HOTĂRÂRE nr. 1.618 din 4 decembrie 2008pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 865 din 22 decembrie 2008



    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.  +  Articolul UNICNormele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:A. Titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată"1. La punctul 4, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(3) Până la data de 1 ianuarie 2012, grupul fiscal se poate constitui numai de către persoane impozabile care sunt considerate mari contribuabili."2. Punctul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:"19. (1) În sensul art. 137 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ nu se cuprind în baza de impozitare a taxei dacă sunt acordate de furnizor/prestator direct în beneficiul clientului la momentul livrării/prestării şi nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrări. În acest scop în factura emisă se va consemna contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fără taxă, iar pe un rând separat se va înscrie suma cu care este redusă baza impozabilă, care se scade. Taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra diferenţei rezultate. (2) În cazul reducerilor de preţ acordate consumatorului final pe bază de cupoane valorice de către producătorii/distribuitorii de bunuri în cadrul unor campanii promoţionale, se consideră că aceste reduceri sunt acordate şi în beneficiul comercianţilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar dacă în circuitul acestor bunuri de la producători/distribuitori la comercianţi s-au interpus unul sau mai mulţi intermediari cumpărători-revânzători. Cupoanele valorice trebuie să conţină minimum următoarele elemente: a) numele producătorului/distribuitorului care acordă reducerea de preţ în scopuri promoţionale; b) produsul pentru care se face promoţia; c) valoarea reducerii acordate, în sumă globală, care conţine şi taxa pe valoarea adăugată aferentă reducerii, fără a fi menţionată distinct în cupon; d) termenul de valabilitate a cuponului; e) menţiunea potrivit căreia cupoanele pot fi utilizate numai în magazinele agreate în desfăşurarea promoţiei în cauză; f) instrucţiunile privind utilizarea acestor cupoane; g) denumirea societăţii specializate în administrarea cupoanelor valorice, dacă este cazul. (3) În sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de furnizor/prestator în numele şi în contul clientului reprezintă sumele achitate de o persoană, furnizorul/prestatorul, pentru facturi emise pe numele clientului. Emiterea facturii de decontare este opţională, în funcţie de cele convenite de părţi în vederea recuperării sumelor achitate. În situaţia în care părţile convin să îşi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi menţionată distinct, fiind inclusă în totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite clientului însoţită de factura achitată în numele clientului şi emisă pe numele acestuia din urmă. Furnizorul/prestatorul nu exercită dreptul de deducere pentru sumele achitate în numele clientului şi nu colectează taxa pe baza facturii de decontare. De asemenea, furnizorul/prestatorul nu înregistrează aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Clientul îşi va deduce în condiţiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisă pe numele său, factura de decontare fiind doar un document care se anexează la factura achitată.Exemplul nr. 1: Persoana A emite o factură de servicii de transport către persoana B, dar factura lui A este plătită de C în numele lui B. (4) În cazul în care persoana impozabilă primeşte o factură pe numele său pentru livrări de bunuri/prestări de servicii realizate în beneficiul altei persoane şi emite o factură în nume propriu către această altă persoană, acestea nu sunt considerate plăţi în numele clientului şi se aplică structura de comisionar prevăzută la pct. 6 alin. (3) sau, după caz, la pct. 7 alin. (1), chiar dacă nu există un contract de comision între părţi. Totuşi, structura de comisionar nu se aplică în situaţia în care se aplică prevederile pct. 18 alin. (8). Persoana care aplică structura de comisionar nu este obligată să aibă înscrisă în obiectul de activitate realizarea livrărilor/prestărilor pe care le refacturează. Se consideră că numai din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoana care aplică structura de comisionar realizează o livrare/prestare de aceeaşi natură ca şi cea realizată de persoana care a realizat efectiv livrarea sau prestarea.Exemplul nr. 2: Un furnizor A din România realizează o livrare intracomunitară de bunuri către beneficiarul B din Ungaria. Condiţia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este în sarcina cumpărătorului, a lui B. Totuşi, B îl mandatează pe A să angajeze o firmă de transport, urmând să îi achite costul transportului. Transportatorul C facturează serviciul de transport lui A, iar A, aplicând structura de comisionar, va refactura serviciul lui B. Se consideră că A a primit şi a prestat el însuşi serviciul de transport. (5) În sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele încasate în numele şi în contul altei persoane, care nu se cuprind în baza de impozitare, cuprind operaţiuni precum: a) cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi încasate în contul unei instituţii publice, dacă pentru acestea instituţia publică nu este persoană impozabilă în sensul art. 127 din Codul fiscal. În această categorie se cuprind, printre altele, şi taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, taxa hotelieră prevăzută la art. 278 din Codul fiscal, contribuţia la Fondul cinematografic prevăzută la art. 13 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, taxa asupra activităţilor dăunătoare sănătăţii prevăzută la art. 363 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; b) sume încasate în contul altei persoane, dacă factura este emisă de această altă persoană către un terţ. Pentru decontarea sumelor încasate de la terţ cu persoana care a emis factura, conform înţelegerii dintre părţi, pot fi întocmite facturi de decontare conform alin. (3). (6) În cazul sumelor încasate de persoana impozabilă în contul altei persoane, se aplică structura de comisionar prevăzută la pct. 6 alin. (3) sau, după caz, la pct. 7 alin. (1), chiar dacă nu există un contract de comision între părţi. De exemplu, o companie B încasează contravaloarea taxei radio TV de la clienţi, pe care o virează apoi companiilor de radio şi televiziune. Această taxă este menţionată pe factura emisă de compania B, alături de propriile sale livrări/prestări efectuate. Întrucât taxa radio TV reprezintă o operaţiune scutită de TVA conform art. 141 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal, fiind efectuată de posturile publice de radio şi televiziune, compania B va păstra acelaşi regim la facturarea acestei taxe către clienţi. Conform structurii de comisionar, posturile de radio şi televiziune vor factura către compania B serviciile pentru care aceasta a încasat sumele în contul lor. (7) În sensul art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi prin schimb, fără facturare, nu se includ în baza de impozitare a taxei, chiar dacă beneficiarii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului şi achită o garanţie bănească în schimbul ambalajelor primite. Pentru vânzările efectuate prin unităţi care au obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garanţiei băneşti încasate pentru ambalaje se evidenţiază distinct pe bonurile fiscale, fără taxă. Restituirea garanţiilor băneşti nu se reflectă în documente fiscale. (8) Persoanele care au primit ambalaje în schimbul unei garanţii băneşti au obligaţia să comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantităţile de ambalaje scoase din evidenţă ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeaşi natură. În termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, furnizorii de ambalaje sunt obligaţi să factureze cu taxă cantităţile de ambalaje respective. Dacă garanţiile sunt primite de la persoane fizice de către proprietarul ambalajelor, pe baza evidenţei vechimii garanţiilor primite şi nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au încasat garanţii mai vechi de un an calendaristic."3. Punctul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:"Codul fiscal:CoteleArt. 140. - (1) Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m); b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii; c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; d) livrarea de produse ortopedice; e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.(2^1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege: a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari; b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap; c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie pot achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună nicio locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%. d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. (3) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 134^2 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei. (4) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 134^2 alin. (2). (5) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun. (6) Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.Norme metodologice:23. (1) Taxa se determină prin aplicarea cotei standard sau a cotelor reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii. (2) Se aplică procedeul sutei mărite pentru determinarea sumei taxei, respectiv 19 x 100/119 în cazul cotei standard şi 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 în cazul cotelor reduse, atunci când preţul de vânzare include şi taxa. De regulă, preţul include taxa în cazul livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii direct către populaţie pentru care nu este necesară emiterea unei facturi conform art. 155 alin. (7) din Codul fiscal, precum şi în orice situaţie în care prin natura operaţiunii sau conform prevederilor contractuale preţul include şi taxa. (3) Cota redusă de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplică pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, inclusiv pentru cele înregistrate pe suport electromagnetic sau pe alte tipuri de suporturi. Cărţile şi manualele şcolare sunt tipăriturile care au cod ISBN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Ziarele şi revistele sunt orice tipărituri care au cod ISSN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplică cota redusă a taxei pe valoarea adăugată pentru livrarea de cărţi, ziare şi reviste care sunt destinate în principal sau exclusiv publicităţii. Prin în principal se înţelege că mai mult de jumătate din conţinutul cărţii, ziarului sau revistei este destinat publicităţii. (4) Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal se aplică pentru protezele medicale şi accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată în condiţiile prevăzute la art. 141 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicală este un dispozitiv medical care amplifică, restabileşte sau înlocuieşte zone din ţesuturile moi ori dure, precum şi funcţii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atât intern, cât şi extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală. (5) Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal se aplică pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau înlocuirea ţesuturilor moi ori dure, precum şi a unor funcţii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuromuscular şi scheletic, precum şi încălţămintea ortopedică realizată la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele şi dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi. (6) Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal se aplică pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. În situaţia în care costul micului dejun este inclus în preţul de cazare, cota redusă se aplică asupra preţului de cazare, fără a se defalca separat micul dejun. Orice persoană care acţionează în condiţiile art. 129 alin. (6) din Codul fiscal sau care intermediază astfel de operaţiuni în nume propriu, dar în contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, aplică cota de 9% a taxei, cu excepţia situaţiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenţii de turism, prevăzut la art. 152^1 din Codul fiscal. (7) Cota redusă de taxă de 5% prevăzută la art. 140 alin. (2^1) din Codul fiscal se aplică numai pentru livrarea, astfel cum este definită la art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, a locuinţelor ca parte a politicii sociale, respectiv pentru transferul dreptului de a dispune ca şi un proprietar de bunurile prevăzute la art. 140 alin. (2^1) lit. a)-d) din Codul fiscal. Pentru livrările prevăzute la art. 140 alin. (2^1) lit. a), b) şi d) din Codul fiscal, cota redusă de TVA de 5% se aplică inclusiv pentru terenul pe care este construită locuinţa, în condiţiile în care terenul urmează regimul construcţiei conform pct. 37 alin. (1). (8) În aplicarea art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, prin locuinţă se înţelege construcţia alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii. (9) Pentru locuinţele prevăzute la art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, vânzătorul poate aplica cota de TVA de 5% dacă cumpărătorul va prezenta o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de un notar, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile stabilite la art. 140 alin. (2^1) lit. c) pct. 1 şi 2 din Codul fiscal, care va fi păstrată de vânzător pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 5%. În vederea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru locuinţele prevăzute la art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, suprafaţa utilă a locuinţei, exclusiv anexele gospodăreşti, şi, după caz, a terenului pe care este construită trebuie să fie înscrise în documentaţia cadastrală anexată la actul de vânzare-cumpărare încheiat în condiţiile legii. (10) Pentru clădirile prevăzute la art. 140 alin. (2^1) lit. a), b) şi d) din Codul fiscal, vânzătorul poate aplica cota de TVA de 5% dacă cumpărătorul va prezenta o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de un notar, din care să rezulte că va utiliza aceste clădiri conform destinaţiei prevăzute de lege, care va fi păstrată de vânzător pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 5%."4. La punctul 37, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"37. (1) În aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, atunci când construcţia şi terenul pe care este edificată formează un singur corp funciar, identificat printr-un singur număr cadastral: a) terenul pe care s-a edificat construcţia urmează regimul construcţiei, dacă valoarea acestuia este mai mică decât valoarea construcţiei aşa cum rezultă din raportul de expertiză; b) construcţia va urma regimul terenului pe care este edificată, dacă valoarea acesteia este mai mică decât valoarea terenului aşa cum rezultă din raportul de expertiză; c) dacă terenul şi construcţia au valori egale, aşa cum rezultă din raportul de expertiză, regimul corpului funciar va fi stabilit în funcţie de bunul imobil cu suprafaţa cea mai mare. Se va avea în vedere suprafaţa construită desfăşurată a construcţiei."5. La punctul 37, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:"(6) În aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu altă destinaţie, la momentul vânzării sale de către proprietar, rezultă din certificatul de urbanism."6. La punctul 39, alineatul (2) se abrogă.7. La punctul 39, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (6) şi (7), pentru operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cu bunuri imobile, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderării, se aplică prevederile tranzitorii ale art. 161 din Codul fiscal, referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată."8. La punctul 44^1, alineatul (2) se abrogă.9. La punctul 46, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"46. (1) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. 146 alin. (1) din Codul fiscal sau cu alte documente în care sunt reflectate livrări de bunuri sau prestări de servicii, inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condiţiile stabilite la pct. 73, care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu excepţia facturilor simplificate prevăzute la pct. 78. În cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare, beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii, pe care se va menţiona că înlocuieşte factura iniţială."10. La punctul 58, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:"58. (1) În sensul art. 150 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoană care înscrie în mod eronat taxa într-o factură sau într-un alt document asimilat unei facturi va plăti această taxă la bugetul statului, iar beneficiarul nu va avea dreptul să deducă această taxă dacă operaţiunea este scutită fără drept de deducere, fiind aplicabile prevederile pct. 40. (2) Dacă furnizorul sau prestatorul care a facturat eronat o operaţiune scutită fără drept de deducere este în imposibilitate de a corecta factura întocmită în mod eronat, datorită declanşării procedurii de lichidare, faliment, radiere sau în alte situaţii similare, beneficiarul poate solicita rambursarea de la buget a sumei taxei achitate şi nedatorate dacă face dovada că a plătit această taxă furnizorului, precum şi a faptului că furnizorul a plătit taxa respectivă la bugetul statului."11. La punctul 62, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(2) În sensul art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, în cazul în care persoana impozabilă a atins sau a depăşit plafonul de scutire şi nu a solicitat înregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal, în termenul prevăzut de lege, organele fiscale competente vor proceda după cum urmează: a) în cazul în care nerespectarea prevederilor legale este identificată de organele fiscale competente înainte de înregistrarea persoanei impozabile în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze dacă ar fi fost înregistrată normal în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioadă cuprinsă între data la care persoana respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri de taxă dacă ar fi solicitat în termenul prevăzut de lege înregistrarea şi data identificării nerespectării prevederilor legale. Totodată, organele de control vor înregistra din oficiu aceste persoane în scopuri de taxă conform art. 153 alin. (7) din Codul fiscal; b) în cazul în care nerespectarea prevederilor legale este identificată după înregistrarea persoanei impozabile în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, organele fiscale competente vor solicita plata taxei pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze dacă ar fi fost înregistrată normal în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsă între data la care persoana respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri de taxă dacă ar fi solicitat în termenul prevăzut de lege înregistrarea şi data la care a fost înregistrată."12. Punctul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:"83. (1) Pentru aplicarea art. 161 alin. (2) şi (4) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă pentru bunurile imobile achiziţionate, construite, transformate sau modernizate în ultimii 5 ani, proporţional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizată pentru realizarea operaţiunilor scutite şi proporţional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de taxare. Aplicarea prevederilor art. 161 alin. (4) se limitează la modernizările şi transformările care au fost începute înainte de aderare şi finalizate după data aderării. Orice modernizare sau transformare începută după data aderării va fi considerată bun de capital obţinut după aderare numai în condiţiile prevăzute la art. 149 din Codul fiscal. Ajustarea este operată într-o perioadă de 5 ani în cadrul căreia bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt transformate sau modernizate, ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrări este operată, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizării fiecărei lucrări de transformare sau modernizare. Pentru ajustare, suma taxei pentru fiecare an reprezintă o cincime din taxa dedusă aferentă achiziţiei, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustării lunare se împarte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de taxare, iar rezultatul se înmulţeşte cu ajustarea lunară. Fracţiunile de lună se consideră lună întreagă. Taxa nedeductibilă obţinută prin ajustare se înregistrează din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de scutire.Exemplu de ajustare a dreptului de deducereO persoană impozabilă dobândeşte la data de 15 aprilie 2005, prin achiziţie sau investiţii, un bun imobil având o valoare de 30.000.000 lei. Taxa dedusă aferentă acestui imobil a fost de 5.700.000 lei. În anul 2006 au fost începute lucrări de modernizare, finalizate în data de 20 aprilie 2007, care au mărit valoarea bunului imobil cu 1.000.000 lei (mai puţin de 20% din valoarea bunului imobil), pentru care taxa dedusă aferentă este de 190.000 lei.De la data de 15 aprilie 2005 până la 31 decembrie 2007, persoana impozabilă închiriază imobilul 100% în regim de taxare.Pe data de 1 ianuarie 2008, persoana impozabilă renunţă la opţiunea de a taxa operaţiunea de închiriere, aplicând scutirea prevăzută la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.Ajustarea dreptului de deducere se efectuează astfel:A. Ajustarea pentru taxa dedusă aferentă dobândirii bunului imobil- Taxa dedusă aferentă bunului imobil: 5.700.000 lei- Taxa dedusă pentru perioada 15 aprilie 2005 - 31 decembrie 2007, respectiv 33 de luni, nu se ajustează.- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2010:- 5.700.000 lei: 5 ani = 1.140.000 lei- 1.140.000 lei: 12 luni = 95.000 lei- 5 * 12 = 60 luni - 33 luni = 27 luni x 95.000 lei = 2.565.000 lei - taxa care se ajustează.B. Ajustarea taxei deduse aferente lucrării de modernizare începute în anul 2006 şi finalizate în anul 2007- Taxa dedusă aferentă modernizării: 190.000 lei- Taxa dedusă pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007, respectiv 9 luni, nu se ajustează.- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2011:- 190.000 lei: 5 ani = 38.000 lei- 38.000 lei: 12 luni = 3.166,7 lei- 60 luni - 9 luni = 51 luni x 3.166,7 lei = 161.501,7 lei - taxa care se ajustează.Suma de 2.565.000 lei + 161.501,7 lei, rezultată din ajustările efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxă care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, şi corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă. Aceeaşi procedură de ajustare se aplică şi în cazul transformărilor sau modernizărilor începute şi finalizate înainte de data aderării, indiferent de valoarea acestora. (2) Pentru aplicarea art. 161 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările începute înainte de data aderării şi finalizate după data aderării sau începute şi finalizate după data aderării, care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal diferă de ajustarea prevăzută la alin. (1) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, faţă de 5 ani, şi metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici întregi, şi nu lunar. Pentru taxa dedusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate înainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor începute înainte de data aderării şi finalizate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor alin. (1).Acelaşi exemplu ca la alin. (1), în situaţia în care persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare, începute în 2006, în valoare de 20.000.000 lei, în loc de 1.000.000 lei.Întrucât valoarea bunului imobil după transformare este de 50.000.000 lei şi întrucât valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.Pentru taxa aferentă bunului imobil, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (1) lit. A. (3) Pentru aplicarea art. 161 alin. (3) şi (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile pot deduce din taxa nededusă, aferentă bunurilor imobile achiziţionate, construite, transformate sau modernizate în ultimii 5 ani, o sumă proporţională cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizată pentru aceste operaţiuni şi cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de taxare. Aplicarea prevederilor art. 161 alin. (6) se limitează la modernizările şi transformările care au fost începute înainte de aderare şi finalizate după data aderării. Orice modernizare sau transformare începută după data aderării va fi considerată bun de capital obţinut după aderare numai în condiţiile prevăzute la art. 149 din Codul fiscal. Ajustarea se realizează într-o perioadă de 5 ani în cadrul căreia bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate sau transformate, ajustarea taxei nededuse aferente acestor lucrări este operată, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizării fiecărei lucrări de modernizare sau transformare. Pentru ajustare se va ţine cont de suma taxei nededuse pentru fiecare an, care reprezintă o cincime din taxa aferentă achiziţiei, construirii, transformării sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustării lunare se împarte fiecare cincime la 12. Stabilirea sumei care poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de scutire, iar rezultatul va fi înmulţit cu ajustarea lunară. Fracţiunile de lună se consideră lună întreagă. Taxa de dedus rezultată în urma ajustării se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de taxare.Exemplu de ajustare a dreptului de deducere:Acelaşi exemplu ca la alin. (1), dar, inversând datele situaţiei, considerăm că persoana a închiriat în regim de scutire bunul imobil în totalitate şi nu a dedus TVA aferentă achiziţiei şi nici modernizării efectuate şi optează pentru regimul de taxare a tuturor operaţiunilor de închiriere de la data de 1 ianuarie 2008. Aceeaşi procedură de ajustare se aplică şi în cazul transformărilor sau modernizărilor începute şi finalizate înainte de data aderării, indiferent de valoarea acestora.A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobândirii bunului imobil- Taxa nededusă aferentă bunului imobil: 5.700.000 lei- Ajustarea pentru restul perioadei de 5 ani: 27 luni (60 luni - 33 luni):- 5.700.000 lei: 5 ani = 1.140.000 lei- 1.140.000 lei: 12 luni = 95.000 lei- 5 * 12 = 60 luni - 33 luni = 27 luni x 95.000 lei = 2.565.000 lei - taxa care se ajustează.B. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrării de modernizare începute în anul 2006 şi finalizate în anul 2007- Taxa nededusă: 190.000 lei- Taxa nededusă pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007, respectiv 9 luni, nu se ajustează.- Ajustarea taxei pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2011:- 190.000 lei : 5 ani = 38.000 lei- 38.000 lei : 12 luni = 3.166,7 lei- 60 luni - 9 luni = 51 luni x 3.166,7 lei = 161.501,7 lei - taxa care se ajustează.Suma de 2.565.000 lei + 161.501,7 lei, rezultată din ajustările efectuate la lit. A şi B, se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, şi se preia corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă. (4) Pentru aplicarea art. 161 alin. (7) din Codul fiscal, persoanele impozabile vor ajusta taxa nededusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările începute înainte de data aderării şi finalizate după data aderării sau începute şi finalizate după data aderării, care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal diferă de ajustarea prevăzută la alin. (3) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, faţă de 5 ani, şi prin metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici întregi, şi nu lunar. Pentru taxa nededusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate înainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor începute înainte de data aderării şi finalizate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor alin. (3).Acelaşi exemplu ca la alin. (1), dar inversând datele situaţiei, considerăm că persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare, începute în anul 2006 şi finalizate în anul 2007, în valoare de 20.000.000 lei, în loc de 1.000.000 lei, a închiriat în regim de scutire bunul imobil în totalitate şi nu a dedus TVA aferentă modernizării efectuate şi optează pentru regimul de taxare a tuturor operaţiunilor de închiriere de la data de 1 ianuarie 2008.Întrucât valoarea bunului imobil după transformare este de 50.000.000 lei şi întrucât valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.Pentru taxa aferentă bunului imobil, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (3) lit. A. (5) Pentru aplicarea art. 161 alin. (8) şi (10) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.Acelaşi exemplu ca la alin. (1), în situaţia în care persoana impozabilă vinde clădirea la data de 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pentru taxarea acestei vânzări.A. Ajustarea taxei deduse aferente dobândirii bunului imobil: 2/5- Taxa dedusă aferentă bunului imobil: 5.700.000 lei- Anul 2005 (anul achiziţiei şi al primei utilizări), precum şi anii 2006 şi 2007 sunt luaţi în considerare. Anul 2008, pe parcursul căruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia în considerare.Suma taxei ce trebuie ajustată:5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 leiB. Ajustarea taxei deduse aferente lucrării de modernizare începute în anul 2006 şi finalizate în anul 2007: 4/5- Taxa dedusă: 190.000 lei- Anul 2007 (anul în care se termină lucrările de modernizare) este luat în considerare. Anul 2008, pe parcursul căruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia în considerare.Suma taxei ce trebuie ajustată:190.000 lei x 4/5 = 152.000 leiSuma de 2.280.000 lei + 152.000 lei, rezultată din ajustările efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxă care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, şi corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă. (6) Pentru aplicarea art. 161 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările începute înainte de data aderării şi finalizate după data aderării sau începute şi finalizate după data aderării, care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal diferă de ajustarea prevăzută la alin. (5) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, faţă de 5 ani. Pentru taxa dedusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate înainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor începute înainte de data aderării şi finalizate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor alin. (5).Acelaşi exemplu ca la alin. (1), în situaţia în care persoana impozabilă vinde clădirea la data de 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pentru taxarea acestei vânzări. Persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare, începute în anul 2006 şi finalizate în anul 2007, în valoare de 20.000.000 lei, în loc de 1.000.000 lei.Întrucât valoarea bunului imobil după transformare este de 50.000.000 lei şi întrucât valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.Pentru taxa aferentă bunului imobil, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (5) lit. A. (7) Pentru aplicarea art. 161 alin. (9) şi (12) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajustează taxa nededusă conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani. Valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.Acelaşi exemplu ca la alin. (1), dar, inversând datele situaţiei, considerăm că persoana nu a dedus TVA aferentă achiziţiei şi nici modernizării efectuate şi vinde clădirea la data de 1 ianuarie 2008, optând pentru taxarea acestei vânzări. Valoarea de vânzare a bunului imobil este de 30.000.000 lei, taxa colectată aferentă fiind de 5.700.000 lei.A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobândirii bunului imobil: 2/5- Taxa nededusă aferentă bunului imobil: 5.700.000 lei- Anul 2005 (anul achiziţiei şi al primei utilizări), precum şi anii 2006 şi 2007 sunt luaţi în considerare. Anul 2008, pe parcursul căruia ia naştere dreptul de deducere, nu se ia în considerare.Suma taxei ce trebuie ajustată:5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 leiB. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrării de modernizare începute în anul 2006 şi finalizate în anul 2007: 4/5- Taxa nededusă: 190.000 lei- Anul 2007 (anul în care se termină lucrările de modernizare) este luat în considerare. Anul 2008, pe parcursul căruia ia naştere dreptul de deducere, nu se ia în considerare.Suma taxei ce trebuie ajustată:190.000 lei x 4/5 = 152.000 leiSuma de 2.280.000 lei + 152.000 lei, rezultată din ajustările efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxă care va fi înregistrată prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, şi se preia corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă, taxa de dedus rezultată în urma ajustării fiind mai mică decât taxa colectată. (8) Pentru aplicarea art. 161 alin. (13) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajustează taxa nededusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările începute înainte de data aderării şi finalizate după data aderării sau începute şi finalizate după data aderării, care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal diferă de ajustarea prevăzută la alin. (7) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, faţă de 5 ani. Pentru taxa nededusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate înainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor efectuate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor alin. (7). Valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.Acelaşi exemplu ca la alin. (1), dar, inversând datele situaţiei, considerăm că persoana nu a dedus TVA aferentă achiziţiei şi nici modernizării efectuate şi vinde clădirea la data de 1 ianuarie 2008, optând pentru taxarea acelei vânzări.Persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare începute în anul 2006 şi finalizate în anul 2007, în valoare de 20.000.000 lei, în loc de 1.000.000 lei.Întrucât valoarea bunului imobil după transformare este de 50.000.000 lei şi întrucât valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.Pentru taxa aferentă bunului imobil, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (7) lit. A."B. Titlul VII "Accize şi alte taxe speciale"1. La punctul 2, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:"(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), operaţiunea exclusivă de aditivare a produselor energetice în regim suspensiv poate fi realizată în antrepozite fiscale de depozitare."2. La punctul 2^1, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:"(2) Prin autoritate fiscală centrală se înţelege Ministerul Economiei şi Finanţelor - direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sau Autoritatea Naţională a Vămilor. (3) Prin autoritate fiscală teritorială se înţelege, după caz, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor cu atribuţii în domeniu, direcţiile judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale sau a municipiului Bucureşti."3. Punctul 5^1.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:"5^1.3 - (1) Achiziţionarea produselor energetice de natura celor prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul fiscal, în vederea utilizării în unul dintre scopurile prevăzute la art. 175^4 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) şi e) din Codul fiscal, se poate efectua în regim de exceptare de la plata accizelor numai de operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final. (2) Autorizaţiile de utilizator final se eliberează de autoritatea fiscală teritorială, la cererea scrisă a operatorilor economici, modelul autorizaţiilor fiind prevăzut în anexa nr. 20. (3) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de utilizator final se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 30 şi va fi însoţită de documentele prevăzute expres în aceasta. (4) Autoritatea fiscală competentă eliberează autorizaţia de utilizator final dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) au fost prezentate certificatul constatator, eliberat de oficiul registrului comerţului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru în care urmează a se realiza recepţia, producţia şi comercializarea produselor, precum şi o copie de pe certificatul de înmatriculare sau certificatul de înregistrare, după caz; b) solicitantul nu are datorii înscrise în certificatul de atestare fiscală; c) solicitantul nu are înscrise date în cazierul fiscal; d) administratorul solicitantului nu are înscrise date în cazierul judiciar; e) solicitantul deţine utilajele, terenurile şi clădirile în proprietate, în baza contractului de închiriere sau a contractului de leasing; f) solicitantul depune copii ale licenţelor, autorizaţiilor sau avizelor cu privire la desfăşurarea activităţii, după caz; g) solicitantul fundamentează cantităţile de produse energetice ce urmează a fi achiziţionate, pentru fiecare produs, identificat prin codul NC, în funcţie de capacitatea de producţie, de depozitare şi de caracteristicile procesului de fabricaţie; h) solicitantul a utilizat produsele energetice achiziţionate anterior în scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final. (5) Obligaţia prevăzută în cererea de autorizare privind înscrierea produselor realizate de utilizatorul final pe coduri şi poziţii tarifare intervine începând cu data de 1 iulie 2009. (6) Deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal la utilizatorul final va fi însoţită de documentul administrativ de însoţire, potrivit procedurii prevăzute la pct. 14 şi 14^2. (7) Atunci când produsele energetice sunt achiziţionate de utilizatorul final prin operaţiuni proprii de import, deplasarea acestor produse de la biroul vamal de intrare în teritoriul comunitar va fi însoţită de documentul administrativ unic, potrivit procedurii prevăzute la pct. 15. (8) Operatorii economici care achiziţionează produse energetice, altele decât cele prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul fiscal, în vederea utilizării în unul dintre scopurile prevăzute la art. 175^4 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) şi e), se înregistrează la autoritatea fiscală teritorială prin depunerea unei declaraţii pe propria răspundere, în care se menţionează: elementele de identificare ale operatorului economic, numele şi prenumele administratorului, cantităţile de produse energetice ce urmează a fi achiziţionate în intervalul de 12 luni consecutive de la data înregistrării declaraţiei, codul NC al produselor şi scopul în care acestea vor fi utilizate. Declaraţia pe proprie răspundere se întocmeşte în 3 exemplare, înregistrate la autoritatea fiscală teritorială, dintre care unul se păstrează de către beneficiar, altul de către furnizor, iar al treilea de către autoritatea fiscală. (9) Intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) şi (8) şi operatorii economici care achiziţionează în vederea comercializării ca atare către utilizatorii finali produse energetice care în mod evident nu pot fi utilizate drept combustibil pentru motor sau drept combustibil pentru încălzire ori sunt achiziţionate în alte ambalaje decât cele aferente circulaţiei în vrac. În acest caz, obligaţia deţinerii autorizaţiei de utilizator final revine atât operatorului economic comerciant, cât şi utilizatorului final, iar depunerea declaraţiei pe proprie răspundere revine operatorului economic comerciant. (10) Eliberarea autorizaţiei de utilizator final este condiţionată de prezentarea de către operatorul economic solicitant a dovezii privind constituirea unei garanţii, al cărei cuantum se va stabili după cum urmează: a) pentru produsele energetice prevăzute la art. 175 alin. (3) din Codul fiscal, garanţia va reprezenta o sumă echivalentă cu valoarea accizelor aferente cantităţii de produse aprobate; b) pentru produsele energetice prevăzute la art. 175 alin. (2), altele decât cele de la alin. (3) al aceluiaşi articol, din Codul fiscal, garanţia va reprezenta o sumă echivalentă cu valoarea accizelor aferente cantităţii de produse aprobate, valoare calculată la nivelul accizei datorate pentru benzină cu plumb. (11) Garanţia poate fi sub formă de depozit în numerar şi/sau de garanţii personale, cu respectarea prevederilor pct. 20 alin. (6) şi (7). (12) Garanţia poate fi deblocată, total sau parţial, la solicitarea operatorului economic, cu viza autorităţii fiscale teritoriale, pe măsură ce operatorul economic face dovada utilizării produselor în scopul pentru care acestea au fost achiziţionate. (13) Garanţia poate fi executată atunci când se constată că produsele achiziţionate în regim de exceptare de la plata accizelor au fost folosite în alt scop decât cel pentru care se acordă exceptarea şi acciza aferentă acestor produse nu a fost plătită. (14) Autorizaţia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile înscrisă într-o autorizaţie de utilizator final poate fi suplimentată în situaţii bine justificate, în cadrul aceleiaşi perioade de valabilitate a autorizaţiei. (15) Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite autorităţii fiscale emitente a autorizaţiei, lunar, până la data de 15 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţia şi utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informaţii, după caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse energetice achiziţionată, cantitatea utilizată/comercializată, stocul de produse energetice la sfârşitul lunii de raportare, cantitatea de produse finite realizate, cantitatea de produse finite expediate şi destinatarul produselor. Neprezentarea situaţiei în termenul prevăzut atrage revocarea autorizaţiei de utilizator final. (16) Autoritatea fiscală teritorială poate revoca autorizaţia de utilizator final în următoarele situaţii: a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) operatorul economic nu a justificat legal destinaţia cantităţii de produse energetice achiziţionate; c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achiziţionat altfel decât în scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final. (17) Decizia de revocare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă în aceasta. (18) Autoritatea fiscală teritorială poate anula autorizaţia de utilizator final atunci când i-au fost oferite informaţii inexacte sau incomplete în legătură cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizaţia de utilizator final. (19) Decizia de anulare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte începând de la data emiterii autorizaţiei. (20) Procedura prin care se execută garanţia şi cea de revocare sau de anulare a autorizaţiei se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. Ordinul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (21) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final, potrivit legislaţiei în vigoare. (22) O nouă cerere de obţinere a autorizaţiei de utilizator final va putea fi depusă după 6 luni de la data revocării sau anulării autorizaţiei şi cu condiţia plăţii obligaţiilor fiscale rezultate din aplicarea măsurii de revocare sau de anulare a autorizaţiei. (23) Atât în cazul autorizaţiei de utilizator final, cât şi al declaraţiei pe propria răspundere, autoritatea fiscală teritorială atribuie şi înscrie pe aceste documente codul operatorului economic utilizator, cod similar codului de accize. (24) Atunci când operatorii economici efectuează achiziţii de produse energetice de la antrepozite fiscale din alte state membre, aceştia se vor autoriza ca operatori înregistraţi sau operatori neînregistraţi, cărora li se va atribui cod de accize. (25) Autorităţile fiscale teritoriale vor ţine o evidenţă a operatorilor economici prevăzuţi la alin. (1) şi (8) prin înscrierea acestora în registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina de web a autorităţii vamale a listei cuprinzând aceşti operatori economici, listă care va fi actualizată lunar până la data de 15 a fiecărei luni. (26) În înţelesul prezentelor norme, prin costul unui produs se înţelege suma tuturor achiziţiilor de bunuri şi servicii la care se adaugă cheltuielile de personal şi consumul de capital fix la nivelul unei activităţi, aşa cum este definită la pct. 5^1.4. Acest cost este calculat ca un cost mediu pe unitate. În înţelesul prezentelor norme, prin costul energiei electrice se înţelege preţul efectiv de cumpărare al energiei electrice sau costul de producţie al energiei electrice, dacă este realizată în activitate. (27) În înţelesul prezentelor norme, prin procese mineralogice se înţelege procesele clasificate în nomenclatura CAEN sub codul DI 26 lt; lt;fabricarea altor produse din minerale nemetalice gt; gt;, în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 3.037/90 din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană. (28) În înţelesul prezentelor norme nu se consideră producţie de produse energetice operaţiunile pe durata cărora sunt obţinute mici cantităţi de produse energetice."4. La punctul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"6. (1) Preţurile maxime de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete se stabilesc de antrepozitarul autorizat pentru producţie, de antrepozitarul autorizat pentru depozitare care achiziţionează din teritoriul comunitar sau din import ţigarete în vederea livrării acestora pe piaţa internă, de operatorul înregistrat sau de importatorul de astfel de produse şi se notifică la Ministerul Economiei şi Finanţelor - direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor."5. La punctul 7, după alineatul (13) se introduc trei noi alineate, alineatele (14)-(16), cu următorul cuprins:"(14) Antrepozitele fiscale autorizate pentru producţia de produse energetice, inclusiv pentru producţia de bio-ETBE (bio etil terţ butil eter), bio-TAEE (bio terţ amil etil eter) şi/sau alte produse de aceeaşi natură realizate pe bază de bioetanol, pot primi în regim suspensiv bioetanol pentru prelucrare în vederea obţinerii de bio-ETBE, bio-TAEE şi/sau alte produse de aceeaşi natură realizate pe bază de bioetanol ori în vederea amestecului cu benzină. (15) Bioetanolul reprezintă alcoolul etilic realizat în antrepozitele fiscale de producţie a alcoolului etilic, produs destinat utilizării în producţia de produse energetice. (16) Pentru aplicarea prevederilor alin. (14) şi (15), la solicitarea antrepozitarului autorizat, autorizaţia de antrepozit fiscal se va completa în mod corespunzător, după cum urmează: a) pentru producţia de alcool etilic, cu producţie de bioetanol; b) pentru producţia de produse energetice, cu:b(1)] producţie de bio-ETBE, bio-TAEE şi/sau alte produse de aceeaşi natură realizate pe bază de bioetanol; şi/saub(2)] depozitare de bioetanol denaturat sau nedenaturat în vederea prelucrării sau a amestecului cu benzină."6. La punctul 8, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(3) Cererea privind acordarea autorizaţiei de antrepozit fiscal trebuie să fie întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6 şi să fie însoţită de documentele specificate în această anexă. În cazul activităţii de producţie, cererea va fi însoţită şi de manualul de procedură, care va cuprinde fluxurile operaţionale, precum şi randamentul utilajelor şi instalaţiilor."7. La punctul 9^1, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(6) Locurile destinate producţiei de alcool etilic şi distilate, ca materie primă, trebuie să fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele şi rezervoarele de alcool şi distilate, precum şi a căilor de acces în antrepozitul fiscal. Stocarea imaginilor culese prin intermediul camerelor video se face pe casete video sau în memoria sistemului, durata de stocare a imaginilor înregistrate fiind de minimum 30 de zile. Sistemul de supraveghere trebuie să funcţioneze permanent, inclusiv în perioadele de nefuncţionare a antrepozitului, chiar şi în condiţiile întreruperii alimentării cu energie electrică de la reţeaua de distribuţie. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi micile distilerii."8. La punctul 9^1, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (10^1), cu următorul cuprins:"(10^1) Obligativitatea calibrării rezervoarelor plutitoare pentru depozitarea produselor energetice intervine potrivit reglementărilor specifice ale Biroului Român de Metrologie Legală."9. La punctul 9^1, alineatul (14) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(14) Un antrepozit vamal în care sunt plasate produse supuse accizelor armonizate, provenite din import, poate fi autorizat şi ca antrepozit fiscal, la cererea operatorului economic importator, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6 şi depusă la comisia instituită în cadrul autorităţii fiscale centrale. În această situaţie nivelul garanţiei va fi actualizat cu garanţia aferentă produselor accizabile, stabilită potrivit procedurii de la pct. 20."10. La punctul 10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:"(3^1) În cazul antrepozitelor fiscale de producţie, în baza documentaţiei depuse de antrepozitarul autorizat, în autorizaţia aferentă antrepozitului fiscal vor fi înscrise atât materiile prime accizabile care pot fi achiziţionate în regim suspensiv, cât şi produsele finite ce se realizează în antrepozitul fiscal."11. La punctul 12^1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:"(5^1) Încetarea suspendării autorizaţiei pentru un antrepozit fiscal - cu excepţia cazului prevăzut la alin. (4) - va fi dispusă de comisia instituită în cadrul autorităţii fiscale centrale, în baza referatului emis în acest sens de Direcţia tehnici de vămuire şi tarif vamal din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor."12. La punctul 12^3, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(8) Autorizaţia de operator neînregistrat se emite pentru fiecare operaţiune de achiziţionare de produse accizabile în regim suspensiv, potrivit prevederilor alin. (1), inclusiv în situaţia în care operaţiunea de transport se realizează prin intermediul mai multor mijloace de transport. Autoritatea fiscală emitentă atribuie şi înscrie în această autorizaţie un cod similar codului de acciză."13. Punctul 18^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:"18^1. - (1) Pentru produsele supuse accizelor armonizate, returnate în antrepozitele fiscale de producţie în vederea reciclării, recondiţionării sau distrugerii, accizele plătite ca urmare a eliberării în consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat care a eliberat pentru consum produsele respective. (2) Antrepozitarul autorizat care solicită restituirea accizei va depune cererea de restituire la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, înainte ca produsele accizabile să fie returnate în antrepozitul fiscal de producţie. (3) Cererea de restituire va fi însoţită de următoarele documente, vizate de autoritatea vamală teritorială: a) o notă justificativă privind cauzele şi cantităţile de produse accizabile care fac obiectul returului în antrepozitul fiscal de producţie; b) documentele care justifică faptul că produsele respective au fost realizate de antrepozitul fiscal de producţie; c) documentul care atestă că accizele au fost plătite de antrepozitul fiscal care solicită restituirea accizelor. (4) Autoritatea fiscală teritorială va analiza cererea şi documentaţia depusă de antrepozitul fiscal şi va decide asupra restituirii accizelor. (5) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum în România de un antrepozit fiscal, un operator înregistrat sau un operator neînregistrat şi returnate antrepozitului fiscal din alt stat membru, de unde au fost achiziţionate, accizele pot fi restituite la cererea acestuia, cerere care se va depune la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, înainte ca produsele accizabile să fie returnate. (6) În situaţia prevăzută la alin. (5) cererea de restituire va fi însoţită de următoarele documente, vizate de autoritatea vamală teritorială: a) o notă justificativă privind cauzele şi cantităţile de produse accizabile care fac obiectul returului; b) documentele care justifică faptul că produsele respective au fost achiziţionate de la antrepozitul fiscal din statul membru în care urmează să fie returnate produsele; c) documentul care atestă că accizele au fost plătite în România. (7) Pentru produsele accizabile provenite din operaţiuni de import, ce urmează a fi returnate furnizorului extern, operatorul economic importator poate beneficia de restituirea accizelor, cu îndeplinirea următoarelor cerinţe: a) să depună cererea de restituire la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, înainte ca produsele accizabile să fie returnate furnizorului extern; b) cererea de restituire, vizată de autoritatea vamală teritorială, să fie însoţită de:1. o notă justificativă privind cauzele şi cantităţile de produse accizabile care fac obiectul returului;2. documentul care atestă că accizele au fost plătite de importator. (8) În cazul produselor supuse marcării prin banderole sau timbre, operatorul economic care solicită restituirea accizelor este obligat să întocmească un registru care să conţină următoarele informaţii: a) cantitatea produselor accizabile eliberate pentru consum care fac obiectul restituirii accizelor; b) data la care produsele au fost eliberate în consum; c) seria şi numărul de identificare ale banderolelor sau timbrelor; d) valoarea accizelor plătite pentru produsele eliberate în consum; e) metoda care urmează a fi aplicată produselor care fac obiectul restituirii accizelor (reciclare, recondiţionare, distrugere). (9) Restituirea accizelor va fi efectuată potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală. (10) Produsele supuse accizelor, eliberate pentru consum sau importate în România, care fac obiectul returului către furnizorul extern, atunci când urmează a fi distruse, pot fi supuse operaţiunii de distrugere în România. (11) Responsabilitatea distrugerii o are antrepozitul fiscal, operatorul înregistrat, operatorul neînregistrat sau operatorul economic importator care a eliberat produsele accizabile pentru consum în România. (12) Distrugerea produselor accizabile poate fi efectuată la cererea operatorului economic, în baza aprobării date de direcţia de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor cu atribuţii în domeniu ori de direcţia judeţeană pentru accize şi operaţiuni vamale sau a municipiului Bucureşti. (13) Cererea va fi însoţită de următoarele documente: a) un memoriu în care să se justifice cauzele şi cantităţile de produse accizabile care fac obiectul distrugerii; b) documentele justificative care confirmă cauzele care determină distrugerea produselor; c) documentul care atestă că accizele au fost plătite de operatorul economic care solicită restituirea accizelor. (14) Pentru produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole, returnate în antrepozitul fiscal de producţie din România, în vederea reciclării sau recondiţionării, dezlipirea marcajelor se va efectua sub supraveghere fiscală şi vor fi consemnate într-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va însoţi marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Naţionale lt; lt;Imprimeria Naţională gt; gt; - S.A., operaţiunea de distrugere efectuându-se pe cheltuiala antrepozitului fiscal. (15) În cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, înainte de returnarea produselor în antrepozitul fiscal de producţie din alt stat membru ori producătorului dintr-o ţară terţă, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supraveghere fiscală şi vor fi consemnate într-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va însoţi marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Naţionale lt; lt;Imprimeria Naţională gt; gt; - S.A., operaţiunea de distrugere efectuându-se pe cheltuiala operatorului economic care returnează marcajele. (16) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (1), (5) şi (7) produsele supuse accizelor care au fost eliberate pentru consum cu mai mult de 2 ani înainte de data depunerii cererii."14. La punctul 18^4, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:"18^4. (1) Comerciantul expeditor care doreşte să solicite restituirea accizelor pentru produsele ce urmează a fi expediate pentru consum într-un alt stat membru trebuie să depună la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, înainte de expedierea produselor, o cerere de restituire, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 11, şi să facă dovada că pentru acele produse accizele au fost plătite. (2) După recepţia produselor de către destinatar şi plata accizei în statul membru de destinaţie, comerciantul expeditor va depune la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, în vederea restituirii accizelor, documentele prevăzute la art. 192^6 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal."15. La punctul 20, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (15^1), cu următorul cuprins:"(15^1) Garanţia poate fi executată atunci când se constată că antrepozitarul autorizat sau operatorul înregistrat nu şi-a respectat obligaţiile legale privind plata accizei. Executarea garanţiei atrage suspendarea autorizaţiei până la momentul reîntregirii acesteia. Procedura prin care se execută garanţia şi cea de suspendare a autorizaţiei pentru neplata accizei se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. Ordinul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."16. La punctul 20, după alineatul (18) se introduce un nou alineat, alineatul (18^1), cu următorul cuprins:"(18^1) Pentru actualizarea garanţiei prevăzute la alin. (18) se utilizează cursul de schimb leu/euro valabil pentru calculul accizelor la momentul efectuării actualizării."17. La punctul 21, după subpunctul 21.4 se introduce un nou subpunct, subpunctul 21.5, cu următorul cuprins:"21.5. Scutirea de la plata accizelor prevăzută la art. 199 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, precum şi scutirea de la plata accizelor în cazul carburanţilor achiziţionaţi prin staţiile de distribuţie, pentru care solicitantul beneficiază şi de scutire de taxă pe valoarea adăugată, se acordă potrivit procedurii prevăzute pentru scutirea de taxă pe valoarea adăugată."18. La punctul 22, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:"(4^1) Operatorii economici utilizatori de alcool parţial denaturat, care au primit avizul laboratorului vamal pentru utilizarea unei substanţe de denaturare a alcoolului etilic, alta decât cele prevăzute la alin. (3), pot efectua achiziţii de alcool etilic astfel denaturat şi de la antrepozite fiscale din alte state membre."19. La punctul 22, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(6) Denaturarea alcoolului etilic se realizează numai în antrepozite fiscale, sub supravegherea autorităţii fiscale."20. La punctul 22, alineatul (13) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(13) Scutirea se acordă direct: a) în situaţiile prevăzute la art. 200 alin. (1) lit. d), f) şi g) din Codul fiscal; b) în situaţiile prevăzute la art. 200 alin. (1) lit. a), b), c) şi e) din Codul fiscal, pentru antrepozitarii autorizaţi care funcţionează în sistem integrat. Prin sistem integrat se înţelege utilizarea alcoolului etilic şi a altor produse alcoolice de către antrepozitar, pentru realizarea de produse finite destinate a fi consumate ca atare, fără a mai fi supuse vreunei modificări."21. La punctul 22, alineatul (15) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(15) Autorizaţia de utilizator final se emite de către autoritatea fiscală teritorială în a cărei rază îşi are sediul solicitantul. Autoritatea fiscală atribuie şi înscrie în autorizaţie codul operatorului economic utilizator, cod similar codului de acciză."22. La punctul 22, alineatul (18) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(18) Autorizaţia de utilizator final se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului. Cererea va fi întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 30."23. La punctul 22, alineatul (24) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(24) În cazul scutirilor directe, dacă în termen de 45 de zile lucrătoare de la expedierea produsului antrepozitul fiscal expeditor nu primeşte copia documentului administrativ de însoţire certificat, va înştiinţa despre acest fapt autoritatea fiscală emitentă a autorizaţiei, în termen de 5 zile. Autoritatea fiscală emitentă va verifica în următoarele 3 zile realitatea informaţiei şi, în cazul în care aceasta se va dovedi reală, va analiza motivele care au generat acest fapt şi va decide asupra obligaţiei de plată a accizelor, după caz."24. La punctul 22, după alineatul (26) se introduce un nou alineat, alineatul (26^1), cu următorul cuprins:"(26^1) Autoritatea fiscală teritorială emitentă poate anula autorizaţia de utilizator final în următoarele situaţii: a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) operatorul economic nu a justificat legal destinaţia cantităţii de alcool şi produse alcoolice achiziţionate; c) operatorul economic a utilizat alcoolul sau produsul alcoolic achiziţionat altfel decât în scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final."25. La punctul 22, alineatul (28) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(28) Neprezentarea în termen a situaţiei prevăzute la alin. (27) atrage revocarea autorizaţiei de utilizator final şi odată cu aceasta plata accizelor aferente atât cantităţilor achiziţionate şi/sau utilizate în perioada de raportare, cât şi cantităţilor aflate în stoc la data la care decizia de revocare produce efecte."26. La punctul 22, după alineatul 30 se introduc trei noi alineate, alineatele (30^1)-(30^3), cu următorul cuprins:"(30^1) Decizia de revocare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă în aceasta.(30^2) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final, potrivit legislaţiei în vigoare.(30^3) O nouă cerere de obţinere a autorizaţiei de utilizator final va putea fi depusă după 6 luni de la data revocării sau anulării autorizaţiei şi cu condiţia plăţii obligaţiilor fiscale rezultate din aplicarea măsurii de revocare sau de anulare a autorizaţiei."27. La punctul 22, alineatul (32) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(32) Autorizaţia de utilizator final are valabilitate 12 luni consecutive de la data emiterii."28. La subpunctul 23.1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:"(3^1) Intră sub incidenţa prevederilor alin. (2) lit. b) şi livrările de produse energetice destinate a fi utilizate drept combustibil pentru motor de către aeronavele aflate sub pavilionul altor state membre, pentru altfel de zboruri decât cele turistice în scop privat, fără a fi necesară prezentarea de certificate eliberate de autorităţile aeronautice civile din statele respective."29. La subpunctul 23.1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:"(5^1) Deplasarea produselor energetice destinate utilizării drept combustibil pentru motor pentru aeronave, aflate pe alte aeroporturi decât cele situate în apropierea antrepozitului fiscal care asigură alimentarea aeronavelor, trebuie să fie însoţită de documentul administrativ de însoţire. La rubrica lt; lt;Primitor gt; gt; se vor completa tot datele expeditorului. La destinaţie, documentul administrativ de însoţire va fi certificat în mod corespunzător de autoritatea fiscală în a cărei rază teritorială este situat aeroportul pe care se efectuează operaţiunea de alimentare a aeronavei."30. La subpunctul 23.1, după alineatul (15) se introduc două noi alineate, alineatele (16) şi (17), cu următorul cuprins:"(16) Scutirea de la plata accizelor prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se acordă şi în cazul în care: a) combustibilul pentru aviaţie este livrat de un antrepozit fiscal în scopul alimentării aeronavelor prin intermediul unui antrepozit fiscal autorizat pentru depozitare de produse energetice, care alimentează efectiv aeronavele. În această situaţie, deplasarea combustibilului pentru aviaţie de la antrepozitul fiscal de depozitare către aeronave va fi însoţită de avizul de însoţire. Dovada care stă la baza acordării scutirii pentru cantitatea cu care a fost alimentată aeronava o reprezintă certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a cărei aeronavă a fost alimentată. Certificatul de livrare se întocmeşte de antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei, un exemplar al acestui certificat urmând a fi transmis şi antrepozitului fiscal în numele căruia se întocmeşte factura către aeronave. Antrepozitul fiscal în numele căruia se emit facturile către aeronave va întocmi jurnalul prevăzut în anexa nr. 21. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va întocmi jurnalul prevăzut în anexa nr. 22, o copie a acestui jurnal fiind transmisă primului antrepozit fiscal; b) combustibilul pentru aviaţie este facturat de un antrepozit fiscal de produse energetice către un intermediar care administrează contracte cu companii aeriene şi care emite, la rândul lui, facturi către acestea, după alimentarea aeronavelor în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute la lit. a), fără a avea loc un transfer fizic al produsului de la antrepozitul fiscal către intermediar. Deplasarea combustibilului pentru aviaţie de la antrepozitul fiscal de depozitare către aeronave va fi însoţită de avizul de însoţire. Dovada care stă la baza acordării scutirii pentru cantitatea cu care a fost alimentată aeronava o reprezintă certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a cărei aeronavă a fost alimentată. Certificatul de livrare se întocmeşte de către antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei. Primul antrepozit fiscal va întocmi jurnalul prevăzut în anexa nr. 21. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va întocmi jurnalul prevăzut în anexa nr. 22. (17) Potrivit prevederilor art. 23 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instalaţiile plutitoare de tipul macaralelor, cu sau fără propulsie, sunt considerate nave."31. La subpunctul 23.2, alineatul (17) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(17) Neprezentarea în termen a situaţiei prevăzute la alin. (16) atrage revocarea autorizaţiei de utilizator final şi odată cu aceasta plata accizelor aferente atât cantităţilor achiziţionate şi/sau utilizate în perioada de raportare, cât şi cantităţilor aflate în stoc la data la care decizia de revocare produce efecte."32. La subpunctul 23.3, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(6) Autorizaţiile de utilizator final se emit de autoritatea fiscală teritorială şi au o valabilitate de 12 luni consecutive de la data emiterii. Modelul autorizaţiei este prevăzut în anexa nr. 20."33. La subpunctul 23.3, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(11) Neprezentarea în termen a situaţiei prevăzute la alin. (10) atrage revocarea autorizaţiei de utilizator final şi odată cu aceasta plata accizelor aferente atât cantităţilor achiziţionate şi/sau utilizate în perioada de raportare, cât şi cantităţilor aflate în stoc la data la care decizia de revocare produce efecte."34. La subpunctul 23.7, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:"(2^1) Autorizaţiile de utilizator final se emit de autoritatea fiscală teritorială şi au o valabilitate de 12 luni consecutive de la data emiterii. Modelul autorizaţiei este prevăzut în anexa nr. 20."35. La subpunctul 23.7, alineatul (15) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(15) Neprezentarea în termen a situaţiei prevăzute la alin. (14) atrage revocarea autorizaţiei de utilizator final şi odată cu aceasta plata accizelor aferente atât cantităţilor achiziţionate şi/sau utilizate în perioada de raportare, cât şi cantităţilor aflate în stoc la data la care decizia de revocare produce efecte."36. Subpunctul 23.8 se modifică şi va avea următorul cuprins:"23.8. (1) În situaţia prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci când produsele energetice utilizate drept combustibil pentru încălzire sunt produse în totalitate din biomase, denumite în continuare biocombustibili, scutirea este totală. (2) În situaţia prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci când produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor sunt produse în totalitate din biomase, denumite în continuare biocarburanţi, scutirea este totală. (3) Prin biomasă se înţelege fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor provenite din agricultură - inclusiv substanţe vegetale şi animale -, silvicultură şi industriile conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. (4) Atunci când produsele energetice utilizate drept combustibil pentru încălzire conţin un procent de minimum 5% în volum produse obţinute din biomasă, se practică o acciză redusă. Acciza redusă care se va aplica amestecului va reprezenta acciza aferentă combustibilului pentru încălzire echivalent al amestecului, diminuat cu 5%. (5) Pentru produsele energetice care conţin un procent de minimum 4% în volum produse obţinute din biomasă, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.844/2005 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili pentru transport, cu modificările şi completările ulterioare, se practică o acciză redusă. Acciza redusă care se va aplica amestecului va reprezenta acciza aferentă combustibilului pentru motor echivalent al amestecului, diminuat cu 4%. (6) Amestecul în vrac dintre biocarburanţi şi carburanţii tradiţionali, în conformitate cu legislaţia specifică, se poate realiza în regim suspensiv numai în antrepozite fiscale, sub supraveghere fiscală. (7) Amestecul în vrac dintre biocombustibili şi combustibilii tradiţionali se poate realiza în regim suspensiv numai în antrepozite fiscale, sub supraveghere fiscală. (8) Prin derogare de la prevederile pct. 2 alin. (1), operaţiunea exclusivă de amestec în vrac între biocarburanţi şi carburanţii tradiţionali şi între biocombustibili şi combustibilii tradiţionali se poate realiza în regim suspensiv numai în antrepozite fiscale de depozitare, sub supraveghere fiscală. (9) Atunci când staţiile de distribuţie comercializează produse energetice utilizate drept carburant, realizate în totalitate din biomasă, acestea trebuie să se asigure că sunt respectate condiţiile prevăzute la art. 175^4 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Staţiile de distribuţie vor afişa în acest sens avertismente în atenţia clienţilor."37. Punctul 23.11 se modifică şi va avea următorul cuprins:"23.11. (1) În toate situaţiile de acordare a scutirii directe, autorizaţia de utilizator final se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 30. (2) În toate situaţiile în care se acordă autorizaţie de utilizator final, autoritatea fiscală teritorială emitentă poate anula autorizaţia de utilizator final în următoarele cazuri: a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) operatorul economic nu a justificat legal destinaţia cantităţii de produse energetice achiziţionate; c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achiziţionat altfel decât în scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final. (3) Decizia de anulare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte începând cu data emiterii autorizaţiei. (4) În toate situaţiile în care se emite decizie de revocare, aceasta se comunică deţinătorului şi produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă în decizie. (5) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final, potrivit legislaţiei în vigoare. (6) O nouă cerere de obţinere a autorizaţiei de utilizator final va putea fi depusă după 6 luni de la data revocării sau anulării autorizaţiei şi cu condiţia plăţii obligaţiilor fiscale rezultate din aplicarea măsurii de revocare sau de anulare a autorizaţiei. (7) Autoritatea fiscală atribuie şi înscrie în autorizaţia de utilizator final codul operatorului economic utilizator, cod similar codului de acciză. (8) Autorităţile fiscale teritoriale vor ţine o evidenţă strictă a acestor operatori economici prin înscrierea în registrele speciale a autorizaţiilor de utilizator final eliberate în domeniul produselor energetice. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina de web a autorităţii vamale a listei cuprinzând aceşti operatori economici, listă care va fi actualizată lunar până la data de 15 a fiecărei luni. (9) Cantitatea de produse accizabile înscrisă într-o autorizaţie de utilizator final de produse energetice poate fi suplimentată în situaţii bine justificate în cadrul aceleiaşi perioade de valabilitate a autorizaţiei."38. La punctele 22 şi 23, expresia cerere de scutire de accize se înlocuieşte cu expresia cerere de restituire de accize.39. La punctul 26, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu următorul cuprins:"(6^1) În situaţia în care dimensiunea sistemului de închidere a buteliilor, cutiilor tetra pak sau tetra brik nu permite aplicarea banderolelor în formă de lt; lt;U gt; gt;, acestea se vor aplica în formă de lt; lt;L gt; gt;, astfel încât prin deschiderea buteliilor sau a cutiilor să se asigure distrugerea banderolelor."40. La punctul 28, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"28. (1) Pentru fiecare solicitare de marcaje, antrepozitarul autorizat pentru producţie sau depozitare, operatorul înregistrat, operatorul neînregistrat şi importatorul autorizat depun nota de comandă la direcţia de specialitate cu atribuţii în domeniu din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor sau la direcţiile judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale ori a municipiului Bucureşti."41. La punctul 28 alineatul (3), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:"c) garanţia stabilită la autorizare, în cazul băuturilor alcoolice supuse marcării, care trebuie să acopere valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse pentru care s-au comandat banderole. Pentru antrepozitarul autorizat şi operatorul înregistrat, nivelul garanţiei stabilite la autorizare este cel determinat potrivit pct. 20 alin. (8), (11) şi (12), iar pentru importatorul autorizat, nivelul garanţiei stabilite la autorizare este cel determinat potrivit pct. 27 alin. (2^1). Valoarea accizelor care trebuie să fie acoperită de garanţie reprezintă valoarea accizelor care se fac venit la bugetul de stat, determinată potrivit prevederilor pct. 1 alin. (4). Atunci când valoarea acestor accize depăşeşte garanţia stabilită la autorizare, nota de comandă poate fi aprobată integral numai cu condiţia constituirii de către solicitantul banderolelor a unei garanţii suplimentare care să acopere diferenţa de accize. În cazul antrepozitarilor autorizaţi cărora li s-a acordat reducerea nivelului garanţiei potrivit pct. 20, aceeaşi cotă de reducere se va aplica şi asupra diferenţei de accize pentru care trebuie constituită garanţie suplimentară."42. La punctul 28, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8^1), cu următorul cuprins:"(8^1) În sensul prevederilor alin. (8), prin utilizarea marcajelor se înţelege aplicarea efectivă a acestora pe ambalajul produsului accizabil. În cazul importatorilor de produse accizabile, dovada marcajelor utilizate este reprezentată de o scrisoare de confirmare din partea producătorului extern transmisă importatorului, care va fi anexată semestrial la situaţia privind evidenţa marcajelor achiziţionate, utilizate şi returnate, fără ca termenul de restituire a marcajelor neutilizate să depăşească 12 luni consecutive."43. După punctul 30^1 se introduce un nou punct, punctul 30^1.1, cu următorul cuprins:"Codul fiscal:Nivelul şi calculul accizeiArt. 208[...] (7) În cazul produselor prevăzute la alin. (2), (3) şi (5), accizele preced taxa pe valoarea adăugată şi se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezintă: a) pentru produsele provenite din producţia internă - preţul de livrare al producătorului, mai puţin acciza; b) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar preţurile de achiziţie; c) pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar - valoarea în vamă, stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale, după caz.Norme metodologice:30^1.1. - (1) Pentru produsele din producţia internă, baza de impozitare este reprezentată de preţul de livrare, respectiv preţul de vânzare al produselor practicat de producător, mai puţin acciza. (2) În cazul produselor supuse accizelor nearmonizate pentru care acciza este stabilită în cotă procentuală, provenite din achiziţii intracomunitare, transformarea în lei a preţurilor de achiziţie exprimate în diverse valute - ca bază de impozitare pentru accize - se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, utilizat la înregistrarea în contabilitate, şi anume cursul de schimb valabil la data recepţiei produselor achiziţionate."44. La punctul 30^2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"30^2. (1) Operatorul economic - persoană fizică sau juridică autorizată -, în exercitarea activităţii acestuia, poate achiziţiona din alte state membre ale Uniunii Europene produse supuse accizelor de natura celor prevăzute la art. 207 din Codul fiscal, cu condiţia deţinerii unei autorizaţii pentru achiziţii intracomunitare de astfel de produse emise de autoritatea fiscală teritorială."45. La punctul 31, după alineatul (12) se introduc şapte noi alineate, alineatele (13)-(19), cu următorul cuprins:"(13) Produsele supuse accizelor nearmonizate prevăzute la art. 207 lit. d)-j) din Codul fiscal, provenite din producţie internă, livrate direct de către producător în alt stat membru, nu intră sub incidenţa accizelor. (14) Operatorii economici care achiziţionează direct de la producător produse supuse accizelor nearmonizate prevăzute la art. 207 lit. d)-j) din Codul fiscal, provenite din producţie internă şi care sunt ulterior exportate sau livrate în alt stat membru, fără a suporta vreo modificare, pot beneficia la cerere de restituirea accizelor. (15) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscală la care solicitantul este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, în intervalul de până la 3 luni de la data efectuării livrării către un alt stat membru sau a operaţiunii de export către o ţară terţă. (16) Cererea prevăzută la alin. (15) va conţine obligatoriu informaţii privind cantitatea produselor expediate, statul membru de destinaţie sau ţara terţă, valoarea totală a facturii şi fundamentarea sumelor reprezentând accizele de restituit. (17) În cazul exportului, odată cu cererea de restituire solicitantul trebuie să depună: a) copia documentului care atestă achiziţia produsului de la producător; b) unul dintre următoarele documente:1. declaraţia vamală de export, certificată de biroul vamal de ieşire din teritoriul comunitar, şi/sau, după caz, să fie certificat liberul de vamă acordat de autoritatea vamală;2. documentul de însoţire de export (EAD), certificat de biroul vamal de ieşire din teritoriul comunitar, şi/sau, după caz, să fie certificat liberul de vamă acordat de autoritatea vamală;3. confirmarea electronică a părăsirii teritoriului comunitar, transmisă de biroul vamal de ieşire. (18) În cazul livrării către alt stat membru, odată cu cererea de restituire solicitantul trebuie să depună: a) copia documentului care atestă achiziţia de la producător; b) copia facturii către cumpărătorul din statul membru de destinaţie. (19) În toate situaţiile de restituire prevăzute la acest punct, nedepunerea cererii în termenul legal atrage pierderea dreptului de a beneficia de restituire."46. La punctul 33, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:"(1^1) Nu intră sub incidenţa obligaţiei prevăzute la art. 219 alin. (2) din Codul fiscal operatorii economici care importă sau care achiziţionează din alte state membre produse supuse accizelor, pentru care exigibilitatea accizelor a intervenit la momentul întocmirii formalităţilor vamale de import şi, respectiv, la momentul recepţiei produselor, iar accizele au fost plătite conform termenelor legale."47. La punctul 36, alineatul (2) se abrogă.48. După punctul 66 se introduc patru noi puncte, punctele 67-70, cu următorul cuprins:"67. (1) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de produse accizabile din grupele prevăzute la art. 169-173 din Codul fiscal, care deţin autorizaţii valabile, eliberate înainte de 1 ianuarie 2008, şi care nu s-au încadrat în prevederile pct. 66, au obligaţia de a depune la Autoritatea Naţională a Vămilor, până la data de 31 ianuarie 2009 inclusiv, în vederea obţinerii clasificării tarifare, următoarele documente: a) lista tipurilor de produse finite realizate în antrepozitul fiscal; b) specificaţia tehnică sau alte documente certificate pentru conformitate, din care să rezulte compoziţia cantitativă pentru fiecare produs, lista cantitativă completă a materiilor prime utilizate, natura şi compoziţia fiecărei materii prime, procesul tehnologic de fabricaţie a produsului; c) certificate de analiză emise conform prevederilor legale în vigoare, care să conţină determinările necesare stabilirii clasificării tarifare, sau, până la obţinerea acestor certificate de analiză, dovada solicitării analizelor de laborator asupra probelor de produse. (2) Antrepozitarii autorizaţi au obligaţia de a depune rezultatele analizelor de laborator la Autoritatea Naţională a Vămilor, în termen de 15 zile de la data primirii acestora. (3) Antrepozitarii autorizaţi care nu respectă termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) se sancţionează cu revocarea autorizaţiei, în conformitate cu prevederile art. 183 alin. (1) lit. l) şi art. 185 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. (4) Autorităţile vamale teritoriale vor verifica informaţiile privind încadrarea tarifară şi nivelul accizelor corespunzător produselor accizabile rezultate, în baza analizelor de laborator, comparativ cu informaţiile înscrise în autorizaţia de antrepozit fiscal. (5) Atunci când în urma verificării rezultă o altă încadrare tarifară şi/sau un alt nivel de acciză, autoritatea vamală va înştiinţa Comisia de autorizare pentru modificarea corespunzătoare a elementelor din autorizaţia de antrepozit fiscal, respectiv cea de antrepozitar autorizat.68. Autorizaţiile de utilizator final emise potrivit prevederilor pct. 23.3, cu valabilitate de 3 ani, vor fi prezentate autorităţii fiscale emitente în vederea preschimbării până la data de 31 martie 2009. După această dată, autorizaţiile respective îşi pierd valabilitatea.69. Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final potrivit prevederilor pct. 5^1.3 sunt obligaţi să constituie garanţia aferentă cantităţii de produse accizabile rămase de achiziţionat sau de utilizat din cantitatea aprobată, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.70. (1) Antrepozitarii autorizaţi care deţin autorizaţii valabile au obligaţia ca până la data de 31 martie 2009 să actualizeze documentaţia potrivit prevederilor pct. 8 alin. (3), după caz. (2) Toţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie de produse accizabile, care deţin autorizaţii valabile, au obligaţia de a prezenta aceste autorizaţii la autoritatea competentă privind emiterea lor, până la 31 martie 2009, în vederea completării autorizaţiilor cu materiile prime accizabile care se achiziţionează în regim suspensiv şi sunt necesare desfăşurării activităţii de producţie de produse accizabile, după caz. (3) Antrepozitarii autorizaţi care nu respectă termenul prevăzut la alin. (1) şi (2) se sancţionează cu revocarea autorizaţiei, în conformitate cu prevederile art. 183 alin. (1) lit. l) şi art. 185 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal."49. Anexa nr. 20 la normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.50. După anexa nr. 29 la normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce o nouă anexă, anexa nr. 30, al cărei conţinut este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRUCĂLIN POPESCU-TĂRICEANUContrasemnează:---------------Ministrul economieişi finanţelor,Varujan VosganianBucureşti, 4 decembrie 2008.Nr. 1.618.  +  Anexa 1 -------(Anexa nr. 20 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)Autoritatea fiscală competentă. .............................AUTORIZAŢIE DE UTILIZATOR FINALNr. ....... din data .........Cod de accize utilizator final ............. ................., cu sediul în ............, str. ............. nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., cod poştal ........, judeţul ....................., telefon/fax .............., înregistrată la registrul comerţului cu nr. ...................., având codul de identificare fiscală .............., se autorizează ca utilizator final de produse accizabile pentru punctul de lucru având cod de accize ........................, situat în ............., str. ............... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., cod poştal .........., judeţul .........., telefon/fax ................... .Această autorizaţie permite achiziţionarea în regim de scutire directă/exceptare de la plata accizelor, în scopul prevăzut de Codul fiscal la art. .... alin. .... lit. ...., a următoarelor produse:- denumire produs, cod NC şi cantitate .....................................;- denumire produs, cod NC şi cantitate .....................................;- denumire produs, cod NC şi cantitate .................................... .Nivelul garanţiei ...............Autorizaţia este valabilă începând cu data de ............................. .                       Conducătorul autorităţii fiscale,                       .............................  +  Anexa 2 -------(Anexa nr. 30 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)CEREREpentru acordarea autorizaţiei de utilizator final
      1. Denumirea operatorului economic  
      2. Adresă/Număr de identificare TVAJudeţul . . . . . . . . . . . . . Sectorul . . . . . . . . .
        Localitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
        Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr. . . . . .
        Bloc . . . . . Scara . . . . Etaj . . . . . . Ap. . . . . .
        Cod poştal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
        Număr de identificare TVA . . . . . . . . . . . . . . . .
      3. Telefon  
      4. Fax  
      5. Adresa de e-mail  
      6. Codul de identificare fiscală  
      7. Numele, numărul de telefon, codul numeric personal al reprezentantului legal  
      8. Codul CAEN şi denumirea activităţii economice în care se utilizează produse accizabile  
      9. Numele, adresa şi codul de identificare fiscală al persoanelor afiliate cu operatorul economic  
      10. Locul primirii produselor accizabileJudeţul . . . . . . . . . . . . . Sectorul . . . . . . . . .
        Localitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
        Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr. . . . . .
        Bloc . . . . . Scara . . . . Etaj . . . . . . Ap. . . . . .
        Cod poştal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      11. Capacitatea de depozitare  
      12. Tipul de produse accizabile solicitate în regim de scutire directă/exceptare de la plata accizelor şi cantitatea anuală estimată*1)
      Denumire comercialăCod NC*2)Cantitatea anuală estimatăUMBaza legală care justifică solicitarea autorizării (art. . . , alin. . . , lit. . . din Codul fiscal)Destinaţia produsului
      ProducţieConsum propriuComercializare către utilizator final
                     
      13. Produse ce urmează a fi obţinute
      Nr. crt.Tip produsCod NCDestinaţia produsului obţinut
      ComercializareConsum propriu
               
      14. Sunteţi titularul unei alte autorizaţii eliberate de autoritatea fiscală competentă:Tip autorizaţie*3)Număr/datăValidă/invalidă
      DaNu      
      [][]      
      15. Documente de anexat:
        - certificatul constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru în care urmează a se realiza recepţia, producţia şi comercializarea produselor, precum şi copie după certificatul de înmatriculare sau certificatul de înregistrare, după caz;
        - certificatul de atestare fiscală;
        - cazierul fiscal al solicitantului;
        - cazierul judiciar al administratorului;
        - copii ale documentelor care atestă forma de deţinere a terenurilor şi clădirilor (proprietate, închiriere sau contract de leasing);
        - copii ale licenţelor, autorizaţiilor sau avizelor cu privire la desfăşurarea activităţii, după caz;
        - fundamentarea cantităţii pentru fiecare produs în parte, identificat prin codul NC, ce urmează a fi achiziţionat în regim de scutire directă/exceptare de la plata accizelor la nivelul unui an.
       
      Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      Numele şi prenumele administratorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
      Semnătura şi ştampila . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
        Cunoscând dispoziţiile art. 292 privind falsul în declaraţii, din Codul penal, declar că datele înscrise în acest formular, precum şi în documentele anexate sunt corecte şi complete.----------    *1) Prin cantitatea anuală estimată se înţelege cantitatea necesară pentru 12 luni consecutive.    *2) Codul NC va fi completat în mod obligatoriu la nivel de 8 cifre.    *3) Rubrica Tip autorizaţie se va completa cu toate tipurile de autorizaţii emise anterior sau        în derulare.------------