NORME din 12 decembrie 2008de aplicare în domeniul asistenţei publice integrate de urgenţă*)
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
  • MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 896 bis din 30 decembrie 2008



    ----------- Notă *) Aprobate de Ordinul nr. 2.021 din 12 decembrie 2008 şi Ordinul nr. 691 din 17 decembrie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 30 decembrie 2008.  +  Articolul 1Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă la nivel prespitalicesc este asigurată de: a) serviciile de ambulanţă judeţene şi al Municipiului Bucureşti, prin echipaje medicale de urgenţă şi echipaje de consultaţii de urgenţă la domiciliu b) inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă în colaborare cu spitalele judeţene, spitalele din municipiul Bucureşti, Inspectoratul de Aviaţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi cu autorităţile publice locale după caz, prin: echipaje integrate de terapie intensivă mobilă şi echipaje aeriene şi navale de salvare.  +  Articolul 2Intervenţia integrată la urgenţele medicale în faza prespitalicească este asigurată concomitent, succesiv sau independent, la următoarele nivele: a) primul-ajutor calificat, asigurat de echipaje cu instruire specifică în primul ajutor calificat. b) consultaţiile de urgenţă la domiciliu, asigurate de medici de medicină generală , medici în specialităţile: medicină internă, pediatrie şi medici rezidenţi începând cu anul III de pregătire în specialităţile menţionate cu acordul directorului sau coordonatorului de programe sub coordonarea dispeceratelor medicale ale serviciilor publice de ambulanţă sau a dispeceratelor integrate acolo unde există. c) asistenţa medicală de urgenţă la nivel de echipaj condus de un asistent medical cu pregătire specifică în acordarea asistenţei medicale de urgenţă. d) asistenţa medicală de urgenţă la nivel de echipaj condus de medic cu competenţa/atestat în medicina de urgenţă, sau de medic specialist sau primar în medicina de urgenţă fără loc de muncă într-o unitate de primiri urgenţe. e) terapia intensivă mobilă la nivel de medic rezident începând cu anul III/medic specialist sau primar în medicina de urgenţă sau anestezie terapie intensivă cu loc de muncă de bază în cadrul unui spital.  +  Articolul 3Personalul care participă la acordarea asistenţei publice integrate de urgenţă prespitalicească, la toate nivelurile ei, include următoarele categorii: a) Medici cu specialitatea medicină de urgenţă b) Medici cu specialitatea anestezie terapie intensivă c) Medici cu competenţa/atestat în medicina de urgenţă prespitalicească d) Medici de familie sau de medicină generală e) Medici rezidenţi în specialitatea medicină de urgenţă, sau anestezie terapie intensivă începând cu semestrul II al anului III de pregătire, cu acordul directorului sau coordonatorului programului de rezidenţiat. f) Medici rezidenţi în specialitatea medicină de familie şi medicină internă începând cu semestrul I din anul III de pregatire cu acordul directorului sau coordonatorului programului de rezidenţiat. g) Asistenţi medicali cu atestate/cursuri în acordarea asistenţei medicale de urgenţă. h) Personal paramedical cu instruire specifică în domeniul acordării primului ajutor calificat şi al asistenţei medicale de urgenţă în echipă. i) Ambulanţieri cu instruire specifică în acordarea primului ajutor de bază şi al asistenţei medicale de urgenţă în echipă. j) Voluntari cu instruire specifică în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat în echipă.  +  Articolul 4Asistenţa medicală publică de urgenţă prespitalicească este coordonată la nivel judeţean sau regional după unul din următoarele modele: a) de către dispeceratele medicale ale serviciilor judeţene de ambulanţă acolo unde nu funcţionează echipaje SMURD, b) prin colaborarea dintre dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanţă cu cele ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă acolo unde funcţionează mai multe echipaje SMURD. c) de către dispeceratele integrate acolo unde există.  +  Articolul 5Activitatea dispeceratelor medicale este coordonată de cel puţin un medic coordonator.  +  Articolul 6Acolo unde există dispecerate integrate, asistenţa medicală publică de urgenţă prespitalicească este coordonată în întregime de structurile respective, serviciile medicale de urgenţă prespitalicească fiind permanent reprezentate în cadrul dispeceratului integrat de un medic coordonator aparţinând serviciului de ambulanţă sau SMURD.  +  Articolul 7Dispeceratele integrate pot asigura şi coordonarea regională totală sau parţială a resurselor medicale şi de prim ajutor calificat ale mai multor judeţe sau entităţi administrative.  +  Articolul 8 (1) În cazul coordonării echipajelor de prim ajutor prin dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, coordonarea medicală a echipajelor poate fi efectuată de către un medic de gardă din Unitatea de Primiri Urgenţe care răspunde de echipajele respective din punct de vedere medical. (2) În În situaţia prevăzută la alin. (1), trimiterea echipajelor la intervenţii se face de către personalul din cadrul dispeceratelor Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă în baza unor protocoale prestabilite.  +  Articolul 9Printre atribuţiile principale ale medicului coordonator se includ: a) urmărirea intervenţiilor care au loc în faza prespitalicească şi coordonarea acestora b) triajul solicitărilor în cazul în care numărul de solicitări depăşeşte resursele disponibile. c) gestionarea din punct de vedere medical a activităţii echipajelor medicale de urgenţă. d) solicitarea declanşării planului roşu şi/sau planului alb în caz de accidente colective/calamităţi. e) raportarea evenimentelor cu multiple victime. f) raportarea evenimentelor şi a situaţiilor care necesită implicarea resurselor judeţene din mai multe substaţii, sau care pot necesita implicare regională sau naţională.  +  Articolul 10Activitatea de coordonare poate fi îndeplinită temporar, cu aprobarea Autorităţii de Sănătate Publică din regiunea, judeţul sau municipiul respectiv, de un asistent medical coordonator cu experienţă de cel puţin 3 ani în domeniul asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească, dacă: a) nu exista medic care să ocupe funcţia respectivă b) exista lipsa temporară de medici în cadrul serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească.  +  Articolul 11Medicul sau asistentul coordonator din cadrul dispeceratului integrat de urgenţă are obligaţia de a respecta toate protocoalele şi procedurile stabilite la nivelul dispeceratului respectiv şi de a dirija resursele disponibile, luând în considerare interesul pacientului şi resursele respective.  +  Articolul 12 (1) Alertarea întârziată sau evitarea alertării unor echipaje de prim ajutor, sau de asistenţa medicală de urgenţă, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii. (2) În cazul în care alertarea întârziată sau evitarea alertării prevăzută la alin. (1) duce la consecinţe grave asupra vieţii sau integrităţii uneia sau mai multor persoane, cazul este deferit autorităţilor competente în vederea investigării acestuia şi luării măsurilor necesare, administrative, civile şi/sau penale.  +  Articolul 13Triajul apelurilor şi stabilirea priorităţilor se face, după caz, de către dispeceratele medicale, de către dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă sau de către cele integrate în conformitate cu algoritmul din anexa nr. 9 la prezentul ordin din cadrul platformei destinate dispecerizării apelurilor de urgenţă prin sistemul unic de apel 112.  +  Articolul 14Dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă pot alerta direct echipajele de prim ajutor calificat pentru cazurile în care se bănuieşte că viaţa uneia sau mai multor persoane se află în pericol, informând dispeceratul medical al serviciului judeţean de ambulanţă sau cel al municipiului Bucureşti.  +  Articolul 15În vederea alertării echipajelor de intervenţie, criteriile sunt următoarele : a) tipul evenimentului şi codul acestuia (roşu, galben sau verde) b) echipajul cel mai apropiat c) echipajul cel mai competent d) mijlocul de intervenţie cel mai potrivit  +  Articolul 16În cazul echipajelor de prim ajutor calificat, ele vor fi alertate în cel mult 45 secunde de la apel, în cazurile în care se bănuieşte că o persoană sau mai multe persoane se află într-o situaţie care implică un risc vital, fiind posibilă alertarea concomitentă şi a unui echipaj medical de urgenţă care deţine competenţa pentru cazul respectiv sau aşteptarea unor informaţii suplimentare din partea echipajului de prim ajutor.  +  Articolul 17În cazul în care echipajul de prim ajutor este la distanţă mare de echipajele de asistenţă medicală de urgenţă, medicul coordonator poate decide evacuarea pacientului către cel mai apropiat spital de către echipajul de prim ajutor sau deplasarea echipajului la întâlnire cu echipajul medical de urgenţă. În cazul unor distanţe mari şi a disponibilităţii intervenţiei pe calea aerului, medicul va solicita intervenţia unui echipaj aerian de salvare.  +  Articolul 18În cazul în care intervin echipajele de prim ajutor calificat care au capacitate de evacuare, şi se dovedeşte că intervenţia echipajelor medicale de urgenţă nu este necesară, cele din urmă vor fi dirijate la alte solicitări sau disponibilizate, rămânând ca echipajul de prim ajutor să asigure evacuarea pacientului la cel mai apropiat spital sau la spitalul indicat de medicul coordonator din cadrul dispeceratul medical sau cel integrat.  +  Articolul 19Echipajele medicale de urgenţă au obligaţia de a informa medicul coordonator de starea pacientului la care au intervenit iar medicul coordonator are obligaţia de a asigura trimiterea echipajului cel mai competent în sprijinul echipajului aflat la locul intervenţiei dacă acest lucru se impune.  +  Articolul 20Şeful echipajului medical de urgenţă are obligaţia de a solicita sprijinul unui echipaj de nivel de competenţă superioară, în cazul în care pacientul la care se află necesita intervenţia unui astfel de echipaj.  +  Articolul 21Principiile de coordonare şi dispecerizare a echipajelor din cadrul sistemului public de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat corelate cu codul alocat cazurilor, sunt prevăzute în anexa nr. 9 a prezentului ordin.  +  Articolul 22 (1) Coordonarea, monitorizarea şi gestionarea intervenţiilor în faza prespitalicească se poate realiza utilizând sistemul de telemedicină pentru transmiterea datelor între ambulanţe şi centrele de recepţie a datelor. (2) Sistemul de telemedicină prevăzut la alin. (1) asigură transmisia a cel puţin 4 parametrii: a) electrocardiograma în 12 derivaţii b) ritm cardiac în timp real c) pulsoximetrie în timp real d) tensiune arterială (3) Transmiterea datelor, în conformitate cu alin. (1), are două componente: a) componenta de colectare/transmisie de date în timp real utilizând aparatura de pe ambulanţele de tip B b) componenta de recepţie şi analiză a datelor în Unităţile de Primiri Urgenţe din centrele regionale sau a celor numite de către MSP. (4) Sistemul de calcul şi baza de date a sistemului de telemedicină utilizat în faza prespitalicească este gestionat de administratorul Sistemului Naţional Unic pentru Apelul de Urgenţă 112, respectiv Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. (5) Între punctul de trimitere a datelor şi cel de primire şi analiză există legătură radio şi legătura telefonică pentru comunicare voce. (6) În cazul lipsei legăturii radio, se face legătura telefonică cu sprijinul Centrului de Apel Unic 112 sau a Dispeceratului Integrat, în cazul în care acesta există. (7) Echipajele de prim ajutor calificat şi echipajele medicale de urgenţă de tip B2 au obligaţia de a transmite datele medicale ale pacientului în următoarele situaţii: a) pacientul are dureri precordiale, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, electrocardiograma în 12 derivaţii, pulsoximetrie, tensiune arterială; b) pacientul are ritmul/pulsul neregulat, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului); c) pacientul este tahicardic > 120/minut, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului) d) pacientul este bradicardic < 60/minut, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date:ritm cardiac, electrocardiogramă în 12 derivaţii, pulsoximetrie, tensiune arterială; e) pacientul este inconştient, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului); f) pacientul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului) g) pacientul este cu tensiunea arterială sistolică < 90 mmhg, iar în acest caz vor fi transmise următoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterială, electrocardiogramă în 12 derivaţii (la solicitarea medicului). (8) Pe lângă transmiterea datelor menţionate la alin. (7), echipajele de intervenţie ale ambulanţelor de tip B2 comunică următoarele informaţii minime telefonic sau radio-telefonic: a) vârsta pacientului b) sexul pacientului c) starea generală a pacientului: dacă este cooperant/confuz/agitat/inconştient, dacă este căzut - culcat/în picioare, precum şi scorul Glasgow al pacientului d) culoarea tegumentelor şi a mucoaselor e) tegumentele uscate/pacientul transpirat f) pacientul respiră normal/dispneic-frecventa respiratorie g) pacientul este/nu este ortopneic h) starea motorie a pacientului: dacă se mişcă toate membrele, dacă este paralizat sau nu mişcă un membru sau o parte a corpului. i) Pacientul prezintă leziuni traumatice şi dacă da, se comunică : localizarea acestora, dacă pacientul sângerează şi localizarea sângerării, dacă pacientul are posibile fracturi închise/deschise j) circumstanţele producerii evenimentului (9) Echipajele medicale de urgenţă ale ambulanţelor de tip B1 pot transmite datele către centrele de recepţie în cazul în care medicul din echipajul respectiv consideră necesară consultarea unui coleg din cadrul centrului de recepţie/analiză a apelurilor. (10) Sistemul de telemedicină prevăzut la alin. (1) asigură înregistrarea şi stocarea datelor medicale şi voce pentru o durată de cel puţin o lună. (11) Unităţile de Primiri Urgenţe care asigură recepţia şi analiza datelor sunt următoarele:a. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti.b. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sfântul Spiridon Iaşi.c. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiovad. UPU din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţae. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureşf. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.g. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara.h. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti (12) Recepţia şi analiza datelor poate fi efectuată şi în alte Unităţi de Primiri Urgenţe dacă volumul activităţii într-o regiune depăşeşte capacitatea de recepţie a Unităţii de Primiri Urgenţe desemnate în aliniatul 11 al prezentului ordin. În astfel de situaţii se stabileşte Unitatea de Primiri Urgenţe care urmează să funcţioneze ca al doilea centru de recepţie într-o anumită regiune prin acordul comun dintre unitatea regională şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. (13) Primirea şi analizarea datelor se face de către un medic specialist în medicina de urgenţă sau ATI sau de către un medic rezident în semestrul II al anului III, anul IV sau V, din specialităţile sus menţionate cu acordul directorului programului de rezidenţiat. (14) În cazul în care recepţionarea şi analiza datelor este asigurată de către un medic rezident, acesta, în limita posibilităţilor, se va consulta cu un medic specialist în cazul în care există suspiciunea unor modificări patologice ale parametrilor transmişi sau în cazul în care se consideră necesară administrarea unor medicamente sau a efectuării unor manevre, cu excepţia cazului în care pacientul se află în stop cardio-respirator, situaţie în care este obligatorie comunicarea imediată a indicaţiilor către echipajele de prim ajutor sau către cele medicale de urgenţă.  +  Articolul 23 (1) Centrele de primire şi analiză a datelor din cadrul spitalului Clinic Judeţean Târgu Mureş şi Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti au în structură centre de expertiză şi informare în toxicologie, utilizând un sistem de calcul dedicat, integrat în sistemul 112. (2) Centrele de expertiză şi informare toxicologică sunt coordonate de farmacişti/farmacist clinician aflaţi în structura Unităţilor de Primiri Urgenţe din spitalele respective, asigurând permanenţa în cadrul centrelor respective şi colaborând cu medicii de gardă din cadrul centrelor de recepţie şi analiză a datelor, pentru a asigura sprijin unităţilor sanitare şi, după caz, populaţiei, din regiunea/regiunile arondate. (3) Abonamentul anual al bazei de date necesară funcţionării centrelor de informare toxicologică se asigură din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, în cadrul bugetului Unităţilor de Primiri Urgenţe.  +  Articolul 24Centrele de expertiză şi informare toxicologică au arondate următoarele regiuni: a) centrul din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti: regiunea arondată centrului regional Bucureşti, regiunea arondată centrului regional Craiova şi regiunea arondată centrului regional Constanţa b) centrul din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş: regiunea arondată centrului regional Mureş, regiunea arondată centrului regional Cluj, regiunea arondată centrului regional Timiş şi regiunea arondată centrului regional Iaşi.  +  Articolul 25Asigurarea permanenţei în cadrul centrelor de recepţie/analiză a datelor şi a celor care au în structură punctele de informare toxicologică se face în ture sau prin linii de gardă distincte asigurate de medici specialişti, rezidenţi şi, în cazul centrelor care au în structură puncte de expertiză/informare toxicologică, farmacişti. În Unităţile de Primiri Urgenţe cu mai multe linii de gardă, asigurarea permanenţei poate fi efectuată concomitent de către unul dintre medicii aflaţi în Unităţile de Primiri Urgenţe.  +  Articolul 26 (1) Echipajele de intervenţie din cadrul serviciilor publice de urgenţă prespitalicească, inclusiv cele de prim ajutor, au obligaţia să completeze fişa medicală potrivită nivelului de competenţă al echipajului pentru fiecare pacient asistat. (2) Fişa medicală se completează cel puţin în două exemplare, din care un exemplar este predat Unităţii de Primiri Urgenţe după ce a fost aplicată semnătura şefului de echipaj şi, după caz, parafa acestuia şi un exemplar este păstrat de către echipajul prespitalicesc urmând a fi arhivat la nivelul serviciului de care aparţine în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În cazul în care pacientul rămâne la domiciliu ambele exemplare vor fi arhivate în cadrul serviciului de urgenţă prespitalicească. (3) Pentru echipajele conduse de medic se completează fişa medicală din anexa 7 a prezentului ordin. (4) Pentru echipajele conduse de asistent medical sau paramedic, se completează fişa medicală din anexa 8 a prezentului ordin. (5) În cazul în care intervin mai multe echipaje la un pacient, fiecare echipaj este obligat să completeze o fişă pentru pacientul respectiv specificând că a intervenit în sprijinul unui alt echipaj sau, după caz, că echipajul respectiv a fost sprijinit de un alt echipaj, menţionând şi datele de identificare ale echipajului respectiv. (6) În cazul intervenţiei la un accident colectiv, fiecare echipaj completează fişa pentru pacienţii asistaţi direct de către echipajul respectiv. (7) În cazul intervenţiei la un accident colectiv, echipajele medicale cu medic au obligaţia de a completa o fişă pentru fiecare pacient consultat de medicul din echipaj sau de a consemna constatările în fişa echipajului de prim ajutor sau în fişa echipajului medical cu asistent aplicând semnătura medicului şi parafa acestuia. (8) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat şi din cadrul echipajelor medicale de urgenţă au obligaţia de a preda la Unitatea de Primiri Urgenţe o copie a fişei medicale. (9) În cazul refuzului pacientului de a fi transportat la spital echipajul medical sau cel de prim ajutor calificat are obligaţia să obţină, pe fişa medicală, semnatura pacientului, a unui membru de familie sau a unui martor, specificând faptul că pacientul refuză transportul suportând consecinţele şi comunicând dispeceratului medical sau integrat. (10) În cazul în care pacientul este găsit decedat/decedat în prezenţa echipajului, la locul intervenţiei se va lăsa un exemplar poliţiei sau membrilor de familie.  +  Articolul 27La nivel spitalicesc asistenţa medicală publică de urgenţă este asigurată de spitalele de urgenţă, spitalele şi institutele de specialitate, spitalele judeţene şi locale, asigurarea îngrijirilor necesare la nivelul de competenţă al unităţii sanitare respective fiind obligatorie. Aceste îngrijiri vor fi acordate până la stabilizarea, în limita posibilităţilor, a pacientului şi transferul, dacă este necesar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, către spitalele de urgenţă sau de specialitate care deţin competenţele necesare continuării îngrijirilor.  +  Articolul 28 (1) Categoriile de spitale publice şi clasificarea pe baza căreia se stabilesc acestea, din punctul de vedere al capacităţii şi competenţei de acordare a asistenţei medicale de urgenţă sunt prevăzute în Ordinul nr. 1764/2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale şi umane şi al capacităţii lor de a asigura asistenţa medicală de urgenţă şi îngrijirile medicale definitive pacienţilor aflaţi în stare critică. (2) Regulile de arondare a spitalelor de nivel de competenţă IV, III şi II la spitalele regionale de nivel de competenţa I sunt prevăzute în Ordinul nr. 1765/2006 privind arondarea judeţelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socioeconomică din care fac parte, precum şi distanţele aeriene şi terestre dintre un spital judeţean şi un anumit centru regional.  +  Articolul 29Clasificarea, organizarea, conducerea şi modul de finanţare al unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe se face în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu Ordinul nr. 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 30 (1) La nivel prespitalicesc, asistenţa medicală de urgenţă este organizată sub forma serviciilor judeţene sau regionale publice, cu staţii centrale şi substaţii sau puncte de lucru, după caz, organizate la nivel urban şi rural. (2) În mediul urban, asistenţa medicală de urgenţă este organizată după cum urmează : a) staţie centrală sau substaţie în cazul serviciului de ambulanţă, având echipaj/echipaje medicale de urgenţă şi echipaj/echipaje de consultaţii la domiciliu. b) staţiile serviciilor de ambulanţă sunt organizate în două compartimente în conformitate cu prevederile legale fiind permis ca în cadrul unei staţii să funcţioneze doar echipaje medicale de urgenţă şi/sau de consultaţii de urgenţă la domiciliu, dar, în acelaşi timp este interzis ca în cadrul unei staţii să funcţioneze doar echipaje de transport sanitar cu ambulanţe tip A1 sau A2. c) echipajele de prim ajutor calificat, integrate organic în subunităţile de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul SMURD. d) echipajele de terapie intensivă mobilă, inclusiv echipajele de medicină de urgenţă, organizate la nivelul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/al municipiului Bucureşti, în cazul SMURD. (3) În mediul rural, asistenţa medicală de urgenţă este organizată, după cum urmează: a) substaţie sau punct de lucru în cazul serviciului de ambulanţă, deţinând cel puţin un echipaj medical de urgenţă funcţional în regim continuu utilizând ambulanţe tip B sau C2 în conformitate cu prevederile legale în vigoare. b) substaţie sau punct de lucru în cazul serviciului de ambulanţă, deţinând cel puţin un echipaj de consultaţii de urgenţă la domiciliu funcţional, fiind interzis ca o substaţie a unui serviciu de ambulanţă să funcţioneze cu echipaje de transport sanitar fără cel puţin un echipaj medical de urgenţă sau de consultaţii de urgenţă la domiciliu, concomitent în cadrul aceleaşi substaţii. c) echipajele de prim ajutor calificat, care să fie constituie fie ca puncte de lucru independente, fie aparţinând unor subunităţi din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi sunt dislocate în alte localităţi decât cele în care acestea îşi au sediul, în cazul SMURD.  +  Articolul 31 (1) La nivel spitalicesc, asistenţa medicală publică de urgenţă este asigurată la nivelul spitalelor judeţene de urgenţă, a spitalelor municipale şi orăşeneşti la nivelul de competenţă al fiecărui spital până la stabilizarea pacientului şi asigurarea, inclusiv, a tratamentului definitiv al acestuia, sau până la stabilizarea şi organizarea transferului acestuia la o unitate sanitară cu competenţa necesară asigurării tratamentului definitiv cazului respectiv. (2) La nivelul spitalelor judeţene de urgenţă există Unităţi de Primiri Urgenţe care au responsabilitatea primirii, trierii, investigării, stabilizării şi asigurării tratamentului definitiv sau transferului, după caz, a pacienţilor. (3) Transferul/trimiterea/internarea pacienţilor în vederea asigurării tratamentului definitiv se poate efectua la o secţie de specialitate din spitalul propriu sau unul cu un nivel superior de competenţă, la medicul de familie sau la ambulatoriul de specialitate, în funcţie de caracterul urgenţei şi necesitatea rezolvării definitive a cazului fie în regim de urgenţă, fie în regim ambulatoriu.  +  Articolul 32 (1) Serviciile publice implicate în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi primul ajutor calificat la nivel prespitalicesc au obligaţia asigurării unor mecanisme de control al calităţii la nivelul fiecărei instituţii. (2) Controlul calităţii se realizează, în mod cumulativ, prin: a) monitorizarea activităţii echipajelor de intervenţie din punct de vedere operativ. b) analiza retroactivă a cazurilor din punct de vedere medical. c) monitorizarea intervenţiilor prin intermediul unor persoane cu experienţă desemnate pentru această activitate. d) analiza lunară a mortalităţii şi morbidităţii. e) verificarea inopinată periodică a mijloacelor de intervenţie. f) sondaje de opinie anonime în rândul pacienţilor şi a familiilor acestora. (3) Controlul calităţii se poate realiza şi prin alte mecanisme specifice. (4) Controlul calităţii în acordarea asistenţei medicale de urgenţă spitalicească la nivelul Unităţilor şi a Compartimentelor de Primiri Urgenţe este obligatorie şi se realizează prin metode, ca: a) analiza retroactivă a cazurilor b) analiza lunară a mortalităţii şi morbidităţii c) evaluarea periodică a activităţii personalului în timpul gărzii şi a respectării prevederilor legale şi a protocoalelor de lucru. d) sondaje de opinie anonime în rândul pacienţilor şi a familiilor acestora.------------