PLAN NAŢIONAL din 9 septembrie 2004 (**actualizat**)de gestionare a deşeurilor(actualizat până la data de 24 aprilie 2007*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • --------*) Aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 18 octombrie 2004.----------**) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 954 bis din 18 octombrie 2004. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 24 aprilie 2007, cu modificările şi completările aduse de HOTĂRÂREA nr. 358 din 11 aprilie 2007.INTRODUCEREPlanul Naţional de Gestionare a Deşeurilor este elaborat în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu - Council Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive 91/156 amending Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive 91/689/EEC on hazardous waste, transpuse în legislaţia românească prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/2001.Elaborarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.Conform cerinţelor legislaţiei UE, documentele strategice naţionale de gestionare a deşeurilor cuprind doua componente principale, şi anume:- strategia de gestionare a deşeurilor - este cadrul care stabileşte obiectiveleRomâniei în domeniul gestionării deşeurilor;- planul naţional de gestionare a deşeurilor reprezintă planul de implementare a strategiei - conţine detalii referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfăşurare a acestor acţiuni, inclusiv termene şi responsabilităţi.Pentru elaborarea strategiei şi a planului naţional de gestionare a deşeurilor sunt posibile doua modalităţi de abordare a aspectelor principale - abordarea "integrată" şi abordarea "tradiţionala", rezumate în tabelul de mai jos.┌───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐│ Abordare "integrată" │ Abordare "tradiţională" │├───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤│● Identificarea şi analizarea situaţiei│● Identificarea şi caracterizarea ││existente, a condiţiilor şi a practici-│surselor şi cantităţilor de deşeuri ││lor în domeniul gestionării deşeurilor │prezente şi prognozate, pe fluxuri ││● Identificarea problemelor şi a defi- │specifice de deşeuri ││cienţelor semnificative asociate prac- │● Identificarea metodelor şi activita-│ticilor existente de gestionare a deşe-│ţilor necesare pentru manipularea şi ││urilor │eliminarea deşeurilor inventariate ││● Definirea obiectivelor strategice │● Stabilirea capacităţilor, sistemelor│pentru întregul sector de gestionare a │şi a altor resurse necesare pentru ││deşeurilor │îndeplinirea activităţilor menţionate││● Identificarea şi evaluarea opţiunilor│anterior ││disponibile pentru îndeplinirea obiec- │● Formularea unei strategii pentru ││tivelor strategice │gestionarea deşeurilor identificate ││● Alegerea variantei / variantelor op- │● Elaborarea unui plan detaliat pentru│time pe baza unei analize pluri-crite- │implementarea strategiei ││riale │ ││● Formularea unei strategii integrate │ ││gestionarea deşeurilor │ ││● Elaborarea unui plan detaliat pentru │ ││implementarea strategiei │ │└───────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘Fiecare dintre modurile de abordare descrise anterior are avantajele şi dezavantajele sale. Abordarea "integrată", axata pe stabilirea obiectivelor strategice şi a acţiunilor necesare pentru îndeplinirea acestora, creează condiţiile pentru ca gestionarea deşeurilor să se desfăşoare într-un cadru mai larg, mai logic şi mai coerent. În plus, experienţa europeană a demonstrat ca, deşi necesita timp şi costuri mai mari pentru elaborarea, planurile de gestionare a deşeurilor bazate pe abordarea "integrată" sunt mult mai realiste, mai uşor de pus în aplicare şi deci mult mai eficiente.Ţinând cont de aceste aspecte, factorii responsabili din România au considerat ca, pentru situaţia concretă în care se afla ţara noastră, modul de abordare "integrat" răspunde cel mai bine cerinţelor.Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001), Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se aplică pentru toate tipurile de deşeuri solide şi lichide, după cum urmează:● deşeuri municipale (menajere şi asimilabile din comerţ, instituţii şi servicii),● nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti,● deşeuri din construcţii şi demolări,● deşeuri de producţie nepericuloase şi periculoase.Sunt exceptate de la prevederile prezentului Plan Naţional următoarele tipuri de deşeuri:● deşeuri radioactive,● roci şi deponii de sol, precum şi depozite de resurse minerale rezultate de la foraje, din prospecţiuni geologice şi operaţiuni de exploatare subterana a bogăţiilor subsolului (inclusiv din cariere de suprafaţa),● carcasele de animale şi dejecţiile animaliere,● efluenţii gazosi emisi în atmosfera,● apele uzate,● deşeurile de explozibili expiraţi.Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se aproba prin Hotărâre de Guvern şi se revizuieşte o dată la cinci ani.Partea II.1. ROMÂNIA - PREZENTARE GENERALĂ:România este situată în partea de sud-est a Europei Centrale, în interiorul şi exteriorul arcului munţilor Carpaţi, pe cursul inferior al Dunării, cu ieşire la Marea Neagră, la o distanţă faţă de extremităţile continentului, ce variază între 1.050 km şi 2.800 km.Poziţia geografică şi lungimea frontierelor României sunt redate în tabelele I.1. şi I.2.Tabelul I.1. Poziţia geografică a României┌─────────────────────────┬──────────┬─────────────────────┬──────────────────┐│ Punctul extrem │Judeţul │Longitudine estică*1)│Latitudine nordică│├──────┬──────────────────┼──────────┼─────────────────────┼──────────────────┤│Nord │Satul Horodiştea │Botoşani │ 26°42'05" │ 48°15'06" │├──────┼──────────────────┼──────────┼─────────────────────┼──────────────────┤│Sud │Oraşul Zimnicea │Teleorman │ 25°23'32" │ 43°37'07" │├──────┼──────────────────┼──────────┼─────────────────────┼──────────────────┤│Est │Oraşul Sulina │Tulcea │ 29°41'24" │ 45°09'36" │├──────┼──────────────────┼──────────┼─────────────────────┼──────────────────┤│Vest │Comuna Beba Veche │Timiş │ 20°15'44" │ 46°07'27" │└──────┴──────────────────┴──────────┴─────────────────────┴──────────────────┘    *1)după GreenwichTabelul I.2. Lungimea frontierelor României┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Lungimea frontierelor (km) ││ Graniţe ├─────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┤│ │ Totală │ Terestră │ Fluvială │ Maritimă │├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤│Total graniţă │ 3149,9 │ 1085,6 │ 1816,9 │ 247,4 │├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤│Bulgaria │ 631,3 │ 139,1 │ 470,0 │ 22,2 │├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤│Iugoslavia │ 546,4 │ 256,8 │ 289,6 │ - │├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤│Republica Moldova │ 681,3 │ - │ 681,3 │ - │├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤│Ucraina │ 649,4 │ 273,8 │ 343,9 │ 31,7 │├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤│Ungaria │ 448,0 │ 415,9 │ 32,1 │ - │├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤│Marea Neagră │ 193,5 │ - │ - │ 193,5 │└──────────────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┘    Sursa: Strategia Protecţiei MediuluiSuprafaţa României este de 238391 kmp, fiind a treisprezecea ţară din Europa ca întindere.I.1.1. Date de geografie fizicăRelieful României se compune din trei trepte majore şi anume: cea înaltă a Munţilor Carpaţi (cel mai înalt vârf - Moldoveanu 2544 m), cea medie, care corespunde subcarpaţilor, dealurilor şi podişurilor şi cea joasă, a câmpiilor, luncilor şi Deltei Dunării (cea mai tânără unitate de relief, în continuă formare şi cu o altitudine medie de 0,52 m).Alături de Dunăre şi Marea Neagră, Munţii Carpaţi constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritorială a României. Aceştia sunt o bogăţie naturală de importanţă globală, care combină valoarea ecologică imensă cu bogăţia culturală şi diferite moduri de viaţă.Munţii Carpaţi sunt numiţi, pe bună dreptate, "coloana vertebrală" a spaţiului mioritic şi ocupă o suprafaţă de 66303 kmp, adică aproximativ 27,9% din suprafaţa ţării. Din cununa Carpaţilor, relieful coboară în trepte, dispuse aproape concentric. Cea mai mare parte a reliefului ţării se dezvoltă pe marea unitate structurală a orogenului carpatic, iar toate unităţile de relief de la exterior sunt constituite din sedimente de provenienţă carpatică, formarea lor fiind rezultatul evoluţiei lanţului carpatic.Clima României este temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest şi continental excesive dinspre nord-est. Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la vest la est, cifrându-se de la 600 mm la 500 mm în Câmpia Română, la sub 400 mm în Dobrogea, în timp ce în zonele montane ating 1000-1400 mm.Flora este alcătuită din specii de plante care apar şi se dezvoltă spontan, precum şi specii care s-au înmulţit artificial în diferite regiuni. Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de păduri de conifere (îndeosebi molid) şi păduri de fag. Pe culmile înalte se află pajişti alpine şi tufărişuri de jneapăn, ienupăr, afin şi altele. În regiunile de deal şi de podiş se întâlnesc păduri de foioase.Vegetaţia de stepă şi de silvostepă, care ocupă zonele cu deficit de umiditate din Podişul Dobrogei, Câmpia Română, Podişul Moldovei şi Câmpia de Vest, a fost în cea mai mare parte, înlocuită prin culturi agricole.Pădurile ocupă doar 26,7% din suprafaţa ţării.Fauna include majoritatea speciilor de animale care trăiesc în libertate, precum şi specii care au fost reproduse artificial într-o anumită regiune.Apele curgătoare ale României sunt dispuse radial, cele mai multe având izvoarele în Munţii Carpaţi, iar principalul colector al acestora este fluviul Dunărea, care străbate ţara în partea sudică pe o lungime de 1.075 km şi se varsă în Marea Neagră.Reţeaua hidrografică a României are aproape întreaga suprafaţă (97,8%) cuprinsă în bazinul fluviului Dunărea, cu excepţia unei părţi din râurile Dobrogei, care se varsă în Marea Neagră.Râurile interioare (4.864 inventariate şi codificate) au o lungime totală de 78.905 km. Lungimea principalelor cursuri de apă este prezentată în tabelul I.3.    Tabelul I.3. Lungimea principalelor cursuri de apă de pe teritoriulRomâniei┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐│Denumirea cursului de apă│ Lungimea cursului de apă│Suprafaţa bazinului(kmp)││ │ (km) │ │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Dunăre │ 1075 │ 33250*1) │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Mureş │ 761 │ 27890 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Prut │ 742 │ 10990 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Olt │ 615 │ 24050 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Siret │ 559 │ 42890 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Ialomiţa │ 417 │ 10350 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Someş │ 376 │ 15740 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Argeş │ 350 │ 12550 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Jiu │ 339 │ 10080 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Buzău │ 302 │ 5264 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Dâmboviţa │ 286 │ 2824 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Bistriţa │ 283 │ 7039 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Jijia │ 275 │ 5757 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Târnava Mare │ 246 │ 6253 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Timiş │ 244 │ 5673 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Crişul Alb │ 234 │ 4240 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Vedea │ 224 │ 5430 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Moldova │ 213 │ 4299 │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│Bârlad │ 207 │ 7220 │└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘    *1) Fără afluenţii care formează bazine de ordinul 1.Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României, 2002Fluviul Dunărea şi Marea Neagră constituie ecosisteme distincte care, pe teritoriul aparţinând României, au o importanţă economică şi ecologică aparte.Dunărea este coloana de transport pe căile interioare de apă ale Europei. Prin canalele Dunăre - Marea Neagră şi Rin - Main - Dunăre se leagă două mări, Marea Nordului şi Marea Neagră, creând perspectiva creşterii traficului pe apă al mărfurilor pe teritoriul României. Dunărea este sursă de apă pentru diverse folosinţe, sursă de hrană (faună piscicolă) şi sursă de energie ieftină, prin hidrocentralele electrice de la Porţile de Fier I şi II.Marea Neagră este poarta României spre mări şi oceane, iar zona de litoral şi de platou continental oferă condiţii pentru valorificarea bogăţiilor subterane (petrol, gaze naturale), acvatice (fauna piscicolă) şi de pe uscat (turism, agrement).Canalul Dunăre-Marea Neagră, construit între 1975 şi 1984, leagă Dunărea (la sud de oraşul Cernavodă) cu Marea Neagră (la Agigea, la sud de Constanţa) şi scurtează drumul spre Constanţa cu aproape 400 km. Canalul, care poate fi utilizat în ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o lăţime între 110 şi 140 de metri şi o adâncime între 7 şi 8,5 metri, şi poate primi nave cu un pescaj de până la 5,5 metri. O dată cu deschiderea pentru trafic în 1992 a canalului Main-Dunăre de pe teritoriul Germaniei a fost realizată legătura directă între Marea Neagră şi Marea Nordului (între porturile Constanţa şi Rotterdam).Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (de diverse tipuri genetice), răspândite în toate unităţile majore de relief şi de origini variate, de la cele glaciare în zona muntoasă (lacul Mioarelor - Munţii Făgăraş la 2.282 m altitudine), la limanele fluvio-maritime (lacul Techirghiol la 1,5 m altitudine) şi lacuri antropice, construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic, pentru alimentare cu apă, irigaţii, piscicultura şi agrement.Apele minerale constituie o resursă regenerabilă, încă insuficient valorificată, deşi unele din ele sunt apreciate pe plan mondial prin calităţile lor. Din rezerva totală de ape minerale ce pot fi îmbuteliate, de 122 mii mc/zi, se valorifică circa 40%.Solul reprezintă formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei; este format dintr-o succesiune de straturi care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi materialelor organice, sub acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera.Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile din Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Dobrogea şi alte zone (26,7% din învelişul de sol).Din suprafaţa totală a ţării de 238.391 kmp, 62% reprezintă suprafaţa agricolă, 26,7% -pădurile, 3,7% - apele şi 7,3% - alte suprafeţe. Astfel, solurile agricole ocupă 14,8 milioane ha (0,65 ha/loc), cele arabile reprezintă 9,34 milioane ha (0,41 ha/loc), iar cele forestiere cea 6,7 milioane ha (0,3 ha/loc).Pentru desfăşurarea în bune condiţii a diferitelor activităţi economice care generează presiuni asupra mediului a fost necesară punerea la punct a unor instrumente de gestionare a capitalului natural care să răspundă unor cerinţe de protecţie şi asigurare a valorii ecologice. Astfel, au fost delimitate mai multe categorii de arii protejate: rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, parcuri naturale.I.1.2. Date de geografie administrativăDin punct de vedere administrativ, România este organizată în 41 judeţe, cuprinde 265 municipii şi oraşe. Cele 40 de judeţe vor fi grupate în 7 regiuni, la care se adaugă municipiul Bucurestiul şi judeţul Ilfov care reprezintă a 8-a regiune. Acestea sunt prezentate în figura I.3.Populaţia României este de 21.794.793 locuitori (conform unor date preliminare de la recensământul din martie 2002).    Tabel I.4. Evoluţia populaţiei pe ultimii 5 ani┌────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────┐│ │ │ Populaţia pe medii ││ │ ├────────────────────┬─────────────────┤│ Anul │ Total │ Mediul urban │ Mediul rural │├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤│ 1998 │ 22.502.803 │ 12.347.886 │ 10.154.917 │├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤│ 1999 │ 22.458.022 │ 12.302.729 │ 10.155.293 │├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤│ 2000 │ 22.435.205 │ 12.244.598 │ 10.190.607 │├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤│ 2001 │ 22.408.393 │ 12.243.748 │ 10.164.645 │├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤│ 2002 │ 21.794.793 │ 11.608.735 │ 10.186.058 │└────────────┴──────────────────┴────────────────────┴─────────────────┘    Sursa: Institutul Naţional de Statisitcă - Anuarele Statistice1999 - 2002Densitatea populaţiei pe judeţe este reprezentată în figura I.4. La nivel naţional densitatea populaţiei este de 94 loc/kmp.Oraşele principale sunt: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Galaţi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila.Cel mai mare oraş şi cel mai important centru politic, economic şi cultural-ştiinţific al ţării - municipiul Bucureşti - este împărţit în şase sectoare administrative. Oraşul are o suprafaţă de 228 kmp şi o populaţie de 1.996.814 locuitori, ceea ce înseamnă cea 11% din totalul populaţiei ţării.Porturile principale sunt:● la Marea Neagră: Constanţa, cel mai mare port românesc şi de asemenea cel mai mare port la Marea Neagră, cu un trafic de peste 80 milioane tone pe an. Alte porturi la Marea Neagră sunt Mangalia (vechea colonie greacă Callatis, datând tot din secolul al Vl-lea î.e.n.) şi Sulina.● la Dunăre: Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa Călăraşi, Cernavodă, Hârşova, Macin, Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina.Aeroporturile principale sunt: Bucureşti-Otopeni cel mai important aeroport internaţional (deschis în 1970), situat la 18 km de Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Arad, Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş, Tulcea.I.1.3. Date de geografie economicăEvoluţia principalului indicator macroeconomic, produsul intern brut (PIB), care reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor rezultate din procesele de producţie în cadrul economiei naţionale pentru a fi consumate, investite, stocate sau exportate, este prezentată în figura I.5.Această evoluţie a produsului intern brut a fost estimată în condiţii comparabile din punct de vedere metodologic. În acest sens, pentru perioada 1999-2002, indicii de volum au avut ca an de bază anul 1998, acesta fiind primul an pentru care s-a calculat produsul intern brut pe baza metodologiei SEC 1995*1).---------*1) Începând cu anul 1989 conturile naţionale ale României au fost elaborate pe baza metodologiei Sistemului European de Conturi Economice Integrate 1979 (SEC 1979). Din anul 1998 s-a trecut la utilizarea noului Sistem European de Conturi 1995 (SEC 1995). Datele pentru anul 1998 au fost elaborate conform principiilor metodologice ale celor două sisteme (SEC 1979 şi SEC 1995), asigurându-se astfel un an de legătură între cele două versiuni ale SEC. Începând cu anul 1999, calculul s-a realizat numai pe baza cerinţelor metodologice ale SEC 1995.Figura I.7. Evoluţia PIB-ului, exportului şi importului de bunuri în ultimii 5 ani (1997=100%)Sursa: Prelucrare ICIM - date de la Institutul Naţional de StatisticăEvoluţia producţiei industriale a înregistrat fluctuaţii importante. Producţia industrială în anul 2001 a înregistrat o scădere cu 7,1 % faţă de 1997, declinul fiind determinat de subutilizarea multor întreprinderi şi de existenţa unor disponibilizări masive, precum şi de reducerea cererii. Scăderea producţiei industriale a avut loc în toate cele trei sectoare (în industria extractivă cu 18,3 %, în sectorul energiei electrice şi termice, gaze şi apă cu 21,6 %, iar în industria prelucrătoare cu 6,0 %).Figura I.8. Structura producţiei industriei prelucrătoare în anul 2001Sursa: Institutul Naţional de StatisticaStrategia economică a României pe termen mediu, precum şi Planul de acţiune al Programului de guvernare în perioada 2001-2004, evidenţiază necesitatea dezvoltării sectorului energetic în condiţiile dezvoltării durabile. Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic înseamnă în mod esenţial satisfacerea necesarului de energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate, de siguranţă în alimentare şi de utilizare eficientă a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului.În contextul energetic naţional, dezvoltarea durabilă implică satisfacerea cererilor de energie, nu prin creşterea furnizării acesteia (cu excepţia energiilor regenerabile), ci prin reducerea consumului, prin perfecţionarea tehnologiilor, prin restructurarea economiei şi prin schimbarea mentalităţii privind utilizarea eficientă a energiei.Producerea de energie electrică având la bază materiile fosile şi minerale constituie un important factor de diminuare a resurselor neregenerabile iar combustia cărbunelui, a gazelor naturale şi a petrolului duc la emisia în atmosferă de substanţe poluante (pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, dioxid de carbon etc).Pentru perioada 2001-2004, totalul resurselor energetice primare necesare acoperirii cererii de energie se estimează a fi cuprins între 64,7 şi 71,5 milioane tcc.România are un grad ridicat de dependenţă de importurile de resurse energetice, între care 30% la gaze naturale şi 54% la petrol, situaţie care tinde să se accentueze datorită procesului de epuizare a rezervelor autohtone de hidrocarburi. Pentru acoperirea consumului intern de resurse energetice, importurile vor ajunge în 2004 la 6 miliarde mc gaze naturale şi la 1,4 milioane tone păcură pentru termocentrale.Agricultura, prin particularităţile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor biologice naturale), reprezintă una din activităţile economice de o importanţă majoră în România.Suprafaţa agricolă a ţării a crescut în anul 2001 cu 0,43 % faţă de anul 1996. În schimb, în aceeaşi perioadă a scăzut suprafaţa pădurilor cu 1,22 %, a drumurilor şi căilor ferate cu 1,77 % şi a apelor 1,08%. Alte suprafeţe (în general terenurile neproductive) au crescut cu 8,89 %.Analizând evoluţia repartiţiei terenurilor agricole, pe tipuri de folosinţe, în anii 1996-2001 se constată că suprafaţa terenurilor arabile se menţine la cea 63 % din totalul suprafeţei agricole, iar restul se repartizează între păşuni (cea 23 %), fâneţe (cea 10 %), vii (1,8 %) şi livezi (1,7 %).În mediul rural, agricultura reprezintă activitatea economică predominantă, ocupând peste 70% din forţa de muncă. Ea este singura ramură a economiei româneşti în care predomină persoanele în vârstă. Aproape 52 % din populaţia ocupată în agricultură avea, în anul 2001, 50 de ani şi peste, iar cca. 23 % 65 de ani şi peste. Doar 28 % din populaţia ocupată în agricultură erau tineri sub 35 de ani. Forţa de muncă în agricultură de sub 40 de ani ar fi suficientă pentru exploataţii de dimensiuni optime cu dotare corespunzătoare. Ca urmare a predominanţei persoanelor în vârstă în sectorul agricol, climatul general este mai puţin receptiv la inovare.Sectorul transporturilor a fost şi rămâne în continuare un important consumator de energie (hidrocarburi şi energie electrică).În prezent se fac eforturi importante pentru realizarea de noi autostrăzi şi pentru înzestrarea transportului urban, cu noi vehicule.Liniile de cale ferată în exploatare au fost la sfârşitul anului 2001 de 11.015 km faţă de 11.385 km în 1996.Situaţia drumurilor publice la sfârşitul anului 2001 este prezentată în tabelul I.5.    Tabelul I.5. Drumurile publice┌─────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┐│Tip drumuri │ l996 │ l997 │ l998 │ l999 │ 2000 │ 2001│├─────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤│Drumuri publice - total (km) │73.160 │73.161 │73.260 │73.435 │78.479 │78.492│├─────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤│Modernizate │17.716 │l7.813 │l8.031 │l8.084 │l9.418 │l9.868│├─────────────────────────────┼───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┤│Din total drumuri publice: │ │├─────────────────────────────┼───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┤│Drumuri naţionale │14.683 │14.683 │14.683 │14.685 │14.824 │14.822│├─────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤│Drumuri judeţene şi comunale │58.477 │58.478 │58.577 │58.750 │63.655 │63.670│├─────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤│Densitatea drumurilor publice│ │ │ │ │ │ ││pe 100 kmp teritoriu │30,7 │30,7 │30,7 │30,8 │32,9 │32,9 │└─────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┘    Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României,2002Construcţiile au înregistrat o scădere până în anul 1996 după care se observă o evoluţie net ascendentă până în anul 2001. Astfel, sumele investite în lucrările de construcţii la nivelul anului 2001, au crescut de 8 ori faţă de anul 1996 şi de 3 ori faţă de 1998.Creşterea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2001 faţă de 1998, în cadrul formei de proprietate majoritar privată, de circa patru ori, faţă de cea majoritar de stat unde creşterea a fost de două ori, la nivelul aceluiaşi an.Principalele puncte turistice din România sunt: capitala ţării - Bucureşti, litoralul Mării Negre cu staţiunile sale, Delta Dunării, Munţii Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situată în nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri şi biserici, ale căror picturi exterioare (datând din secolul XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş, sudul Transilvaniei, incluzând ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei dacice) şi nordul Olteniei.Figura I.11. Evoluţia înnoptărilor în structurile de cazare turisticăSursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României - 2002Reţeaua de cazare a turiştilor, existentă, are 3.266 de unităţi de cazare, având o capacitate existentă de 277.047 locuri. Dintre ele sunt 829 de hoteluri, cu un total de 157.703 locuri de cazare. Capacitatea de cazare a turiştilor, în funcţiune, este de 51.882 locuri (mii locuri-zile), din care 34.339 în hoteluri (mii locuri-zile). Privatizarea unităţilor şi a serviciilor din turism este în plină desfăşurare.Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate, în anul 2001 se prezintă în figura I.12.Figura I.12. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate pentru anul 2001Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României, 2002I.1.4. Surse de date privind generarea şi gestionarea deşeurilorPlanul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost realizat pe baza datelor şi informaţiilor existente, principalele surse de date fiind prezentate succint în cele ce urmează.Începând cu anul 1993 a fost creată, în urma unui contract între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare privind Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti, baza de date privind generarea şi gestionarea deşeurilor la nivel naţional. Datele se referă atât la deşeurile industriale, cât şi la deşeurile municipale.Din 1999, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 155/1999; această hotărâre a introdus obligativitatea agenţilor economici de a-şi ţine evidenţa deşeurilor, de a le raporta la cererea autorităţilor judeţene de mediu (APM) şi de a le clasifica conform cerinţelor europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor). În anul 2002 această hotărâre a fost abrogată prin Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO 659/05.09.2002), care a introdus totodată noua Listă de deşeuri, inclusiv deşeurile periculoase. De asemenea, România raportează date privind deşeurile din 1995 către sistemul de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeană de Mediu (prin reţeaua EIONET).Cantităţile de deşeuri generate au variat semnificativ de la un an la altul (vezi tabelul I.6.), din motive cum ar fi:● modificările survenite în activităţile companiilor industriale şi de prestări servicii;● înregistrarea sau neînregistrarea ca deşeu a sterilului de la excavarea minereurilor;● modul de evaluare a cantităţii de către fiecare generator (cântărire sau estimare);● conştientizarea diferită de către generatorii de deşeuri a importanţei activităţii de colectare şi raportare a datelor;● controlul diferit, din partea autorităţilor de mediu locale, privind îndeplinirea obligaţiilor legale de colectare şi raportare a datelor de către generatorii de deşeuri;● modificarea periodică chestionarelor de anchetă în vederea îmbunătăţirii acestora (în 2000 şi 2002).    Tabel I.6. Generarea deşeurilor la nivel naţional (exclusiv steril minier)┌──────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐│ Parametru │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ 2001 │ 2002 ││──────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Cantitatea totală de │ 48,00 │ 42,66 │ 42,68 │ 33,26 │ 41,22 │ 34,08 ││deşeuri (mil.tone) │ │ │ │ │ │ │└──────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘Pentru următorii ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor îşi propune să îmbunătăţească modul de raportare, colectare şi prelucrare a datelor printr-o strânsă colaborare cu ICIM şi Institutul Naţional de Statistică.I.2. PRINCIPII ŞI OBIECTIVE STRATEGICEPrincipiile de bază ale politicii de mediu a României sunt stabilite în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.Principalele principii care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmează:Principiul protecţiei resurselor primare este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive"), stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.Principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului, stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora.Principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate pe cât posibil pe teritoriul naţional şi cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este acceptat numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor privind comerţul internaţional cu deşeuri.Principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborat pentru perioada 2003 - 2013. În conformitate cu prevederile articolului 8(1) alin.7 din OUG nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor va fi revizuit periodic avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului, fără să se depăşească, însă, 5 ani.Având în vedere perioada pentru care a fost elaborat, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu,. Totuşi, se regăsesc şi acţiuni cu termene mai îndepărtate, ca de exemplu anul 2020. Acestea au fost păstrate întrucât la elaborarea planului s-a avut în vedere şi o viziune pe termen lung ce derivă din implementarea anumitor directive cum ar fi depozitarea, incinerarea, etc, avându-se în vedere conştientizarea factorilor de decizie şi a factorilor interesaţi asupra necesităţii continuării implementării legislaţiei naţionale şi europene.Obiectivele strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, precum şi măsurile necesare în următorii 10 de ani, în domeniul gestionării deşeurilor, sunt prezentate sintetic în tabelele I.7 - I.10, după cum urmează:Tabelul I.7. Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilorTabelul I.8. Obiective şi ţinte specifice privind gestionarea anumitor fluxuri de deşeuriTabelul I.9. Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor periculoaseTabelul I.10. Obiective şi ţinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri periculoase*Font 8*    Tabelul I.7. Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor┌────────────────────────┬─────────────────────────────┬──────────────────────────────┬────────────────┐│Domeniul / Activitatea │ Obiective principale │ Obiective subsidiare │ Ţinte │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│1.Politica şi cadrul le-│1.1.Armonizarea politicii şi │1.1.1.Crearea cadrului legis- │Definitivarea ││gislativ │legislaţiei naţionale în do- │lativ adecvat pentru întreg │întregului cadru││ │meniul gestionării deşeurilor│sistemul de gestionare a deşe-│legislativ. ││ │cu politicile şi prevederile │urilor cu specificarea clara a│Termen: 2007 ││ │legislative europene, precum │tuturor "pârtilor implicate │ ││ │şi cu prevederile acordurilor│(asociaţii profesionale, pa- │ ││                        │şi convenţiilor internaţiona-│tronale,ONG-uri, sindicate,so-│                ││                        │le la care România este parte│cietatea civilă etc.)",respon-│                ││ │ │sabilităţilor şi obligaţiilor │ ││ │ │acestora │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│ │1.2. Integrarea problematicii│1.2.1.Corelarea politicii şi a│Termen:Permanent││ │de gestionare a deşeurilor în│actelor normative interne cu │ ││ │politicile sectoriale şi de │prevederile legislative euro- │ ││ │companie. │pene şi internaţionale în do- │ ││ │ │meniul gestiunii deşeurilor │ ││ │ │(completarea şi corelarea cu │ ││ │ │viitoarele acte legislative │ ││ │ │internaţionale/europene) │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│ │1.3. Creşterea eficientei de │1.3.1.Creşterea ponderii acor-│ ││ │aplicare a legislaţiei în do-│date aplicării legislaţiei şi │Termen:Permanent││ │meniul gestiunii deşeurilor. │controlului acesteia în cadrul│ ││ │ │activităţii organelor de mediu│ ││ │ │cu atribuţii în domeniul de- │ ││ │ │şeurilor │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │1.3.2.Întărirea capacităţii │Termen:Permanent││ │ │instituţionale │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │1.3.3.Încurajarea iniţiativei │Privatizarea a ││ │ │private în domeniul gestionă- │70% din servici-││ │ │rii deşeurilor │ile de gestiune ││ │ │ │a deşeurilor ││ │ │ │Termen 2007 │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│2. Aspecte instituţiona-│2.1.Adaptarea şi dezvoltarea │2.1.1.Crearea condiţiilor pen-│Modificarea Re- ││le şi organizatorice    │cadrului instituţional şi or-│tru eficientizarea structuri- │gulamentului de ││ │ganizatoric în vederea înde- │lor instituţionale şi a siste-│Organizare şi ││ │plinirii cerinţelor naţionale│melor aferente activităţilor │Funcţionare al ││ │şi compatibilizarea cu struc-│de gestionare a deşeurilor. │APM-urilor ││ │turile europene. │ │Termen: 2004 ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │2.1.2.Întărirea capacităţii │ ││ │ │administrative a instituţiilor│Termen:Permanent││ │ │guvernamentale la toate nive- │ ││ │ │lele (naţional, regional, ju- │ ││ │ │deţean, local) cu competente │ ││ │ │şi responsabilităţi în aplica-│ ││ │ │rea legislaţiei │ │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│3. Resursele umane │3.1. Asigurarea resurselor │3.1.1.Asigurarea de personal │ ││ │umane ca număr şi pregătire │suficient şi bine pregătit │Termen: 2007 ││ │profesională │profesional şi dotări cores- │ ││ │ │punzătoare la toate nivelele, │ ││ │ │atât în sectorul public, cat │ ││ │ │şi în sectorul privat. │ │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│4. Finanţarea sistemului│4.1. Crearea şi utilizarea de│4.1.1.Stimularea creării şi │ ││de gestionare a deşeu- │sisteme şi mecanisme econo- │dezvoltării unei pieţe viabile│Termen:Permanent││rilor │mico-financiare pentru gesti-│de deşeuri reciclabile │ ││ │onarea deşeurilor în condiţi-├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ile respectării principiilor │4.1.2.Optimizarea utilizării │ ││ │generale, cu precădere a │tuturor fondurilor disponibile│Termen:Permanent││ │principiului "poluatorul plă-│(fondul de mediu, fonduri pri-│ ││ │teşte" │vate, fonduri structurale, │ ││ │ │etc) pentru cheltuieli de ca- │ ││ │ │pital în domeniul gestionării │ ││ │ │deşeurilor │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │4.1.3.Îmbunătăţirea mecanis- │ ││ │ │melor economico-financiare │Termen: 2007 ││ │ │pentru gestionarea deşeurilor │ ││ │ │municipale (calculare taxe, │ ││ │ │programe naţionale speciale de│ ││ │ │la buget) │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │4.1.4.Îmbunătăţirea mecanisme-│ ││ │ │lor economico-financiare pen- │Termen: 2007 ││ │ │tru gestionarea deşeurilor în-│ ││ │ │dustriale (deşeuri rezultate │ ││ │ │direct din activităţi indus- │ ││ │ │triale), inclusiv a celor în- │ ││ │ │dustriale periculoase. │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │4.1.5.Crearea şi susţinerea │ ││ │ │unor mecanisme economico-fi- │Termen: 2007 ││ │ │nanciare adecvate pentru ges- │ ││ │ │tionarea fluxurilor de deşeuri│ ││ │ │speciale: acumulatori şi bate-│ ││ │ │rii, uleiuri uzate, anvelope │ ││ │ │uzate, ambalaje, electrice şi │ ││ │ │electronice, vehicule scoase │ ││ │ │din uz etc. (sisteme depozit, │ ││ │ │responsabilizarea producăto- │ ││ │ │rului, mecanisme de eco-finan-│ ││ │ │tare) │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │4.1.6.Utilizarea completa şi │ ││ │ │eficienta a fondurilor naţio- │Termen:Permanent││ │ │nale şi internaţionale dispo- │ ││ │ │nibile (ISPA, etc) │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │4.1.7.Finanţarea sistemului │ ││ │ │naţional de monitorizare în │Termen:Permanent││ │ │domeniul gestionării deşeurilor ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │4.1.8.Finanţarea securizării │ ││ │ │intermediare şi a reabilitării│Termen:Permanent││ │ │finale a zonelor contaminate │ ││ │ │orfane │ │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│5. Conştientizarea păr- │5.1.Promovarea unui sistem de│5.1.1.Intensificarea comunică-│ ││ţilor implicate │informare, conştientizare şi │rii între toate părţile impli-│Termen:Permanent││ │motivare implicate pentru │câte │ ││ │toate părţile implicate │ │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │5.1.2.Organizarea şi susţine- │ ││ │ │rea de programe de educare şi │Termen:Permanent││ │ │conştientizare a populaţiei, │ ││ │ │de către toate părţile impli- │ ││ │ │câte (autorităţi publice cen- │ ││ │ │trale şi locale, societăţi co-│ ││ │ │merciale, ONG-uri, instituţii │ ││ │ │publice, etc.) │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │5.1.3.Stimularea agenţilor │ ││ │ │economici ce finanţează acţi- │Termen: 2005 ││ │ │uni de educare şi conştienti- │ ││ │ │zare a populaţiei, prin dedu- │ ││ │ │ceri din sumele datorate la │ ││ │ │Fondul pentru Mediu │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │5.1.4.Elaborarea de ghiduri │ ││ │ │legislative şi documente în- │Termen: 2005 ││ │ │formative │ │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│6. Colectarea şi rapor- │6.1.Obţinerea de date şi în- │6.1.1.Îmbunătăţirea sistemului│ ││tarea de date şi infor- │formaţii complete şi corecte,│naţional de colectare, prelu- │Termen: 2006 ││maţii privind gestiona- │care să corespundă cerinţelor│crare şi analizare a datelor │ ││rea deşeurilor │de raportare la nivel naţio- │şi informaţiilor privind ges- │ ││ │nal şi european │tionarea deşeurilor │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │6.1.2.Îmbunătăţirea sistemului│ ││ │ │de raportare la nivel european│Termen:Permanent││ │ │european şi internaţional a │ ││ │ │datelor privind gestiunea de- │ ││                        │                             │şeurilor                      │                │ ├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│7. Prevenirea generării │7.1.Maximizarea prevenirii │7.1.1.Promovarea şi aplicarea │ ││deşeurilor │generării deşeurilor │principiului prevenirii în │Termen:Permanent││ │ │industrie │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │7.1.2.Promovarea şi aplicarea │ ││ │ │principiului prevenirii la │Termen:Permanent││ │ │consumator │ │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│8. Valorificarea poten- │8.1. Exploatarea tuturor po- │8.1.1.Dezvoltarea pieţii pentru ││ţialului util din deşe- │sibilităţilor de natura teh- │materiile prime secundare şi │Termen:Permanent││uri │nica şi economică privind │susţinerea promovării utiliză-│ ││ │valorificarea deşeurilor │rii produselor obţinute din │ ││ │ │materiale reciclate │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │8.1.2. Decuplarea generării │ ││ │ │deşeurilor de creşterea econo-│2013 ││ │ │mica şi realizarea unei redu- │ ││ │ │ceri globale a volumului de │ ││ │ │deşeuri │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│ │8.2.Dezvoltarea activităţilor│8.2.1.Promovarea prioritara a │Valorificarea a ││ │de valorificare materială şi │valorificării materiale în mă-│circa 10% din ││ │energetica │sura posibilităţilor tehnice │deşeuri menajere││ │ │şi economice în condiţii de │31 dec. 2010 ││ │ │siguranţa pentru sănătatea po-│ ││ │ │pulaţiei şi mediu │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │8.2.2.Promovarea valorificării│Valorificarea ││ │ │energetice în instalaţii cu │energetică a ││ │ │randament energetic ridicat în│circa 10% din ││ │ │cazul în care valorificarea │deşeurile muni- ││ │ │materială nu este fezabila din│cipale: 2020 ││ │ │punct de vedere tehnico-econo-│Conformarea cu ││ │ │mic, beneficiul energetic re- │Directiva UE a ││ │ │zultat în urma incinerării │tuturor instala-││ │ │este pozitiv şi exista posibi-│ţiilor de inci- ││ │ │litatea utilizării eficiente a│nerare a deşeu- ││ │ │energiei rezultate │proprii: 2007 ││ │ │ │Conformarea cu ││ │ │ │Directiva UE a ││ │ │ │instalaţiilor de││ │ │ │co-incinerare: ││ │ │ │2007 │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│9. Colectarea şi trans- │9.1. Asigurarea deservirii │9.1.1.Extinderea sistemelor de│Colectarea a ││portul deşeurilor │unui număr cât mai mare de │colectare a deşeurilor în me- │84% din deşeuri-││ │generatori de deşeuri de că- │diul urban şi rural │le municipale ││ │tre sistemele de colectare │ │generate: 2013 ││ │şi transport a deşeurilor ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │9.1.2.Optimizarea schemelor de│Termen:Permanent││ ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│ │9.2. Asigurarea celor mai │9.2.1.Stabilirea unor princi- │ ││ │bune opţiuni pentru colecta- │pii şi cerinţe unitare care să│Termen: 2007 ││ │rea şi transportul deşeurilor│stea la baza funcţionarii tu- │ ││ │în vederea unei cât mai efi- │turor companiilor de salubri- │ ││ │ciente valorificări şi elimi-│tate │ ││ │nări a deşeurilor ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │9.2.2.Separarea fluxurilor de │ ││ │ │deşeuri periculoase de cele │2004-2017 ││ │ │nepericuloase │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │9.2.3.Introducerea şi extinde-│ ││ │ │rea colectării selective la │2004-2017 ││ │ │sursa a deşeurilor │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │9.2.4.Controlul activităţii de│ ││ │ │transport deşeuri pe plan │ ││ │ │intern: │ ││ │ │întărirea capacităţii institu-│ ││ │ │ţionale de control; │începând cu 2004││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │9.2.5.Eficientizarea controlu-│ ││ │ │lui activităţii de transport │ ││ │ │deşeuri peste frontiera: │ ││ │ │- stabilirea cadrului legal şi│ ││ │ │instituţional care să permită │2004-2007 ││ │ │aplicarea directa a Regulamen-│ ││ │ │tului 259/93/CEE; │ ││ │ │- stabilirea autorităţii com- │ ││ │ │petente; │ ││ │ │- întărirea capacităţii insti-│ ││ │ │tuţionale de control; │2004-2007 ││ │ │- implementarea Regulamentului│ ││ │ │259/93/CEE. │2004-2007 ││ │ │ │începând cu 2007│├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│10. Tratarea deşeurilor │10.1. Promovarea tratării de-│10.1.1.Încurajarea tratării │ ││ │şeurilor în vederea asigură- │deşeurilor în vederea: │Termen:Permanent││ │rii unui management ecologic │- valorificării │ ││ │raţional │- facilitării manipulării │ ││ │ │- diminuării caracterului │ ││ │ │periculos │ ││ │ │- diminuării cantităţilor de │ ││ │ │deşeuri eliminate final în │ ││ │ │condiţii de siguranţă pentru │ ││ │ │sănătatea populaţiei şi mediu │ │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│11. Eliminarea deşeuri- │11.1. Eliminarea deşeurilor │11.1.1. Asigurarea capacităţi-│Construirea a ││lor │în conformitate cu cerinţele │lor necesare pentru eliminarea│circa 50 depozi-││ │legislaţiei în domeniul ges- │deşeurilor prin promovarea cu │te clasa b) de ││ │tiunii deşeurilor în scopul │prioritate a instalaţiilor de │capacitate medie││ │protejării sănătăţii popula- │eliminare la nivel zonal. │de 100.000 t/an ││ │laţiei şi a mediului │ │şi maximum 15 ││ │ │ │depozite clasa ││ │ │ │b) de capacitate││ │ │ │medie de 50.000 ││ │ │ │t/an până în ││ │ │ │2017 ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │11.1.2. Închiderea depozitelor│ ││ │ │de deşeuri neconforme cu ce- │Termen:Etapizat ││ │ │rinţele UE │până în 2017 │├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤│12. Cercetare-dezvoltare│12.1.Încurajarea şi susţine- │12.1.1.Adaptarea la condiţiile│Termen:Permanent││ │rea cercetării romaneşti în │locale a unor tehnologii cura-│ ││ │domeniul gestionării integra-│te de producţie. │ ││ │te a deşeurilor. ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │12.1.2. Elaborarea de tehno- │ ││ │ │logii noi pentru neutralizarea│Termen:Permanent││ │ │şi eliminarea deşeurilor peri-│ ││ │ │culoase. │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │12.1.3.Creşterea disponibili- │ ││ │ │tăţii pentru dezvoltarea de │Termen:Permanent││ │ │noi soluţii pentru prevenire, │ ││ │ │minimizare, reciclare şi eli- │ ││ │ │minare a acestora. │ ││ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤│ │ │12.1.4. Diseminarea informaţi-│ ││ │ │ilor privind noi soluţii pre- │Termen:Permanent││ │ │cum şi noi tehnologii │ │└────────────────────────┴─────────────────────────────┴──────────────────────────────┴────────────────┘Tabelul I.8. Obiective şi ţinte specifice anumitor fluxuri de deşeuri*Font 8*┌─────────────────────┬──────────────────────┬─────────────────────────────────┬───────────────────────┐│Categoria de deşeuri │ Sub-categoria │ Obiective │ Ţinte │├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│1. Deşeuri din agri- │1.1.Deşeuri vegetale, │1.1.1. Eficientizarea controlului│Termen: 2010 ││cultura, creşterea │dejecţii, rumeguş, │privind depozitarea deşeurilor │ ││animalelor, silvi- │deşeuri de la │netratate │ ││cultura şi industria │industrializarea ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│lemnului, industria │lemnului │1.1.2.Încurajarea valorificării │Valorificarea materială││alimentară │ │prin procedee aerobe şi anaerobe │sau energetica a circa ││ │ │ │50% din deşeurile bio- ││ │ │ │degradabile până în ││ │ │ │2013 ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │1.1.3. Susţinerea valorificării │Valorificarea energeti-││ │ │energetice acolo unde recuperarea│că a 50% din cantitatea││ │ │materială nu este tehnico-econo- │de rumeguş până în 2013││ │ │mic fezabila, în condiţii de şi- │ ││ │ │guranţa pentru sănătatea popula- │ ││ │ │ţiei şi mediu. │ │├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│2. Deşeuri de la │2.1. Zgura, cenuşa de │2.1.1. Susţinerea valorificării │Valorificarea în con- ││producerea energiei │vatra, cenuşa zbură- │materiale şi energetice │strucţii a 30% din ce- ││termice şi electrice,│toare şi gipsul de la │ │nuşa zburătoare şi gip-││incinerare şi co- │centrale termoelec- │ │sul rezultat de la ter-││incinerare │trice │ │mocentrale până în 2015││ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │2.2. Zgura, cenuşa de │2.2.1.Tratare înaintea depozita- │Tratarea tuturor cânţi-││ │vatră, cenusa zbură- │rii în cazul în care recuperarea │tăţilor de zgura,cenuse││ │toare, gips de la în- │nu este posibila │şi gips până în 2017 ││ │stalaţii de incinerare│ │ ││ │şi co-incinerare │ │ │├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│3. Deşeuri din con- │3.1. Deşeuri din │3.1.1. Susţinerea reutilizarii şi│Recuperarea şi valori- ││strucţii şi demolări │construcţii şi │reciclării deşeurilor din con- │ficarea materială şi/ ││ │demolări (contaminate │strucţii şi demolări necontami- │sau energetica a deşeu-││ │şi necontaminate) │nate │rilor rezultate din de-││ │ │ │molări ││ │ │ │- responsabilitatea ││ │ │ │industriei - ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │3.1.2.Tratarea deşeurilor conta- │Dezvoltarea unor facili-│ │ │minate din construcţii şi demo- │taţi de tratare prin ││ │ │lări în vederea recuperării sau │inertizare a tuturor ││ │ │eliminării │deşeurilor contaminate ││                     │                      │                                 │rezultate din demolări/││ │ │ │construcţii (responsa- ││ │ │ │bilitatea industriei) ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │3.1.3. Dezvoltarea sistemului de │(responsabilitatea ││ │ │facilităţi în vederea eliminării │industriei) ││ │ │corespunzătoare │ ││ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │3.2.Deşeuri din │3.2.1.Reutilizarea şi reciclarea,│Implementarea practici-││ │excavarea solurilor │în măsura în care acestea nu sunt│lor de refolosire şi ││ │(contaminate şi │contaminate │valorificare materială ││ │necontaminate) │ │a tuturor deşeurilor ││ │ │ │rezultate din excavarea││ │ │ │solurilor (responsabi- ││ │ │ │litatea industriei) ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │3.2.2. Dezvoltarea sistemului de │Dezvoltarea unor facili-│ │ │facilităţi pentru tratarea de- │taţi de tratare prin ││ │ │şeurilor contaminate de la exca- │inertizare a tuturor ││ │ │varea solurilor în vederea recu- │deşeurilor contaminate ││ │ │perării sau eliminării şi elimi- │rezultate din excavarea││ │ │nării şi eliminarea corespunză- │solurilor (responsabi- ││ │ │toare │litatea industriei) ││ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │3.3.Deşeuri din con- │3.3.1.Reutilizarea şi reciclarea,│Implementarea practici-││ │strucţia drumurilor │în măsura în care acestea nu sunt│lor de refolosire şi ││ │ │contaminate │valorificare materială ││ │ │ │a 50% din deşeurile re-││ │ │ │zultate din construcţia││ │ │ │drumurilor (responsabi-││ │ │ │litatea industriei) ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │3.3.2.Tratarea deşeurilor conta- │Dezvoltarea unor faci- ││ │ │minate din construcţia drumurilor│litaţi de tratare prin ││ │ │în vederea recuperării sau elimi-│inertizare a tuturor ││ │ │nării şi eliminarea corespunză- │deşeurilor contaminate ││ │ │toare │rezultate din construc-││ │ │ │ţia drumurilor (respon-││ │ │ │sabilitatea industriei)│├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│4. Deşeuri provenite │4.1. Nămoluri prove- │4.1.1.Asigurarea, în măsura posi-│Organizarea valorifică-││de la staţiile de │nite de la staţiile │bilităţilor, a recuperării şi │rii agricole a nămolului│epurare │de epurare │utilizării ca fertilizant sau │necontaminat de la sta-││ │ │amendament agricol, a nămolurilor│ţiile de epurare orăşe-││ │ │ce corespund calităţii stabilite │neşti generat începând ││ │ │în cerinţele legale │din 2004 ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │4.1.2.Deshidratarea şi pre-trata-│Implementarea co-incine-│ │ │rea în vederea eliminării prin │rarii nămolurilor de ││ │ │co-incinerare în cuptoarele din │epurare după elaborarea││ │ │fabricile de ciment │studiilor de fezabili- ││ │ │ │tate de către companiile│ │ │ │de ciment ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │4.1.3.Prevenirea eliminării ne- │Termen: Permanent din ││ │ │controlate pe soluri │momentul adoptării re- ││ │ │ │glementarii interne ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │4.1.4.Prevenirea eliminării nămo-│Termen: Permanent din ││ │ │lurilor în apele de suprafaţă │momentul adoptării re- ││ │ │ │glementarii interne │├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│5. Deşeuri │5.1. Deşeuri │5.1.1.Reducerea cantităţii de de-│Reducerea cu 25% până ││biodegradabile │biodegradabile: │şeuri biodegradabile prin reci- │în 2010 ││ │menajere, deşeuri asi-│clare şi procesare (minimizarea │Reducerea cu 50% până ││ │milabile din comerţ, │materiei organice pentru reduce- │în 2013 ││ │servicii, industrie, │rea poluanţilor emisi prin levi- │Reducerea cu 65% până ││ │instituţii, deşeuri │gat şi gazul de depozit) │în 2016 ││ │stradale, nămoluri │ │ ││ │orăşeneşti │ │ │├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│6.Deşeuri de ambalaje│6.1.Ambalaje │6.1.1.Creşterea gradului de reu- │Termen: Permanent ││ │ │tilizare şi reciclabilitate a │ ││ │ │ambalajelor │ ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │6.1.2.Optimizarea cantităţii de │Termen: Permanent ││ │ │ambalaje pe produs ambalat (prin │ ││ │ │reproiectare) │ ││ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │6.2.Deşeuri de │6.2.1.Reducerea cantităţii de de-│Atingerea obiectivelor ││ │ambalaje │şeuri de ambalaje prin valorifi- │de reciclare de 60% din││ │ │care │greutate pentru hârtie ││ │ │ │şi carton şi a obiecti-││ │ │ │velor de reciclare de ││ │ │ │50% din greutate pentru││ │ │ │metal până la 31 Decem-││ │ │ │brie 2008; ││ │ │ │- Atingerea obiective- ││ │ │ │lor de reciclare de 15%││ │ │ │din greutate pentru lemn│ │ │ │până la 31 Decembrie ││ │ │ │2011; ││ │ │ │- Atingerea obiectivului│ │ │ │global de reciclare de ││ │ │ │55%, a obiectivului glo-│ │ │ │bal de valorificare de ││ │ │ │60%, a obiectivelor de ││ │ │ │reciclare de 22,5 % din││ │ │ │greutate pentru plastic,│ │ │ │(considerându-se numai ││ │ │ │materialul reciclat ca ││ │ │ │material plastic) şi a ││ │ │ │obiectivelor de reciclare│ │ │ │de 60% din greutate ││ │ │ │pentru sticlă, până la ││ │ │ │31 Decembrie 2013 ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │6.2.2.Creşterea cantităţilor de │Etape colectare selec- ││ │ │deşeuri de ambalaje colectate │tivă: ││ │ │precum şi a eficientei colectării│- 2003 - 2006: experi- ││ │ │selective a acestora │entare(proiecte pilot),││ │ │ │conştientizare populaţie│ │ │ │- 2007 - 2017: extinde-││ │ │ │rea colectării selec- ││ │ │ │tive-la nivel naţional;││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │6.2.3.Crearea şi optimizarea │ ││ │ │schemelor de valorificare mate- │Termen: începând din ││ │ │rială │2004 ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │6.2.4.Crearea şi optimizarea │Organizarea sistemelor ││ │ │schemelor de valorificare energe-│zonale şi valorificarea││ │ │tica a deşeurilor de ambalaje │energetică, eventual ca││ │ │("neadecvate" pentru valorificare│şi combustibil alterna-││ │ │materială) │tiv pentru cuptoarele ││ │ │ │de ciment, corelat cu ││ │ │ │punerea în funcţiune a ││ │ │ │instalaţiilor de proce-││ │ │ │sare adecvate ││ │ │ │Termen: începând din ││ │ │ │2005 │├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│7. Anvelope │7.1. Anvelope │7.1.1.Creşterea gradului de valo-│Organizarea sistemului ││ │ │rificare materială şi energetică │de colectare valorifi- ││ │ │a anvelopelor uzate. │care materială şi ter- ││ │ │ │moenergetica a anvelo- ││ │ │ │pelor uzate ││ │ │ │Termen: 2005 │├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│8. Vehicule scoase │8.1.Vehicule scoase │8.1.1.Asigurarea unei reţele de │Realizarea unui sistem ││din uz │din uz │colectare a vehiculelor scoase │prin care ultimul deţi-││ │ │din uz corespunzător repartizate │nător al vehiculului îl││ │ │în teritoriu │poate preda gratuit ││ │ │ │unei unităţi de colec- ││ │ │ │tare/valorificare: 2007││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │8.1.2. Asigurarea posibilităţii │Termen: Permanent în- ││ │ │ca ultim deţinător al vehiculului│cepand din 2007 ││ │ │îl poate preda gratuit unei uni- │ ││ │ │tăţi de colectare/valorificare │ ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │8.1.3.Restrictionarea utilizării │Termen: Permanent înce-││ │ │metalelor grele la fabricarea │pand din 2007 ││ │ │vehiculelor. │ ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │8.1.4.Extinderea reutilizarii şi │Începând din 2007: ││ │ │reciclării materialelor din vehi-│- reutilizare şi reci- ││ │ │culele uzate, precum şi a valori-│clarea a 80% din masa ││ │ │ficării energetice a acelora care│vehiculelor fabricate ││ │ │nu se pretează la valorificare │după 1 ianuarie 1980; ││ │ │materială │- reutilizarea şi valo-││ │ │ │rificarea a cel puţin ││ │ │ │85% din masa vehiculelor│ │ │ │fabricate după 1 ianu- ││ │ │ │arie 1980; ││ │ │ │- reutilizarea şi reci-││ │ │ │clarea a 70% din masa ││ │ │ │vehiculelor fabricate ││ │ │ │înainte de 1 ianuarie ││ │ │ │1980; ││ │ │ │- reutilizarea şi valo-││ │ │ │rificarea a cel puţin ││ │ │ │75% din masa vehiculelor│ │ │ │fabricate înainte de 1 ││ │ │ │ianuarie 1980; │├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│9. Echipamente │9.1. Echipamente │9.1.1.Reproiectarea EEE în scopul│Termen: Permanent ││electrice şi elec- │electrice şi electro- │de a facilita repararea, imbună- │ ││tronice │nice (EEE) │tăţirea, reutilizarea, dezasam- │ ││ │ │blarea şi reciclarea lor │ ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │9.1.2.Reducerea componentelor pe-│Termen: Permanent ││ │ │riculoase din EEE prin incuraja- │ ││ │ │rea cercetării privind înlocuirea│ ││ │ │materialelor periculoase cu mate-│ ││ │ │riale cu un impact redus asupra │ ││ │ │sănătăţii omului şi mediului │ ││ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │9.2.Deşeuri de echi- │9.2.1.Elaborarea actului normativ│Termen: 2005 ││ │pamente electrice │naţional cu privire la gestionarea ││ │şi electronice (DEEE) │DEEE │ ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │9.2.2. Încurajarea colectării se-│Realizarea sistemului ││ │ │parate a valorificării materiale │de colectare şi valori-││ │ │a deşeurilor de echipamente elec-│ficare ││ │ │trice şi electronice │Termen: 2007 ││ │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │9.2.3.Încurajarea apariţiei de │Organizarea unor centre││ │ │noi facilitaţi de reciclare şi │zonale de dezmembrare/ ││ │ │tratare a deşeurilor de echipa- │reciclare a DEEE ││ │ │mente electrice şi electronice │Termen: 2007 │└─────────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────────────────┴───────────────────────┘Tabelul I.9. Obiective şi ţinte generale privind gestionarea deşeurilor periculoase*Font 8*┌─────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────┐│ Domeniul/ │ │ │ ││ Activitatea │ Obiective principale │ Obiective subsidiare │ Ţinte │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│1. Politica şi │1.1.Dezvoltarea unei poli-│1.1.1.Crearea de sisteme admi-│Revizuirea politicii de ││cadrul legislativ│tici naţionale care să │nistrative şi mecanisme finan-│sancţiuni şi a amenzilor ││ │conducă la crearea/apari- │ciare care să stimuleze deţi- │pentru neconformarea cu ││ │ţia unui sistem de gestio-│nătorii de deşeuri periculoase│legile de mediu. ││ │nare a deşeurilor pericu- │de a se conformă obligaţiilor │Termen: Periodic ││ │loase eficient din punct │legale de gestiune a acestora │ ││ │de vedere ecologic, econo-├──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │mic şi just din punct de │1.1.2. Pregătirea transpunerii│Finalizarea şi aprobarea ││ │vedere social (Ex.:Apli- │şi implementării constante pas│întregii legislaţii secun-││ │carea principiului polua- │cu pas a directivelor UE │dare referitoare la deşeu-││ │torul plăteşte) │ │rile periculoase în concor-│ │ │ │danţă cu cerinţele actelor││ │ │ │normative privind deşeuri-││ │ │ │le,inclusiv Legea nr. 426/││ │ │ │2001 până în 2007. ││ │ │ │Pregătirea notelor de în- ││ │ │ │drumare tehnică, în spri- ││ │ │ │jinul legislaţiei referi- ││ │ │ │toare la deşeurile pericu-││ │ │ │loase. ││ │ │ │Termen: 2004-2006 │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│2. Aspecte │ 2.1.Întărirea capacităţii│2.1.1.Întărirea capacităţii │Întărirea capacităţii de ││instituţionale şi│administrative a institu- │administrative a instituţiilor│inspecţie a APM-urilor în ││organizatorice │ţiilor guvernamentale │guvernamentale cu responsabi- │domeniul deşeurilor peri- ││ │ │lităţi în aplicarea legisla- │culoase prin modificarea ││ │ │ţiei, privind gestionarea de- │ROF şi a OM 541/2000 pri- ││ │ │şeurilor periculoase la toate │vînd activităţile de în- ││ │ │nivelurile (naţional,regional,│specţie în domeniul deşeu-││ │ │judeţean) │rilor periculoase. ││ │ │ │Termen: 2004 │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│3. Resurse umane │3.1.Asigurarea resurselor │3.1.1.Asigurarea de personal │Revizuirea responsabilită-││ │umane ca număr şi pregăti-│suficient şi bine pregătit │ţilor personalului din ││ │re profesională la toate │profesional la toate nivelele,│compartimentul de gestio- ││ │nivelele. │atât în sectorul public,cat şi│nare a deşeurilor şi a în-││ │ │în sectorul privat: │dicatorilor de performanţă││ │ │- întărirea capacităţii perso-│privind deşeurile pericu- ││ │ │nalului APM-urilor în ceea ce │loase ││ │ │priveşte aplicarea prevederi- │Termen: 2004 ││ │ │lor legale referitoare la de- │ ││ │ │seurile periculoase. │ ││ │ │- întărirea capacităţii gene- │ ││ │ │ratorilor de deşeuri în vederea ││ │ │gestionării ecologice raţio- │ ││ │ │nale a deşeurilor periculoase.│ │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│4. Prevenirea şi │4.1. Promovarea şi apli- │4.1.1. Susţinerea aplicării │Termen: 2007 ││minimizarea gene-│carea principiului preve- │tehnicilor de minimizare a de-│ ││nerării deşeuri- │nirii generării deşeurilor│şeurilor şi tratare îmbunătă- │ ││lor periculoase │periculoase şi pe cat po- │ţită specifice diferitelor de-│ ││ │sibil a principiului pro- │şeuri periculoase │ ││ │ximităţii în tratarea/eli-│ │ ││ │minarea deşeurilor peri- │ │ ││ │culoase │ │ ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │4.2.Minimizarea impactului│4.2.1.Instruirea şi responsa- │Termen: 2007 ││ │deşeurilor periculoase │bilizarea agenţilor economici │ ││ │asupra sănătăţii şi │privind întreprinderile şi în-│ ││ │mediului. │stalaţiile care intra sub în- │ ││ │ │cidenţa Legii 645/2002 pentru │ ││ │ │aprobarea şi modificarea OUG │ ││ │ │34/2002 │ │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│5. Recuperarea │5.1.Minimizarea impactului│5.1.1. Promovarea reciclării │Termen: 2005 ││materială │deşeurilor periculoase │materialelor neferoase folo- │ ││(reciclarea) şi │asupra sănătăţii şi me- │sind topitoriile existente │ ││recuperarea │diului ├──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│energiei din │ │5.1.2.Promovarea valorificării│Termen: 2005 ││deşeurile │ │termoenergetice a deşeurilor │ ││periculoase │ │periculoase în cuptoarele de │ ││ │ │ciment │ │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│6. Colectarea şi │6.1. Înfiinţarea de servi-│6.1.1.Înfiinţarea unui sistem │Termen: 2005 ││transportul │cii de colectare şi trans-│de colectare şi transport al │ ││deşeurilor │port pentru deşeurile pe- │deşeurilor periculoase care să│ ││periculoase │riculoase │satisfacă necesităţile genera-│ ││ │ │torilor │ ││ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │ │6.1.2.Monitorizarea transpor- │Termen: 2005 ││ │ │tului şi colectării deşeurilor│ ││ │ │periculoase în conformitate cu│ ││ │ │cerinţele UE şi dezvoltarea │ ││ │ │bazei existente. │ │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│7. Tratarea şi │7.1. Eliminarea deşeurilor│7.1.1.Încurajarea tratării de-│Retehnologizarea şi repu- ││eliminarea │periculoase într-un mod │şeurilor periculoase în │nerea în funcţiune a insta-│deşeurilor │ecologic raţional şi efi- │vederea: │laţiilor de tratare a de- ││periculoase │cient economic şi accepta-│- valorificării (dacă este │şeurilor periculoase din ││ │bil social │posibil) │cadrul întreprinderilor ││ │ │- facilitării manipulării │existente ││ │ │- diminuării caracteristicilor│Termen: 2007 ││ │ │periculoase │ ││ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │ │7.1.2 Asigurarea de condiţii │Verificarea statutului ││ │ │adecvate pentru facilităţile │legal/ilegal al locurilor ││ │ │de tratare şi eliminare a │existente de stocare, tra-││ │ │deşeurilor │tare şi depozitare a deşe-││ │ │ │urilor industriale ││ │ │ │Termen: 2007 ││ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │ │7.1.3.Crearea condiţiilor ca │Realizarea depozitelor ││ │ │noile instalaţii şi facilităţi│conforme cu UE pentru de- ││ │ │să fie proiectate, construite │şeuri periculoase ││ │ │şi să opereze la nivelul ce- │Termen: 2007 ││ │ │rinţelor Uniunii Europene │ ││ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │ │7.1.4. Facilitarea exportului │Termen: începând cu 2004 ││ │ │anumitor deşeuri periculoase │ ││ │ │pentru o gestionare ecologic │ ││ │ │raţională │ │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│8. Gestionarea │8.1. Asigurarea sănătăţii │8.1.1. Atingerea obiectivelor │Acţiuni legislative şi în-││terenurilor │publice prin prevenirea/ │de calitate privind apele de │stituţionale pentru pregă-││contaminate │minimizarea expunerii po- │suprafaţa, apa subterana şi │tirea politicii de gestiune│ │pulaţiei la riscurile ge- │asigurarea îndeplinirii obli- │a zonelor contaminate is- ││ │nerate de terenurile con- │gaţiilor internaţionale ale │torice de deşeuri pericu- ││ │taminate, apa contaminată │României în domeniul conservă-│din România ││ │şi contaminanţii în sine. │rii biodiversitatii şi preve- │Termen: 2007 ││ │ │nirii accidentelor ecologice │ ││ │ │pe fluviul Dunărea (Convenţia │ ││ │ │Cadru a Dunării) │ ││ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │ │8.1.2.Punerea la dispoziţia │Termen: 2007 ││ │ │publicului a informaţiilor │ ││ │ │privind terenurile contaminate│ ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │8.2. Prevenirea apariţiei │8.2.1.Aplicarea tehnologiilor │Întărirea controlului asu-││ │de noi terenuri contami- │adecvate de tratare/eliminare │pra modului de eliminare a││ │nate │a deşeurilor periculoase pro- │deşeurilor periculoase ││ │ │duse în mod curent │Termen: Permanent │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│9. Finanţarea │9.1. Dezvoltarea şi uti- │9.1.1.Dezvoltarea şi implemen-│Termen: 2007 ││sistemului de │lizarea eficientă de sis- │tarea eficientă a unor instru-│ ││gestionare a │teme şi mecanisme econo- │mente economico-financiare │ ││deşeurilor │mico-financiare pentru │care să asigure o piaţa viabila ││periculoase │gestionarea deşeurilor pe-│a deşeurilor de producţie pe- │ ││ │riculoase în condiţiile │riculoase prin aplicarea prin-│ ││ │respectării principiilor │cipiului poluatorul plăteşte şi ││ │generale, cu precădere a │a principiului responsabili- │ ││ │principiului poluatorul │tăţii producătorului │ ││ │plăteşte. │ │ ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │9.2. Îmbunătăţirea accesu-│9.2.1. Capacitatea băncilor │Instructaje la toate nive-││ │lui industriei la finanţa-│comerciale pentru a finanţa │lele privind elaborarea ││ │rea necesară pentru inves-│(oferi credite pentru) pro- │propunerilor de proiecte ││ │tiţii eficiente şi justi- │iecte de mediu în condiţii │pentru investiţii finanţate│ │ficate economic în dome- │avantajoase │prin ISPA şi alte instru- ││ │niul protecţiei mediului, │ │mente de finanţare comuni-││ │a tehnologiilor de produc-│ │Termen: Permanent ││ │ţie curate şi modernizării│ │ ││ │instalaţiilor │ │ │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│10. Sistem │10.1. Dezvoltarea siste- │10.1.1. Îmbunătăţirea datelor │Dezvoltarea unui Sistem ││informaţional │mului informatic privind │furnizate sistemului naţional │Informatic îmbunătăţit ││pentru gestio- │deşeurile periculoase în │de gestiune a deşeurilor pe- │privind Gestiunea Deşeuri-││narea deşeurilor │concordanta cu cerinţele │riculoase │Periculoase ││ │internaţionale şi ale UE │ │Termen: 2007 ││ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │ │10.1.2. Îmbunătăţirea sistemu-│Termen: Începând din 2004 ││ │ │lui de informare şi prelucrare│ ││ │ │date la nivel regional şi na- │ ││ │ │ţional în vederea planificării│ ││ │ │în domeniul gestionării deşeu-│ ││ │ │rilor periculoase (dezvoltarea│ ││ │ │strategiei) │ ││ │ ├──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │ │10.1.3. Punerea la dispoziţia │Termen: Permanent ││ │ │publicului a informaţiilor re-│ ││ │ │feritoare la gestionare │ ││ │ │deşeurilor periculoase │ ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │10.2. Implementarea unui │ │Termen: Începând din 2004 ││ │sistem de raportare a da- │ │ ││ │telor privind gestionarea │ │ ││ │deşeurilor periculoase în │ │ ││ │concordanta cu cerinţele UE │ │├─────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│11. Creşterea │11.1. Creşterea conştien- │11.1.1. Creşterea conştienti- │Acţiuni pentru constituirea│gradului de │tizării publicului privind│zării asupra consecinţelor │bazei de date, difuzarea ││conştientizare │impactul deşeurilor peri- │unor practici necorespunză- │datelor, pregătirea îndru-││ │culoase asupra sănătăţii │toare şi asupra necesităţii │mărilor tehnice şi creşte-││ │populaţiei şi mediului │bunelor practici în domeniul │rea conştientizării publi-││ │ │gestionării deşeurilor peri- │cului ││ │ │culoase │Termen: 2004-2007 ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │11.2. Creşterea conştien- │11.2.1.Creşterea conştienti- │Acţiuni de conştientizare ││ │tizării întreprinderilor │zării la nivelul industriei şi│privind conformarea în- ││ │privind beneficiile apli- │APM-urilor privind producţia │treprinderilor şi instala-││ │cării practicilor şi teh- │curata şi respectarea prevede-│ţiilor care intra sub în- ││ │nologiilor curate │rile IPPC (prevenirea, redu- │cidenţa IPPC în domeniul ││ │ │cerea şi controlul integrat │deşeurilor ││ │ │al poluării) │Termen: Permanent ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┤│ │11.3.Creşterea conştienti-│11.3.1.Îmbunătăţirea perfor- │Termen: Permanent ││ │zării privind "obligaţia │manţei industriale prin "asu- │ ││ │de asumare a responsabili-│marea responsabilităţii │ ││ │tăţii producătorului" şi │producătorului" │ ││ │principiul "poluatorul │ │ ││ │plăteşte" │ │ │└─────────────────┴──────────────────────────┴──────────────────────────────┴──────────────────────────┘Tabelul I.10. Obiective şi ţinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri periculoase*Font 8*┌──────────────┬──────────────────┬─────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐│Categoria de │ │ Obiective │ │ ││ deşeuri │ Sub-categorii │ principale │ Obiective subsidiare │ Ţinte ││ periculoase │ │ │ │ │├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│1. Deşeuri cu │● Uleiuri uzate │1.1.Gestionarea │1.1.1.Actualizarea perio-│Reactualizarea şi comple-│conţinut de │cu conţinut de │în conformitate │dică a inventarului naţi-│tarea inventarului naţi-││PCB/PCT │PCB/PCT │cu prevederile │onal de deşeuri cu con- │ţional ││ │● Echipamente cu │legislaţiei na- │ţinut de PCB/PCT │Termen: Periodic ││ │conţinut de PCB/ │ţionale armoni- ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │PCT │zată cu cea a UE │1.1.2. Responsabilizarea │Termen: Permanent până ││ │ │ │agenţilor economici în │eliminarea finala ││ │ │ │vederea interzicerii uti-│ ││ │ │ │lizării echipamentelor │ ││ │ │ │care conţin PCB/PCT │ ││ │ │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │1.1.3.Depozitarea în con-│Evidenţierea în cadrul ││ │ │ │diţii de siguranţă pentru│inventarului actualizat ││ │ │ │sănătatea populaţiei şi │a tuturor locurilor şi ││ │ │ │mediu a deşeurilor cu │condiţiilor de depozitare│ │ │ │conţinut de PCB/PCT │Termen: 2005 ││ │ │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │1.1.4.Eliminarea stocuri-│Evaluarea opţiunilor pen-│ │ │ │lor existente în cele mai│tru distrugerea PCB şi ││ │ │ │bune condiţii tehnice şi │eliminarea stocurilor ││ │ │ │economice şi în cel mai │existente prin solicitare│ │ │ │scurt timp posibil │de sprijin UE (fonduri ││ │ │ │ │PHARE) - 2007 ││ │ │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │1.1.5.Interzicerea utili-│Termen: 2010 ││ │ │ │zării uleiurilor şi a │ ││ │ │ │echipamentelor care conţin ││ │ │ │PCB/PCT │ │├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│2. Pesticide │● Pesticide expi- │2.1.Gestionarea │2.1.1.Actualizarea perio-│Termen: Periodic până la││expirate │rate identificate │în conformitate │dică a inventarului naţi-│eliminarea finală ││ │până la 30 mai │cu cerinţele le- │onal de pesticide expi- │ ││ │2002 care fac │gale aplicabile │rate şi inspectarea locu-│ ││ │obiectul proiec- │ │rilor de stocare │ ││ │lui PHARE 2002 al │ │ │ ││ │MAPDD │ │ │ ││ │● Alte deşeuri de │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │pesticide şi am- │ │ 2.1.2.Colectarea sepa- │Termen: Permanent ││ │balaje de peşti- │ │rată şi depozitarea în │ ││ │cide care au fost/│ │condiţii de siguranţă │ ││ │vor fi identifi- │ │pentru sănătatea popula- │ ││ │câte în afară pro-│ │ţiei şi mediu a tuturor │ ││ │iectului PHARE │ │deşeurilor periculoase │ ││ │2002 │ │(existente şi viitoare) │ ││ │ │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │2.1.3.Eliminarea stocuri-│Termen: 2006 ││ │ │ │lor în cele mai bune con-│ ││ │ │ │diţii tehnice şi economice ││ │ │ │cel mai curând posibil │ │├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│3. Solvenţi │Toate grupele de │3.1. Reducerea │3.1.1.Reducerea consumu- │Termen: Permanent ││organici │solvenţi organici │cantităţii de de-│mului de solvenţi şi a │ ││cloruraţi │utilizate │şeuri generate şi│generării de deşeuri prin│ ││ │ │emisiilor în │utilizarea tehnologiilor │ ││ │ │mediu │curate │ ││ │ │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │3.1.2.Reducerea cantită- │Reducerea cu 20% a cânţi-│ │ │ │ţii de deşeuri de sol- │tăţii de deşeuri de sol-││ │ │ │venţi organici cloruraţi │venţi clorurati ││ │ │ │generate prin recuperarea│Termen: 2007 ││ │ │ │şi reutilizarea acestora │ ││ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │3.2. Reducerea │3.2.1.Reducerea deversă- │Termen: Permanent ││ │ │emisiilor în │rilor de solvenţi în mediu ││ │ │mediu │ │ ││ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │3.3.Eliminarea │3.3.1. Stabilirea unei │Elaborarea şi distribui-││ │ │deşeurilor în │gestionări şi eliminări │rea către utilizatori a ││ │ │condiţii cores- │corespunzătoare a deşeu- │unor note de instrucţiuni│ │ │punzătoare │rilor de solvenţi orga- │privind eliminarea în ││ │ │ │nici cloruraţi │condiţii de siguranţă a ││ │ │ │ │deşeurilor de solvenţi ││ │ │ │ │clorurati ││ │ │ │ │Termen: 2006 │├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│4. Uleiuri │ │4.1.Creşterea │4.1.1.Eliminarea pieţei │Organizarea de inspecţii││uzate │ │gradului de co- │ilegale a uleiurilor uza-│tematice la obiectivele ││ │ │lectare a uleiu- │te a căror utilizare ge- │unde se generează cânţi-││ │ │rilor uzate de la│nerează un impact negativ│tăţi mari de uleiuri ││ │ │utilizatori/popu-│sănătăţi şi mediului │uzate ││ │ │laţie │ │Termen: Periodic ││ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │4.2. Reducerea │4.2.1.Încurajarea utili- │Realizarea unei reţele ││ │ │impactului asupra│zării uleiurilor într-o │de colectare uleiuri ││ │ │sănătăţii popula-│maniera ecologic raţiona-│uzate care să cuprindă ││ │ │ţiei şi mediului │lă în cuptoarele de ci- │cel puţin trei puncte ││ │ │prin îmbunătăţi- │ment │principale de colectare ││ │ │rea gestionării │ │în fiecare judeţ ││ │ │uleiurilor uzate │ │Termen: 2006 │├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│5. Deşeuri │● Deşeuri infec- │5.1.Colectarea │5.1.1. Reducerea cantită-│Creşterea exigenţei în- ││rezultate din │ţioase (codurile │separată a deşeu-│tăţii de deşeuri medicale│specţiilor în domeniul ││activitatea │18.01.01;02 şi 03)│rilor infecţioase│infecţioase şi periculoa-│deşeurilor medicale ││medicală şi │din unităţi medi- │şi periculoase │se de către spitale prin │Termen: Permanent ││din instituţii│cale şi de cerce- │(altele decât │colectarea separată (pe │ ││de cercetare │tare │cele infectioase)│categorii de deşeuri) şi │ ││ │● Deşeuri pericu- │ │eliminarea finală a aces-│ ││ │loase, altele │ │tora într-o maniera eco- │ ││ │decât deşeurile │ │logic raţională şi efici-│ ││ │infecţioase │ │enta economic │ ││ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │5.2.Colectarea │5.2.1. Introducerea sis- │Extinderea sistemului de││ │ │separată a deşeu-│temului de colectare se- │colectare separată ││ │ │rilor nepericu- │parata şi pentru deşeu- │Termen: 2007 ││ │ │loase │rile nepericuloase rezul-│ ││ │ │ │tate din activitatea me- │ ││ │ │ │dicala │ ││ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │5.3.Eliminarea în│5.3.1. Realizarea unei │Asigurarea condiţiilor ││ │ │siguranţa a deşe-│depozitări temporare eco-│necesare pentru depozi- ││ │ │urilor medicale │logic sigure a deşeurilor│tarea temporară a deşeu-││ │ │fără afectarea │infecţioase şi pericu- │rilor infecţioase şi pe-││ │ │sănătăţii perso- │loase │riculoase ││ │ │nalului medico- │ │Termen: Permanent ││ │ │sanitar şi a po- │ │ ││ │ │pulatiei │ │ ││ │ │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │5.3.2. Interzicerea depo-│Aducerea la standardele ││ │ │ │zitării finale a deşeuri-│europene a incineratoa- ││ │ │ │lor periculoase fără pre-│relor existente. ││ │ │ │tratare, în vederea iner-│Termen: 31 dec. 2006 ││ │ │ │tizării totale. În cazul │închiderea etapizata a ││ │ │ │deşeurilor infectioase şi│crematoriilor. ││ │ │ │periculoase vor fi ex- │Termen: 31 dec. 2008 ││ │ │ │cluse metodele de pretra-│Asigurarea numărului ne-││ │ │ │tare care transferă polu-│cesar de unităţi de pre-││ │ │ │anţi în alţi factori de │tratare a deşeurilor me-││ │ │ │mediu. │dicale infectioase şi ││ │ │ │ │periculoase. ││ │ │ │ │Termen: 31 dec. 2008 │├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│6. Baterii şi │● Baterii şi │6.1.Gestionarea │6.1.1. Restrictionarea │Întărirea controlului ││acumulatori │acumulatori │bateriilor şi │introducerii pe piaţa a │privind respectarea con-││ │ │acumulatorilor │bateriilor şi acumulato- │diţiilor de calitate a ││ │ │uzaţi în concor- │rilor, care conţin anu- │bateriilor/acumulatorilor│ │ │danta cu cerin- │mite substanţe pericu- │introduşi pe piaţa româ-││ │ │ţele specifice │loase │neasca ││ │ │legislaţiei naţi-│ │Termen: Permanent ││ │ │onale armonizată │ │ ││ │ │cu cea europeană │ │ ││ │ │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │6.1.2. Colectare separată│Optimizarea funcţionarii││ │ │ │pentru bateriile şi acu- │reţelei de colectare ││ │ │ │mulatorii uzaţi │Termen: 2006 ││ │ │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │6.1.3. Eliminarea în con-│Termen: 2006 ││ │ │ │diţii de siguranţă pentru│ ││ │ │ │sănătatea populaţiei şi │ ││ │ │ │mediu a componentelor pe-│ ││ │ │ │riculoase nevalorificabile ││ │ │ │din baterii şi acumulatori ││ │ │ │uzaţi │ ││ │ │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │6.1.4. Recuperarea mate- │Recuperarea şi reciclarea│ │ │ │rialelor valoroase conţi-│a 50% din greutatea ba- ││ │ │ │nute în baterii şi acumu-│teriilor/acumulatorilor ││ │ │ │latori │(fără electrolit). ││ │ │ │ │Termen: 2010 │└──────────────┴──────────────────┴─────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘I.3. CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII DEŞEURILORCadrul legislativ general pentru protecţia mediului în România este reprezentat prin:Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare (MO 505/14.07.2000);Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (MO584/30.06.2004);Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 (MO 633/06.10.2000) privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001 (MO 773/04.12.2001);Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 (MO 625/04.12.2000) privind regimul ariilor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin legea nr. 462/2002 (MO 433/02.08.2001);Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001);Hotărârea de Guvern nr. 918/2002 (MO 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2002 (MO 223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002 (MO 901/12.12.2002);Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.Acquis-ul Communautaire în domeniul gestionării deşeurilor cuprinde un număr de 16 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislaţia română, conform cu cele prezentate în tabelul I.11.Tabel I.11. Transpunerea Acquis-ului Comunitar în legislaţia românească┌────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐│ Legislaţie europeană │ Legislaţie românească │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva Cadru privind deşeurile nr. │Legea nr. 426/2001(MO 411/25.07.2001)│75/442/EEC, amendata de Directiva │pentru aprobarea Ordonanţei de Ur- ││nr.91/156/EEC │genţă nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000)│ │privind regimul deşeurilor ││ │Hotărârea de Guvern nr. 123/2003 (MO││ │113/24.02.2003) privind aprobarea ││ │Planului Naţional de etapa de Gesti-││ │onare a Deşeurilor │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 91/689/EEC privind │Legea nr. 426/2001(MO 411/25.07.2001)│deşeurile periculoase │pentru aprobarea Ordonanţei de Ur- ││ │genţă nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000)│ │privind regimul deşeurilor │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 75/439/EEC privind ule- │Hotărârea de Guvern nr. 662/2001 (MO││iurile uzate, amendata de Directiva nr. │446/08.08.2001) privind gestionarea ││87/101/EEC şi de Directiva nr.91/692/EEC│uleiurilor uzate, completată şi modi-│ │ficata de Hotărârea de Guvern nr. ││ │441/2002 (MO 325/16.05.2002) ││ │Hotărârea de Guvern nr. 1159/2003(MO││ │715/14.10.2003) pentru modificarea ││ │Hotărârii de Guvern nr. 662/2001 (MO││ │446/08.08.2001) privind gestionarea ││ │uleiurilor uzate │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 91/157/EEC privind bateri-│HG nr.1057/2001 (700/05.11.2001) ││ile şi acumulatorii care conţin anumite │privind regimul bateriilor şi acumu-││substanţe periculoase şi Directiva nr. │latorilor care conţin substanţe pe- ││93/86/EC privind etichetarea bateriilor │riculoase │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 99/31/EC privind │Hotărârea de Guvern nr. 162/2002 (MO││depozitarea deşeurilor │164/07.03.2002) privind depozitarea ││ │deşeurilor ││ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│ │ţiei Mediului nr. 867/2002 (MO 848/ ││ │25.11.2002) privind definirea crite-││ │riilor care trebuie îndeplinite de ││ │deşeuri pentru a se regăsi pe lista ││ │specifică a unui depozit şi lista ││ │naţionala de deşeuri acceptate în ││ │fiecare clasa de depozit de deşeuri ││ │2002 ││ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│ │ţiei Mediului nr. 1147 din 10 decem-││ │brie 2002 (MO 150/07.03.2003) pentru││ │aprobarea Normativului tehnic privind│ │depozitarea deşeurilor -construirea,││ │exploatarea, monitorizarea şi inchi-││ │derea depozitelor de deşeuri │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 2000/76/EC privind │Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 (MO││incinerarea deşeurilor │60/06.03.2002) privind incinerarea ││ │deşeurilor ││ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│ │ţiei Mediului nr. 1215 din 10 ianua-││ │rie 2003 (MO 150/07.03.2003) pentru ││ │aprobarea Normativului privind inci-││ │nerarea deşeurilor │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 94/62/EC privind ambalaje-│Hotărârea de Guvern nr. 349/2002 (MO││le şi deşeurile de ambalaje │269/23.04.2002) privind gestionarea ││ │ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje│ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│ │ţiei Mediului nr. 1190/2002 (MO 2/ ││ │07.01.2003) privind procedura de ││ │raportare a datelor referitoare la ││ │ambalaje şi deşeuri de ambalaje │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 96/59/EC privind elimina- │Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 (MO││rea bifenililor şi trifenililor policlo-│31/28.03.2000) pentru reglementarea ││ruraţi (PCB şi PCT) │regimului special privind gestiune ││ │şi controlul bifenililor policloru- ││ │rati şi a altor compuşi similari. ││ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│ │ţiei Mediului nr. 279/2002 (MO 459/ ││ │27.06.2002) privind înfiinţarea Se- ││ │cretariatului tehnic pentru gestio- ││ │narea şi controlul compuşilor desem-││ │naţi în cadrul Direcţiei de gestiune││ │a deşeurilor şi substanţelor chimice││ │periculoase │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de │Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO││Decizia nr. 2001/119 privind lista │659/05.09.2002) privind evidenta ges-│deşeurilor, (ce înlocuieşte Decizia nr. │tiunii deşeurilor şi aprobarea listei│94/3/CE privind lista deşeurilor şi De- │cuprinzând deşeurile, inclusiv dese-││cizia nr. 94/904/CE privind lista deşeu-│urile periculoase ││rilor periculoase). │ │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 86/278/EEC privind │Ordinul Ministrului Agriculturii, ││protecţia mediului şi în particular a │Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. ││solului, atunci când nămolul de la sta- │49/2004 (MO 66/27.01.2004) pentru ││ţiile de epurare este utilizat în agri- │aprobarea normelor tehnice privind ││cultura │protecţia mediului în special a ││ │solurilor, când se utilizează nămo- ││ │luri de epurare în agricultura │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 2000/53/EC privind │(a fost elaborat Draft-ul de HG) ││vehiculele scoase din uz │ │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Regulamentul nr. 259/93/EEC privind │Hotărârea de Guvern nr. 1357/2002(MO││supravegherea şi controlul transportu- │893/10.12.2002) pentru stabilirea ││rilor de deşeuri │autorităţilor publice responsabile ││ │de controlul şi supravegherea impor-││ │tului, exportului şi tranzitului de ││ │deşeuri; ││ │Hotărârea de Guvern nr. 228/2004 (MO││ │189/04.03.2004) privind controlul ││ │introducerii în ţara a deşeurilor ││ │nepericuloase în vederea importului,││ │perfecţionării active şi a tranzi- ││ │tului; ││ │Legea nr. 6/1991 (MO 18/26.01.1991) ││ │pentru aderarea României la Convenţia│ │de la Basel privind controlul trans-││ │portului peste frontiere al deşeuri-││ │lor periculoase şi al eliminării ││ │acestora │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr. 2002/95/EC privind │(se va elabora în 2005) ││restrictionarea utilizării anumitor │ ││substanţe periculoase în echipamentele │ ││electrice şi electronice precum şi │ ││Directiva 2002/96/EC privind deşeurile │ ││de echipamente electrice şi electronice │ ││(DEEE) │ │├────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤│Directiva nr.78/176/CEE privind deşeuri-│(se va elabora în 2005) ││le din industria dioxidului de titan │ ││Directiva nr. 82/883/CEE privind │ ││procedeele pentru supravegherea şi │ ││monitorizarea mediului datorită │ ││deşeurilor din industria de dioxid de │ ││titan │ ││Directiva nr. 92/112/CEE privind │ ││procedeele  pentru  armonizarea         │                                    ││programelor pentru reducerea şi eventual│ ││eliminarea poluării cauzate de deşeurile│ ││din industria dioxidului de titan │ │└────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘Faţă de conţinutul Acquis-ului Communautaire şi de legislaţia - cadru pentru protecţia mediului, legislaţia română mai cuprinde o serie de acte normative ce conţin prevederi referitoare la gestionarea deşeurilor, după cum urmează:Ordonanţa Guvernului nr. 87/2001 (MO 543/01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată prin Legea nr. 139/2002 (MO 233/08.04.2002) cu modificările şi completările ulterioare;Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 (MO 86/01.02.2002) privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2002 (MO 578/05.08.2002);Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 (MO 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;Ordin nr. 536/1997 (MO 140/03.07.1997) al Ministrului Sănătăţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;Ordin nr. 219/2002 (MO 386/06.06.2002) al Ministrului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale;Legea nr. 98/1994 (MO 317/16.11.1994) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică cu modificările şi completările ulterioare;Hotărârea de Guvern nr. 170/2004 (MO 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;● Ordonanata de Urgenta a Guvernului nr. 16/2001 (MO 104/07.02.2002) privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2001 (MO 422/30.07.2001) şi modificată prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 61/2003 (MO 461/28.06.2003);● Ordinul Comun al Ministrului Industriei şi Resurselor şi Ministrului Administraţiei Publice 265/503/2001 (MO 566/11.09.2001) pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaţiei de colectare a deşeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice şi a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaţiei de valorificare a deşeurilor industriale reciclabile;Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 2/05.01.2004 (MO 324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei şi Comerţului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României;Hotărârea de Guvern nr. 228/2004 (MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului.Din analizarea prevederilor legislative au fost sintetizate o serie de obiective care sunt prezentate în cele ce urmează.Tabel I.12 Obiective rezultate din analiza prevederilor legislative┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│● gestionarea deşeurilor │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2. Valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt ││proces care vizează obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor ││categorii de deşeuri ca sursă de energie │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│3. Elaborarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│4. Construirea şi exploatarea instalaţiilor, aplicarea metodelor şi tehnolo- ││giilor, stabilirea amplasamentelor şi amenajarea acestora pentru tratarea, ││valorificarea şi eliminarea deşeurilor, astfel încât să nu afecteze mediul şi││sănătatea populaţiei │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│5. Identificarea şi înregistrarea deşeurilor periculoase la fiecare loc de ││producere, de descărcare sau de depozitare │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│6. Interzicerea amestecului diferitelor categorii de deşeuri periculoase, ││precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu excepţia ││anumitor situaţii │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│7. Utilizarea numai de mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor ││transportate, care să nu permită împrăştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe ││în timpul transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănă-││tatea populaţiei şi a mediului înconjurător │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│8. Utilizarea, de către operatorii în domeniul valorificării şi eliminării ││deşeurilor, a tehnologiilor şi instalaţiilor omologate pentru valorificarea ││deşeurilor │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│9. Asigurarea eliminării sau valorificării, de către operatorii în domeniul ││valorificării şi eliminării deşeurilor, în totalitate şi în timp util a deşe-││urilor care le sunt încredinţate │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│10. Introducerea în depozitul final numai deşeurile permise de autorităţile ││competente şi respectarea tehnologiei de depozitare aprobată de acestea │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│11. Interzicerea importului în România de deşeuri de orice natură, în stare ││brută sau prelucrată, cu excepţia anumitor categorii de deşeuri ce constituie││resurse secundare de materii prime utile, în conformitate cu reglementările ││dispuse prin acte normative propuse de autoritatea publică centrală de pro- ││tecţie a mediului şi aprobate de Guvern │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│12. Stabilirea facilităţilor fiscale pentru cei care gestionează deşeuri şi, ││în mod deosebit, pentru cei care valorifică deşeuri, în scopul stimulării ││investiţiilor (Guvernul) │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│13. Organizarea de programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul ││gestionării deşeurilor (MMGA) │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│14. Elaborarea de strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor││şi urmărirea realizării acestora (MEC, MTCT, MMGA) │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│15. Elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi popu- ││laţie privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul localităţii şi adu- ││cerea la cunoştinţă a acestora prin mijloace adecvate (primăriile şi consi- ││liile locale) │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│● regimul deşeurilor periculoase │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Obligativitatea înregistrării la fiecare generator │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2. Obligativitatea colectării, transportului, recuperării şi eliminării ││separate │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│3. Elaborarea normelor pentru ambalarea şi etichetarea deşeurilor periculoase││în cursul colectării, transportului şi stocării │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│4. Formular de transport │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│5. Planuri de gestionare a deşeurilor periculoase │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│● depozitarea deşeurilor │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Clasificarea depozitelor în 3 clase: pentru deşeuri periculoase, pentru ││deşeuri nepericuloase, pentru deşeuri inerte │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate + strategia ││naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│3. Obligativitatea de a trata deşeurile periculoase │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│4. Obligaţia administraţiei publice locale de a iniţia acţiuni în cazul în ││care este necesară deschiderea unui nou depozit (când depozitul existent ││atinge cca. 75% din capacitatea proiectată) │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│5. Procedura de clasificare a depozitelor de deşeuri periculoase │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│● incinerarea deşeurilor │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special ││poluarea aerului, solului, apelor de suprafaţă şi subterane, şi a oricăror ││riscuri pentru sănătatea populaţiei │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2. Stabilirea regimului de funcţionare pentru instalaţiile de incinerare şi ││coincinerare, controlul şi monitorizarea acestora                            │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│3. Stabilirea valorilor limită de emisie a poluanţilor în aer şi apă şi modul││de calcul al acestor valori, precum şi tehnica de măsurare │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│4. Necesitatea introducerii unor valori limită de emisie pentru hidrocarburi ││aromatice policiclice sau pentru alţi poluanţi, precum şi stabilirea perioa- ││delor de măsurare acolo unde au fost precizate valori limită de emisie pentru││hidrocarburi policiclice aromatice sau pentru alţi poluanţi │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│5. Instituirea unui sistem de control şi monitorizare, precum şi păstrarea ││minimum 5 ani a registrului cu evidenţa deşeurilor incinerate sau coincinerate├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│6. Aprobarea programului pentru conformare │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│7. Îmbunătăţirea tehnologiei şi asigurarea dotării cu un sistem de monitori- ││zare a emisiilor │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│8. Operatorul trebuie să dispună de informaţii asupra deşeurilor pentru a ││verifica conformitatea cu cerinţele din autorizaţia de mediu │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│9. Instalaţiile de incinerare şi coincinerare trebuie să aibă şi să folosească│un sistem automat de întrerupere a alimentării cu deşeuri │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│10. Toate instalaţiile de incinerare şi coincinerare trebuie proiectate, ││echipate, construite şi exploatate astfel încât să se prevină emisii în ││atmosferă care să genereze creşterea semnificativă a poluării aerului la ││nivelul solului. Gazele de ardere trebuie evacuate, într-o manieră controlată││şi în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale privind cali- ││tatea aerului, prin intermediul unui coş a cărui înălţime este astfel calcu- ││lată încât să asigure sănătatea oamenilor şi a mediului. │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│11. Căldura generată prin procesul de incinerare sau coincinerare trebuie ││recuperată pe cât posibil │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│12. Instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, echipate, construite şi ││exploatate astfel încât în gazele de ardere să nu fie depăşite valorile limită│de emisie stabilite │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│13. Deversările în mediul acvatic ale apelor uzate provenite de la spălarea ││gazelor de ardere se limitează cât mai mult posibil. ││Apa uzată de la spălarea gazelor de ardere poate fi deversată în mediu acva- ││tic după epurarea separată │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│14. Trebuie asigurată capacitatea de stocare pentru scurgerile de apă de ││ploaie dinspre amplasamentul instalaţiei de incinerare sau coincinerare ori ││pentru apa contaminată, rezultată prin scurgeri sau operaţiuni de stingere a ││incendiilor. ││Capacitatea de stocare trebuie să fie adecvată pentru a avea siguranţa că ││asemenea ape pot fi testate şi tratate înainte de a fi deversate │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│15. Reziduurile rezultate din funcţionarea instalaţiei de incinerare sau co- ││incinerare trebuie minimizate din punct de vedere al calităţii şi nocivităţii.│Reziduurile trebuie reciclate pe cât posibil direct în instalaţie sau în ││afară. ││Transportul şi depozitarea intermediară se va face astfel încât să prevină ││dispersarea în mediu, de exemplu în containere închise. ││Se vor efectua teste adecvate pentru a se stabili caracteristicile fizice şi ││chimice şi potenţialul poluant al diferitelor reziduuri de la incinerare. │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│16. Trebuie instalate echipamente de măsurare şi trebuie folosite tehnici ││pentru a monitoriza parametrii, condiţiile de funcţionare şi concentraţiile ││de masă relevante pentru procesul de incinerare şi coincinerare │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│17. Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi pre- ││zentate într-o formă adecvată, pentru a permite autorităţilor competente să ││verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│● gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Stabilirea priorităţilor de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ││ambalaje: ││- prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje; ││- reutilizarea ambalajelor; ││- reciclarea şi alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje; ││- depozitarea finală a acestor deşeuri │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2. Sunt supuse acestor prevederi toate ambalajele introduse pe piaţă, indi- ││ferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare ││în activităţile economice, comerciale, în gospodăriile populaţiei sau în orice│alte activităţi, precum şi toate deşeurile de ambalaje care nu mai corespund ││scopului pentru care au fost fabricate, indiferent de modul de gestionare, de││recuperare, de depozitare, de reciclare sau de valorificare │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│3. Organizarea unui sistem care să asigure colectarea, în vederea reutilizării│multiple a ambalajelor, prin agenţii economici care comercializează aceste ││produse sau prin centre specializate de recuperare a acestor tipuri de amba- ││laje - pentru agenţii economici care produc produse ambalate în ambalaje ││reutilizabile │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│4. Primirea ambalajelor reutilizabile, la schimb, iar în cazul în care utili-││zează sistemul-depozit să returneze cumpărătorului valoarea acestuia - pentru││agenţii economici care comercializează produse ambalate în ambalaje reutili- ││zabile │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│5. Informarea autorităţilor competente de către agenţii economici care ││introduc pe piaţă ambalaje sau produse ambalate cu privire la: ││- planul de valorificare a deşeurilor de ambalaje; ││- planul privind informarea consumatorilor referitor la sistemele de valori- ││ficare a deşeurilor de ambalaje, precum şi alte informaţii utile; ││- cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă, cantitatea de ambalaje reutili- ││zate şi cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificate ││- orice modificări apărute │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│6. Valorificarea unui procent de minim 50% din greutatea deşeurilor de ││ambalaje. │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│7. Reciclarea unui procent de minim 25% din greutatea totală a materialelor ││de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaj, cu un procent de minim 15% din ││greutatea fiecărui tip de material de ambalaj. │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│8. Modalităţi de valorificare a deşeurilor de ambalaje primare, secundare şi ││terţiare pentru realizarea obiectivelor: ││- individual, utilizând propriile resurse; ││- prin transferarea acestei responsabilităţi, pe bază de contract, către un ││agent economic legal constituit │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│9. Valorificarea trebuie să fie astfel organizată încât să nu introducă ││bariere în calea comerţului │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│10. Raportarea de date referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│● regimul bateriilor şi acumulatorilor uzaţi │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Informarea şi stimularea cumpărătorilor asupra modalităţilor de colectare ││a bateriilor şi/sau acumulatorilor uzaţi │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2. Programe de cercetare pentru reducerea conţinutului de metale grele şi ││substanţe periculoase din baterii şi acumulatori, pentru utilizarea unor ││înlocuitori mai puţin poluanţi în baterii şi acumulatori, precum şi pentru ││găsirea de noi metode de valorificare a bateriilor şi acumulatorilor │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│● gestionarea uleiurilor uzate │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura colectarea, valorificarea şi ││eliminarea uleiurilor uzate în siguranţă │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2. Necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura că eliminarea uleiurilor ││uzate se realizează prin valorificare termoenergetica │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│3. Asigurarea colectării separate a întregii cantităţi de uleiuri uzate ││generate │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│4. Valorificarea uleiurilor uzate se realizează prin regenerare sau prin     ││combustie (dacă condiţiile tehnice şi economice fac neviabilă regenerarea) │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│5. Realizarea eliminării uleiurilor uzate prin incinerare atunci când valori-││ficarea prin regenerare sau combustie nu sunt aplicabile │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│6. Informarea publicului asupra necesităţii colectării, valorificării şi/sau ││eliminării adecvate a uleiurilor uzate de către producătorii şi importatorii ││de uleiuri │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│● gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi ││similari │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Elaborarea, actualizarea şi publicarea Inventarului naţional al echipamen-││telor şi materialelor ce conţin compuşi desemnaţi │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2. Elaborarea şi aprobarea planurilor de eliminare pentru compuşii desemnaţi │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│3. Luarea unor măsuri pentru a asigura că deţinătorii (agenţii economici) de ││echipamente sau materiale ce conţin cantităţi de compuşi desemnaţi mai mari ││decât cantităţile minimale notifică autorităţilor competente această situaţie│├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│4. Stabilirea unuia sau mai multor amplasamente de recepţie pentru depozita- ││rea pe termen lung sau pentru eliminarea compuşilor desemnaţi, urmărind redu-││cerea la minimum a impactului asupra mediului, produs de depozitarea pe ││termen lung, şi/sau eliminarea compuşilor desemnaţi │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│5. Fixarea metodelor de referinţă pentru determinarea conţinutului de compuşi││desemnaţi din materialele contaminate │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│6. Fixarea standardelor tehnice pentru alte metode de eliminare a compuşilor ││desemnaţi │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│● utilizarea în agricultură a nămolurilor de epurare │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1. Obligativitatea tratării nămolului înainte de împrăştiere │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2. Responsabilitatea generatorului de nămol │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│3. Metode de analiză standardizate pentru sol şi nămol │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Partea a II-aDeşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii,deşeuri din construcţii şi demolări şinămoluri de la staţiile de epurare orăşeneştiDefiniţieÎn conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, nămolul orăşenesc şi deşeurilor din construcţii şi demolări sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regăsesc la codurile:15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte - cu excepţia ambalajelor din deşeurile industriale şi a codurilor 15 02 02 şi 15 02 0317 Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate)19 08 05 Nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere20 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separatII.1. SITUAŢIA EXISTENTĂTermenul de "deşeuri menajere" face referinţă doar la deşeurile provenite din activităţi casnice sau asimilabile cu acestea, colectate în amestec sau selectiv, dar şi cele asimilabile cu acestea (care prezintă compoziţie şi proprietăţi similare) generate în instituţii, industrie, comerţ, sectorul public sau administrativ.Termenul de "deşeuri municipale" desemnează atât deşeurile menajere cât şi deşeurile voluminoase colectate separat şi deşeurile rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale).Termenul de "nămol orăşenesc" se referă la nămolul rezidual de la instalaţiile de tratare a apelor uzate care tratează apele uzate urbane şi menajere şi nămolul rezidual de la fosele septice şi alte instalaţii similare de tratare a apelor menajere.Termenul de "deşeuri din construcţii şi demolări" face referinţă la deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.Termenul de "deşeuri biodegradabile" desemnează atât deşeurile de la populaţie şi din activităţi comerciale care suferă descompunere anaeroba sau aeroba cât şi deşeurile alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate joasă). Deşi, hârtia şi cartonul fac parte din grupa deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi recuperarea acestora, mai ales în cazul unei calităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea şi recuperarea materialelor reciclabile.În ultimii 5 ani (1998 - 2002), în generarea acestor tipuri de deşeuri au intervenit modificări atât cantitative cât şi calitative.II.1.1. Aspecte cantitativePrezentul Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor face referire la datele colectate prin MMGA pentru perioada 1998 - 2002.Datele privind gestionarea deşeurilor în România face distincţie între două categorii importante de deşeuri:● deşeuri municipale şi asimilabile cu acestea - generate în mediul urban sau rural (deşeuri menajere de la populaţie şi agenţi economici, deşeuri rezultate din servicii de salubrizare a localităţilor, nămol de la epurarea apelor uzate menajere, deşeuri din construcţii şi demolări, în afară celor industriale)● deşeuri industriale şi agricole, inclusiv cele rezultate în industria minieră şi la producerea energiei.În perioada 1998 - 2002 raportul dintre cele două categorii a variat de la an la an, media fiind 6% deşeuri municipale şi 94% deşeuri industriale.Tabelul II.1.1. prezintă sintetic situaţia deşeurilor municipale rezultate în ultimii 5 ani.Tabel II.1.1. Generarea deşeurilor municipale în perioada 1998 - 2002 (tone)┌───────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐│ │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ 2001 │ 2002 │├────┬──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤│ 1│Deşeuri Municipale│ 6.325.570│ 7.543.399│ 8.658.191│ 8.268.057│ 8.810.358│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤│ 1.1│de la populaţie │ 2.960.671│ 3.802.208│ 3.422.355│ 3.578.450│ 3.648.864│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤│ 1.2│de la agenţi │ │ │ │ │ ││ │economici │ 1.268.859│ 1.432.622│ 1.955.731│ 1.486.486│ 1.577.597│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤│ │ total colectate │ │ │ │ │ ││ │ în amestec │ 4.229.530│ 5.234.830│ 5.378.086│ 5.064.936│ 5.226.461│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤│ 1.3│colectate separat │ fd │ fd │ │ 122.681│ 491.916│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼──────────┤│ 1.4│voluminoase │ fd │ fd │ │ 34.982│ 56.174│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼──────────┤│ 1.5│din parcuri, │ │ │ │ │ ││ │grădini │ fd │ fd │ 1.232.900│ 136.947│ 212.745│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼──────────┤│ 1.6│din pieţe │ fd │ fd │ │ 106.891│ 124.922│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼──────────┤│ 1.7│stradale │ 415.640│ 491.886│ │ 612.558│ 752.446│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤│ 1.8│necolectate │ 1.680.400│ 1.816.683│ 2.047.205│ 2.189.062│ 1.945.694│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤│ 2│Namol orăşenesc │ │ │ │ │ ││ │(S.U.) │ 122.865│ 132.053│ 141.342│ 145.879│ 146.461│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤│ 3│Deşeuri din │ │ │ │ │ ││ │construcţii │ 319.560│ 397.290│ 162.140│ 407.575│ 621.253│├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤│ │TOTAL GENERAL │ 6.767.995│ 8.072.742│ 8.961.673│ 8.821.511│ 9.578.072│└────┴──────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘    Notă: f.d. = fără date S.U. = substanţă uscată    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIMObservaţii:● cantitatea totală creşte de la aproximativ 6.800 mii tone în 1998 la peste 9.500 mii tone în 2002● cantităţile de deşeuri din toate categoriile menţionate mai sus cresc, deşi populaţia a scăzut, însă a crescut consumul, procentul populaţiei racordate la canalizare şi la serviciile de salubritate● cantitatea de deşeuri rămase necolectate (cantitate estimată) a crescut, deoarece se presupune ca a crescut indicele de generare a deşeurilor în mediul rural (kg/loc.zi) de la 0,15 în 1998 la 0,4 în 2002, în timp ce indicele de generare în mediul urban a rămas relativ constant (medie: 0,9 kg/loc.zi).● cantitatea de nămol orăşenesc creşte doar cu 19% în ultimii 5 ani● cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări fluctuează, dar din 2000 are o creştere semnificativă, dublându-se în 2002 faţă de 1998, demonstrând ritmul crescut de construcţii civile din ultimii ani.Figura II.1.1. Evoluţia deşeurilor municipale generateSursa: baza de date privind deşeurile - ICIMFigura II.1.1. demonstrează tendinţa de creştere a deşeurilor municipale din ultimii 5 ani; figura II.1.2. ilustrează creşterea lentă a cantităţilor de nămol orăşenesc şi tendinţa de creştere rapidă a cantităţilor de deşeuri din construcţii şi demolări.Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare). Serviciile de salubrizare sunt organizate şi operează mai ales în zonele urbane. Se estimează că numai 5% din populaţia rurală (2002) beneficiază de aceste servicii (în special localităţile rurale aflate în apropierea oraşelor).Din datele avute la dispoziţie, rezultă că din 1998 a crescut procentul populaţiei urbane care beneficiază de servicii de salubritate, de la 73% la 90% în 2002, ceea ce înseamnă o medie de 78% în ultimii 5 ani. Având în vedere procentul scăzut în mediul rural, procentul total de deservire a populaţiei (urban şi rural) a crescut de la 40% în 1998 la 48% în 2002 (în medie 43%).În funcţie de aceste date s-a calculat cantitatea de deşeuri municipale necolectate, ţinând cont şi de indicii de generare a acestor deşeuri în mediile urban şi rural. Rezultă astfel o medie de 75% deşeuri colectate din totalul deşeurilor generate în perioada 1998 - 2002.Procentul de colectare selectivă a deşeurilor municipale este mic; doar în 2001 s-a raportat un procent de 2%, iar în 2002 - 7% din totalul deşeurilor municipale colectate, reprezentând deşeuri reciclabile colectate separat în cadrul unor proiecte pilot de colectare selectivă, sau în cadrul întreprinderilor, instituţiilor şi chiar comerţ.Tabelul II.1.2. prezintă indicatorii de generare a deşeurilor pe ultimii 5 ani.Tabel II.1.2 Indicatori de generare a deşeurilor┌──────┬──────────────┬─────────────┬───────────┬───────────────┬────────────┐│ │ deşeuri muni-│deşeuri mu- │ total │nămoluri de la │ deşeuri din││ │cipale de la │nicipale de │ deşeuri │staţii de epu- │construcţii ││ │ populaţie │la agenţi ec.│municipale │rare orăşeneşti│şi demolări ││ │ (kg/loc.an) │ (kg/loc.an) │(kg/loc.an)│(kg/loc.racor- │(kg/loc.an) ││ │ │ │ │ dat.an) │ │├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤│ 1998 │ 197 │ 84 │ 281 │ 13 │ 14 │├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤│ 1999 │ 235 │ 101 │ 336 │ 14 │ 18 │├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤│ 2000 │ 270 │ 116 │ 386 │ 15 │ 7 │├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤│ 2001 │ 258 │ 111 │ 369 │ 16 │ 18 │├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤│ 2002 │ 283 │ 121 │ 404 │ 16 │ 29 │├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤│media │ 249 │ 107 │ 356 │ 15 │ 17 │└──────┴──────────────┴─────────────┴───────────┴───────────────┴────────────┘    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIMObservaţii:● doar un mic procent este colectat separat şi eliminat, de aici rezultând indicii atât de mici de generare a deşeurilor din construcţii şi demolări.● în general, aceste deşeuri sunt reutilizate. Există o piaţă nedeclarată a reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări, o piaţă rezultată în urma scumpirii materialelor de construcţie şi a creşterii necesităţilor populaţiei.-------* date provizorii Sursa: prelucrare ICIM - date din Anuarul Statistic al RomânieiII.1.2. Aspecte calitativePrincipalele surse de date referitoare la calitatea deşeurilor municipale sunt:● datele furnizate de către serviciile de salubritate în anchetele anuale realizate de MMGA● datele rezultate din determinările efectuate în diferite proiecte pilot de analiză a compoziţiei deşeurilor municipale în câteva oraşe din România.Din datele furnizate de serviciile de salubritate a rezultat următoarea structură a compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere:Tabel II.1.3. Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere pentru 1998 şi 2002┌───────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────┐│ │ 1998 │ 2002 ││ Componente ├───────────────┬──────────────┼───────────────┬──────────────┤│ │ % │ kg/loc.an │ % │ kg/loc.an │├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤│hârtie, carton │ 13% │ 34 │ 11% │ 39 │├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤│Sticla │ 6% │ 16 │ 5% │ 18 │├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤│Metale │ 5% │ 13 │ 5% │ 18 │├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤│Plastic │ 9% │ 24 │ 10% │ 35 │├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤│Textile │ 6% │ 16 │ 5% │ 18 │├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤│Biodegradabile │ 53% │ 139 │ 51% │ 179 │├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤│Altele │ 8% │ 21 │ 13% │ 46 │├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤│Total │ 100% │ 263 │ 100% │ 352 │└───────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIMObservaţii:● scăderea procentului de deşeuri de hârtie, carton în perioada 1998 - 2002 cu 2%, datorită unor iniţiative locale de colectare separată şi a Programului Naţional "Să reciclăm hârtia" iniţiat de MMGA● scăderea procentelor la deşeurile din sticlă, textile şi materii biodegradabile● creşterea procentului deşeurilor din plastic la 10% în 2002 şi a altor tipuri de deşeuri (ex. deşeuri inerte) de la 8 la 13%.Datele furnizate de diferite proiecte pilot pentru determinarea compoziţiei deşeurilor solide menajere de la populaţie sunt prezentate sintetic în Tabelul II.1.4.Tabel II.1.4. Date privind compoziţia deşeurilor menajere de la populaţie (rezultate din determinări)┌─────────────┬──────────┬──────────┬─────────┬──────────┬──────────┬─────────┐│ │ Bucureşti│Timişoara │ Braşov │ Rm Vâlcea│ Piteşti │ Piatra ││ Compoziţia │ (2001) │ (1999) │ (2001) │ (2000) │ (2002) │ Neamţ ││ │ │ │ │ │ │ (1997) │├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤│hârtie,carton│ 19,46%│ 15,72%│ 8,37%│ 4,40%│ 10,68%│ 5,40%│├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤│Sticla │ 7,88%│ 6,55%│ 4,10%│ 2,60%│ 4,35%│ 2,59%│├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤│Metale │ 3,88%│ 2,88%│ 2,37%│ 1,60%│ 1,83%│ 3,38%│├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤│Plastic │ 12,95%│ 14,13%│ 10,34%│ 4,50%│ 9,85%│ 1,75%│├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤│Textile │ 3,36%│ 4,80%│ 4,99%│ 2,60%│ 2,30%│ 2,19%│├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤│Biodegradabile 48,84%│ 30,07%│ 65,68%│ 71,70%│ 68,20%│ 73,43%│├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤│Altele │ 3,63%│ 25,85%│ 4,15%│ 12,60%│ 2,79%│ 11,25%│├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤│TOTAL │ 100%│ 100%│ 100%│ 100%│ 100%│ 100%│└─────────────┴──────────┴──────────┴─────────┴──────────┴──────────┴─────────┘    Sursa: Studii APM, MMGA, ICIMRezultatele proiectelor de analiză a compoziţiei deşeurilor menajere provenite de la populaţie în unele oraşe mari au fost utilizate pentru a determina procentele medii ale componentelor, care demonstrează faptul că datele furnizate de companiile de salubritate pentru Baza anuală de Date pentru Deşeuri sunt apropiate pentru hârtie, carton, plastic, sticlă şi diferă oarecum pentru metale, biodegradabile şi alte componente. Deoarece în Baza de Date pentru Deşeuri există date referitoare la compoziţia deşeurilor municipale pentru toate judeţele, s-au luat acestea în considerare şi nu cele rezultate din determinări.În graficul de mai jos este prezentată compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere în anul 2002.Deşeuri biodegradabileÎn România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă majoră. În această categorie sunt cuprinse:● deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;● deşeuri vegetale din parcuri, grădini;● deşeuri biodegradabile din pieţe;● componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;● nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere;● teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată.În ultimii 5 ani, procentul de biodegradabile din deşeurile municipale a scăzut de la 72% în 1998 la 61% în 2002, dar cantitatea de materie biodegradabilă pe locuitor şi an a crescut în acest interval, deoarece a crescut cantitatea de deşeuri municipale generate, ca şi cantitatea de nămol orăşenesc generat (media de generare pe ultimii 5 ani: 243 kg deşeuri biodegradabile/locuitor.an).Pentru deşeurile biodegradabile, Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, stipulează necesitatea scăderii cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate cu 25% faţă de cantitatea de biodegradabile generată în 1995, până în anul 2011. Având în vedere faptul că în anul 1995 (an de referinţă), cantitatea de deşeuri biodegradabile generată a fost de 4.800.000 tone (reprezentând 70% din cantitatea de deşeuri municipale generată), se poate spune că deşeurile biodegradabile depozitate în perioada 1998 - 2002 au crescut cu 2% în medie, având o tendinţă de scădere.Tabelul II.1.6 prezintă evoluţia deşeurilor biodegradabile în această perioadă.Tabel II.1.6. Evoluţia deşeurilor biodegradabile în perioada 1998 - 2002┌─────────────┬───────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┐│ │ UM │ 1998* │ 1999 │ 2000 │ 2001 │ 2002 │ media │├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤│Procent bio- │ │ │ │ │ │ │ ││degradabile**│ % │ 72 │ 70 │ 67 │ 65 │ 61 │ 67 ││în deşeuri │ │ │ │ │ │ │ ││municipale │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤│Cantitate │ │ │ │ │ │ │ ││biodegrada- │tone/an│ 4677276│ 5412432│ 5942330│ 5520116│ 5520779│ 5414587││bile generată│ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤│Cantitate │ │ │ │ │ │ │ ││biodegrada- │tone/an│ 4500000│ 4900000│ 5100000│ 5000000│ 4900000│ 4880000││bile depo- │ │ │ │ │ │ │ ││zitată │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤│Cantitate │ │ │ │ │ │ │ ││depozitată/ │ % │ 94% │ 102% │ 106% │ 104% │ 102% │ 102% ││cantitate │ │ │ │ │ │ │ ││generată 1995│ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤│Tendinţa faţă│ │ │ │ │ │ │ ││de 1995 │ % │ -6% │ +2% │ +6% │ +4% │ +2% │ +2% │├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤│Biodegradabi-│kg/loc.│ │ │ │ │ │ ││le generate │ an │ 208 │ 241 │ 265 │ 246 │ 253 │ 243 │└─────────────┴───────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┘--------    * date incomplete Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM    ** inclusiv materia biodegradabilă de la deşeurile din grădini şi parcuri,deşeurile din pieţe, deşeurile stradale şi nămolul din staţiile de epurareorăşeneşti, exclusiv hârtia şi cartonul.II.1.3. Colectarea şi transportul deşeurilor municipaleDeşeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localităţilor de către municipalităţi, ele având prin lege această responsabilitate (Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor). Fiecare municipalitate (consiliu local) este obligat să organizeze acest serviciu pentru populaţie. Municipalitatea îşi poate delega responsabilitatea unor firme de salubritate, prin contract. În unele localităţi, de obicei mici, există câte o firmă de salubritate, însă în oraşele mari există mai multe firme care se ocupă cu această activitate. În zonele rurale, activitatea de colectare a deşeurilor de la populaţie şi agenţi economici nu este organizată decât în localităţile rurale din vecinătatea unor oraşe. Se apreciază că doar 5% din populaţia rurală beneficiază de aceste servicii.Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse (comerţ, industrie) sunt precolectate în recipienţi de diferite capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în acest scop.Firmele de salubritate deţineau în 1999 un număr de peste 480.000 de recipienţi de diferite tipuriTabel II.1.7. Situaţia recipienţilor de colectare pentru deşeuri municipale (1999)   ┌───────────────────────────┬──────────────┐   │ Tipuri de recipienţi │ Număr │   ├───────────────────────────┼──────────────┤   │ Europubele │ 143.720 │   ├───────────────────────────┼──────────────┤   │ Pubele metalice │ 112.862 │   ├───────────────────────────┼──────────────┤   │ Containere │ 29.914 │   ├───────────────────────────┼──────────────┤   │ Saci │ 149.872 │   ├───────────────────────────┼──────────────┤   │ Alţi recipienţi │ 47.480 │   ├───────────────────────────┼──────────────┤   │ Total │ 483.848 │   └───────────────────────────┴──────────────┘    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIMDeşeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Firmele de salubritate sunt dotate cu peste 1.900 de vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare, autotransportoare de container, tractoare, autobasculante, autocamioane. Există şi situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu utilaje proprii.Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate tot de firmele de salubritate. În oraşe curăţenia stradală este întreţinută doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este însă colectată manual cu mijloace rudimentare. O problemă a salubrizării străzilor în oraşe este lipsa sau numărul insuficient de recipienţi şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât şi la periferia localităţilor.Pentru o planificare corespunzătoare a gestiunii deşeurilor într-o anumită regiune, sunt necesare cunoştinţe numeroase atât despre cantitatea de deşeuri rezultată, cât şi despre compoziţia şi originea acestora. Studierea deşeurilor menajere generate se constituie în fundamentul conceperii unor proiecte de gospodărire comunală a deşeurilor şi al implementării unor instalaţii de recuperare, reciclare şi eliminare a deşeurilor.De exemplu, în Râmnicu Vâlcea în 2000 a fost realizat un proiect de sortare a deşeurilor menajere în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă. Colectarea eşantioanelor s-a realizat separat faţă de colectarea deşeurilor de către agenţii de salubritate. S-au ales trei tipuri de clădiri pentru zone diferite. Recipientele alese pentru unităţile de eşantion au fost cântărite şi înainte de golire s-a măsurat gradul de umplere a recipientelor şi, de asemenea, eventualele caracteristici ieşite din comun. S-a remarcat o problemă deosebită pentru clădirile cu etaj la strângerea unităţilor de eşantion, şi anume că sunt adeseori repartizate mai multe recipiente pentru un bloc, aşa încât nu este posibilă stabilirea exactă a locuitorilor care folosesc cele patru recipiente aflate la dispoziţie. Din acest motiv, în astfel de locuri, s-a înregistrat gradul de umplere a tuturor recipientelor care se găseau acolo. Cu ajutorul masei eşantionului şi a volumului total al recipientelor de la adresa de ridicare, s-a calculat apoi cantitatea de deşeuri pe locuitor.Rezultatele sortării deşeului menajer atestă faptul că implementarea colectării selective şi a compostării deşeurilor organice în oraşul Râmnicu Vâlcea reprezintă temelia proiectului de gestiune a deşeurilor, dacă se doreşte o reducere considerabilă a cantităţii de deşeuri biodegradabile. Fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere în Râmnicu Vâlcea, prezintă un conţinut în apă ridicat în condiţiile unei participări structurale reduse, prin amestecarea lor cu alte agregate biodegradabile şi se poate realiza producerea unui amestec de pornire optim pentru procesul de compostare.În ultimii ani colectarea selectivă a fost introdusă în România doar ca proiecte pilot. De exemplu în Iaşi proiectul avea ca obiectiv recuperarea deşeurilor de hârtie şi carton. Bugetul proiectului a fost de 50.000 USD. Proiectul pilot s-a concentrat asupra unei zone pilot de agenţi economici în partea centrală a oraşului pe o perioadă de un an de zile (1999-2000). Au fost colectate peste 80 de tone de deşeuri de hârtie şi carton. Hârtia a putut fi vândută pe sortimente sau presată vrac în baloţi. Aceste cantităţi reduse de deşeuri de hârtie şi carton colectate selectiv s-au datorat lipsei motivării agenţilor economici. Deoarece sortarea hârtiei necesită un minimum de 10.000 t/an pentru a constitui o soluţie economică fezabilă, colectarea selectivă nu s-a continuat şi nici nu s-a extins la nivel de oraş sau judeţ.II.1.4. Valorificarea deşeurilor municipaleDeşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice), decât într-o foarte mică măsură, la nivel local. Se poate afirma că aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefiind contaminate. În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice.În ultimii 1-2 ani, agenţii economici privaţi au demarat acţiuni de colectare susţinută a cartonului şi PET-urilor. Materialele plastice colectate sunt trimise uneori la export (Ungaria, Bulgaria, Italia, China, Coreea). Nu există date certe privind exportul acestor deşeuri.În unele localităţi s-a redemarat acţiunea de amplasare a unor "puncte de depunere / colectare" la care populaţia poate depune (cu sau fără remunerare) maculatură, carton, sticle, plastic. Din informaţii oferite de Ministerul Industriei şi Resurselor, rezultă că în perioada 1995 - 2000 au funcţionat 2500 puncte de colectare deşeuri reciclabile.În România sunt autorizate şi au început să preia aceste deşeuri din punctele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificării următoarele instituţii:● din industria sticlei (vezi anexa 1 pentru mai multe detalii):- Stirom S.A. Bucureşti cu o capacitate de maxim 30.000 tone/an (funcţie de structura de producţie),- Stimet S.A. Sighişoara cu o capacitate de maxim 15.000 tone/an (funcţie de structura de producţie);● din industria hârtiei şi cartonului(vezi anexa 1 şi 2 pentru mai multe detalii):- Ambro S.A. Suceava cu o capacitate de 100.000 tone/an de maculatură brută,- Vrancart S.A. Adjud cu o capacitate de 50.000 tone/an de maculatură brută,- Letea S.A. Bacău cu o capacitate de 50.000 tone/an de maculatură brută,- Ecopaper SA Zărneşti cu o capacitate de 40.000 tone/an de maculatură brută,- Celhart Donaris S.A. Brăila cu o capacitate de 22.000 tone/an de maculatură brută,- Hicart S.A. Prundul Bargaului cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură brută,- Celrom S.A. Tr.Severin cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură brută,- Petrocart S.A. Piatra Neamţ cu o capacitate de 12.000 tone/an de maculatură brută,- Omnimpex Hârtia S.A. Buşteni cu o capacitate de 10.000 tone/an de maculatură brută,- Cahiro S.A. Scaieni cu o capacitate de 10.000 tone/an de maculatură brută,- Mucart S.A. Cluj cu o capacitate de 10.000 tone/an de maculatură brută,- Pehart S.A. Petreşti cu o capacitate de 8.000 tone/an de maculatură brută,- Comceh S.A. Călăraşi cu o capacitate de 5.000 tone/an de maculatură brută.● din industria maselor plastice(vezi anexa 1 şi 3 pentru mai multe detalii):- Plastor S.A. Oradea- Recolo S.A. Oradea- Prodplast S.A. Bucureşti- Greentech S.A. Buzău- Napochim S.A. Cluj Napoca- AV-Flex S.R.L. Constanta- Aydeniz Prest Corn S.R.L. Constanta- Energia S.A. Constanta- Tehno-Star S.R.L. Sf. Gheorghe- Berolina Plastics S.R.L. Miercurea Ciuc- Harplast S.A. Miercurea Ciuc- 3P România S.R.L. Iaşi- Jin's Internaţional Trade S.R.L. Buftea- Tecnoplast S.R.L. Balş- Alfaplast S.R.L. Jebel, jud. Timiş- V.F.M. S.R.L. Rm. Vâlcea- Balcanic Prod S.R.L. Focşani- Uniplast S.A. Focşani- Hans Elena Internaţional S.R.L. Braşov- Genial Company S.R.L. Olteniţa, jud. CălăraşiÎn unele oraşe s-au înfiinţat staţii pilot de compostare a deşeurilor biodegradabile. De exemplu municipalitatea Râmnicu Vâlcea a susţinut un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor pe două fracţii (biodegradabil şi restul) în vederea compostării fracţiei biodegradabile. Proiectul s-a concentrat asupra unei zone cu tipuri diferite de clădiri (blocuri cu 10, 8 respectiv 4 etaje şi case la curte) pentru 1.260 de familii.Colectarea era realizată tot de cei care se ocupau cu serviciile de salubritate în oraş cu zile diferite de colectare pentru acea zonă pilot şi erau transportate pe o platformă pilot pe depozitul existent de deşeuri a oraşului.Utilajele folosite pentru realizarea compostului sunt doar un tocător, un încărcător cu care sunt şi întoarse grămezile şi o sită. Procesul de compostare durează 18 săptămâni, timp în care grămezile sunt întoarse de 2 - 3 ori, atunci când temperatura în interiorul grămezii ajunge la 70°C.Compostul final este utilizat pe terenurile domeniului public, serele primăriei şi taluzul depozitului existent.Pentru colectarea selectivă nu se percepe tarif diferit, iar de curând a fost introdusă taxa de salubritate, taxă ce include colectarea, transportul şi închiderea depozitului existent. Astfel, această taxă ajunge la 12 EURO/tonă şi locuitor.Colectarea selectivă va fi generalizată la nivel de oraş printr-o Hotărâre a Consiliului Local începând cu anul 2004.În cazul nămolului de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, doar 3% din cantitatea produsă anual este valorificată în agricultură.În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări nu există un sistem bine stabilit, ci doar o reutilizare internă a acestor deşeuri în gospodăria proprie sau o comercializare a lor pe o piaţă nedeclarată.II.1.5. Tratarea deşeurilor municipaleCu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (de ex. balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano-biologică).II.1.6. Incinerarea deşeurilor municipaleIncinerarea deşeurilor nu reprezintă o practică obişnuită pentru tratarea/eliminarea deşeurilor municipale în România. Deşi în ultima perioadă ponderea părţii combustibile a crescut, puterea calorică a deşeurilor este încă scăzută, făcând ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie. În câteva oraşe mari (Bucureşti, Craiova, Iaşi, Timişoara, Constanţa) au existat instalaţii pilot pentru incinerarea deşeurilor municipale, de capacităţi reduse, realizate în anii '80 în scopul experimentării unor soluţii tehnologice autohtone de incinerare a deşeurilor. Cu excepţia instalaţiei Militari din municipiul Bucureşti, care funcţionează temporar arzând produse cu valabilitate depăşită devenite deşeuri, celelalte incineratoare-pilot au fost scoase din funcţiune, acestea nefiind în conformitate cu Directivele Uniunii Europene, în prezent în România nu există instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale.II.1.7. Depozitarea deşeurilor municipaleDepozitarea reprezintă principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Din totalul deşeurilor municipale generate, aproximativ 95% sunt depozitate în fiecare an. În fiecare localitate urbană există cel puţin un depozit pentru deşeuri.În anul 2002 erau înregistrate 265 depozite de deşeuri municipale, aparţinând oraşelor şi municipiilor. Acestea ocupă sub 1.000 hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din totalul suprafeţelor afectate de depozitarea deşeurilor.Din totalul depozitelor inventariate, la nivelul anului 2002:● 11 depozite municipale de deşeuri sunt noi, cu capacitate liberă de depozitare, care se conformează cu cea mai mare parte a prevederilor Directivei 99/31, respectiv a Hotărârii Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor şi care necesită îmbunătăţirea activităţilor de operare şi monitorizare pentru o conformare totală (Tabel II.1.8.)● 251 depozite de deşeuri municipale au capacităţi libere variabile, care nu îndeplinesc cerinţele Directivei nr. 99/31 şi Hotărârii Guvernului nr. 162/2002.La începutul anului 2003 erau în construcţie 3 noi depozite de deşeuri municipale: Braşov, Buzău, Arad, care vor fi date în folosinţă la începutul anului 2004.Tabel II.1.8. Depozite noi de deşeuri municipale la nivel naţional┌─────┬───────────┬─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┐│Nr. │ Judeţ │ Nume depozit │ An │An estimat ││ │ │ │deschidere │de închidere│├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 1 │Constanţa │Depozit mixt Ovidiu │ 1997 │ 2025 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 2 │Neamţ │Depozit orăşenesc Piatra Neamţ │ 1999 │ 2005 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 3 │Bucureşti │Depozit IRIDEX - Chiajna │ 2000 │ 2019 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 4 │Brăila │Depozit ecologic Tracon - Brăila │ 2001 │ 2031 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 5 │Ilfov │Depozit orăşenesc Glina │ 2001 │ 2005 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 6 │Ilfov │Depozit ecologic Vidra │ 2001 │ 2023 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 7 │Mureş │Depozit orăşenesc Sighişoara │ 2002 │ 2020 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 8 │Prahova │Depozit ecologic Băicoi │ 2002 │ 2012 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 9 │Prahova │Depozit ecologic Boldeşti-Scăieni│ 2002 │ 2014 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 10 │Prahova │Depozit mixt Câmpina-Băneşti │ 2002 │ 2012 │├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ 11 │Sibiu │Depozit ecologic Cristian │ 2003 │ 2034 │└─────┴───────────┴─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┘    Sursa: baza de date privind depozitele de deşeuri - ICIMFigura II.1.14. Poziţionarea depozitelor noiSursa: baza de date privind depozitele de deşeuri - ICIMPentru cele 265 de depozite inventariate, clasificarea în acord cu prevederile Directivei s-a realizat în funcţie de deţinătorul şi operatorul depozitului, tipul deşeurilor depozitate, tipul activităţilor industriale care se desfăşoară în zona amplasamentului. Astfel, a rezultat faptul că toate cele 265 depozite inventariate se încadrează în clasa de depozit "b" (depozite pentru deşeuri nepericuloase).Cele mai multe depozite de deşeuri municipale sunt mixte (60%), acceptând pentru depozitare atât deşeuri de tip menajer, cât şi deşeuri de construcţii şi demolări, dar şi deşeuri industriale nepericuloase. Circa 30% din depozitele orăşeneşti sunt depozite municipale simple, acceptând spre depozitare numai deşeuri provenite din activităţi domestice. Doar 10% din depozitele municipale de deşeuri sunt autorizate de către Inspectoratele teritoriale de Protecţie a Mediului.Aproximativ 80% din depozite ocupă suprafeţe relativ mici (între 0,5 şi 5 ha), restul de 20% fiind depozite orăşeneşti mari, care ocupă suprafeţe de la 5 la peste 20 ha.În privinţa gradului de amenajare a depozitelor orăşeneşti, peste 40% nu beneficiază de nici un fel de facilităţi pentru protecţia mediului. Mai mult de 45% dintre depozite au doar împrejmuire cu gard.Desfăşurarea activităţii pe depozite este, de asemenea, deficitară. Pe lângă deşeurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele orăşeneşti sunt acceptate, în mod ilegal, şi deşeuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deşeuri conduce la producerea unui levigat încărcat cu substanţe nocive care, prin infiltrare, poluează apele de suprafaţă şi subterane sau solul şi implicit afectează starea de sănătate a populaţiei din zonă.Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestionarea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.Figura II.1.16 Fluxul deşeurilor municipale - 2002 (mii tone)   ┌──────────────────────────────────────────────────────────┐   │ CANTITATE TOTALĂ DE DEŞEURI GENERATĂ │   └──────────────────────┬───────────┬───────────────────────┘          ┌───────────────┤ 9.578 ├─────────────────┐          │ └─────┬─────┘ │          │ │ │  ┌───────┴───────────┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐  │ CANTITATE DE │ │ COLECTATĂ ÎN │ │ COLECTATĂ │  │DEŞEURI NECOLECTATĂ│ │ AMESTEC │ │ SELECTIV │  └─────┬────────┬────┘ └───┬───────┬──┘ └────┬───────┬───┘ ┌──────┤ 1.946 │ │ 7.140 │ │ 492 │ │ └────────┘ └───┬───┘ └───┬───┘ │ │ │ │ ┌─────────────┴──────────────────────┴─────────────┐ │ │ CANTITATE TOTALĂ DE DEŞEURI COLECTATĂ │ │ └────────────────┬──────────┬──────────────────────┘ │ ┌──────────────────────────────┤ │ │ │ ┌───────────────────┤ 7.632 ├─────────────────┐ │ │ │ └──┬───┬───┘ │ │ │ │ ┌─────┘ └──────┐ │ │ │ ┌───────┴──────┐ ┌───────┴───────┐ ┌──────┴─────┐ ┌──────┴───────┐ │ │ │ TRATARE │ │ TRATARE │ │ │ │ │ │ │ │ TERMICĂ │ │ MECANO- │ │ RECICLARE │ │ COMPOSTARE │ │ │ │ (INCINERARE/ │ │ BIOLOGICĂ │ │ │ │ │ │ │ │ COINCINERARE)│ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────┬─────┬──┘ └─────┬─────┬───┘ └───┬─────┬──┘ └────┬─────┬───┘ │ │ │ 19 │ │ 0 │ │ 25 │ │ 0 │ │ │ └──┬──┘ └─────┘ └─────┘ └─────┘ │ │ │ │ │ │ │ │ ┌─────┴───┐ │ │ │ CENUŞĂ │ │ │ └──┬───┬──┘ │ │ │ 9 │ │ │ └─┬─┘ │ ┌─┴───┐ │ │ │7.588│ │ │ └──┬──┘ │ │ │ │┌┴────┴─────────┴──────────────────────────────────────────────────────┐│ DEPOZITARE │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘    ┌──┐    │ ├─ Se înscriu cantităţile de deşeuri (mii tone)    └──┘II.2. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALEÎn România, populaţia este în continuă scădere, conform evoluţiei pe ultimii 5 ani şi conform recensământului din martie 2002.Astfel pornind de la o populaţie de 21.600.000 pentru anul 2003 şi considerând o scădere de 0,25 % pe an până în 2007 şi de 0,20% pe an până în 2013 rezultă următoarele date:Tabelul II.2.1. Prognoza evoluţiei populaţiei României┌──────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐│ Anul │ 2005 │ 2007 │ 2013 │├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│ Populaţia │ 21.492.135 │ 21.384.809 │ 21.087.159 │└──────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘Pentru realizarea unei prognoze cât mai detaliate şi corecte, în ceea ce priveşte generarea deşeurilor s-a realizat o separare pe medii locuite în funcţie de tipurile de localităţi. Acestea se prezintă astfel: mediul urban dens reprezintă localităţile cu un număr de locuitori mai mare de 50.000, mediul urban reprezintă localităţile urbane cu un număr de locuitori mai mic de 50.000, iar mediul rural reprezintă toate localităţile rurale (sate şi comune);Tabelul II.2.2. Prognoza populaţiei pe tip de medii locuite┌──────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐│ Anul │ 2003 │ 2007 │ 2013 │├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│ Mediul urban dens │ 7.992.000 │ 7.805.455 │ 7.538.659 │├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│ Mediul urban │ 3.348.000 │ 3.314.645 │ 3.268.510 │├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│ Mediul rural │ 10.260.000 │ 10.264.708 │ 10.279.990 │├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│ Total populaţie │ 21.600.000 │ 21.384.809 │ 21.087.159 │└──────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘Datorită migrării populaţiei din mediile urban dens şi urban spre mediul rural, populaţia din acest mediu va creşte uşor.În România, conform datelor oficiale, indicele mediu de generare a deşeurilor municipale (calculat în funcţie de numărul de locuitori din mediul urban şi din mediul rural, respectiv de indicii de generare a deşeurilor menajere corespunzători), a avut în perioada 1995 - 2000, o valoare medie de 293 kg/locuitor.an, respectiv 0,80 kg/locuitor.zi (în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, aceste valori sunt cu cca. 40 % mai mici).Pentru realizarea prognozei s-au considerat următoarele:● tipurile de localităţi● distribuţia populaţiei pe tipuri de localităţi în 2002:- mediu urban dens - 37 %,- mediu urban - 15,5 %,- mediu rural - 47,5 %;● cantităţi de deşeuri menajere estimate pentru 2003:- 370 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate,- 290 kg/locuitor.an în zone urbane,- 150 kg/locuitor.an în zone rurale;● cantităţi de deşeuri municipale estimate pentru 2003:- 628 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate,- 488 kg/locuitor.an în zone urbane,- 256 kg/locuitor.an în zone rurale;● scăderea numărului populaţiei în zonele intens populate şi creşterea populaţiei din zonele rurale (tabelul II.2.2);● rezultatele unor studii de caz realizate până în prezent privind cantităţile şi compoziţia deşeurilor produse în unele localităţi din România;● prevederile din Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor.Prognoza generării deşeurilor municipale pe tipul de mediu locuit este prezentată în tabele II.2.3-II.2.5.Tabelul II.2.3. Mediu urban dens:┌──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐│ Anul │ 2003 │ 2007 │ 2013 │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Evoluţia populaţiei(%) │ 37% │ 36,5% │ 35,8% │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Evoluţia populaţiei(nr.loc.) │ 7.992.000 │ 7.805.455 │ 7.538.659 │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Cantitatea de deşeuri mena- │ │ │ ││jere generate (kg/locuitor.an)│ 370 │ 371 │ 400 │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Cantitatea de deşeuri munici- │ │ │ ││pale generate (kg/locuitor.an)│ 628 │ 648 │ 680 │└──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectuluide Twinning România FranţaTabelul II.2.4. Mediu urban:┌──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐│ Anul │ 2003 │ 2007 │ 2013 │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Evoluţia populaţiei(%) │ 15,5% │ 15,5% │ 15,5% │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Evoluţia populaţiei(nr.loc.) │ 3.348.000 │ 3.314.645 │ 3.268.510 │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Cantitatea de deşeuri mena- │ │ │ ││jere generate (kg/locuitor.an)│ 290 │ 299 │ 314 │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Cantitatea de deşeuri munici- │ │ │ ││pale generate (kg/locuitor.an)│ 488 │ 504 │ 528 │└──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectuluide Twinning România FranţaTabelul II.2.5. Mediu rural:┌──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐│ Anul │ 2003 │ 2007 │ 2013 │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Evoluţia populaţiei(%) │ 47,5% │ 48,0% │ 48,8% │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Evoluţia populaţiei(nr.loc.) │ 10.260.000 │ 10.264.708 │ 10.279.990 │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Cantitatea de deşeuri mena- │ │ │ ││jere generate (kg/locuitor.an)│ 150 │ 154 │ 162 │├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Cantitatea de deşeuri munici- │ │ │ ││pale generate (kg/locuitor.an)│ 256 │ 264 │ 277 │└──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectuluide Twinning România FranţaCantitatea de deşeuri municipale generate creşte în această perioadă datorită creşterii consumului de bunuri la populaţie, estimată a fi de 0,8% pe an.În continuare sunt prezentate prognozele la nivel naţional şi evoluţia anuală a cantităţilor de deşeuri municipale generate.II.2.1. Prognoza generării deşeurilorPrognoza generării va cuprinde următoarele grupe de deşeuri:- 1. deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii;- 2. nămoluri de la staţii de epurare;- 3. deşeuri din construcţii şi demolări.Pornind de la date existente din anul 1995, comparate cu cele din 2002, a fost stabilită o creştere medie de 0,8 % pe an a cantităţii de deşeuri municipale şi asimilabile generate.Pentru cantitatea de nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti generate s-a luat în considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi s-a prognozat o creştere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, astfel crescând proporţional şi cantitatea de nămol generată.Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a stabilit, de asemenea, o creştere medie de 0,8 % pe an în ceea ce priveşte generarea.II.2.2. Prognoza privind colectarea deşeurilor:Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective, au fost estimate cantităţile de deşeuri care vor fi colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectate separat. Pentru realizarea estimărilor s-au utilizat următoarele ipoteze privind evoluţia anuală a extinderii colectării şi a implementării colectării selective.Pentru mediul urban dens coeficientul de colectare a deşeurilor municipale şi asimilabile este de 100 %, iar pentru mediul urban este de 90 %, care se estimează ca va rămâne constant până în 2007, după care va creşte cu 2 % pe an până în anul 2012, când se va ajunge la o colectare de 100 %.Pentru mediu rural, coeficientul de colectare în prezent este de circa 10 %, estimându-se o creştere de 1 % pe an până în 2007 şi de 7-8 % între 2008 şi 2012, după care creşterea va fi de 10 % pe an până în 2013, moment în care se va ajunge la 60 %.În ceea ce priveşte colectarea nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti, procentul este de 100%, iar colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări este de 100% în mediu urban dens; în mediu urban procentul de colectare este de 90 %, estimându-se a creşte cu 1 % pe an şi ajungând în 2013 la 100%; pentru mediul rural coeficientul de colectare este de 10 %, estimându-se o creştere anuală de 5 % până în 2007, şi o creştere ulterioară de 10 % pe an până în 2014 când va atinge 100 %.Din punct de vedere al populaţiei de la care se colectează - per total la nivel naţional, s-a considerat un coeficient actual de 56% şi s-a prognozat un coeficient de creştere de 0,24 până în anul 2007, după care s-a prognozat un coeficient de 4% până în anul 2012 şi de 5% până în anul 2013, moment în care atinge un procent de 84%.Tabel II.2.7. Prognoza privind sistemul de colectare a deşeurilor  ┌──────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐  │An │ 2003 │ 2007 │ 2013 │  ├──────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤  │Procent colectare deşeuri (% │ │ │ │  │populaţie deservită) │ 56% │ 58% │ 84% │  └──────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘    Sursa: prelucrare date IC IM pe baza programului din cadrul Proiectuluide Twinning România FranţaAceastă estimare a prognozei reprezintă o schiţare în linii mari a evoluţiei deşeurilor pentru următorii 10 ani, bazându-se pe datele şi cunoştinţele existente în ceea ce priveşte generarea deşeurilor municipale şi sistemele de colectare ale acestora. Odată cu dezvoltarea unor noi sisteme şi metode de gestionare a deşeurilor se vor putea adăuga noi date şi detalii.II.3. ALTERNATIVE DE ATINGERE A OBIECTIVELOR STRATEGICEII.3.1. Aspecte generaleDin datele prezentate în capitolele anterioare rezultă că România are în prezent un sistem de gestionare a deşeurilor bazat doar pe colectare neselectivă şi eliminare prin depozitare. România este conştientă de faptul că trebuie să atingă ţintele stabilite prin Acquis-ul Communautaire şi în acest scop se vor lua în considerare următoarele aspecte:● condiţiile geografice generale şi regionale;● densitatea populaţiei în mediile urban dens, urban şi rural;● activităţile comerciale şi industriale;● condiţiile de trafic, în special în ceea ce priveşte transportul rutier şi feroviar;● posibilităţile de reciclare existente în industrie sau alte domenii;● dezvoltarea economică la nivel naţional şi regional;● modalităţile actuale de finanţare a investiţiilor şi funcţionării instalaţiilor de gestionare a deşeurilor;● gradul de acceptare a soluţiilor recomandate de către populaţie şi de către operatorii industriali.România este conştientă de faptul că trebuie să introducă tehnici şi tehnologii noi pentru gestionarea deşeurilor. Neavând cunoştinţele şi experienţa necesară pentru a integra astfel de tehnologii la nivel naţional, România îşi propune să realizeze într-o primă etapă staţii pilot-demonstrative care vor servi la evaluarea metodelor de gestionare a deşeurilor considerate optime. Aceste staţii demonstrative vor fi utilizate pentru obţinerea parametrilor tehnico-economici reali şi a experienţei de realizare şi exploatare, precum şi pentru informarea populaţiei şi obţinerea acceptului acesteia.Se intenţionează o corelare a proiectelor de instalaţii demonstrative astfel încât să se acopere toate sursele şi tipurile de deşeuri cât şi toate etapele de gestionare a deşeurilor, de la colectare până la eliminarea finală.  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │ Utilizarea instalaţiilor pilot-demonstrative pentru a cumula cunoştinţele │  │ şi experienţa necesară pentru implementarea unui sistem integrat de │  │ gestionare a deşeurilor. │  │ │  │ Dezvoltarea unor campanii de informare şi instruire a populaţiei pentru a │  │ obţine acceptul public necesar unor investiţii ulterioare. │  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.2. Prevenire şi minimizarePrevenirea generării de deşeuri sau minimizarea trebuie discutată sau planificată în strânsă corelare cu gospodărirea resurselor şi produselor.Prevenirea deşeurilor, ca şi generarea deşeurilor, depinde de factori ca:● activităţile economice;● modelul de producţie şi consum;● modificările demografice;● inovaţiile tehnologice.De aceea, primul pas spre o strategie globală în ceea ce priveşte prevenirea deşeurilor îl reprezintă corelarea tuturor instrumentelor disponibile. În această fază nu este posibil să se propună ţinte cuantificabile pentru prevenirea deşeurilor. Se pot oferi însă elemente privind scopul prevenirii deşeurilor în diferite sectoare.Domeniul-ţintă pentru prevenirea apariţiei deşeurilor este industria producătoare. Există o cerinţă evidentă de îmbunătăţire a cunoştinţelor în ceea ce priveşte prevenirea deşeurilor în cadrul tehnologiilor de producţie folosite în România. Toate ramurile industriale trebuie informate şi sprijinite pentru a minimiza generarea de deşeuri prin modificarea tehnicilor de producţie şi prin reutilizarea şi reciclarea internă a "produselor" nedorite. În special respectarea cerinţelor directivei privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării (IPPC) preluată prin OU 34/2002, va convinge factorii industriali de beneficiile atât ecologice cât şi economice ale prevenirii. Este cunoscut din experienţa ţărilor membre UE că aceasta poate fi cea mai eficientă metodă de prevenire a deşeurilor.Pe de altă parte sunt necesare campanii de informare a agenţilor comerciali şi a consumatorilor privaţi privind posibilităţile lor de a preveni generarea deşeurilor. Campaniile de informare publică vor conţine informaţii specifice şi motivaţii pentru diferiţii factori implicaţi. Aceasta înseamnă că trebuie să se pregătească materiale specifice de informare pentru instituţiile publice (şcoli, universităţi), pentru administraţiile publice şi private, pentru toate tipurile de comercianţi şi, în final, pentru consumatorii finali.În această fază nu este posibil să se indice o valoare-ţintă pentru prevenirea deşeurilor de către actorii menţionaţi mai sus.    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐    │ Prevenirea reprezintă principalul pas într-un sistem integrat de │    │gestionare a deşeurilor, pe termen lung. De aceea trebuie introdusă în │    │ viitoarele planuri de dezvoltare economică. │    │ │    │ În al doilea rând prevenirea reprezintă principala │    │ obligaţie/responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri. │    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.3. ColectarePentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deşeurilor, România trebuie să ia în considerare:● tipurile de structuri rezidenţiale;● tipurile de locuinţe;● accesul rutier pentru vehiculele de colectare;● acceptarea de către populaţie a noilor sisteme de colectare.În ceea ce priveşte extinderea colectării deşeurilor municipale în mediul urban şi mai ales în mediul rural România îşi propune realizarea unor programe de educare şi informare a populaţiei şi de stimulare a companiilor de salubritate existente şi de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deşeurilor.În ceea ce priveşte colectarea selectivă, prima acţiune necesară este identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectivă la surse a deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) şi, de asemenea, a modului de etichetare sau marcare a acestora. Se va avea în vedere asigurarea volumului şi numărului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clădiri, funcţie de numărul de locuitori.Alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deşeurilor trebuie să se realizeze în aşa fel încât să se evite depăşirea capacităţilor optime de colectare, respectând în acelaşi timp normele de igienă. Containerele trebuie selectate astfel încât:● să poată fi uşor umplute de către populaţie;● să poată fi uşor accesate şi golite de către cei ce asigură serviciul de salubrizare;● să poată fi menţinute în condiţii satisfăcătoare de igienă.Golirea containerelor trebuie să se realizeze în funcţie de:● gradul de umplere a acestora de către populaţie;● variaţiile de temperatura (vara, datorită temperaturii ridicate frecvenţa de colectare a deşeurilor va fi mai mare).În prezent, în România este disponibilă întreaga gamă de containere UE, respectiv:● containere de plastic de 80 l;● containere de plastic de 120 l;● containere de plastic de 240 l;● containere de 1,1 mc pentru clădiri cu mai mult de 5 nivele;● containere de 2,2 mc pentru clădiri cu mai mult de 5 nivele.În condiţii speciale, pot fi utilizaţi saci de plastic, în special pentru colectarea materialelor reciclabile.Containerele mari nu trebuie utilizate pentru deşeurile menajere, ci pentru cele din comerţ (magazine, centre comerciale mari). Centrele comerciale vor selecta tipul de containere necesar, respectiv cu/fară sisteme de compactare în funcţie de necesităţile lor specifice.Intenţia României este de a produce toate tipurile de containere şi nu a le importa. În prezent există o asemenea industrie în România şi se intenţionează dezvoltarea ei.Se vor crea condiţii ca întreaga cantitate de deşeuri menajere să poată fi colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale.   ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐   │ Utilizarea întregii game de containere disponibile. │   │Asigurarea volumului necesar al containerelor pentru toate gospodăriile│   │ private. │   │ Asigurarea serviciului de colectare regulată la nivel naţional. │   └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.4. Transport (inclusiv transfer)România este conştientă de faptul că în viitor transportul deşeurilor şi a produselor derivate din acestea se va intensifica. Deşeurile trebuie transportate:● de la surse la staţii de pretratare;● de la punctele de colectare separată la staţii de procesare şi sortare;● de la staţii de sortare şi reprocesare la instalaţiile de reciclare finală;● de la surse la depozite sau staţii de incinerare regionale.Pentru minimizarea costurilor şi a impactului ecologic, în special asupra populaţiei va fi necesară optimizarea activităţilor de transport cât mai mult posibil.Măsuri pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor:● selectarea locaţiilor pentru staţiile de sortare, procesare şi pretratare în "centrul" zonelor de generare a deşeurilor;● amplasarea staţiilor de procesare a deşeurilor (staţii de tratare mecano-biologică) cât mai aproape de depozitele finale;● utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule de colectare cu emisii reduse de noxe (zgomot şi gaze de eşapament);● adaptarea autovehiculelor de colectare şi transport în funcţie de condiţiile de drum, structura localităţilor şi structura arhitecturală a diferitelor clădiri;● optimizarea distanţelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacităţii autovehiculelor de transport;● minimizarea distanţelor de transport prin utilizarea staţiilor de transfer;● dacă distanţele de transport lungi nu pot fi evitate este indicat să se utilizeze căile ferate sau navale (exemplu, Dunărea)Numărul total şi capacitatea staţiilor de transfer va depinde de planificarea detaliată a gestionării deşeurilor în cadrul planurilor de dezvoltare locale sau regionale.   ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐   │Transportul deşeurilor se va dezvolta şi va acoperi mai multe sectoare.│   │ Sunt necesare măsuri pentru a minimiza distanţele de transport şi a │   │ reduce impactul ecologic al acestuia. │   └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.5. Reciclare şi valorificareÎn ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, inclusă atât în reglementările UE cât şi în cele naţionale, recuperarea reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare. Măsurile necesare trebuie planificate astfel încât să se ajungă la cea mai eficientă metodă de recuperare şi reciclare ţinând cont de tipurile de deşeuri, de sursele de deşeuri şi de compoziţia diferită a deşeurilor, în ceea ce priveşte deşeurile municipale, România se concentrează asupra deşeurilor de ambalaje, de hârtie, deşeurilor biodegradabile, deşeurilor din construcţii şi demolări şi asupra nămolurilor rezultate din epurarea a apelor menajere. În ceea ce priveşte bunurile de consum reciclarea şi recuperarea se vor concentra asupra deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, vehiculele şi anvelope uzate.II.3.5.1. Deşeuri de ambalajePentru a atinge ţintele stabilite în legislaţia europeană şi naţională sistemul pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje va cuprinde:● colectarea separată;● sortarea şi procesarea;● reciclarea finală.În ceea ce priveşte colectarea separată trebuie luate în considerare aceleaşi obiective ca şi pentru colectarea generală a deşeurilor.Tipul de colectare şi de containere trebuie alese în funcţie de condiţiile şi tipurile de materiale din ambalaje. Ambalajele din sticlă pot fi colectate, în primul rând, în containere speciale amplasate în locuri publice, în apropierea centrelor comerciale. Amplasarea containerelor de colectare a sticlei trebuie planificată în aşa manieră încât să fie uşor accesate de populaţie, să nu creeze probleme în zonele respective (zgomot), locaţiile să fie uşor accesate de către companiile de colectare, să se încadreze în imaginea arhitecturală a zonei şi containerele să poată fi menţinute curate. Ţinând cont de tipul de sticlă cel mai vandabil, interiorul containerelor trebuie să fie împărţit în compartimente pentru sticlă de culoare albă, maro şi verde. În zonele urbane dense containerele de colectare a sticlei trebuie amplasate în apropierea locuinţelor.Ambalajele din plastic, metale şi materiale compozite trebuie colectate în amestec într-un singur container sau în saci de plastic speciali. Aceste containere trebuie amplasate în apropierea locuinţelor. Este recomandabil ca hârtia şi ambalajele de hârtie să fie colectate în recipienţi separaţi. Dar, în funcţie de condiţiile regionale specifice se poate lua în considerare colectarea într-un singur container a ambalajelor din hârtie, plastic, metal şi compozite. Chiar şi în acest caz, sticlă trebuie colectată strict separat.Indiferent de sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje este necesară crearea sau dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a acestora în vederea reciclării.Ambalajele din sticlă colectate trebuie sortate pentru a se asigura că sticlă sortată după culoare este lipsită de impurităţi precum aluminiu, plumb şi silicaţi (pietre, porţelan şi ceramică).Hârtia şi cartonul trebuie sortate pentru a elimina impurităţile şi pentru a atinge calitatea necesară industriei de hârtie şi carton. De exemplu, sortarea în categorii precum hârtia de scris, carton şi hârtia de joasă calitate din ambalaje asigură atingerea calităţii necesare pentru reciclare.Ambalajele din diferite materiale, colectate în amestec, trebuie sortate pentru a ajunge la materiale cu aceeaşi compoziţie, cel puţin după cum urmează:● tablă inoxidabila;● aluminiu;● tetrapak;şi în ceea ce priveşte plasticele, cel puţin:● PVC;● PP;● PE;● PET.Pentru primele staţii de sortare care se vor înfiinţa este recomandabil să se opteze pentru sortarea manuală, dar România are intenţia de a utiliza cât mai curând, sistemele de sortare mecanică sau automată recunoscute internaţional. Aceste sisteme sunt în special disponibile pentru sortarea în funcţie de culoarea sticlei, pentru sortarea hârtiei, a metalelor feroase şi neferoase. Sortarea magnetică a aluminiului şi a tablei inoxidabile poate fi utilizată şi în cadrul staţiilor de sortare manuală.România este conştientă că recuperarea şi reciclarea vor fi un succes numai dacă materialele colectate şi sortate vor fi în final utilizate în cadrul ramurilor specifice ale industriei. De aceea, tehnologiile de producţie din industria de sticlă, metal, hârtie, carton şi plastic trebuie adaptate pentru utilizarea acestor materiale. Programe economice speciale vor fi utilizate pentru a motiva industriile să se implice în procesul de reciclare şi pentru a crea pieţe de desfacere pentru astfel de produse rezultate în urma reciclării materialelor pentru companiile deja implicate în acest proces.România intenţionează să planifice campanii de informare a populaţiei, de stimulare a administraţiilor locale, a industriilor şi a tuturor factorilor implicaţi pentru a asigura succesul acestor sisteme de recuperare şi reciclare.  ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │Crearea iniţială a unor staţii de sortare manuală, urmând a se îmbunătăţii│  │ acest sistem prin implementarea unor instalaţii mecanice şi automate. │  │ │  │ Dezvoltarea unor programe economice speciale pentru a stimula │  │ industriile. │  │ Campanii de informare a publicului. │  └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.5.2. Deşeuri biodegradabileDupă cum s-a menţionat în capitolele anterioare deşeurile biodegradabile reprezintă circa 51% din deşeurile municipale din România.Pentru a atinge obiectivele generale de recuperare/reciclare şi de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre depozitarea finală trebuie utilizate toate măsurile posibile de valorificare a deşeurilor biodegradabile.În principiu, soluţiile de recuperare şi reciclare disponibile sunt:● compostarea (digestia aerobă);● digestia anaerobă cu producerea şi colectarea de biogaz.Având în vedere experienţa internaţională, România este conştientă că pentru a utiliza în mod eficient compostarea este necesară o colectare separată a materiei organice din deşeuri. Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, deoarece deşeurile municipale amestecate au un conţinut ridicat de metale grele cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn şi Hg.Datorită condiţiilor referitoare la concentraţia de metalele grele admisă în compost se recomandă a se evita colectarea materialelor biodegradabile din mediile urbane dense. Experienţa internaţională a demonstrat că din aceste medii nu este posibilă colectarea separată a unor materii biodegradabile de calitate.Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în care populaţia locuieşte în "medii verzi", gospodării cu grădini. Cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile poate fi colectat în mediul rural, dar acest lucru trebuie evitat, deoarece populaţia din aceste medii practică metode ecologice de a reutiliza materiile biodegradabile în propriile gospodării.În condiţiile situaţiei existente, în România este recomandabilă introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale marilor oraşe şi unele zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25-35% din populaţie. Din aceste zone, dacă se estimează o generare medie de deşeuri de circa 300 kg/loc.an cu un conţinut de 51% material biodegradabil, ar fi posibilă o colectare separată a circa 120-145 de kg/loc.an de materiale biodegradabile. Astfel cantitatea de deşeuri biodegradabile teoretic posibil a fi colectată ar fi 648.000 şi 1.000.000 t/an. Aceste valori se reduc dacă:● populaţia din mediile rurale nu acceptă să colecteze separat deşeurile biodegradabile;● nu se acceptă instalarea staţiilor de compostare;● nu există o piaţă de desfacere pentru compost;● se preferă, din diferite motive, tratarea mecano-biologică.România nu are experienţa necesară în planificarea şi operarea staţiilor de compost, de aceea se recomandă etapizarea acestei acţiuni. România va selecta în jur de 4-6 regiuni în care să se construiască şi să opereze instalaţii de compostare demonstrative. În aceste staţii-demonstrative vor fi utilizate diferite tehnologii de compostare. Condiţiile de operare şi rezultatele activităţilor de compostare în special privind calitatea şi utilizarea finală a compostului, vor fi monitorizate de o instituţie independentă. Rezultatele vor fi compilate, evaluate şi prezentate în dezbateri publice cu toţi partenerii implicaţi. Experienţa şi rezultatele evaluate vor fi baza pentru continuarea planificării şi realizării altor instalaţii de compostare.Pentru colectarea separată în gospodării a deşeurilor biodegradabile trebuie asiguraţi recipienţi speciali. Pentru gospodăriile mici pot fi distribuiţi saci, iar pentru gospodării mai mari pot fi distribuite containere (80-120 l). Acestea vor fi amplasate aproape de locuinţe. Colectarea va fi organizată într-o asemenea manieră încât să se evite problemele de igienă.În ceea ce priveşte capacitatea staţiilor de compostare, se cer respectate cel puţin următoarele condiţii:● amplasarea staţiilor de compostare în "centrul" ariei de colectare;● selectarea locaţiei trebuie să ia în considerare condiţiile climatice specifice pentru a minimiza impactul emisiilor (miros supărător) asupra mediului;● distanţa dintre cea mai apropiată gospodărie şi staţia de compostare trebuie să fie de cel puţin 500 m;● fiecare staţie de compostare trebuie să includă facilităţi de pretratare prin măcinare, sitare, presortare şi amestecare a materiei biodegradabile (prin aceasta se asigură că staţia de compostare poate să utilizeze materie biodegradabilă din diferite surse: gospodării private, instituţii publice, restaurante, industrii, pieţe şi zone verzi publice);● pentru a minimiza emisiile mirositoare va fi necesar ca, în anumite regiuni, să se prevadă faze de digestie anaerobă (clădiri închise) premergătoare compostării propriu-zise;● toate staţiile de compost trebuie să includă tehnologii de ambalare a compostului pentru introducerea acestuia pe piaţă.   ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐   │Colectarea neselectivă a biodegradabilelor în zonele cu densitate mare a│   │ populaţiei. │   │ Colectarea selectivă a 120-145 kg/loc.an deşeuri biodegradabile. │   │ Capacitate de compostare pentru 680.000-1.000.000 t/an deşeuri │   │ biodegradabile. │   │ │   │ Realizarea de staţii-demonstrative de compostare. │   │ │   │ Realizarea unor proiecte de testare a pieţei şi de "utilizare" a │   │ compostului înaintea integrării staţiilor de compostare în sistemul de │   │ gestionare a deşeurilor. │   └────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.5.3. Deşeurile din construcţii şi demolăriÎn România, în prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării, activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creşte substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate. În această categorie, se disting trei grupuri mari de deşeuri:● materiale de construcţie (materiale tehnice pentru construirea pereţilor, nu accesorii) metale, diferite materiale plastice, textile, din lemn şi ambalajele acestora;● materiale din "demolări" conţinând în mare parte cărămizi, beton, lemn, metale, pietre, oţel;● sol excavat - necontaminat sau contaminat.Datorită previziunii de creştere a cantităţii de deşeuri din construcţii şi demolări vor fi luate în considerare toate măsurile disponibile de reciclare şi recuperare. Astfel de măsuri ar fi:● stocarea strict separată a solurilor contaminate şi a celor necontaminate;● reutilizarea solurilor necontaminate fără alte tratamente, în diferite activităţi de construcţii;● evitarea utilizării directe a solurilor contaminate şi depozitarea lor în locuri special amenajate în vederea reabilitării;● separarea strictă a deşeurilor din construcţii faţă de cele din demolări;● îmbunătăţirea continuă a schemelor de procesare şi reciclare;● păstrarea separată pe cât posibil, a materialelor diferite cum ar fi metalele, plasticul, dacă capacitatea de construcţie şi spaţiul disponibil va permite;● procesarea deşeurilor din construcţii în staţii de sortare, cât posibil, împreună cu deşeurile comerciale (pentru recuperarea calitativă a diferitelor materiale reciclabile);● procesarea deşeurilor din demolări prin tehnologii de zdrobire, clasificare şi/sau sortare în funcţie de densitate în staţii mobile, semi-mobile sau staţionare;● utilizarea fracţiei fine (8 - 40 mm) rezultate, pentru diferite activităţi de construcţie, în special pentru construirea de străzi, astfel încât solurile şi apa subterană să nu fie contaminate.Pentru a evita impactul ecologic asupra solurilor şi asupra apei subterane trebuie să se asigure colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări în toate regiunile (urban dens, urban şi rural) şi utilizarea acestora după pretratare, în reamenajări de drumuri sau alte activităţi.  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │ Cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări va creşte substanţial. │  │Deşeurile din demolări vor fi utilizate ca o sursă alternativă de materiale│  │ de construcţii. │  │ Materialele reciclabile utilizate trebuie să nu genereze impact asupra │  │ solului şi apei subterane. │  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.5.4. Nămolurile din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneştiAvând în vedere legislaţia referitoare la depozitarea deşeurilor şi faptul că România trebuie să îndeplinească obiectivele pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri nepericuloase. De aceea, România încurajează utilizarea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate orăşeneşti, atâta timp cât acesta nu pune în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate. Pentru alinierea legislaţiei naţionale la Acquis-ul Communautaire şi, de asemenea, pentru stabilirea condiţiilor de utilizare a nămolurilor în agricultură, România a aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 49/2004 Normele Tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. Prin acest act normativ s-au adoptat limite mai joase decât cele prevăzute în actuala Directivă în vederea prezervării calităţii solurilor. S-a ţinut cont de faptul ca în proiectul noii Directive limitele diverşilor poluanţi sunt mai scăzute decât cele din Directiva aflată în forţa.România va lua măsuri care vizează reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri, precum şi impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură, pentru evitarea acumulării excesive şi necontrolate în sol a substanţelor contaminante care pot afecta pe termen lung caracteristicile sale agrochimice.Din datele existente privind staţiile de epurare orăşeneşti şi caracteristicile nămolului rezultat s-a evidenţiat calitatea inadecvată pentru împrăştierea pe câmp a acestuia. Deoarece multe întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de canalizare orăşeneşti, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru utilizarea acestuia în agricultură. De aceea România are în vedere:● asigurarea funcţionării corespunzătoare a instalaţiilor de preepurare a apelor uzate industriale înainte de deversarea acestora în sistemele de canalizare orăşeneşti;● prevenirea contaminării nămolului de epurare prin controlarea calităţii efluenţilor industriali descărcaţi în canalizările orăşeneşti.În prezent se realizează o bază de date pentru nămoluri şi o evidenţiere a staţiilor de epurare care tratează ape uzate industriale împreună cu apele menajere de cele care epurează doar ape uzate menajere sau ape similare cu acestea. Baza de date va avea o formă finală la sfârşitul anului 2004. Criteriile cheie pentru evaluarea calităţii nămolului sunt:● chimice;● biologice;● fizice;● acceptabilitate (miros, considerente estetice, etc)Având în vedere compoziţia sa predominant organică şi conţinutul în nutrienţi, nămolul are utilizare benefică în agricultură şi în recuperarea energiei. Obiectivul pe termen lung al României este de a reintroduce în agricultură nutrienţii nepoluanţi, rezultaţi din nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti.Pentru nămolurile ce nu îndeplinesc condiţiile de utilizare în agricultură România investighează alte metode de tratare sau eliminare a acestuia.De exemplu, industria cimentului va elabora un studiu pentru utilizarea nămolurilor rezultate din staţiile de epurare ca materie primă alternativă în cuptoarele de clincher, pentru înlocuirea unei părţi din argila. Studiul se realizează pentru judeţele limitrofe fabricilor de ciment, acesta cuprinzând referiri la calitatea nămolului şi cantitatea ce va putea fi utilizată în acest proces. Studiul se va finaliza până la sfârşitul anului 2004.De asemenea, există şi pot fi aplicate tehnologii de recuperare a conţinutului de metale grele din nămolurile de epurare.     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐     │ Reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri. │     │Impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci│     │ când acestea sunt utilizate în agricultură. │     │ Investigarea altor metode de tratare sau eliminare a nămolului. │     └────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.5.5 Deşeuri de echipamente electrice şi electroniceConform Directivei Europene privind deşeurile de la echipamentele electrice şi electronice (DEEE) există 10 tipuri diferite care trebuie colectate de la consumatori şi reciclate sau recuperate în rate specifice.Deşeurile de echipamente electrice şi electronice pot fi colectate de la populaţie prin centrele comerciale care vând produsele respective.Pe de altă parte, administraţiile locale (municipale, judeţene, regionale,) vor instala un sistem de colectare separată. Colectarea separată trebuie organizată şi realizată în aşa manieră încât să se colecteze o cantitate de circa 4kg/loc.an. Încă nu s-a decis ce tip de colectare separată va fi utilizată în România.Administraţiile locale vor trimite materialele colectate către industria responsabilă de reciclare finală şi recuperare. Este indicat ca cel puţin reciclarea şi recuperarea deşeurilor de la echipamentele electrice şi electronice să fie finanţată de însăşi industria responsabilă.   ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐   │Colectarea separată a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice │   │ de către municipalitate. │   │ │   │Reciclarea şi recuperarea va fi realizată de către industria responsabilă.│   └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.5.6. Vehicule scoase din uzRomânia are în vedere măsurile necesare pentru implementarea Directivei Europene privind vehiculele scoase din uz, şi anume:● limitarea utilizării substanţelor periculoase la fabricarea vehiculelor şi reducerea acestora începând cu faza de concepţie;● integrarea unei cantităţi crescânde de materiale reciclate provenind de la vehiculele scoase din uz în vehiculele noi şi în alte produse pentru a dezvolta pieţele pentru materialele reciclate;● punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea vehiculelor scoase din uz şi în măsura în care este fezabil tehnic şi economic a deşeurilor de piese rezultate din operaţiile de reparare a vehiculelor;● punerea la punct a unui sistem conform căruia radierea unui vehicul scos din uz să se facă numai în baza unui certificat de distrugere (eliminare).Directiva privind vehiculele scoase din uz este prevăzută a fi transpusă în 2004, iar în prezent există câteva prevederi ale Directivei transpuse prin alte acte normative. De exemplu, în ceea ce priveşte regimul vehiculelor abandonate sau fără stăpân există Legea nr. 421/2002, care permite autorităţilor administraţiei publice locale să identifice, să ridice şi să valorifice aceste vehicule.În România, există în prezent 3 producători de vehicule: Dacia, Daewoo şi Aro. În ceea ce priveşte sistemul de eliminare a vehiculelor scoase din uz, în prezent există un shredder aparţinând societăţii S.C. Remayer S.A cu o capacitate de 8.000 tone/lună instalat în Bucureşti. Numărul de vehicule scoase din uz anual este estimat la 30.000. Din componentele vehiculelor scoase din uz se valorifică doar părţile metalice, ceea ce reprezintă aproximativ 70 % din masa vehiculului, restul fiind eliminate.Există o reţea de 46 de societăţi comerciale răspândite relativ uniform în teritoriu care au desfăşurat şi desfăşoară operaţiuni de dezmembrare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz.Pentru realizarea măsurilor de implementare a Directivei, România propune aplicarea principiului responsabilităţii producătorului. Pentru aplicarea eficientă a acestui principiu se are în vedere crearea unui sistem comun de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz la care să participe, dacă este posibil, toţi producătorii şi importatorii de vehicule. Colectarea şi transportul vehiculelor scoase din uz către unităţile autorizate de dezmembrare şi valorificare trebuie asigurată fără impunerea unor costuri adiţionale asupra ultimului proprietar, astfel finanţarea necesară atingerii obiectivelor de reciclare poate fi asigurată prin impunerea unei taxe la prima înmatriculare în România a vehiculelor de clasă Ml şi NI.România va asigura o atenţie specială implementării şi operării unităţilor de reciclare a plasticului şi de valorificare a fracţiei uşoare rezultate în urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz. Astfel, România va încuraja utilizarea materialelor reciclate, inclusiv printre producătorii de automobile.România va îmbunătăţi normele tehnice în ceea ce priveşte necesarul minim pentru dezmembrarea şi valorificarea vehiculelor scoase din uz, respectiv pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor şi componentelor periculoase regăsite într-un vehicul.    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐    │ Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz. │    │ Încurajarea societăţilor ce desfăşoară operaţiuni de dezmembrare. │    │Valorificarea fracţiei uşoare şi reciclarea materialelor reciclabile │    │ rezultate în urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz. │    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.5.7. Anvelope uzateNu există nici o Directivă Europeană specifică privind anvelopele uzate. Există reglementări privind reciclarea şi valorificarea numai pentru anvelopele colectate de la vehiculele scoase din uz.Anvelopele uzate nu trebuie eliminate prin depozitare controlată, nici în formă originală nici mărunţite. Anvelopele uzate nu trebuie incinerate în instalaţii de incinerare a deşeurilor menajere. Pe baza Directivei Cadru a Deşeurilor anvelopele uzate trebuie reciclate sau valorificate termoenergetic cât mai mult posibil. Ambele metode sunt recomandate.Pe de o parte anvelopele de la maşinile private precum şi cele de la autocamioane, au un conţinut ridicat de cauciuc şi oţel ce poate fi reciclat. Pentru recuperarea cauciucului şi oţelului sunt disponibile şi operaţionale diferite tehnologii (procesarea la temperatură normală şi la temperatură joasă).Pe de altă parte anvelopele au o valoare calorică mare şi pot fi utilizate ca sursă de energie, în special, în cuptoarele de ciment. Emisiile care provin de la aceste cuptoare de ciment au fost măsurate în diferite situaţii şi au arătat clar că arderea anvelopelor în condiţii controlate nu produce daune mediului.Pentru implementarea Directivei privind vehiculele scoase din uz este recomandabil ca toţi agenţii economici care comercializează anvelope să preia anvelopele uzate şi să le predea întreprinderilor specializate în reciclare.Anvelopele uzate pot fi procesate pentru reciclarea cauciucului atât sub formă de granule cât şi sub formă de pulbere.Anvelopele uzate pot fi de asemenea utilizate şi drept combustibil suplimentar în procesul de precalcinare sau în arderea primară în cuptoarelor de ciment.În aceste condiţii magazinele de anvelope vor percepe o taxă specifică de depozitare pentru anvelopele uzate, iar schema de transport, sortare şi reciclare va fi finanţată prin taxele de depozitare şi veniturile provenite din comercializarea cauciucului granulat sau pulbere şi oţelului recuperat.România a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern privind gestionarea anvelopelor uzate, aceasta fiind aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 170/2004.    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐    │ Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz. │    │ Încurajarea reciclării şi valorificării materiale a anvelopelor uzate. │    │Valorificarea energetică a anvelopelor uzate se va realiza numai în cazul│    │ în care nu este posibila valorificarea materială. │    │ Interzicerea depozitării anvelopelor uzate de la intrarea în vigoare a │    │ Hotărârii de Guvern modificate privind depozitarea deşeurilor. │    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.6. Tratare (înainte de eliminare)II.3.6.1. Tratarea mecano-biologicaDupă cum s-a menţionat, deşeurile municipale din România au o compoziţie de aproximativ 61% materie biodegradabilă. Pentru a atinge ţintele din Directiva 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor şi din Hotărârea Guvernului nr. 162/2002, conţinutul de materie organică trebuie minimizat după cum urmează:● reducerea cantităţii de biodegradabile de 25% până în 31 dec. 2010;● reducerea cantităţii de biodegradabile de 50% până în 31 dec. 2013;● reducerea cantităţii de biodegradabile de 65% până la 31 dec. 2016.Aceste obiective pot fi realizate în unele regiuni prin colectarea separată şi compostarea materiei biodegradabile. În zonele urbane dense aceste obiective se pot atinge doar prin incinerarea deşeurilor menajere. Pentru toate regiunile unde compostarea nu este acceptată şi pentru toate regiunile unde deşeurile conţin un procent mai mare de materie biodegradabilă, este posibilă şi recomandată tratarea mecano-biologică.În prezent, este neclar unde vor fi realizate instalaţiile necesare pentru compostare şi incinerare. Este, de asemenea, neclar cum poate populaţia minimiza generarea deşeurilor de materie biodegradabilă, de aceea încă nu este posibilă prognozarea unui număr de staţii de tratare mecano-biologică.Din experienţa internaţională se recomandă să se instaleze staţii demonstrative pentru tratarea mecano-biologică în câteva regiuni. Ca şi în cazul staţiilor de compostare pilot, aceste staţii vor fi monitorizate, rezultatele vor fi evaluate, popularizate şi vor reprezenta baza pentru continuarea planificării şi a luării deciziilor.În ceea ce priveşte tehnicile şi tehnologiile privind tratarea mecano-biologică se prezintă următoarele elemente:● experienţa internaţională arată ca optimă capacitatea de 100.000 t/an pentru o staţie de tratare mecano-biologică;● toate staţiile trebuie să includă instalaţii mecanice pentru sortarea materiei biodegradabile cât şi a deşeurilor periculoase;● procesul aerob realizat în aceste staţii trebuie să ia în considerare minimizarea poluării prin generarea de gaze şi levigat;● cât de mult posibil, materialul de tratat aerob trebuie selectat prin sitare şi separat de materiile cu puteri calorifice mari ce pot fi incinerate şi de materialul inert potrivit pentru depozitarea finală.În prezent, tratarea mecano-biologică poate fi recomandată doar pentru acele regiuni care nu au în plan construirea de staţii de compostare.  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │ Tratarea mecano-biologică este una din tehnicile de bază pentu │  │ reducerea cantităţilor de materie biodegradabilă şi producerea de │  │ combustibili alternativi obţinuţi din deşeuri. │  │ │  │ Realizarea unor staţii pilot de tratare mecano-biologică. │  └───────────────────────────────────────────────────────────────────┘II.3.6.2. Tratarea termica (incinerarea)În baza experienţei internaţionale, în special din statele membre UE, incinerarea este cea mai eficientă metodă de tratare a deşeurilor colectate în amestec din surse diferite, înainte de a fi depozitate final. Scopul incinerării este:● să minimizeze volumul deşeurilor;● să distrugă componentele periculoase biodegradabile;● să inertizeze - trecerea într-o formă inactivă/inertă;● să reducă carbonul organic;● să recupereze energia conţinută în deşeurile incinerabile.Toate incineratoarele de deşeuri, fie că sunt industriale, medicale sau municipale, trebuie să îndeplinească obiectivele din legislaţia europeană şi naţională. În paralel, incineratoarele trebuie să îndeplinească şi condiţiile privitoare la recuperarea energiei din deşeuri, adică recuperarea căldurii şi altor forme de energie rezultate în urma incinerării deşeurilor.Toate incineratoarele de deşeuri trebuie administrate în acord cu conceptele specifice ale utilizării finale ale energiei şi căldurii, mai ales în ceea ce priveşte consumatorii industriali şi comerciali şi sistemele de încălzire centralizate municipale.Incineratoarele trebuie exploatate în aşa manieră încât cenuşa de fund să poată fi sortată pentru a recupera metalele reciclabile şi a fi utilizată în construcţii, fără impact asupra solului şi apei subterane.Vor fi utilizate pe cât posibil instalaţiile existente, capabile de coincinerare şi care se pot conformă cu legislaţia europeană. Acestea se potrivesc în general pentru deşeuri industriale şi pentru deşeurile cu putere calorifică mare "rezultate" din staţiile de tratare mecano-biologice.În planificarea realizării noilor incineratoare trebuie ţinut seama de criteriul cel mai important în alegerea locaţiei şi anume acceptarea de către populaţie.În planificarea noilor incineratoare trebuie ţinut seama de faptul că masa totală de deşeuri se va reduce datorită obligaţiei de a atinge ţintele în ceea ce priveşte deşeurile de ambalaje şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice.Incineratoarele pentru deşeurile municipale sunt recomandate în următoarele condiţii:● cantitatea de deşeuri municipale disponibilă pentru incinerare să fie de minim 150.000 tone/an. Considerând cantitatea specifică de deşeuri generate pe locuitor aceasta ar însemna o populaţie minimă de 300.000 locuitori (în cazul în care cantitatea generată specifică este de 500 kg/loc.an);● nu există teren disponibil pe o distanţă acceptabilă pentru amplasarea unui depozit;● în regiunea respectivă există o cerere foarte mare de căldură şi energie şi nici o altă metodă de tratare nu este mai eficientă decât incinerarea deşeurilor în ceea ce priveşte generarea de energie şi căldură.II.3.7. Eliminare finală (depozitare)În momentul de faţă este acceptată ideea că depozitarea în condiţii ecologice este necesară în toate regiunile din România pentru eliminarea finală a deşeurilor nerecuperabile şi nereciclabile. Toate depozitele trebuie să atingă întreaga gamă de condiţii din legislaţia naţională şi europeană. Va fi luată în considerare planificarea realizării de noi depozite.România are în vedere, de asemenea, necesităţile de a atinge standardele tehnice şi de emisii ale UE şi de a refinanţa investiţiile şi funcţionarea unor depozite.Capacitatea minimă de depozitare pentru mediul urban şi urban dens este de 100.000 tone/an, astfel încât depozitele să fie fezabile din punct de vedere economic, să poată fi acoperite costurile de investiţie, de operare, de închidere şi monitorizare post-închidere în strânsa corelare cu capacitatea de plată a cetăţenilor.Noile depozite trebuie planificate şi localizate în "centrul" regiunii de generare a deşeurilor în vederea minimizării eforturilor de transport.Selectarea locaţiilor pentru noile depozite trebuie să ia în considerare restricţiile geologice, hidrogeologice, geografice şi aspectele privind protecţia mediul înconjurător. Pe cât posibil depozitele trebuie să aibă şi sisteme de acceptare a deşeurilor aduse direct de consumatorii privaţi. Este recomandabil, în zona depozitelor să fie asigurat teren adiţional pentru activităţi de recuperare, reciclare şi tratare a deşeurilor.În urma evaluărilor din cadrul grupului de lucru s-a considerat ca până spre sfârşitul deceniului 2, România va avea nevoie de aproximativ 50 depozite din clasa b) conforme cu standardele UE. Având în vedere faptul ca până în prezent au fost construite deja 14 depozite România are nevoie de completarea acestui număr de depozite din clasa b) conforme cu standardele UE.Pe plan regional trebuie să se ţină cont de problemele ridicate de existenţa unor zone izolate şi a condiţiilor specifice de transport; în acest sens s-a stabilit un maxim de încă 15 depozite din clasa b) cu o capacitate medie de 50.000 tone/an care să deservească zonele izolate şi cu dificultăţi de transport.Va trebui să se treacă la o nouă abordare de tip regional a construirii depozitelor municipale, astfel încât fiecare regiune să rezolve problema gestionării şi eliminării deşeurilor în funcţie de condiţiile regionale specifice şi luând în calcul toate aspectele privind eficienţa economică, acoperirea costurilor de investiţie şi operare, a costurilor de închidere, monitorizare post-închidere, precum şi gradul de suportabilitate a costurilor de operare de către cetăţeni.II.4. PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU GESTIONARE A DEŞEURILOR MUNICIPALETabelul II.4.1. Obiective şi măsuri generale pentru gestionarea deşeurilor municipale*Font 8*──────┬───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────┬─────── Dome-│ Obiective │ Măsuri pentru atingerea obiectivelor │Responsabil│Termen niul/│ │ │ │Activi│ │ │ │tatea │ │ │ │      │ │ │ │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────1 .Po-│1.1. Dezvoltarea politicii │● elaborarea de reglementări naţionale │MMGA │2007litica│naţionale de gestionare a │ privind gestionarea integrată a │MAI │şi ca-│deşeurilor municipale în vederea │ deşeurilor municipale │ │drul │implementării unui sistem │● modificarea actelor legislative │ │legis-│integrat şi eficient din punct de │ existente, conform cerinţelor privind │ │lativ │vedere ecologic şi economic. │ gestionarea integrată a deşeurilor │ │      │ │ municipale │ │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │1.2. Conformarea politicii şi │● Transpunerea integrală, în legislaţia │MMGA │      │legislaţiei naţionale în domeniul  │  naţională, a reglementărilor europene,  │MAI        │Perma-      │gestionării deşeurilor municipale │ prin consultarea tuturor părţilor │ │nent      │cu prevederile legislative │ implicate. │ │      │europene. │ │ │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │1.3 Stabilirea cadrului legal │● Preluarea Regulamentului CE nr. │MMGA │2007      │pentru producerea de statistici │ 2150/2002 privind statistica deşeurilor │INS │      │privind generarea şi eliminarea ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │deşeurilor municipale, în │● Includerea anchetelor statistice privind│MMGA │înce-      │formatul cerut de Comunitatea │ deşeurile municipale, realizate în │INS │pând cu      │Europeană │ conformitate cu Regulamentul nr. │ │2004      │ │ 2150/2002/EC în Programul │ │      │ │ cercetărilor statistice │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Realizarea anchetelor statistice prin │MMGA │anual,      │ │ care se colectează datele privind │ │înce-      │ │ deşeurile municipale, în conformitate │ │pând cu      │ │ cu cerinţele Regulamentului │ │ 2005      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Prelucrarea şi publicarea datelor finale│INS │anual,      │ │ privind deşeurile municipale │MMGA │înce-      │ │ │ │pând      │ │ │ │cu 2005      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Raportarea datelor naţionale privind │INS │perio-      │ │ deşeurile, conform cerinţelor │ │dici-      │ │ Regulamentului, către EUROSTAT │ │tate      │ │ │ │o dată      │ │ │ │la doi      │ │ │ │ani,      │ │ │ │înce-      │ │ │ │pând cu      │ │ │ │2006      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │1.4 Creşterea eficienţei de │● Asigurarea procedurilor şi resurselor │MMGA │      │aplicare a legislaţiei în domeniul │ necesare pentru aplicarea şi controlul │MAI │      │gestiunii deşeurilor municipale. │ aplicării legislaţiei │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Stabilirea unor programe de inspecţii │MMGA │perma-      │ │ │Garda de │nent      │ │ │Mediu │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Monitorizarea aplicării legislaţiei │MMGA │perma-      │ │ │MAI │nent      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Finalizarea Planului Naţional de │MMGA │2004      │ │ Gestionare a Deşeurilor (PNGD) │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Elaborarea unui Plan Regional de │Consiliile │septem-      │ │ Gestionare a Deşeurilor Municipale │judeţene │brie      │ │ │ale judeţe-│2004      │ │ │lor din │      │ │ │regiunea │      │ │ │Centru │      │ │ │Agenţia │      │ │ │Regionala │      │ │ │de Mediu │      │ │ │Sibiu │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Elaborarea Planurilor Regionale de │Consiliile │dec.      │ │ Gestionare a Deşeurilor pentru cele 8 │judeţene │2006      │ │ regiuni │Agenţiile │      │ │ │Regionale │      │ │ │de Mediu │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────2. As-│2.1 Adaptarea şi dezvoltarea │● Îmbunătăţirea cooperării între │Ministere │2005pecte │cadrului instituţional şi │ instituţiile cu responsabilităţi în │responsa- │insti-│organizatoric în vederea │ domeniu (comitete interministeriale, │ bile │tutio-│îndeplinirii cerinţelor naţionale │ grupuri de lucru, etc) şi definirea clară│ │nale │şi europene. │ a fluxurilor de informaţie. │ │şi or-│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────gani- │ │● Definirea clară a responsabilităţilor şi│Ministere │perma-zato- │ │ asumarea acestora la toate nivelele, │Consilii │nentrice │ │ ţinând cont de principiul │judeţene │      │ │ subsidiarităţii. │şi locale │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Dezvoltarea de mecanisme care să │Ministere │2007      │ │ asigure funcţionarea organizaţiilor / │Consilii │      │ │ agenţilor economici în vederea │judeţene │      │ │ îndeplinirii ţintelor prevăzute în unele│şi locale │      │ │ Directive europene │ │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────3.Re- │3.1. Asigurarea resurselor umane │● Organizarea de cursuri de pregătire şi │MMGA │perma-surse-│ca număr şi pregătire │ calificare în domeniul gestiunii │MAI │nentle │profesională │ deşeurilor municipale pentru: │Consilii │umane │ │- personalul din APM-uri │judeţene │      │ │- personalul administraţiei publice locale│şi locale │      │ │ (Consilii judeţene, şi locale) │ │      │ │- personalul agenţilor de salubritate │ │      │ │- personalul operatorilor de facilitaţi de│ │      │ │ tratare şi eliminare deşeuri │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Crearea de noi locuri de muncă în │Operatori │perma-      │ │ domeniul gestionării deşeurilor │în domeniu │nent      │ │ municipale │ │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────4. Fi-│4.1. Crearea şi utilizarea de │● Gestionarea deşeurilor municipale de │Consilii │perma-nanta-│sisteme şi mecanisme │ către primării, administraţii, sisteme │judeţene │nentrea │economico-financiare pentru │ mixte (parteneriat public-privat), │şi locale │siste-│gestionarea deşeurilor │ sisteme private. │ │mului │municipale în condiţiile ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────de │respectării principiilor generale │● Stabilirea exactă a sistemului de taxe │Consilii │gesti-│ │specifice pentru deşeurile municipale │judeţene │onare │ │ │ şi locale │a de- │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────seuri-│ │● Instruiri tematice privind │Consilii │2007lor │ │ oportunităţile de finanţare pentru │judeţene │muni- │ │ gestionarea deşeurilor municipale │şi locale │cipale│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Calculul tarifelor astfel încât sa │Consilii │perma-      │ │ acopere costurile tuturor operaţiunilor │judeţene │nent      │ │ de gestionare deşeuri municipale │şi locale │      │ │ (colectare, inclusiv colectare selectiva,│Operatorii │      │ │ transport, tratare, eliminare, închidere,│de salu- │      │ │ monitorizare postinchidere). │britate │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Introducerea unei taxe suplimentare │Consilii │2007      │ │ pentru depozitare în vederea stimulării │judeţene │      │ │ minimizării cantităţilor depozitate, │şi locale │      │ │ reducerii biodegradabilitatii şi │ │      │ │ gradului de periculozitate a deşeurilor │ │      │ │ depozitate în condiţiile legii │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Pregătirea şi propunerea de proiecte │MMGA │      │ │ eligibile, în funcţie de cerinţele │MAI │      │ │ donorilor │Consilii │      │ │ │judeţene şi│      │ │ │locale │      │ │ │ │      │ │ │Agenţi │      │ │ │economici │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────5. Con│5.1 Promovarea unui sistem de │● Elaborarea la toate nivelele a unor │MMGA │perma-stien-│informare,constientizare şi │ planuri de comunicare şi educare ce │MAI │nenttiza- │motivare pentru toate părţile │ vor cuprinde: │Consilii │rea │implicate │- Ţintele: marele public (şi educaţie │judeţene │părţi-│ │ şcolară), colectivităţi locale, agenţi │şi locale │lor │ │ economici, mediul asociativ │Asociaţii │impli-│ │- Mesajele │profesio- │câte │ │- Mijloacele de intercomunicare şi │nale ONG- │      │ │ educare: mass-media, realizarea de │uri de │      │ │ pagini web, audituri, sondarea opiniei │profil │      │ │ publice etc. │ │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────6. Sis│6.1. Obţinerea de date şi │● Introducerea unui sistem de evidenta │MMGA │anual,tem de│informaţii complete şi corecte │ şi operaţiuni de gestionare a deşeurilor│INS │dindate │care să corespundă cerinţelor de │ municipale │ │2004şi în-│raportare la nivel naţional şi ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────forma-│european │● Stabilirea unui sistem de raportare şi │MMGA │anual,tii │ │ înregistrare date şi informaţii pentru │INS │dinpri- │ │ deşeuri municipale, conform cerinţelor │ │2004vînd │ │ europene │ │gesti-│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────onarea│ │● Crearea unui sistem informaţional │MMGA │anual,dese- │ │ integrat, bazat pe sistemul de control, │Autoritatea│dinurilor│ │ care poate fi utilizat pentru │Naţionala │2004      │ │ reglementare şi raportare pe plan │de Control │      │ │ intern şi internaţional │prin Garda │      │ │ │de Mediu │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────7. Pre│7.1. Maximizarea prevenirii │● Iniţiative de prevenire a generării │Consilii │perma-veni- │apariţiei deşeurilor municipale │ deşeurilor municipale │judeţene │nentrea │ │ │şi locale │gene- │ │ │Operatori │rarii │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────dese- │ │● Încurajarea unor cai de consum mai │Consilii │perma-urilor│ │ durabile, prin orientarea consumului │judeţene │nentmuni- │ │ către produse şi servicii cu impact │şi locale │cipale│ │ redus asupra mediului │ONGuri │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │ │MMGA │      │ │● Schimbarea comportamentului cu │Consilii │      │ │ privire la prevenirea generării de │judeţene şi│      │ │ deşeuri municipale prin activităţi de │locale │      │ │ conştientizare a populaţiei │ONGuri │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Încurajarea sistemelor de reutilizare a │MMGA │2007      │ │ unor componente din deşeurile │Consilii │      │ │ municipale │judeţene │      │ │ │şi locale │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────8. Co-│8.1. Asigurarea deservirii unui │● Acoperirea întregii arii de generatori │Consilii │2017lecta-│număr cat mai mare de locuitori / │ de deşeuri municipale │judeţene │rea şi│generatori de deşeuri municipale │ │şi locale │tran- │şi asimilabile de către sistemele │ │Operatori │spor- │de colectare şi transport │ │de salubri-│tul │ │ │tate │dese- ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────urilor│8.2. Asigurarea celor mai bune │● Elaborarea unui ghid de buna practica │MAI │2007muni- │opţiuni pentru colectarea şi │ pentru agenţii de salubritate │MMGA │cipale│transportul deşeurilor ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │municipale, în vederea unei cat │● Stabilirea unui sistem de eliberare a │MTCT │2007      │mai eficiente valorificări şi │ autorizaţiilor pentru operaţiunile de │MAI │      │eliminări a acestora │ transport deşeuri municipale │MMGA │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Extinderea colectării selective pentru │Consilii │2017      │ │ deşeurile municipale la nivelul întregii│judeţene │      │ │ tari │şi locale │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Construcţia staţiilor de transfer │Consilii │până în      │ │ deşeuri │judeţene şi│ 2017      │ │ │locale │      │ │ │Operatori │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────9. Va-│9.1. Exploatarea tuturor │● Identificarea tuturor agenţilor │MMGA │2005lori- │posibilităţilor de natura tehnica │ economici care au obligaţia de a │MAI │fica- │şi economică privind │ recupera / recicla unele componente │MEC │rea │valorificarea deşeurilor municipale│ din deşeurile municipale │ │poten-├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────tialu-│9.2. Dezvoltarea activităţilor de │● Dezvoltarea unui sistem care să │MMGA │2005lui │valorificare materială şi │ funcţioneze pentru atingerea ţintelor │MEC │util │energetica │ de valorificare şi reciclare a deşeurilor│Ambalatori │din │ │ de ambalaje din deşeurile municipale │Consilii │dese- │ │ │judeţene │urile │ │ │şi locale │muni- │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────cipale│ │● Construcţia de incineratoare cu │Operatori │după      │ │ recuperare de energie pentru deşeurile │de insta- │2017      │                                   │  municipale                              │laţii de   │      │ │ │incinerare │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Dezvoltarea unei pieţe interne a │MEC │după      │ │ materialelor reciclate │ │2005──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────10.Tra│10.1. Promovarea tratării │● încurajarea investiţiilor în domeniul │MMGA - │2008tarea │deşeurilor municipale în vederea │ tratării deşeurilor municipale │Adminis- │dese- │asigurării unui management │ │traţia │uri- │ecologic raţional │ │Fondului │lor │ │ │pentru │muni- │ │ │Mediu │cipale│ │ │Consilii │      │ │ │judeţene │      │ │ │şi locale │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Construcţia tuturor capacităţilor │MMGA │2017      │ │ necesare pentru tratarea deşeurilor │Consilii │      │ │ municipale │judeţene │      │ │ │şi locale │      │ │ │Operatori │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────11.Eli│11.1. Asigurarea capacităţilor │● Închiderea depozitelor de deşeuri │MMGA │2017mina- │necesare pentru eliminarea │ municipale neconforme cu cerinţele │Consilii │rea │deşeurilor municipale │ legislative naţionale │judeţene │dese- │ │ │şi locale │uri- │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────lor │ │● Condiţionarea / extinderea │MMGA │2017muni- │ │ capacităţilor existente de depozitare a │Consilii │cipale│ │ deşeurilor municipale │judeţene │      │ │ │şi locale │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Construcţia a 50 de noi depozite de │MMGA │2017      │ │ deşeuri municipale │Consilii │      │ │ │judeţene şi│      │ │ │locale │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────12.Cer│12.1 Încurajarea şi susţinerea │● Dezvoltarea unui plan pentru │MMGA │2007cetare│cercetării romaneşti în domeniul │ îmbunătăţirea continua a activităţii │MEC │dez- │gestionării deşeurilor municipale │ institutelor de cercetare │ │volta-│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────re │ │● Găsirea soluţiilor de finanţare pentru │MMGA │2007      │ │ cercetare -dezvoltare │MEC │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Realizarea unei proceduri de │MMGA │2007      │ │ identificare a priorităţilor în domeniul│MEC │      │ │ cercetării │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Elaborarea planurilor sectoriale de │MMGA │anual      │ │ cercetare - dezvoltare care vor │ │      │ │ cuprinde toate fluxurile principale de │ │      │ │ deşeuri, în vederea îndeplinirii │ │      │ │ cerinţelor tehnice din legislaţia │ │      │ │ română armonizata cu legislaţia U.E. │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Susţinerea de simpozioane, intalniri │MMGA │perma-      │ │ pentru promovarea cercetării │ │nent      │ │ romaneşti în domeniul gestionării │ │      │ │ deşeurilor municipale │ │──────┴───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────┴───────Tabelul II.4.2. Obiective şi măsuri specifice anumitor fluxuri de deşeuri*Font 8*──────┬───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────┬───────Câte- │ Obiective │ Măsuri pentru atingerea obiectivelor │Responsabil│Termengoria │ │ │ │de de-│ │ │ │şeuri │ │ │ │      │ │ │ │      │ │ │ │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────1. De-│1.1. Reutilizarea şi reciclarea, │● Colectarea separată a deşeurilor din │Adminis- │dinseuri │în măsura în care acestea nu │ demolări (contaminate şi │traţie │2008din │sunt contaminate │ necontaminate) │publică │con- │ │ │locală │struc-│ │ │Firme de │tii şi│ │ │construc- │demo- │ │ │ţii civile │lari ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │1.2.Tratarea în vederea │● Tratarea deşeurilor din demolare │Adminis- │din      │recuperării sau eliminării şi │ necontaminate prin instalaţii fixe şi │traţie │2008      │eliminarea corespunzătoare │ mobile şi utilizarea produselor ca │publică │      │ │ agregate în construcţii │locală │      │ │ │Firme de │      │ │ │construc- │      │ │ │ţii civile │      │ │ │Operatori │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Tratarea deşeurilor contaminate din │Administra-│din      │ │ demolări înainte de depozitarea finala │ţie publică│2008      │ │ │locală │      │ │ │Firme de │      │ │ │construc- │      │ │ │ţii civile │      │ │ │Operatori │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Tratarea deşeurilor în cazul în care │Adminis- │din      │ │ acestea sunt contaminate │traţie │2008      │ │ │publică │      │ │ │locală │      │ │ │Firme de │      │ │ │construc- │      │ │ │ţii civile │      │ │ │Operatori │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────2. De-│2.1 Prevenirea eliminării │● Interzicerea eliminării necontrolate pe │MMGA │perma-seuri │necontrolate pe soluri a │ soluri │ │mentprove-│nămolurilor orăşeneşti │ │ │nite ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────de la │2.2 Prevenirea eliminării │● Interzicerea eliminării nămolurilor în │MMGA │perma-stati-│nămolurilor orăşeneşti în apele │ apele de suprafaţa │ │mentile de│de suprafaţa ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────epura-│ │● Interzicerea folosirii în agricultura a │MMGA │perma-re a │ │ nămolurilor ce nu corespund cerinţelor │ │mentapelor│ │ de limitare a noxelor din OM 49/2004 │ │uzate │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────oraşe-│ │● Monitorizarea şi controlul calităţii │MMGA │perma-nesti │ │ solului şi nămolurilor când acestea sunt│ │ment      │ │ eliminate pe sol. │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Implicarea activa a autorităţilor │MMGA -APM- │2004      │ │ competente în domeniul gestionării şi │uri │      │ │ valorificării agricole a nămolurilor │Direcţii │      │ │ provenite de la staţiile de epurare │Agrricole │      │ │ orăşeneşti │Judeţene │      │ │ │ │      │ │ │Garda de │      │ │ │Mediu │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Întărirea legăturilor între autorităţile│MMGA │2004      │ │ competente, generatorii de nămol, │ │      │ │ utilizatorii de nămol, agenţiile de │ │      │ │ consultanţa agricolă şi laboratoarele de│ │      │ │ analiza │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Identificarea acţiunilor ce urmează a fi│MMGA │2004      │ │ realizate în vederea implementării │Direcţii │      │ │ directivei │Agrricole │      │ │ │Judeţene │      │ │ │ANCA │      │ │ │ │      │ │ │Garda de │      │ │ │Mediu │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Furnizarea periodică de către │MMGA │2004      │ │ producătorii de nămol către utilizatori a│Staţii de │      │ │ informaţiilor privind calitatea │epurare │      │ │ nămolurilor │orăşeneşti │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │2.3 Asigurarea, în măsura │● Organizarea infrastructurii pentru │MMGA │      │posibilităţilor, a recuperării şi │ valorificarea agricolă a nămolului │ │      │utilizării ca fertilizant sau │ orăşenesc │ │      │amendament agricol │ │ │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────3. De-│3.1 .Reducerea cantităţii de │● Încurajarea potenţialilor investitori │MMGA │dinseuri │deşeuri biodegradabile │ pentru realizarea de investiţii în │Adminis- │2008biode-│depozitate, prin reciclare şi │ vederea reciclării şi procesării │traţie │grada-│procesare (minimizarea │ │publică │bile │materiei organice pentru │ │locală │      │reducerea cantităţii de levigat ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │şi gaz de halda) │● Construcţia tuturor capacităţilor │MMGA │2020      │ │ necesare de tratare │Adminis- │      │ │ │tratie │      │ │ │publică │      │ │ │locală │      │ │ │Operatori │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────4. De-│4.1 Administraţie şi planificare │● Întărirea capacităţii instituţionale │MMGA │2003-seuri │în vederea asigurării │ │ │2007de am-│infrastructurii ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────balaje│ │● Stabilirea de ţinte pentru valorificare │MMGA │reali-      │ │ şi reciclare a deşeurilor de ambalaje şi│ │zat      │ │ prevederea acestora în Strategia │ │      │ │ Naţionala de Gestionare a Deşeurilor şi │ │      │ │ în Planul Naţional de Gestionare a │ │      │ │ Deşeurilor │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Identificarea tuturor agenţilor econo- │MMGA -APM- │2005      │ │ mici care au obligaţia valorificării │uri MEC │      │ │ deşeurilor de ambalaje │ │      │ │ │Garda de │      │ │ │Mediu │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Dezvoltarea unui mecanism pentru │MMGA, │2004      │ │ asigurarea cooperării între sectoarele │Adminis- │      │ │ relevante în vederea atingerii ţintelor │traţia │      │ │ de valorificare şi reciclare │publică │      │ │ │locală, │      │ │ │Agenţi │      │ │ │economici │      │ │ │care │      │ │ │introduc │      │ │ │pe piaţa │      │ │ │ambalaje şi│      │ │ │produse │      │ │ │ambalate │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Dezvoltarea unei strategii naţionale │MMGA │reali-      │ │ privind gestionarea ambalajelor şi a │ │zat      │ │ deşeurilor de ambalaje şi încorporarea │ │      │ │ acesteia în PNGD; prevederea de măsuri │ │      │ │ pentru atingerea ţintelor naţionale de │ │      │ │ valorificare şi reciclare │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Pregătirea de campanii de informare │MMGA │din      │ │ pentru public şi agenţii economici │MEC │2004      │ │ privind măsurile şi ţintele naţionale, │MAI │      │ │ implicarea tuturor factorilor interesaţi│ │      │ │ pentru încurajarea utilizării de │ │      │ │ materiale obţinute din deşeuri de │ │      │ │ ambalaje reciclate │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Stabilirea de instrumente economice │MMGA │2004      │ │ care să promoveze implementarea │Adminis- │      │ │ obiectivelor prevăzute în cadrul acestei│traţia │      │ │ directive │Fondului │      │ │ │de Mediu │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Prevederi legislative privind incuraja- │MMGA, MEC │2004      │ │ rea sistemului de reutilizare a │ │      │ │ ambalajelor │ │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │4.2 Adoptarea şi │● Stabilirea unui sistem eficient pentru │MMGA │reali-      │implementarea de măsuri în │ reutilizare / colectare şi reciclare / │MEC │zat      │vederea prevenirii generării │ valorificare a ambalajelor post-consum │MAI │      │deşeurilor de ambalaje, │ şi a deşeurilor de ambalaje │Organizaţii│      │asigurării valorificării şi │ │înfiinţate │      │reciclării şi minimizarea │ │în acest │      │riscului determinat de │ │scop │      │substanţele periculoase din ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ambalaje │● Includerea de măsuri în strategia │MMGA │reali-      │ │ naţionala şi în PNGD privind prevenirea │ │zat      │ │ producerii de deşeuri de ambalaje prin │ │      │ │ încurajarea sistemelor de reutilizare a │ │      │ │ ambalajelor │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Crearea unor entităţi economice care, în│Agenţi │2004      │ │ baza autorizării obţinute din partea │economici │      │ │ autorităţii competente, sa preia │care intro-│      │ │ responsabilitatea producătorilor şi │duc pe │      │ │ importatorilor de produse ambalate în │piaţa │      │ │ vederea atingerii obiectivelor │ambalaje şi│      │ │ │produse │      │ │ │ambalate │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Realizarea de proiecte pilot privind │Agenţi │2003 -      │ │ colectarea selectiva. Acţiuni de │economici │2006      │ │ conştientizare a populaţiei │care intro-│      │ │ │duc pe │      │ │ │piaţa │      │ │ │ambalaje şi │      │ │ │produse │      │ │ │ambalate │      │ │ │(entitate │      │ │ │economică │      │ │ │autorizata)│      │ │ │Adminis- │      │ │ │traţia │      │ │ │publică │      │ │ │locală, │      │ │ │Societatea │      │ │ │civilă │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Monitorizarea proiectelor pilot şi │MMGA , │2003 -      │ │ diseminarea rezultatelor │MAI, │2006      │ │ │MEC │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Extinderea colectării selective de la │MAI, │2007 -      │ │ populaţie la nivelul întregii tari │Adminis- │2017      │ │ │traţia │      │ │ │publică │      │ │ │locală │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Dezvoltarea unui sistem de măsurare şi │MMGA, │2004      │ │ raportare a cantităţii de deşeuri de │MEC │      │ │ ambalaje produsă şi procentului de │ │      │ │ valorificare şi reciclare în vederea │ │      │ │ controlului atingerii ţintelor │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Implementarea unui sistem de marcare │MMGA, │reali-      │ │ şi identificare a ambalajelor pentru a │MEC │zat      │ │ identificarea materialului ambalajului │ │      │ │ şi a posibilităţilor de reciclare. │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Adoptarea standardelor privind │MEC, │2003 -      │ │ conţinutul anumitor metale grele în │ASRO │2004      │ │ materialele de ambalaje şi pentru │ │      │ │ respectarea cerinţelor Anexei II │ │      │ │ referitoare la proiectarea şi │ │      │ │ caracteristicile ambalajelor │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Stabilirea de sisteme de inspecţie şi │MEC │2004      │ │ control în vederea asigurării respectării│ │      │ │ standardelor privind ambalajele │ │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │4.3 Încurajarea comunicării │● Obligativitatea agenţilor economici │MMGA │reali-      │între factorii implicaţi şi │ implicaţi în sectorul ambalajelor de │ │zat      │informarea Comisiei în │ raportare a datelor relevante către │ │      │legătura cu stadiul │ autoritatea competentă │ │      │implementării ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Campanii de informare a consumatorilor │Agenţii │perma-      │ │şi a altor utilizatori de ambalaje privind│economici │nent      │ │ obligaţiile şi rolul acestora în │care intro-│      │ │ implementarea acestei directive, în │duc pe │      │ │ special cu referire la: sistemele de │piaţa │      │ │ recuperare, colectare şi valorificare, │ambalaje şi│      │ │ modalităţi de participare la reutilizarea│produse │      │ │ valorificarea şi reciclarea ambalajelor │ambalate, │      │ │şi a deşeurilor de ambalaje, semnificaţia │MMGA, │      │ │marcajului de pe ambalajele puse pe │MEC │      │ │piaţa planuri de gestionare a ambalajelor │ │      │ │şi deşeurilor de ambalaje │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Realizarea unei baze de date privind │MMGA │reali-      │ │ ambalajele şi deşeurile de ambalaje, în │ │zat      │ │ conformitate cu cerinţele Deciziei │ │      │ │ Comisiei 97/138/EC │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Instruirea responsabililor pentru baza │MMGA │perma-      │ │ de date din cadrul Inspectoratelor de │ │nent      │ │ Protecţie a Mediului privind colectarea │ │      │ │ şi procesarea datelor │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Informarea Comisiei privind: texte ale │MMGA │2006      │ │ standardelor naţionale care se │ │      │ │ conformează cu cerinţele directivei, │ │      │ │ transpunerea şi implementarea │ │      │ │ directivei, date sub forma de baze de │ │      │ │ date, alte informaţii │ │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │4.4 Optimizarea reutilizarii şi │● Realizarea obiectivului de valorificare │Ambalatori │2011      │reciclabilitatii ambalajelor │ de 50% şi de reciclare de 15 % pentru │Industria │      │ │ plastic şi lemn │de ambalaje│      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Realizarea obiectivului de reciclare de │Ambalatori │31 dec.      │ │ 25 % şi de 15 % pentru sticlă, │Industria │2006      │ │ hârtie/carton şi metale. │de ambalaje│      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Creşterea ponderii ambalajelor │Ambalatori │      │ │ reutilizabile din total ambalaje │Industria │      │ │ │de ambalaje│      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Optimizarea modului de ambalare şi a │Ambalatori │      │ │ formei ambalajului │Industria │      │ │ │de ambalaje│      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Aplicarea standardelor europene │Ambalatori │      │ │ armonizate pentru prevenirea formării │Industria │      │ │ deşeurilor de ambalaje sau după caz │de ambalaje│      │ │ limitarea consumului specific de │ │      │ │ material/ tip de ambalaj şi produs │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Pregătirea şi diseminarea de ghiduri │MMGA │până în      │ │ privind gestionarea ambalajelor şi │Adminis- │ 2007      │ │ deşeurilor de ambalaje │tratie │      │ │ │publică │      │ │ │locală │      │ │ │Ambalatori │      │ │ │Industria │      │ │ │de ambalaje│      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │4.5 Reducerea cantităţii de │● Crearea şi dezvoltarea unui sistem de │Adminis- │2007      │deşeuri de ambalaje generate │ colectare eficient şi eficace din punct │tratie │      │ │ ecologic şi economic , care oferă un │publică │      │ │ optim referitor la calitatea şi │locală │      │ │ cantitatea deşeurilor colectate │Ambalatori │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Încurajarea folosirii materialelor şi │MEC │perma-      │ │ produselor obţinute din reciclarea │MAI │nent      │ │ deşeurilor de ambalaje │Adminis- │      │ │ │traţie │      │ │ │publică │      │ │ │locală │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────5. An-│5.1 Minimizarea eliminării │● Interzicerea eliminării pe depozitele de│MMGA │2004velope│anvelopelor uzate prin │ deşeuri a anvelopelor uzate întregi │ │uzate │depozitare sau incinerare fără │ (conform prevederilor HG privind │ │      │recuperare de energie │ depozitarea) │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Limitarea eliminării pe depozite a │MMGA │2004      │ │ anvelopelor uzate tăiate │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Încurajarea valorificării materiale a │MMGA │      │ │ anvelopelor uzate │MEC │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Valorificarea termoenergetica prin co- │MMGA │      │ │ incinerare în cuptoarele din fabricile │MEC │      │ │ de ciment a anvelopelor uzate │Industria │      │ │ │cimentului │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Încurajarea utilizării produselor din │MMGA │      │ │ cauciuc reciclat │MEC │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Organizarea unui sistem de colectare - │MMGA │      │ │ valorificare a anvelopelor uzate şi │MFP │      │ │ introducerea unui instrument economic │MEC │      │ │ pentru stimularea funcţionarii acestui │Producători│      │ │ sistem │anvelope │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────6.Ve- │6.1 Asigurarea unei reţele de │● Crearea unei reţele de colectare uniform│Producători│ pânăhicule│colectare a vehiculelor scoase │ răspândita în teritoriu, prin care să se│importatori│în 2007scoase│din uz uniform răspândita în │ asigure preluarea gratuita a vehiculelor│de auto- │din uz│teritoriu │ scoase din uz │vehicule │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │6.2 Asigurarea ca ultimul │● Se solicita o perioadă de tranziţie de 3│Producători│până în      │deţinător al vehiculului îl poate │ ani pentru aplicarea articolului 12(2) │importatori│ 2007      │preda gratuit unei unităţi de │ alineatul 2 privind obligativitatea │de auto- │      │colectare/valorificare │ preluării gratuite a vehiculelor │vehicule │      │ │ fabricate înainte de 1 iulie 2002 │ │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │6.3 Restrictionarea utilizării │● Se solicita o perioadă de tranziţie de 2│Producători│până în      │metalelor grele la fabricarea │ ani pentru producătorii interni, în │importatori│ 2007      │vehiculelor │ aplicarea articolului 4 (2) privind │de auto- │      │ │ interzicerea punerii pe piaţa a │vehicule │      │ │ componentelor şi materialelor conţinând │ │      │ │ metale grele │ │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │6.4 Atingerea obiectivelor de: │● Crearea unui sistem de dezmembrare şi │Producători│2007      │- reutilizare şi valorificare a │ reciclare a vehiculelor scoase din uz │importatori│      │ cel puţin 75% din masa │ prin care să se asigure atingerea │de auto- │      │ vehiculelor fabricate │ obiectivelor de reciclare prevăzute în │vehicule │      │ înainte de 1 ianuarie 1980 │ directiva. │Agenţi eco-│      │ │ │nomici care│      │ │ │dezmembra -│      │ │ │ză auto- │      │- reutilizare şi valorificare a │ │vehicule │      │ cel puţin 85% din masa │ │Reciclatori│      │ vehiculelor fabricate după │● Crearea unui mecanism financiar prin │MMGA │2007      │ 1 ianuarie 1980 │ care producătorii şi importatorii de │Registrul │      │- reutilizare şi reciclare a cel │ autovehicule sa suporte integral sau │Auto Roman │      │ puţin 70% din masa │ într-o măsura semnificativă, costurile │ │      │ vehiculelor fabricate │ generate de atingerea obiectivelor de │ │      │ înainte de 1 ianuarie 1980 │ reciclare. │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │- reutilizare şi reciclare a cel │● Se solicita o perioadă de tranziţie de 5│MMGA │până în      │ puţin 80% din masa │ ani pentru articolul 7(2) privind │Registrul │ 2012      │ vehiculelor fabricate după 1 │ stabilirea şi monitorizarea obiectivelor│Auto Roman │      │ ianuarie 1980 │ de reciclare. │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Crearea unei asociaţii a producătorilor │MMGA │trim.II      │ │ şi importatorilor de vehicule şi a │Asociaţii │2004      │ │ reciclatorilor pentru implementarea │profesio- │decizia      │ │ Directivei 2000/53/CEE privind │nale │      │ │ vehiculele scoase din uz - stadiu de │ │      │ │ negociere │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Realizarea unui proiect pilot prin care │Producăto- │perioa-      │ │ să se evalueze posibilităţile de tratare│rii, impor-│da trim      │ │ a vehiculelor scoase din uz la nivelul │tatorii, │IV 2003      │ │ cerut de directiva, precum şi costurile │reciclato- │ - trim      │ │ acestei tratări │rii de │ I 2004      │ │ │vehicule │      │ │ │scoase din │      │ │ │uz │──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────7.Echi│7.1 Transpunerea Directivei │● Realizarea proiectului de HG pentru │MMGA │aproba-pamen-│2002/95/CE privind │ transpunerea Directivelor 2002/95/CE şi │ │ta înte │restrictionarea utilizării │ 2002/96/EC │ │semes-elec- │anumitor substanţe periculoase │ │ │trul IItrice │în EEE şi a Directivei │ │ │ 2005şi │2002/96/EC privind deşeurile │ │ │elec- │de echipamente electrice şi │ │ │troni-│electronice (DEEE) în │ │ │ce │legislaţia naţionala │ │ │(EEE) ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │7.2 Reutilizarea şi reciclarea │● Modificarea procesului de fabricare în │Producători│până în      │EEE │ condiţiile în care nu sunt incalcate │de EEE │ 2007      │ │ regulile de siguranţă a personalului, │ │      │ │ respectiv a consumatorului şi │ │      │ │ reglementările de protecţie a mediului │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Informarea populaţiei asupra │Adminis- │până în      │ │ posibilităţilor de reutilizare/reciclare│traţie │ 2007      │ │ │locală │      │ │ │MMGA │      │ │ │ONGuri │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │7.3 Reducerea componentelor │● Interzicerea utilizării materialelor │Producători│ din      │periculoase din EEE │ periculoase atunci când exista alte │ de EEE │2006      │ │ posibilităţi │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Înlocuirea componentelor periculoase cu │Producători│ din      │ │ substituenti adecvaţi, acolo unde este │de EEE │2006      │ │ posibil │ │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Restrictionarea utilizării, în noile │Producători│ince-      │ │ echipamente electrice şi electronice, a │de EEE │pand de      │ │ plumbului, mercurului, cadmiului, │ │la 1      │ │ cromului hexavalent, bifenililor │ │iulie      │ │ polibromurati (BPB) sau a eterilor de │ │2006      │ │ difenil polibromurati (DEPB) │ │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │7.4 Încurajarea colectării │● Crearea unei reţele de colectare a │Producători│2007      │separate │ deşeurilor de echipamente electrice şi │ de EEE │      │ │ electronice prin care să se asigure │Adminis- │      │ │ colectarea gratuita a unui echipament │traţie │      │ │ uzat la achiziţionarea unuia nou de │publică │      │ │ acelaşi tip. │locală │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Realizarea punctelor de colectare │Producători│2007      │ │ separată speciale │ de EEE │      │ │ │Adminis- │      │ │ │traţie │      │ │ │publică │      │ │ │locală │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Stimularea comercianţilor de EEE în │MMGA │2007      │ │ vederea colectării DEEE │MEC │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Atingerea unei rate medii anuale de │Producători│2010      │ │ colectare selectiva de cel puţin 4 kg de│de EEE │      │ │ DEEE/locuitor, provenite de la │Adminis- │      │ │ gospodăriile particulare. │traţie │      │ │ │publică │      │ │ │locală │      ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │7.5 Încurajarea facilităţilor de │● Identificarea potenţialilor investitori │Adminis- │2006      │reciclare şi tratare a DEEE │ │traţie │      │ │ │publică │      │ │ │locală │      │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────      │ │● Stimularea producătorilor de EEE sa │MEC │      │ │ introducă în procesul de fabricaţie │MMGA │      │ │ materiale prime secundare │MFP │──────┴───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────┴───────II.5. FINANŢARECrearea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor trebuie suportat prin instrumente economice şi, totodată, prin instrumente legale integrate cu alte politici sectoriale. Finanţarea se efectuează potrivit legislaţiei în vigoare, din următoarele surse:● Fondul pentru Mediu● în completare de la bugetul de stat, pe bază de programe în limita sumelor alocate cu aceasta destinaţie● bugetele locale● parteneriat public-privat● fonduri structurale de pre-aderare (ISPA, PHARE etc)● bănci / finanţatori de credite rambursabile● investitori privaţi● Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare prin Programele Naţionale (pot avea acces şi companiile, în special IMM-urile)● programe sectoriale de cercetare-dezvoltare.Referitor la Fondul pentru Mediu se fac următoarele menţiuni:În conformitate cu Legea nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările ulterioare prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.86/2003, Fondul pentru mediu a fost înfiinţat ca un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor prioritare pentru protecţia mediului, în conformitate cu normele şi standardele de mediu în vigoare.Obiectivul Fondului pentru mediu este de a acorda asistenţă financiară investiţiilor prioritate necesare pentru a facilita implementarea noii legislaţii de protecţie a mediului armonizată cu cea a Uniunii Europene, prin preluarea şi transpunerea Acquis-ului Comunitar.Fondul pentru mediu combină propriile resurse cu resursele celor care propun proiectele, a pieţelor de capital, a investitorilor şi donatorilor pentru a asigură realizarea proiectelor cele mai eficiente din punct de vedere al protecţiei mediului, cu scopul de a contribui la:- controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate;- protecţia resurselor naturale;- gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase;- protecţia şi conservarea biodiversităţii;- educarea şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului.Pentru realizarea obiectivelor sale, Fondul pentru mediu trebuie să fie un instrument financiar care să furnizeze stimulenţi economici şi sprijin financiar pentru activităţile privind protecţia mediului din perioada de tranziţie, până când alte instrumente şi mecanisme financiare specifice unei economii de piaţă mature vor deveni funcţionale.Detalii referitoare la investiţii, costuri de operare şi monitorizare precum şi sursele de finanţare sunt incluse în planurile de implementare pentru fiecare Directivă în parte, respectiv în fişele financiare aferente acestora.II.6. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE ACŢIUNETabel II.6.1. Indicatori pentru monitorizarea Planului de Acţiunepentru Gestionarea Deşeurilor Municipale────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Indicator UM 1998 1999 2000 2001 2002 media────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────deşeuri municipalegenerate kg/loc.an 281 336 386 369 404 355────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────nămol orăşenesc generat kg/loc.an 13 14 15 16 16 15────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────deşeuri construcţii,demolări kg/loc.an 14 18 7 18 29 17────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────total deşeuri generate kg/loc.an 308 368 408 403 449 387────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────deşeuri colectate kg/loc.an 206 255 295 271 315 268────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────deşeuri municipalecolectate / generate % 73% 76% 76% 74% 78% 75%────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────deşeuri municipalecolectate separat /colectate % 0% 0% 0% 2% 7% 2%────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────locuitori deserviţi /locuitori mediu urban % 73% 74% 75% 79% 90% 78%────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────locuitori deserviţi /total locuitori % 40% 41% 41% 43% 48% 43%────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────depozite urbanecontrolate nr 1 2 3 6 10 -────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────deşeuri biodegradabilegenerate kg/loc.an 208 241 265 246 253 243────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────cantitate deşeuribiodegradabiledepozitată tone 4500000 4900000 5100000 5000000 4900000 -────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────tendinţa deşeuribiodegradabile faţă de      1995 % -6% +2% +6% +4% +2% +2%────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────ponderea deşeurilormunicipale %────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Partea a III-aDeşeuri de producţieDefiniţieÎn conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor de producţie sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regăsesc la codurile:02 Deşeuri din agricultură, horticultura, acvacultura, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor - cu excepţia codului 02 01 0603 Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului04 Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textila05 Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitica a cărbunilor06 Deşeuri din procese chimice anorganice07 Deşeuri din procese chimice organice08 Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice09 Deşeuri din industria fotografica10 Deşeuri din procesele termice11 Deşeuri de la tratarea chimica a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa12 Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizica a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi14 Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte - cu excepţia ambalajelor din deşeurile municipale16 Deşeuri nespecificate în altă parte - cu excepţia codurilor 16 04 şi 16 1019 Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa şi uz industrial - cu excepţia codului 19 08 05III.1. SITUAŢIA EXISTENTĂCantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate de către agenţii economici şi raportate, pe baza chestionarelor de anchetă statistică, elaborate de MMGA împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti (în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase).Pentru anul 2002 a fost înregistrată o rată de răspuns de 86%, din care 82% reprezintă unităţile generatoare de deşeuri.Datele au fost analizate şi prelucrate în ICIM şi a rezultat o cantitate totală de 24,5 milioane tone deşeuri de producţie (doar tipurile de deşeuri care sunt sub incidenţa prevederilor Directivei Cadru - conform definiţiei de mai sus). Din cantitatea totală generată, circa 33% a fost recuperată, restul de 67% fiind eliminată (tabelul III.1).Tabelul III.1. Cantităţi de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2002────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                              Cantitate generată Cantitate Cantitate   Regiune (mii tone) valorificată eliminată                                                      (mii tone) (mii tone)────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nord-Vest 1.812 1.191 621────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nord-Est 1.484 886 598────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Vest 5.656 757 4.899────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centru 2.289 658 1.631────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sud-Vest 6.781 312 6.469────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sud 1.104 574 530────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sud-Est 5.204 3.667 1.537────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Bucureşti 129 88 41────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────TOTAL 24.459 8.133 16.326────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIMÎn tabelul III.2 este prezentată situaţia generării deşeurilor de producţie,la nivelul anului 2002, pe ramuri de activitate.Tabelul III.2. Cantităţi de deşeuri de producţie raportate pentru anul2002 pe ramuri de activitate────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                            Cantitate Cantitate Cantitate   Activitate economică generată valorificată eliminată                                            (mii tone) (mii tone) (mii tone)────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Agricultura şi zootehnie 161 91 70────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Silvicultura şi exploatare forestieră 89 83 6────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria alimentara, băuturi şi tutun 1.227 401 826────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria textila, confecţii 271 74 197────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria pielăriei, incaltamintei 14 2 12────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria de prelucrare a lemnului 847 746 101────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria celulozei, hârtiei, cartonului,edituri 505 424 81────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Petrochimie, chimie 1.131 289 842────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria cauciucului, mase plastice 30 20 10────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria altor produse minerale nemetalice 957 732 234────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria metalurgică 4.828 3.275 1.553────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria construcţiilor metalice 170 123 47────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria de maşini şi echipamente 486 312 174────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Industria mijloacelor de transport 394 217 177────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Alte activităţi neclasificate 534 468 66────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Recuperarea deşeurilor 21 20 1────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Energie 11.749 54 11.695────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Comerţ 201 42 159────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Transport şi depozitare 771 736 35────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Alte activităţi 73 33 40────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────TOTAL 24.459 8.133 16.326────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIMDin totalul cantităţii de deşeuri de producţie generate, aproximativ 600.000 tone au reprezentat deşeuri de producţie periculoase, din care 43 % au fost valorificate, restul de 57% fiind eliminate.Situaţia depozitelor pentru deşeuri de producţie (inclusiv haldele de steril minier şi iazurile de decantare), ca număr total şi suprafaţă, este prezentată în tabelul III.3.Tabelul III.3. Depozite pentru deşeuri de producţie pentru anul 2002────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                   Suprafaţa Capacitate Cantitate de deşeuri                   Nr. depozite ocupată ocupată depozitată în 2002  Regiune industriale (ha) (mc) (mii tone)────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nord-Vest 144 1.122 63.483.434 6.391────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nord-Est 94 350 33.520.549 785────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Vest 128 1.807 565.774.217 7.829────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centru 62 610 110.129.019 7.680────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sud-Vest 74 5.582 1.189.773.273 295.536,5────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sud 101 341 23.327.879 4.298,8────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sud-Est 77 532 113.351.036 3.374────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Bucureşti-Ilfov 7 3 54.053 0,4────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────TOTAL 687 10.347 2.099.413.460 325.895────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Notă: Este posibil ca numărul de depozite industriale să se modifice în urma reanalizării datelor şi încadrării depozitelor existente conform cu prevederile Legii nr. 426/2001 şi al Hotărârii Guvernului nr. 162/2002.Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIMTabel III.4. Categorii de depozite pentru deşeuri industrialepentru anul 2002─────────────────────────────────────────────────────────                                             Suprafaţa        Categoria Număr ocupată                                               (ha)─────────────────────────────────────────────────────────Depozite deşeuri inerte 103 4.500─────────────────────────────────────────────────────────Depozite deşeuri nepericuloase 351 4.428─────────────────────────────────────────────────────────Depozite deşeuri periculoase 147* 749─────────────────────────────────────────────────────────Neprecizate 86 669─────────────────────────────────────────────────────────TOTAL 687 10.346─────────────────────────────────────────────────────────Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM* NOTĂ: La nivelul anului 2004 inventarul depozitelor de deşeuri periculoase a fost refăcut.La nivelul anului 2002 au fost eliminate prin incinerare / co-incinerare circa 645 mii tone deşeuri (în principal deşeuri combustibile), fiind generată în urma acestor procese o cantitate de reziduuri de circa 7200 tone. Pe baza chestionarelor de anchetă au fost inventariate 118 instalaţii pentru arderea deşeurilor, din care:- 6 sunt instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase aparţinând agenţilor economici ce incinerează numai deşeurile proprii (a se vedea anexa 6),- 3 sunt incineratoare private care prestează servicii de incinerare pentru terţi, (Pro Air Clean Timişoara, Mondeco Suceava, Caloris Constanţa), (a se vedea anexa 7),- 5 sunt cuptoare de clinker autorizate pentru incinerarea deşeurilor, aparţinând unor fabrici de ciment (a se vedea anexa 8), iar restul sunt centrale termice sau alte instalaţii proprii de ardere. Detaliile referitoare la instalaţiile de incinerare şi coincinerare sunt cuprinse în anexele 6, 7 şi 8.Tabelul III.5. Instalaţii pentru arderea deşeurilor de producţiepentru anul 2002─────────────────────────────────────────────────────────    Tipuri de instalaţii de ardere Număr                                             instalaţii─────────────────────────────────────────────────────────Incineratoare pentru deşeuri 3─────────────────────────────────────────────────────────Instalaţii de ardere la agenţii economici 74─────────────────────────────────────────────────────────Cuptoare de ciment 5*)─────────────────────────────────────────────────────────Nespecificate 36─────────────────────────────────────────────────────────           TOTAL 118─────────────────────────────────────────────────────────*) 3 cuptoare aparţin unui singur agent economicIII.2. DEŞEURI DE PRODUCŢIE NEPERICULOASEIII.2.1. Situaţia existentăDin totalul cantităţii de deşeuri de producţie generate de 24,5 mil. tone, peste 95% reprezintă deşeurile de producţie nepericuloase.Din datele transmise de Comisia Naţionala de Reciclare a Materialelor din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, pentru anul 2002 au fost prelucrate datele referitoare la următoarele tipuri de deşeuri:- deşeuri metalice feroase (tabelul III.6);- deşeuri metalice neferoase (tabelul III. 7)- deşeuri de sticlă (tabelul III.8);- deşeuri de hârtie şi carton (tabelul III.9);- deşeuri de plastic (tabelul III. 10);Tabelul III.6. Cantităţi totale de deşeuri metalice feroase colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                   Cantitate colectata Cantitate livrata Cantitate livrata  Tip deseu şi prelucrata la intern la export                        (tone) (tone) (tone)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Deşeuri metalice 800.000 2.100.000feroase 3.200.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: baza de date CNVMTabelul III.7. Tipuri de deşeuri metalice neferoase colectate,prelucrate şi livrate în anul 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                Cantităţi colectate Cantităţi Cantităţi          Tip deseu şi prelucrate livrate livrate                                                      la intern la export                                      (tone) (tone) (tone)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Aluminiu şi aliaje 42.500 34.500 7.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cupru şi aliaje 39.300 17.200 19.500──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Plumb şi aliaje 14.300 12.200 1.500──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Acumulatori uzaţi 33.000 22.000 9.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Alte deşeuri neferoase 8.900 8.900──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────      TOTAL 138.000 85.500 37.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: baza de date CNVMTabelul III.8. Cantităţi totale de deşeuri de sticlă colectate, prelucrateşi livrate în anul 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                Cantităţi colectate Cantităţi Cantităţi          Tip deseu şi prelucrate livrate livrate                                                      la intern la export                                      (tone) (tone) (tone)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Deşeuri de sticlă 16.608 16.130 -──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: baza de date CNVMTabelul III.9. Cantităţi totale de deşeuri de hârtii-cartoane colectate,prelucrate şi livrate în anul 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                Cantităţi colectate Cantităţi Cantităţi          Tip deseu şi prelucrate livrate livrate                                                      la intern la export                                      (tone) (tone) (tone)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Deşeuri de hârtii-carton 173.000 172.500 -──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: baza de date CNVMTabelul III.10. Cantităţi totale de deşeuri de mase plastice colectate,prelucrate şi livrate în anul 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                Cantităţi colectate Cantităţi Cantităţi          Tip deseu şi prelucrate livrate livrate                                                      la intern la export                                      (tone) (tone) (tone)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Deşeuri de mase plastice 7.171 5.740 856──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: baza de date CNVMDin datele obţinute pe baza chestionarelor de ancheta elaborate de ICIM şi MMGA , au fost prelucrate şi date referitoare la următoarele tipuri de deşeuri:- cenuşi (tabelul III. 11);- nămoluri de la epurarea apelor industriale uzate (tabelul III. 12, tabelul III. 13);- deşeuri de lemn (tabelul III. 14).Tabel III.11. Tipuri de cenuşi pentru anul 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                           Cantitate Cantitate Cantitate           Tip deseu generata valorificată eliminata                                            (tone) (tone) (tone)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cenuşa de vatra, zgura şi praf de cazan 7.284.989 4.514 7.280.474(cu excepţia prafului de cazan specificatla 10 01 04)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cenuşa zburătoare de la ardereacărbunelui 1.290.124 818 1.289.305──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cenuşa zburătoare de la arderea turbeişi lemnului netratat 3.202 10 3.193──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cenuşa de vatra, zgura şi praf de cazande la co-incinerarea altor deşeuri decâtcele specificate la 10 01 14 414 80 335──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cenuşa zburătoare de la co-incinerare,alta decât cea specificată la 10 01 16 1 0 1──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cenuşa de zinc 1.940 1.935 4──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Materiale feroase din cenuşile de ardere 3 3 0──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cenuşi de ardere şi zguri, altele decâtcele menţionate la 19 01 11 31.110 741 30.370──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cenuşi zburătoare, altele decât celemenţionate la 19 01 13 5 0 5──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────           TOTAL 8.611.788 8.101 8.603.687──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIMTabel III.12. Tipuri de nămoluri pentru anul 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                           Cantitate Cantitate Cantitate           Tip deseu generata valorificată eliminata                                            (tone) (tone) (tone)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri din agricultură şi industriaalimentară 214.287 12.552 201.735──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la prelucrarea lemnului şi 323.173 312.175 10.998producerea celulozei şi hârtiei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri din industria pielăriei şiindustria textilă 1.222 0 1.222──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la rafinarea petrolului 1.785 105 1.680şi purificarea gazelor naturale──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri din procese chimice anorganice 8.437 40 8.397──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri din procese chimice organice 1 1 0──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la producerea şi utilizarea 1.926 1.006 920straturilor de acoperire──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri din procese termice 116.593 113.568 3.025──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la tratarea chimică a 2.514 5 2.509suprafeţelor şi acoperirea metalelor──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la tratarea mecanică şi fizicăa suprafeţelor 224 43 181──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea apelor uzateindustriale 1.026.313 22.932 1.003.381──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────       TOTAL 1.696.475 462.427 1.234.048──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIMTabel III.13. Nămoluri şi deşeuri solide de la epurarea apelor industrialeuzate pentru anul 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                           Cantitate Cantitate Cantitate           Tip deseu generata valorificată eliminata                                            (tone) (tone) (tone)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea, efluenţilorproprii 24.006 407 23.599──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilorproprii 12.398 6 12.392──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilorproprii 26.170 0 26.170──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilorproprii 37 0 37──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilorproprii 6.377 6.376 1──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilorîn incinta 1.051 288 763──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilor 5.328 0 5.328proprii, altele decât celespecificate la 03 03 10──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri, în special de la epurarea 984 0 984efluenţilor în incinta cuconţinut de crom──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri, în special de la epurarea 29 0 29efluenţilor în incinta, fărăconţinut de crom──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilor în 209 0 209incinta, altele decât celespecificate la 04 02 19──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilor în 1.785 105 1.680incinta, altele decât celespecificate la 05 01 09──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilor în 8.437 40 8.397incinta, altele decât celespecificate la 06 05 02──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilor în 1 1 0incinta, altele decât celespecificate la 07 01 11──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilor înincinta, altele decât cele 441 0 441specificate la 10 01 20──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri şi turte de filtrare, altele 113.545 113.525 20decât cele specificate la 10 02 13──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri şi turte de filtrare de laepurarea gazelor de ardere,altele decât cele specificatela 10 11 17 108 0 108──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Deşeuri solide de la epurarea efluenţilorproprii, altele decât 40 0 40cele specificate la 10 11 19──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilorproprii 2.383 18 2.365──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea biologica aapelor reziduale industriale, alteledecât cele specificate la 19 08 11 11.263 658 10.606──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri provenite din alte procedee deepurare a apelor reziduale industrialedecât cele specificate la 19 08 13 8.848 255 8.594──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nămoluri de la epurarea efluenţilor 1.005 20 985proprii, altele decât celespecificate la 19 11 05──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   TOTAL 224.447 121.699 102.748──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIMTabel III.14. Tipuri de deşeuri de lemn pentru anul 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                           Cantitate Cantitate Cantitate           Tip deseu generata valorificată eliminata                                            (tone) (tone) (tone)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Deşeuri de scoarţa şi de pluta 46.678 26.795 19.883──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Rumeguş, talas, aşchii, resturi de 754.170 724.109 30.061scândura şi furnir, altele decât celespecificate la 03 01 04──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Deşeuri de lemn şi de scoarţa de la 183.175 135.626 47.549producerea şi procesarea pastei dehârtie, hârtiei şi cartonului──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Lemn de la tratarea mecanică a deşeurilor, 18 18 0altul decât cel specificat la 19 12 06──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Alte tipuri de deşeuri din lemn 8.631 8.549 82──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  TOTAL 992.672 895.097 97.575──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIMÎn anexele 1-3 sunt prezentate date referitoare la societăţile de reciclare astfel:Anexa 1. Lista agenţilor economici care utilizează ca materii prime cioburi de sticlă şi deşeuri de hârtie-carton;Anexa 2. Lista societăţilor comerciale autorizate sa valorifice deşeurile de hârtie/carton;Anexa 3. Lista societăţilor comerciale autorizate sa desfăşoare activităţi de valorificare a deşeurilor de materiale plasticeIII.2.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie nepericuloaseCantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an (figura III.2). Această variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:- variaţia din punct de vedere cantitativ a activităţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie;- retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate.- cercetarea este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iar agenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri, şi netransmiterea datelor pentru anul următor creează variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an la an.- diferenţele înregistrate între anul 2001 şi 2002 au în plus şi o alta cauza obiectivă şi anume schimbarea raportării conform noii liste a deşeurilor conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 care a înlocuit raportarea pe baza vechiului Catalog European al deşeurilor.Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi performanţe economice, nu se poate realiza o estimare a cantităţilor de deşeuri de producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajaţi în sectorul productiv.Din această cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actuale din România, nu se poate realiza o prognoză a cantităţilor de deşeuri de producţie generate pentru următorii ani.Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă, ca urmare a necesităţii respectării noilor cerinţe legislative (Directiva IPPC transpusă în legislaţia naţională), care implică utilizarea tehnologiilor curate şi intensificarea activităţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor.III.2.3. Plan de acţiune pentru atingerea obiectivelorPrincipalele acţiuni care trebuie realizate pentru gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase sunt:● revizuirea periodică şi implementarea "strategiilor şi planurilor sectoriale" prevăzute în legea privind regimul deşeurilor şi corelarea lor pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional;● completarea şi îmbunătăţirea legislaţiei secundare şi pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislaţia;● îmbunătăţirea sistemul naţional informaţional şi a bazei de date pentru gestionarea deşeurilor, pentru toate tipurile de deşeuri, inclusiv a celor de producţie, nepericuloase;● modificarea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autorizare astfel încât să includă planul de gestionare a deşeurilor;● verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare / depozitare a deşeurilor de producţie;● retehnologizarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor din cadrul fabricilor;● întărirea capacităţii de inspecţie a APM-urilor;● revizuirea politicii şi a amenzilor pentru aplicarea neconformării;● revizuirea responsabilităţilor personalului de gestionare a deşeurilor şi stabilirea indicatorilor de performanţă;● difuzarea practicilor de minimizare a deşeurilor şi de tratare către sectoare specifice;● stabilirea unei abordări practice pentru difuzarea IPPC;● promovarea reciclării externe folosind instalaţiile existente;● promovarea tratării/reciclării termice a deşeurilor în cuptoarele de ciment;● promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimică şi stabilizarea deşeurilor predominant anorganice;● realizarea depozitelor pentru deşeuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate atât deşeuri municipale, cât şi deşeuri de producţie nepericuloase). ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Promovarea valorificării materiale (reciclării) şi energetice interne │ │ şi externe folosind instalaţiile existente sau retehnologizarea acestora. │ │ │ │ Întărirea capacităţii de inspecţie a APM-urilor. │ │ │ │ Îmbunătăţirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru │ │ deşeuri. │ │ │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘III.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE PERICULOASEStrategia şi Planul de Acţiune pentru Gestionarea Deşeurilor Periculoase în România au fost elaborate în cadrul unui studiu realizat în anii 2002 - 2003 de către o echipă de experţi străini şi români şi finanţat de guvernul japonez prin intermediul Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei (JICA).În cele ce urmează sunt prezentate principalele aspecte cuprinse în studiul menţionat anterior.III.3.1. Principii propuse pentru gestionarea deşeurilor periculoasePrincipiile specifice care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor periculoase sunt:● Responsabilitatea gestionării deşeurilor periculoaseGeneratorii de deşeuri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea deşeurilor periculoase pe baza principiului "poluatorul plăteşte". Statul român îşi asumă responsabilitatea în cazul în care generatorul nu mai este existent sau identificabil.● Obiectivele gestionării deşeurilor periculoase- Minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului înconjurător- Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale● Tehnologiile pentru gestionarea deşeurilor periculoaseAceste tehnologii trebuie să fie disponibile, fezabile economic şi să respecte cerinţele pentru protecţia mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile "win-win".● Implementarea directivelor UEProgramul pentru implementarea directivelor UE trebuie să fie stabil şi realist, Guvernul României trebuie să aibă un plan de implementare credibil.● Aplicarea legilorMMGA direct şi prin intermediul organismelor de inspecţie şi control din teritoriu trebuie să asigure condiţiile pentru aplicarea legilor într-o manieră stabilă şi gradată astfel încât toate întreprinderile să asigure standarde minime de protecţia mediului. Aplicarea severă a legii este cel mai eficient mod pentru ca generatorii de deşeuri să fie stimulaţi să promoveze acţiuni pentru prevenirea, recuperarea, tratarea şi eliminarea corectă a deşeurilor. În acelaşi timp, se va crea şi cadrul necesar pentru dezvoltarea pieţii pentru serviciile de gestionare a deşeurilor periculoase.● Creşterea conştientizăriiRomânia va promova acţiuni pentru:- Conştientizarea generatorilor de deşeuri periculoase despre posibilităţile 'win-win'- Conştientizarea cetăţenilor şi a personalului APM cu privire la riscurile asupra sănătăţii umane asociate cu deşeurile periculoase, inclusiv refolosirea ilegală a uleiurilor uzate.● Furnizarea fondurilor pentru retehnologizare industrială şi îmbunătăţirea calităţii mediuluiEste foarte dificil pentru întreprinderile româneşti de a obţine fonduri pentru retehnologizare industrială şi îmbunătăţire a calităţii mediului, din cauza faptului că piaţa financiară nu este suficient dezvoltată. În această situaţie, ar fi justificat ca Guvernul României să stabilească un mecanism de finanţare prin care să furnizeze împrumuturi cu dobândă mică acelora care doresc să investească în retehnologizare industrială şi îmbunătăţirea calităţii mediului, folosind fonduri interne şi/sau externe.● Reforma politicilorFolosirea eficientă a energiei, apei şi a materiilor prime constituie baza unei bune administrări industriale şi a mediului, inclusiv a gestionării deşeurilor periculoase. Un rol cheie al Guvernului este de a asigura un stimulent pentru folosirea eficientă a acestor resurse. Reforma preţurilor energiei şi apei, privatizarea întreprinderilor de stat, liberalizarea pieţei şi creşterea conştientizării constituie instrumente cheie pentru îmbunătăţirea unor astfel de stimulente, în particular pentru o economie aflată în tranziţie ca a României.III.3.2. Alternative de atingere a obiectivelor strategiceIII.3.2.1. Aspecte generaleGestiunea deşeurilor periculoase devine o problematică la scară mondială. În mod cert, şi prin definiţie, aceste deşeuri dau cel mai mare posibil impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător. Deşeurile periculoase, pe lângă faptul că reprezintă o resursă pierdută, pot avea una sau mai multe proprietăţi (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc.), necesitând o gestionare riguroasă din "leagăn şi până în mormânt". Deţinătorii unor astfel de deşeuri vor înţelege potenţialele costuri de responsabilitate asociate cu acest regim riguros de gestionare. Experienţa din alte ţări indică faptul că acest lucru poate da naştere comerţului ilegal, depozitare ilegală, precum şi unor contaminări semnificative de mediu (ex. sol, canalizări şi staţii de tratare a apelor uzate etc.).Conform legislaţiei în vigoare producătorii de deşeuri periculoase sunt răspunzători pentru gestionarea deşeurilor periculoase generate. Statul român va prelua responsabilitatea gestionării acelor deşeuri istorice pentru care producătorii nu mai există sau nu pot fi identificaţi. Având aceasta în vedere, totuşi, România trebuie să ia măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor în care generatorii de deşeuri periculoase încearcă să evite responsabilitatea de gestionare prin lichidare voită, depozitare ilegală sau alte scenarii răuvoitoare.România are drept ţel să adere la Uniunea Europeană în 2007. Este de notat că directiva cadru pentru deşeuri a Uniunii Europene defineşte priorităţile, după cum urmează:1. Reducere2. Reutilizare/Reciclare sau Valorificare Termică3. Tratare şi eliminare┌────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐│ Produs/Materiale │ Deşeuri ││ │ ││ │ │├────────┬──────────┬────────────┼──────────┬───────────┬──────────┬──────────┤│ │ │ │ │ │ │Depozitare││Evitare │ Reducere │Reutilizare │Reciclare │Incinerare │Incinerare│ ecologica││stricta │ la sursa │ produs │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ ││ Prevenirea │ │ ││── deşeurilor │ ││ │ Eliminarea ││ ───────── Reducerea deşeurilor ────── │─── deşeurilor ──── ││ ││ ││ <───────────── Prioritatea acţiunilor (Sursa: Stutz 1999) │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Activităţile economice în cadrul cărora s-au generat cele mai mari cantităţi de deşeuri periculoase în anul 2002 au fost:● fabricarea îngrăşămintelor chimice;● metalurgia;● industria de maşini şi echipamente;● transport.Din punct de vedere tehnic, deşeurile periculoase pot fi definite din trei puncte de vedere:● tipul de deşeu, ce prezintă una din "proprietăţile periculoase" în anumite procese sau deşeul ce conţine unul dintre constituenţii cuprinşi în listă ce au proprietăţi periculoase;● componente ale diferitelor tipuri de deşeuri, ce dau posibilitatea deşeurilor de a fi periculoase atunci când au un anumit grad de periculozitate;● proprietăţi ce pot face ca deşeurile să fie periculoase.Producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestionării de o maniera care să asigure un management raţional al deşeurilor periculoase precum şi cea pentru prevenire şi reciclare, suplimentar faţă de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deşeurilor produse.Rolul şi responsabilităţile României în legătură cu deşeurile periculoase sunt după cum urmează:● îmbunătăţirea şi completarea legislaţiei naţionale, şi în special aplicarea acestei legislaţii relevante în vederea implementării prevederilor directivelor UE şi aquis-ului de mediu;● îmbunătăţirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru deşeurile periculoase;● creşterea conştientizării din partea producătorilor de deşeuri periculoase;● creşterea conştientizării pentru public în general cu privire la impactul deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului;● încurajarea utilizării tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase;● asigurarea de stimulente economice şi financiare pentru dezvoltarea unei gestionări adecvate a deşeurilor periculoase precum şi pentru crearea unei pieţe pentru serviciile din domeniul gestionării deşeurilor periculoase;● gestionarea acelor deşeuri periculoase pentru care producătorii sau deţinătorii nu există sau nu pot fi identificaţi, cum ar fi de exemplu deşeurile istorice;● încurajarea întreprinderilor de a implementa Sistemul de Management de Mediu (ISO 14001).  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │ Îmbunătăţirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru │  │ deşeurile periculoase │  │ │  │ Dezvoltarea unor campanii de informare şi instruire a industriei │  │ producătoare şi a populaţiei, în ceea ce priveşte impactul deşeurilor │  │ periculoase asupra mediului şi sănătăţii oamenilor. │  │ │  │ Încurajarea utilizării tehnologiilor care folosesc materii prime │  │ nepericuloase. │  │ │  │ Asigurarea de stimulente economice şi finaciare pentru dezvoltarea unei │  │ gestionări adecvate a deşeurilor periculoase. │  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘III.3.2.2. Prevenire şi minimizareRomânia este conştientă că politica de bază pentru gestionarea deşeurilor ar trebui să fie acordarea priorităţii activităţii celor 3R. Deşeurile destinate eliminării trebuie făcute nepericuloase pe cât posibil. În mod deosebit, se acordă, în general, prioritate reducerii deşeurilor în etapa dezvoltării materiilor prime şi producţiei actuale, înainte de generarea de deşeuri. În conformitate cu acest concept, OCED clasifică "reducerea" şi "reutilizarea" în evitarea strictă, reducerea la sursă şi reutilizarea produsului şi numeşte aceste trei tipuri de activităţi "prevenirea producerii de deşeuri".Evitarea strictă implică prevenirea totală a generării de deşeuri prin eliminarea virtuală a substanţelor periculoase sau prin reducerea materialelor sau intensităţii energiei utilizate în producţie, consum şi distribuţie.Reducerea la sursă implică utilizarea a cât mai puţine substanţe toxice şi periculoase şi/sau reducerea consumului de materiale sau energie.Reutilizarea produsului implică folosirea multiplă a produsului în forma sa originală, pentu scopul său original sau pentru o alternativă.O gestionare eficientă a deşeurilor reprezintă o problematică complexă şi necesită o abordare sistematică şi coerentă cu evidenţiere asupra prevenirii. Prevenirea generării de deşeuri de producţie periculoase trebuie planificată în strânsă corelare cu gospodărirea materiilor prime utilizate, a produselor rezultate şi tehnologiilor folosite.Prevenirea poate fi realizată prin:● îmbunătăţirea gospodăririi în cadrul fabricii;● modificări în funcţionare;● modificări ale procesului de producţie;● modificări ale tipurilor de materiale utilizate;● modificări în concepţia produsului;● modificări de consum (cerere).Prevenirea producerii de deşeuri nu numai că reduce costurile de gestionare a deşeurilor pentru companiile implicate, dar şi economiseşte resurse şi energie, ceea ce conduce la reducerea costurilor de producţie. În mod deosebit, se consideră a fi o strategie importantă luarea de măsuri de protecţie a mediului pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Există şi posibilitatea să se poată face, fără investiţii ulterioare, unele îmbunătăţiri şi schimbări şi modificări în utilizările materiilor prime, instalaţiilor şi proceselor, rezultând o reducere reală a costurilor de investiţie.De asemenea, prin reducerea consumului de materiale, energie şi instalaţii industriile pot reduce volumul de deşeuri periculoase generate, implicit reducând costurile pentru gestionarea acestor deşeuri. Aceasta este o abordare de tipul "câştig de ambele părţi" (reducerea costurilor şi a potenţialului de risc) care, în cele din urmă, conduce la reducerea încărcării periculoase impuse asupra mediului.Obiectivele generale cu privire la prevenirea generării de deşeuri periculoase şi la reciclarea lor sunt considerate, după cum urmează:● micşorarea impactului asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător;● creşterea productivităţii prin sporirea randamentului utilizării materiilor prime;● economisirea la costurile de producţie ca rezultat al activităţii de mai sus;● conservarea resurselor naturale.În concordanţă cu structura prezentă de generare a deşeurilor periculoase, sectoarele prioritare pentru prevenirea şi minimizarea deşeurilor sunt: industria chimică, industria prelucrării ţiţeiului şi petrochimia, industria metalurgică neferoasă, galvanizare şi tratarea suprafeţelor.Pentru atingerea obiectivelor prezentate mai sus, România prevede că primi paşi diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării privind metodele de producţie curată, precum şi măsuri de promovare a instrumentelor economice. Prin autorităţile pentru protecţia mediului (MMGA, APM, etc.) România va asigura instruirea agenţilor economici generatori de deşeuri pentru a identifica, clasifica şi raporta corect datele privind deşeurile precum şi pentru a-şi stabili un sistem de gestionare adecvată a deşeurilor.O condiţie fundamentală pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor periculoase este disponibilitatea producătorilor de deşeuri periculoase de a plăti costuri mai mari decât cele actuale. Nivelul actual al cheltuielilor generatorilor de deşeuri periculoase în ceea ce priveşte eliminarea acestora este foarte scăzut. O dată cu alinierea legislaţiei naţionale la Acquis-ul Communautaire şi cu implementarea unor sisteme de gestionare a deşeurilor periculoase în conformitate cu această legislaţie, costurile privind eliminarea deşeurilor vor creşte foarte mult. Astfel, prevenirea şi minimizarea generării deşeurilor periculoase vor fi principalele acţiuni vizate pentru gestionarea deşeurilor în cadrul industriilor.  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │ Diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării privind metodele │  │ de producţie curată, precum şi măsuri de promovare a instrumentelor │  │ economice. │  │ │  │ Instruirea agenţilor economici generatori de deşeuri pentru a identifica, │  │ clasifica şi raporta corect datele privind deşeurile precum şi pentru │  │ a-şi stabili un sistem de gestionare adecvată a deşeurilor. │  │ │  │ Corelarea costurilor de gestionare a deşeurilor cu noile sisteme │  │ integrate de gestionare a deşeurilor. │  │ │  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘III.3.2.3. Colectare şi transportRomânia nu dispune de o reţea dezvoltată de furnizori de servicii în domeniul gestionării deşeurilor, care să efectueze colectarea şi/sau recuperarea/tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase. Agenţii de colectare a deşeurilor par a fi, în general, companii private şi sunt mai degrabă întreprinderi locale decât organizaţii naţionale. Majoritatea agenţilor de colectare existenţi în România se ocupă cu colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în principal. Câţiva dintre aceşti agenţi de colectare, colectează deşeuri din sectorul comercial şi industrial, deşeuri de grădină, precum şi deşeuri din construcţii şi demolări. Aceşti agenţi pretind că nu colectează nici un deşeu periculos.Există, de asemenea, şi organizaţii de reciclare a deşeurilor care colectează deşeurile de la generatori, câţiva dintre aceştia colectează deşeuri periculoase, cel mai notabil uleiuri uzate, baterii de automobile şi, mai puţin, solvenţi.În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor periculoase în România există un număr foarte mic de furnizori de astfel de servicii. Iar aceştia oferă în general doar colectarea deşeurilor nu şi transportul acestora, deoarece capacitatea lor de transport este redusă. Astfel, transportul deşeurilor periculoase este realizat în general de către generatorii de deşeuri. Totuşi, mai mult de 80% din totalul deşeurilor periculoase sunt depozitate sau stocate, şi acest lucru se întâmplă, în general, la sau foarte aproape de locul de generare a deşeurilor periculoase, ceea ce necesită un transport minim. Excepţie fac, în prezent, deşeurile spitaliceşti, uleiurile uzate şi bateriile, deşeuri colectate şi transportate în vederea tratării, valorificării şi/sau eliminării.Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deşeurilor periculoase, România trebuie să ia în considerare:● tipul industriei;● tipurile deşeurilor periculoase;● tipurile containerelor specifice pentru fiecare tip de deşeu periculos (unde este cazul);● separarea corectă a deşeurilor pe tipuri;● accesul rutier pentru vehiculele de colectare.În ceea ce priveşte containerele de colectare a deşeurilor periculoase, România îşi propune să reglementeze tipuri de containere de colectare în funcţie de tipul deşeurilor şi de gradul de periculozitate a acestora.Având o cantitate relativ mică de deşeuri transportate pentru eliminare în afară incintelor industriale, România nu dispune în prezent de infrastructura şi abilităţile necesare pentru transportul în siguranţă al deşeurilor periculoase. Aspectele legislative din domeniul transportului de deşeuri sunt foarte recente şi încă în curs de dezvoltare. În legătură cu transportul deşeurilor, Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 (amendată prin Legea nr. 426/2001) stabileşte toate măsurile necesare în ceea ce priveşte autorizarea, controlarea şi obligaţiile transportatorilor de deşeuri periculoase. Transportatorul trebuie să respecte legislaţia privind transportul mărfurilor periculoase şi anume: Ordonanţa Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 1044/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregătirea profesională şi examinarea consilierilor de siguranţă pentru transportul rutier, feroviar sau pe căile navigabile interioare al mărfurilor periculoase, Hotărârea de Guvern nr. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 258/2004 şi Ordinul nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România.Toate cerinţele referitoare la vehicule, ambalare, etichetare, semnalizare, pregătirea şoferului sunt stabilite prin legislaţia "substanţelor periculoase" (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 [asupra Clasificării, Etichetării şi Ambalării Substanţelor şi Compuşilor Chimici Periculoşi], aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001 şi utilizată împreună cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000.Astfel, România trebuie să dezvolte un sistem de gestionare a deşeurilor periculoase care să acopere şi următoarele puncte:● minimizarea probabilităţii ca deşeurile periculoase să fie eliminate împreună cu alte deşeuri industriale la acelaşi depozit;● dezvoltarea unui serviciu de colectare şi transportare a deşeurilor la instalaţiile autorizate pentru tratare, valorificare şi/sau eliminare, care să nu fie în dezavantajul industriei;● reglementarea şi controlarea activităţilor de colectare şi transport pentru a se asigura faptul că deşeurile periculoase aflate în tranzit sunt în siguranţă şi ajung la instalaţia autorizată de recuperare/tratare/eliminare;● evitarea reglementărilor excesive precum şi duplicarea reglementărilor şi a controlului.În scopul minimizării costurilor şi riscurilor transportării unor cantităţi relativ mici de deşeuri periculoase pe distanţe lungi, va trebui să se acorde atenţie dezvoltării şi exploatării staţiilor de transfer amplasate în mod strategic. Acestea vor asigura stocarea deşeurilor anterior colectării acestora şi eliminării/tratării finale la o instalaţie centralizată. Astfel de staţii de transfer pot, de asemenea, să includă procese de pre-tratare în scopul reducerii volumului şi/sau potenţialul periculos al deşeurilor anterior unui transport. Multe dintre statele membre deţin astfel de instalaţii. Necesităţile operaţionale ale staţiilor de transfer vor fi similare acelora descrise pentru activitatea de stocare a centrelor regionale de tratare a deşeurilor.Măsuri pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor:● metodele şi sistemele pentru separarea, depozitarea temporară şi transportul deşeurilor să fie suficiente pentru a înlesni respectarea tuturor cerinţelor europene/ naţionale pentru gospodărirea deşeurilor:- să se pună în practică sisteme adecvate pentru separarea şi stocarea tipurilor specifice de deşeuri înainte de colectare;- obligaţia responsabilităţii să fie introdusă în cadrul transferului de deşeuri;- să se dezvolte sistemele de separare şi de stocare a materialelor reciclabile la sursă, înainte de colectare;- să se introducă colectarea selectivă a materialelor periculoase din deşeurile orăşeneşti● toate serviciile pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase să devină eficiente şi din punct de vedere al operării şi al costurilor:- preţurile/tarifele pentru colectarea deşeurilor periculoase să reflecte costurile reale ale serviciului furnizat.● prevenirea şi monitoringul traficului ilegal al deşeurilor periculoase:- întărirea măsurilor de conformare în legătură cu Convenţia de la Basel  ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │Diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării industriilor privind │  │metodele de colectare şi transportare a deşeurilor periculoase în vederea │  │ tratării, valorificării şi/sau eliminării. │  │ │  │ Colectarea separată a tipurilor de deşeuri periculoase. │  │ │  │ Dezvoltarea unui serviciu de colectare şi transportare a deşeurilor la │  │ instalaţiile autorizate pentru tratare, valorificare şi/sau eliminare. │  │ │  │ Reglementarea şi controlarea activităţilor de colectare şi transport. │  │ │  └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘III.3.2.4. Reciclarea şi valorificareaÎn ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, reciclarea şi valorificarea reprezintă o prioritate înaintea eliminării prin depozitare. Reciclarea se poate realiza atât pe amplasament cât şi în afară amplasamentului.Deoarece, în prezent nu există instalaţii dedicate reciclării deşeurilor periculoase, cu excepţia bateriilor cu acid, utilizarea instalaţiilor existente trebuie să fie prioritizată în concordanţă cu gestionarea deşeurilor periculoase. În aceasta privinţă, industria română a cimentului are un rol important de jucat în activitatea de reciclare şi eliminare a deşeurilor periculoase.O parte din nămolul ce conţine metale grele se poate recicla şi recupera în instalaţiile de metalurgie neferoasă. Totuşi, aceste instalaţii sunt unele dintre cele mai mari instalaţii generatoare de deşeuri periculoase. În consecinţă, la aceste instalaţii este necesară aplicarea unor măsuri de minimizare a deşeurilor periculoase şi îmbunătăţire a instalaţiilor. De asemenea, nămolurile obţinute prin epurarea soluţiilor tehnologice uzate cu un anumit conţinut de metale grele pot fi folosite ca pigmenţi şi/sau materii prime în industria sticlei ambientale.Deşeurile periculoase prioritare pentru reciclare sunt deşeurile petroliere şi uleiurile uzate, deşeuri de solvenţi şi deşeurile periculoase ce conţin metale grele.III.3.2.4.1. Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichiziÎn categoria deşeurilor uleioase intră următoarele tipuri de deşeuri:● deşeuri de la rafinarea petrolului;● uleiuri uzate;● deşeuri de la separatoarele ulei/apă.Conform datelor colectate şi prelucrate în ICIM pentru anul 2002 a fost generată o cantitate totală de aproximativ 110.000 tone uleiuri uzate, din care 37 % a fost valorificată. Valorificarea uleiurilor uzate s-a realizat în principal prin (pentru mai multe detalii vezi anexa 4):● regenerare - principala unitate specializată pentru această activitate este Rafinăria Venus Oil REG Râmnicu Sărat care procesează anual circa 1.000 tone de ulei uzat;● utilizare drept combustibil - în instalaţii de ardere proprii agenţilor economici generatori sau ale terţilor;● ardere în cuptoarele de ciment.În ceea ce priveşte deşeurile de la rafinarea petrolului, în România generatorii de astfel de deşeuri petroliere înclină să creadă că acestea reprezintă ceva ce le-ar aduce beneficii decât ceva ce necesită cheltuieli. Această gândire se bazează şi pe existenţa unei pieţe negre a deşeurilor de produse petroliere, unde aceste deşeuri sunt vândute la un anumit preţ sau chiar la preţul pieţii. Acesta este motivul pentru care generatorii de deşeuri petroliere nu sunt dispuşi a plăti operatorilor de cuptoare de ciment un cost adecvat pentru tratarea deşeurilor. Aceste costuri vor fi mai mari decât nivelul costurilor actuale pe care le plătesc producătorii, dar cu mult mai mici decât costurile pentru incinerarea specială a deşeurilor periculoase.Acesta este de asemenea un motiv pentru care generatorii de deşeuri periculoase nu acordă atenţia cuvenită prevenirii şi reciclării deşeurilor, ceea ce implică de asemenea anumite costuri. Dacă producătorii de deşeuri ar plăti un cost mai mare pentru eliminare, impus prin standarde îmbunătăţite, atunci aceştia ar fi mai interesaţi în dezvoltarea şi utilizarea posibilităţilor de prevenire şi reciclare a deşeurilor.O activitate de creştere a conştientizării şi o aplicare mai susţinută a legislaţiei de către autorităţile pentru protecţia mediului (MMGA şi unităţile sale subordonate) sunt esenţiale pentru eliminarea pieţii negre de deşeuri de produse petroliere precum şi pentru asigurarea ca generatorii de deşeuri să aplice metodele de tratare a deşeurilor la un standard ecologic minim acceptabil.Principalele acţiuni referitoare la gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi, care urmează a fi întreprinse în vederea conformării României cu cerinţele legislative comunitare, sunt:● îmbunătăţirea gradului de colectare a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;● creşterea gradului de informare şi conştientizare al publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic raţională a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;● pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;● îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de protecţie a mediului;● stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.Aplicarea prevederilor legislative va duce la crearea unui sistem de colectare a uleiurilor uzate şi de regenerare sau valorificare energetică a acestora în instalaţii autorizate. Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de către producători, importatori şi distribuitori a obligaţiilor ce le revin prin prevederile legislative.Agenţii economici vor fi obligaţi să asigure colectarea, valorificarea respectiv eliminarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi prin:● mijloace proprii sau,● predarea uleiurilor uzate către unităţile autorizate să desfăşoare astfel de activităţi.Agenţii economici care distribuie produsele petroliere sunt obligaţi să amenajeze un spaţiu de colectare a uleiurilor uzate, pentru tipurile de uleiuri comercializate şi să colecteze uleiul uzat oferit de clienţii proprii, în limita cantităţii cumpărate.Producătorii şi importatorii de uleiuri de motor şi de transmisie sunt obligaţi să asigure colectarea uleiurilor uzate de la staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi de la alte persoane juridice care comercializează aceste tipuri de uleiuri.Autorităţile competente de protecţia mediului asigură afişarea listei cuprinzând agenţii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de gestionare a uleiurilor uzate.Principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi sunt:● staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi persoanele juridice care comercializează uleiuri;● producătorii şi importatorii de uleiuri;● valorificatorii de uleiuri;● generatorii de deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi.Necesarul instituţional, material şi de personal pentru implementarea prevederilor legislative europene este asigurat de către structurile instituţionale existente. Se impune o creştere a numărului de personal în aceste structuri şi o mai bună corelare între ele.  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la│  │ obligaţiile de gestionare ecologic raţională a deşeurilor uleioase şi │  │ deşeurilor de combustibili lichizi. │  │ │  │ Îmbunătăţirea gradului de colectare a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de│  │ combustibili lichizi. │  │ │  │ Pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al │  │ respectării prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor uleioase şi│  │ deşeurilor de combustibili lichizi. │  │ │  │ Îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de │  │ protecţie a mediului. │  │ │  │ Stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al │  │ respectării prevederilor legislative. │  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘III.3.2.4.2. Deşeuri de baterii şi acumulatoriÎn România există 3 producători de acumulatori pentru autovehicule: Acumulatorul, Rombat şi Caranda. Nu există producători de baterii portabile, acestea fiind importate în totalitate.În prezent, în România nu există o colectare selectivă a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili de la populaţie, doar în cadrul agenţilor economici. Astfel, o mare cantitate de deşeuri de baterii şi acumulatori este eliminată prin depozitare împreună cu deşeurile menajere.Pentru acumulatorii auto uzaţi se aplică sistemul depozit la cumpărarea unui acumulator nou, ceea ce conduce la colectarea într-o anumită proporţie a acumulatorilor auto uzaţi, atât de la populaţie cât şi de la agenţii economici.Din reciclarea deşeurilor de baterii şi acumulatori de plumb (pentru mai multe detalii vezi anexa 5) în cadrul industriei nu rezultă un plumb rafinat, ci un amestec de plumb şi antimoniu. Acest amestec de plumb şi antimoniu poate fi reutilizat doar pentru bateriile cu plumb pe bază de acid. De aceea este indicată implicarea topitoriilor de plumb primare bateriilor pentru recuperarea unui plumb, al cărui preţ este mult mai mare decât al plumbului nerafinat. Este important ca topitorii de plumb primari să participe în activitatea de reciclare, întrucât bateriile tip MF vor deveni mai populare în viitor în România şi va fi necesar să se producă noi cantităţi de plumb reciclat. De vreme ce topitorii de plumb primari deţin instalaţii de tratare a apelor uzate, ei vor fi capabili să neutralizeze soluţia de acid sulfuric uzat fără instalarea unor noi staţii de neutralizare.Principalele acţiuni referitoare la gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori sunt următoarele:● crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi portabili de la populaţie;● îmbunătăţirea gradului de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi din industrie;● creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic raţională a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi;● pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi;● îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de protecţie a mediului;● stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.Aplicarea prevederilor legale va duce la crearea unui sistem de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, şi de reciclare sau eliminare în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.Persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi independente şi persoanele juridice care comercializează baterii/acumulatori pentru autovehicule au obligaţia de a asigura colectarea bateriilor/acumulatorilor uzaţi în schimbul celor vânduţi.Persoanele juridice care produc baterii şi/sau acumulatori, reprezentanţii autorizaţi ai acestora sau importatorii sunt obligaţi să stabilească şi să organizeze un sistem propriu de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.Producătorii şi importatorii de baterii şi acumulatori alţii decât pentru autovehicule au obligaţia de a asigura colectarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi de la persoanele juridice care le comercializează.Autorităţile competente au obligaţia de a verifica respectarea prevederilor legale şi de a sancţiona neconformările.Principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea sunt:● persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi independente şi persoanele juridice care comercializează baterii/acumulatori pentru autovehicule;● persoanele fizice autorizate să colecteze, transporte, valorifice, elimine, baterii şi acumulatori uzaţi;● producătorii, reprezentanţii autorizaţi şi importatorii de baterii şi/sau acumulatori pentru autovehicule;● producătorii şi importatorii de baterii şi acumulatori alţii decât pentru autovehicule.Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de către producători, importatori şi distribuitori a obligaţiilor ce le revin prin prevederile legale.  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │ Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor │  │ la obligaţiile de gestionare ecologic raţională a bateriilor şi │  │ acumulatorilor uzaţi. │  │ │  │ Crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor şi acumulatorilor │  │ uzaţi portabili de la populaţie. │  │ │  │ Îmbunătăţirea gradului de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi │  │ din industrie. │  │ │  │ Pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al │  │ respectării prevederilor legale privind gestionarea bateriilor şi │  │ acumulatorilor uzaţi. │  │ │  │ Îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de │  │ protecţie a mediului. │  │ │  │ Stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al │  │ respectării prevederilor legislative. │  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘III.3.2.5. Tratare şi eliminareGestionarea deşeurilor periculoase este variabilă în România. La fel ca în multe alte ţări aflate în tranziţie, multe din companiile industriale româneşti au procesele şi echipamentele industriale învechite, perimate şi ineficiente. În particular acest lucru este adevărat şi pentru sistemele de tratare şi eliminare a deşeurilor, acolo unde ele există.Multe fabrici au avut, în trecut, sisteme de tratare fizico-chimice şi sisteme de incinerare care, datorită presiunilor economice, s-au uzat şi au devenit nefuncţionale. Similar, datorită declinului general, unele fabrici au optat să nu folosească instalaţiile lor existente de tratare şi, de asemenea, să depoziteze deşeurile netratate sau să le stocheze. În timp ce aceasta este o problemă generală, există, de asemenea, câteva exemple de bune practici.Pentru a asigura o gestionare a deşeurilor periculoase adecvată din punct de vedere al protecţiei mediului, România trebuie să identifice aceste instalaţii neadecvate şi să impună proprietarilor/operatorilor să le retehnologizeze (îmbunătăţirea lor după cum este necesar) sau să le înlocuiască, astfel încât să se conformeze prevederilor legale în vigoare. Pentru întreprinderile care nu deţin sau nu îşi pot construi instalaţii de incinerare proprii în conformitate cu prevederile legale în vigoare, alternativa este ca deşeurile respective să fie trimise la terţe persoane pentru tratarea şi/sau eliminarea lor adecvată (ca de exemplu la "incineratoarele zonale", instalaţii de tratare, etc).România nu are mulţi furnizori de servicii pentru gestionarea deşeurilor periculoase (companii care colectează, transportă, tratează şi/sau elimină deşeurile periculoase). Există două instalaţii comerciale pentru terţi pentru incinerarea deşeurilor periculoase (pentru mai multe detalii vezi anexa 6 şi 7), iar una acceptă, de asemenea, deşeuri periculoase organice. Amândouă aceste instalaţii sunt mici şi nu au o mare importanţă strategică. Totuşi, existenţa acestor două instalaţii indică o conştientizare lentă, dar în creştere, a faptului că gestionarea deşeurilor periculoase poate deveni o afacere viabilă.În ceea ce priveşte eliminarea prin incinerare a deşeurilor de producţie periculoase, acestea vor fi incinerate numai în incineratoare cu recuperare de energie. În cazul inexistenţei unei metode eficiente de reciclare a acestora sau în cazul în care, din motive obiective, industria cimentului nu se poate implica în procesul de co-incinerare a unor deşeuri periculoase, acestea vor fi incinerate în incineratoare cu recuperare de energie. Construcţia şi operarea unor incineratoare de deşeuri periculoase va fi foarte costisitoare şi, în consecinţă, se impune implementarea conceptului de "incinerator zonal" care să deservească mai multe regiuni. Aceste incineratoare zonale pot deservi atât industria generatoare de deşeuri periculoase, cat şi unităţile medicale în vederea incinerării deşeurilor infectioase şi periculoase provenite din aceste unităţi.Instalaţiile de incinerare pentru deşeuri periculoase se realizează în deplină concordanţă cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene, având o capacitate mai mare de 10 tone/zi şi de cel puţin 3.500 tone/an.------------Paragraful 6 de la subpunctul III 3.2.5., din Partea a III-a a anexei 2 a fost modificat de articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 358 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 24 aprilie 2007.Industria cimentului (pentru mai multe detalii vezi anexa 8) din România este dornică de a fi implicată în gestionarea deşeurilor periculoase iar o companie a dezvoltat, în parteneriat cu o companie de gestionare a deşeurilor periculoase o instalaţie de amestecare a deşeurilor organice la una din fabricile de ciment. Incinerarea deşeurilor periculoase în cuptoarele de ciment este de importanţă strategică majoră pentru România, aceasta reprezentând opţiunea cea mai viabilă în tratarea deşeurilor periculoase la nivel regional/zonal.Nu au fost identificate instalaţii de tratare fizică/chimică ale terţelor părţi, astfel de instalaţii sunt cu siguranţă necesare pentru a permite gestionarea deşeurilor anorganice într-o manieră adecvată din punct de vedere al protecţiei mediului.Reglementarea şi controlul eficient reprezintă aspecte de maximă importanţă pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor periculoase. Structura instituţională de bază există, împreună cu mare parte din legislaţia necesară. Este necesar să se îmbunătăţească aplicarea reglementărilor şi un control eficient, prin:● continuarea dezvoltării bazei legislative pentru reglementare şi control în domeniul gestionării deşeurilor periculoase;● furnizarea de resurse suficiente;● instruirea personalului de reglementare şi control astfel încât să poată efectua eficient activităţile de reglementare şi control.Infrastructura necesară pentru gestionarea deşeurilor periculoase este subdezvoltată. Investitorii potenţiali întâmpină dificultăţi atât din cauza lipsurilor generale, cât şi din partea generatorilor de deşeuri periculoase, care trebuie să plătească pentru gestionarea adecvată a deşeurilor lor. Dezvoltarea unei infrastructuri îmbunătăţite trebuie să fie accelerată.Toţi actorii implicaţi (generatorii de deşeuri, companiile de gestionare a deşeurilor, autorităţile de reglementare, publicul) au roluri de jucat pentru încurajarea şi facilitarea acestei dezvoltări. Furnizarea unor stimulente economice a fost o acţiune de foarte mare succes în Europa şi trebuie luată în considerare şi în România.În ceea ce priveşte eliminarea prin depozitare a deşeurilor de producţie periculoase, acestea vor fi acceptate pe depozite de deşeuri periculoase, doar în cazul inexistenţei unei metode de reciclare/valorificare a acestora sau de tratare termică în vederea eliminării. Construcţia şi operarea unor depozite de deşeuri periculoase va fi foarte costisitoare şi, în consecinţă, se impune implementarea conceptului de "depozit zonal". Acest concept va conduce la reducerea suprafeţelor ocupate de depozite şi a numărului acestora, şi va încuraja dezvoltarea facilităţilor de reciclare, valorificare şi tratare a deşeurilor periculoase şi a staţiilor de transfer pentru optimizarea transportului deşeurilor.Noile depozite de deşeuri periculoase vor trebui să fie în concordanţă cu prevederile legislative naţionale şi europene. România va îmbunătăţii normele tehnice privind depozitele de deşeuri (nepericuloase, inerte şi periculoase) până la sfârşitul anului 2004.III.3.2.5.1. Deşeuri cu conţinut de PCB/PCTÎn prezent, există o singura instalaţie autorizata în România care să preia aceste deşeuri care sunt în particular dificil de manipulat şi tratat; incineratorul de la Pro Air Clean care are şi o instalaţie de spălare a echipamentelor contaminate cu PCB/PCT. O alta instalaţie, cea de la Sotem poate să trateze cantităţi mici dar politica industriei cimentului este în prezent de a nu accepta deşeuri de PCB (deşeuri organice cu conţinut > 50 ppm PCB).Variantele pentru gestiunea corectă pentru mediul înconjurător a acestor deşeuri includ:● tratarea în cuptoare de ciment echipate special● tratarea în incineratoare special construite pentru deşeurile periculoase● procese de tratare fizico-chimică (de ex. dehidroclorinarea PBC-urilor)● exportul pentru gestiunea corectă faţă de mediul înconjurător în interiorul ţării cu instalaţiile necesareUn cuptor de ciment corespunzător echipat poate să trateze aceste deşeuri dacă sunt amestecate cu alte deşeuri organice pentru a asigura faptul că au un conţinut în compuşi halogenaţi între limitele acceptabile (şi conţinutul în PCB-uri rămâne sub 50 ppm). Aceste procese de amestecare reprezintă o activitate normală de pre-prelucrare pentru toate incineratoarele şi cuptoarele de ciment şi nu trebuie considerată ca şi contravenind regulilor de a nu amesteca deşeurile în scopul reducerii toxicităţii. Deşeurile solide de pesticide pot, de asemenea, să fie prelucrate într-un cuptor de ciment, de exemplu prin echiparea cuptorului cu un tun pneumatic care să împingă butoaiele de plăci fibrolemnoase ale pesticidelor solide în zona fierbinte a cuptorului.Barierele către o gestionare a acestor deşeuri în cuptoarele de ciment includ:● reţinerea operatorilor de cuptoare de a accepta cele mai periculoase deşeuri;● posibila reacţie extremă a publicului.Agenţii economici care deţin echipamente sau materiale cu conţinut de PCB au obligaţia de a notifica autorităţile competente de mediu şi de a întocmi planuri de eliminare a acestora.Dezvoltarea unui incinerator corespunzător special construit pentru deşeurile periculoase ar putea fi o variantă extrem de costisitoare (costul de investiţie între 20 milioane şi 50 milioane USD). O alternativă viabilă posibilă, în particular pentru deşeurile care nu vor fi generate în viitor, dar există stocuri în prezent, este exportul în scopul distrugerii în instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase dedicate.  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │ Reinventarierea tuturor echipamentelor şi materialelor cu conţinut de │  │ PCB. │  │ │  │ Exportul deşeurilor şi echipamentelor cu conţinut de PCB în condiţii │  │ mai bune şi mai sigure pentru mediu şi sănătatea populaţiei. │  │ │  │ Cercetarea alternativelor de eliminare a deşeurilor cu conţinut de │  │ PCB în condiţii mai bune şi mai sigure pentru mediu şi pentru │  │ sănătatea populaţiei. │  │ │  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘III.3.2.5.2. Deşeuri din activităţi medicaleResponsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor din activităţile medicale revine Ministerului Sănătăţii.Raportarea şi prelucrarea datelor existente referitoare la generarea deşeurilor spitaliceşti, precum şi gestionarea deşeurilor în funcţie de tipul acestora, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului 219/2002 al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale.În ceea ce priveşte deşeurile medicale spitalele vor trebui să întreprindă măsuri pentru minimizarea cantităţii totale de deşeuri periculoase. Pentru eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase cele 3 instalaţii private existente vor fi modernizate, iar crematoriile vechi din spitale vor fi închise, în mod etapizat, în funcţie de existenta incineratoarelor zonale autorizate pentru deşeuri periculoase. Pentru pretratarea deşeurilor medicale periculoase vor fi implementate tehnologii specifice mobile sau staţionare.Principalele acţiuni care trebuie întreprinse pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate din activităţile medicale sunt:● îmbunătăţirea colectării separate a deşeurilor generate din activităţi medicale, pe următoarele categorii:- deşeuri infecţioase- deşeuri anatomo-patologice- deşeuri înţepătoare-tăietoare- deşeuri chimice şi farmaceutice- deşeuri asimilabile celor menajere (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli infecţioase);● utilizarea recipienţilor de colectare specifici stabiliţi prin norme tehnice pentru fiecare tip de deşeuri;● realizarea ambalării şi marcării (etichetării) corespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri;● asigurarea condiţiilor pentru stocarea temporară în secţie şi cântărirea deşeurilor generate;● utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminării finale a deşeurilor periculoase;● realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea, depozitarea temporară, pretratarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activităţi medicale în conformitate cu cerinţele legale;● asigurarea resurselor financiare în vederea realizării activităţilor de colectare, depozitare temporară, pretratare şi eliminare finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;● instruirea personalului implicat în activităţile de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, inclusiv în ceea ce priveşte colectarea şi raportarea datelor conform prevederilor legale în domeniu.  ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  │ Îmbunătăţirea colectării separate - pe categorii de deşeuri - a │  │ deşeurilor generate din activităţi medicale │  │ │  │ Utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminării finale a │  │ deşeurilor periculoase. │  │ Realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea, │  │ depozitarea temporară, pretratarea şi eliminarea finală a deşeurilor │  │ periculoase rezultate din activităţi medicale. │  │ │  │ Realizarea unor capacităţi noi de incinerare deşeuri periculoase │  │ (medicale şi de producţie). │  │ │  └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘III.3.3. Planul naţional de acţiune pentru gestionarea deşeurilor de producţie periculoase*Font 8*────────────┬─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──── Domeniul/ │ Obiective │ Măsuri pentru atingerea obiectivelor │Responsa- │Ter- Activitatea│ │ │ bili │meni────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────1. Strategia│1.1.Adoptarea│1.1.1. Completarea şi adoptarea rezultatelor acestui Proiect,│MM GA │2004Planul │Strategiei şi│Strategia şi Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor │Alte │pentru │a Planului şi│Periculoase │Ministere │gestionarea │implementa- │ │ Guvern │deşeurilor │rea Planului ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────pericu- │ │1.1.2. Obţinerea bugetului şi a asistenţei financiare străine│MMGA │2005loase │ │pentru implementarea Planului Naţional pentru Gestionarea │Alte │            │ │Deşeurilor Periculoase │Ministere │            │ │ │ Guvern │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │1.1.3. Implementarea Strategiei şi Planului Naţional pentru │MMGA │2004-            │ │Gestionarea Deşeurilor Periculoase │Alte │2013            │ │ │Ministere │            │ │ │ Guvern │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │1.2.Dezvolta-│1.2.1. Dezvoltarea şi implementarea "strategiilor şi │MMGA │2005            │rea şi imple-│planurilor sectoriale" listate în Legea 426/2001 pentru a │Alte │            │mentarea │sprijini PNAPM precum şi strategiile şi planurile naţionale │Ministere │            │"strategiilor│pentru gestiunea deşeurilor │ Guvern │            │şi planurilor│ │ │            │sectoriale" │ │ │            │listate în │ │ │            │Legea pri- │ │ │            │vînd regimul │ │ │            │deşeurilor │ │ │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │1.3.Revizu- │1.3.1. Stabilirea Comitetului de Coordonare [CC] şi a │MMGA │2006            │irea acestor │Grupurilor de lucru [GL] incluzând reprezentanţi naţionali, │ │            │Strategii şi │regionali şi locali, din partea organizaţiilor cu │ │            │Planuri │responsabilităţi stipulate în Legea 426/2001, de implemen- │ │            │pentru ges- │tare, monitorizare şi revizuire a Strategiei şi Planurilor │ │            │tiunea dese- │ │ │            │urilor la │ │ │            │nivel nati- │ │ │            │onal │ │ │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │1.3.2. Stabilirea Grupului de lucru pentru gestiunea │MMGA │ince-            │ │deşeurilor periculoase │ │pand            │ │ │ │cu            │ │ │ │2007            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │1.3.3. Revizuirea şi raportarea către CC a acţiunilor şi │MMGA │2007            │ │măsurilor luate, şi a indicatorilor de performanţă │ │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │1.3.4. Monitorizarea propunerilor UE referitor la deşeurile │MMGA │2007            │ │periculoase pentru identificarea implicaţiilor asupra │ │            │ │strategiilor şi planurilor pentru gestiunea deşeurilor │ │            │ │periculoase şi industriale. │ │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │1.3.5.Revizuirea şi adoptarea Strategiei şi Planului revizuit│MMGA │2009            │ │pentru gestiunea deşeurilor periculoase │ │────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────2.Legislaţie│2.1.Legisla- │2.1.1.Finalizarea şi aprobarea întregii legislaţii secundare,│MMGA │per-şi armoni- │tie secun- │regulamente, standarde/norme referitoare la gestiunea │ │ma-zarea legis-│dara │deşeurilor periculoase conform cu cerinţele legislaţiei │ │nentlativa │ │deşeurilor. │ │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │2.2.Pregati- │2.2.1. Pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a │MMGA │până            │rea notelor │sprijini legislaţia, inclusiv: │ │în            │tehnice de │● procedurile de autorizare, inspecţie şi aplicare a legii │ │2007            │îndrumare │● identificarea şi clasificarea corectă, precum şi raportarea│ │            │pentru a │ datelor referitoare la deşeurile periculoase │ │            │sprijini │● minimizarea, recuperarea şi refolosirea adecvată a │ │            │legislaţia │ deşeurilor │ │            │ │● eliminarea adecvată a deşeurilor │ │            │ │● planuri pentru gestiunea deşeurilor periculoase ale │ │            │ │ generatorilor de deşeuri │ │            │ │● planuri pentru gestiunea deşeurilor periculoase la nivel │ │            │ │ judeţean şi regional │ │────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────3.Adminis- │3.1.Imbuna- │3.1.1. Elaborarea unei note de îndrumare despre │MMGA │2004trare şi │tăţirea ca- │identificarea şi clasificarea deşeurilor pe baza │ │formarea ca-│litatii │recomandărilor Proiectului JICA. │ │pacitatii │datelor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │introduse în │3.1.2. Modificarea formatului de raportare a datelor de la │MMGA │2004            │sistemul │întreprinderi, pentru a face o distincţie mai clară între │INS │            │naţional de │cantitatea generată şi cea aflată în stoc, între deşeurile │ │            │gestionare │periculoase şi cele nepericuloase, şi între cele gestionate │ │            │a deşeurilor │intern sau extern. │ │            │periculoase ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │3.1.3. Diseminarea acestei note de îndrumare şi a noului │MMGA │înce-            │ │format de raportare a datelor către APM-uri şi întreprinderi,│ │pând            │ │prin seminarii regionale. │ │din            │ │ │ │2004            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │3.2.Dezvol- │3.2.1. Realizarea unui Sistem naţional informaţional pentru │MMGA, APM │până            │tarea unui │gestiunea deşeurilor (SNIGD): │ │în            │Sistem │● dezvoltarea conceptului şi a termenilor de referinţă │ │2007            │naţional în- │pentru dezvoltarea SNIGD. │ │            │formational │● pregătirea proiectării detaliate a SNIGD. │ │            │pentru ges- │● dezvoltarea aplicaţiei. │ │            │tiunea dese- │● procurarea sistemelor hard şi soft. │ │            │urilor │● testarea şi finalizarea sistemului. │ │            │(SNIGD) │● instalare şi instruire. │ │            │ │● raportarea datelor de intrare iniţiale. │ │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │3.2.2. Pregătirea unui ghid în formatul specific pentru │MMGA, APM │până            │ │planul de gestiune al societăţii privind deşeurile pericu- │ │în            │ │loase pe baza ghidului recomandat de JICA, şi furnizarea │ │2007            │ │către APM-uri împreună cu recomandările de completare. │ │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │3.2.3. Solicitarea întreprinderilor de a înainta un plan de │MMGA, APM │până            │ │gestionarea deşeurilor. O diagramă a fluxului tehnologic cu │ │în            │ │intrări/ieşiri de materiale va fi cerută societăţilor │ │2007            │ │producătoare şi industriei energetice. │ │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │3.3.Modifi- │3.3.1. Pregătirea îndrumarului pentru planul de gestiune a │MMGA, APM,│2004            │carea cerin- │deşeurilor pentru companie, pe baza ghidului recomandat de │industrie │            │tei de rapor-│PROIECTUL JICA, şi diseminarea acestui îndrumar către │ │            │tare a infor-│APM-uri │ │            │matiilor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │pentru auto- │3.3.2. Solicitare adresată întreprinderilor de a furniza │MMGA, APM,│ 2004            │rizarea com- │planul de gestiune a deşeurilor. │industrie │            │paniilor, │ │ │            │astfel încât │ │ │            │sa includă │ │ │            │planul de │ │ │            │gestiune a │ │ │            │deşeurilor │ │ │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │3.4.Investi- │3.4.1. Dezvoltarea şi publicarea Strategiei şi a Planurilor │MMGA │2004-            │garea posi- │pentru gestiunea deşeurilor, şi specifice gestiunii │ │2005            │bilitatilor │deşeurilor periculoase, literatură de referinţă (pagini Web) │ │            │pentru în- │pentru conştientizarea celor implicaţi │ │            │fiintarea ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │unui forum │3.4.2. Dezvoltarea şi implementarea atelierelor de lucru şi a│MMGA │peri-            │(Federaţiei) │materialelor de instruire pentru gestiunea deşeurilor │ │odic            │pentru pro- │periculoase │ │            │gresul stiin-│ │ │            │tific specte │ │ │            │tehnice şi │ │ │            │practice ale │ │ │            │gestionării │ │ │            │deşeurilor │ │ │────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────4.Conformă- │4.1.Verifica-│4.1.1. Pregătirea unei note practice de îndrumare pentru │MMGA │înce-rea de mediu│rea statutu- │APM-uri, pentru identificarea statutului legal/ilegal al │ANC-GM │pând            │lui legal/ │locurilor existente de stocare/depozitare. │ │din            │ilegal al │ │ │2005            │locurilor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │existente de │4.1.2. Stabilirea unui program pentru identificarea acestor │MMGA │înce-            │stocare/de- │locaţii, integrat cu activităţile normale de inspecţie. │ANC-GM │pând            │pozitare a │ │ │din            │deşeurilor │ │ │2005            │industriale ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │4.1.3. Inspecţii în teren pentru a verifica statutul │MMGA │înce-            │ │legal/ilegal, şi stabilirea statutului legal. │ANC-GM │pând            │ │ │ │din            │ │ │ │2005            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │4.1.4. Stabilirea programului de îmbunătăţire a zonelor │MMGA │înce-            │ │funcţionale pentru a le aduce sub un control adecvat. │ANC-GM │pând            │ │ │ │din            │ │ │ │2005            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │4.2.Retehnolo│4.2.1. Pregătirea unei note de îndrumare pentru IPM-uri │MMGA, MEC,│per-            │gizarea şi │pentru aplicarea retehnologizării instalaţiilor pentru │industrie │ma-            │repunerea în │tratarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor, │ │nent            │funcţiune a │existente în cadrul întreprinderilor. │ │            │instalaţii- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │lor existen- │4.2.2. Stabilirea unui program de identificare a locaţiilor, │MMGA, MEC,│per-            │te de trata- │integrat cu activităţile normale de inspecţie. │industrie │ma-            │re a deseu- │ │ │nent            │rilor din ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │cadrul fabri-│4.2.3.Inspecţia locaţiilor pentru identificarea instalaţiilor│MMGA, MEC,│per-            │cilor │neconforme şi a echipamentului necesar pentru gestiunea │ANC-GM │ma-            │ │adecvată a deşeurilor. │Industrie │nent            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │4.2.4. Dezvoltarea acordurilor de tipul "Program de │MMGA-APM, │per-            │ │conformare", necesare pentru a reactiva, îmbunătăţi sau │MEC, │ma-            │ │înlocui echipamentele şi uzinele de tratare. │industrie │nent            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │4.3.Stabili- │4.3.1. Identificarea întreprinderilor care pot constitui │MMGA- APM,│înce-            │rea unor │modele potenţiale │MEC, │pând            │acorduri vo- │ │industrie │din            │luntare, ca │ │ │2004            │model, între ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │Guvern şi │4.3.2. Elaborarea acordurilor legale între administraţia │MMGA, MEC,│înce-            │întreprinde- │locală, sau centrală, şi companiile selectate │industrie │pând            │rile indus- │ │ │din            │triale selec-│ │ │2004            │tate ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │4.3.3. Acordurile trebuie să acopere obiectivele propuse │MMGA, MEC,│înce-            │ │pentru performanţa de mediu, monitoring şi penalităţi pentru │industrie │pând            │ │neconformare, şi rolul potenţial al responsabilului pentru │ │din            │ │protecţia mediului │ │2004            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │4.3.4.Publicizarea beneficiilor economice, duplicarea lor, şi│MMGA, MEC,│înce-            │ │extinderea principiului la controlul poluării în general │industrie │pând            │ │ │ │din            │ │ │ │2004            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │4.4.Întărirea│4.4.1. Revizuirea sarcinilor şi a responsabilităţilor APM- │MMGA │2007            │capacităţii │urilor pentru a lua în considerare modul în care se poate │ANC-GM, │            │de inspecţie │întări activitatea de inspecţie la acest nivel │MEC, │            │în domeniul │ │industrie │            │deşeurilor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │în cadrul │4.4.2. Actualizarea instruirii personalului APM referitor la │MMGA │până            │APM-urilor şi│tehnicile de inspecţie şi de evaluare a documentaţiei de │ANC-GM │în            │Modificarea │solicitare a societăţii │ │2007            │ROF şi a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │Ordinului │4.4.3. Dezvoltarea unui îndrumar/manual de inspecţie şi │MMGA │până            │Ministrului │materiale asociate de instruire. │ANC-GM │în            │nr. 541/2000 │ │ │2007            │privind acti-├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │vitatile de │4.4.4. Furnizarea instruirii curente folosind materialele │MMGA │până            │inspecţie în │dezvoltate şi capacitatea construită │ANC-GM │în            │domeniul │ │ │2007            │deşeurilor │ │ │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │4.5.Revizu- │4.5.1. Dezvoltarea termenilor de referinţă pentru asistenţa │ANC-GM │2005            │irea politi- │tehnică │ │            │cii şi a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │amenzilor │4.5.2. Organizarea licitaţiei, selectarea consultanţilor, │ANC-GM │2005            │pentru apli- │implementarea proiectului şi aprobarea rezultatelor │ │            │carea confor-├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │marii cu │4.5.3.Revizuirea şi adoptarea legislaţiei │ANC-GM │2005            │legile de ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │mediu │4.5.4. Termenii de referinţă trebuie să ia în considerare │ANC-GM │2005            │ │proiectele similare anterioare, experienţa UE, principiile │ │            │ │recuperării costurilor, inflaţia şi costurile remedierilor. │ │            │ │Vor fi necesare schimbări instituţionale pentru a sprijini │ │            │ │politica de aplicare mai puternică a legii. │ │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │4.6.Revizu- │4.6.1.Analiza legislativă a sarcinilor şi responsabilităţilor│MMGA │2004            │irea respon- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │sabilitatilor│4.6.2. Revizuirea activităţilor pentru a stabili necesităţile│MMGA │2004            │personalului │prioritare şi indicatorii de performanţă │ │            │de gestiune ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │a deşeurilor │4.6.3. Evaluare timpului necesar pentru implementarea │MMGA │2004            │şi a indica- │tuturor activităţilor şi responsabilităţilor personalului │ │            │torilor de ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │performanta │4.6.4. Solicitarea bugetului, recrutarea şi instruirea noului│MMGA │2004            │ │personal de la inspecţia de deşeuri (acordarea dreptului de │ │            │ │inspecţie departamentului de deşeuri) │ │────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────5. Prevenire│5.1.Răspândi-│15.1.1. Identificarea tuturor companiilor care folosesc │MEC, │2006            │rea practi- │procesul de finisare a suprafeţelor (a se folosi informaţii │industrie │            │cilor de │de la furnizorii de substanţe chimice pentru identificare) │ │            │minimizare a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │deşeurilor şi│5.1.2. Implementare proiecte demonstrative pentru industria │MEC, │până            │de tratarea │de finisare a suprafeţelor, pentru fiecare regiune. │industrie │în            │îmbunătăţită │ │ │2006            │în industria ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │de finisare a│5.1.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, │MEC, │peri-            │suprafeţelor │pentru difuzarea bunelor practici. │industrie │odic            │metalice │ │ │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │5.2.Stabili- │5.2.1. Implementarea proiectelor demonstrative IPPC la │MEC, │până            │rea unei │întreprinderile selectate. │industrie │în            │abordări │ │ │2006            │practice ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │pentru │5.2.2. Cooperare cu întreprinderile pentru a identifica │MEC, │până            │difuzarea │efectele asupra mediului, a utiliza şi dezvolta sistemele lor│industrie │în            │IPPC │existente de producţie pentru a preveni efectele asupra │ │2006            │ │mediului şi de a demonstra folosirea eficientă a resurselor, │ │            │ │în concordanţă cu cerinţele IPPC │ │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │5.2.3.Identificarea motivaţiilor şi a barierelor, precum şi a│MEC, │până            │ │modurilor cum pot fi depăşite acestea, pe baza proiectelor │industrie │în            │ │demonstrative. │ │2006            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │5.2.4. Formularea unei strategii practice pentru difuzarea │MEC, │până            │ │IPPC către alte sectoare industriale. │industrie │în            │ │ │ │2006            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │5.3.Difuzarea│5.3.1. Identificarea tuturor marilor companii chimice şi │MEC, │până            │practicilor │petrochimice (a se folosi FEPACHIM pentru identificare) │industrie │în            │"Activitate │ │ │2005            │Responsabilă"├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │şi "Adminis- │5.3.2. Implementarea proiectelor demonstrative în fiecare │MEC, │până            │trarea volun-│regiune. │industrie │în            │ţara a mediu-│ │ │2005            │lui inconju- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │rator" către │5.3.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, │MEC, │peri-            │industria │pentru difuzare. │industrie │odic            │chimica şi │ │ │            │petrochimică │ │ │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │5.4.Indepar- │5.4.1. Implementarea unui studiu, folosind FEPACHIM. │MEC, MMGA │2004            │tarea/inter- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │zicerea anu- │5.4.2. Elaborare de legislaţie │MEC, MMGA │2004            │mitor sub- │ │ │            │stante chi- │ │ │            │mice pericu- │ │ │            │loase │ │ │────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────6. Reciclare│6.1. Promo- │6.1.1. Pregătirea manualului practic pentru auditul │MMGA, MEC,│2005            │varea intro- │deşeurilor periculoase elaborat de către generatori │APM, │            │ducerii au- │ │generatori│            │ditului ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │deşeurilor │6.1.2. Stabilirea programului pentru sistemul de planificare,│MMGA, MEC,│2005            │periculoase │implementare şi raportare │APM, │            │ │ │generatori│            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │6.1.3. Organizarea de seminarii informative, ateliere de │MMGA, MEC,│peri-            │ │lucru şi instruire pentru generatorii importanţi de deşeuri │APM, │odic            │ │periculoase │generatori│            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │6.1.4. Implementarea auditului deşeurilor periculoase │MMGA, MEC,│până            │ │ │APM, │în            │ │ │generatori│2005            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │6.1.5.Organizarea de ateliere de lucru în care să se prezinte│MMGA, MEC,│peri-            │ │altor generatori de deşeuri periculoase, bunele practici ale │APM, │odic            │ │auditului deşeurilor periculoase │generatori│            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │6.1.6.Diseminarea auditului deşeurilor periculoase către alţi│MMGA, MEC,│2005            │ │generatori │APM, │            │ │ │generatori│            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │6.2.Promova- │6.2.1.Dezvoltarea termenilor de referinţă pentru activităţile│Topitorii │până            │rea recicla- │de asistenţă tehnică │de metale │în            │rii externe │ │neferoase │2005            │folosind │ │(potenţi- │            │topitoriile │ │ali reci- │            │existente │ │clatori), │            │ │ │consul- │            │ │ │tanţi │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │6.2.2. Selectarea furnizorului de asistenţă tehnică │Topitorii │până            │ │ │de metale │în            │ │ │neferoase │2005            │ │ │(potenţi- │            │ │ │ali reci- │            │ │ │clatori), │            │ │ │consul- │            │ │ │tanţi │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │6.2.3. Dezvoltarea conceptelor proiectului │Topitorii │până            │ │ │de metale │în            │ │ │neferoase │2005            │ │ │(potenţi- │            │ │ │ali reci- │            │ │ │clatori), │            │ │ │consul- │            │ │ │tanţi │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │6.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru │Topitorii │până            │ │reciclatorii potenţiali │de metale │în            │ │ │neferoase │2005            │ │ │potenţi- │            │ │ │li reci- │            │ │ │latori), │            │ │ │consul- │            │ │ │tanţi │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │6.2.5. Efectuarea studiului de fezabilitate şi proiectare │Topitorii │până            │ │conceptuală │de metale │în            │ │ │neferoase │2005            │ │ │(potenţi- │            │ │ │ali reci- │            │ │ │clatori), │            │ │ │consul- │            │ │ │tanţi │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │6.2.6. Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei │Topitorii │până            │ │ │de metale │în            │ │ │neferoase │2005            │ │ │(potenţi- │            │ │ │ali reci- │            │ │ │clatori), │            │ │ │consul- │            │ │ │tanţi │────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────7. Tratare │7.1. Promo- │7.1.1. Organizare de seminarii pentru creşterea │MEC, MMGA,│ince-şi eliminare│varea │conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase (pentru │industrie │pand            │tratarii/ │a crea/creşte cererea pentru servicii de tratare a deşeurilor│ │cu            │reciclarii │ │ │2004            │termice a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │deşeurilor │7.1.2. Difuzare de clipuri publicitare la TV (sau alte metode│MEC, MMGA,│ince-            │periculoase │publicitare) pentru stoparea folosirii/tratării ilegale a │industrie │pand            │în cadrul │uleiurilor uzate (şi a altor deşeuri petroliere), gudroanelor│ │cu            │cuptoarelor │acide şi altor deşeuri periculoase │ │2004            │de ciment ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │7.1.3 Implementarea unui program cu scopul identificării │MEC, MMGA,│ince-            │ │folosirii neadecvate a uleiurilor uzate şi a altor deşeuri │industrie │pand            │ │organice. │ │cu            │ │ │ │2004            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │7.1.4. Dezvoltarea îndrumărilor de incinerare referitoare la │MEC, MMGA,│ince-            │ │cuptoarele de ciment, cu protocolul privind combustibilul │industrie │pand            │ │derivat din deşeuri. │ │cu            │ │ │ │2004            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │7.1.5.Integrarea activităţii de creştere a conştientizării cu│MEC, MMGA,│ince-            │ │activităţile normale de inspecţie ale APM │industrie │pand            │ │ │ │cu            │ │ │ │2004            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │7.1.6. Acordul asupra programelor de conformare (după │MEC, MMGA,│ince-            │ │cum este necesar) pentru majoritatea generatorilor de │industrie │pand            │ │deşeuri petroliere (şi uleiuri uzate). │ │cu            │ │ │ │2004            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │7.1.7. Îmbunătăţirea instalaţiilor de producere a cimentului,│MEC, MMGA,│2004            │ │pentru a accepta deşeuri periculoase: │industrie │            │ │- Efectuarea unui studiu detaliat de generare axat │ │            │ │ pe utilizarea fabricii de ciment │ │            │ │- Examinarea planului de îmbunătăţire a │ │            │ │ instalaţiei pentru acceptarea deşeurilor │ │            │ │ periculoase │ │            │ │- Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei │ │            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │7.2.Promova- │7.2.1. Identificarea furnizorilor potenţiali de instalaţii │Industrie │până            │rea dezvolta-│(printre furnizorii existenţi de servicii de gestiune a │ │în            │rii instala- │deşeurilor). │ │2005            │tiilor dedi- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │câte de │7.2.2. Organizarea de seminarii pentru creşterea │Industrie │până            │tratare, │conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase │ │în            │necesare │ │ │2005            │pentru a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │include │7.2.3. Organizarea de seminarii pentru companiile de │Industrie │până            │tratarea │gestiune a deşeurilor - creşterea conştientizării │ │în            │fizico- │ │ │2005            │chimica şi ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │stabilizarea │7.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru │Industrie │până            │deşeurilor │asistarea dezvoltatorilor potenţiali (inclusiv instrumente │ │în            │predomi- │economice). │ │2005            │nant anor- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ganice │7.2.5. Dezvoltarea conceptelor raportului / rapoartelor de │Industrie │până            │ │fezabilitate şi proiectarea conceptuală pentru două │ │în            │ │instalaţii regionale. │ │2005            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │7.2.6 Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei, │Industrie │până            │ │evaluarea impactului asupra mediului, autorizare/licenţiere. │ │în            │ │ │ │2005            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │7.2.7. Punerea în funcţiune a instalaţiei. │Industrie │până            │ │ │ │în            │ │ │ │2005            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │7.3. Dezvol- │7.3.1. Elaborarea termenilor de referinţă pentru studiul de │MMGA, MEC,│2004-            │tarea depo- │fezabilitate. │industrie │2007            │zitelor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ecologice │7.3.2. Organizarea de seminarii pentru creşterea │MMGA, MEC,│2004-            │pentru dese- │conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase │industrie │2007            │uri pericu- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │loase │7.3.3. Efectuarea unui studiu de fezabilitate. │MMGA, MEC,│2004-            │ │ │industrie │2007            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │7.3.4. Selectarea locaţiei pentru depozitul ecologic (sau a │MMGA, MEC,│2004-            │ │depozitelor existente care au celule dedicate pentru deşeuri │industrie │2007            │ │periculoase). │ │            │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │ │7.3.5. Începerea lucrărilor pentru depozitul ecologic (sau │MMGA, MEC,│2004-            │ │pentru celule dedicate în cadrul depozitelor existente) │industrie │2007            ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────            │7.4. Îmbună- │7.4.1. Finalizarea studiului de fezabilitate privind │ICIM, │până            │tăţirea │incinerarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de │investi- │în            │activităţi- │eliminare finala │tori │2007            │lor care ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────            │vizează │7.4.2. Finalizarea studiului de fezabilitate privind │MS