea unei dramaturgii naţionale.6. Drama istorică românească: teme şi eroi reprezentativi la Alecsandri, Haşdeu, Davilla, Delavrancea.7. Comedia - de la primii dramaturgi la momentul Caragiale.8. I.L. Caragiale - modalităţi şi procedee comice în "O scrisoare pierdută", "O noapte furtunoasă", "D'ale carnavalului".9. Modernitatea lui Caragiale - din perspectiva operei dramatice dar şi a lucrărilor sale teoretice.10. Diversificarea genului comic în primele decenii ale secolului XX: Tudor Muşatescu, G. Ciprian, Al. Kiritzescu.11. Teatrul lui Mihail Sebastian - între comedia lirică şi pragmatismul societăţii interbelice.12. Eroi exponenţiali în dramaturgia lui Camil Petrescu ("Ultima oră", "Jocul ielelor", "Suflete tari").13. Dimensiunea filosofico-poetică a pieselor lui Lucian Blaga ("Meşterul Manole", "Anton Pann" etc.)14. Teatrul ca parabolă a existenţei umane - de la D.R. Popescu la Marin Sorescu.15. "Comedia umană" în teatrul post-belic: de la Teodor Mazilu ("Proştii sub clar de lună") la Matei Vişniec ("Angajare de clovn").16. Direcţii în dramaturgia românească de după 1990 - teme, stiluri, proiecte reprezentative.ATELIERUL DE ARTA ACTORULUITEME:I. Jocurile teatrale- Sistemul de învăţământ bazat pe Jocuri teatrale dezvoltă gândirea, capacitatea de structurare a strategiilor de rezolvare a problemelor, stimulează intuiţia, încurajează descoperirea proprie, dezvoltă comportamentul organic (primul pas şi cel mai important al dezvoltării artistice), dezvoltă toate abilităţile psiho-fizice necesare relaţionării cu mediul înconjurător şi cu partenerii de joc (toate aceste capacităţi fiind apoi translate inconştient, deci fără efort, în viaţa cotidiană).- Diferenţa dintre Joc şi joacă (jocul din curtea şcolii, jocul de cabană, etc.) - Jocul are reguli proprii, pe care copilul le respectă de bunăvoie. ("Gândirea înaintează, prin joc, de la cunoscut la necunoscut, de la previzibil la imprevizibil, de la sigur la problematic, de la nimereală la strategie, jocul nu se asociază facilului şi neseriosului, ci creaţiei şi sensibilităţii" - Solomon Marcus, Artă şi ştiinţă, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1996, pag. 74, 75, 76).- Caracteristicile jocului - vezi Viola Spolin, Improvizaţie pentru teatru (Unatc Press, 2008), capitolul "Experienţă creatoare" (p. 49-66)- Importanţa lucrului în grup (de la jocurile de grup şi la cele individuale) - teatrul este o artă colectivă (vezi Stanislavski şi Viola Spolin).- descoperirea instrumentelor de lucru prin intermediul Jocurilor teatrale (Punctul de concentrare - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 70)- arta actorului ca rezolvare de probleme (de la punctul de atenţie la PDC şi de aici la problema de rezolvat prin acţiune - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 68).- evoluţia de la Jocul teatral la exerciţiul de improvizaţie, complex, conţinând parametrii Situaţiei scenice: Unde, Cine, Ce, Cu ce scop.II. Exerciţiile de improvizaţie creează deprinderea ca, utilizând PDC-ul, acţionând pentru rezolvarea problemei, comportamentul elevului să fie organic (nealterat de situaţia convenţională în care se lucrează, de condiţia specifică disciplinei: grupul de lucru poate fi uneori divizat - o parte acţionează, cealaltă priveşte, rămânând partener egal în experienţa comună.)- ambele grupuri vor analiza obiectiv experienţa comună (vezi Evaluare - Viola Spolin, op. cit., p. 74, vezi Etichete şi/sau Concepte - p. 83, Evitarea Cum-ului - p. 84)- etapizarea exerciţiilor de improvizaţie se va face de la simplu la complex, această metodă de învăţare prin joc având ca obiectiv obţinerea manifestării organice a individului, fapt pentru care este în mod necesar o metodă cumulativă, de rezolvare de probleme şi descoperire personală: exerciţii pentru simţuri, exerciţii în care se introduc parametrii situaţiei scenice - Unde, Cine, Ce şi apoi, cel mai important, cel care motivează acţiunea scenică şi defineşte Cine-le - Cu ce scop?În această perioadă, a studiului preuniversitar cu specific teatral, Cine-le va fi întotdeauna persoana, pe principiul stanislavskian "Eu în situaţia dată": "Eu sunt, în limbajul nostru arată faptul că m-am situat în centrul condiţiilor născocite, că simt că mă găsesc în mijlocul lor, că exist în mijlocul vieţii închipuite, în lumea lucrurilor imaginate şi încep să acţionez în propriul meu nume, pe riscul meu şi cum îmi porunceşte conştiinţa." Stanislavski, Munca actorului cu sine însuşi, p. 82. Dacă, în timpul studiului persoana devine personaj acesta este un lucru firesc, datorat specificului exerciţiilor, dar obţinerea Personajului nu va fi în nici un caz un scop în sine. Omul-rol va fi întotdeauna egal cu omul-artist, în infinitatea de combinaţii posibile ale circumstanţelor situaţiilor scenice şi ale temelor date. Pentru cursurile cu elevii claselor I-VIII, vezi Viola Spolin, UNATC Press, 2008, capitolul "Copiii şi teatrul" (cu subcapitolele "Înţelegerea copilului" - p. 321, "Principii fundamentale pentru copilul-actor" - p. 334, "Atelier pentru copii de 6-8 ani" - p. 344).III. Abordarea textuluiEvoluţia de la textul improvizat în cadrul exerciţiilor de grup sau individuale care presupun existenţa elevului în circumstanţele alese sau date ale situaţiei scenice la textul dat (replici scrise de către profesor sau colegi, utile în anumite exerciţii) şi apoi la textul scris. Gradul de dificultate al textelor abordate va creşte treptat, în funcţie de dezvoltarea organică individuală şi a grupului.Etapele utilizării textului scris sau ale textului de autor vor fi următoarele:- fabule, poezii, povestiri al căror text poate fi împărţit întregului grup (rezultatul nu trebuie să fie "spunerea" unui text, ci jucarea unei situaţii posibile).- texte de autor din literatura pentru copii şi tineret (în funcţie de vârsta fiecărui grup de lucru).Criteriile de evaluare a situaţiilor create vor fi guvernate de principiile enunţate de Jerzy Grotowski - "Cred sau nu cred" şi "Înţeleg sau nu înţeleg".Dacă abordează texte din dramaturgia românească sau universală, profesorul de arta actorului va ţine cont de un criteriu esenţial: gradul de dificultate al acestora nu trebuie să depăşească capacitatea de înţelegere şi rezolvare a problemelor de către elevi. (Altfel, exerciţiul de arta actorului va deveni un exerciţiu de regie. Pe de altă parte însă, elevii pot fi împărţiţi pe grupuri de lucru de maxim 5 persoane, care să realizeze un proiect: să scrie un text, cuprinzând o înşiruire de situaţii scenice legate de un subiect coerent, să se distribuie ei înşişi şi să-l joace. Rezultatul trebuie să fie un exerciţiu de maxim 20 de minute).Elevii liceelor de specialitate trebuie să dobândească, de asemenea, capacitatea de a susţine un recital (de minim 15 minute) cuprinzând fabule, poezii, povestiri şi un monolog. Textele vor fi alese pe criterii de inteligibilitate şi eficienţă (personală) a mesajului şi vor fi lucrate conform aceloraşi principii ale dezvoltării organice:- Eu în situaţia dată- Coerenţa gândurilor elevului-actor în funcţie de datele situaţiei scenice (Ce spun? Cui mă adresez? Cu ce scop?)IV. Alcătuirea unui antrenament colectivFiecare profesor va formula, în funcţie de necesităţile grupului, un antrenament cuprinzând exerciţii specifice pentru expresivitatea corporală şi verbală. Desigur, jocurile teatrale exersează expresivitatea, iar rostirea corectă este consecinţa nemijlocită a unei gândiri juste; totuşi, exerciţiile tehnice au rol ordonator şi sprijină dezvoltarea organică şi creativă a individului şi a grupului. (vezi K.S. Stanislavski, Munca actorului cu sine însuşi, "Destinderea muşchilor" - p. 132, "Dezvoltarea expresivităţii trupului" - p. 400, "Plastica" - p. 410, "Dicţiunea şi canto" - p. 428, "Vorbirea pe scenă" - p. 450).DIDACTICA SPECIALITĂŢII ARTA ACTORULUI1. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ:- specificul atelierului de arta actorului - experimentarea practică, lucrul în grup, importanţa procesului (succesul e rezultatul procesului şi este, mai ales la acest nivel, secundar); relaţia de împreună experimentare între profesor şi elevi; specificul învăţării artei actorului: descoperirea personală. (vezi Viola Spolin - op. cit., capitolul I "Cele şapte aspecte ale spontaneităţii", p. 49)- dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor personale (memorie, concentrare, promptitudine, ritm, coordonare, etc.) şi formarea unor deprinderi legate de tehnicile teatrului (tehnicile teatrului sunt tehnicile comunicării - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 61);- exersarea relaţiei cu publicul încă de la primele ateliere de arta actorului (publicul este partener de lucru, participant la experienţa comună);- crearea atmosferei creatoare şi a premiselor performanţei;- etapele desfăşurării unui atelier (antrenament, jocuri teatrale, exerciţii de improvizaţie non-verbale şi verbale);- organizarea şi îndrumarea studiului colectiv şi individual, pe un parcurs cumulativ, de la simplu la complex (fără a sări etape, pentru a nu periclita dezvoltarea organică).2. Proiectarea atelierului de arta actorului-demers de organizare anticipată a activităţii didactice:a. cunoaşterea programei (lecturare, asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.b. proiectarea atelierului prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru (realizarea unui model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente).c. strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a atelierului. Ordinea problemelor de studiat este stabilită de fiecare profesor în parte în funcţie de necesităţile grupului, dar se va ţine cont de parcursul propus de Stanislavski şi concretizat de metoda Violei Spolin, exerciţiile fiind, de asemenea, adaptate vârstei elevilor: Orientare, Senzorialitate conştientă, Relaţie fizică, Relaţie verbală (toate conduse de principiul Adevărului).d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.3. Metode şi mijloace didactice specifice:- Jocuri teatrale, exerciţii de improvizaţie, repertoriul personal;- Metodologia specifică atelierului de arta actorului (vezi Viola Spolin, op. cit., p. 66) Rezolvarea de probleme, Indicaţia pe parcurs, Echipele şi prezentarea problemei, Evaluarea, Cadrul fizic al studioului de arta actorului (p. 80), Principii şi Puncte de reper (p. 85).- vizionarea de spectacole - modalitate de formare a capacităţii de selectare a valorilor artistice (a gustului artistic) şi, implicit, modalitate de structurare a personalităţii elevului;- corelarea studiului artei actorului cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură, muzică, educaţie plastică, educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumului, etc.).BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE1. Artaud, Antonin: Manifestele teatrului cruzimii; în "Dialogul neîntrerupt al teatrului în sec. XX" (vol. II), Ed. Biblioteca pentru toţi, Bucureşti, 19732. Artaud, Antonin: Teatrul şi dublul său, Ed. Echinox, Cluj-Napoca, 19973. Badian Suzana, Arta mişcării scenice, EDP, Bucureşti, 19704. Băleanu, Andrei, Actorul în căutarea personajului, Editura Meridiane, Bucureşti, 19715. Barba, Eugenio: O canoe pe hârtie, tratat de antropologie teatrală, Ed. Unitext, traducerea Liliana Alexandrescu, Bucureşti, 20036. Berlogea, Ileana, Istoria teatrului universal, EDP, 1981, 19827. Berlogea, Ileana, Teatrul şi societatea contemporană, Editura meridiane, 19858. Boal, Augusto: Jocuri pentru actori şi non-actori; Fundaţia Concept, Bucureşti, 20059. Brădăeanu, Virgil, Istoria literaturii dramatice şi a artei spectacolului, vol I-III, Editura Meridiane, 197110. Brecht, Bertolt: Micul Organon pentru teatru ; "Scrieri despre teatru", Ed. Meridiane, Bucureşti, 197111. Broock, P, Spaţiul gol, Editura Unitext, 199812. Brook, Peter: Spaţiul gol; editura Unitext, traducerea Marian Popescu, 199713. Cojar, Ion: O poetică a artei actorului; ed. Paideia în colaborare cu Unitext, ediţia a III-a, 199814. Colceag, Gelu, Oameni de prisos în lumina rampei, UNATC Press, Bucureşti, 200615. Cristea, Mircea: Teatrul experimental contemporan, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 199616. Donellan, Declan: Reguli şi instrumente pentru jocul teatral, Ed. Unitext, traducerea S. Stănescu şi I. Ieronim, Bucureşti, 200617. Grotowski, Jerzy, Teatru şi ritual, în Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, vol. II, Editura BPT, Bucureşti, 197318. Grotowski, Jerzy: Spre un teatru sărac; Editura Unitext, traducerea G. Banu şi Mirella Nedelcu-Pătureanu, Bucureşti, 199819. Ichim, Florica, Conversaţie în şase acte cu Tompa Gabor, Fundaţia Culturală "Camil Petrescu" - Revista Teatrul Azi, (supliment) Bucureşti, 200320. Iliescu, Paul: Streching - componentă a pregătirii fizice (idem, p. 339)21. Jitea, Alexandru: Stanislavski şi sistemul său (idem, p. 193)22. Mandea, Nicolae: Teatralitatea, un concept contemporan, UNATC Press, Bucureşti, 200623. Masek, V. E. Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 197924. Mănuţiu, Mihai, Redescoperirea actorului, Editura Meridiane, Bucureşti, 198525. Mănuţiu, Mihai, Act şi mimare, Editura Eminescu, Bucureşti, 198926. Mihăescu, Monica: Instinctul imitaţiei - atribut al naturii umane (idem, p. 267)27. Munro, Th, Artele şi relaţiile dintre ele, Editura Meridiane, 198128. Nadin, Mihai, Reîntoarcerea la zero, Editura Junimea, Iaşi, 197229. Oprescu, Dan, Etic, estetic în gândirea românească, Editura Enciclopedică, 197530. Popovici, Adriana Marina, Lungul drum al teatrului către sine, Ed. Anima, Bucureşti, 200031. Spolin, Viola: Improvizaţie pentru teatru; Unatc Press, traducerea Mihaela Balan- Beţiu, Bucureşti, 200832. Stan Sandina, Arta vorbirii scenice, EDP, Bucureşti 196833. Stanislavski, Konstantin Sergheevici: Munca actorului cu sine însuşi; traducerea Lucia Demetrius şi Sonia Filip, ESPLA, Bucureşti, 195534. Stanislavski C. S: Viaţa mea în artă; trad. I. Flavius şi N. Negrea, Ed. Cartea Rusă, Bucureşti, 195835. Tonitza-Iordache, Michaela şi Banu, George: Arta teatrului, Ed. Nemira, Bucureşti, 200536. Toporkov: Stanislavski la repetiţie; Cartea rusă, Bucureşti, 195137. Vasiliu, Mihai, Istoria teatrului românesc, EDP, 199538. Vianu, Tudor, Arta Actorului în scrieri despre teatru, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977Articole privind didactica specialităţii - ATELIER, caiet de studii, cercetări şi experimente al Catedrei de Arta Actorului, UNATC Bucureşti:Beţiu, Mihaela, Tehnica Alexander (nr. 2/2002)Beţiu, Mihaela: Importanţa sistemului stanislavskian pentru antrenamentul actorului (nr. 1-2/2003)Beţiu, Mihaela: Viola Spolin, creatoarea jocurilor de teatru (idem, p. 167)Boyd, Neva: Teoria jocului; Valorile jocului (idem, p. 237)Filip, Tania: Sistemul Stanislavski (idem, p. 107)Gâlea, Marius: Improvizaţia ca metodă de lucru (idem, p. 13)Gavrilescu, Liliana: Copilul şi jocul (idem, p. 205)Gheorghiu, Mircea: Mecanismele logice (idem, p. 91)Gherghilescu, Vasile: Comicul în dramaturgia teatrului de copii (idem, p. 381)Iliescu, Paul: Streching - componentă a pregătirii fizice (idem, p. 339)Jitea, Alexandru: Stanislavski şi sistemul său (idem, p. 193)Mihăescu, Monica: Instinctul imitaţiei - atribut al naturii umane (idem, p. 267)Naum, Cătălin: Stanislavski şi activitatea actorului (idem, p. 117)Penciulescu, Radu: Să-ţi găseşti propriul adevăr (idem, p. 39)Popovici, Adriana Marina: Pentru o poetică modernă a teatrului realist (idem, p. 283)Popovici, Adriana Marina: Procesul comunicării scenice (idem, p. 18)Puiu, Şerban: Unitate şi diversitate (nr. 1-2/2001, p. 87)Rotaru, Dana: Antrenamentul actorului lui Eugenio Barba (nr. 1-2/2004 şi 2005, p. 54)Stavarache, Jeanine: Sincretismul artelor în spectacolul pentru copii şi tineret (idem, p. 403)Tatai, Alexandru: Drama în educaţie (idem, p. 359)Vilmos, Rokaly: Despre expresia corporală a actorului (idem, p. 325)Zamfirescu, Florin: O precizare metodologică (nr. 1/2002, p. 11)BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITATII1. Bârzea C., Arta şi stiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti 19952. Brunner J., Pentru o teorie a instruirii, EDP Bucureşti 19703. Călin M., Procesul instructiv - educativ EDP, Bucureşti 19954. Cerghit I., Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 19805. Creţu C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 19966. Cristea S., Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 19987. Cucoş C., Pedagogie şi axiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 19958. de Katele J.M., L`evaluation, Bruxelles, 19869. Geissler E.G., Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 199710. Ilea, Anca, Ilea, Anca(coordonator), Bănciu Gabriel, Borzea Viorel, Gorgăneanu, Lucia Crinela Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte, Bucureşti 2002, Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Consiliul Naţional pentru Curriculum11. Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 200112. Ionescu M., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 199513. Ionescu M., Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 197914. Iucu R, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 200015. Joiţa E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 199816. Landsherre G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 197517. Ministerul Educaţiei, Curriculum Naţional, Bucureşti, 199918. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri- cadru de învăţământ Bucureşti 2001- 200919. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri de învăţământ Bucureşti 2001-200920. Neacşu I., Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 199021. Pavelcu V., Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 196822. Preda V., Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 199923. Radu I. T., Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 200124. Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 199525. Radu I., Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia26. Silverstone R., Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 199827. Stanciu M., Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 199928. Stoica A. (coord.), Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 200129. Strungă C., Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 199930. Şchiopu, Psihologia vărstelor, EDP, Bucureşti, 198131. ***, Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 197932. ***, Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 199333. ***, Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995NOTĂ:Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe şcolare, programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursuluiAutoriLucia Crinela Gorgăneanu - consilier Centrul Naţional pentru Curriculum în Învăţământul PreuniversitarLect. univ. dr. Mihaela Bălan Beţiu - Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică BucureştiConf. dr. Carmen Stanciu - Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică BucureştiCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELORDECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU ARTE VIZUALEEDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/EDUCAŢIE ARTISTICĂ/ARHITECTURĂ- Bucureşti -2010NOTĂ DE PREZENTAREProgramele pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea unor noi competenţe profesionale prin aprofundarea unor concepte şi orientări cu privire la educaţia artistică înţeleasă ca activitate creativă specifică şi interdisciplinară de formare a tinerei generaţii.La examenul de ocupare a posturilor vacante în învăţământul preuniversitar se au în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea funcţiilor lui practice, gramaticale şi de tehnologie artistică.Cadrele didactice care se prezintă la concursul de titularizare sunt, în general, absolvenţi de doar câţiva ani ai institutelor de învăţământ superior. Din acest punct de vedere, concursul trebuie să ateste următoarele:- stăpânirea cunoştinţelor generale din ştiinţele educaţiei asimilate în facultate, cu accent pe aplicaţiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învăţământ, creativitate);- aplicarea creativă a informaţiilor din didactica specialităţii dobândite anterior şi îmbogăţite prin experienţa de catedră (limbaj plastic, noţiuni de gramatică a vizualului, tehnici artistice);- preocupări de optimizare şi ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conţinutului programei şcolare în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor;- calitatea documentării privind zone ale vizualului de interes în şcoala actuală: mass-media, modă, publicitate etc.;- demonstrarea unor capacităţi de descoperire a mijloacelor şi căilor specifice de cultivare şi stimulare a creativităţii.Caracterul integrator şi multicultural al acţiunilor reprezentative pentru disciplina educaţie plastică este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic. Învăţarea în artă fiind gramaticală şi tehnologică (şi, doar în acest sens, operaţională), punerea în aplicare a acestui conţinut implică, din partea profesorilor, motivaţii de inovare şi descoperire a unor strategii, modalităţi tehnice, mijloace şi forme active pentru stimularea creativităţii vizuale a elevilor.Acesta este obiectivul fundamental al împrospătării informaţiei de specialitate, psihopedagogice şi metodologice şi criteriul evaluării muncii fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfăşurare în învăţământul românesc de toate gradele.COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC ÎN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE - ARTE VIZUALECompetenţe în aplicarea unor principii şi metode de comunicare educaţională.Competenţe în domeniul teoriei, metodologiei şi practicii evaluării.Competenţe în domeniul didacticii limbajului de specialitate.Competenţe legate de afirmarea propriei personalităţi, dorinţa de evoluţie individuală şi profesională continuă.Competenţa în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale şi/sau comune.Competenţe de a concepe curriculum la decizia şcolii pe aria curiculară Arte.Competenţe în structurarea şi argumentarea propriilor atitudini estetice faţă de fenomenul cultural-artistic.Competenţe în utilizarea tehnologiilor informaţionale specifice comunicării vizuale.TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - ARTE VIZUALE - EDUCAŢIE PLASTICĂ,EDUCAŢIE VIZUALĂ, EDUCAŢIE ARTISTICĂELEMENTE DE LIMBAJ ŞI MIJLOACE DE EXPRESIE PLASTICĂ, COMPOZIŢIA PLASTICĂ ŞI DECORATIVĂ, TEHNICI ŞI PROCEDEE DE LUCRU.A. Elemente de limbaj plasticDefinire, clasificare şi ipostaze ale elementelor de limbaj plastic.Potenţele constructive şi de expresie ale elementelor limbajului plastic.Amplificarea posibilităţilor expresive ale elementelor de limbaj obţinută prin diversificarea procedeelor tehnice.B. Mijloace de expresie plasticăProblematica mijloacelor de expresie plastică în artele vizuale.Contrastul, tipuri de contraste, procedee de realizare;Acordul, acorduri cromatice, procedee de realizare;Contribuţia ritmului (poziţie, direcţie mişcare) în reprezentarea expresivă şi decorativă a spaţiului plastic;Studiul gamelor cromatice în realizarea armoniei şi unităţii compoziţionale;Contrastele de linie, formă, culoare şi valoare şi rolul lor în organizarea compoziţiilor cu unul sau mai multe centre de interes.C. CompoziţiaCompoziţia, modalitate de organizare a suprafeţei sau spaţiului şi utilizare a elementelor şi mijloacelor de expresie într-un sistem unitar echilibrat şi armonios. Tipuri de compoziţie;Structuri compoziţionale organizate pe baza raportului armonic al secţiunii de aur;Studiul structurilor naturale, interpretarea şi organizarea lor în compoziţie;Probleme ale unităţii şi echilibrului în compoziţia dinamica a formelor;Expresii plastice şi decorative rezultate prin asamblare, multiplicare, metamorfozare, geometrizare, eliminare, adăugare;Amplificarea posibilităţilor expresive ale elementelor de limbaj obţinută prin diversificarea procedeelor tehnice.Problematica reprezentării şi sugerării spaţiului tridimensional, a volumului în plan, prin diferite mijloace de expresie valorică şi cromatică;D. Tehnici.Tehnici de desen abordabile în învăţământul de cultură generală: desenul în creion, în cărbune, în creioane colorate, în crete colorate, în peniţă, în pensulă, laviul; materiale şi instrumente folosite;Tehnici de gravură abordabile în învăţământul de cultură general; utilizate în gravura fără acizi; pe scurt despre: monotipie, rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe seche, litografie; instrumentele şi materialele folosite;Tehnici de pictură; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în emulsii, guaşă, acrylice, pictura pe sticlă, pastelul, colajul, imprimeul textil, fresca, mozaicul, tapiseria;Tehnici de modelaj - modelarea în lut sau plastilină a unor forme plate, sau a unor reliefuri pe diferite trepte de înălţime, a unor forme în ronde-bosse, prin diferite procedee şi cu instrumente adecvate; tehnici în arta decorativă - ceramica, textile, modă.Analiza imaginii - component fundamental a formării culturii vizualeSpatiul muzeal şi expoziţional resursă complexă de analiză şi creaţieVestimentaţia; modelarea imaginii umane, prin mijloace specifice.Probleme ale publicităţii prin imagine vizuală.Particularităţi tehnice şi de limbaj în spectacolul de animaţie.Probleme ale receptării mesajului artistic în artele cinetice, citirea compoziţiei cinetice în teatru şi film;Analiza comparativă a mijloacelor de realizare a expresiei în teatru şi film.TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - ARTE VIZUALE - ISTORIA ARTEIUNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTIArta în Grecia antică.Arta imperială romană.Arta Evului Mediu: Occident, Bizanţ şi Ţările RomâneRenaştereaManierismulBaroculClasicismul. Arta secolului al XVII-lea în Franţa.Neoclasicismul şi Revoluţia franceză; stilul Empire;Romantism;Realism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană;Începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881);Orientări culturale şi artistice în arta românească a secolului al XIX-lea - neoclasicismul, romantismul.Arta secolului XX: curente, şcoli: Art Nouveau, Cubism, Fovism, Expresionism, Arta abstract, Suprarealism, Arta Pop;Personalităţi ale artei moderne occidentale şi româneşti în secolul al XX-lea.METODICA PREDĂRII - ARTE VIZUALE - EDUCAŢIE PLASTICĂ, EDUCAŢIEVIZUALĂ, EDUCAŢIE ARTISTICĂConceptul de alfabetizare vizuală. Aspecte specifice ale învăţării gramaticii limbajului vizual.Fundamente psihopedagogice ale descoperii şi dezvoltării aptitudinilor în domeniul artelor plastice;Activitatea practică(de atelier), forma de organizare a procesului de învăţare, a limbajului plastic şi de stimulare a creativităţii elevilor, de organizare, desfăşurare, conducere şi evaluare la disciplina Educaţie plastic şi în învăţământul de artă.Operaţionalizarea demersului didactic pentru disciplina Educaţie plastică, Educaţie vizuală şi Educaţie artistică.Tehnici şi strategii didactice stimulative şi de deblocare creativă. Aspecte psihopedagogice şi metodice ale stimulării creativităţii elevilor.Valorificarea experienţei proprii de atelier în predarea procedeelor tehnice specific artelor vizuale.Activitatea de joc şi jocul de creaţie.Aspecte specifice ale învăţării gramaticii limbajului vizual; învăţarea observaţională, învăţarea experimentală, învăţarea prin exersare practică, învăţarea prin analogie, învăţarea intuitivă, învăţarea prin deducţie şi descoperire, învăţarea experimentală, învăţarea prin analiză-sinteză, învăţarea prin joc, învăţarea prin proiect, învăţarea prin parcurgerea etapelor oricărui proces de creaţie.Spontaneitate şi algoritm în asimilarea gramaticii vizualului.Consideraţii metodice asupra evoluţiei figurii umane în creaţia copiilor.Culoarea, limbaj prioritar în creaţia copilului şi în educaţia plastică. Implicaţii psihopedagogice şi metodice în cunoaşterea elevilor şi în stimularea lor creativă.Stimularea creativităţii şi originalităţii plastice a elevilor prin imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, deformări, divizări, combinări etc.Ocrotirea spontaneităţii native specifice; stimularea creativităţii fiecărui elev prin tratare diferenţială şi personalizată.Rolul intuiţiei, al experimentului şi al exerciţiului practic demonstrativ în învăţarea tehnicilor artistice-plastice în şcoală.Aspecte psihopedagogice şi metodice ale formări deprinderilor de exprimare plastică.Eficienţa şi limitele diferitelor metode şi procedee de studiu după natură în şcoalăEvaluarea performanţelor obţinute de elevi în cursul procesului de învăţare; modalităţi de evaluare specifică disciplinelor artistice; necesitatea evaluării pe baza obiectivelor operaţionale;Tipologia exerciţiilor şi experimentelor practice, desfăşurate în orele de educaţie plastică, în orele de atelier.Culoarea, limbaj prioritar în creaţia copilului şi în educaţia plastică. Implicaţii psihopedagogice şi metodice în cunoaşterea elevilor şi în stimularea lor creativă.Probleme metodice specifice diferitelor vârste în însuşirea noţiunilor despre culoare, linie şi formă spaţială; aprecieri şi puncte de vedere personale.Particularităţi de viziune şi de limbaj în compoziţiile elevilor preadolescenţi şi adolescenţi; consideraţii artistice şi metodice.Abordarea simultană a noţiunilor teoretice şi practice în asimilarea limbajului vizual în şcoală, în condiţii predominant practice, de atelier, cu toţi elevii.Cerinţe metodice ale alcătuirii şi utilizării mijloacelor didactice, în educaţia plastică, în activitatea de exersare şi de învăţare a limbajului plastic şi a tehnicilor specifice.Rolul expoziţiei, muzeului, concursului, excursiei de documentare etc.; educaţia prin artă şi pentru artă a elevilor.TEMATICA STIINTIFICA - ARTE VIZUALE - SPECIALIZAREA ARHITECTURĂTEORIA ŞI ESTETICĂ ARHITECTURII1. DEFINIREA ARHITECTURII CA OBIECT, FENOMEN, ACTIVITATEProcesul istoric de definire a arhitecturii.2. SPAŢIUL EXISTENŢIAL ŞI SPAŢIUL ARHITECTURAL2.a. Nivelurile spaţiului existenţial, nivelurile spaţiului arhitectural şi interacţiunile dintre acestea la nivel geografic, peisager, urbanistic, de obiect arhitectural. Influenţa elementelor de mediu: climă, apă şi teren asupra spaţiului arhitectural. Conformarea volumetrică, soluţii constructive, materiale de construcţii utilizate în arhitectura vernaculară. Conceptul de dezvoltare durabilă în arhitectură.2.b. Date fundamentale ale spaţiului arhitectural. organizare şi compoziţie. Elemente de morfologie în analiza spaţiului arhitectural. Principii de compoziţie în arhitectură şi în urbanism. Măsura exterioară, interioară, măsura absolută. Scara, raport, proporţii. Lumină şi culoare în spaţiul arhitectural. Metode de reprezentare tri - şi bidimensională a spaţiului arhitectural. Noţiuni de estetică urbană, estetică arhitecturală.2.c. Conţinut, formă şi funcţiune. Teoria locuirii. Teoria programelor de arhitectură. Condiţii optime ale confortului interior faţă de particularităţile funcţionale şi psihofiziologice ale omului: zonificare, scară modulară, flexibilitate spaţială.2.d. Interpretarea tehnică a spaţiului arhitectural. Rolul materialelor de construcţie în evoluţia structurii spaţiului arhitectural şi a anvelopei clădirii. Materiale de construcţie durabile. Relaţiile dintre caracteristicile spaţiale, constructive şi funcţionale ale diferitelor programe de arhitectură.2.e. Noţiuni de spaţiu public urban. Tipuri de spaţii urbane: spaţiu public, semi-public, spaţiul privat.TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - ARTE VIZUALE - SPECIALIZAREA ARHITECTURĂISTORIA ARHITECTURII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI1. Arhitectura Greciei Antice. Geneza arhitecturii greceşti, ordinele clasice de arhitectură, corecţiile optice, principii de modulare şi proporţionare, programe de arhitectură specifice.2. Arhitectura Romei Antice. Sisteme constructive specifice, programe de arhitectură, tipologii planimetrice şi principii de compozitie spaţială.3. Arhitectura bizantină. Analiza contextului social, politic şi tehnic care a favorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii bizantine. Principii de compozitie spaţială, tipologii planimetrice, simbolistica spaţiului architectural, decoraţia interioară şi exterioară.4. Arhitectura gotică. Analiza contextului social, politic şi tehnic care a favorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii gotice. Programe de arhitectură specifice, principii de compoziţie spaţială, tipologii planimetrice, simbolistica spaţiului architectural, decoraţia interioară şi exterioară. Sisteme structurale specifice. Spaţii urbane.5. Arhitectura renascentistă. Analiza contextului social, politic şi tehnic care a favorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii renascentiste. Principii de compoziţie spaţială, tipologii planimetrice, simbolistica spaţiului architectural, decoraţia interioară şi exterioară. Spaţii urbane.6. Arhitectura barocă şi barocul postbizantin (arhitectura brâncovenească). Analiza contextului social, politic şi tehnic care a favorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii baroce. Principii de compoziţie spaţială, tipologii planimetrice, simbolistica spaţiului arhitectural, decoraţia interioară şi exterioară. Spaţii urbane.7. Stilurile 1900. Surse şi invarianţi pentru Stilurile 1900. Arhitectura neoromânească în context european.8. Arhitectura modernă. Stilul internaţional, funcţionalismul şi arhitectura organică. Arhitectura modernă în România.METODICA PREDĂRII/ÎNVĂŢĂRII - ARTE VIZUALE - ARHITECTURĂI. Procedee de metodica perfecţionării şi comunicării dintre profesor şi elev în faza de iniţiere în cultura de arhitectură (limbajul specializat şi orientarea percepţiei vizuale şi a raţionamentelor logice în prelucrarea informaţiilor).II. Metode de transmitere şi interpretare a ansamblului de coduri ale limbajului profesional în predarea cunoştinţelor teoretice de arhitectură.III. Metode de predare a programelor de arhitectură în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice - formularea problemei (temă), formularea soluţiei (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluţiei (metodologia), înţelegerea soluţiei (răspunsul optim funcţional, stilistic şi spaţial-volumetric).IV. Modernizarea mijloacelor de instruire-învăţare utilizate la materiile teoretice şi practice din domeniul arhitectural.V. Căi şi mijloace de convertire a experienţelor de percepţie şi controlul spaţiului real prin noţiuni de desen, geometrie descriptivă şi perspectivă şi de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităţilor conceptual - proiective ale elevilor.VI. Procedee şi metode specifice pe baza cărora pot fi analizate şi interpretate experienţele elevilor în domeniul arhitecturii.VII. Metode diferenţiate utilizate în instruirea elevilor în raport cu structurile cognitive sau cele intuitiv-originare sau a elevilor cu aptitudini deosebite.VIII. Metode de evaluare (aplicaţii, verificări) ale calităţii informaţiei pe care elevii şi-au însuşit-o în procesul instruirii în cultura de arhitectură.IX. Metode de conexarea domeniului arhitecturii la celelalte discipline care circumscriu aria culturii generale sau de specialitate a elevilor.X. Metode de promovarea şi aplicarea cunoştinţelor, acumulate prin instruire, în practica de specialitate.BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - EDUCAŢIE PLASTICĂ,EDUCAŢIE VIZUALĂ, EDUCAŢIE ARTISTICĂAchiţei, Gh., Artă şi experienţă, Ed. Albatros, Bucureşti, 1974Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988Antal, F., Clasicism şi romantism, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971.Argan, G. C., Arta modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982.Arnheim, R., Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979Arnheim, R., Forţa centrului vizual, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1995;Bazin, G., Clasic, baroc, rococo, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970Berence, F., Renaşterea italiană, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I-III, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975;Berlogea, Ileana, Teatrul şi societatea contemporană, Editura Meridiane, 1985Bloch, R., Roma şi destinul ei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985.Bode, W von, Maeştrii picturii olandeze şi flamande, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974.Bonnrad, A., Civilizaţia greacă, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.Bouleau, M., Geometria secretă a pictorilor, Editura Meridiane, 1978Brion, M., Arta abstractă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972;Brion, M., Pictura romantică, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972Burke, E., Despre sublim şi frumos, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981Constantinescu, Gr., Splendorile operei. Dicţionar de teatru Liric, E.D.P., 1995Constantin, Paul, Arta 1900, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973Cristea, M., Sistemul educaţional şi personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995.de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968.Delvoye, C., Arta bizantină, vol. I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976.Duby, G., Arta şi societatea, 980-1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987.Dumitrescu, Zamfir, Structuri geometrico - plastice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984;Dumitrescu, Zamfir, Caiete de perspectiva artistică, vol. I, NOI Media Print, 2007;Elsen, A., Temele artei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983Enciclopedia artiştilor români contemporani, Editura ARC 2000, Bucureşti, 1996.Enescu, Theodor, Scrieri de artă, Ştefan Luchian şi spiritul modern în pictura românească, ediţie îngrijită de Ioana Vlasiu, Bucureşti, Editura Meridiane, 2000Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970Fleming, W., Arte şi idei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983Eco, Umberto (coordonator), Istoria frumuseţii, Bucureşti, Editura RAO, 2006;Eco, Umberto (coordonator), Istoria urâtului, Bucureşti, Editura RAO, 2007;Florian, M., Metafizică şi artă, Ed. Echinox, Cluj, 1992Flusser, Vilem, Pentru o filosofie a fotografiei. Texte despre fotografie, Cluj-Napoca, Idea Design and Print, 2003;Gherasim, Marin, A patra dimensiune, Pitesti, Editurii Paralela 45, 2005;Gombrich, E.H., O istorie a artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975.Grigorescu, D., Cubismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972.Grigorescu, D., Expresionismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969Grigorescu, D., Pop art, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975.Hasan, Yvonne, Paul Klee şi pictura modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1999;Havel, M., Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988;Hocke, G., R., Lumea ca labirint, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981Huinzinga, J., Amurgul Evului Mediu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970.Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1980.Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, Editura All, 1998Kandinsky W., Spiritualul în arta, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994;Kiraly, Aurora (coordonator), Fotografia în arta contemporană. Tendinţe în România, după 1989, Ed. Unarte, Bucureşti, 2006;Knobler, N., Dialogul vizual, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983Lăzărescu, L., Pictura în ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.Lipps, T., Estetica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987Lutzeller, H., Drumuri spre artă (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986Maşek, V., E., Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1986Manescu, Mihail, Mental şi senzorial - identitate vizuală în secolul XX, Bistriţa, Editura Aletheia, 2006;Moles, A., Artă şi ordinator, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983Nanu, Adina, Arta pe om, Editura Compania, 2001Nanu, Adina, Artă, stil, costum, Editura Meridiane, 1976Nanu, Adina, Bărbatul şi moda, Editura Polirom, Iaşi, 2010Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Vizual, 2002Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985-1986.Panofsky, E., Renaştere şi renaşteri în arta occidentală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974Pareyson, L., Estetica. Teoria formativităţii, Ed. Universul, Bucureşti, 1977Pavel, Amelia, Pictura românească interbelică. Un capitol de artă europeană, Editura Meridiane, 1996Pepino, C., Automate, idoli, păpuşi, Editura Alma Galaţi, 1998Petrovici, V., Lumină şi culoare în spectacol, Editura Albatros, 1974Pleşu, A., Călătorie în lumea formelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986Popescu, T., Concepte şi atitudini estetice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983Preda Sanc, Marilena, Arta video-digitala, Bucureşti, Editura Coresi, 2005;Prut, C., Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, 1972Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, Bucureşti, 1971Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974.Rewald, John, Postimpresionismul, vol. I şi II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978;Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998.Rosenkranz, K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984K. Ruhrberg, M. Schneckenburger, C. Frike, K. Honnef, Ingo F. Walther (ed.), Art of the 20th Century, Taschen, 2005;Schiller, Fr., Scrieri estetice, Ed. Univers, Bucureşti, 1981Sendler, Egon, Icoana, imaginea nevăzutului. Elemente de teologie, estetica, tehnica, Bucureşti, Editura Sofia, 2005;Stoiciu, Florin, Materialitatea în gravura. Tehnici şi maniere, Bucureşti, Editura Tehnica, 2007;Stoiciu, Florin, Tehnici şi maniere ale gravurii, Bucureşti, Ed. Polirom, 2010;Suchianu, D., I., Cinematograful, acest necunoscut, Editura Dacia, Cluj, 1973Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I- IV, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978Toma, Iulian -Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaţionale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007Vanoye, F. şi Anne Goliot - Lete, Scurt tratat de analiză filmică, Editura All, 1995Velescu C.R., Brâncuşi inedit - Însemnări şi corespondenţă, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004Vianu, T., Opere - vol 6, Estetica, Ed. Minerva, Bucureşti, 1976 şi vol. 7, Studii de estetică, Ed. Minerva, Bucureşti, 1978Vlasiu, Ioana, Anii '20. Tradiţia şi pictura românească. Bucureşti, Editura Meridiane, 2000Zamfirescu, I., Istoria universală a teatrului, Editura pentru literatură universală, 1966-1970------------**** Dicţionar de artă - forme, tehnici, stiluri artistice, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1998BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - ARHITECTURĂAlexander, Christopher, Notes on the Synthesis of Form, Cambridge Mass, Harvard University Press, 1986Arnheim, R., Dynamique de la forme architecturele, Architecture amp; Recherches/Pierre Mardaga, 1982Arnheim, R., Artă şi percepţie vizuală, Editura Meridiane, 1982Argan, Giulio Carlo, Arta Modernă, Editura Meridiane, 1985Benevolo, Leonardo, Storia della Citta, Laterza, 1982Blake, Pieter, Mies van der Rohe, Architecture and Structure, Pelikan Book, 1990Ching, Francis D.K., Form, Space and Order, 1996, John Willey et Sons, Inc, 2007Constantin, Paul, Culoare - Artă - Ambient, Editura Meridiane, 1979Constantin, Paul, Arta 1900 în România, Editura Tehnică, 1988Curinschi Vorona Gh., Introducere în Arhitectura comparată, Editura Tehnică, 1991Damian, Ascanio, Le Corbusier, Editura Meridiane, 1969Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983Evenson, Thomas Thus, Archetypes în architecture, Norvegian University Press, 1991Fletcher, Banister, A History of Architecture, Londra, Batsford LTD, 1956Frampton, Kenneth, Studies în Tectonic Culture, The Poetics of Construction în Nineteenth and Twentieth Century Architecture, Chicago, Illinois, MIT PressFrampton, Kenneth, Modern Architecture: A Critical History, New York, Oxford University Press, 1980Focillon, H., Viaţa formelor, Editura Meridiane, 1977Giedion, Siegfried, Space, Time, Architecture, Massachussets, Harvard University Press, 1967Gill, Robert, W., Manual of Rendering with Pen and Ink, Thames and Hudson, 1979A. Gheorghiu, A., Proporţii şi trasee geometrice în arhitectură, Ed. Tehnică, 1991Ionescu, Grigore, Arhitectura populară în România, Editura Meridiane, 1971Ionescu, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei, 1982Ionescu Grigore, Arhitectura românească. Tipologii, creaţii, creatori, Editura Tehnică, 1986Iliu, Liana, Oraşul grădină şi evoluţia conceptului, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 2005Iurov, C., Arhitectura bionică, Editura Tehnică, 1985Jenks, Charles and Baird, George, Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture,London, Academy Editions, 1997Joja, C., Actualitatea tradiţiei arhitecturii româneşti, Editura Tehnică, 1984Joja, C., Arhitectura românească în context european, Editura Tehnică, 1989Kurokawa, Kisho, Architecture de la Symbiose, Electa Moniteur, 1987W.M.C. Lam, Sunlighting as Formgiver for Architecture, Van Nostrand Reinhold Company, 1986Licklider, H., Scara arhitecturală, Editura Tehnică, 1973Laurian, Radu, Probleme de estetica oraşelor, Editura Tehnică, 1965Melicson, M., Arhitectura Modernă, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1975Michelis, P., A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, 1982Moughtin, Cliff, Street and Square, Butterworth Architecture, Oxford, 1992Meiss, Pierre von, De la form au lieu, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, Suisse, 1986Moos, Stanislau von, Le Corbusier, l'Architecte et son mythe, Horizons de France, 1971Moussavi, Farshid, The Function of Form, Actar, Harvard University Graduate School of Design, 2009Muller, Dominique Gauzin, Sustainable Architecture and Urbanism, Birkhauser, 2001Ochinciuc, C., Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrată, Editura Universitară "Ion Mincu", 2002Padovan, Richard, Proportion - Science, Philosophy, Architecture, Spon Press, London and New Zork, 1990Panchyk, K., Solar interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984Patrulius, Radu, Locuinţa în timp şi spaţiu, Editura Tehnică, 1975Patrulius, Radu, Horia Creangă, Omul şi opera, Editura Tehnică, 1980Păun, Silvia, Valoarea arhitecturii autohtone, Ed. Per Omnes Artes, Bucureşti, 2003Pevsner, Nikolaus, The sources of Modern Architecture, Pinguin Books, 1966Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, 1981Risselada, Max, (ed.), Raumplan versus Plan Libre- Adolf Loos/Le Corbusier, 010 Publishers, Rotterdam, 2008Săsărman, Gheorghe, Funcţiune, Spaţiu, Arhitectură, Editura Meridiane, 1979Scherr, R., The Grid: Form and process în Architectural Design, USA Books, 2001Schultz, Christian Norberg, Paysage, Ambiance, Architecture, Liege, Pierre Mardaga 1979Schultz, Christian Norberg, La Signification dans l'Architecture Occidentale, Liege, Pierre Mardaga 1977Schultz, Christian Norberg, Existence, Space and Architecture, London, Studio Vista 1971Sitte, Camillo, Arta construirii oraşelor, Editura Tehnică, 1992Steele, James, Ecological Architecture, Thames and Hudson, 2005Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983Teodoru, Horia, Perspectiva, Ed. Meridiane, 1968Trişcu, Aurelian, Spaţii urbane pietonale, Arta Grafică, 1985Vătăşianu, Virgil, Istoria Artei Europene, vol I şi vol. II, Editura Didactică şi Pedagogică, 1967Vătăşianu, Virgil, Istoria Artei Europene, Arta din perioada Renaşterii, Editura Meridiane, 1972Triscu, A., Spaţii urbane pietonale, IP Arta grafică, 1985Vasilescu, Sorin, Arhitectura Modernă, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 1992Voiculescu, Sanda, Arhitectură Antică, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 1986Voitec Dordea, Mira, Renaşterea şi Barocul, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 1988Wetson, Richard, Alvar Aalto, Phaidon, 2001Wetson, Richard, Materials, Form and Architecture, Laurence King Publishing, 2008Zevi Bruno, Cum să înţelegem arhitectura, Editura Tehnică, 1969--------**** Bucureşti. Anii 1920 - 1940. Între Avangardă şi Modernism, Editura Simetria, 1994**** Gândirea estetică în arhitectura românească, Editura Meridiane, 1983Cărţile pot fi consultate la Biblioteca Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din BucureştiBIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA PREDĂRII - EDUCAŢIE PLASTICĂ,EDUCAŢIE VIZUALĂ, EDUCAŢIE ARTISTICĂAmabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viaţă, Ed. Stiinta amp; Tehnica, Bucureşti, 1997;Albu Gabriel, O psihologie a educaţiei, Ed. Institutul European, Iasi, 2005;Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei, Ed. Polirom, Iasi, 2002;Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, 1998Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975Hardy, Tom (ed.), Art Education în a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, 1990Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, 1996ROCO, MIHAELA, Creativitate şi inteligenţă emotională, Ed. Polirom, Iasi, 2004;Stan, Emil, Pedagogie postmoderna, Ed. Institutul European, Iasi, 2003;Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003;Toma, Iulian - Dalin, Arhiva română de arte vizuale - ROVAA 2, Ed. PRINTECH, BUCUREŞTI, 2008;Toma, Iulian - Dalin, Arhiva română de arte vizuale - ROVAA 3, Ed. PRINTECH, BUCUREŞTI, 2009;Toma, Iulian - Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaţionale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007;---------**** Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988Notă:Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine concursul - planuri-cadru, programe şcolare, programele pentru examenele şi evaluările naţionale.BIBLIOGRAFIE - METODICA PREDĂRII - ARHITECTURĂAmabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viaţă, Ed. Stiinţă amp; Tehnică, Bucureşti, 1997;Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei, Ed. Polirom, Iasi, 2002;Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L'Harmattan, 1991Hardy, Tom (ed.), Art Education în a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006Landsheere V. de, Landsheere G. de, Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977Meiss, Pierre von, De la cave au toit. Temoignage D'un enseignement d'architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, 1990Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, 1996Piaget, J., Biologie şi cunoaştere, Editura Dacia, Cluj, 1971Stan, Emil, Pedagogie postmodernă, Ed. Institutul European, Iasi, 2003;Toma, Iulian - Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaţionale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007;Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcţii, Bucureşti, 1991----------**** Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988NOTĂ:Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe şcolare, programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursulAutori:Adrian Brăescu - inspector general Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi SportuluiLect. univ. drd. arhitect Tana Nicoleta Lascu - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" BucureştiProf. univ. dr. arhitect Cristina Victoria Ochinciuc - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" BucureştiLect. univ. dr. Iulian Dalin Toma - Universitatea Naţională de Artă BucureştiConf. univ. dr. Ioana Beldiman - Universitatea Naţională de Artă BucureştiCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂMAIŞTRI INSTRUCTORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi maiştrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţionalAu fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru maiştri instructori, cu aplicare la specificul activităţilor de instruire practică. Pe lângă competenţele specifice, în specialitate, sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum şi competenţele metodice.Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.B. COMPETENŢE SPECIFICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.- Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;- Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;- Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare ale conţinuturilor;- Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;- Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;- Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;- Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de igienă, de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea situaţiilor de urgenţă şi protecţia mediului înconjurător;- Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinţei informării. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de invăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare;6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucoş Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucoş Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curiculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;2. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;3. Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea proiectată;6. Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;7. Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de protecţie şi igiena muncii, P.S.I. şi protecţia mediului înconjurător;10. Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;11. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;12. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. CONŢINUTURILE PROGRAMEI1. Rolul, funcţiile şi competenţele profesionale ale asistentului medical.2. Procesul de ingrijire, nursing.3. Tehnici de nursing şi investigaţii descriere în conformitate cu fişele tehnologice şi proceduri, protocoale3.1. Măsurarea, notarea şi reprezentarea grafică a funcţiilor vitale şi vegetative: temperatură, puls, respiraţie, tensiune arterială, greutate şi înălţime corporală, eliminări (diureză, scaun, spută,vărsături).3.2. Efectuarea de sondaje, spălături, clisme: sondajul gastric şi duodenal, vezical, spălătura oculară, auriculară, gastrică, vezicală şi vaginală.3.3. Îngrijirea plăgilor: pansamente, bandaje; principii de realizare a pansamentului şi bandajului; timpii unui pansament; mijloace de fixare a pansamentului.3.4. Puncţiile, pregătirea pacientului pentru puncţii, participarea la puncţii3.5. Recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, bacteriologice, serologice, parazitologice.3.6. Recoltarea urinei pentru examene biochimice, bacteriologice;3.7. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice, bacteriologice şi parazitologice.3.8. Recoltarea sputei pentru examene citologice, bacteriologice3.9. Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice.3.10. Recoltarea secreţiilor purulente din leziuni deschise şi din colecţii închise (abcese, vezicule, pustule).3.11. Recoltarea exudatului faringian.3.12. Recoltarea secreţiilor oculare, otice, vaginale.4. Administrarea medicamentelor.5. Îngrijirea pacienţilor cu bronşite, pneumonii, BPOC, astm bronsic, TBC, pneumotorax, cancer pulmonar şi intervenţii specifice.6. Îngrijirea pacienţilor cu principalele afecţiuni cardiovasculare6.1. Endocarditile: bacteriene şi nebacteriene.6.2. Bolile pericardului: pericardita acută, pericardita cronică constrictivă, mediastinopericardita, revarsatele pericardice neinflamatorii.6.3. Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice, angina pectorală, infarctul miocardic, sindromul intermediar.6.4. Insuficienţa cardiacă: stânga acută şi cronică, insuficienţa cardiacă dreaptă acută şi cronică, cordul pulmonar cronic, insuficienţa cardiacă globală.6.5. Hipertensiunea arterială.6.6. Boli ale venelor tromboflebite şi varice.7. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni gastroenterologice: boala ulceroasă, rectocolita ulcerohemoragică, parazitozele intestinale hepatita cronica, sindromul dispeptic biliar, colecistita acuta, pancreatita ciroza hepatică, colica biliară.8. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni renale: glomerulonefrita acută şi cronică, sindromul nefrotic, insuficienţa renală acută şi cronică, infecţia urinară, pielonefrita acută şi cronică, litiaza renală, - adenomul de prostată, cancerul de prostată, colica renală.9. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni chirurgicale:9.1. Infecţii chirurgicale acute şi cronice: furunculul, hidrosadenita, abcesul cald.9.2. Colecistita acută, apendicita, ocluziile intestinale, pancreatita, cancerul rectal, peritonita, herniile.10. Îngrijirea pacienţilor cu traumatisme ale membrelor: entorse, luxaţii şi fracturi11. Îngrijirea pacienţilor cu boli de nutriţie şi metabolism: obezitatea, diabetul zaharat, denutriţia, guta.12. Îngrijiri în obstetrică: Sarcina normală - semne şi simptome. Investigaţii paraclinice în sarcină. Supravegherea prenatală, pregătirea gravidei pentru naştere. Examenul gravidei la termen, pregătirea propriu - zisă pentru naştere, semnele declanşării; primele îngrijiri acordate nou născutului şi lăuzei.13. Îngrijiri specifice în pediatrie:13.1. Afecţiuni respiratorii: bronhopneumonia, astm bronsic, amigdalite13.2. Afecţiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale, pericardita, insuficienţa cardiacă, colaps vascular13.3. Afecţiuni digestive şi glandele anexe: B.D.A., gastroenterita acută, sindromul dureros abdominal, parazitoze intestinale, hepatite13.4. Afecţiuni urinare: infecţii ale tractului urinar, I.R.A., glomerulonefrita13.5. Afecţiuni ale SNC: convulsii, epilepsie13.6. Afecţiuni ale sângelui: anemii, leucemii, sindroame hemoragice, anemii13.7. Boli de nutriţie: diabet zaharat14. Conduita în urgenţe medico-chirurgicale (stop cardiorespirator, insuficienţa respiratorie, şocul, come, AVC, intoxicaţii): suport vital de bază (degajarea victimei, eliberarea căilor respiratorii superioare, ventilaţie, ventilaţie pe mască, intubaţi masaj cardiac extern), poziţia de siguranţă, manevra Heimlich, abord venos periferic, central, administrare medicaţie, oxigen, îngrijire plăgi, recoltări produse biologice, oprirea unei hemoragii, hemostază chirurgicală provizorie, drenaj pleural, sondă gastrică, măsuri de prim ajutor în caz de politraumatisme, arsuri grave, degerături, submersie, spânzurare, electrocutare.15. Îngrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici şi în stadiu terminal.16. Deontologie şi etică profesională:: principii etice, drepturi şi libertăţi.17. Protecţie şi securitate în muncă.Bibliografie
    *Font 9*
    1 American Nurses Association Codul pentru nurse 1985
    2 Ancar V. Obstetrica Editura Naţional 1998
    3 Angelescu N. Patologie şi nursing chirurgical Editura Medicală, Bucureşti, 1998
    4 Baltă G., Îngrijirea bolnavului. Tehnici generale de îngrijire Ed. Didactică şi Pedagogica, Bucureşti, 1990
    5 Baltă G., Îngrijirea bolnavului. Tehnici speciale de îngrijire Ed. Didactică şi Pedagogica, Bucureşti, 1990
    6 Borundel C., Manual de medicină internă pentru cadre medii Editura ALL, Bucureşti, 1995
    7 Chiţimia E., Puericultură şi pediatrie Ed. Info Team 1997
    8 Chiru F., Îngrijirea omului sănătos şi a omului bolnav Editura CISON, Bucureşti, 2001
    9 Chiru F., Simion, C. Marcean şi E. Iancu Urgenţe medicale Editura RCR Print 2003
    10 Daschievici S. ş.a. Chirurgie - manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare postliceale Editura Medicală, Bucureşti, 1999
    11 Daşchievici S., Mihăilescu M. Chirurgie - manual pentru cadre medii şi şcoli postliceale Editura Medicală, Bucureşti, 2007
    12 Dutescu B., Etos în medicina Editura Medicală, Bucureşti, 1979
    13 Fry,. Sara, T Etica în practica nursingului CN, 1994
    14 Geormănenu N. Manual Puericultură şi pediatrie Ed Didactică şi pedagogică Bucureşti 1995
    15 Lemon Materiale de educaţie în nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga, 1996
    16 Marcean C., B. Predoi Nursing - vol. I Editura Protip, Bucureşti, 2002
    17 Marcean C., E. Ciofu Nursing - vol. II Editura Protip, Bucureşti, 2002
    18 Marcean C., E. Iancu Nursing - vol. IV Editura Protip, Bucureşti, 2003
    19 Mincu M. Manual de medicină internă pentru cadre medii Editura Carol Davila, 2003
    20 Miron A. Etica aplicată Editura Alternative, 1995
    21 Mozeş C. Tehnica îngrijirii bolnavului Editura Medicală, Bucureşti, 2000
    22 Nicolau S. Bioetica Manual pentru invăţământul universitar şi preuniversitar de specialitate Editura Universul Bucureşti, 1998
    23 Niţescu V., Obstetrică şi ginecologie Ed. Didactică şi Pedagogica, Bucureşti, 2002
    24 Niţescu V., Obstetrică şi ginecologie - manual Ed. Didactică şi Pedagogica, Bucureşti, 1995
    25 Scripcaru Gh, Ciornea T. Deontologie medicală Editura medicală, 1979
    26 Titircă L. Urgenţele medico - chirurgicale. Sinteze Editura Medicală, Bucureşti, 1998
    27 Titircă L. Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2003
    28 Titircă L. Breviar de explorări funcţionale Ed. Viaţa Medicală 2005
    29 *** Planuri-cadru, Planuri de învăţământ, Programe şcolare, Standarde de Pregătire Profesională în vigoare
    Autori:1. ROMIŢA ŢIGLEA LUPAŞCU - prof. dr. ing., Şcoala "Nicu Albu" Piatra Neamţ2. LILIANA RENATE BRAN - prof. dr., Şcoala Postliceală Sanitară Arad3. ECATERINA GOGEL - maistru instructor, Liceul Teoretic "Ion Cantacuzino" PiteştiCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE- Bucureşti -2010NOTĂ DE PREZENTAREBiologia reprezintă o disciplină de sine stătătoare, care aparţine ariei curriculare "Matematică şi Ştiinţe ale Naturii". Studiul biologiei în învăţământul preuniversitar vizează:● receptarea informaţiilor despre lumea vie;● explorarea sistemelor biologice;● utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii;● comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei;● transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi.Prezenta programă se adresează absolvenţilor învăţământului superior de specialitate care doresc să participe la concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar.Programa este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina biologie şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice şi cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar.Prin programa de concurs se urmăreşte:● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a tendinţelor în evoluţia biologiei;● aplicarea noilor direcţii ale biologiei, ale didacticii generale şi ale metodicii predării-învăţării biologiei;● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice pentru disciplina biologie;● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.COMPETENŢEPrograma de concurs defineşte un număr de competenţe pe care cadrul didactic trebuie să le dovedească în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina biologie. Aceste competenţe se dezvoltată pe tot parcursul activităţii profesionale, printr-un efort conştient.Competenţele vizate, care vor fi evaluate prin concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar, sunt următoarele:● aplicarea principiilor didacticii generale şi de specialitate;● cunoaşterea şi utilizarea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor biologice;● aplicarea cunoştinţelor de metodica predării disciplinei;● utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;● construirea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;● proiectarea şi realizarea demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;● proiectarea şi realizarea evaluării competenţelor dobândite de elevi;● adecvarea procesului instructiv-educativ la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor;● construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei activităţilor didactice.TEMATICA ŞTIINŢIFICĂI. Sistematică:1. Diversitatea lumii vii: clasificarea şi caracterizarea generală a celor cinci regnuri: mediul şi modul de viaţă, morfologia, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţa şi exemple reprezentative. Caracterizarea generală este obligatorie pentru unităţile sistematice: regn, încrengătură, clasă.II. Citologie:1. Celula procariotă şi eucariotă2. Diviziunea celulară (diviziunea directă; diviziunea cariochinetică - mitoza, meioza)III. Histologie:1. Ţesuturile vegetale şi animaleIV. Biologie vegetală şi animală:1. Segmentul receptor al analizatorilor la vertebrate2. Sisteme de organe implicate în realizarea funcţiilor de nutriţie la vertebrate3. Nutriţia autotrofă şi heterotrofă4. Respiraţia anaerobă şi aerobă5. Reproducerea la gimnosperme şi angiospermeV. Anatomia şi fiziologia omului:1. Sistemul nervos somatic şi vegetativ2. Sistemul endocrin3. Mediul intern şi circulaţia sângelui4. Reproducerea la om şi educaţia sexuală (contracepţia, boli cu transmitere sexuală, particularităţi morfofuncţionale şi comportamentale ale pubertăţii şi adolescenţei)VI. Genetică:1. Organizarea genomului la procariote şi eucariote2. Funcţiile materialului genetic (replicaţie, transcriere, traducere)3. Cariotipul uman normal şi patologic4. Domenii de aplicabilitate şi consideraţii bioetice în genetica umană: sfaturile genetice, diagnosticul prenatal, fertilizarea în vitro, clonarea terapeutică, terapia genică etc.)VII. Ecologie1. Caracteristicile ecosistemelor antropizate: particularităţi ale biotopului şi biocenozei; relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.Bibliografie obligatorie pentru tematica ştiinţifică--------*** Manualele şcolare alternative, conform Catalogului manualelor şcolare valabile în învăţământului preuniversitar (lista la adresa: www.edu.ro)1. Barna, A., Pop, I., Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în învăţământ, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 20022. Barna A., Pop, I., Suporturi pentru pregătirea examenului de gradul didactic II - Editura Albastră, Cluj-Napoca, 20023. Boldor, O., Trifu, M., Răianu O., Fiziologia plantelor, EDP, Bucureşti, 19814. Botnariuc, N., Vădineanu, A., Ecologie, EDP, Bucureşti, 19825. Ceuca, T.,Valenciu, N., Popescu, A. - Zoologia vertebratelor, EDP, Bucureşti, 19836. Coman, N., Genetică I-II, Editura UBB, Cluj-Napoca, 19967. Deliu, C., Morfologia şi anatomia plantelor, Editura Presa Universitară Clujeană, 19998. Gavrilă, L., Genetică I-II, Editura Universităţii Bucureşti, 1986, 19879. Grinţescu, I., Andrei, M., Rădulescu-Mitroiu, N., Botanică, Editura ş01╜ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 198510. Hefco, V. P., Fiziologia animalelor şi a omului, EDP, Bucureşti, 199711. Manolache, V., Zărnescu, O., Citologie, histologie animală, Editura Universităţii Bucureşti, 199312. Mişcalencu, D., Mailat, F., Anatomia comparată a vertebratelor, EDP, Bucureşti, 198213. Nicolau, S., Bioetica, Editura Universul, 199814. Polescu, L., Atanasiu, L., Fotosinteza sau cum transformă plantele lumina soarelui, Editura Albatros, 198815. Pop, I., Lungu, L., Hodişan, I., Cristurean, I., Mititelu, D., Mihai, Gh.- Botanică sistematică, EDP, Bucureşti, 198316. Strungaru, Gr., Pop, M., Hefco V., Fiziologie animală, EDP, Bucureşti, 198317. Şerbănescu-Jitariu, G., Toma, C., Morfologia şi anatomia plantelor, EDP, Bucureşti, 198018. Raicu, P., Genetica generală şi umană, Editura Humanitas, Bucureşti, 199719. Toma, C., Niţă, M., Celula vegetală, Editura Universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi, 199520. Tomescu, N., Popa, V., Zoologia nevertebratelor, Editura UBB, Cluj-Napoca, 200021. Voica, C., Fiziologie vegetală, Editura Universităţii Bucureşti, 1982, 198322. Zachiu, M., Solomon, L., Năstăsescu, M., Suciu, M., Pisică, C., Tomescu, N.- Zoologia nevertebratelor, EDP, Bucureşti, 198323. Zarnea, Gh., Tratat de microbiologie vol. IV, Editura Academiei Române, 1990TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII BIOLOGIEII. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la biologie în concordanţă cu curriculumul naţional1. Componentele curriculumului şcolar: plan-cadru, programă şcolară, programe pentru examenele şi evaluările naţionale, manuale şcolare2. Planificarea calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiectul de lecţie3. Proiectarea şi aplicarea CDŞ la biologieII. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la biologie1. Metode didactice utilizate în predarea biologiei2. Forme de organizare a activităţii didacticeIII. Integrarea mijloacelor de învăţământ în procesul de predare - învăţare - evaluare la biologieIV. Evaluarea randamentului şcolar în concordanţă cu obiectivele curriculare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ2. Obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare3. Strategii de evaluare a randamentului şcolar4. Instrumente clasice şi moderne de evaluare5. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluareV. Abordarea intra-, inter- şi transdisciplinară a conţinuturilor la lecţiile de biologieBibliografie obligatorie pentru metodica predării biologiei---------*** Ghid metodologic, Aria curriculară matematică şi ştiinţe - liceu, MEC, CNC, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2002*** Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie - învăţământ obligatoriu, MEC, CNC, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2002*** Ghid de evaluare şi examinare - biologie, SNEE, Editura Aramis, Bucureşti, 2001*** Planurile-cadru şi programele şcolare în vigoare (lista la adresa www.edu.ro)1. Barna, A., Pop, I., Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în învăţământ, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 20022. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ, I., Pânişoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 20013. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare, Editura Polirom, Iaşi, 20084. Costică, N., Metodica predării biologiei, Editura Graphys, Iaşi, 20085. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 20006. Cucoş, C., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Bucureşti, 20087. Ion, I., Leu, U., M., Metodica predării-învăţării biologiei, Editura Corson, Iaşi, 20048. Ionescu, M., Demersuri creative în predare şi învăţare, Editura PUC, Cluj, 20009. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi 200010. Lazăr, V., Căprărin, D., Metode didactice utilizate în predarea biologiei, Editura Arves, Craiova, 200811. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 200012. Oprea, C., L., Strategii didactice interactive, EDP, Bucureşti, 200713. Radu, I., T., Evaluarea în procesul didactic, ediţia a IV-a, EDP, Bucureşti, 200814. Stoica, A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 200315. Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, Bucureşti, 200116. Ureche, C., Ciucu, C., Metodica predării biologiei, Editura Fedax, Focşani, 2003Grupul de lucru:
    Nr. crt. Numele şi prenumele Funcţia Instituţia
    1. Traian Şăitan Inspector general M.E.C.T.S.
    2. Steluţa Paraschiv Consilier superior C.N.E.E.
    3. Mariana Grosu Profesor gr. I C.N. "Sfântul Sava", Bucureşti
    4. Marinela Roşescu Profesor dr. I.S.J. Argeş
    5. Cristian Gurzu Profesor dr. C.N. "Nicolae Bălcescu", Brăila
    CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINA CHIMIE- Bucureşti -2010Notă de prezentarePrezentul document conţine programa de Chimie pentru Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.Programa se adresează absolvenţilor cu diplomă de licenţă/master care pot fi încadraţi ca profesori de chimie, atât în învăţământul gimnazial cât şi în cel liceal, conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile, specializările valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Programa pentru concurs este elaborată luând în considerare şi programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Chimie. Aspectele fundamentale vizate sunt în concordanţă cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar:● Cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a conexiunilor pe care disciplina le are cu alte discipline studiate în învăţământul preuniversitar.● Aplicarea noilor direcţii ale didacticii generale, respectiv ale didacticii predării chimiei.● Probarea competenţelor de proiectare, realizare, evaluare şi autoevaluare a activităţii didactice.● Demonstrarea competenţelor de comunicare în limbaj general şi în limbaj specific chimiei.● Probarea competenţelor de relaţionare necesare realizării actului educaţional.Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice. Programa pentru concurs conţine:● teme de specialitate: chimie generală şi anorganică, chimie organică;● teme de didactica disciplinei.Prin tematica programei pentru concursul de ocupare a posturilor vacante din învăţământul preuniversitar se urmăreşte evaluarea competenţelor de specialitate şi metodice ale candidaţilor.Tematica de specialitate cuprinde teme din programa învăţământului universitar deoarece se pleacă de la premisa că profesorul din învăţământul preuniversitar trebuie să demonstreze o cunoaştere mai vastă decât cea referitoare la conţinuturile programelor şcolare.Temele de didactică a disciplinei urmăresc, în special, aplicaţiile didacticii generale în proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor specifice procesului de predare/învăţare/ evaluare la chimie.COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATECompetenţele cadrului didactic vizate pentru Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar la disciplina Chimie, competenţe pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi să le probeze pe parcursul activităţii didactice sunt:1. Înţelegerea conceptelor, principiilor, teoriilor fundamentale ale chimiei şi demonstrarea rigorii intelectuale a propriei cunoaşteri ştiinţifice.2. Manifestarea unei conduite autoreflexive asupra nivelului şi stadiului pregătirii profesionale în raport cu exigenţele formulate pentru cariera didactică.3. Proiectarea demersului didactic la disciplina chimie cu realizarea conexiunilor trans-, inter- sau multidisciplinare.4. Adecvarea strategiilor didactice la conţinuturile specifice pentru a construi demersuri didactice interactive, stimulative, de cooperare, în scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţii didactice.5. Selectarea conţinuturilor din programa şcolară pentru a forma/dezvolta competenţe la elevi.6. Manifestarea creativităţii prin adaptarea demersurilor didactice la particularităţile de vârstă/la specificul dezvoltării intelectuale a elevilor.7. Abordarea competenţelor în concordanţă cu conţinuturile adecvate, prin intermediul unor activităţi de învăţare specifice şi evaluabile cu ajutorul unor instrumente de evaluare potrivite.8. Valorificarea rezultatelor evaluării în scopul optimizării procesului instructiv-educativ.CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ1. Structura atomului. Semnificaţia funcţiei de undă. Numere cuantice. Izotopii şi utilizările lor.2. Tabelul periodic. Legea periodicităţii. Relaţia dintre proprietăţile elementelor şi locul ocupat în tabelul periodic.3. Tipuri de legături chimice. Reţele cristaline.3.1. Legătura ionică. Reţele ionice. Energia de reţea. Ciclul Haber-Born. Proprietăţi fizice ale solidelor ionice.3.2. Legătura covalentă. Modelul legăturii prin perechi de electroni. Structuri Lewis. Modelul repulsiilor perechilor de electroni (VSEPR). Delocalizarea electronilor. Conceptul de rezonanţă. Hibridizare sp3, sp2, sp. Metoda orbitalilor moleculari - aplicaţii: H2, N2, O2, CO, HF. Caracteristicile legăturii covalente: ordin de legătură, lungimea legăturii, energie de legătură, polaritatea legăturii. Reţele atomice: diamant, grafit.4. Forţe intermoleculare. Reţele moleculare. Proprietăţi fizice.5. Soluţii. Proprietăţile soluţiilor. Concentraţia soluţiilor; aplicaţii.6. Echilibrul chimic. Legea acţiunii maselor. Constante de echilibru: Kc, Kp, Kx. Factorii care influenţează deplasarea echilibrului chimic. Echilibre în sisteme omogene gazoase şi lichide. Echilibre în sisteme eterogene.7. Reacţii cu transfer de electroni. Potenţial de electrod. Potenţial redox standard. Relaţia lui Nernst. Pile electrice: acumulatorul cu plumb, pila Leclanche. Electroliza - metodă de obţinere a substanţelor simple şi compuse. Legile electrolizei - aplicaţii. Coroziunea.8. Reacţii cu transfer de protoni. Teoria protolitică a acizilor şi bazelor; Ka, Kb, pKa, pKb. Produsul ionic al apei şi pH- ul soluţiilor. Reacţia de neutralizare. Curbe de titrare pentru acizi şi baze: acid tare cu bază tare, acid tare cu bază slabă, acid slab cu bază tare. Hidroliza sărurilor. Constanta de hidroliză.9. Reacţii cu formare de precipitat. Solubilitate. Produs de solubilitate.10. Reacţii cu formare de combinaţii complexe. Numere de coordinare (2,4,6) şi geometrii de coordinare. Izomeria complecşilor metalici (izomeria de hidratare, izomeria de coordinare, izomeria de ionizare, izomeria de legătură, izomeria geometrică). Legea Lambert-Beer (forma liniară).11. Noţiuni generale de termodinamică chimică: energie internă, entalpie, entropie, energie liberă Gibbs. Legile termochimiei. Aplicaţii.12. Noţiuni generale de cinetică chimică: viteza de reacţie, ordine de reacţie. Factorii care influenţează viteza de reacţie. Cinetica reacţiilor simple (n = 0, 1, 2). Timp de înjumătăţire.13. Metode generale de obţinere a metalelor. Stări de oxidare ale metalelor s, p, d. Variaţia stabilităţii în grupe. Proprietăţile fizice şi chimice generale ale metalelor. Proprietăţile fizice şi chimice generale ale aliajelor.14. Metalele alcaline - caracterizare generală, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice. Compuşi ai metalelor alcaline: compuşi cu oxigen, halogenuri, hidruri, hidroxizi, azotaţi, carbonaţi - obţinere, proprietăţi, utilizări.15. Aluminiul - obţinere, proprietăţi şi utilizări. Compuşi ai aluminiului: AlCl3, Al(OH)3, Al2O3 - structură, proprietăţi.16. Cuprul - obţinere, proprietăţi şi utilizări.17. Fierul - obţinere, proprietăţi, utilizări.18. Azotul - proprietăţi, utilizări. Oxiacizii azotului. Amoniacul, săruri de amoniu - obţinere, proprietăţi, utilizări.19. Oxigenul - stare naturală, alotropie. Apa, apa oxigenată - proprietăţi, utilizări.20. Sulful - stare naturală, alotropie. Oxizi ai sulfului (SO2, SO3), acidul sulfuric - obţinere, proprietăţi, utilizări.21. Halogenii - caracterizare generală, obţinere, proprietăţi fizice şi chimice. Hidracizi halogenaţi: obţinere. Cloruri, oxoacizii clorului - obţinere, proprietăţi, utilizări.22. Poluarea apei, aerului şi solului cu agenţi anorganici: CO, CO2, oxizi ai azotului, azotiţi, azotaţi şi săruri de amoniu, oxizi ai sulfului, metale grele.BIBLIOGRAFIE - CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ1. Atkins W. P., Exerciţii şi probleme rezolvate de chimie fizică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2008.2. Atkins W. P., J. D. Paula, Chimie fizică, Editura Agir, Bucureşti, 2005.3. Brezeanu M., Cristurean E., Antoniu A., Marinescu D., Andruh M., Chimia metalelor, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1990.4. Guran C., Bicher M., Berger D., Introducere în chimia anorganică, Probleme fundamentale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.5. Haiduc I. (coordonator), Chimia anorganică pentru perfecţionarea profesorilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.6. Murgulescu I. G., Vîlcu R., Introducere în chimie fizică, vol. 3, Termodinamica chimică, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.7. Neniţescu C. D., Chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.8. Niac G., Naşcu H., Chimia ecologică, Editura Dacia, Cluj, 1998.9. Shriver D. T., Atkins P. W., Langford C. H., Tratat de chimie anorganică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996.10. Vlădescu L., Echilibre omogene în chimia analitică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.CHIMIE ORGANICĂ1. Legături chimice în compuşii organici. Hibridizare: C, N, O.2. Efecte electronice în structurile organice. Efecte inductive. Efecte electromere. Conjugarea. Aromaticitatea.3. Determinarea structurii substanţelor organice prin metode fizice (IR, RMN, MS).4. Izomeria compuşilor organici. Stereochimia compuşilor organici. Convenţii: E-Z, R-S, D-L.5. Tipuri de reacţii în chimia organică. Disocierea legăturilor chimice. Reactanţi şi substraturi: SR, SE, SN1, SN2, SN în seria aromatică, AR, AE, AN, E1.6. Formulele structurilor chimice organice. Nomenclatura structurilor organice: IUPAC şi denumiri uzuale.7. Hidrocarburi saturate: surse naturale şi metode de obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune biologică.8. Hidrocarburi nesaturate: metode de obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări.9. Hidrocarburi aromatice: surse naturale şi metode de obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune biologică.10. Compuşi halogenaţi: obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune biologică.11. Compuşi hidroxilici: obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune biologică.12. Compuşi organici cu azot (amine, nitroderivaţi): obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune biologică.13. Compuşi carbonilici: obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune biologică.14. Compuşi carboxilici: obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune biologică.15. Derivaţi funcţionali ai acizilor organici. Esteri, amide, nitrili, cloruri acide, anhidride acide: metode de obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune biologică.16. Aminoacizi, peptide şi proteine: clasificare, proprietăţi fizice şi chimice, reacţii de identificare. Acţiune şi importanţă biologică.17. Zaharide. Monozaharide: Glucoza şi fructoza: proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune şi importanţă biologică.18. Dizaharide: maltoza, celobioza, zaharoza: proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune şi importanţă biologică.19. Polizaharide: amidon, celuloza, glicogen - proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune şi importanţă biologică.20. Grăsimi. Proprietăţi fizice şi chimice, utilizări. Acţiune şi importanţă biologică.21. Compuşi organici cu importanţă practică.22. Săpunuri şi detergenţi. Clasificare. Sinteză. Mod de acţiune.23. Medicamente, vitamine. (acidul salicilic şi derivaţi ai săi, p-aminofenolul şi derivaţi ai săi, acidul p-aminobenzoic şi derivaţi ai săi, sulfamide, peniciline; vitamina A, vitamina C). Structură. Sinteză.24. Antidăunători. (compuşi halogenaţi, acidul crizantemic şi derivaţi ai săi, derivaţi ai acidului fenoxiacetic). Structură. Sinteză.25. Coloranţi. (coloranţi naturali: licopina, indigo). Grupe cromofore.26. Polimeri naturali, artificiali şi sintetici. Clasificare, sinteză: polimerizare, copolimerizare, policondensare. Utilizări.27. Combustibili. Metanul. Butanul. Benzine, motorine. Biocombustibili. Cifra octanică, cifra cetanică, căldură de combustie.BIBLIOGRAFIE - CHIMIE ORGANICĂ1. *** Organicum, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.2. Avram M., Chimie Organică (vol. I şi II), Editura Academiei, Bucureşti, 1983/Editura Zecasin, Bucureşti, 1994.3. Balaban A., Bănciu M., Pogany I., Aplicaţii ale metodelor fizice în chimia organică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.4. Cercasov C., Baciu I., Ciobanu A., Nicolae A., Popa E., Zăvoianu D., Popovici D., Chimie organică pentru perfecţionarea profesorilor (vol. I şi II), Editura Universităţii, Bucureşti, 2001- 2002.5. Hendrickson J., Cram D., Hammond G., Chimie organică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.6. Hubca Gh., Lupu A., Cociaşu A., Biocombustibili: Biodiesel, Bioetanol, Sun-Diesel, Editura Matrix, Bucureşti, 2008.7. Iovu M., Chimie organică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.8. Neniţescu C. D., Chimie organică (vol.I, II), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.9. Roşca S., Introducere în chimia organică. Bazele teoretice ale chimiei organice, Editura Fast - Print, Bucureşti, 1997.10. Schiketanz I., Badea F., Chimia organică prin probleme, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989.DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE1. Curriculum-ul naţional - structură.1.1. Curriculum şcolar. Componentele curriculum-ului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare.1.2. Conţinutul învăţământului: caracteristici, surse, factori şi criterii care determină conţinutul învăţământului cu aplicaţii la disciplina chimie. Programele şcolare de chimie.2. Proiectarea şi organizarea activităţii de predare/învăţare la disciplina chimie.2.1. Corelarea componentelor structurale ale programei şcolare: competenţe generale - competenţe specifice - conţinuturi - activităţi de învăţare.2.2. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare. Exemplificări.2.3. Activităţi de învăţare şi rolul lor în scopul formării şi dezvoltării competenţelor la elevi.2.3.1. Activităţi de învăţare centrate pe modelare. Exemplificări.2.3.2. Activităţi de învăţare centrate pe experimentul de laborator. Exemplificări.2.3.3. Activităţi de învăţare centrate pe rezolvarea de probleme. Exemplificări.2.3.4. Activităţi de învăţare centrate pe algoritmizare. Exemplificări.2.3.5. Activităţi de învăţare centrate pe investigaţie. Exemplificări.2.4. Proiectarea curriculum-ului la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă.3. Proiectarea activităţii de evaluare la disciplina chimie.3.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluare, caracterizare.3.2. Metode şi instrumente de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare); calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate.3.3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare.3.4. Probe de evaluare predictivă, formativă şi sumativă. Matricea de evaluare. Exemplificări la disciplina chimie.4. Mijloace şi materiale didactice. Modalităţi de integrare a acestora în lecţia de chimie.4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ.4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor.BIBLIOGRAFIE - DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE1. *** Curriculum Naţional pentru clasele VII-XII.2. *** Ghid de evaluare la chimie, Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti, 1999.3. *** Ghid metodologic-Aria curriculară matematică şi ştiinţe-liceu, Editura Aramis, 2002.4. *** Manualele alternative de chimie pentru clasele VII-XII, cuprinse în Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar, în anul şcolar în care se susţine concursul.5. Cerghit I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.6. Chiriac A., Isac D., Iagher R., Isacu M., Pitulice L., Formare iniţială şi continuă la chimie, Editura Mirton, Timişoara, 2002.7. Chiriac V., Isac D., Pitulice L., Dascălu D., Autoevaluarea prin experimente de chimie anorganică, Editura Mirton, Timişoara, 2002.8. Ciomoş F., Bocoş M., Suporturi pentru predarea şi învăţarea chimiei, Editura Presa Universitară, Cluj, 2000.9. Cozma D. G., Pui A., Elemente de didactica chimiei, Editura Spiru Haret, Iaşi 2003.10. Fătu S., Didactica chimiei, Editura Corint, Bucureşti, 2003.11. Landsheere G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.12. Naumescu A., Bocoş M., Didactica chimiei - de la teorie la practică, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004.13. Oprea C. L, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2007.14. Stoica A., Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Editura Pro-Gnosis, Bucureşti, 2001.15. Stoica A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.16. Şunel V., Ciocoiu I., Rudică T., Bicu E., Metodica predării chimiei, Editura Marathon, Iaşi, 1997.Autori:DANIELA BOGDAN - inspector general, M.E.C.T.S.MARIUS ANDRUH - profesor dr., Universitatea din BucureştiŞTEFAN TOMAS - conferenţiar dr., Universitatea Politehnica BucureştiADRIAN BÎRZU - conferenţiar dr., Universitatea A.I. Cuza, IaşiMARIA CRISTINA CONSTANTIN - consilier, C.N.E.E.AURELIA MORARU - Colegiul Naţional "Andrei Şaguna", BraşovLAVINIA MUREŞAN - Colegiul Naţional "A. Papiu-Ilarian", Tg. MureşCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU CHIMIE INDUSTRIALĂPROFESORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupaţional "Profesor pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul liceal", în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au asupra formării şi maturizării profesionale a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că:- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opţional ca disciplină nouă;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinţei informării.2.4. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe.2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor scolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucoş Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucoş Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;7. Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. TEME DE SPECIALITATEA. Procese tehnologice1. Procese tehnologice: definire şi clasificare.2. Operaţii unitare: definire şi clasificare.3. Simbolizarea utilajelor din industria chimică.4. Schema bloc a unui proces tehnologic.5. Schema flux.6. Elemente de calcul tehnic: bilanţ de materiale, bilanţ termic, randament, conversie.B. Materii prime şi materiale1. Clasificarea materiilor prime şi materialelor.2. Apa în industria chimică2.1. Duritatea apei (temporară, permanentă şi totală).2.2. Metode şi instalaţii de dedurizare a apei.2.3. Metode şi instalaţii de demineralizare a apei cu schimbători de ioni.3. Ţiţeiul.3.1. Proprietăţi fizice.3.2. Prelucrarea primară a ţiţeiului: instalaţii de distilare atmosferică şi în vid; caracterizarea produselor obţinute.C. Operaţii mecanice1. Utilaje pentru efectuarea operaţiilor mecanice (principiul constructiv şi funcţional).1.1. Mărunţirea materialelor solide - Concasorul cu fălci şi moara cu bile.1.2. Transportul materialelor solide - transportorul cu bandă.1.2. Dozarea materialelor solide - dozatorul celular rotativ.1.3. Clasarea: ciururi şi site oscilante şi vibratoare; clasarea pneumatică în curent orizontal.2. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru efectuarea operaţiilor mecanice: pornire, supraveghere, oprire; incidente funcţionale (cauze şi măsuri de remediere).D. Operaţii hidrodinamice1. Curgerea fluidelor.1.1. Mărimi caracteristice fluidelor.1.2. Regimuri de curgere.1.3. Ecuaţia de continuitate.1.4. Pierderea de presiune la curgerea fluidelor prin conducte.2. Utilajele pentru transportul fluidelor (principiul constructiv şi funcţional).2.1. Utilaje pentru transportul lichidelor: parametrii pompelor, pompa cu piston cu simplu şi dublu efect, pompa centrifugă.2.2. Utilaje pentru transportul gazelor: compresorul cu piston cu simplu şi dublu efect.3. Separarea sistemelor eterogene.3.1. Definirea şi clasificarea sistemelor eterogene.3.2. Utilaje pentru separarea sistemelor eterogene (principiul constructiv şi funcţional): ciclonul şi filtrul cu saci.4. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru efectuarea operaţiilor hidrodinamice: pornire, supraveghere, oprire; incidente funcţionale (cauze şi măsuri de remediere)E. Operaţii de transfer termic1. Metode de transmitere a căldurii: conducţie, convecţie şi radiaţie.2. Ecuaţia generală de transmitere a căldurii.3. Transmiterea căldurii prin conducţie: ecuaţia de transfer termic printr-un perete cu feţe paralele.4. Aplicaţii numerice (determinarea Q, A).5. Utilaje pentru transmiterea căldurii (principiul constructiv şi funcţional): schimbătoare de căldură tubulare, evaporatorul cu tub central de cir culaţie şi condensatorul barometric).Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru efectuarea operaţiilor de transfer termic.F. Operaţii de difuziune1. Bazele transferului de masă (compoziţia fazelor, echilibrul de fază, ecuaţia generală de transfer de masă, definirea proceselor; legea lui Dalton, legea lui Raoult).2. Utilaje şi instalaţii pentru efectuarea operaţiilor de difuziune (principiul constructiv şi funcţional).2.1. Coloane cu talere şi umplutură.2.2. Uscătorul tip tunel.3. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru efectuarea operaţiilor de difuziune..G. Termodinamică şi cinetică chimică1. Mărimi termodinamice: entalpie, entropie, căldură latentă de vaporizare şi condensare.2. Viteza de reacţie: ecuaţia, factorii şi modul în care aceştia o influenţează.3. Echilibrul chimic: principiul lui Le Châtelier.H. Analiză volumetrică1. Metode volumetrice de analiză bazate pe reacţii de neutralizare.1.1. Acidimetria: prepararea soluţiilor de HCl şi determinarea factorului de corecţie; dozări efectuate prin titrare cu soluţii de HCl de concentraţie şi factor cunoscut.1.2. Alcalimetria: prepararea soluţiilor de NaOH şi determinarea factorului de corecţie; dozări efectuate prin titrare cu soluţii de NaOH de concentraţie şi factor cunoscut.2. Metode volumetrice de analiză bazate pe reacţii redox. Permanganometria: prepararea soluţiei de KMnO4 şi determinarea factorului de corecţie; dozări efectuate prin titrare cu soluţii de KMnO4 de concentraţie şi factor cunoscut.3. Aplicaţii numerice.I. Analiză instrumentală1. Clasificarea metodelor de analiză instrumentală.2. Metode electrochimice de analiză - Conductometrie şi pH-metrie.2.1. Principiul metodelor de analiză.2.2. Aparatura şi modul de efectuare a determinărilor.2.3. Calculul şi interpretarea rezultatelor.3. Metode optice de analiză - refractometria.3.1. Principiul metodei de analiză.3.2. Refractometrul Abbe: principiul de funcţionare; modul de efectuare a determinărilor; calculul şi interpretarea rezultatelor.Bibliografie1. Crăciun I., Hasci Z., Stan. C. "Operaţii şi utilaje în industria chimică", manual cls. IX - X E.D.P. Bucureşti 1981, 19952. Croitoru, V., ş.a. "Chimia analitică şi analize tehnice", manual cls. IX-X, E.D.P. Bucureşti, 19943. Mihăilescu A. F., Lupuţiu I., Bănăţeanu I. "Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică", manual cls. XI - XII, E.D.P - RA Bucureşti 1995,4. Neniţescu, C.D. "Chimie generală" E.D.P., Bucureşti, 1972, 19795. Teodorescu, M., Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice, manual cls. IX - X E.D.P. Bucureşti 19956. Teodorescu M., Vlădescu L. "Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatură de laborator", manual cls. XI - XII E.D.P. Bucureşti 19947. Vidraşcu Gh., "Tehnologia prelucrării ţiţeiului şi petrochimiei", manual pentru licee cu profil chimie industriala clasa a XI-a, şi şcoli profesionale, EDP Buc. 19828. *** Manuale şcolare în vigoare aprobate de M.Ed. C.T.S.Autori:MAGDALENA ZAHARESCU, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic "Costin D. Neniţescu", PiteştiMICHAELA FIERA, prof. grad did. I, Gr. Sc. "Oltchim", Râmnicu VâlceaMIRCEA VRANĂ, prof. gradul I, Colegiul Tehnic "Vasile Pârvan" ConstanţaCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU CHIMIE INDUSTRIALĂMAIŞTRI INSTRUCTORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi maiştrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţionalAu fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru maiştri instructori, cu aplicare la specificul activităţilor de instruire practică. Pe lângă competenţele specifice, în specialitate, sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum şi competenţele metodice.Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.B. COMPETENŢE SPECIFICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.- Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;- Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;- Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare ale conţinuturilor;- Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;- Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;- Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;- Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de igienă, de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea situaţiilor de urgenţă şi protecţia mediului înconjurător;- Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinţei informării. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de invăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare;6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucoş Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucoş Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curiculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;2. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;3. Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea proiectată;6. Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;7. Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de protecţie şi igiena muncii, P.S.I. şi protecţia mediului înconjurător;10. Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;11. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;12. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. CONŢINUTURILE PROGRAMEI1. Procese tehnologice.1.1. Procese tehnologice şi operaţii unitare: definire şi clasificare.1.2. Simbolizarea utilajelor din industria chimică.1.3. Schema bloc şi schema flux a unui proces tehnologic.1.4. Elemente de calcul tehnic: bilanţ de materiale.2. Operaţii mecanice şi utilaje (principiul constructiv şi funcţional, exploatare şi întreţinere).2.1. Mărunţirea materialelor solide: grad de mărunţire, clasificarea operaţiilor după gradul de mărunţire (concasare, măcinare). Utilaje pentru mărunţirea materialelor solide: concasorul cu fălci şi moara cu bile.2.2. Clasarea materialelor solide: analiza granulometrică; utilaje pentru clasare - ciururi şi site oscilante şi vibratoare.2.3. Transportul şi dozarea materialelor solide: transportorul cu bandă, transportul pneumatic prin refulare şi dozatorul celular rotativ.3. Utilaje pentru efectuarea operaţiilor hidrodinamice (principiul constructiv şi funcţional, exploatare şi întreţinere)3.1. Transportul fluidelor (conducte, armături, pompa cu piston, pompa centrifugă, compresorul cu piston)3.2. Separarea sistemelor eterogene (filtrul cu saci, ciclonul).3.3. Amestecarea materialelor: agitatoare mecanice şi malaxoare.4. Utilaje pentru transfer termic (principiul constructiv şi funcţional, exploatare şi întreţinere.4.1. Schimbătoare de căldură tubulare (cu cap fix, cu cap mobil, cu ţevi în formă de U).4.2. Cuptorul pentru obţinerea sticlei.5. Utilaje pentru efectuarea operaţiilor de difuziune (principiul constructiv şi funcţional, exploatare şi întreţinere)5.1. Coloane de distilare şi rectificare cu talere.5.2. Coloane de absorbţie cu umplutură.5.3. Uscătoare tip tunel şi tip cameră.6. Tehnica securităţii şi sănătăţii în muncă. Apărarea împotriva incendiilor.6.1. Legislaţia de Securitate şi sănătate în muncă şi Apărarea împotriva incendiilor.6.2. Instructaje de Securitate şi sănătate în muncă şi Apărarea împotriva incendiilor.6.3. Accidente de muncă şi boli profesionale6.4. Echipamente de lucru şi de protecţie6.5. Metode şi mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor7. Apa7.1. Duritatea apei.7.2. Instalaţii de dedurizare şi de demineralizare a apeiBibliografie1. Cosma O., Bertalan L., Lixandru R., Neacşu C., Petcu M., Popescu G. Manole L., Pătrulescu C., Rus A., Stănila M., Stănescu D., Spătărelu G., Vintilă M "Manual de pregătire teoretică de bază, domeniul Chimie industrială", Anul I şcoala profesională, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 20002. Craciun I., Hasci Z., Stan. C. "Operaţii şi utilaje în industria chimică", manual cls. IX - X E.D.P. Bucureşti 1981, 19953. Mihăilescu A. F., Bănăţeanu I., "Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică, manual cls. XII" E.D.P. Bucureşti 19854. Mihăilescu A. F., Lupuţiu I. "Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică, manual cls. XI" E.D.P. Bucureşti 19815. Niculescu I., Dulca A., Rodeanu R. Vidraşcu A., "Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice", Manual pentru cls. a IX-a şi a X-a licee cu profil de chimie industrială, petrochimie, chimie-biologie şi fizică-chimie, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 19926. Pece St, Mitrea St., Dăscălescu A. "Protecţia muncii (pentru învăţământ preuniversitar)", manual cls. X, E.D.P. Bucureşti 1996,7. Teodorescu, M., "Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor chimice", manual cls. IX - X E.D.P. Bucureşti 19958. *** Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006 şi Legea de Apărare Împotriva Incendiilor nr 307/2006. Normele metodologice de aplicare.9. *** Manuale şcolare în vigoare aprobate de M.Ed. C.T.S.AUTORI:MAGDALENA ZAHARESCU, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic "Costin D. Neniţescu", PiteştiMICHAELA FIERA, prof. grad did. I, Gr. Sc. "Oltchim", Râmnicu VâlceaMIRCEA VRANĂ, prof. gradul I, Colegiul Tehnic "Vasile Pârvan" ConstanţaCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU COMERŢ- PROFESORI -- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupaţional "Profesor pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul liceal", în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au asupra formării şi maturizării profesionale a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că:- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opţional ca disciplină nouă;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinţei informării.2.4. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe.2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucos Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucos Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;7. Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. TEME DE SPECIALITATE1. MARKETING1.1. Marketingul în activitatea de piaţă a întreprinderii● Funcţiile marketingului● Mediul de marketing al întreprinderii;● Conţinutul mediului intern şi al mediului extern;● Relaţiile întreprinderii cu mediul extern;● Piaţa - componentă esenţială a mediului extern;● Piaţa întreprinderii: conţinut, dimensiuni, dinamică şi profil.● Concurenţa: forme, forţele care acţionează asupra concurenţei1.2. Metode şi tehnici de culegere şi analiză a informaţiile în cercetările de marketing● Măsurarea şi scalarea fenomenelor în cercetările de marketing● Metode de culegere a informaţiilor1.3. Coordonatele politicii de marketing● Conţinutul, rolul şi condiţiile formulării politicii de marketing;● Definirea conceptelor de politică, strategie şi tactică de marketing;● Strategia de piaţă - nucleul politicii de marketing: tipologia strategiei de piaţă, fundamentarea strategiilor de piaţă;● Mixul de marketing - instrument de promovare a politicii de marketing.1.4. Politica de produs● Produsul în optica de marketing: componente, dimensiunile gamei de produse;● Ciclul de viaţă al produsului;● Strategii în politica de produs.1.5. Politica de preţ● Obiectivele politicii de preţ;● Strategii de preţ;● Factorii de influenţă ai nivelurilor preţurilor.1.6. Politica de distribuţie● Conţinutul şi rolul distribuţiei;● Canale de distribuţie;● Strategii de distribuţie.1.7. Politica de promovare● Rolul promovării în marketing;● Forme de promovare a produselor: publicitatea, promovarea vânzărilor, relaţiile publice; forţele de vânzare;● Strategii promoţionale.2. ECONOMIA COMERŢULUI2.1. Cererea de mărfuri● Conţinutul cererii de mărfuri;● Formele de manifestare a cererii de mărfuri;● Factorii care influenţează cererea de mărfuri.2.2. Oferta de mărfuri● Conţinutul ofertei de mărfuri;● Structura şi caracteristicile ofertei de mărfuri, tendinţe privind evoluţia acesteia;● Înnoirea produselor şi diversificarea ofertei de mărfuri.2.3. Relaţiile comerţului cu producătorii● Conţinutul relaţiilor comerţului cu producătorii;● Formele relaţiilor comerţului cu producătorii;2.4. Relaţiile comerţului cu consumatorii● Locul şi conţinutul relaţiilor comerţului cu consumatorii.2.5. Protecţia consumatorilor● Conceptele de consumatori şi protecţia consumatorilor;● Problematica drepturilor consumatorilor;● Organizarea procesului de protecţie a consumatorilor.2.6. Protecţia consumatorilor● Conceptele de consumatori şi protecţia consumatorilor;● Problematica drepturilor consumatorilor;● Organizarea procesului de protecţie a consumatorilor.2.7. Comerţul cu amănuntul● Conţinutul, rolul şi funcţiile comerţului cu amănuntul;● Tipologia comerţului cu amănuntul: sectorizarea activităţii comerciale cu amănuntul, structurarea formelor de vânzare utilizate în comerţul cu amănuntul;● Tendinţe în evoluţia comerţului cu amănuntul.2.8. Circulaţia mărfurilor● Aprovizionarea cu mărfuri în comerţ: stabilirea sortimentului de mărfuri în magazine, selectarea furnizorilor, recepţia mărfurilor;● Organizarea activităţii comerciale (magazine, unităţi de alimentaţie publică, depozite de mărfuri).2.9. Eficienţa activităţii comerciale● Conţinutul eficienţei activităţii comerciale;● Cheltuieli de circulaţie în comerţ;● Rentabilitatea activităţii comerciale.2.10. Întreprinderea comercială:● Conceptul de întreprindere comercială;● Relaţiile întreprinderii cu mediul;● Resursele întreprinderii;● Organizarea structurală a întreprinderii comerciale;● Managementul întreprinderii comerciale: principiile şi funcţiile managementului în comerţ; sisteme, metode şi tehnici de management cu aplicare în comerţ; strategii manageriale în comerţ.3. MERCEOLOGIE (STUDIUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR)3.1. Noţiuni generale despre mărfuri● Proprietăţile generale ale mărfurilor;● Calitatea produselor - concept şi dezvoltare;● Metode de conservare şi păstrare;● Compoziţia chimică şi valoarea alimentară a produselor.3.2. Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse alimentare: sortiment, caracteristici de calitate, verificarea calităţii:● Produse de morărit şi panificaţie;● Produse zaharoase;● Carne şi produse din carne;● Peşte şi produse din peşte;● Lapte şi produse din lapte;3.3. Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse nealimentare: sortiment, caracteristici de calitate, verificarea calităţii● Confecţii;● Încălţăminte;● Mărfuri cosmetice;● Ceramică/sticlăBIBLIOGRAFIE: DISCIPLINE DE SPECIALITATE
    *Font 8*
    1 Anghel, L., Florescu, C., Zaharia R., Aplicaţii în marketing, Editura Expert, Bucureşti, 1999
    2 Anghel, L.D., Dăneţiu, T., Şerbănică, D., Zaharia, R., Marketing - clasa a XI-a, Editura All Educational, Bucureşti, 2002
    3 Anghel, L.D., Dăneţiu, T., Şerbănică, D., Zaharia, R., Marketing - clasa a XII-a, Editura All Educational, Bucureşti, 2002
    4 Balaure, V., (coordonator) Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, ediţia a II-a 2002
    5 Catoiu, I., (coordonator) Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
    6 Danciu, V., Marketing - clasa a XI-a, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
    7 Danciu, V., Zaharia, R.M., Marketing - clasa a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2002
    8 Drăgulănescu, N., Studiul calităţii produselor şi serviciilor - clasa a X-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2002
    9 Ilie S. şi colectiv Comerţ clasa a X a - IP Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2006
    10 Kotler, Ph., Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997
    12 Mateiciuc, C., Singureanu, N., Marketing - Economic - clasa a XII-a, Editura Sigma, Bucureşti, 2002
    13 Mercioiu, V., (coordonator) Management comercial, Editura Economică, Bucureşti 1998
    14 Olaru, M., Isaic-Maniu, Al., Purcarea, A., Studiul calităţii produselor şi serviciilor - clasa a X-a, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
    15 Olaru, M., (coordonator) Studiul calităţii produselor şi serviciilor - clasa a XI-a, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
    16 Olaru, M., Negrea, M., ş.a., Studiul calităţii produselor şi serviciilor - clasa a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2002
    17 Pamfilie, R., Merceologia şi expertiza mărfurilor alimentare de import-export, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1996
    18 Patriche, D., Elemente de economia comerţului, Editura Sylvy, Bucureşti 2001
    19 Patriche, D., (coordonator) Economie comercială, Editura Economică, Bucureşti, 1998
    20 Patriche, D., (coordonator) Bazele comerţului, Editura Economică, Bucureşti, 1998
    21 Patriche, D., Tratat de economia comerţului, Editura Eficient, Bucureşti, 1998
    22 Petre, T., Studiul calităţii produselor şi serviciilor - clasa a X-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2002
    23 Petre, T., Iordache, G., Studiul calităţii produselor şi serviciilor - clasa a XI-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2002
    24 Petre, T., Iordache, G., Studiul calităţii produselor şi serviciilor - clasa a XII-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2002
    25 Petre, T., Iordache, G., Georgescu, J.D., Marketing - clasa a XII-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2002
    26 Pop, N. Al., Marketing - clasa a XI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
    27 Pop, N. Al., Marketing - clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
    28 Postovei C şi colectivul Comerţ - clasa a IX a Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2005
    29 Singureanu, N., Mateiciuc, C., Studiul calităţii produselor şi serviciilor economice, Editura Sigma, Bucureşti, 2002
    30 Tanislav C, Ilie S, Postovei C, Ardelean M Mediul concurenţial al afacerii Editura Oscar Print 2007
    31 Tanislav C, Ilie S, Postovei C. Marketingul afacerii Editura Oscar Print 2006
    32 Roxana Sarbu Merceologie Editura ASE, Bucureşti, 2002
    33 Maria Elena Druţă Didactica ariei curriculare Editura ASE, 2008
    34 Maria Elena Druţă Metodica predării disciplinelor economice Editura ASE, 2000
    35 D. Dima, I Diaconescu, Rodica Pamfilie şi colab Fundamentele stiintei marfurilor, Marfuri alimentare Editura ASE, 2005
    36 Maria Ioncică Economia serviciilor Editura Uranus, Bucureşti, 2000
    Autori:PROF. MIRELA NICOLETA DINESCU - ŞCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREŞTIPROF. LUMINIŢA MARIANA POPESCU - I.S.J. DÂMBOVIŢAPROF. DANA LUIZA CIOARĂ - I.S.J. HUNEDOARACONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU COMERŢMAIŞTRI INSTRUCTORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi maiştrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţionalAu fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru maiştri instructori, cu aplicare la specificul activităţilor de instruire practică. Pe lângă competenţele specifice, în specialitate, sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum şi competenţele metodice.Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.B. COMPETENŢE SPECIFICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.- Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;- Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;- Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare ale conţinuturilor;- Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;- Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;- Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;- Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de igienă, de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea situaţiilor de urgenţă şi protecţia mediului înconjurător;- Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinţei informării. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de invăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare;6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucoş Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucoş Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curiculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;2. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;3. Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea proiectată;6. Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;7. Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de protecţie şi igiena muncii, P.S.I. şi protecţia mediului înconjurător;10. Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;11. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;12. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. CONŢINUTURILE PROGRAMEI1. MERCEOLOGIA ŞI TEHNICA COMERCIALIZĂRII MĂRFURILOR1.1. Importanţa merceologiei ca ştiinţă tehnico-economică în studiul mărfurilor● caracteristicile de calitate ale mărfurilor;● indici de calitate: definire şi clasificare.1.2. Factorii care determină şi influenţează calitatea mărfurilor alimentare şi nealimentare.1.3. Indicii de calitate ai mărfurilor alimentare şi nealimentare1.4. Sortimentul mărfurilor din principalele grupe de mărfuri alimentare şi nealimentare (clasificarea, marcarea, codificarea - sisteme, tendinţe actuale pe linia diversificării şi modernizării produselor):● produse de morărit şi panificaţie;● legume, fructe şi produse obţinute din acestea;● produse zaharoase;● produse gustative (condimente, stimulente, băuturi);● carnea, peştele şi produsele obţinute prin prelucrarea acestora;● laptele şi produsele lactate;● mărfuri textile-încălţăminte;● mărfuri chimice (de uz casnic);● mărfuri cosmetice;● mărfuri din sticlă, ceramică;● mărfuri metalice de uz casnic;● articole pentru sport, voiaj, turism;● mărfuri electrice (electrotehnice, electrocasnice şi electronice).1.5. Particularităţi privind tehnica comercializării mărfurilor alimentare şi nealimentare:● recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor alimentare şi nealimentare, întocmirea documentelor specifice, analiza documentelor însoţitoare;● aprecierea corectă a caracteristicilor de calitate, tehnico-funcţionale prin metodele organoleptice şi folosirea aparaturii şi instrumentelor specifice;● organizarea locului de muncă; tehnici de vânzare;● etalarea mărfurilor, informarea cumpărătorilor şi asigurarea ambientului corespunzător unui magazin (principii, reguli, tehnici);● tehnici de negociere în activitatea de vânzare-cumpărare şi realizarea altor operaţii tehnice specifice sau servicii pentru cumpărător;● întocmirea documentelor specifice evidenţei gestionare şi vânzării-cumpărării mărfurilor;● realizarea tehnicilor de lucru la casele de marcat şi calculator pentru ţinerea evidenţei operative a mărfurilor.1.6. Etică profesională● trăsături pozitive de caracter;● conduită;● comunicare interpersonală.1.7. Normele de protecţie a consumatorilor şi legislaţia în vigoare specific1.8. Norme şi reguli de igienă, sănătate şi securitate în muncă şi prevenirea situaţiilor de urgenţă.BIBLIOGRAFIE:
    1. Atanase, I., Managementul calităţii şi protecţiei consumatorilor, Editura ASE, Bucureşti, 1996;
    2. Ilie G., şi colectivul Publicitate şi reclamă comercială - manual pentru cls. XI-XII, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995;
    3. Ilie S şi colectiv Calificarea profesională - Lucrător în Comerţ -Manual pentru SAM clasa a X a - Studiul mărfurilor Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2005
    4. Ilie S şi colectiv Calificarea profesională - Lucrător în Comerţ -Manual pentru SAM clasa a X a - Activitatea întreprinderii comerciale Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2005
    5. Ilie şi colectiv Comerţ clasa a X a - IP Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2006
    6. Jones, G., Ghidul patronului de magazin, Editura All, Bucureşti, 1997;
    7. Kennedy, G., Negocierea perfectă, Editura Naţional, Bucureşti, 1998;
    8. Olaru M, Pamfilie R, Sârbu R, Negrea M, Păunescu C, Stanciu C Studiu calităţii produselor şi serviciilor, manual pentru clasa a XII-a Editura Economică Preuniversitaria
    9. Pamfilie, R., Merceologia şi expertiza mărfurilor alimentare de import export, Editura Oscar print, Bucureşti, 1996
    10. Petre T, Iordache Studiu calităţii produselor şi serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu, ABC
    11. Prună, T., Psihologie economică, Editura didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1976
    12. Redeş, A., şi colectiv Merceologie industrială, Editura Eficient, Bucureşti, 1999
    13. Ristea, A.L., Patuce, D., Meseria de comerciant, Editura didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1995
    14. Ristea, A.L., şi colectivul, Tehnologie comercială, Editura Expert, Bucureşti, 1995;
    15. Stanciu, I., Olaru, M., Bazele merceologiei, Editura Uranus, Bucureşti, 1998;
    16. Stanciu, I Calitologia - Ştiinţa calităţii mărfurilor Editura Oscar Print, Bucureşti, 2001;
    17. Udrea, M., Comercializarea şi utilizarea produselor textile-încălţăminte - îndrumar, Editura Scripto, Bucureşti, 1998;
    18. Postovei şi colectiv Comerţ - clasa a IX a Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2005
    AUTORI:MIRELA NICOLETA DINESCU - PROF. ŞCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREŞTILUMINIŢA MARIANA POPESCU - PROF. INSPECTOR I.S.J. DÂMBOVIŢADANA LUIZA CIOARĂ - PROF. INSPECTOR I.S.J. HUNEDOARACONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU CONFECŢII PIELE- PROFESORI -- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupaţional "Profesor pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul liceal", în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au asupra formării şi maturizării profesionale a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că:- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opţional ca disciplină nouă;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinţei informării.2.4. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe.2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor scolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucos Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucos Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;7. Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. TEME DE SPECIALITATE1. Materii prime şi materiale auxiliare1.1. Materii prime: clasificare, proprietăţi, domenii de utilizare;1.2. Histologia pielii brute şi finite; obţinerea pielii brute, prelucrarea prin tăbăcire, finisarea pielii tăbăcite, calitate şi defecte;1.3. Sortimente de piei finite: flexibile şi rigide;1.4. Înlocuitori de piele flexibili şi rigizi;1.5. Materiale auxiliare: clasificare, prelucrare, obţinere, destinaţii.2. Tehnologia confecţiilor din piele şi înlocuitori2.1. Tehnologii de croire în industria confecţiilor din piele şi înlocuitori;2.2. Tehnologii de prelucrare a pieselor flexibile şi rigide;2.3. Asamblarea prin coasere a pieselor flexibile;2.4. Formarea spaţială în industria confecţiilor din piele şi înlocuitori;2.5. Tehnologii de asamblare prin lipire în industria confecţiilor din piele şi înlocuitori;2.6. Tehnologii de finisare a produselor din piele şi înlocuitori;2.7. Controlul calităţii produselor finite.3. Proiectarea pieselor flexibile3.1. Anatomia şi antropometria membrului inferior;3.2. Sisteme şi unităţi de măsură;3.3. Proiectarea geometrică a articolelor din piele şi înlocuitori;3.4. Proiectarea copiativă pe bază de calapod, obţinere de tipare, multiplicarea tiparelor.4. Conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate4.1. Asigurarea calităţii: calitate internă, calitate externă, calitate totală;4.2. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificarea calităţii;4.3. Sisteme de calitate: terminologie, standarde româneşti, europene şi internaţionale;4.4. Elementele sistemului calităţii: documentaţia sistemului calităţii.5. Sănătatea şi securitatea muncii5.1. Măsuri de igienă şi protecţia muncii: fişa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale şi mijloace de stingere a incendiilor;5.2. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.Bibliografie pentru specialitate
    *Font 8*
    1. Leon, A.L. Ingineria Calităţii Editura Mega Mix, Iaşi, 2009
    2. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru cultura de specialitate - instruire teoretică, clasa a IX-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    3. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru cultura de specialitate - instruire practică, clasa a IX-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    4. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Produse textile, piele şi înlocuitori de piele", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    5. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Procese de obţinere a tricoturilor", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    6. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Tehnologii de confecţionare a produselor din ţesături şi tricoturi", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    7. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Suport de curs pentru modulul "Sănătatea şi securitatea muncii", industrie textilă şi pielărie Editura Mistral, Bucureşti, 2008
    8. Manolache V., Cercetări privind specificul creaţiei tehnice în domeniul tehnologiei pielei şi a înlocuitorilor Editura Universitatea Tehnică, Iaşi, 2010
    9. Marinescu, I., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - calificarea profesională: Lucrător în filatură - ţesătorie Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    10. Merticaru, V., ş.a. Materii prime textile Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
    11. Spanţu, C., ş.a. Planificarea şi organizarea producţiei, Industria textilă şi pielărie - suport de curs Editura Mistral, Bucureşti, 2008
    12. *** Manualul Inginerului Textilist - vol. 1, 2, 3 Editura Agir, Bucureşti, 2002
    13. *** Planuri-cadru, Planuri de învăţământ, Programe Şcolare, Standarde de Pregătire Profesională în vigoare
    14. *** manualele şcolare pentru modulele de pregătire profesională la care se susţine concursul, cuprinse în Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar
    15. *** www.edu.ro
    Autori:ROMIŢA ŢIGLEA LUPAŞCU - prof. gr. did. I, Şcoala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra NeamţCOSTACHE FLORENTINA FLORI- prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roşiorii de VedeCAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial TecuciCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU CONFECŢII PIELE- MAIŞTRI INSTRUCTORI -- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi maiştrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţionalAu fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru maiştri instructori, cu aplicare la specificul activităţilor de instruire practică. Pe lângă competenţele specifice, în specialitate, sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum şi competenţele metodice.Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.B. COMPETENŢE SPECIFICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.- Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;- Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;- Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare ale conţinuturilor;- Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;- Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;- Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;- Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de igienă, de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea situaţiilor de urgenţă şi protecţia mediului înconjurător;- Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinţei informării. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de invăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor scolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare;6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucos Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucos Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curiculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;2. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;3. Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea proiectată;6. Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;7. Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de protecţie şi igiena muncii, P.S.I. şi protecţia mediului înconjurător;10. Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;11. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;12. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. CONŢINUTURILE PROGRAMEI1. Materii prime şi materiale auxiliare utilizate la confecţionarea articolelor din piele şi înlocuitori1.1. Materii prime: clasificare, caracteristici (fizice şi mecanice), utilizări;1.2. Materiale auxiliare: clasificare, caracteristici, utilizări;1.3. Structura pielii; zonele topografice ale pielii;1.4. Sortimente de piei finite: flexibile şi rigide;1.5. Înlocuitori de piele flexibili şi rigizi.2. Tehnologia confecţiilor din piele şi înlocuitori2.1. Tehnologii de croire în industria confecţiilor din piele şi înlocuitori: metode de croire, utilaje (ştanţe şi ghilotine), reglarea şi întreţinerea utilajelor;2.2. Tehnologii de prelucrare a pieselor flexibile şi rigide: operaţii, reglarea şi întreţinerea maşinilor de subţiat, îndoit şi egalizat;2.3. Asamblarea prin coasere a detaliilor flexibile: tipuri de cusături, tipuri de maşini de cusut, reglarea şi întreţinerea maşinilor simple, zig-zag şi cu coloană;2.4. Tehnologii de finisare a produselor din piele şi înlocuitori;2.5. Controlul calităţii produselor finite.3. Proiectarea pieselor flexibile3.1. Anatomia şi antropometria membrului inferior;3.2. Sisteme şi unităţi de măsură folosite în industria încălţămintei;3.4. Proiectarea copiativă pe bază de calapod, obţinere de tipare, multiplicarea tiparelor.4. Întreţinerea utilajelor din textile-pielărie4.1. Curăţirea şi ungerea utilajelor:4.1.1. Curăţirea utilajelor: locuri de curăţire, ustensile necesare, grafic de curăţire4.1.2. Ungerea utilajelor: definiţie, tipuri de lubrifianţi şi sisteme de ungere4.1.3. Identificarea locurilor de curăţire şi ungere la utilajele deservite;4.2. Norme tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor:4.2.1. Metode de întreţinere: definiţie, clasificare, caracterizare4.2.2. Tipuri de intervenţii tehnice: definiţie, clasificare, caracterizare;4.3. Respectarea normelor de protecţie a mediului privind depozitarea deşeurilor rezultate din curăţirea utilajelor.5. Conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate5.1. Asigurarea calităţii: calitate internă, calitate externă, calitate totală;5.2. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificarea calităţii;6. Sănătatea şi securitatea muncii6.1. Măsuri de igienă şi protecţia muncii: fişa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale şi mijloace de stingere a incendiilor;6.2. Sisteme şi dispozitive de protecţie: individuale şi colective specifice locului de muncă;6.3. Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea incendiilor: apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2;6.4. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului.6.5. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.Bibliografie pentru specialitate
    *Font 8*
    1 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Pregătire de bază în industria uşoară - instruire teoretică, anul I Şcoala Profesională Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003
    2 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Pregătire de bază în industria uşoară - instruire practică, anul I Şcoala Profesională Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003
    3 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru cultura de specialitate - instruire teoretică, clasa a IX-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    4 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru cultura de specialitate - instruire practică, clasa a IX-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    5 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Produse textile, piele şi înlocuitori de piele", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    6 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Procese de obţinere a tricoturilor", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    7 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Tehnologii de confecţionare a produselor din ţesături şi tricoturi", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    8 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Suport de curs pentru modulul "Sănătatea şi securitatea muncii", industrie textilă şi pielărie Editura Mistral, Bucureşti, 2008
    9 Marinescu, I., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - calificarea profesională: Lucrător în filatură - ţesătorie Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    10 Merticaru, V., ş.a. Materii prime textile Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
    11 *** Manualul Inginerului Textilist - vol. 1, 2, 3 Editura Agir, Bucureşti, 2002
    12 *** Planuri-cadru, Planuri de învăţământ, Programe Şcolare, Standarde de Pregătire Profesională în vigoare
    13 *** manualele şcolare pentru modulele de pregătire profesională la care se susţine concursul, cuprinse în Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar
    14 *** www.edu.ro
    AUTORI:ROMIŢA ŢIGLEA LUPAŞCU - prof. gr. did. I, Şcoala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra NeamţCOSTACHE FLORENTINA FLORI- prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roşiorii de VedeCAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial TecuciCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU CONFECŢII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTILPROFESORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupaţional "Profesor pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul liceal", în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au asupra formării şi maturizării profesionale a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că:- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opţional ca disciplină nouă;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinţei informării.2.4. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe.2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucos Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucos Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;7. Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. TEME DE SPECIALITATE1. Materii prime şi materiale textile1.1. Fibre textile: clasificare, structura macromoleculară şi chimică, proprietăţi fizice, mecanice şi chimice;1.2. Fire textile: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice;1.3. Ţesături şi tricoturi: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice;1.4. Materiale auxiliare folosite în industria textilă.2. Materii prime şi materiale auxiliare pentru industria pielăriei2.1. Pielea: clasificare, structura pielii crude şi defecte;2.2. Sortimente de piei finite: clasificare, provenienţă, obţinere, caracteristici principale, destinaţie;2.3. Înlocuitori de piele: clasificare, provenienţă, obţinere, caracteristici principale, destinaţie.3. Tehnologii de obţinere a tricoturilor3.1. Bazele tricotării: organe producătoare de ochiuri; procedee de tricotare; mecanisme comune maşinilor de tricotat; caracteristici tehnice ale maşinilor de tricotat.3.2. Pregătirea firelor pentru tricotare; bobinarea firelor (scopuri, principiul bobinării, parametrii bobinării, utilaje specifice); urzirea firelor (scopuri, principiul urzirii, procedee de urzire, utilaje specifice);3.3. Tricotarea pe maşini rectilinii: caracteristici tehnice, organe producătoare de ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanismul de formare a ochiurilor, posibilităţi tehnologice;3.4. Tricotarea pe maşini circulare: caracteristici tehnice, organe producătoare de ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanismul de formare a ochiurilor, posibilităţi tehnologice;3.5. Structura şi proiectarea tricoturilor simple: clasificare, metode de reprezentare, parametrii de structură, reprezentarea legăturilor de bază.4. Tehnologii de obţinere a confecţiilor textile4.1. Pregătirea materialelor pentru croit4.1.1. Şablonarea materialelor: condiţii tehnice, metode de şablonare;4.1.2. Şpănuirea materialelor: condiţii tehnice şi procedee;4.2. Croirea materialelor textile4.2.1. Secţionarea şpanului: condiţii tehnice, maşini de secţionat;4.2.2. Decuparea detaliilor: condiţii tehnice, maşini şi utilaje specifice.4.3. Cusături şi tehnologii de asamblare (cusături mecanice, asamblări prin termolipire şi neconvenţionale);4.4. Utilaje pentru confecţionarea îmbrăcămintei: maşina simplă, maşina triploc, maşina Uberdec maşina Flatlock, maşina de cusut în lanţ, maşina de încheiat ochi cu ochi (caracteristici tehnice, organe de formare a cusăturii, utilizări);4.5. Proiectarea constructivă a modelelor (dimensiuni necesare, relaţii de interdependenţă, reţele de linii şi segmente principale la produse cu sprijin pe umeri şi sprijin în talie).5. Tehnologia finisării materialelor textile5.1. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea şi albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curăţire alcalină, mercerizare, albire;5.2. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare;5.3. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea şi albirea;5.4. Tehnologia vopsirii materialelor textile:clasificarea tehnologică a coloranţilor, noţiuni generale de vopsire, noţiuni de cinetica vopsirii, procedee de vopsire, rezistenţa vopsirii;5.5. Tehnologii şi utilaje pentru imprimarea materialelor textile: procedee de imprimare, proprietăţile aglutinanţilor, maşina de imprimat cu şabloane;5.6. Tehnologii şi utilaje pentru apretarea materialelor textile: apretarea chimică a materialelor textile, (neşifonabilitatea, hidrofugarea, impermeabilizarea, ignifugarea), apretarea mecanică a materialelor textile (termofixarea, călcarea).6. Conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate6.1. Asigurarea calităţii: calitate internă, calitate externă, calitate totală;6.2. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificarea calităţii;6.3. Sisteme de calitate: terminologie, standarde româneşti, europene şi internaţionale;6.4. Elementele sistemului calităţii: documentaţia sistemului calităţii.7. Sănătatea şi securitatea muncii7.1. Măsuri de igienă şi protecţia muncii: fişa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale şi mijloace de stingere a incendiilor;7.2. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.Bibliografie pentru specialitate
    *Font 8*
    1. Budulan R., Bazele tehnologiei tricoturilor Editura BIT, Iaşi, 1996
    2. Catalan, F., ş.a. Proiectarea produselor textile Editura Oscar Print, Bucureşti, 2008
    3. Filipescu E., Structura şi proiectarea confecţiilor Editura Performantica, Iaşi, 2003
    4. Filipescu E., Proiectarea constructivă a modelelor Editura Performantica, Iaşi, 1999
    5. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru cultura de specialitate - instruire teoretică, clasa a IX-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    6. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru cultura de specialitate - instruire practică, clasa a IX-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    7. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Produse textile, piele şi înlocuitori de piele", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    8. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Procese de obţinere a tricoturilor", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    9. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Tehnologii de confecţionare a produselor din ţesături şi tricoturi", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    10. Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Suport de curs pentru modulul "Sănătatea şi securitatea muncii", industrie textilă şi pielărie Editura Mistral, Bucureşti, 2008
    11. Marinescu, I., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - calificarea profesională: Lucrător în filatură - ţesătorie Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    12. Merticaru, V., ş.a. Materii prime textile Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
    13. Mitu S., Mitu M., Bazele tehnologiei confecţiilor textile, vol. I şi vol. II Editura "Gh. Asachi" Iaşi 1998
    14. Papaghiuc V., ş.a. Proiectarea sistemelor de fabricaţie pentru produse de îmbrăcăminte Editura Performantica, Iaşi, 2004
    15. Spanţu, C., Tehnologii textile Editura Economică, Bucureşti, 2002
    16. Spanţu, C., Proiectarea produselor textile Editura Mistral, Bucureşti, 2007
    17. Şerban V., Maşini circulare de tricotat cu diametrul mare cu două fonturi Editura Performantica, Iaşi, 2003
    18. *** Manualul Inginerului Textilist - vol. 1, 2, 3 Editura Agir, Bucureşti, 2002
    19. *** Planuri-cadru, Planuri de învăţământ, Programe Şcolare, Standarde de Pregătire Profesională în vigoare
    20. *** manualele şcolare pentru modulele de pregătire profesională la care se susţine concursul, cuprinse în Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar
    21. *** www.edu.ro
    Autori:ROMIŢA ŢIGLEA LUPAŞCU - dr. ing., prof. gr. did. I, Şcoala cu clasele I-VIII "Nicu Albu" Piatra NeamţCOSTACHE FLORENTINA FLORI- dr. ing., prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roşiorii de VedeCAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial TecuciCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU CONFECŢII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTILMAIŞTRI INSTRUCTORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi maiştrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţionalAu fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru maiştri instructori, cu aplicare la specificul activităţilor de instruire practică. Pe lângă competenţele specifice, în specialitate, sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum şi competenţele metodice.Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.B. COMPETENŢE SPECIFICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.- Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;- Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;- Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare ale conţinuturilor;- Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;- Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;- Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;- Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de igienă, de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea situaţiilor de urgenţă şi protecţia mediului înconjurător;- Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinţei informării. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de invăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare;6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucos Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucos Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curiculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;2. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;3. Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea proiectată;6. Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;7. Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de protecţie şi igiena muncii, P.S.I. şi protecţia mediului înconjurător;10. Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;11. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;12. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. CONŢINUTURILE PROGRAMEI1. Materii prime şi materiale textile1.1. Fibre textile: clasificare, proprietăţi fizice, mecanice şi chimice;1.2. Fire textile: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice;1.3. Ţesături şi tricoturi: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice;1.4. Materiale auxiliare folosite în industria textilă2. Tehnologii de obţinere a tricoturilor2.1. Bazele tricotării: organe producătoare de ochiuri; procedee de tricotare; mecanisme comune maşinilor de tricotat (rol, schemă de principiu); caracteristici tehnice ale maşinilor de tricotat.2.2. Pregătirea firelor pentru tricotare; bobinarea firelor (scopuri şi principiul bobinării); urzirea firelor (scopuri şi principiul urzirii);2.3. Tricotarea pe maşini rectilinii: caracteristici tehnice, organe producătoare de ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanisme componente (rol, alcătuire, funcţionare), deservire, reglare, defecte şi remedierea lor;2.4. Tricotarea pe maşini circulare: caracteristici tehnice, organe producătoare de ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanisme componente (rol, alcătuire, funcţionare), deservire, reglare, defecte şi remedierea lor;2.5. Elemente de structura şi proiectarea tricoturilor simple: clasificare, metode de reprezentare, parametrii de structură.3. Tehnologii de obţinere a confecţiilor textile3.1. Pregătirea materialelor pentru croit3.1.1. Şablonarea materialelor: condiţii tehnice, metode de şablonare;3.1.2. Şpănuirea materialelor: condiţii tehnice şi procedee;3.2. Croirea materialelor textile3.2.1. Secţionarea şpanului: condiţii tehnice, maşini de secţionat (descriere, funcţionare), deservirea şi reglarea maşinilor;3.2.2. Decuparea detaliilor: condiţii tehnice, maşini şi utilaje specifice (deservire, funcţionare);3.3. Cusături şi tehnologii de asamblare (cusături mecanice şi asamblări prin termolipire);3.4. Utilaje pentru confecţionarea îmbrăcămintei: maşina simplă, maşina triploc, maşina Uberdec (caracteristici tehnice, organe de formare a cusăturii, deservire şi reglare);3.5. Elemente de proiectarea produselor de îmbrăcăminte: dimensiuni principale, de bază şi linii de construcţia tiparelor.4. Tehnologia finisării materialelor textile4.1. Tehnologii pentru pregătirea şi albirea materialelor din fibre celulozice: descleiere, curăţire alcalină şi albire (definiţie şi parametrii de lucru);4.2. Utilaje pentru pregătirea şi albirea materialelor din fibre celulozice: autoclava, cada cu vârtelniţă, jigher, pad-roll: schemă tehnologică;4.3. Tehnologii pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare (definiţie şi parametrii de lucru);4.4. Tehnologii pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea şi albirea (definiţie şi parametrii de lucru);4.5. Tehnologia vopsirii materialelor textile: clasificarea tehnologică a coloranţilor, noţiuni generale de vopsire, noţiuni de cinetica vopsirii, procedee de vopsire, rezistenţa vopsirii;4.6. Tehnologii pentru imprimarea materialelor textile: procedee de imprimare, proprietăţile aglutinanţilor;4.7. Apretarea chimică a materialelor textile (neşifonabilizarea, hidrofugarea, impermeabilizarea, ignifugarea): definiţie şi substanţe folosite.5. Întreţinerea utilajelor din textile-pielărie5.1. Curăţirea şi ungerea utilajelor:5.1.1. Curăţirea utilajelor: locuri de curăţire, ustensile necesare, grafic de curăţire5.1.2. Ungerea utilajelor: definiţie, tipuri de lubrifianţi şi sisteme de ungere5.1.3. Identificarea locurilor de curăţire şi ungere la utilajele deservite;5.2. Norme tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor:5.2.1. Metode de întreţinere: definiţie, clasificare, caracterizare5.2.2. Tipuri de intervenţii tehnice: definiţie, clasificare, caracterizare;5.3. Respectarea normelor de protecţie a mediului privind depozitarea deşeurilor rezultate din curăţirea utilajelor.6. Conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate6.1. Asigurarea calităţii: calitate internă, calitate externă, calitate totală;6.2. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificarea calităţii;7. Sănătatea şi securitatea muncii7.1. Măsuri de igienă şi protecţia muncii: fişa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale şi mijloace de stingere a incendiilor;7.2. Sisteme şi dispozitive de protecţie: individuale şi colective specifice locului de muncă;7.3. Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea incendiilor: apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2;7.4. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului;7.5. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.Bibliografie pentru specialitate
    *Font 8*
    1 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Pregătire de bază în industria uşoară - instruire teoretică, anul I Şcoala Profesională Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003
    2 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Pregătire de bază în industria uşoară - instruire practică, anul I Şcoala Profesională Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003
    3 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru cultura de specialitate - instruire teoretică, clasa a IX-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    4 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru cultura de specialitate - instruire practică, clasa a IX-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    5 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Produse textile, piele şi înlocuitori de piele", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    6 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Procese de obţinere a tricoturilor", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    7 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - modulul "Tehnologii de confecţionare a produselor din ţesături şi tricoturi", clasa a X-a Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    8 Lupaşcu-Ţiglea, R., ş.a. Suport de curs pentru modulul "Sănătatea şi securitatea muncii", industrie textilă şi pielărie Editura Mistral, Bucureşti, 2008
    9 Marinescu, I., ş.a. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii - calificarea profesională: Lucrător în filatură - ţesătorie Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
    10 Merticaru, V., ş.a. Materii prime textile Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
    11 *** Manualul Inginerului Textilist - vol. 1, 2, 3 Editura Agir, Bucureşti, 2002
    12 *** Planuri-cadru, Planuri de învăţământ, Programe Şcolare, Standarde de Pregătire Profesională în vigoare
    13 *** manualele şcolare pentru modulele de pregătire profesională la care se susţine concursul, cuprinse în Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar
    14 *** www.edu.ro
    AUTORI:ROMIŢA ŢIGLEA LUPAŞCU - prof. gr. did. I, Şcoala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra NeamţCOSTACHE FLORENTINA FLORI- prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roşiorii de VedeCAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial TecuciCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplina Consiliere psihopedagogică se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Consilierea semnifică relaţia dintre resursele, cerinţele, aspiraţiile, valorile şi interesele unui individ şi oferta reală din domeniul educaţiei, formării şi integrării socio-profesionale ale persoanei care beneficiază de această activitate.Consilierea carierei este o activitate specializată care iniţiază o abordare globală a individului, sub toate aspectele semnificative ale vieţii şi rolurilor asumate în şcoală, profesie, viaţă socială sau comunitară, familie, timp liber etc. şi se materializează prin toate categoriile de servicii de informare, consiliere şi orientare oferite solicitanţilor de către consilieri. Aceştia acordă sprijin de specialitate persoanelor consiliate în dezvoltarea propriei individualităţi, a unei imagini de sine pozitive, contribuie la formarea abilităţilor sociale, rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor, managementul informaţiilor şi planificarea carierei.Asistenţa acordată în Cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi Centrele judeţene de asistenţă psihopedagogică ţinteşte către trei tipuri de activităţi importante:● asistenţa psihologică a elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice (consiliere în vederea dezvoltării personale, evaluare psihologică etc.);● asistenţă pedagogică şi educaţională (pentru învăţare eficientă şi integrare şcolară etc.);● consilierea carierei (oferirea de informaţii despre ofertele de educaţie şi formare, oportunităţile pieţei muncii, dezvoltarea carierei etc.).Această programă are în vedere specificul activităţilor de consiliere şcolară, care pentru a fi realizate presupun existenţa de competenţe, abilităţi şi atitudini ale consilierilor, precum:● definirea şi utilizarea adecvată a conceptelor de bază ale consilierii şcolare;● aplicarea cunoştinţelor de psihologie a dezvoltării şi de psihologie şcolară;● proiectarea activităţii de asistenţă psihopedagogică;● utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere, autocunoaştere şi consiliere psihologică;● elaborarea de programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă;● evaluarea progreselor realizate de elevi în urma consilierii;● respectarea legislaţiei în vigoare, a deontologiei şi eticii profesionale;● realizarea unor parteneriate cu familia şi alte instituţii din comunitate implicate în educaţie;● respectarea dreptului persoanei consiliate de a lua decizii în ceea ce o priveşte;● asigurarea tratamentului imparţial pentru toate persoanele consiliate, evitarea discriminărilor în aprecierea diferenţelor dintre oameni;● asigurarea confidenţialităţii;● interesul pentru propria dezvoltare profesională şi centrarea pe creşterea calităţii serviciilor de consiliere oferite.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIOUMANEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului în centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi/grupe de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂI. EVOLUŢIA PSIHOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ1. Apariţia şi evoluţia psihologiei ca ştiinţă; orientări şi şcoli psihologice2. Psihologia contemporană şi locul ei în sistemul ştiinţelorII. OBIECTUL PSIHOLOGIEI1. Noţiunea de psihic2. Natura psihicului3. Caracteristicile fenomenelor psihiceIII. IPOSTAZELE PSIHICULUI1. Conştient2. Subconştient3. Inconştient4. Relaţiile dintre ipostazele psihicului5. Mecanismele cognitive senzoriale- Senzaţii- Percepţii- Reprezentări6. Mecanismele cognitive logic-raţionale- Gândirea- Memoria- ImaginaţiaIV. PERSONALITATEA - STRUCTURĂ INTEGRATOARE A MECANISMELOR PSIHICE1. Delimitări conceptuale: Individ; Persoană; PERSONALITATE2. Dimensiunile personalităţii:- Dinamico-energetice- Instrumental-operaţionale- Reglativ-productive- Transformativ-creative- Relaţional-valorice3. Structura personalităţii4. Personalitatea şi relaţiile interpersonaleV. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII/VÂRSTELOR1. Conceptul de dezvoltare;2. Factorii dezvoltării ontonogenetice: ereditate, mediu, educaţie;3. Stadii şi cicluri ale dezvoltării.VI. CONDUITA PSIHOSOCIALĂ1. Imaginea de sine şi percepţia socială a imaginii de sine2. Relaţiile interpersonale şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea personalităţii3. Comportamente pro şi antisociale4. Atitudinile sociale şi evoluţia lorVII. CONCEPTUL DE CONSILIERE ŞI ABILITĂŢILE CONSILIERULUI1. Orientari şi abordări în consiliere;2. Delimitări conceptuale/distincţii între: consiliere psihologică, consiliere scolara, consilierea carierei, consiliere educaţională;3. Caracteristicile consilierii; abilităţile consilierului;4. Obiectivele consilierii;5. Strategii şi metode de consiliere educaţională;6. Principii de etica în consilierea scolara. Calitatea serviciilor de consiliere educaţională;7. Locul activităţii de consiliere în sistemul de invatamant din România. Reteaua cabinetelor de consiliere.VIII. NORME ETICE ŞI STANDARDE DE CALITATE ÎN CONSILIERE1. relaţia consilier-consiliat2. formarea continuă şi evaluarea activităţii consilierilor3. calitatea serviciilor furnizate beneficiarilorIX. METODE ŞI TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. ÎNVĂŢAREA ÎN CONCORDANŢĂ CU CERINŢELE ŞI CONDIŢIILE VIEŢII SOCIALE1. concepte de bază: eficacitate generală a instruirii, randamentul învăţării, stiluri de învăţare2. rămânerea în urmă la învăţătură: cauze, factori perturbatori ai procesului instructiv-educativ3. tehnici de învăţare: planificarea studiului, condiţiile învăţării eficiente, strategii şi tehnici mneziceX. MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE RISC1. Forme, factori, strategii de prevenire şi interventie în cazuri de:- insucces scolar, absenteism şi abandon scolar;- conflict, abuz, violenta.2. Managementul stresului;3. Stil de viaţa sanatos. Programe de promovare a stilului de viaţa sanatos.XI. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI1. Delimitări conceptuale;2. Dimensiunile managementului clasei de elevi;3. Modalităţi de prevenire şi de rezolvare a situaţiilor critice în clasăXII. COMUNICAREA1. Fundamentele comunicării: componente, niveluri, tipuri, bariere;2. Comunicarea asertivă. Managementul conflictelor;3. Rolul comunicării în procesul de consiliere.XIII. CONSILIEREA CARIEREI1. Delimitări conceptuale: identitate vocationala, dezvoltarea carierei, planificarea carierei. Cariera, profesie, ocupatie;2. Factori implicati în alegerea şi dezvoltarea carierei;3. Utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare TIC în consilierea carierei;4. Metode şi tehnici ale consilierii carierei. Marketing personal;5. Decizia de cariera: stiluri decizionale, pasi în luarea deciziei.IV. CONSILIEREA FAMILIEI1. Tipuri de familii. Stiluri parentale;2. Familia în criza: divorţ, deces, abandon, abuz de substante, boli, parinti plecati la munca în strainatate, etc. Strategii de interventie specifică;3. Parteneriatul şcoala-familie.XVI. CONSILIEREA CADRELOR DIDACTICE1. Principiile lucrului cu adulţii;2. Dezvoltarea relatiilor şcoala-elev-parinti;3. Modalităţi de interventie în optimizarea climatului scolar.XVII. CONSILIEREA ASISTATĂ DE CALCULATOR● utilizarea internet-ului în consiliere: avantaje/dezavantaje● tipuri de programe informatice utilizate în consilierea carierei: utilitate, clasificare, analiză comparativă, avantaje/dezavantajeD. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ1. Băban, A. (2001) - Consiliere educaţională. Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj Napoca2. Băban, A. (1998) - Stres şi Personalitate. Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca3. Botiş, A., Tărău, A. (2004) - Disciplinarea pozitivă, Ed. ASCR, Cluj-Napoca4. Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D. (1997) - Educaţia părinţilor - strategii şi programe, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti5. Ciocu, C. (1998) - Interacţiunea părinţi-copii. Ed. Amaltea, Bucureşti6. Cosma, T. (2001) - Şedinţele cu părinţii în gimnaziu. Idei suport pentru diriginţi, Ed. Polirom, Iaşi7. Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) - Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi8. Eliade, S. (2000) - ABC-ul consilierii, Ed. Hiperborea, Turda9. Gliga, L. (2001) - Managementul conflictului. Ed. Tipogrup Press, Bucureşti10. Gorgos, C. (1987) - Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, vol. I-IV, Ed. Medicală, Bucureşti11. Holdevici, I. (2001) - Ameliorarea performanţelor umane prin tehnici de psihoterapie. Ed. Orizonturi, Bucureşti12. Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei de elevi-fundamente teoretico-metodologice. Editura Polirom, Iaşi13. Jigău, M. (2001). Consilierea carierei. Editura Sigma, Bucureşti14. Muro, J.J., Kottman, T. (1995) - Guidance and Counseling în the Elementary and Middle Schools, Ed. Brown amp; Benchmark, Inc.15. Radu, I., Drutu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991) - Introducere în psihologia contemporană. Editura Sincron, Cluj-Napoca16. Stoica - Constantin, A., Neculau, A. (1998) - Psihosociologia dezvoltării copilului. Ed. Polirom, Iaşi17. Şchiopu, U., Verza, E. (1997) - Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti18. Tiberiu, M. (1999) - Psihologia şi psihopatologia dezvoltării copilului mic. Ed. Augusta, Timişoara19. Tomşa, Gh. (1999). Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editură şi Presă Viaţa românească, Bucureşti20. Zlate, M (2000) - Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, BucureştiE. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂI. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Consiliere psihopedagogică1. Componentele curriculumului naţional: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferenţiat, curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală), programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare; alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă.3. Competenţele predării-învăţării-evaluării la disciplina Psihopedagogia specială. Competenţe generale, competenţe specifice. Operaţionalizarea obiectivelor/competenţelor.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina Psihopedagogia specială. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare.1.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ.1.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor.2. Mediul de instruire, mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.3. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare).5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare.F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE1. Cerghit Ioan, Neacşu Ioan., Pânişoară Ioan Ovidiu, Potolea Dan - "Prelegeri pedagogice", Editura Polirom, Iaşi, 20012. Creţu Carmen - "Curriculum individualizat şi personalizat", Ed. Polirom, Iaşi, 19983. Creţu Carmen - "Psihopedagogia succesului", Editura Polirom, Iaşi, 19974. Cristea Sorin - "Dicţionar de termeni pedagogici", Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19985. Cucoş Constantin - "Pedagogie generală", Editura Polirom, Iaşi, 20006. Ionescu Miron, Radu Ioan - "Didactica moderna", Editura Dacia, Cluj- Napoca, 19957. Neacşu Ioan - "Metode şi tehnici de învăţare eficientă", Editura Militară, Bucureşti, 19908. Nicola Ioan - "Tratat de pedagogie şcolară", Editura Aramis, Bucureşti, 20009. Stoica Adrian (coord.) - "Evaluarea curentă şi examenele", Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, Bucureşti, 200110. Stoica Adrian - "Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică", Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 200311. Vlăsceanu Lazăr şi Cerghit Ioan (coord.) - "Curs de pedagogie", T.U.B., Bucureşti, 198812. Geissler E.G. - Mijloace de educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 199713. Cosmovici Andrei - Psihologia şcolară, Polirom, Iaşi, 199814. Ionescu Miron - Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 199515. Ionescu Miron, Radu Ioan - Didactica modernă, Editura Dacia Cluj, 2004NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru, programele şcolare pentru disciplina Consiliere psihopedagogică (toţi anii de studiu).CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU CONSTRUCŢIIPROFESORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupaţional "Profesor pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul liceal", în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au asupra formării şi maturizării profesionale a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că:- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opţional ca disciplină nouă;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinţei informării.2.4. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe.2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor scolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucos Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucos Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;7. Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. Conţinuturile programei1. Materiale de construcţii1.1. Proprietaţile generale ale materialelor de construcţii (proprietăţi fizice, chimice, mecanice)1.2. Mortare şi betoane cu lianţi minerali1.3. Produse ceramice1.4. Lemnul şi produse din lemn1.5. Metale şi produse din metal1.6. Materiale pentru izolaţii1.7. Materiale pentru finisaj2. Rezistenţa materialelor2.1. Solicitări axiale2.2. Încovoierea simplă3. Statica construcţiilor3.1. Structuri static determinate3.2. Metoda generală a forţelor3.3. Aplicarea metodei forţelor la rezolvarea unor tipuri de structuri (grinzi continue, grinzi cu zăbrele)4. Elemente de geotehnică4.1. Alcătuirea şi clasificarea pământurilor.4.2. Metode de îmbunătăţire a terenurilor de fundare5. Acţiuni în construcţii5.1. Clasificarea acţiunilor.5.2. Gruparea acţiunilor6. Elemente de rezistenţă: alcătuire, clasificare6.1. Fundaţii.6.2. Planşee.6.3. Pereţi.6.4. Acoperişuri.6.5. Scări.6.6. Stălpi şi grinzi7. Elemente de finisaje: alcătuire, clasificare7.1. Tencuieli.7.2. Placaje.7.3. Pardoseli.7.4. Zugrăveli, vopsitorii, tapete.8. Elemente de izolaţii: alcătuire, clasificare8.1. Izolaţii hidrofuge8.2. Izolaţii termice8.3. Izolaţii fonice9. Tehnologia lucrărilor de construcţii9.1. Tehnologia lucrărilor de cofrare.9.2. Tehnologia lucrărilor de armare9.3. Executarea lucrărilor de betonare9.4. Tehnologia lucrărilor de zidărie.9.5. Tehnologia lucrărilor de tencuieli9.6. Tehnologia lucrărilor de placaje9.7. Executarea lucrărilor de pardoseli9.8. Tehnologia lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, tapete9.9. Tehnologia lucrărilor de izolaţii10. Managementul activităţii de construcţii10.1. Documentaţia economică în construcţii.10.2. Managementul calităţii în construcţii.10.3. Planificarea execuţiei lucrărilor.11. Legislaţia în construcţii11.1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.11.2. Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.Bibliografie:
    *Font 8*
    1 Câtârig A., Petrina M. Statica construcţiilor Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991
    2 Crăciunescu L., Popa E. Materiale de construcţii U.T.C.B., 1993
    3 Gheorghiţă S. Economia construcţiilor Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978
    4 Gheorghiu A. Statica, stabilitatea şi dinamica construcţiilor Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1984
    5 Ivan M. Statica, stabilitatea şi dinamica construcţiilor Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1983
    6 Marin, I., Botici, A., Dogaru, E., Ivan, A. Statica, stabilitatea şi dinamica construcţiilor Editura Tehnică, Bucureşti, 1997
    7 Marusciac D. Construcţii civile Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998
    8 Măciucă V., Bârzescu M. Materiale de construcţii, manual clasa a IX-a, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1993
    9 Mîrşu O. Construcţii din beton armat, Editura Didactică şi Bucureşti, Pedagogică Bucureşti 1980
    10 Negoiţă Al. Construcţii civile Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976
    11 Oneţ T., Nicula I. Beton armat Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982
    12 Pavel C. Beton armat, manual clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
    13 Păunescu M. Fundaţii Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1981
    14 Peştişanu C. şi colab. Construcţii Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1995
    15 Roşoga C. Cartea mozaicarului şi faianţarului Bucureşti, Ed. Tehnică, 1987
    16 Simion A Materiale de construcţii U.T.C.B., 1997
    17 Slehteanca D., Strinatti L. Cartea tencuitorului Ed. Tehnică, Bucureşti, 1960
    18 Soare M. şi colab. Rezistenţa materialelor U.T.C.B., 1981
    19 Tertea I., Oneţ T. Proiectarea betonului armat Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1984
    20 Trelea A., Teodorescu M. Tehnologia construcţiilor Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997
    21 Legea 50/1991 Privind autorizarea lucrărilor de construcţii
    22 Legea 10/1995 Privind calitatea în construcţii
    AUTORI:> TABACU AURORA - prof. grd. I - C.T. "Constantin Brâncuşi" Oradea> FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Şc. "I. Mincu", Deva> SOUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Şc. "Mihai Viteazul", ZalăuCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU CONSTRUCŢIIMAIŞTRI INSTRUCTORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi maiştrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţionalAu fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru maiştri instructori, cu aplicare la specificul activităţilor de instruire practică. Pe lângă competenţele specifice, în specialitate, sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum şi competenţele metodice.Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.B. COMPETENŢE SPECIFICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.- Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;- Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;- Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare ale conţinuturilor;- Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;- Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;- Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;- Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de igienă, de securitate şi sănătate în muncă, prevenirea situaţiilor de urgenţă şi protecţia mediului înconjurător;- Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinţei informării. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de invăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare;6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucos Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucos Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curiculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate;2. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;3. Realizarea corelaţiilor intra, -inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Proiectarea activităţilor de instruire practică/pregătire practică în concordanţă cu cerinţele curriculumului şi ale tehnologiei didactice moderne;5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea proiectată;6. Organizarea şi coordonarea activităţii de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic şcolar şi la agenţii economici în scopul formării şi dezvoltării competenţelor specifice;7. Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare adecvate activităţii de instruire/pregătire practică;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de protecţie şi igiena muncii, P.S.I. şi protecţia mediului înconjurător;10. Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor;11. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;12. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. Conţinuturile programei1. ALCĂTUIREA GENERALĂ A CLĂDIRILOR1.1. Clasificarea construcţiilor1.2. Alcătuirea construcţiilor1.3. Structuri de rezistenţă la clădiri2. TEHNOLOGII SPECIFICE LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII -STRUCTURI2.1. Tehnologia lucrărilor de terasamente - trasarea construcţiilor2.2. Tehnologia de montare a schelelor şi eşafodajelor2.3. Tehnologia de preparare şi punere în operă a mortarelor şi betoanelor2.4. Executarea lucrărilor de zidărie2.5. Tehnologia lucrărilor de beton şi beton armat3. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE IZOLAŢII3.1. Izolaţii hidrofuge3.2. Izolaţii termice3.3. Izolaţii fonice4. FINISAJE PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII4.1. Tehnologia lucrărilor de tencuieli umede şi uscate4.2. Tehnologia lucrărilor de placaje4.3. Tehnologia lucrărilor de zugrăveli- vopsitorii- tapete4.4. Tehnologia lucrărilor de pardoseli (mozaic turnat, plăci ceramice, plăci de beton, lemn, materiale plastice)5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII DE CONSTRUCŢII5.1. Documentaţia economică în construcţii5.2. Managementul calităţii în construcţii5.3. Planificarea execuţiei construcţiilor6. LEGISLAŢIA ÎN CONSTRUCŢII6.1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii6.2. Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţiiBibliografie:
    *Font 8*
    1. C. Peştişanu, N. Voicuescu, M. Darie, R. Vicrescu Construcţii, Ed. Ped. 1995
    2. A. Mihul, E. Gorbănescu; D. Tănasă, E. Pamfil, S. Cărlău Utilajul şi tehnologia structurilor de construcţii, clasa a XI-a, Ed. Ped. 1987
    3. I. Davidescu, C. Roşoga, I. Frangopol Construcţii şi tehnologia lucrărilor - manual clasa a IX-a şi a X-a, Ed. Ped. 1978
    4. C. Pavel Beton armat - manual clasa a XII-a, Ed. Ped. 1995
    5. R. Suman, N. Gheorghiu, C. Oară, D. Oţel Tehnologii moderne în construcţii, Ed. Teh. 1988
    6. N. Ghiocel şi colectiv Construcţii civile, Ed. Ped. 1986
    7. *** Legi şi hotărâri privitoare la construcţii - Legea 10/1995 şi Legea 50/1991
    8. *** Execuţia lucrărilor de construcţii, Ed. Tehnică 1987
    9. *** Utilajul şi tehnologia structurilor de construcţii, manual, Ed. Did. şi Ped. 1981
    AUTORI:> TABACU AURORA - prof. grd. I -C.T. "Constantin Brâncuşi" Oradea> FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Şc. "I. Mincu", Deva> SOUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Şc. "Mihai Viteazul", ZalăuCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU COREGRAFIE- Bucureşti -2010Notă de prezentarePrezenta tematică pentru concurs vine în ajutorul cadrelor didactice, pentru a preîntâmpina eventualele disfuncţionalităţi determinate de pregătirea lor iniţială, pentru a actualiza cunoştinţele de specialitate şi de pedagogie, de a le racorda pe toate acestea la probleme reformei învăţământului din România.Prezenta programă, temele de specialitate servesc personalităţii creatoare, competenţelor specifice profesiei în conformitate cu unităţile de competenţă pentru profesia de cadru didactic.În elaborarea curriculumului de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă artistică şi didactică.Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte din învăţământul preuniversitar.Prezenta programă urmăreşte:- consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de coregrafie;- actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei artistice în învăţământul general şi de specialitate;- corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum naţional în vigoare;- rezolvarea problemelor de didactică în procesul de învăţământ - predare, învăţare, evaluare la diferite specialităţi, ţinând cont de ciclurile curriculare dar şi de nivelul aptitudinilor artistice ale elevilor;- dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;- valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor, care să faciliteze învăţarea eficientă de către elevi, a conţinuturilor specifice disciplinei;- dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării.Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător. De aceea toţi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit, astfel că examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică (conform anexei 3 la Metodologie); b) probă scrisă.Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor balerin, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă, profesorul care predă una dintre disciplinele din specialitatea coregrafie va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice interpretative ale cadrelor didactice şi constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic.Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale.COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTICÎn procesul de predare- învăţare- evaluare cadrul didactic trebuie să fie capabil:● să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi adecvat cu limbajul specific necesare praxisului coregrafic şcolar;● să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic;● să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice;● să utilizeze şi să dezvolte valenţele creative ale elevilor/elevului în lecţia de dans;● să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi;● să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient;● să posede o gândire critică privitoare la creaţiile coregrafice, având o atitudine reflexivă asupra dansului, precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitsch.● să deţină capacitatea de a comunică cu clasa/elevul.● capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională.Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată cu specializarea "Creaţie - Pedagogie Coregrafică"Posturi/catedre din şcoli şi licee de artăDiscipline:● Istoria baletului universal şi românesc● Didactica specialităţiiIstoria baletului universal1. Dansul în Antichitate1.1. Dansul ritual şi ceremonial în Grecia antică.1.2. Dansul în Roma antică, Forme de manifestare.2. De la divertismentele dansante la opera - balet2.1. "Ballet comique de la reine".2.2. Comedia - balet. Tragedia - balet. Opera balet.2.3. Prima academie de dans - Franţa lui Ludovic al XIV-lea.3. Naşterea şi fundamentarea baletului3.1. J.G.Noverre - "Scrisori despre dans şi balete" - Concepţia neoclasică asimilată în teoria baletului de acţiune sau baletului pantomimă.3.2. Principiile fundamentale ale esteticii lui J.G.Noverre4. Baletul în epoca romantică4.1. Caracteristicile baletului romantic.4.2. Caracteristicile stilul de dans al balerinelor romantice (Maria Taglioni, Fanny Elssler, Carlotta Grisi, Lucile Grahn, Fanny Cerrito).4.3. Structura muzical-literar-coregrafică a spectacolului de balet în Romantism în viziunea coregrafilor Filippo Taglioni, Jean Coralli, Jules Perrot, Joseph Mazilier, Arthur Saint-Leon, Marius Petipa, Lev Ivanov.5. "Baletele ruse" - revoluţionarea concepţiei spectacologice a spectatorului de balet5.1. "Stagiunile ruse" ale lui Diaghilev.5.2. Relaţiile compozitor-coregraf-dansator-scenograf în viziunea lui Mihail Fokin, Vaslav Nijinski, Leonid Massine, Bronislava Nijinska.5.3. Noua estetică a coregrafiei clasice - George Balanchine, Serge Lifar.6. Precursorii modernismului6.1. Inovaţiile scenice şi ale limbajului coregrafic. Coregrafi reprezentativi- Loie Fuller, Isadora Duncan, Ruth St. Denis, Ted Shawn.7. Expresionismul german7.1. Rudolf van Laban - Teoretician şi precursor al dansului contemporan.7.2. Dansul fără muzică şi gestul simbolic - Mary Wigman.7.3. Tanztheater- Actualitatea demersului coregrafic al lui Kurt Jooss.7.4. Continuatori ai esteticii expresioniste şi ai Tanztheater - Până Bausch, Susanne Linke, Gerhard Bohner.8. Dansul modern şi contemporan american8.1. Fondatori ai dansului modern american - Martha Graham, Doris Humphrey, Jose Limon, Lester Horton.8.2. Abstracţionismul în dans - Merce Cunningham, Alwin Nikolais.8.3. Noua viziune despre dans impusă de mişcarea de la Judson Church.8.4. Caracteristicile coregrafiei contemporane. Reprezentanţi9. Dansul contemporan european9.1. Spectacolul coregrafic - Teatru total. Maurice Bejart.9.2. Caracteristicile coregrafiei contemporane europene - Franţa, Olanda, Anglia.Istoria baletului românesc1. Baletul în România1.1. Floria Capsali, fondatoare a spectacolului coregrafic românesc de inspiraţie folclorică.1.2. Primul teatru de balet din România - Compania Oleg Danovski din Constanţa (repertoriu românesc şi universal).1.3. Învăţământul coregrafic românesc - tradiţie, actualitate, perspective.1.4. Coregrafi, interpreţi şi pedagogi români de renume care activează pe marile scene şi în şcolile de balet internaţionale.1.5. Repertoriul contemporan - între virtualitate şi realitate.Didactica specialităţii1. Cunoaşterea termenilor din Curriculum Naţional şi a unor termeni de specialitate din didactica educaţiei coregrafice: Curriculum Naţional, Curriculum de baza şi la decizia şcolii, obiectivele cadru pentru clasele I-IX, arii curriculare, cicluri curriculare.2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ:- lecţia de dans; specificul acesteia;- formarea şi dezvoltarea deprinderilor;- etapele pregătirii unei repertoriu coregrafic;- formarea şi dezvoltarea memoriei kinestezice a elevilor;- organizarea şi îndrumarea studiului sub supravegherea profesorului;- pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public;- pregătirea în vederea obţinerii performanţei;- importanţa fişei psihopedagogice în activitatea de formare şi dezvoltare tehnică şi artistică a elevului;3. Proiectarea lecţiei de coregrafie-demers de organizare anticipată a activităţii didactice:a. cunoaşterea programei (lecturare, asimilare)în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.b. proiectarea lecţiei de coregrafie prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor tehnice şi artistice. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficientec. Strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de coregrafie: procedee de predare a elementelor de bază tehnice, a elementelor tehnice de virtuozitate, calitatea expresivă a mişcării, încadrări stilistice, etc.;d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.4. Metode şi mijloace didactice specifice: a) clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea lecţiei de coregrafie, a caracterului său practic (jocul, exerciţiul, etc.).- criterii de selectare a repertoriului; modalităţi de stabilire şi adaptare a studiului la cerinţele repertoriului;- tehnica coregrafică necesară redării juste a coregrafiei, funcţie de capacitatea elevilor; b) video-audiţia coregrafică (imagine şi muzică)-act de educare a sensibilitaţii artistice, afective, de formare a capacităţii de selectare a valorilor artistice şi a personalităţii elevului:- locul video-audiţiei coregrafice în lecţia de coregrafie, exemple;- mediul artistic ca premisa a formării şi dezvoltării actului interpretativ al elevului;- repertoriul coregrafic: genuri, stiluri diferite, etc;- corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, educaţie plastică educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc);5. Creativitatea în lecţia de coregrafie; modalităţi de dezvoltare a acesteia- formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor.6. Evaluarea în ora de coregrafie:- tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de coregrafie;- eficienţa evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de coregrafie.7. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor -elev- tipuri de relaţii.Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală.BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE1996.Banes, Sally, Terpsichore în Sneakers, Post/Modern Dance, Wesleyan University Press, 1987Bejat, M, Ce este talentul? Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1967Caraman Fotea, Daniela şi Constantinescu, Grigore, Fascinaţia dansului, dicţionar de balet, Ed. Muzicală, Bucureşti, 2008Bourcier, Paul, Histoire de la Danse, Edition du Seuil, Paris, 1994Cardenes, Antonio Pita, Gelu Barbu, ritmul sentimentelor, Cartea Românească, Bucureşti, 2004Cassou, J., Panorama artelor contemporane- Ed. Meridiane, Bucureşti 1983Constantinescu, Marian, Dirijorul de lebede, Ed. Muzicală, 1989Cursaru, Lucian, Argonauţii marilor iubiri, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1987Cursaru, Lucian, Paravan cu irişi, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1984Dumitrescu, M., Amintiri despre Floria Capsali, Ed. Muzicală, Bucureşti 1985Duncan, Isadora, Viaţa mea, Ed. Editex, Bucureşti, 1993Girot, Isabelle, Michel, Marcelle, La dans au XX siecle, Larousse, 2002 MontrealKostroviţkaia, V, 100 de ore de dans clasic, Leningrad, 1981Lapşina, N., Mir Iskusstva, Ed. Meridiane, 1980Lesschaeve, Jacqueline, The dancer and the Dance - Merce Cunningham, New York, 1985Lifar, Serge, Le Manifeste du Choregraphe, Paris, 1935Negry, Gabriel, Codex Choreic. Sinteze coregrafice comentate, Ed. Little Star Impex,Noverre, Jean-Georges, Scrisori despre dans şi balete, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1967Pandolfi, V., Istoria teatrului universal,- Ed. Meridiane, Bucureşti 1971Razan, Fernand, Dictionnaire du Ballet Moderne, SPADEM, Paris, 1957Repertoriu de termeni ai dansului clasic- Ed. Amphora, Paris 1987Sava, I. Constantinescu, G., Ghid de balet, Ed. Muzicală, 1987Tarasov, M., Dans clasic, Ed. Iskusstva, 1971Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, Ed. Meridiane, Bucureşti 1978Urseanu, T, Ianegic, I, Istoria baletului, Ed. Muzicală, 1967Valery, Paul, Degas. Dans. Desen, Ed. Meridiane, 1968Vartolomei, Luminiţa, Soclu pentru efemeride, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1992Vasilescu, T. Tita, S., Folclor coregrafic românesc - tipărit sub egida Consiliului Culturii, Bucureşti, 1972Vataşianu, V., Istoria artei europene, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967.Wigman, M, The Language of dance, Londra, 1966Zaţepina, Klimov, Richter, Dansul popular scenic, Ed. Iskusstva 1976BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂŢII*** - Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995Bârzea C. - Arta şi stiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti 1995Bibliografie pentru didactica specialităţiiBrunner J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP Bucureşti 1970Călin M. - Procesul instructiv - educativ EDP, Bucureşti 1995Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea S.-Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998Cucoş C.-Pedagogie şi axiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997*** - Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000 de Katele J.M.-L`evaluation, Bruxelles, 1986Joiţa E.-Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998Landsherre G-Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975Ministerul Educaţiei Curriculum Naţional, Bucureşti, 1999Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri de învăţământ Bucureşti 2001Ministerul Educaţiei şi Cercetării-Consiliul Naţional pentru Curriculum Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară Arte pentru clasele I-a a XII-a., Bucureşti 2002Neacşu I- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968Preda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 *** - Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995Radu I.-Experienţa didactică şi creativitate, Ed. DaciaSilverstone R.-Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1998Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi,Stoica A.-(coord.)Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999Şchiopu -Psihologia vărstelor, EDP, Bucureşti, 1981NOTĂ:Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe şcolare, programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursuluiAutori:Lucia Crinela Gorgăneanu - consilier Centrul Naţional de Evaluare şi ExaminareProf. Anca Mândrescu Liceul de Coregrafie Fl. Capsali BucureştiProf. Rodica Istrate Liceul de Coregrafie O. Stroia Cluj NapocaCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMAPENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: CULTURĂ CIVICĂ- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplina Cultură civică se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Absolvenţii facultăţilor de profil şi profesorii care susţin concursul la disciplina Cultură civică pot preda în învăţământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare.Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind:● cunoaşterea conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinei Cultură civică, precum şi a metodicii disciplinei;● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor socio-umane şi influenţa modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării şi dezvoltării personalităţii elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că:- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestuia;- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al modului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;- are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter-, pluri- şi transdisciplinare;- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;- planifică activitatea de predare-învăţare-evaluare pe baza competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării-evaluării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi;- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor profesori şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi cu organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului de discipline socio-umane, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE CULTURĂ CIVICĂI. INDIVID ŞI SOCIETATE1. Persoana: unicitatea şi demnitatea omului2. Omul - fiinţă socială: a) Grupurile: caracteristici, tipuri b) Atitudini şi relaţii interpersonale în grup/între grupuri c) Familia ca grup social: distribuirea rolurilor în familie; familia contemporană d) Comunitatea locală, naţională şi internaţională:- comunitatea locală; raportul stat - comunitate locală- naţiunea; cetăţenia- comunitatea internaţională; integrarea europeanăII. AUTORITATEA1. Teorii despre stat2. Exercitarea puterii în stat. Forme de guvernare şi regimuri politice: regimuri democratice, autoritare şi totalitare3. Raporturi între cetăţeni şi autorităţi4. Statele moderne şi constituţionalismul5. Constituţiile epocii moderne; exemple reprezentativeIII. SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA1. Istoricul constituţionalismului în România2. Constituţia României a) Elaborarea Constituţiei României b) Structura Constituţiei şi mecanismele constituţionale c) Valori şi principii constituţionale d) Revizuirea Constituţiei e) Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor3. Instituţii şi practici democratice a) Statul democratic şi principiul separării puterilor b) Autorităţile statului român:- autoritatea legislativă; legile- executivul; administraţia centrală şi locală- autoritatea judecătorească; aplicarea legilor- preşedintele României c) Partide politice şi organizaţii cetăţeneştiIV. RAPORTUL CETĂŢEAN-STAT ÎN SOCIETATEA DEMOCRATICĂ 1. Mass-media şi opinia publică a) Mass - media: definiţie, clasificări, funcţii b) Opinia publică; rolul mediilor în formarea opiniei publice c) Libertatea presei; libertate şi responsabilitate în producerea, transmiterea şi receptarea mesajului propagat prin mass-media; prejudecăţi şi stereotipuri2. Cetăţenia şi practicile democratice a) Societatea civilă şi iniţiativele cetăţeneşti (iniţiative în comunităţile locale, iniţiative legislative etc.) b) Dreptul de asociere c) Alegerile şi votul d) Participarea la luarea deciziei publice şi la controlul aplicării acesteia în contextul democraţiei reprezentative şi al formelor de manifestare a democraţiei directeV. LIBERTATEA ŞI RESPONSABILITATEA1. Distincţia între libertatea personală, politică şi cea economică2. Libertate pozitivă şi libertate negativă; libertăţile publice3. Limite ale libertăţii; privarea de libertate.4. Participarea cetăţenească şi responsabilitateaVI. DREPTATEA ŞI EGALITATEA1. Tipuri de dreptate2. Justiţia ca instituţie de apărare a dreptăţii3. Dreptatea, egalitatea şi inegalitatea; tipuri de egalitate4. Egalitatea şanselor şi egalitatea în faţa legiiVII. PROPRIETATEA1. Formele proprietăţii şi evoluţia lor2. Dreptul la proprietate; calitatea de proprietar3. Proprietatea privată şi economia de piaţă4. Economia de piaţă şi democraţia în RomâniaVIII. IDENTITATE NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ1. Identitate naţională şi patriotism; sentimentul naţional, conştiinţa naţională2. Complexitatea identităţii personale în prezent: identităţi multiple3. Alterări ale patriotismului: xenofobia, şovinismul, demagogia4. România şi integrarea Euro-atlanticăIX. ETICĂ ŞI CIVISM1. Omul-fiinţă morală2. Valori, norme şi obligaţii moral-civice3. Atitudini şi comportamente moral-civice4. Dileme morale şi responsabilitate moral-civicăX. DREPTURILE OMULUI ŞI DREPTURILE COPILULUI1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului:- istoric- tipuri de drepturi- drepturile fundamentale ale omului şi responsabilităţile asociate2. Promovarea şi respectarea drepturilor omului3. Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului:- istoric- principii generale ale convenţiei- drepturile fundamentale ale copilului şi responsabilităţile asociate4. Promovarea şi respectarea drepturilor copiluluiD. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE CULTURĂ CIVICĂ1. *** Constituţia României2. *** Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului3. *** Declaraţia Universală a Drepturilor Omului4. *** Referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei României, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", Bucureşti, 20035. Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, "Drept constituţional şi instituţii politice", Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 20016. Gabriel Almond, Sidney Verba, "Cultura civică", Ed. Du Style, Bucureşti, 19967. Raymond Aron, "Democraţie şi totalitarism", Ed. All, Bucureşti, 20018. Robert Dahl, "Poliarhiile", Ed. Du Style, Bucureşti, 19989. Adrian Paul Iliescu, Emanuel-Mihail Socaciu, "Fundamentele gândirii politice moderne. Antologie comentată", Ed. Polirom, Iaşi, 199910. Jakub Karpinski, "ABC-ul democraţiei", Ed. Humanitas, Bucureşti, 199311. Arend Lijphart, "Modele ale democraţiei", Ed. Polirom, Iaşi, 200012. Pierre Manent, "Originile politicii moderne", Ed. Nemira, Bucureşti, 200013. J. St. Mill, "Despre libertate", Ed. Humanitas, Bucureşti, 200114. Adrian Miroiu, coord., "Teorii ale dreptăţii" Ed. Alternative, Bucureşti, 199715. Adrian Miroiu, coord., "Etica aplicată", Ed. Alternative, Bucureşti, 199516. Karl Popper, "Societatea deschisă şi duşmanii ei", Ed. Humanitas, Bucureşti, 199017. J. J. Rousseau, "Discurs asupra inegalităţii dintre oameni", Ed. Antet, Bucureşti, 200118. Dominique Schnapper şi Christian Bachelier, "Ce este cetăţenia?", Ed. Polirom, Iaşi, 200119. George Voicu, "Pluripartidismul", Ed. All, Bucureşti, 199820. Mihai Coman, "Mass media, mit şi ritual. O perspectivă antropologică", Ed. Polirom, Iaşi, 200521. Petru Iluţ, "Valori, atitudini şi comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie", Ed. Polirom, Iaşi, 2005E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI CULTURĂ CIVICĂI. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Cultură civică1. Componentele curriculumului naţional: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferenţiat, curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală), programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare; alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă.3. Competenţele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competenţe generale, competenţe specifice. Operaţionalizarea obiectivelor/competenţelor.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina Cultură civică. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor.4. Mediul de instruire, mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare).5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare.F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE1. *** Criterii de notare pentru clasa a VIII-a, lucrare apărută sub coordonarea SNEE, Ed. Sigma, Bucureşti, 20042. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 20003. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru Educaţie civică şi Cultură civică, lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 20024. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iaşi, 20015. Creţu C., "Curriculum individualizat şi personalizat", Ed. Polirom, Iaşi, 19986. Creţu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iaşi, 19977. Cristea Sorin, "Dicţionar de termeni pedagogici", E.D.P., Bucureşti, 19988. Cucoş C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iaşi, 20009. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 199510. Neacşu I., "Metode şi tehnici de învăţare eficientă", Ed. Militară, Bucureşti, 199011. Nicola I., "Tratat de pedagogie şcolară", Ed. Aramis, Bucureşti, 200012. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curentă şi examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 200113. Stoica A., "Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 200314. Vlăsceanu L. şi Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., Bucureşti, 1988NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru, programele şcolare pentru disciplina Cultură civică (toţi anii de studiu), manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar, în anul şcolar în care se susţine concursul, precum şi ghidurile metodice care însoţesc manualele de Cultură civică.Grupul de lucru pentru discipline socio-umaneEugen STOICA - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul VieţiiAngela TESILEANU - Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiSorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Naţional de Evaluare şi ExaminareMarius AVRAM - Centrul Naţional de Evaluare şi ExaminareCONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATEVACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARPROGRAMA PENTRU DREPTPROFESORI- Bucureşti -2010A. NOTĂ DE PREZENTAREPrograma pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenţilor facultăţilor de profil şi profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupaţional "Profesor pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul liceal", în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional.Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru respectiva disciplină şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind:- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiintifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregatire profesională;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au asupra formării şi maturizării profesionale a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că:- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;- evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;- caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;- contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;- înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;- înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.B. COMPETENŢE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICEPrograma vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de metodica disciplinelor;- cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;- capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient.C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICETEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂa. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opţional ca disciplină nouă;2.1. Repere/condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri ţintă diferite;2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinţei informării.2.4. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe.2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale;3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri şi transdisciplinare.b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare;3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic;6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire;7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului;9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.c. Managementul clasei1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale.d. Evaluarea rezultatelor şcolare1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;5. Construirea instrumentelor de evaluare6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor.Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICĂ
    *Font 8*
    1 Cristea Sorin Studii de pedagogie generală. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004
    2 Cristea Sorin Fundamentele pedagogiei Editura Polirom, Iaşi, 2010
    3 Cucos Constantin Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006
    4 Cucos Constantin Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom Iaşi, 2009
    5 Dragomir Mariana Managementul activităţii didactice. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
    6 Ionescu M Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995.
    7 Iucu Romiţă Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom, Iaşi, 2000
    8 Iucu Romiţă Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001
    9 Neacşu Ion Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010
    10 Neacşu Ion Instruire şi învăţare Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1990.
    11 Nicola I Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000
    12 Pânişoară Ovidiu Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă Editura Polirom Iaşi, 2003
    13 Păun Emil Şcoala: abordare sociopedagogică Editura Polirom, Iaşi, 1999.
    14 Stan Emil Managementul clasei Editura Aramis, colecţia Educaţia XXI, 2005
    15 Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori. Bucureşti: ProGnosis, 2001
    16 Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative Editura Polirom, Iaşi, 2002
    17 Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice
    18 Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
    Competenţe specifice1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;2. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;4. Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;5. Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;6. Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;7. Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;10. Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;11. Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.D. TEME DE SPECIALITATE1. DREPT CONSTITUŢIONAL1.1. Supremaţia Constituţiei● concept; fundamentare ştiinţifică; consecinţe juridice; garanţii.1.2. Controlul constituţionalităţii legilor● concept; forme de control; autorităţi competente.1.3. Curtea Constituţională a României● organizare; funcţionare; competenţă; acte.1.4. Drepturile fundamentale ale cetăţenilor● concept; clasificări; garanţii; restrângeri.1.5. Îndatoririle fundamentale● concept; îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor României.1.6. Avocatul Poporului1.7. Parlamentul. Funcţii● funcţionarea parlamentului (mandatul, sesiunea, sistemul de vot);● incompatibilităţi şi imunităţi.1.8. Mandatul parlamentar1.9. Legea, ca act juridic al Parlamentului● definiţie;● clasificare (legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare);● elaborarea, promulgarea şi publicarea legilor;● aprobarea legii prin referendum;● deosebirile dintre Constituţie şi legi.2. DREPT ADMINISTRATIV2.1. Dreptul aplicabil administraţiei publice● obiectele dreptului administrativ;● izvoarele, normele şi raporturile dreptului administrativ.2.2. Organizarea administraţiei publice● Preşedintele României;● guvernul şi administraţia centrală;● administraţia publică locală.2.3. Funcţia publică● constituţionalitatea şi legalitatea funcţiei publice în România;● recrutarea şi încadrarea funcţionarilor publici;● dreptul la carieră şi răspunderea funcţionarilor.2.4. Activitatea autorităţilor administraţiei publice● definiţia şi trăsăturile actului administrativ;● regimul juridic aplicabil actului administrativ.2.5. Răspunderea în dreptul administrativ● răspunderea administrativ-contravenţională.2.6. Contenciosul administrativ● condiţiile acţiunii directe în contenciosul administrativ;● acte exceptate de la controlul instanţelor de contencios administrativ.