GHID METODOLOGIC din 13 ianuarie 2010privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
EMITENT
  • MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 82 din 8 februarie 2010



    CUPRINS1. Introducere2. Etapele procedurii de evaluare adecvată2.1. Etapa de încadrare2.2. Etapa studiului de evaluare adecvată2.3. Etapa soluţiilor alternative2.4. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă 3. ConcluziiAcronimeEA - evaluare adecvatăEIA - evaluarea impactului asupra mediuluiSEA - evaluarea de mediuPP - plan/proiectONG - organizaţii neguvernamentaleANPIC - arie naturală protejată de interes comunitar1. IntroducerePrezentul ghid metodologic stabileşte etapele care trebuie parcurse în vederea realizării evaluării adecvate, potrivit prevederilorart. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.Această evaluare este obligatorie pentru orice PP care poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar, singur sau în combinaţie cu alte PP, care se află în procedură de reglementare sau sunt prevăzute în strategii de dezvoltare.Metodologia este destinată: a) autorităţilor competente pentru protecţia mediului (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţiile regionale pentru protecţia mediului, agenţiile locale pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"); b) membrilor Comisiei de analiză tehnică (CAT); c) titularilor de proiecte/planuri; d) elaboratorilor studiilor EA/EIA/SEA; e) ONG-urilor.2. Etapele procedurii de evaluare adecvatăPrezentul ghid metodologic detaliază fiecare etapă din cadrul procedurii de evaluare adecvată. La finalul parcurgerii fiecărei etape, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide dacă trebuie parcursă etapa următoare sau nu.Etapele procedurii de evaluare adecvată sunt:2.1. etapa de încadrare;2.2. etapa studiului de evaluare adecvată;2.3. etapa soluţiilor alternative;2.4. etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă.În descrierea unui PP este necesar să se identifice toate elementele acestuia, singur sau în combinaţie cu alte PP, care pot avea efecte semnificative asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.Documentaţia solicitată în ghid pentru fiecare etapă este documentaţie-cadru, atât pentru planuri, cât şi pentru proiecte, dar autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte gradul de detaliere a informaţiilor necesare a fi furnizate în cazul planurilor şi proiectelor.2.1. Etapa de încadrareÎn cadrul acestei etape autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte şi decide dacă PP, singur sau în combinaţie cu alte PP, este susceptibil a avea un impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar şi dacă PP va face obiectul unei evaluări adecvate. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului va lua în calcul existenţa altor PP implementate şi a celor aflate în procedură de reglementare pentru a aprecia, pe cât posibil în această etapă, impactul cumulativ.Noţiunea de "impact negativ semnificativ" trebuie determinată în relaţie cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Un PP care are impact negativ semnificativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar poate să nu aibă acelaşi impact asupra altei arii naturale protejate de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual, care trebuie tratat în funcţie de obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile PP. Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezultă nu numai din PP localizate în interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar şi din PP localizate în afara acesteia.În cazul în care informaţiile furnizate de către titularul PP sunt neconcludente/incomplete, autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită titularului informaţii suplimentare, bazate pe cele mai bune date ştiinţifice din teren. Informaţiile furnizate trebuie verificate prin vizite de amplasament. Pe baza datelor ştiinţifice culese de pe teren, a informaţiilor bibliografice şi a informaţiilor puse la dispoziţie de către titularul PP, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide efectuarea evaluării adecvate.Memoriul de prezentare a PP trebuie să cuprindă: a) descrierea succintă a PP şi amplasarea acestuia în raport cu aria naturală protejată de interes comunitar, cu precizarea coordonatelor geografice (STEREO 70) ale amplasamentului PP. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau ca un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970; b) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona PP; c) justificarea dacă PP propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar; d) estimarea impactului potenţial al PP asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar.Autoritatea competentă poate solicita orice alte informaţii, în cazul în care calitatea informaţiilor prezentate nu poate duce la luarea unei decizii.După parcurgerea etapei de încadrare şi completarea listei de control prevăzute în anexa nr. 1, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide:1. emiterea avizului Natura 2000 (al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3), în cazul în care se constată că impactul PP asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este nesemnificativ (pentru PP care nu fac subiectul SEA sau EIA);2. necesitatea parcurgerii următoarei etape din cadrul procedurii;3. aplicarea, după caz, a procedurilor SEA sau EIA pentru PP pentru care s-a constatat că intră sub incidenţaHotărârii Guvernului nr. 1.076/2004privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, respectiv aHotărârii Guvernului nr. 445/2009privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.Cu cât există mai multe răspunsuri afirmative în coloana B, cu atât este mai justificată necesitatea realizării evaluării adecvate, neexistând totuşi o regulă general aplicabilă în acest sens. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate decide realizarea studiului de evaluare adecvată dacă există incertitudinea cu privire la existenţa unui efect semnificativ sau în cazul existenţei unui singur răspuns afirmativ în coloana B.2.2. Etapa studiului de evaluare adecvatăÎn această etapă, autoritatea competentă pentru protecţia mediului analizează studiul de evaluare adecvată care i-a fost solicitat titularului de PP. Informaţiile care pot fi utilizate la elaborarea studiului de evaluare adecvată pot fi: a) planurile de management/măsurile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar; b) studiile de fundamentare şi/sau formularele standard Natura 2000; c) informaţii de la instituţii şi organizaţii relevante pentru conservarea naturii; d) planuri, hărţi, materiale privind geologia, hidrologia şi ecologia zonei; e) rapoarte privind starea mediului; f) rapoartele anuale ale administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate; g) planuri privind utilizarea terenurilor şi alte planuri relevante existente; h) alte surse de informaţii.Actualizarea şi verificarea datelor din sursele menţionate anterior se realizează prin studii de teren de către evaluatorii care întocmesc studiul de evaluare adecvată.Studiul de evaluare adecvată cuprinde: a) Informaţii privind PP supus aprobării:1. informaţii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate;2. localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70;3. modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP;4. resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.);5. resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP;6. emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora;7. cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia PP (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.);8. serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;9. durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a PP etc.;10. activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării PP;11. descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (în cazul în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită acest lucru);12. caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar;13. alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. b) Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea PP:1. date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea PP etc.;2. date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;3. descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora;4. statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar;5. date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung);6. relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;7. obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management;8. descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor;9. alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar;10. alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat în mod corespunzător impactul asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din fiecare arie naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de implementarea PP, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se va face ţinându-se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de interes comunitar.Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:1. să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;2. să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;3. să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;4. să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar. c) Identificarea şi evaluarea impactuluiÎn cadrul studiului de evaluare adecvată se fac identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PP susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar.În cadrul studiului vor fi identificate următoarele tipuri de impact:1. direct şi indirect;2. pe termen scurt sau lung;3. din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare;4. rezidual;5. cumulativ.Se va face o prognoză privind amploarea/mărimea impactului cumulativ identificat şi semnificaţia acestuia. Analiza şi evaluarea diverselor tipuri de impact se vor face în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile de substanţe chimice etc.), precum şi faţă de obiectivele de conservare a acesteia.Evaluarea semnificaţiei impactuluiInterpretarea corectă a semnificaţiei impactului reprezintă cea mai importantă parte a întregului proces, putând fi considerată crucială pentru întreaga evaluare. Semnificaţia impactului trebuie să fie evaluată la nivelul fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare a speciilor şi habitatelor la nivelul regiunii biogeografice.Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului se face pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);4. durata sau persistenţa fragmentării;5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.Pe baza acestor indicatori cheie se va determina, în cadrul studiului EA, impactul preconizat al PP asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar.Orice pierdere din suprafaţa ariei naturale protejate sau reducere a efectivelor populaţiei speciei va fi cuantificată şi evaluată sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate şi asupra statutului de conservare a habitatelor şi speciilor-cheie.Evaluarea semnificaţiei impactului unui PP în cadrul studiului se face prin parcurgerea următorilor paşi:A. evaluarea impactului PP propus: a) evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului; b) evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului;B. evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP: a) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului; b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru PP propus şi pentru alte PP. d) Măsurile de reducere a impactuluiMăsurile de reducere a impactului sunt stabilite în funcţie de impactul negativ posibil al PP. În cadrul studiului se stabilesc măsurile de reducere a impactului negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, după cum urmează:1. identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. Ca exemple de măsuri menţionăm: planificarea adecvată a lucrărilor de construcţie pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor şi adăposturilor, panouri fonoabsorbante, panouri de protecţie, pentru a se preveni electrocutarea şi lovirea păsărilor, plantare de arbori etc.2. prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului;3. orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar.Măsurile de reducere a impactului trebuie:1. să fie parte integrantă din PP propus;2. să se adreseze direct impactului;3. să fie funcţionale la momentul producerii impactului negativ;4. să aibă la bază cele mai recente date ştiinţifice din teren.Nu sunt măsuri de reducere a impactului:1. măsurile de menţinere şi restaurare a statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară (acestea constituie o implementare "normală" a prevederilorDirectivei 92/43/CEEa Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate) şiDirectivei 79/409 CEEa Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);2. măsurile compensatorii.Studiul trebuie să cuprindă şi evidenţierea clară a cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung. Titularul PP este responsabil de monitorizarea implementării măsurilor de reducere până în momentul când acestea devin funcţionale şi de transmiterea unui raport privind implementarea şi funcţionarea acestor măsuri autorităţii competente pentru protecţia mediului.De asemenea, studiul trebuie să cuprindă şi un plan al măsurilor de reducere a impactului în ceea ce priveşte calendarul de implementare şi persoana juridică sau fizică responsabilă de monitorizarea şi implementarea măsurilor de reducere a impactului. În cazul în care în cadrul activităţii de monitorizare a implementării măsurilor de reducere a impactului apar elemente noi care nu au fost luate în calcul iniţial, vor fi întreprinse acţiuni care să remedieze aceste aspecte. e) Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectateStudiul de evaluare adecvată depus la autoritatea competentă pentru protecţia mediului este însoţit de lista organizaţiilor/instituţiilor/specialiştilor implicaţi în furnizarea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate de implementarea PP, cu detalii despre aceştia (experienţă, activitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.).Autoritatea competentă pentru protecţia mediului completează secţiunile aferente etapei de analiză a calităţii studiului de evaluare adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 2 şi decide:1. emiterea avizului Natura 2000, dacă se constată că prin măsurile de reducere propuse se reduce semnificativ sau se elimină impactul PP asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar (pentru PP care nu fac subiectul SEA sau EIA);2. trecerea la etapa soluţiilor alternative, dacă se constată că impactul semnificativ persistă;3. aplicarea, după caz, a procedurilor SEA sau EIA pentru PP pentru care s-a constatat că intră sub incidenţaHotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, respectiv aHotărârii Guvernului nr. 445/2009.2.3. Etapa soluţiilor alternativeEvaluarea soluţiilor alternative ale unui PP se face luându-se în considerare speciile şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată, costurile, întârzierile sau alte aspecte ale soluţiei alternative. Soluţiile alternative identificate în această etapă vor fi evaluate distinct, folosindu-se aceleaşi criterii utilizate la evaluarea variantei iniţiale a PP. Se identifică soluţiile alternative, inclusiv "alternativa zero", care înseamnă că nu se realizează nicio intervenţie.Tipuri de soluţii alternative: a) locaţii alternative (de exemplu, noi locaţii pentru turbinele eoliene, variante pentru realizarea unui drum etc.). O locaţie alternativă constă în implementarea aceluiaşi PP în locaţii diferite faţă de planificarea iniţială. Rezultatul trebuie să fie reducerea impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. Schimbarea locaţie/rutei alternative a PP va determina reducerea/eliminarea impactului asupra speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar, pierderea suprafeţelor acestora etc.; b) soluţii alternative de realizare a PP (de exemplu, cale ferată în loc de autostradă, cabluri subterane în locul celor supraterane, cursuri neregulate de apă în locul cursurilor regularizate, redimensionarea PP, a barierelor pentru zgomot, modificarea calendarului de efectuare a lucrărilor etc.).În vederea luării unei decizii privind aprobarea PP, autoritatea competentă pentru protecţia mediului trebuie să se asigure prin documentaţia depusă de titular că: a) alternativa propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin habitatele, speciile şi integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar; b) în decizia privind alegerea alternativei propuse pentru aprobare nu au fost luate în considerare aspectele economice şi că nu există nicio altă alternativă fezabilă care să afecteze într-o măsură mai mică aria naturală protejată de interes comunitar; c) există motive imperative de interes public major, inclusiv "cele de natură socială şi economică".Evaluarea soluţiilor alternative constă în: a) descrierea soluţiei/soluţiilor alternative care duc la eliminarea sau reducerea impactului semnificativ asupra ariei naturale protejate de importanţă comunitară. Aceasta înseamnă reevaluarea PP conform criteriilor utilizate pentru etapa a doua a prezentului ghid metodologic. Soluţiile alternative trebuie să fie examinate prin comparaţie cu propunerea iniţială, pe aceleaşi criterii ştiinţifice şi acelaşi standard; b) fiecare soluţie alternativă identificată va fi evaluată în mod distinct pentru a se alege alternativa cu impactul cel mai mic asupra ariei naturale protejate de interes comunitar; argumentarea deciziei de a propune un PP alternativ prin evidenţierea aspectelor pozitive suplimentare faţă de celelalte soluţii alternative. În această fază, criteriile economice sau alte criterii de evaluare nu pot prevala în faţa criteriilor ecologice.Autoritatea competentă pentru protecţia mediului ia în considerare soluţia alternativă a PP care are impactul negativ cel mai redus asupra ariei naturale protejate de interes comunitar şi care asigură integritatea acesteia.În urma parcurgerii acestei etape, autoritatea competentă pentru protecţia mediului completează secţiunile aferente etapei de analiză a calităţii studiului de evaluare adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 2 şi decide:1. emiterea avizului Natura 2000, în cazul în care se identifică o soluţie alternativă care elimină sau reduce semnificativ impactul negativ (pentru PP care nu fac subiectul SEA sau EIA);2. respingerea solicitării, în cazul în care niciuna dintre soluţiile alternative prezentate autorităţii competente pentru protecţia mediului nu reduce semnificativ impactul asupra ariei naturale protejate de interes comunitar şi în lipsa motivelor de interes public major, inclusiv a celor de natură socială sau economică;3. completarea studiului cu măsurile compensatorii, dacă niciuna dintre soluţiile alternative propuse nu reduce semnificativ impactul, dar PP trebuie să fie realizat din motive imperative de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică;4. aplicarea, după caz, a procedurilor SEA sau EIA pentru PP pentru care s-a constatat că intră sub incidenţaHotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, respectiv aHotărârii Guvernului nr. 445/2009.Autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită titularului informaţii suplimentare care vor fi incluse în studiul de evaluare adecvată, bazate pe cele mai bune date ştiinţifice din teren care constau în: a) descrierea măsurilor compensatorii, care trebuie să se adreseze atât menţinerii statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor, cât şi integrităţii ariei naturale protejate de interes comunitar; b) descrierea modului în care măsurile compensatorii contribuie la menţinerea coerenţei reţelei Natura 2000; c) locaţia stabilită pentru implementarea măsurilor compensatorii care trebuie să ocupe aceeaşi regiune biogeografică; este recomandabil să fie implementate la o distanţă cât mai mică faţă de aria naturală protejată de interes comunitar care va fi afectată negativ de PP, astfel încât să se asigure integritatea acesteia; d) modul în care măsurile compensatorii vor asigura aceleaşi funcţii ecologice cu cele care au stat la baza desemnării ariei naturale protejate de interes comunitar; e) descrierea relaţiei dintre obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar şi interesul public major invocat; f) situaţia juridică a terenului pe care se va implementa măsura compensatorie; g) monitorizarea implementării măsurilor compensatorii. Titularul PP este responsabil de monitorizarea implementării măsurilor compensatorii până în momentul în care acestea devin funcţionale şi de transmiterea unui raport privind implementarea şi funcţionarea acestor măsuri autorităţii competente pentru protecţia mediului; h) alte informaţii relevante.2.4. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistăMăsurile compensatorii reprezintă "ultima soluţie" pentru implementarea unui PP care are impact semnificativ negativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar. Aceste măsuri se aplică doar dacă: a) rezultatul evaluării menţionate la etapa precedentă este negativ sau nesigur; b) există considerente legate de sănătatea umană, securitate publică ori benefice pentru mediu sau alte motive imperative de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică.Comisia Europeană acceptă motivele de interes public major care sunt în concordanţă cu politicile Uniunii Europene. Interesul public poate fi considerat "prioritar" doar dacă este un interes pe termen lung; interesele economice pe termen scurt nu sunt suficiente pentru a contrabalansa interesele de conservare pe termen lung, conform prevederilor Directivei Habitate. Sunt considerate "motive de ordin social sau economic": crearea unui număr mare de locuri de muncă pe termen lung, asigurarea competitivităţii economice la nivel global şi regional, dezvoltarea tehnologică, utilizarea tehnologiei "prietenoase" pentru mediu.Constituie "motive de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic" următoarele situaţii în care PP respectiv demonstrează că sunt indispensabile: a) în cadrul acţiunilor sau politicilor care au ca scop protecţia sănătăţii, securităţii şi mediului; b) în cadrul politicilor fundamentale pentru ţară sau societate; c) în cadrul desfăşurării unor activităţi de ordin social sau economic, îndeplinind obligaţiile specifice de serviciu public."Sănătatea umană, securitatea publicului şi beneficii aduse mediului" sunt considerate motive care justifică adoptarea unor măsuri restrictive la nivel naţional privind mişcarea liberă a bunurilor, muncitorilor şi serviciilor. De asemenea, consecinţele benefice de importanţă majoră pentru mediu constituie o categorie care este inclusă în obiectivele fundamentale ale politicii de mediu. Este responsabilitatea autorităţii competente pentru protecţia mediului să verifice când aceste motive sunt justificate. Comisia Europeană poate examina aceste cazuri în concordanţă cu rolul său de a controla aplicarea corectă a legislaţiei comunitare.Pentru "sănătatea umană" pot fi considerate ca prioritare prevenirea epidemiilor, a accidentelor sau a altor acţiuni care pot pune în pericol viaţa.În ceea ce priveşte "securitatea publicului", protecţia împotriva dezastrelor naturale constituie un motiv suficient de puternic care poate fi invocat.Orice deteriorare a unei arii naturale protejate de interes comunitar poate fi justificată numai din anumite motive care corespund unui interes general superior faţă de obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. Ţinând cont de principiul subsidiarităţii, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide care sunt aceste motive de interes public major, iar justificările vor fi analizate de Comisia Europeană.Măsurile compensatorii necesare pentru a proteja şi pentru a menţine coerenţa reţelei Natura 2000 vor face referire la structura, funcţiile şi obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, la habitatele şi/sau speciile afectate negativ, precum şi la celelalte specii şi/sau habitate de interes comunitar din situl respectiv. Asigurarea menţinerii coerenţei generale a reţelei Natura 2000 rezultă din faptul că o arie naturală protejată de interes comunitar nu trebuie să fie afectată în mod ireversibil de către un PP înainte ca măsura compensatorie să existe deja. În cazul în care se produc efecte negative ale PP asupra tipurilor de habitate naturale rare sau asupra habitatelor naturale, care fac necesară o lungă perioadă de timp pentru asigurarea aceleiaşi funcţionalităţi ecologice, trebuie luată în considerare "opţiunea zero".Măsurile compensatorii pot face referire la: a) refacerea habitatului, în vederea menţinerii valorilor sale de conservare, şi conformarea cu obiectivele de conservare a sitului sau îmbunătăţirea habitatului rămas, proporţional cu pierderea cauzată ariei naturale protejate de interes comunitar de un PP; b) recrearea habitatului prin recrearea unui habitat într-o arie nouă sau prin extinderea ariei naturale protejate de interes comunitar existente; c) reintroducerea speciilor; d) refacerea şi menţinerea speciilor într-un statut de conservare favorabil; e) elementele, inclusiv cele de natură financiară, necesare atingerii obiectivului de compensare a impactului negativ al unui PP şi de menţinere a coerenţei generale a reţelei Natura 2000, precum şi la fezabilitatea acestora. Potrivit principiului "poluatorul plăteşte", titularul PP trebuie să suporte costul măsurilor compensatorii.Planul de implementare a măsurilor compensatorii trebuie să cuprindă următoarele: a) obiective clare şi valori-ţintă, potrivit obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar; b) precizarea perioadei în care se vor realiza obiectivele de conservare; c) orarul/programul implementării şi coordonarea acestuia cu orarul stabilit pentru PP; d) etapele informării publice şi/sau consultarea publicului; e) monitorizarea specifică şi orarul raportării, bazat pe indicatorii de progres, ţinându-se cont de precizarea bugetului adecvat pentru a garanta îndeplinirea cu succes a măsurilor.Planul de implementare a măsurilor compensatorii trebuie să includă o monitorizare detaliată pe timpul implementării, în vederea asigurării eficienţei pe termen lung.Nu constituie măsuri compensatorii: a) măsurile de menţinere şi restaurare (acestea constituie o implementare "normală" a prevederilor Directivei Păsări şi Directivei Habitate); b) măsurile de reducere a impactului negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar; c) plăţile compensatorii.Măsurile compensatorii trebuie să fie şi ele evaluate în vederea stabilirii dacă: a) sunt adecvate ariei naturale protejate de interes comunitar şi reuşesc să reducă impactul cauzat de implementarea PP; b) au capacitatea de a menţine coerenţa reţelei Natura 2000; c) sunt fezabile şi funcţionale în momentul în care impactul asupra ariei naturale protejate de interes comunitar are loc.Locaţia pentru implementarea măsurilor compensatoriiA. Măsurile compensatorii ar trebui să fie localizate astfel încât să aibă cea mai mare eficacitate, în vederea menţinerii coerenţei generale a reţelei Natura 2000. Aceasta face necesară stabilirea unor precondiţii pe care orice măsură compensatorie ar trebui să le satisfacă: a) suprafaţa selectată pentru compensare trebuie să se afle în interiorul aceleiaşi regiuni biogeografice (pentru siturile de importanţă comunitară desemnate în baza Directivei Habitate) sau în interiorul aceloraşi arii de răspândire, rute de migraţie sau zone de iernat pentru păsările sălbatice (pentru ariile de protecţie specială avifaunistică desemnate în baza Directivei Păsări). Mai mult, suprafaţa trebuie să ofere funcţii comparabile acelora care au validat criteriile de selecţie a ariei naturale protejate de interes comunitar declarate iniţial, în special cele privind distribuţia geografică adecvată; b) suprafaţa selectată pentru compensare trebuie să aibă - sau trebuie să poată dezvolta - trăsături specifice ale funcţiilor şi structurilor ecologice necesare habitatelor şi speciilor; c) măsurile compensatorii nu trebuie să pericliteze conservarea integrităţii niciunei alte arii naturale protejate de interes comunitar. Când se aplică în arii naturale protejate deja existente, măsurile compensatorii trebuie să fie compatibile cu obiectivele de conservare ale acesteia şi nu trebuie înţelese ca un mod general de management.B. Implementarea măsurilor compensatorii a) Prima opţiune ce ar trebui luată în considerare este de a implementa măsurile compensatorii în aria naturală protejată de interes comunitar afectată. b) Cea de a doua opţiune ar fi de a mări aria naturală protejată de interes comunitar şi de a implementa măsurile compensatorii corespunzătoare. Dacă condiţiile dintr-o arie naturală protejată de interes comunitar nu permit implementarea măsurilor compensatorii, următoarea posibilitate este de a o extinde. Orice extindere trebuie integrată în reţeaua Natura 2000. c) Cea de a treia opţiune ar fi aceea de a implementa măsurile compensatorii într-o altă arie naturală protejată de interes comunitar, dar în aceeaşi regiune biogeografică şi în acelaşi tip de ecosistem. În cazuri excepţionale, este posibilă desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes comunitar care trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe ecologice şi funcţii ale reţelei Natura 2000. Extinderea sau desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes comunitar fără implementarea măsurilor compensatorii nu este suficientă. Desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes comunitar poate fi considerată suficientă doar când statutul de conservare a speciilor şi/sau habitatelor afectate este favorabil la nivelul regiunii biogeografice sau la nivel naţional.Implementarea măsurilor compensatorii prin desemnarea unei noi arii protejate trebuie să urmeze aceeaşi procedură de desemnare a unei arii naturale protejate de interes comunitar, care va fi transmisă Comisiei Europene după aprobarea PP, dar înainte de implementarea acestuia.Autoritatea competentă pentru protecţia mediului completează secţiunile aferente etapei de analiză a calităţii studiului de evaluare adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 2 şi decide:1. emiterea avizului Natura 2000, dacă prin implementarea măsurilor compensatorii se asigură coerenţa reţelei Natura 2000 şi statutul favorabil de conservare a speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar (pentru PP care nu fac subiectul SEA sau EIA);2. respingerea solicitării, dacă prin implementarea măsurilor compensatorii nu se asigură coerenţa reţelei Natura 2000 şi statutul favorabil de conservare a speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar;3. aplicarea, după caz, a procedurilor SEA sau EIA pentru PP pentru care s-a constatat că intră sub incidenţaHotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, respectiv aHotărârii Guvernului nr. 445/2009.În cazul în care PP afectează aria naturală protejată de interes comunitar care adăposteşte un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, pot fi invocate numai considerente legate de sănătatea umană, securitate publică ori considerente benefice pentru mediu sau alte motive imperative de interes public major.Dacă, contrar concluziilor negative ale evaluării (impactul negativ persistă) şi în absenţa soluţiilor alternative, un PP trebuie totuşi realizat din motive imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului trebuie să se asigure că au fost propuse şi implementate de către titularul PP măsurile compensatorii necesare pentru a asigura coerenţa generală a reţelei Natura 2000, înainte de implementarea PP.Implicarea Comisiei Europene se face numai în cazurile în care PP afectează în mod semnificativ negativ o arie naturală protejată de interes comunitar. a) Comisia Europeană trebuie informată despre măsurile compensatorii dacă:1. PP nu afectează specii şi habitate prioritare de interes comunitar;2. impactul asupra speciilor şi habitatelor prioritare poate fi justificat prin motive privind sănătatea umană, securitatea publicului sau efectele benefice asupra mediului;3. PP afectează o arie de protecţie specială avifaunistică.În aceste cazuri, avizul Natura 2000 se poate elibera înainte de informarea Comisiei Europene. b) În cazul în care este afectată o specie sau un tip de habitat prioritar de interes comunitar, fără a fi invocate motive care se referă la sănătatea umană, securitatea publicului sau beneficii asupra mediului, dar sunt invocate alte motive de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, este necesară solicitarea opiniei Comisiei Europene în ceea ce priveşte măsurile compensatorii propuse pentru implementarea PP, înainte de emiterea avizului Natura 2000.Trebuie demonstrat şi comunicat Comisiei Europene că:1. alternativa propusă spre aprobare este cea care are impactul cel mai redus asupra speciilor şi/sau habitatelor şi asupra integrităţii sitului Natura 2000;2. există motive imperative de interes public major ale căror implicaţii sunt mult mai importante decât funcţiile ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar;3. măsurile compensatorii vor înlătura impactul negativ al PP şi vor asigura coerenţa reţelei Natura 2000.Măsurile compensatorii sunt transmise Comisiei Europene în formatul prevăzut de formularul de transmitere a informaţiilor la Comisia Europeană, conform art. 6 (4) din Directiva Habitate, prevăzut în anexa nr. 4.Dacă în cadrul activităţii de monitorizare a implementării măsurilor compensatorii apar elemente noi care nu au fost luate în calcul iniţial, vor fi întreprinse acţiuni care să remedieze aceste aspecte.În cazul în care va fi identificat un impact semnificativ negativ asupra integrităţii unei arii naturale protejate de interes comunitar, care nu a fost cunoscut la data emiterii actului de reglementare, se va lua în considerare reanalizarea acestuia.3. ConcluziiAprecierea calităţii studiului de evaluare adecvată se va face utilizându-se Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată prevăzută în anexa nr. 2.Cantitatea de informaţie necesară pentru a acoperi fiecare etapă a evaluărilor, pentru diferite PP şi pentru diferite tipuri de habitat, va fi inevitabil diferită. Analiza trebuie să reflecte acest lucru. Este evident că uneori este nevoie de foarte puţină informaţie pentru anumite proiecte, în anumite amplasamente, ca să se poată emite concluzii obiective, iar alteori se cere o cantitate mai mare de informaţie. Pentru a reflecta aceste cerinţe diferite de informare, abordarea pentru analiza calităţii trebuie să fie proporţională cu nivelul de informaţie cerut. Analiza trebuie să fie ceva mai elaborată şi să permită judecăţi conforme cu cantitatea de informaţie.Calificativele de calitate care trebuie să fie atribuite pentru fiecare criteriu de analiză sunt următoarele:A = informaţia furnizată este completă fără nicio omisiune semnificativă, iar concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;B = informaţia furnizată nu este completă, însă, în circumstanţele anumitor cazuri particulare, concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;C = informaţia furnizată nu este completă; există omisiuni semnificative şi va fi necesar să se caute o clarificare asupra anumitor aspecte înainte ca concluziile elaborate să poată fi acceptate ca rezonabile şi obiective;D = informaţia furnizată este complet inadecvată şi nu se poate avea nicio încredere în concluziile evidenţiate.Fiecare criteriu primeşte câte un calificativ de la A la D şi la sfârşitul fiecărei secţiuni cu criterii, secţiunea, în ansamblul ei, primeşte un calificativ general. Acesta rezultă din încadrările individuale făcute conform fiecăruia dintre criterii. Cu toate acestea, calificativul general este posibil să nu reflecte numărul cel mai mare de calificative individuale atribuite fiecărei secţiuni, tot aşa cum câteva dintre criterii nu pot fi considerate ca fiind de importanţă mai mare în anumite circumstanţe ale unui caz decât în ale altora. Astfel, în timp ce, de exemplu, în secţiunea 1 din Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată, 7 din 9 criterii sunt cotate cu calificative de categoria A, faptul că nu există detalii de mărime, scară etc. ale unui proiect sau plan poate conduce la ideea că întreaga secţiune este de categoria D. La sfârşitul listei de control există o prezentare sintetică care permite acordarea unui calificativ general pentru calitatea tuturor evaluărilor care au fost efectuate.Lista de control este utilizată de autorităţile competente pentru protecţia mediului. Secţiunile acestei liste vor fi completate în funcţie de parcurgerea etapelor evaluării adecvate. Pentru un PP supus evaluării adecvate pentru care nu a fost necesară parcurgerea etapei de analiză a soluţiilor alternative sau etapa de analiză a măsurilor compensatorii, respectivele secţiuni din Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată nu se vor completa.Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ghid metodologic. Schema procedurii de evaluare adecvată reprezintă un sumar al întregii proceduri.Schema procedurii de evaluare adecvată               ┌───────────────────────────────────────────┐               │PP are legătură directă cu sau este necesar├──────────────────┐               │ pentru managementul ANPIC*? │ │               └─────────────────┬─────────────────────────┘ │                                ┌┴─┐ ┌─┴┐                                │Nu│ │Da│                                └┬─┘ └─┬┘                                 │ │                                 ▼ │                  ┌───────────────────────────────────┐ ┌──┐ │                  │Are PP posibil impact asupra ANPIC?├─────────────┤Nu├─────┐│                  └───────────────┬───────────────────┘ └──┘ ││                   ┌──┐ │ ││┌────┐ ┌─────────┤Da├───────────┘ │││ │ │ └──┘ │││ ▼ ▼ │││ ┌─────────────┐ │││ │Se evaluează │ ┌────────────────────┐ │││ │impactul PP ├────────────────►│PP va afecta negativ├────────────┐ │││ │ asupra │ │integritatea ANPIC? │ │ │││ │obiectivelor │ └────────┬──┬────────┘ │ │││ │de conservare│ │Da│ │ │││ │ ale ANPIC. │ └─┬┘ │ │││ └─────────────┘ │ │ │││ ▼ │ │││ ┌────────────────┐ │ │││ │ Există soluţii │ ┌─┴┐ │││ │ alternative? │ │Nu│ │││ └──┬────────┬────┘ └─┬┘ │││ ┌──┐ │ │ │ │││ ┌─────────────┤Da├───────┘ ┌─┴┐ │ │││ │ └──┘ │Nu│ │ │││ │ └─┬┘ │ │││ │ │ │ │││ ▼ ▼ │ │││ ┌─────────────────────┐ ┌──────────────────────┐ │ │││ │Completarea Studiului│ │ANPIC găzduieşte o │ │ │││ │de EA cu soluţiile │ │specie sau un habitat │ │ │││ │ alternative │ │ prioritar? │ │ │││ └────────┬────────────┘ └──────┬────────┬──────┘ │ ││└──────────────┘ ┌──┐ │ │ │ ││                ┌─────────────┤Nu├───────┘ ┌─┴┐ │ ││                │ └──┘ │Da│ │ ││                │ └─┬┘ │ ││                │ │ │ ││                ▼ ▼ │ ││      ┌────────────────────────┐ ┌───────────────────────────┐ │ ││      │Există motive imperative│ │Există motive privind sănă-│ │ ││      │de interes public major?│ │tatea umană, securitatea │ │ ││      │ │ │publicului sau beneficii │ │ ││      │ │ │ asupra mediului? │ │ ││      └─────┬─────────┬────────┘ └────┬───────────────────┬──┘ │ ││           ┌┴─┐ │ ┌──┐ │ │ │ ││           │Nu│ └───┤Da├──────────┼──────────────┐ ┌┴─┐ │ ││           └┬─┘ └──┘ ┌┴─┐ │ │Da│ │ ││            │ │Nu│ │ └┬─┘ │ ││            ▼ └┬─┘ │ │ │ ││      ┌─────────────┐ ▼ ▼ ▼ │ ││      │ Actul │ ┌───────────────────────┐ ┌─────────────┐ │ ││      │ de │ │Actul de reglementare │ │ Actul de │ │ ││      │reglementare │ │se emite numai după │ │ reglementare│ │ ││      │ nu se emite.│ │obţinerea opiniei CE, │ │se emite (se │ │ ││      └─────────────┘ │în cazul existenţei │ │informează │ │ ││                          │măsurilor compensatorii│ │CE asupra │ │ ││                          │şi a motivelor de │ │măsurilor │ │ ││                          │interes public major, │ │compensatorii│ │ ││                          │altele decât cele refe-│ │ luate). │ │ ││                          │ritoare la sănătatea │ └─────────────┘ │ ││                          │umană, securitatea │ │ ││                          │publică sau beneficii │ │ ││                          │pentru mediu. │ │ ││                          └───────────────────────┘ ▼ ││                                                                ┌────────┐ ││                                                                │Actul de│ ││                                                                │regle- │ ││                                                                │mentare │◄──┘│                                                                │se emite│◄───┘                                                                └────────┘___________ Notă *) ANPIC - arie naturală protejată de interes comunitar.  +  Anexa 1 ───────la ghidul metodologic─────────────────────LISTA DE CONTROLpentru etapa de încadrare
           
      Întrebări pentru etapa de încadrareA. Da/Nu/Nu se poate identifica în acest stadiu.B. Este posibil ca impactul să fie semnificativ? Da/Nu/ Nu se poate identifica în acest stadiu-justificare.
      1. PP se va implementa în aria naturală protejată de interes comunitar?    
      2. Distanţa dintre amplasamentul PP şi aria naturală protejată de interes comunitar    
      3. PP va include acţiuni de construcţie, funcţionare şi dezafectare care să ducă la modificări fizice în aria naturală protejată de interes comunitar (topografie, utilizarea terenului, modificări ale cursurilor de râuri etc.)?    
      4. PP implică utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanţe sau materiale care ar putea afecta speciile şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată?    
      5. Se vor produce deşeuri solide în timpul construcţiei, funcţionării sau dezafectării care ar putea afecta speciile şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată?    
      6. Există alţi factori care ar trebui luaţi în considerare, ca de exemplu dezvoltările conexe, care ar putea duce la afectarea ariei naturale protejate de interes comunitar sau există un impact cumulativ cu alte PP existente sau propuse?    
      7. Există pe amplasamentul proiectului şi în imediata apropiere a acestuia habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar ce pot fi afectate de implementarea PP?    
      8. PP afectează direct sau indirect zonele de hrănire/reproducere/migraţie?    
      9. PP are influenţă directă asupra ariilor/ariei naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, devierea cursului unei ape care traversează zona, extragerea de ape subterane dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică etc.?    
      10. PP propus provoacă o deteriorare semnificativă sau o pierdere totală a unui (unor) habitat(e) natural(e) de interes comunitar?    
      11. PP va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziţia unui habitat de interes comunitar?    
      12. PP implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafaţă şi subterane, activităţile extractive de suprafaţă de sol, argilă, nisip, pietriş, defrişarea, inundarea terenurilor, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor)?    
      13. Alte întrebări relevante  
     +  Anexa 2 ───────la ghidul metodologic─────────────────────LISTA DE CONTROLpentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată
           
      Criterii pentru analizăCalificativulComentarii
    ETAPA STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ  +  Secţiunea 1 Obiectivele PP
           
      1. Scopurile/Obiectivele PP au fost integral explicate?    
      2. Au fost furnizate planuri, diagrame şi hărţi prin care se identifică locaţia exactă a PP?    
      3. Există informaţii în documentaţie despre dimensiunea, scara, suprafaţa şi utilizarea/gradul de acoperire a terenului de către PP?    
      4. Documentaţia oferă detalii privind modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP?    
      5. Sunt descrise resurse naturale necesare pentru construcţie/funcţionare şi dezafectare ale PP (resursele de apă, materialele de construcţie şi prezenţa umană)?    
      6. Resursele naturale necesare pentru implementarea PP vor fi utilizate din cadrul ariei naturale protejate?    
      7. Prezintă eşalonarea perioadei de implementare a PP: durata construcţiei, funcţionării, dezafectării PP etc.?    
      8. Prezintă activităţile care vor fi generate ca rezultat al implementării PP?    
      9. Prezintă modalităţile de eliminare a deşeurilor care rezultă sau alte reziduuri (inclusiv cantităţi) şi modul lor de evacuare/eliminare?    
      10. Descrie serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (relocări de conducte, reţele electrice etc., locaţia lor şi modalitatea de construcţie)?    
      Criterii suplimentare, după caz    
      Calificativ general, secţiunea 1  
     +  Secţiunea 2 Efectele cumulative
           
      1. Au fost identificate toate PP care pot avea, singure sau în combinaţie cu alte PP, impact negativ semnificativ asupra siturilor Natura 2000?    
      2. Au fost stabilite limitele în interiorul cărora se va face analiza efectelor cumulate?    
      3. A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în consideraţie efectele cumulative?    
      4. Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor?    
      Criterii suplimentare, după caz    
      Calificativ general, secţiunea 2  
     +  Secţiunea 3 Descrierea sitului Natura 2000
           
      1. Prezintă date privind aria naturală de importanţă comunitară: suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea PP, factorilor biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară?    
      2. Prezintă date privind distribuţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară care pot fi afectate de implementarea PP?    
      3. Prezintă date privind funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ariile naturale protejate de importanţă comunitară învecinate?    
      4. Descrie tipul de habitat, oferind informaţii privind mărimea şi locaţia acestuia, speciile caracteristice?    
      5. Prezintă informaţii privind statutul favorabil de conservare a speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar?    
      6. Prezintă date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate:    
      - evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de importanţă comunitară;
      - mărimea populaţiei (numărul de exemplare, perechi, colonii etc. estimativ al populaţiei la fiecare specie posibil afectată de implementarea PP), cât şi procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP;
      - date privind faptul că numărul populaţiei de specii afectate nu va fi redus prin implementarea PP;
      - suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung?
      7. Prezintă obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de importanţă comunitară, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management sau regulamente de funcţionare?    
      8. Identifică starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de importanţă comunitară, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor?    
      9. Prezintă măsurile de conservare planificate care au potenţialul de a influenţa statutul ariei naturale protejate de importanţă comunitară în viitor?    
      10. Descrie metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate?    
      11. Precizează organizaţiile/instituţiile/specialişti implicate/implicaţi în obţinerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea PP, inclusiv detalii despre acestea/aceştia (experienţă, activitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.)?    
      Criterii suplimentare, după caz    
      Calificativ general, secţiunea 3  
     +  Secţiunea 4 Încadrarea în procedura de evaluare
           
      1. Dacă au fost identificate impacturi potenţiale semnificative, acestea au fost clar explicate?    
      2. Au fost evidenţiate metodologiile utilizate în procesul de încadrare?    
      3. Se evidenţiază clar în documentaţie că a fost luată în considerare posibilitatea impacturilor cumulate ale altor PP?    
      Criterii suplimentare, după caz    
      Calificativ general, secţiunea 4  
     +  Secţiunea 5 Evaluarea impactului
           
      1. Metodele de evaluare şi predicţie sunt clar explicate, iar sursele de informaţie specificate sunt pe deplin justificate?    
      2. Efectele PP asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate sunt în totalitate explicate?    
      3. Orice pierdere din suprafaţa ariei naturale protejate sau reducerea efectivelor populaţiei speciei este cuantificată şi evaluată sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate şi asupra habitatelor şi speciilor?    
      4. Impacturi probabile asupra ariei naturale protejate datorită perturbării, degradării, fragmentării şi modificărilor chimice etc. sunt pe deplin evaluate şi explicate?    
      5. A fost identificat şi evaluat impactul asupra integrităţii ariei naturale protejate de importanţă comunitară, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi obiectivele de conservare, precum şi de vulnerabilitatea acestora la modificări?    
      6. A fost identificat şi evaluat impactul direct şi indirect?    
      7. A fost identificat şi analizat impactul pe termen scurt sau lung?    
      8. A fost identificat şi evaluat impactul din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare?    
      9. Au fost identificate PP care pot provoca, în combinaţie cu alte PP, impact cumulativ asupra ariei naturale protejate de importanţă comunitară?    
      10. A fost evaluat impactul cumulativ?    
      11. Au fost stabilite limitele în interiorul cărora vor fi identificate impacturile cumulative?    
      12. A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în considerare impacturile cumulative?    
      13. Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor?    
      14. Au fost analizaţi indicatorii-cheie cuantificabili pe baza cărora a fost evaluată semnificaţia impactului?    
      Criterii suplimentare, după caz    
      Calificativ general, secţiunea 5  
     +  Secţiunea 6 Măsuri de reducere a impactului
           
      1. Se evidenţiază clar că măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung prin mecanisme legislative şi financiare?    
      2. A fost evaluat impactul cauzat de PP, fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului?    
      3. A fost evaluat impactul rezidual cauzat de PP după implementarea măsurilor de reducere a impactului?    
      4. A fost evaluat impactul cumulativ cauzat de PP, fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului?    
      5. A fost evaluat impactul cumulativ rezidual cauzat de PP, după implementarea măsurilor de reducere a impactului?    
      6. Au fost identificate şi descrise măsurile de reducere a impactului?    
      7. Există calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului?    
      8. Este specificată persoana juridică sau fizică responsabilă de implementarea măsurilor de reducere a impactului?    
      Criterii suplimentare, dacă este nevoie    
      Calificativ general, secţiunea 6  
    ETAPA SOLUŢIILOR ALTERNATIVE
     +  Secţiunea 7 Soluţii alternative
           
      1. Au fost identificate toate soluţiile alternative fezabile?    
      2. A fost evaluată integral în mod distinct fiecare soluţie alternativă identificată?    
      3. Alternativele identificate au fost revizuite şi evaluate?    
      4. Analiza şi evaluarea alternativelor de implementare a PP s-au făcut luându-se în considerare structura, funcţiile, obiectivele de conservare şi statutul ariei naturale protejate de importanţă comunitară?    
      5. Dintre soluţiile alternative evaluate, alternativa propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin habitatele, speciile şi integritatea ariei naturale protejate de importanţă comunitară?    
      6. Orice constatare care avansează ideea că nu există soluţii alternative este pe deplin explicată şi justificată?    
      Criterii suplimentare, după caz    
      Calificativ general, secţiunea 7  
     +  Secţiunea 8 Motive imperative de interes public major
           
      1. Există motive imperative de interes public major, inclusiv cele de natură socială şi economică, care să justifice implementarea PP într-o variantă care nu reduce semnificativ impactul?    
      2. Motivele care au stat la baza implementării PP conform art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, au fost pe deplin explicate şi argumentate?    
      Criterii suplimentare, după caz    
      Calificativ general, secţiunea 8  
    ETAPA MĂSURILOR COMPENSATORII
     +  Secţiunea 9 Măsuri compensatorii
           
      1. Este explicată natura măsurilor compensatorii în detaliu?    
      2. Măsurile compensatorii au fost în întregime evaluate în ceea ce priveşte capacitatea lor de a asigura coerenţa reţelei ecologice Natura 2000?    
      3. Măsurile compensatorii sunt fezabile din punct de vedere financiar şi tehnic?    
      4. Reiese din studiu responsabilitatea implementării măsurilor compensatorii?    
      5. Măsurile compensatorii constituie obiectul unui plan de implementare care include în mod explicit obiectivele şi regimul de monitoring şi management?    
      6. Se specifică că, în cazul în care în cadrul activităţii de monitorizare a implementării măsurilor compensatorii apar elemente noi care nu au fost luate în calcul iniţial, vor fi întreprinse acţiuni care să remedieze aceste aspecte?    
      Criterii suplimentare, după caz    
      Calificativ general, secţiunea 9    
      Calificativul general al calităţii studiului de evaluare  
     +  Anexa 3 ───────la ghidul metodologic─────────────────────ANTETAVIZ NATURA 2000Nr. .....din .........Ca urmare a solicitării nr. ...../..... din partea ......., cu sediul în ........., str. ...... nr. ....., sectorul/judeţul ....., în urma analizării documentelor transmise şi în baza prevederilorart. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, se emiteAvizul Natura 2000pentru PP situat în judeţul/judeţele ..................................,cu următoarele condiţii: .......................................................................................................................Se specifică: măsurile de reducere a impactului, soluţia alternativă avizată sau măsurile compensatorii, după caz, precum şi calendarul de implementare a acestora.Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toată perioada de valabilitate a PP, în cazul în care nu intervin modificări ale acestuia.Conducătorul autorităţii competente,....................................(semnătura şi ştampila)Şef serviciu responsabil/de specialitate,.........................................  +  Anexa 4 ───────la ghidul metodologic────────────────────── FORMULARULde transmitere a informaţiilor la Comisia Europeană, conform art. 6 (4) dinDirectiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)
           
      Statul membru . . . . . . . . . . . . . . . .
      Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      Informaţii transmise Comisiei Europene conform art. 6(4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva Habitate)
       
      Documente transmise pentru[] informare[] opinie
        [art. 6(4).1][art. 6(4).2]
      Autoritatea naţională competentă: . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      Adresa: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      Persoana de contact: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      Telefon, fax, email: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      1. Planul sau proiectul
      Numele şi codul sitului Natura 2000 afectat:
      [] SPA
      [] SCI
      [] sit care adăposteşte specii/habitate prioritare
      Rezumatul planului sau proiectului care are impact asupra sitului:
      . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      2. Impactul negativ
      Rezumatul evaluării impactului negativ asupra sitului:
      . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
       
      NOTĂ:
      Sumarul se va axa pe impactul negativ preconizat asupra speciilor şi habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată de importanţă comunitară.
       
      3. Soluţii alternative
      a) Rezumatul soluţiilor alternative:
      . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      b) Motive pentru care autoritatea competentă a decis lipsa soluţiilor alternative
      . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      4. Motive imperative
      Motivele care stau la baza implementării planului/proiectului:
      [] imperative de interes public major, incluzându-le pe cele de ordin social şi economic (în absenţa speciilor/habitatelor prioritare);
      [] sănătate umană;
      [] securitate publică;
      [] consecinţe benefice asupra mediului;
      [] alte motive de interes public major.
      Scurtă descriere a motivelor:
      . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      5. Măsurile compensatorii (descrierea şi programul de implementare a măsurilor compensatorii)
    _____________