NORME din 16 aprilie 2010privind organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România*)
EMITENT
  • COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 348 bis din 26 mai 2010



    ---------- Notă *) Aprobate de Hotărârea nr. 1 din 16 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 26 mai 2010.  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Prezentele norme de organizare şi funcţionare ale Colegiului Psihologilor din România, denumite în continuare norme, stabilesc metodologia şi procedurile de organizare şi funcţionare ale forurilor de conducere, comisiilor de specialitate şi structurilor administrative ale Colegiului Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, precum şi competenţele acestora în raport cu atribuţiile stabilite prin actele normative în vigoare. (2) Normele stabilesc procedura obţinerii atestatelor de liberă practică eliberate de către Comitetul director al Colegiului, denumit în continuare Comitetul director, precum şi procedura înregistrării formelor de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, denumit în continuare psiholog.  +  Articolul 2Prezentele norme, elaborate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, stabilesc metodologia unică de desfăşurare a activităţii în cadrul Colegiului.  +  Capitolul II Semnificaţia unor termeni  +  Articolul 3 (1) În înţelesul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) atestat de liberă practică în specialitate - act emis de către Comitetul director, la propunerea uneia dintre comisiile aplicative, prin care se certifica şi se autorizează calitatea de psiholog, cu competenţe în una dintre specialităţile profesionale prevăzute la art. 15 - 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, aprobate prin H.G. nr. 788/2005, denumite în continuare normele metodologice; b) aviz pentru formarea profesională - act emis de către Comitetul director prin care se autorizează furnizorii de formare profesională complementară şi/sau continuă şi se atestă relevanţa conţinutului şi a modalităţii de realizare a formării profesionale complementare şi/sau continue a psihologilor; c) aviz pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică - act emis de către Comitetul director prin care se certifică şi se autorizează producerea, distribuţia şi utilizarea metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică; d) comisii de specialitate - comisiile aplicative şi celelalte comisii prevăzute la art. 35 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 213/2004, denumită în continuare lege, raportat la dispoziţiile art. 35 alin. (2) din lege; e) conducere operativă - activitatea specifică de consultare acordată de persoanele prevăzute la art. 40 din lege, forurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din România, la solicitarea expresă a Comitetului director sau a preşedintelui acestuia; f) structura executivă a Comitetului director - cuprinde direcţiile cu caracter economic, juridic şi tehnico-administrativ care deservesc activitatea Colegiului, aflate în subordinea Comitetului director, conduse de către preşedintele acestuia; g) evaluare de capacitate profesională - mijloc de apreciere şi verificare specific profesiei de psiholog prin care se urmăreşte evaluarea cunoştinţelor profesionale şi abilităţilor practice dobândite de către psihologii care au finalizat stagiul de supervizare profesională în specialităţile de competenţă, în vederea obţinerii atestatului de liberă practică autonomă; h) filialele teritoriale ale Colegiului - structuri teritoriale ale Colegiului, fără personalitate juridică, organizate potrivit dispoziţiilor legii, constituite la propunerea psihologilor din teritoriu, confirmate prin hotărârea Comitetului director; i) specialitatea psihologie clinică - specialitate profesională a psihologilor care consta în activitatea de diagnostic şi evaluare psihologica clinică, în intervenţia şi/sau asistenţa psihologică în domeniul clinic, consiliere psihologică în specialitate cu referire la sănătate şi boală, precum şi în situaţii de risc, conflict şi criză. j) specialitatea consiliere psihologică (clinică) - specialitate profesională a psihologilor care constă în intervenţia psihologică specializată, realizată în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale, promovării sănătăţii şi/sau în scopul prevenţiei, ameliorării şi remiterii problemelor emoţionale, cognitive, relaţionale şi de comportament. k) consiliere psihologică în specialitate - competenţa profesională a psihologilor în specialitatea atestată; l) specialitatea psihoterapie - specialitate profesională a psihologilor şi a persoanelor prevăzute de art. 15 alin. (2) din normele metodologice, definită ca fiind intervenţia psihologică specializată realizată în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale, promovării sănătăţii, modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburările psihice, psihosomatice şi în tulburările somatice, pentru prevenţia, ameliorarea şi remiterea acestora, precum şi în situaţii de risc, conflict şi criză. m) specialitatea psihologia muncii şi organizaţională - specialitate profesională a psihologilor care constă în analiza psihologică a muncii, cu aplicaţie în evaluare psihologică potrivit legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă, selecţia, expertiza şi consilierea psihologică în specialitate în vederea angajării, autorizării/menţinerii în funcţie sau la solicitarea angajatorilor; n) specialitatea psihologia transporturilor - specialitate profesională a psihologilor care constă în evaluarea şi consilierea psihologică pentru obţinerea permisului de conducător auto, evaluarea periodică, consilierea, reevaluarea psihologică a persoanelor care concura la siguranţa circulaţiei sau cu responsabilităţi în celelalte tipuri de transport, precum şi în alte tipuri de activităţi desfăşurate în domeniu; o) specialitatea psihologia aplicată în servicii - specialitate profesională a psihologilor care constă în evaluarea, consilierea şi consultanţa psihologică în management, marketing, relaţii cu publicul, strategii aplicate în comunicare, massmedia, studii de ergonomie şi psihologie aplicată, precum şi alte tipuri de activităţi desfăşurate în sfera serviciilor; p) specialitatea psihologie educatională, consiliere scolară şi vocaţională - specialitate profesională a psihologilor care constă în evaluarea şi psihodiagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei, consilierea scolară şi vocaţională a persoanelor aflate în procesul de formare, intervenţie psihologică primară şi secundară, consiliere psihologică în specialitate, consultanţă şi intervenţie psiho-educatională în instituţii, organizaţii şi comunitate; q) specialitatea psihopedagogie specială - specialitate profesională a psihologilor/psihopedagogilor asimilaţi care constă în diagnoza şi evaluarea disfuncţiilor copiilor şi tinerilor cu deficienţe intelectuale, senzoriale şi motorii, tulburări ale limbajului, consiliere psihopedagogică specială, intervenţie specifică pentru persoanele cu deficienţe, consiliere şi intervenţie psihopedagogică specială în instituţii, organizaţii şi comunitate; r) specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale - specialitate a psihologilor care constă în analiza psihologică a activităţii din instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din structurile responsabile pentru persoanele instituţionalizate potrivit legii, inclusiv din instituţiile penitenciare, precum şi din organizaţiile cu atribuţii în domeniul securităţii private având aplicaţie în: evaluarea psihologică, în conformitate cu legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi a celei privind regimul armelor şi muniţiilor letale şi neletale; în selecţia profesională pe baza cunoaşterii profilului psihologic al candidaţilor la ocuparea unor funcţii/posturi şi prevenirea fenomenelor de inadaptare profesională; analiza, diagnoza şi intervenţia organizaţională; identificarea şi gestionarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor psihologice individuale şi de grup; managementul stresului, situaţiilor de criză şi negocierii conflictelor; cunoaşterea şi asistenţă psihologică a personalului şi a membrilor de familie, a persoanelor care execută pedepse privative de libertate, precum şi a altor persoane, conform legislaţiei în vigoare; s) specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf - specialitate profesională a psihologilor care constă în evaluarea sincerităţii unor persoane bănuite de implicarea în activităţi antisociale indiferent de gen, verificarea sincerităţii depoziţiei persoanelor cuprinse în procedurile administrative şi procesul judiciar, precum şi verificarea loialităţii persoanelor faţă de obiectivele organizaţiei în care îşi desfaşoară activitatea; t) autoritatea română competentă pentru profesia de psiholog/autoritatea de reglementare pentru profesia de psiholog - Colegiul, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 213/2004 şi Legii nr. 117/2008; u) supervizarea profesională - activitatea definită potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din norme, realizată în condiţiile legii, potrivit metodologiei specifice fiecărei specialităţi profesionale, aprobate prin hotărâre a Comitetului director, la propunerea comisiilor aplicative; v) formarea iniţială - proces formativ specific profesiei de psiholog, care constă în obţinerea unei diplome de licenţă în psihologie sau a unei alte diplome de licenţă asimilate, în condiţiile legii; w) formarea profesională complementară - activitatea de formare a psihologilor, ulterioară formării iniţiale, care asigură, fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe, fiind realizată prin forme specifice sistemului naţional de învăţământ sau alte forme de educaţie profesională specifice psihologilor, aprobate prin hotărârea Comitetului director, la propunerea comisiilor aplicative; x) formarea profesională continuă - activitatea de formare a psihologilor, ulterioară şi/sau concomitentă formării profesionale complementare, obligatorie, care asigură dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fiind realizată prin forme specifice sistemului naţional de învăţământ sau alte forme de educaţie profesională specifice psihologilor, aprobate prin hotărârea Comitetului director, la propunerea comisiilor aplicative; y) dezvoltarea personală a psihologului - proces de asistenţă psihologică prin intermediul căruia se realizează autocunoaşterea şi optimizarea personală, în vederea pregătirii pentru desfăşurarea eficientă a activităţii profesionale; (2) Specialităţile de competenţă profesională prezentate la alin. (1) au caracter general, aparţin în mod exclusiv profesiei de psiholog şi pot fi exercitate în formele reglementate, procedura obţinerii atestatelor de liberă practică şi înregistrării formelor de exercitare a profesiei fiind gestionată de către Colegiu, în condiţiile legii. (3) Fac excepţie specialităţile prevăzute de literele l), q) şi s), care pot conţine competenţe obţinute în condiţiile legii şi de alte profesii, asimilate, potrivit hotărârii Comitetului director, în condiţiile legii. (4) Competenţele profesionale în specialităţile de competenţă profesională pot fi deţinute numai prin obţinerea atestatelor de liberă practică, care reprezintă titlul profesional unic şi totodată actul de recunoaştere profesională în baza căruia pot fi desfăşurate activităţile psihologice în România. (5) Furnizarea serviciilor psihologice este un drept exclusiv al psihologilor atestaţi, persoane fizice, precum şi persoanelor asimilate în condiţiile legii, realizată prin una dintre următoarele forme şi modalităţile de exercitare ale profesiei, înregistrate la Colegiu, după cum urmează: a) cabinet individual de psihologie; b) cabinete asociate de psihologie; c) societăţi civile profesionale; d) structură de psihologie. (6) Furnizarea serviciilor psihologice în specialităţile de competenţă obţinute în condiţiile art. 3, alin (3) de către persoanele asimilate se realizează potrivit hotărârii Comitetului director.  +  Capitolul III Competenţele Colegiului  +  Articolul 4 (1) Colegiul este constituit ca organizaţie profesională unică a psihologilor români, cu rol de autoritate de reglementare pentru profesia de psiholog, competentă în domeniul reglementării profesiei de psiholog, recunoaşterii formărilor şi calificărilor profesionale şi a furnizorilor de servicii, având ca atribuţii principale organizarea şi autoreglementarea profesiei de psiholog, precum şi a furnizării serviciilor psihologice în România, în condiţiile legii. (2) Calitatea de membru al Colegiului este compatibilă cu calitatea de membru în formele de asociere cu caracter ştiinţific sau profesional, în condiţiile legii. (3) În organizarea exercitării profesiei de psiholog în România, Colegiul are următoarele competenţe specifice: a) întreprinde toate măsurile în vederea asigurării respectării cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în condiţiile prezentei legi, putând adopta acte administrative cu caracter normativ, în condiţiile legii; b) reglementează şi detaliază conţinutul serviciilor psihologice, emite ghiduri de bune practici şi stabileşte condiţiile de realizare a activităţilor psihologice în România, în vederea instituirii de standarde de calitate a serviciilor psihologice; c) reglementează şi detaliază competenţele profesionale ale psihologilor, instituind un cadru de promovare şi de dezvoltare a competenţelor profesionale; d) instituie şi promovează norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, soluţionează cererile cu caracter deontologic şi profesional, putând aplica sancţiuni, în condiţiile legii; e) reprezintă profesia de psiholog şi interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, a entităţilor naţionale de drept public şi privat, precum şi în organismele profesionale internaţionale; f) atestă, suspendă şi retrage dreptul de liberă practică al psihologilor, stabileşte condiţiile de organizare şi funcţionare pentru formele de exercitare a profesiei de psiholog, înregistrează, suspendă şi radiază formele independente de exercitare a profesiei de psiholog şi structurile de psihologie, gestionând Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România; g) adoptă normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, eliberează avizul pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şi modul de utilizare a acestora; h) avizează profesional furnizorii şi programele de formare profesională complementară şi continuă pentru profesia de psiholog, propune instituţiilor abilitate cursuri şi alte forme de educaţie permanentă în domeniul psihologiei, în condiţiile legii; i) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, proiecte de modificare şi completare a normelor metodologice; j) întocmeşte, actualizează şi face public Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România; k) mediază litigiile dintre psihologii cu drept de liberă practică, dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog; l) sesizează organele în drept în cazurile de exercitare ilicită a profesiei de psiholog; m) adoptă hotărâri pentru stabilirea nivelului taxelor pentru serviciile prestate de către Colegiu, precum şi al cotizaţiei anuale a membrilor; n) adoptă norme privind controlul şi supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog şi realizează controlul profesional, în condiţiile legii.  +  Articolul 5În îndeplinirea atribuţiilor specifice ale Colegiului, forurile de conducere emit hotărâri şi, după caz, dispoziţii în condiţiile legii, în domeniile de competenţă.  +  Capitolul IV Dispoziţii generale privind organizarea şi funcţionarea forurilor de conducere ale Colegiului  +  Articolul 6 (1) Forurile de conducere ale Colegiului menţionate la art. 25 din lege reprezintă organele competente în realizarea atribuţiilor Colegiului de autoritate română competentă şi de reglementare pentru profesia de psiholog, în condiţiile legii. (2) Metodologia alegerii membrilor forurilor de conducere ale Colegiului şi funcţionării acestora se realizează prin proceduri stabilite potrivit prezentelor norme, în condiţiile legii. (3) Procedura de organizare şi funcţionare a forurilor de conducere este reglementată prin lege, fiind pusă în aplicare potrivit dispoziţiilor prezentelor norme. (4) Convocarea sedinţelor forurilor de conducere cuprinde ordinea de zi, locul, data, şi ora, precum şi alte detalii necesare desfăşurării lor.  +  Articolul 7 (1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt legal constituite în prezenţa a două treimi din numărul membrilor şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. (2) În cazul în care la prima convocare a şedinţei condiţia de cvorum prevăzută la alin. (1) nu este îndeplinită, preşedintele Colegiului stabileşte o nouă dată pentru convocarea şedinţei, în cel mult treizeci de zile calendaristice de la data primei şedinţe. (3) La cea de a doua convocare, şedinţele forurilor de conducere ale Colegiului sunt legal constituite în prezenţa a jumătate plus unu din numărul total al membrilor. (4) Documentele supuse dezbaterii şi, după caz, aprobării sunt comunicate participantilor şi altor persoane interesate cu cel puţin 10 zile înainte de data şedinţei.  +  Articolul 8 (1) Şedinţele forurilor de conducere se înregistrează audio. Procesele-verbale ale şedinţelor se comunică participanţilor la şedinţe în termen de maxim 7 zile şi se arhivează. (2) Participarea membrilor la şedinţele forurilor de conducere ale Colegiului reprezintă o obligaţie profesională. (3) Membrii forurilor de conducere şi ai comisiilor, care participă la şedinţele de lucru, au dreptul la plata unor indemnizaţii. (4) Absenţa nemotivată la mai mult de trei şedinţe ale forurilor de conducere ale Colegiului aduce atingere bunei funcţionări a Colegiului şi se constată prin hotărâre, pe baza documentării prealabile.  +  Articolul 9 (1) Participarea la şedinţe garantează dreptul la libera exprimare. Prezenţa în sala de şedinţă este condiţionată de adoptarea unui comportament civilizat, care să asigure bunul mers al lucrărilor şedinţei, în acord cu ordinea de zi adoptată, în condiţiile legii. (2) Preşedintele Colegiului asigură conducerea lucrărilor şedinţelor forurilor de conducere ale Colegiului şi decide toate măsurile pe care le consideră necesare pentru buna desfăşurare a acestora. Modalităţile de înscriere la cuvânt se stabilesc în cadrul şedinţei. (3) La lucrările şedinţelor forurilor de conducere ale Colegiului poate participa şi personalul Colegiului, în calitate de experţi sau referenţi, după caz. (4) În îndeplinirea atribuţiilor legale, forurile de conducere pot mandata în mod expres şi limitativ o parte din competenţele acestora către alte foruri de conducere executivă, potrivit prezentelor norme.  +  Capitolul V Convenţia naţională  +  Articolul 10 (1) Convenţia naţională este forul suprem de conducere al Colegiului, constituită din reprezentanţii filialelor teritoriale ale Colegiului, pe baza unei norme de reprezentare. (2) În cazul unei diferenţe numerice mai mică decât norma de reprezentare, filiala teritoriala are dreptul la desemnarea a încă unui reprezentant pentru Convenţia naţională. (3) Reglementarea procedurilor de organizare a alegerilor se realizează potrivit hotărârii Comitetului director, modul de punere în aplicare şi de detaliere a acestora fiind stabilit prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului.  +  Articolul 11 (1) Convenţia naţională se întruneşte, de regulă, odată la 4 ani sau în sesiune extraordinară, la solicitarea majorităţii simple a membrilor Consiliului Colegiului. (2) Şedinţele Convenţiei naţionale a Colegiului sunt convocate prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului, cu cel puţin trei luni înainte de data stabilită prin hotărâre a Comitetului director.  +  Articolul 12 (1) Accesul în cadrul locaţiei în care are loc şedinţa Convenţiei naţionale se realizează numai de către reprezentanţii delegaţi şi de către candidaţii propuşi în forurile de conducere ale Colegiului, în baza unor ecusoane speciale nominale, eliberate pe baza actelor de identitate valabile. (2) În cadrul şedinţei Convenţiei naţionale pot fi prezenţi invitaţi şi reprezentanţi ai mass-media acreditaţi de către Comitetul director, care vor purta un ecuson distinct având inscripţionat denumirea invitatului, respectiv a entităţii massmedia pe care o reprezintă.  +  Articolul 13 (1) La debutul lucrărilor şedinţei Convenţiei naţionale, reprezentanţii delegaţi în Convenţia naţională a Colegiului stabilesc prin vot deschis modalitatea de exprimare a votului în cadrul şedinţei, pentru aprobarea ordinii de zi, precum şi a proiectelor de hotărâre asupra cărora se vor pronunţa. (2) Alegerea membrilor forurilor de conducere ale Colegiului se realizează prin vot secret, exprimat liber, în cabine de votare. (3) Membrii Convenţiei naţionale a Colegiului stabilesc ordinea de zi, aceasta putând fi modificată şi completată potrivit votului exprimat. (4) În cadrul şedinţei, preşedintele Colegiului poate solicita raportul şi avizul experţilor.  +  Articolul 14 (1) Convenţia naţională are următoarele competenţe: a) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare internă, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Codul de procedură disciplinară, Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şi modificările şi completările la acestea; b) alege şi revocă preşedintele Colegiului şi membrii Comitetului director; c) aproba raportul de activitate al Consiliului Colegiului şi alte documente; d) validează voturile pentru alegerea membrilor în forurile de conducere ale Colegiului, prin intermediul unei Comisii de numărare şi validare a voturilor, aleasă din rândul reprezentanţilor. (2) Convenţia naţională poate adopta declaraţii şi acte de poziţie cu privire la organizarea exercitării profesiei de psiholog în România.  +  Capitolul VI Consiliul Colegiului  +  Articolul 15 (1) Consiliul Colegiului reprezintă forul de conducere cu atribuţii administrative şi organizatorice, având competenţe specifice în domeniul profesional, financiar şi deontologic, constituit din preşedinte, membrii Comitetului director şi preşedinţii filialelor teritoriale. (2) Consiliul Colegiului se întruneşte anual şi în mod excepţional la solicitarea a jumătate plus unul din numărul membrilor săi. (3) Consiliul Colegiului adoptă hotărâri obligatorii pentru membrii Colegiului în domeniile sale de competenţă.  +  Articolul 16Consiliul Colegiului are următoarele competenţe: a) stabileşte liniile directoare în legatură cu problemele fundamentale ale profesiei de psiholog şi ale activităţii Colegiului; b) analizează şi aprobă raportul de activitate al Comitetului director; c) aprobă cotizaţia anuală şi nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare şi a altor servicii prestate; d) aprobă structurile administrative ale Comitetului director, înfiinţarea de noi comisii sau restructurarea celor existente, precum şi dimensionarea organigramei; e) aprobă raportul de audit financiar, efectuat de o entitate independentă; f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Colegiului, bilanţul contabil al Colegiului şi descarcă Comitetul director şi preşedintele Colegiului de gestiunea fondurilor; g) adoptă opinii unitare cu privire la restructurarea activităţii Colegiului; h) adoptă hotărâri cu privire la modalitatea de gestionare a sumelor provenind din sursele de finanţare ale Colegiului, aprobând în acest sens realizarea de investiţii, înfiinţarea de depozite la unităţi financiare specializate, precum şi alte operaţiuni financiare; i) adoptă hotărâri privind înfiinţarea de persoane juridice, inclusiv de entităţi comerciale, în vederea desfăşurării unor activităţi specifice, pentru sprijinirea activităţilor Colegiului; j) aprobă ajutoare financiare pentru sprijinirea activităţilor ştiinţifice excepţionale sau a actelor de caritate; k) aprobă sponsorizarea organizării unor activităţi profesionale de interes naţional pentru profesia de psiholog; l) pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor sale prevăzute la punctele h), i), j), k) Consiliul Colegiului poate mandata Comitetul director sau preşedintele Colegiului.  +  Articolul 17 (1) Consiliul Colegiului este convocat înainte cu treizeci de zile de data stabilită pentru organizarea şedinţei, prin dispoziţie a preşedintelui, în care va fi prevăzută, data, ora, locaţia, precum şi ordinea de zi propusă. (2) Convocarea şedinţei Consiliului Colegiului poate fi realizată concomitent cu convocarea şedinţei Comitetului director.  +  Capitolul VII Comitetul director  +  Articolul 18 (1) Comitetul director reprezintă organul executiv al Colegiului cu atribuţii directe în organizarea exercitării profesiei de psiholog în România, autoreglementare, precum şi în reglementarea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor psihologice, în condiţiile legii, constituit din preşedintele Colegiului şi membrii comisiilor Comitetului director. (2) Comitetul director funcţionează prin şedinţe în plen şi pe comisii. (3) Comitetul director este convocat cu treizeci de zile înainte de data stabilită pentru organizarea şedinţei, prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului. (4) Comitetul director se întruneşte în plen semestrial şi în mod excepţional la solicitarea a cel puţin două treimi din numărul membrilor care asigură conducerea operativă sau a jumătate din numărul membrilor Comitetului director, aprobată prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului.  +  Articolul 19 (1) În scopul îndeplinirii unor atribuţii conferite prin dispoziţii legale, Comitetul director poate hotărî înfiinţarea de comisii de lucru cu caracter temporar, în condiţiile legii. (2) Comitetul director adoptă hotărâri cu caracter profesional, normativ, deontologic şi administrativ, obligatorii pentru membrii Colegiului.  +  Articolul 20 (1) Comitetul director are următoarele competenţe: a) aprobă şi emite următoarele documente: atestatele de psiholog cu drept de liberă practică pentru psihologi şi alte persoane asimilate, precum şi orice act de recunoaştere a diplomelor, formărilor şi calificărilor profesionale pentru psihologi, în condiţiile legii; certificatele de înregistrare pentru formele independente de exercitare a profesiei, avizele de funcţionare ale structurilor de psihologie, precum şi orice alte documente prin care se certifică dreptul de liberă practică în România; avizele pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică standardizate, precum şi modul de utilizare al acestora; avizele profesionale pentru programele şi modalităţile de formare profesională complementară şi/sau continuă, precum şi pentru furnizorii de formare profesională; b) propune instituţiilor abilitate cursuri şi alte forme de educaţie permanentă în domeniul psihologiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) elaborează proiectele următoarelor documente: Regulamentul de organizare şi funcţionare internă a Colegiului, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Codul de procedură disciplinară precum şi orice hotărâre de modificare şi/sau completare a acestuia, Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţa psihologica, precum şi orice alta modificare şi/sau completare ale acestora; d) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, normele metodologice, precum şi orice modificare şi/sau completare a acestora; e) întocmeşte, actualizează, gestionează şi face public Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România; f) mediază litigiile dintre psihologi, dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, dintre psihologi şi orice alte persoane, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog; g) desfăşoară activităţi specifice de control şi supraveghere profesională şi mandatează psihologi pentru realizarea activităţilor de control şi supraveghere profesională; h) judecă abaterile disciplinare date în competenţa sa şi aplică sancţiuni, în condiţiile legii; i) sesizează organele în drept în cazurile de exercitare ilicită a profesiei de psiholog; j) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate de către Colegiu, precum şi al cotizaţiei anuale de membru; k) urmăreşte respectarea legii şi a Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; l) adoptă şi emite norme privind formarea profesională a psihologilor, norme privind accesul în profesia de psiholog, norme privind competenţele profesionale ale psihologilor, precum şi alte acte administrative cu caracter normativ pentru detalierea şi punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în vigoare. (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, Comitetul director poate mandata în mod expres şi limitativ preşedintele Colegiului. (3) Coordonarea procesului de analiza a cererilor date spre soluţionare Comitetului director este realizată de către preşedintele Colegiului, care soluţionează cererile date în competenţa sa sau le înaintează împreună cu documentele de susţinere comisiilor de specialitate sau forurilor de conducere, după caz. (4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Comitetul director are în subordine structura executivă, condusă de către preşedintele Colegiului, organizată potrivit prezentelor norme.  +  Capitolul VIII Comisiile de specialitate ale Colegiului  +  Secţiunea I Dispoziţii generale  +  Articolul 21 (1) Comisiile de specialitate ale Colegiului sunt structuri profesionale autonome aflate în subordinea Comitetului director, care desfăşoară proceduri de analiză profesională specializată, în vederea înaintării către Comitetul director a propunerilor de aprobare, amânare sau respingere a cererilor formulate, date spre soluţionare Comitetului director, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme. (2) Comisiile de specialitate ale Colegiului sunt următoarele: a) comisiile aplicative: Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie, Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor, Comisia de psihologie educaţională, consiliere scolară şi vocaţională şi Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; b) Comisia metodologică şi c) Comisia de deontologie şi disciplină. (3) Preşedintele Colegiului poate desemna din rândul membrilor comisiilor de specialitate persoanele care reprezintă Colegiul în conferinţele şi congresele interne şi internaţionale în domeniile de competenţă.  +  Articolul 22 (1) Alegerea membrilor comisiilor de specialitate se realizează de către Convenţia naţională, în cadrul procedurilor specifice de alegere a membrilor Comitetului director. (2) În termen de maxim cincisprezece zile calendaristice de la data alegerii membrilor comisiilor de specialitate de către Convenţia naţională a Colegiului, este organizată şedinţele de alegere a organelor de conducere ale comisiilor de specialitate, conduse de către membrii fiecarei comisii cu vechimea cea mai mare în profesie. (3) Membrii comisiilor de specialitate propun din rândul acestora: preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei, care vor fi aprobaţi în funcţie, prin votul majorităţii membrilor prezenţi. (4) Rezultatele lucrărilor şedinţelor comisiilor de specialitate sunt evidenţiate în câte un proces-verbal de şedinţă, redactat de către secretarul de şedinţă, semnat sub condiţia nulităţii absolute de către toţi membrii prezenţi. (5) Procesele-verbale de şedinţă se notifică imediat preşedintelui Comitetului director, care verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă şi dispune înregistrarea. (6) De la data înregistrării fiecarui proces-verbal de şedinţă, conducerea comisiei de specialitate îşi organizează activitatea specifică potrivit atribuţiilor stabilite prin lege şi prezentele norme.  +  Articolul 23În îndeplinirea atribuţiilor specifice comisiile de specialitate adoptă propuneri şi proiecte de acte administrative, care sunt înaintate spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului, după caz.  +  Articolul 24 (1) În cazul constatării neîndeplinirii condiţiilor generale privind eliberarea unor acte date spre analiză comisiilor de specialitate, acestea pot propune Comitetului director respingerea, amânarea soluţionarii acestora până la data prezentarii documentelor necesare completării corespunzătoare a dosarului care însoţeşte cererea, sau pot solicita avizul juridic consultativ al Direcţiei juridice şi de relaţii publice. (2) În cazul constatării încadrării greşite în treapta de competenţă şi forma de atestare, comisiile aplicative pot propune Comitetului director o nouă încadrare, cu respectarea dispoziţiilor prezentelor norme, în condiţiile legii. (3) Propunerile de acceptare, de amânare sau de respingere a cererilor se evidenţiază în procesul-verbal al şedinţei comisiei de specialitate, semnat pentru validitate de către toţi membrii prezenţi. (4) Şedinţele comisiilor de specialitate sunt convocate prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului, direct sau la propunerea majorităţii simple a fiecărei comisii de specialitate. (5) Validarea propunerilor adresate Comitetului director este condiţionată de prezenţa în şedinţă a unui număr de jumătate plus unul din membrii comisiei de specialitate.  +  Articolul 25 (1) Reglementarea activităţilor specifice comisiilor de specialitate în cadrul procedurilor de analizare a cererilor date spre soluţionare Comitetului director, se realizează prin normele privind accesul în profesia de psiholog cu drept de liberă practică, normele privind competenţele profesionale ale psihologilor cu drept de liberă practică, normele privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică, precum şi prin alte norme, aprobate prin hotărâre a Comitetului director. (2) Reglementarea activităţilor specifice în cadrul procedurilor de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei de psiholog şi de certificare a dreptului de supervizare profesională se realizează potrivit legii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului director. (3) Reglementarea activităţilor specifice în cadrul procedurilor de înregistrare a furnizorilor de formare profesională, precum şi de avizare şi creditare a modalităţilor de formare profesională complementară şi continuă se realizează prin normele privind formarea profesională a psihologilor, aprobate prin hotărâre a Comitetului director. (4) Activităţile specifice Comisiei de deontologie şi disciplină se realizează potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi Codului de procedură disciplinară, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme. (5) Activităţile specifice Comisiei metodologice se realizează potrivit Normelor de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme. (6) În vederea sprijinirii procedurilor de analiză demarate de către comisiile de specialitate, preşedintele Colegiului poate emite dispoziţii, în condiţiile legii.  +  Articolul 26Comisiile de specialitate au următoarele competenţe generale: a) organizează formele de evaluare specifice pentru accesul în profesia de psiholog, pentru absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior, care au obţinut diploma de licenţă în psihologie sau asimilată, pentru persoane asimilate în condiţiile legii şi ale normelor, pentru cetăţeni ai unui alt stat membru al Uniunii Europene care au obţinut titlul profesional în ţară, cetăţeni străini care au obţinut titlul profesional în unul din statele cu care România are încheiate convenţii bilaterale în domeniu, cu excepţia statelor membre ale Uniunii Europene, sub condiţia formării profesionale complementare, precum şi pentru alte categorii de persoane, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme, după caz; b) aplică, în procesul de analiză, condiţiile accesului în profesia de psiholog în specialităţile de competenţă, cu respectarea condiţiilor generale de eliberare a atestatului de liberă practică, după caz; d) propun Comitetului director aprobarea, amânarea sau respingerea cererilor de eliberare a următoarelor documente: atestate de liberă practică, adeverinţe privind dreptul de supervizare profesională, certificate de înregistrare a formelor independente de exercitare a profesiei de psiholog şi a actelor de modificare, avize de funcţionare ale structurilor de psihologie şi a actelor de modificare, avize profesionale pentru furnizorii de formare profesională, avize profesionale pentru programele de formare profesională, certificate de recunoaştere, adeverinţe privind rezultatul evaluării în vederea accesului în profesia de psiholog cu drept de liberă practică, avize pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şi a altor documente date în competenţa lor, după caz; e) pot propune Comitetului director şi preşedintelui acestuia, proiecte de acte administrative privind accesul în profesia de psiholog cu drept de liberă practică, formarea profesională complementară şi continuă, competenţele profesionale, înregistrarea formelor şi modalităţilor de exercitare ale profesiei, controlul şi supravegherea profesională, avizarea metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, în vederea detalierii şi punerii în aplicare a dispoziţiilor legii, normelor şi hotărârilor cu caracter normativ ale Comitetului director, după caz; f) înaintează către preşedinte, propuneri privind soluţionarea petiţiilor înaintate Comitetului director sau Comisiei de deontologie şi disciplina, în legatură cu domeniul de competenţă specific; g) propun nominal persoane pentru realizarea activităţilor de control şi supraveghere profesională, precum şi pentru activităţile de anchetă disciplinară; h) desemnează persoane în comisiile de lucru, precum şi în cadrul unor întruniri profesionale interne, naţionale sau internaţionale; i) propun Comitetului director şi preşedintelui Colegiului aprobarea ghidurilor de bune practici în domeniile de competenţă specifică; j) propun Comitetului director şi preşedintelui Colegiului aprobarea unor măsuri de eficientizare a activităţii Colegiului; j) emit puncte de vedere sau precizări cu caracter consultativ în orice altă problemă legată de domeniile de competenţă specifice, supuse procedurilor de avizare şi aprobare; k) îndeplinesc orice altă atribuţii prevăzute în lege, în norme şi în actele administrative emise de către Comitetul director şi preşedintele Colegiului.  +  Secţiunea a II-a Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie  +  Articolul 27Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie desfăşoară proceduri le specifice în vederea analizării şi înaintării către Comitetul director, a propunerilor pentru aprobarea, amânarea sau respingere a oricăror cereri sau petiţii date spre soluţionare Comitetului director şi care privesc specialităţile: a) psihologie clinică; b) consiliere psihologică (clinică) şi c) psihoterapie.  +  Articolul 28Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie are toate competenţele generale aplicabile, prevăzute la art. 26, având totodată următoarele competenţe specifice: a) analizează şi propune Comitetului director sau preşedintelui Colegiului aprobarea, amânarea sau respingerea cererilor de eliberare a atestatelor de liberă practică pentru persoanele prevăzute la art. 15 alin (2) din normele metodologice; b) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului pachetul de discipline de specialitate solicitat pentru persoanele prevăzute de art. 15 alin (2) din normele metodologice; c) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului spre aprobare metodele şi tehnicile psihoterapeutice care sunt recunoscute pentru activitatea profesională în specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică; d) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului norme specifice pentru recunoaşterea şi compatibilizarea practicii psihoterapiei şi consilierii psihologice în România cu practica psihoterapiei şi consilierii psihologice în celelalte state ale Uniunii Europene; e) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului proiecte de acte normative privind reglementarea competenţelor profesionale ale psihologilor clinicieni în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.  +  Secţiunea a III-a Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor  +  Articolul 29Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor desfăşoară procedurile specifice în vederea analizării şi înaintării către Comitetul director, a propunerilor pentru aprobarea, amânarea sau respingerea oricăror cereri sau petiţii date spre soluţionare Comitetului director şi care privesc specialităţile: a) psihologia muncii şi organizaţională; b) psihologia transporturilor şi c) psihologia aplicată în servicii.  +  Articolul 30Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor are toate competenţele generale aplicabile, prevăzute la art. 26, având totodată următoarele competenţe specifice: a) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului proiecte de acte normative privind reglementarea competenţelor profesionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; b) analizează şi propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului proiectele de acte normative privind reglementarea condiţiilor de exercitare ale profesiei în domeniul siguranţei circulaţiei şi navigaţiei, precum şi în alte domenii de activitate socio-economice din sfera serviciilor; c) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului norme privind recunoaşterea şi compatibilizarea practicii profesionale cu celelalte state din Uniunea Europeană în specialităţile de competenţă; d) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului norme privind punerea în aplicare şi detalierea dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din normele metodologice; e) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului norme privind actualizarea domeniului de aplicare a competenţelor în specialitatea psihologia aplicată în servicii.  +  Secţiunea a IV-a Comisia de psihologie educaţională, consiliere scolară şi vocaţională  +  Articolul 31Comisia de psihologie educationala, consiliere scolară şi vocaţională desfăşoară proceduri le specifice în vederea analizării şi înaintării către Comitetul director, a propunerilor pentru aprobarea, amânarea sau respingere a oricăror cereri sau petiţii date spre soluţionare Comitetului director şi care privesc specialităţile: a) psihologie educaţională, consiliere scolară şi vocaţională şi b) psihopedagogie specială.  +  Articolul 32Comisia de psihologie educaţională, consiliere scolară şi vocaţională are toate competenţele generale aplicabile, prevăzute la art. 26, având totodată următoarele competenţe specifice: a) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului privind recunoaşterea şi compatibilizarea practicii profesionale în sistemul de educaţie şi educaţie specială; b) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului norme privind recunoaşterea şi compatibilizarea practicii profesionale naţionale cu practică din celelalte ţări ale Uniunii Europene în specialităţile de competenţă; c) elaborează precizări referitoare la reglementarea procedurilor de recunoaştere şi atestare profesională a psihopedagogilor speciali, în condiţiile legii şi ale normelor.  +  Secţiunea a V-a Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională  +  Articolul 33Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională desfăşoară procedurile specifice în vederea analizării şi înaintării către Comitetul director, a propunerilor pentru aprobarea, amânarea sau respingere a oricăror cereri sau petiţii date spre soluţionare Comitetului director şi care privesc specialităţile: a) psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale şi b) psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.  +  Articolul 34Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională are toate competenţele generale aplicabile, prevăzute la art. 26, având totodată următoarele competenţe specifice: a) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului, norme privind punerea în aplicare şi detalierea dispoziţiilor art. 18 alin. (3) şi art. 24 lit. b) din norme; b) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului, norme privind punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 25 şi 26 din norme; c) propune spre aprobare Comitetului director sau preşedintelui Colegiului, norme privind obţinerea atestatului de liberă practică în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf de către persoanele prevăzute la art. 18 alin. (2) din norme.  +  Secţiunea a VI-a Comisia metodologică  +  Articolul 35 (1) Comisia metodologică desfăşoară activităţi specifice de analizare a cererilor de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, în condiţiile legii şi ale normelor de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, elaborate de către Comitetul director şi aprobate de către Convenţia naţională, potrivit prevederilor prezentelor norme. (2) Comisia metodologică elaborează propuneri de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică analizate, în condiţiile legii. (3) Comisia metodologică propune Comitetului director evidenţa metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şi modurile de utilizare a acestora pentru publicarea anuală a Catalogului metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică şi prezintă rapoarte la cererea Comitetului director sau a preşedintelui Colegiului.  +  Articolul 36În baza mandatului acordat de către preşedintele Colegiului, membrii Comisiei metodologice pot întreprinde controale tematice la entităţile care construiesc sau distribuie metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică din România, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor care au stat la baza acordării avizului, precum şi la utilizatorii metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică.  +  Articolul 37Comisia metodologică avizează cursurile de formare şi training-urile având ca obiect utilizarea metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică standardizate, altele decât cele cu relevanţă pentru formarea profesională continuă a psihologilor.  +  Secţiunea a VII-a Comisia de deontologie şi disciplină  +  Articolul 38 (1) Comisia de deontologie şi disciplină realizează atribuţiile specifice prevăzute la art. 36 lit. c) din lege, în condiţiile prezentelor norme. (2) Comisia de deontologie şi disciplină desfăşoară activităţi specifice în vederea finalizării şi utilizarii activităţii de control şi supraveghere profesională. (3) Comisia de deontologie şi disciplină poate cerceta cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese indicate în actele de sesizare. (4) Comisia de deontologie şi disciplină poate media litigiile dintre psihologi, dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora, în cadrul procedurilor de cercetare specifice, pe baza mandatului expres acordat de către Comitetul director. (5) Comisia de deontologie şi disciplină are toate responsabilităţile prevăzute de lege, fiind suverană în aprobarea hotărârilor.  +  Articolul 39 (1) Comisia de deontologie şi disciplină poate solicita în îndeplinirea atribuţiilor specifice avizul consultativ al Direcţiei juridice şi de relaţii publice a Colegiului. (2) Comisia de deontologie şi disciplină urmăreşte respectarea principiului confidentialităţii actului psihologic, a secretului profesional şi inviolabilităţii lucrărilor şi înregistrărilor cu caracter profesional, aflate în paza juridică a psihologului sau a angajatorului acestuia. (3) Comisia de deontologie şi disciplină poate propune Comitetului director sau preşedintelui aprobarea normelor privind răspunderea profesională, în vederea încheierii de către psihologi a contractelor de asigurare pentru răspundere civilă profesională. (4) Comisia de deontologie şi disciplină colaborează în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (3) cu celelalte comisii de specialitate, precum şi cu Direcţia juridică şi de relaţii publice a Colegiului.  +  Articolul 40 (1) Comisia de deontologie şi disciplină avizează actele de sesizare înaintate organelor competente, de către Comitetul director, în temeiul dispoziţiilor art. 33 lit. k) raportate la art. 58 din lege. (2) În aplicarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi a Codului de procedură disciplinară, Comisia de deontologie şi disciplină poate propune Comitetului director sau preşedintelui Colegiului norme şi proceduri privind sancţionarea practicilor anticoncurenţiale din domeniul serviciilor psihologice.  +  Capitolul IX Preşedintele Colegiului  +  Articolul 41Preşedintele Colegiului este cea mai înaltă funcţie ocupată de către un psiholog în ierarhia Colegiului, cu atribuţii de reglementare, reprezentare, conducere şi coordonare a activităţii forurilor de conducere şi a structurii executive a Colegiului.  +  Articolul 42 (1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, preşedintele Colegiului poate înfiinţa comisii cu caracter consultativ şi poate solicita consultarea membrilor care asigură conducerea operativă sau a unor experţi. (2) Preşedintele Colegiului poate solicita rapoarte periodice conducerilor comisiilor de specialitate sau conducerii structurii executive a Comitetului director.  +  Articolul 43 (1) Preşedintele Colegiului are următoarele competenţe: a) asigură conducerea executivă a Colegiului; b) aproba şi emite dispoziţii obligatorii, cu caracter normativ sau administrativ, şi alte acte, pentru punerea în aplicare şi detalierea legii, a normelor metodologice, precum şi a altor acte administrative sau normative privind exercitarea profesiei de psiholog în România; c) reprezintă Colegiul în faţa tuturor entităţilor naţionale şi internaţionale, fiind singurul reprezentant legal al acestuia; d) convoacă, conduce şi prezidează şedinţele forurilor de conducere ale Colegiului şi ale altor structuri cu caracter profesional, aprobând măsurile necesare pentru organizarea şi funcţionarea acestora; e) coordonează activitatea structurii executive a Colegiului şi aprobă toate actele privind dimensionarea resurselor umane şi materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii acesteia; f) asigură cadrul necesar organizării exercitării profesiei de psiholog, în condiţiile art. 24 din lege; g) semnează toate actele emise de către forurile de conducere ale Colegiului, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme; h) dispune punerea în aplicare a suspendării şi încetării dreptului de liberă practică, precum şi încetarea acestor măsuri, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme; i) primeşte, coordonează şi dispune soluţionarea contestaţiilor, a plângerilor, precum şi a oricărui alt act de sesizare cu privire la organizarea exercitării profesiei de psiholog în România; j) coordonează activitatea filialelor teritoriale ale Colegiului şi aprobă dispoziţii obligatorii de eficientizare a activităţii acestora; k) gestionează Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România şi aprobă măsurile necesare în vederea actualizării şi restructurării acestuia; l) ordonanţează cheltuielile şi coordonează activitatea financiară a Colegiului; m) asigură confecţionarea, înregistrarea şi emiterea actelor aprobate de către forurile de conducere ale Colegiului; n) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor administrative cu caracter normativ ale Colegiului; o) asigură publicitatea actelor, comunicatelor, anunţurilor, precum şi a declaraţiilor de poziţie ale Colegiului; p) aplică ştampila organizaţiei profesionale şi mandatează persoanele responsabile cu aplicarea acesteia pe actele aprobate şi emise de către Colegiu; q) încadrează personalul administrativ al Colegiului, stabileşte condiţiile şi aprobă actele privind organizarea şi desfăşurarea activităţii acestuia; r) aplică hotărârile forurilor de conducere ale Colegiului şi aprobă măsuri de punere în aplicare şi de detaliere a acestora; s) îndeplineşte orice alte atribuţii pentru care a fost mandatat prin hotărâri ale forurilor de conducere ale Colegiului. (2) Preşedintele Colegiului poate emite dispoziţii obligatorii pentru punerea în aplicare şi detalierea prezentelor norme, precum şi pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1), după caz. (3) Preşedintele Colegiului poate propune în plen suspendarea temporară a şedinţelor forurilor de conducere şi comisiilor lucrative, precum şi reconvocarea acestora, în cazul constatării unor motive care nu permit desfăşurarea lucrărilor în bune condiţii.  +  Capitolul X Alegerea membrilor în forurile de conducere ale Colegiului  +  Articolul 44 (1) Alegerea membrilor forurilor de conducere ale Colegiului se realizează în cadrul sedinţelor ordinare ale Convenţiei naţionale, organizate potrivit hotărârii Comitetului director. (2) Dispoziţia preşedintelui Colegiului privind convocarea şedinţei Convenţiei naţionale a Colegiului cuprinde data, ora, locaţia şi ordinea de zi a şedinţei, precum şi procedurile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor. (3) Comitetul director votează componenţa nominală a Comisiei de numărare şi validare a voturilor pentru candidaţii la forurile de conducere ale Colegiului.  +  Articolul 45 (1) Procedurile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor cuprind metodologia de organizare a alegerilor la nivelul filialelor teritoriale şi Convenţiei naţionale. Procedurile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru filialele teritoriale cuprind: calendarul, procedurile de realizare şi modalitatea de comunicare şi validare a rezultatelor. Procedurile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor în cadrul Convenţiei naţionale cuprind: norma de reprezentare şi procedurile detaliate de alegere. (2) Procedurile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sunt aprobate prin hotărâre a Comitetului director, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme.  +  Articolul 46 (1) Membrii forurilor de conducere ale Colegiului sunt aleşi prin vot secret de către reprezentanţii delegaţi în Convenţia naţională. (2) Pot fi desemnaţi drept candidaţi pentru ocuparea funcţiilor în cadrul forurilor de conducere ale Colegiului, membri ai Colegiului, în activitate, cu o buna reputaţie morală şi profesională, care nu se află într-o stare de incompatibilitate sau conflict de interese cu ocuparea funcţiilor în cadrul forurilor de conducere ale Colegiului. (3) Nu pot fi desemnaţi drept candidaţi persoanele care prin acţiunile promovate au adus atingere imaginii şi bunei desfăşurări a activităţii Colegiului demnităţii profesionale a psihologilor români, precum şi organizării exercitării profesiei de psiholog în România. (4) Convenţiile filialelor teritoriale ale Colegiului desemnează prin vot candidaţii pentru funcţiile de preşedinte al Colegiului şi de membru al Comitetului director, comunicând Comitetului director lista nominală a candidaţilor propuşi. (5) Candidaţii desemnaţi de către convenţiile filialelor teritoriale ale Colegiului la funcţiile de preşedinte şi de membru al Comitetului director pot fi şi membri ai Colegiului care nu sunt membri ai filialei teritoriale electoare. (6) Pe perioada mandatului încredinţat, preşedinţii filialelor teritoriale ale Colegiului îndeplinesc şi funcţiile de membri ai Consiliului Colegiului. (7) Pe baza propunerilor realizate de către comitetele filialelor teritoriale, convenţiile filialelor teritoriale desemnează prin vot reprezentanţii în Convenţia naţională.  +  Articolul 47 (1) Convenţiile filialelor teritoriale desemnează candidaţii pentru comisiile Comitetului director şi pentru funcţia de preşedinte al Colegiului. (2) Candidaţii desemnaţi trebuie să îşi exprime în mod expres acordul pentru includerea pe listele de vot. (3) Numărul membrilor Comitetului director este stabilit potrivit unui algoritm, aprobat prin hotărâre a Comitetului director.  +  Articolul 48Şedinţa privind desfăşurarea alegerilor debutează cu desemnarea prin vot a membrilor Comisiei de numărare şi validare a voturilor.  +  Articolul 49 (1) Alegerea preşedintelui Colegiului şi a celorlalţi membri ai forurilor de conducere are loc numai după prezentarea de către toţi candidaţii propuşi la funcţia de preşedinte a Colegiului a proiectului managerial. (2) Votul pentru alegerea membrilor forurilor de conducere ale Colegiului este votul secret individual, exprimat în cabine de vot individuale. (3) Votul se exprimă pe buletine de vot comune pentru toate funcţiile în forurile de conducere, securizate prin ştampilare şi semnate de către preşedintele Colegiului.  +  Articolul 50 (1) După exprimarea voturilor are loc numărarea şi validarea acestora, urmată de validarea finală a rezultatelor de către Comisia de numărare şi de validare a voturilor. (2) După finalizarea procedurilor de validare finală a rezultatelor, preşedintele Comisiei de numărare şi validare a voturilor anunţă rezultatele finale ale alegerilor. (3) După acceptarea mandatelor încredinţate, preşedintele ales şi membrii Comitetului director preiau toate atribuţiile legale, iar preşedintele poate prelua şi conducerea lucrărilor şedinţei Convenţiei naţionale, după caz.  +  Articolul 51 (1) În cazul renunţării sau încetării mandatului unui membru al Comitetului director, candidatul următor, cu numărul cel mai mare de voturi obţinute la comisia de specialitate va fi validat în mod automat pe locul rămas vacant. (2) Pentru confirmarea validării în funcţie a noului membru al Comitetului director, este necesară exprimarea acordului expres al acestuia.  +  Capitolul XI Organizarea teritorială a Colegiului  +  Secţiunea I Filialele teritoriale ale Colegiului  +  Articolul 52 (1) Organizarea Colegiului are la bază filialele teritoriale, constituite prin voinţa liber exprimată a cel puţin cincizeci de psihologi şi care reprezintă o arie teritorială compactă, constituită de regulă la nivelul unui judeţ şi în municipiul Bucureşti. (2) În şedinţa de constituire a filialei teritoriale pot participa cu statut de observatori reprezentanţi ai Colegiului, mandataţi prin dispoziţie a preşedintelui. (3) Procesul-verbal şi celelalte acte doveditoare privind validitatea desfăşurării procesului de constituire a filialei teritoriale a Colegiului se înregistrează în mod obligatoriu la secretariatul Comitetului director în termen de maxim 30 de zile calendaristice. (4) Membrii Comitetului director care asigură conducerea operativă analizează conţinutul procesului-verbal privind constituirea filialei teritoriale şi transmit avizul preşedintelui Colegiului, care, poate aproba sau respinge înregistrarea filialei teritoriale nou-constituite. (5) După înfiinţare, filiala teritorială se constituie din totalitatea psihologilor înregistraţi în aria teritorială de competenţă.  +  Articolul 53 (1) Filiala teritorială ia fiinţă de la constituire şi este înregistrată de la data comunicării dispoziţiei preşedintelui Colegiului privind aprobarea înregistrării constituirii acesteia. (2) În termen de maximum treizeci de zile calendaristice de la înregistrarea constituirii filialei teritoriale se organizează în mod obligatoriu alegeri pentru desemnarea forurilor de conducere ale acesteia.  +  Articolul 54 (1) În vederea certificării actelor emise de către comitetele filialelor teritoriale, acestea poartă în mod obligatoriu ştampila Colegiului, utilizată pe baza unui mandat expres, având menţionată în cuprinsul său denumirea filialei teritoriale. (2) Ştampilele filialelor teritoriale pot fi utilizate numai în îndeplinirea atribuţiilor specifice, menţionate în mandatele acordate prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului, acestea neputând angaja răspunderea Colegiului în acte juridice care nu au fost aprobate anterior în mod expres şi limitativ de către forurile de conducere ale Colegiului. (3) Ştampilele filialelor teritoriale sunt realizate potrivit dispoziţiei preşedintelui Colegiului.  +  Articolul 55 (1) Filialele teritoriale realizează o evidenţă iniţială a psihologilor şi a formelor de exercitare a profesiei de psiholog din aria de competenţă, într-un registru al filialei teritoriale. (2) Transmiterea documentelor în vederea obţinerii atestatelor de liberă practică şi înregistrarea formelor de exercitare ale profesiei de psiholog poate fi realizată numai sub condiţia înregistrării acestora în registrul de evidenţă al filialei teritoriale competente. (3) Prevederile art. 46 alin (3) litera f) din lege şi dispoziţiile art. 12 din normele metodologice se interpretează în sensul verificării existenţei actelor obligatorii care însoţesc cererile adresate Comitetului director, fără a analiza şi a aprecia conţinutul acestora. (4) Constatarea lipsei unor documente se poate comunică solicitantului şi Comitetului director printr-o notă explicativă. (5) Cererea însoţită de documentele doveditoare se transmite în mod obligatoriu Comitetului director, indiferent de situaţia cererii.  +  Articolul 56 (1) Activitatea filialei teritoriale se realizează sub autoritatea Comitetului director, fiind coordonată de către preşedintele Colegiului. (2) În bugetul Colegiului sunt prevăzute sume alocate pentru desfăşurarea activităţii curente a filialelor teritoriale. Cuantumul sumelor se alocă în mod diferenţiat, în funcţie de numărul de psihologi, membri ai filialei teritoriale, fără a depăşi cuantumul maxim stabilit. (3) Decontarea cheltuielilor de către filialele teritoriale este condiţionată de prezentarea prealabilă a documentelor financiar-contabile doveditoare. (4) Filialele teritoriale nu pot desfăşura activităţi economice în mod direct sau indirect şi nu pot percepe pentru serviciile prestate taxe sau alte contribuţii băneşti.  +  Secţiunea a II-a Convenţia filialei teritoriale  +  Articolul 57 (1) Convenţia filialei reprezintă forul de dezbatere al membrilor Colegiului, cu domiciliul în zona arondată filialei teritoriale. (2) Convenţia teritorială are următoarele competenţe specifice: a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente; b) aprobă raportul anual de activitate al comitetului filialei; c) alege şi revocă preşedintele şi membrii comitetului filialei; d) alege reprezentanţii pentru Convenţia naţională; e) propune candidaţi la funcţia de preşedinte al Colegiului şi de membru al Comitetului director.  +  Secţiunea a III-a Comitetul filialei  +  Articolul 58 (1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel teritorial, care se află sub autoritatea Comitetului director. (2) Comitetul filialei este condus de un preşedinte şi este constituit dintr-un număr de membri raportat la numărul de membri al filialei, potrivit hotărârii Comitetului director. (3) Competenţele specifice ale comitetului filialei sunt următoarele: a) elaborează raportul anual de activitate şi, după aprobarea acestuia de către convenţia filialei, îl înaintează Comitetului director; b) informează membrii cu privire la actele aprobate de către forurile de conducere ale Colegiului; c) propune reprezentanţii la Convenţia naţională; d) propune candidaţii pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Comitetului director; e) controlează preliminar activitatea profesională a membrilor Colegiului din zona filialei respective, pe baza mandatului acordat de către Comitetul director şi avizează dosarele psihologilor propuşi pentru activităţi de control profesional; f) primeşte cererile de eliberare a atestatelor de liberă practică şi cererile de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei de psiholog, adresate Comitetului director, precum şi documentele aferente acestora, le înregistrează şi le transmite Comitetului director. (4) În desfăşurarea activităţii, comitetul filialei teritoriale poate fi sprijinit de un secretar tehnic, care are calitatea de salariat al Colegiului.  +  Articolul 59 (1) În baza mandatului acordat de către Comitetul director sau de către preşedintele Comitetului director, după caz, membrii comitetului filialei teritoriale pot desfăşura activităţi de control şi supraveghere profesională. (2) În îndeplinirea mandatului acordat, membrii comitetelor filialelor teritoriale sunt obligaţi să respecte drepturile profesionale şi constitutionale ale psihologilor şi să nu pună în pericol demnitatea umană şi profesională a acestora. (3) Comitetele filialelor teritoriale comunică membrilor filialelor teritoriale actele emise de către organele de conducere ale Colegiului şi pun în aplicare, potrivit competenţelor acestora, dispoziţiile acestora.  +  Articolul 60La începutul fiecărui an, comitetul filialei teritoriale prezintă Convenţiei filialei un raport de activitate privind anul precedent, care se aprobă prin orice mijloc convenit de către membri.  +  Secţiunea a IV-a Preşedintele filialei teritoriale  +  Articolul 61 (1) Preşedintele filialei teritoriale este persoana care asigură conducerea şi reprezentarea filialei teritoriale. (2) Competenţele preşedintelui filialei teritoriale sunt următoarele: a) coordonează activitatea comitetului filialei teritoriale; b) convoacă şi conduce şedinţele forurilor de conducere ale filialei teritoriale; c) reprezintă filiala teritorială în faţa entităţilor de drept public şi privat, în baza mandatului Comitetului director; d) asigură coordonarea activităţii de control preliminar; e) semnează actele elaborate de către Comitetul filialei teritoriale şi asigură arhivarea acestora. (3) În desfăşurarea activităţii, preşedintele filialei teritoriale este sprijinit de către secretarul tehnic al Comitetului filialei, după caz.  +  Capitolul XII Managementul furnizării serviciilor psihologice  +  Articolul 62 (1) Colegiul asigură la nivel naţional managementul calităţii serviciilor psihologice prin reglementarea standardelor de calitate în serviciile psihologice, în condiţiile legii. (2) Instituirea standardelor de calitate în serviciile psihologice se realizează prin: a) eliberarea atestatelor de liberă practică pentru psihologi; b) eliberarea certificatelor de înregistrare pentru formele independente de exercitare ale profesiei; c) eliberarea avizelor profesionale pentru furnizorii de formare profesională; d) eliberarea avizelor de funcţionare pentru structurile de psihologie; e) eliberarea adeverinţelor privind dreptul de supervizare profesională; f) controlul periodic şi supravegherea profesională a psihologilor şi a condiţiilor de spaţiu şi de dotare a formelor de exercitare ale profesiei; g) soluţionarea contestaţiilor şi plângerilor privind calitatea serviciilor psihologice, precum şi abaterile disciplinare; h) medierea cauzelor privind psihologii; i) reglementarea condiţiilor de spaţiu şi de dotare necesare pentru desfăşurarea activităţii; j) aprobarea ghidurilor de bune practici în serviciile psihologice; k) stabilirea normelor privind competenţele, formarea şi supervizarea profesională a psihologilor; l) reglementarea condiţiilor de exercitare ale profesiei şi a actelor profesionale, potrivit legii; m) gestionarea înregistrării, suspendării şi radierii din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, precum şi publicitatea acestora; n) aprobarea oricărei măsuri de dezvoltare a standardelor de calitate în serviciile psihologice şi de eficientizare a modului de exercitare a profesiei de psiholog în România. (3) În vederea eliminării practicilor anticoncurenţiale, Colegiul poate stabili acorduri şi protocoale de colaborare cu instituţiile şi autorităţile publice şi private. (4) Colegiul poate stabili prin acorduri şi protocoale cu autorităţile publice şi instituţiile private competente, politici comune şi măsuri concrete de reglementare a raporturilor de muncă, a raporturilor de serviciu, precum şi a condiţiilor de furnizare a serviciilor psihologice în anumite sectoare de activitate.  +  Articolul 63Colegiul este singura autoritate română competentă în gestionarea condiţiilor de furnizare a serviciilor psihologice în România.  +  Capitolul XIII Formarea profesională a psihologilor  +  Articolul 64 (1) Formarea profesională complementară şi/sau continuă în profesia de psiholog este reglementată de către Colegiu, prin comisiile aplicative, în condiţiile legii. (2) Comitetul director şi/sau preşedintele Colegiului emit acte administrative cu caracter normativ în vederea punerii în aplicare şi detalierii dispoziţiilor legale privind formarea profesională a psihologilor şi instituie standarde de calitate în formarea profesională complementară. (3) Comitetul director adoptă normele privind formarea profesională a psihologilor.  +  Capitolul XIV Structura executivă a Colegiului  +  Articolul 65 (1) Structura executivă a Colegiului este constituită din direcţii care asigură activităţile tehnico-administrative ale comisiilor de specialitate ale Comitetului director şi sprijină îndeplinirea de către forurile de conducere ale Colegiului a atribuţiilor specifice, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme. (2) Direcţiile structurii executive a Colegiului sunt urmatoarele: a) Direcţia tehnico-administrativă şi de secretariat; b) Direcţia juridică şi de relaţii publice; c) Direcţia economică şi de resurse umane. (2) Coordonarea şi conducerea structurii executive este asigurată de către preşedintele Colegiului. (3) Preşedintele Colegiului dispune stabilirea condiţiilor de muncă, încadrarea sau concedierea personalului structurii executive, acordarea unor drepturi salariale, potrivit organigramei şi în limitele bugetului aprobat de către Consiliu. (4) În exercitarea atribuţiilor sale, personalul Colegiului se poate legitima şi cu legitimaţia de serviciu, realizată potrivit modelului aprobat prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului.  +  Articolul 66 (1) Direcţia tehnico-administrativă şi de secretariat desfăşoara activităţi specifice de înregistrare şi arhivare a documentelor în vederea obţinerii atestatelor de liberă practică, certificatelor de înregistrare, avizelor de funcţionare, avizelor profesionale, precum şi altor documente emise de către Colegiu. (2) Direcţia tehnico-administrativă şi de secretariat desfăşoară activităţi administrative curente şi de secretariat, activităţi de registratură generală şi de transmitere a actelor emise de către Colegiu, înregistrează şi actualizează Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România şi alte registre speciale, în condiţiile legii. (3) În subordinea Direcţiei tehnico-administrativ şi de secretariat îşi desfăşoară activitatea Secretariatul Comitetului director, care gestionează arhiva Colegiului, conţinând datele cu caracter personal, sub coordonarea preşedintelui Colegiului. Secretariatul Comitetului director asigură gestionarea electronică a arhivei electronice şi a datelor cu caracter personal în format electronic, sub coordonarea preşedintelui Colegiului. (4) Direcţia tehnico-administrativă şi de secretariat are următoarele birouri: a) Secretariatul Comitetului director; b) Biroul tehnic şi de întreţinere; c) Biroul IT; d) Biroul de relaţii cu publicul. (5) Secretariatul Comitetului director este condus de către un secretar şef. (6) Secretariatul Comitetului director include secretariatele comitetelor filialelor teritoriale. (7) Direcţia tehnico-administrativă şi de secretariat este condusă de către directorul executiv.  +  Articolul 67 (1) Direcţia juridică şi de relaţii publice desfăşoară activităţi specifice de reprezentare, consultanţă şi asistenţă juridică a Colegiului, activităţi de elaborare şi avizare a proiectelor actelor administrative emise de organele de conducere ale Colegiului, activităţi de dezvoltare, corelare şi integrare normativă şi instituţională a Colegiului în sistemul legislativ şi instituţional al României şi al Uniunii Europene, precum şi activităţi de editare, conferinţe de presă, comunicate, precum şi alte activităţi în interesul Colegiului. (2) În cadrul Direcţiei juridice şi de relaţii publice îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi consilieri juridici, precum şi unul sau mai mulţi specialişti în relaţii publice, imagine şi mass-media. (3) Direcţia juridica şi de relaţii publice este condusă de către un director juridic.  +  Articolul 68 (1) Direcţia economică şi de resurse umane desfăşoară activităţi specifice de evidenţă financiar-contabilă şi de gestiune a Colegiului, elaborează analize economice şi financiare, elaborează rapoarte financiar-contabile, balanţe şi bilanţuri contabile, rapoarte pregătitoare acţiunilor de audit, precum şi activităţi de evidenţă şi înregistrare a personalului Colegiului. (2) În cadrul Direcţia economică şi de resurse umane îşi desfăşoară activitatea economişti şi inspectori de resurse umane. (3) Conducerea Direcţiei economice şi de resurse umane este asigurată de către un director economic.  +  Articolul 70 (1) Preşedintele Colegiului conduce activitatea structurii executive şi desfăşoară o activitate managerială remunerată. (2) Şedinţele conducerii structurii executive sunt prezidate de către preşedintele Colegiului, hotărârile acesteia fiind consemnate prin procese-verbale de şedinţă.  +  Capitolul XV Veniturile şi cheltuielile Colegiului  +  Articolul 71 (1) Veniturile şi cheltuielile Colegiului se reglementează de către forurile de conducere competente ale Colegiului. (2) Structura generală a veniturilor şi cheltuielilor anuale, denumită în continuare bugetul Colegiului, se aprobă de către Consiliul Colegiului, pe baza proiectului propus de către preşedintele Comitetului director şi elaborat de către Direcţia economică şi de resurse umane. (3) În procesul de execuţie, cheltuielile bugetare vor putea fi modificate şi ajustate, în funcţie de necesităţi, fără a afecta bugetul în ansamblul sau valoric, prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului, la propunerea motivată a comisiilor aplicative sau a Direcţiei economice şi de resurse umane. (4) Ordonanţarea cheltuielilor bugetare ale Colegiului se realizează de către preşedintele Colegiului, potrivit legii. (5) Execuţia bugetară este realizată în cadrul exerciţiului financiar legal, de regulă anul calendaristic.  +  Articolul 72Sursele de finanţare ale Colegiului sunt următoarele: a) cotizaţii; b) taxe; c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice şi juridice; d) fonduri nerambursabile; e) alte surse, conform actelor normative în vigoare.  +  Articolul 73 (1) Categoriile de cheltuieli bugetare sunt previzionate prin bugetul anual aprobat. (2) Principalele cheltuieli bugetare sunt: a) cheltuieli cu personalul; b) cheltuieli privind desfăşurarea activităţii comisiilor aplicative şi ale altor comisii cu caracter lucrativ; c) cheltuieli de deplasare şi cazare; d) cheltuieli administrative şi de întreţinere ale locaţiilor; e) cheltuieli logistice şi tehnice; f) investiţii; g) cofinanţarea proiectelor derulate cu fonduri nerambursabile; h) alte cheltuieli.  +  Capitolul XVI Dispoziţii finale şi tranzitorii  +  Articolul 74 (1) Prezentele norme aprobate pentru punerea în executare şi detalierea dispoziţiilor legii, reprezintă procedura unică de organizare şi funcţionare internă a Colegiului. (2) De la data intrării în vigoare a prezentelor norme se suspendă în mod automat aplicarea altor norme privind organizarea şi funcţionarea internă a Colegiului. (3) Punerea în aplicare şi detalierea prezentelor norme se realizează prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului. (4) Interpretarea dispoziţiilor actelor administrative ale Colegiului se realizează în condiţiile legii, a normelor metodologice şi ale prezentelor norme.-------