HOTĂRÂRE nr. 1.385 din 18 noiembrie 2009privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 26 noiembrie 2009



    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului, denumită în continuare Autoritate, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin preluarea atribuţiilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, ale Centrului Pilot de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Violenţei în Familie, ale Centrului de Informare şi Consultanţă pentru Familie şi ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. (2) La data înfiinţării Autorităţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei îşi încetează activitatea. (3) Centrul Pilot de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Violenţei în Familie şi Centrul de Informare şi Consultanţă pentru Familie din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei se desfiinţează începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. (4) Sediul Autorităţii este în Bucureşti, bd. Magheru nr. 7, sectorul 1. (5) Cheltuielile curente şi de capital ale Autorităţii se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi din alte surse, potrivit legii.  +  Articolul 2 (1) Numărul maxim de posturi la nivelul Autorităţii este de 82, funcţionari publici şi personal contractual. (2) Structura organizatorică şi statul de funcţii ale Autorităţii se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale. (3) Autoritatea este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi poate beneficia de donaţii şi sponsorizări în condiţiile legii. Pentru finanţarea activităţii Autorităţii pot fi utilizate şi fonduri externe rambursabile şi nerambursabile.  +  Articolul 3Obiectivele Autorităţii sunt: a) promovarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor civile ale copiilor; b) monitorizarea respectării drepturilor copilului la nivel naţional; c) responsabilizarea familiei pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii; d) responsabilizarea comunităţilor locale pentru prevenirea separării copilului de părinţi şi susţinerea familiilor pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii; e) protecţia unor grupuri vulnerabile de copii şi tineri care necesită o protecţie specială; f) dezvoltarea sistemului de servicii destinate protecţiei copilului la nivel naţional; g) îndrumarea metodologică în domeniul său de competenţă a activităţii direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului care funcţionează în subordinea consiliilor judeţene şi, respectiv, în subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi a activităţii serviciilor publice de asistenţă socială; h) elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul protecţiei familiei şi a drepturilor copilului; i) promovarea valorilor familiale, a înţelegerii şi întrajutorării în familie, prevenirea şi combaterea violenţei în relaţiile dintre membrii săi; j) sprijinirea membrilor de familie aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie; k) iniţierea şi coordonarea parteneriatelor sociale, în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.  +  Capitolul II Funcţiile şi atribuţiile Autorităţii  +  Articolul 4Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei familiei şi a drepturilor copilului, Autoritatea are următoarele funcţii principale: a) de strategie, prin care se asigură fundamentarea şi aplicarea strategiilor şi a programelor în domeniul protecţiei copilului şi familiei; b) de monitorizare a respectării drepturilor copilului; c) de promovare a drepturilor copilului şi a valorilor familiale; d) de colectare, analiză şi evaluare a datelor şi informaţiilor privind drepturile copilului şi apărarea şi consolidarea familiei; e) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern; f) de administrare, prin care se asigură gestionarea bunurilor din domeniul public şi privat al statului pe care le are în administrare sau în folosinţă, după caz, şi de gestionare a bugetelor şi a fondurilor alocate; g) de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea aplicării reglementărilor în domeniul propriu de activitate; h) de control al modului în care sunt respectate drepturile copilului, ale tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială, în care este sprijinită familia şi sunt aplicate reglementările din domeniul propriu de activitate.  +  Articolul 5 (1) În exercitarea funcţiilor sale, Autoritatea îndeplineşte următoarele atribuţii principale:1. propune Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale proiecte de politici publice/acte normative în domeniul de activitate;2. coordonează activităţile şi măsurile de implementare a obiectivelor strategiilor naţionale din domeniul de activitate;3. evaluează impactul aplicării obiectivelor strategice şi ia măsurile necesare sau, după caz, propune Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale luarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea obiectivelor sau, după caz, a activităţilor de implementare a strategiilor naţionale din domeniul de activitate;4. monitorizează respectarea drepturilor copilului şi recomandă autorităţilor centrale sau locale luarea măsurilor care se impun;5. identifică nevoile de formare a personalului implicat în protecţia familiei şi în protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi colaborează cu instituţiile abilitate de lege la fundamentarea şi elaborarea de programe care să răspundă acestor nevoi;6. elaborează şi fundamentează programe în domeniul protecţiei familiei şi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;7. centralizează şi sintetizează informaţiile referitoare la respectarea principiilor şi normelor stabilite de Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, şi elaborează rapoartele prevăzute la art. 44 pct. 1 din această convenţie;8. urmăreşte şi ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului privind drepturile copilului, formulate ca urmare a prezentării rapoartelor prevăzute la art. 44 pct. 1 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată;9. asigură controlul în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei din domeniul propriu de activitate şi al modului în care sunt respectate drepturile copilului de către instituţiile publice, celelalte persoane juridice şi de persoanele fizice, în conformitate cu legislaţia în vigoare; constată faptele care constituie contravenţii şi propune stabilirea răspunderii disciplinare, contravenţionale sau penale, după caz, a persoanelor vinovate;10. propune autorităţilor, instituţiilor şi celorlalte persoane juridice suspendarea sau încetarea activităţilor care pun în pericol grav şi iminent sănătatea sau dezvoltarea fizică ori psihică a copilului;11. ia măsurile necesare sau, după caz, propune autorităţilor ori instituţiilor competente luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau, după caz, înlăturarea efectelor oricăror acte ori fapte care încalcă principiile şi normele tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor copilului şi al protecţiei familiei la care România este parte;12. ia măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor pe care le are în calitatea sa de autoritate centrală şi care decurg din instrumente juridice internaţionale ratificate sau semnate de România ori la care aceasta a aderat;13. iniţiază, negociază şi încheie, prin împuternicirea Guvernului, instrumente juridice internaţionale de cooperare în domeniul său de activitate;14. realizează prognoze, efectuează studii şi cercetări, realizează şi publică materiale ştiinţifice şi promoţionale în domeniul protecţiei familiei şi al protecţiei drepturilor copilului;15. fundamentează şi propune politici de prevenire a situaţiilor care determină marginalizarea socială a tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială, precum şi măsurile de sprijin şi intervenţie;16. coordonează şi îndrumă metodologic activităţile serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi şi ale celor de protecţie specială a copilului, precum şi activităţile desfăşurate de comisiile pentru protecţia copilului;17. elaborează standarde, norme metodologice şi proceduri de lucru pentru serviciile care asigură prevenirea separării copilului de părinţii săi, protecţia specială a copilului şi tânărului, precum şi pentru protecţia familiei;18. elaborează metodologia de licenţiere şi criteriile de evaluare a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, protecţiei speciale a copilului şi tânărului şi victimelor violenţei în familie;19. licenţiază serviciile destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, pe cele destinate protecţiei speciale a copilului şi tânărului, precum şi serviciile destinate protecţiei victimelor violenţei în familie organizate, în condiţiile legii, de către autorităţile administraţiei publice locale, instituţii sau alte persoane juridice;20. garantează protecţia juridică a copiilor cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsesc sub supravegherea legală a unor persoane;21. coordonează şi îndrumă metodologic activităţile de sprijinire a familiei şi victimelor violenţei în familie, precum şi ale serviciilor destinate acestora;22. elaborează standarde, norme metodologice şi proceduri de lucru pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei familiei, a victimelor violenţei în familie şi pentru cele destinate agresorilor;23. realizează baza de date privind copiii aflaţi în sistemul de protecţie specială, copiii şi familiile aflate în situaţie de risc, precum şi a cazurilor de violenţă în familie;24. stabileşte procedurile şi criteriile de evaluare a nevoilor sociale în domeniul violenţei în familie şi elaborează metodologia de intervenţie în aceste cazuri;25. gestionează bunurile proprietate publică şi privată a statului pe care le are în administrare sau în folosinţă, după caz;26. gestionează sau, după caz, monitorizează gestionarea fondurilor alocate pentru finanţarea programelor din domeniul său de activitate;27. finanţează sau, după caz, cofinanţează proiecte specifice şi proiecte în cadrul programelor de interes naţional;28. propune şi fundamentează adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea finanţării adecvate a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, protecţiei speciale a copilului, sprijinirii familiei, prevenirii şi combaterii violenţei în familie. (2) Autoritatea elaborează regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.  +  Articolul 6 (1) Autoritatea asigură respectarea, pe teritoriul României, a drepturilor copilului prin intervenţia, în condiţiile legii, în procedurile administrative şi judiciare privind respectarea şi promovarea drepturilor copilului. (2) Autoritatea are dreptul să controleze modul în care sunt respectate drepturile copiilor şi să ceară autorităţilor administraţiei publice, altor instituţii şi persoane juridice care în activitatea desfăşurată lucrează direct cu copiii, precum şi persoanelor fizice care au în îngrijire şi asigură protecţia unui copil orice informaţii sau documente necesare, să intervieveze şi să ia declaraţii de la conducătorii acestora şi de la orice funcţionar sau lucrător care poate da informaţiile necesare soluţionării cererii. (3) Autorităţile administraţiei publice, conducerea instituţiilor şi organizaţiilor private acreditate, precum şi persoanele fizice sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziţia Autorităţii, în termen de 15 zile, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin în legătură cu cererile pe care aceasta le formulează, să permită intervievarea şi luarea declaraţiilor prevăzute la alin. (2), acordându-i sprijin pentru exercitarea atribuţiilor sale. (4) În acţiunile de apărare şi respectare a drepturilor copiilor, reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii au acces, în condiţiile legii, la documentele secrete deţinute de autorităţile administraţiei publice şi alte instituţii, în măsura în care le consideră necesare pentru soluţionarea plângerilor care i s-au adresat, cu obligaţia de a nu divulga sau de a nu face publice informaţiile ori documentele secrete la care au avut acces.  +  Articolul 7 (1) Autoritatea este condusă de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, asimilaţi din punctul de vedere al drepturilor salariale cu funcţia de director general, respectiv de director general adjunct din ministere, numiţi prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale. (2) Preşedintele este ordonator secundar de credite. (3) Preşedintele conduce întreaga activitate a Autorităţii şi reprezintă Autoritatea în raporturile cu ministerele, cu alte autorităţi ale administraţiei publice, cu organizaţii, precum şi în raporturile cu persoane fizice şi juridice române sau străine.  +  Articolul 8 (1) Pe lângă preşedintele Autorităţii funcţionează Consiliul consultativ, organism fără personalitate juridică, cu rol consultativ şi care are în componenţa sa reprezentanţi ai unor ministere şi ai altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai structurilor asociative ale societăţii civile. (2) Consiliul consultativ este alcătuit din reprezentanţi ai următoarelor instituţii: a) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului; b) Oficiul Român pentru Adopţii; c) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap; d) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; e) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării; f) Avocatul Poporului; g) Ministerul Administraţiei şi Internelor; h) Ministerul Sănătăţii; i) Uniunea Naţională a Preşedinţilor Consiliilor Judeţene; j) Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din România; k) Asociaţia Directorilor Direcţiilor de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. (3) Lucrările Consiliului consultativ sunt conduse de preşedintele Autorităţii.  +  Articolul 9 (1) Consiliul consultativ are următoarele atribuţii principale: a) asigură cooperarea dintre instituţiile şi organizaţiile care îl compun în vederea realizării Programului de guvernare în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi familiei; b) asigură monitorizarea aplicării legislaţiei în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi familiei; c) formulează propuneri privind îmbunătăţirea cadrului normativ în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi familiei; d) formulează propuneri privind îmbunătăţirea relaţiilor interinstituţionale ale autorităţilor publice implicate în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi familiei. (2) Consiliul consultativ se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui Autorităţii. (3) La lucrările Consiliului consultativ pot participa, la invitaţia preşedintelui Autorităţii, reprezentanţi ai altor instituţii decât cele prevăzute la art. 8, reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi reprezentanţi ai mass mediei. (4) În realizarea atribuţiilor sale Consiliul consultativ adoptă hotărâri cu caracter de recomandare.  +  Capitolul III Programe de interes naţional în domeniul protecţiei familiei şi a drepturilor copilului  +  Articolul 10În înţelesul prezentei hotărâri, prin programe de interes naţional se înţelege acele programe care contribuie la: a) dezvoltarea şi diversificarea sistemului de servicii şi instituţii destinate protecţiei şi promovării drepturilor copilului, precum şi pentru prevenirea separării copilului de familie; b) dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi integrarea socioprofesională a tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială; c) sprijinirea familiilor în vederea asumării responsabilităţilor părinteşti; d) prevenirea şi combaterea violenţei în familie; e) asigurarea funcţionării adecvate a sistemului prevăzut la lit. a), în vederea îmbunătăţirii indicatorilor de calitate şi performanţă a respectivelor servicii şi instituţii.  +  Articolul 11 (1) Autoritatea poate finanţa sau, după caz, cofinanţa următoarele tipuri de programe de interes naţional: a) programele de interes naţional în domeniile prevăzute la art. 10; b) programe de urgenţă pentru depăşirea unor situaţii de criză, determinate fie de calamităţi naturale, fie de imposibilitatea unor autorităţi ale administraţiei publice locale de a asigura din bugetul propriu sumele necesare, în vederea asigurării protecţiei şi îngrijirii copiilor, sprijinirii familiilor, precum şi, după caz, pentru intervenţii cu caracter umanitar; c) orice alte programe considerate importante şi oportune pentru domeniul de activitate al Autorităţii. (2) Programele de interes naţional prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt complementare acţiunilor finanţate la nivel local şi pot avea următoarele obiective generale: a) realizarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea şi buna funcţionare a serviciilor şi instituţiilor care asigură îngrijirea, protecţia şi promovarea drepturilor copilului, ale tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială, protecţia familiei, precum şi combaterea violenţei în familie; b) realizarea de studii, cercetări şi publicaţii în domeniul de activitate al Autorităţii; c) formarea iniţială şi continuă a personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor şi instituţiilor ce asigură promovarea drepturilor copilului, protecţia specială a copiilor aflaţi în dificultate şi a celor cu handicap, a tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială, protecţia familiilor, precum şi combaterea violenţei în familie; d) informarea opiniei publice despre drepturile copilului şi valorile familiei prin campanii de mediatizare; e) promovarea valorilor familiale, a înţelegerii şi întrajutorării în familie, prevenirea şi combaterea violenţei în relaţiile dintre membrii acesteia; f) sprijinirea membrilor de familie aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie; g) sprijinirea victimelor violenţei în familie prin programe de recuperare a sănătăţii şi de reinserţie socială; h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice şi psihiatrice; i) susţinerea integrării socioprofesionale a tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială; j) orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Autorităţii.  +  Articolul 12 (1) Programele de interes naţional pot fi anuale sau, după caz, multianuale şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, pe baza fundamentărilor elaborate de Autoritate. (2) În cadrul programelor de interes naţional multianuale pot fi finanţate sau, după caz, cofinanţate proiecte multianuale cu finanţare anuală, în funcţie de complexitatea programelor.  +  Articolul 13 (1) Finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor de interes naţional anuale ori multianuale se asigură din următoarele surse: a) bugetul de stat; b) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile; c) donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii. (2) Sumele alocate din sursele prevăzute la alin. (1) vor fi cuprinse în bugetul propriu al Autorităţii.  +  Articolul 14 (1) În scopul finanţării programelor de interes naţional Autoritatea este autorizată să aloce fonduri din bugetul propriu: a) serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului; b) organismelor private autorizate, potrivit legii. (2) Alocarea fondurilor potrivit alin. (1) se face pe bază de convenţii încheiate cu consiliile judeţene şi cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv cu organismele private autorizate potrivit legii.  +  Articolul 15Autoritatea elaborează metodologia de evaluare, selecţie şi monitorizare a proiectelor specifice din cadrul programelor de interes naţional, care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 16 (1) În condiţiile legii, la nivelul Autorităţii se pot organiza, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, unităţi de management de proiect, denumite în continuare UMP, organisme fără personalitate juridică, conduse de un director de proiect, în vederea asigurării unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finanţate din credite externe rambursabile sau nerambursabile. Finanţarea cheltuielilor de personal se face din costurile proiectului prevăzute cu această destinaţie, în condiţiile legii. (2) Structura organizatorică, numărul de posturi, regulamentul de organizare şi funcţionare pentru fiecare UMP şi, după caz, numărul de unităţi se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale. (3) Preşedintelui Autorităţii numeşte personalul UMP şi stabileşte competentele acestuia. (4) Personalul poate fi angajat din sursă externă pe perioadă determinată sau poate fi transferat sau detaşat în condiţiile legii. (5) Salarizarea personalului UMP se realizează potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/1999 privind asigurarea unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finanţate prin împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, inclusiv privind plata specialiştilor români care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor de management de proiect, aprobată prin Legea nr. 172/2001.  +  Capitolul IV Finanţarea activităţilor de protecţie a copilului, a tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială, precum şi de protecţie a familiei  +  Articolul 17 (1) Activitatea serviciilor şi instituţiilor publice care asigură protecţia specială a copilului şi tânărului se finanţează din următoarele surse: a) venituri proprii ale consiliilor locale, consiliilor judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti; b) sume alocate din bugetul Autorităţii, conform prevederilor art. 10-14. (2) Activitatea serviciilor şi instituţiilor publice care asigură prevenirea şi combaterea violenţei în familie se finanţează din sursele prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 18 (1) În condiţiile legii Autoritatea va prelua toate drepturile şi va fi ţinută de toate obligaţiile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, ale Centrului Pilot de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Violenţei în Familie, ale Centrului de Informare şi Consultanţă pentru Familie, precum şi ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, potrivit reglementărilor legale sau contractuale. (2) Patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, al Centrului Pilot de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Violenţei în Familie, al Centrului de Informare şi Consultanţă pentru Familie, precum şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, stabilit pe baza ultimului bilanţ contabil anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se preia de către Autoritate pe bază de protocol de predare-primire.  +  Articolul 19Autoritatea asigură, în condiţiile legii, continuitatea tuturor proiectelor în derulare, iniţiate de fosta Agenţie Naţională pentru Protecţia Familiei şi de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.  +  Articolul 20În aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, Autoritatea elaborează Metodologia de control al modului în care sunt respectate drepturile copilului, ale tinerilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială, în care este sprijinită familia şi sunt aplicate reglementările din domeniul propriu de activitate, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii.  +  Articolul 21Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în cuprinsul actelor normative în vigoare sintagmele "Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului" şi "Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei" se înlocuiesc cu sintagma "Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului".  +  Articolul 22 (1) Personalul din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, al Centrului Pilot de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Violenţei în Familie şi al Centrului de Informare şi Consultanţă pentru Familie este preluat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în condiţiile legii, la Autoritate. (2) Încadrarea personalului prevăzut la alin. (1) în numărul de posturi aprobat potrivit legii se face în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea prevederilor art. 6 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. (3) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării Autorităţii beneficiază de măsurile de protecţie socială prevăzute de lege.  +  Articolul 23Actele normative în care sunt prevăzute organele de specialitate ale administraţiei publice centrale care se desfiinţează sau se reorganizează potrivit prevederilor prezentei hotărâri se modifică în mod corespunzător.  +  Articolul 24Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă: a) Hotărârea Guvernului nr. 1.624/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 23 ianuarie 2004; b) Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 23 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare; c) Hotărârea Guvernului nr. 938/1998 privind înfiinţarea Centrului de Informare şi Consultanţă pentru Familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din data de 29 decembrie 1998; d) Hotărârea Guvernului nr. 852/1996 privind înfiinţarea Centrului Pilot de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Violenţei în Familie, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 3 octombrie 1996.PRIM-MINISTRUEMIL BOCContrasemnează:─────────────────p. Ministrul muncii, familieişi protecţiei sociale, interimar,Mihai Constantin Şeitan,secretar de statMinistrul finanţelor publice,Gheorghe PogeaBucureşti, 18 noiembrie 2009.Nr. 1.385._________