LEGE nr. 168 din 12 noiembrie 1999 (*actualizata*)privind solutionarea conflictelor de muncă(actualizata până la data de 27 iulie 2007*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • -------------*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 29 noiembrie 1999. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 27 iulie 2007, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000**); LEGEA nr. 261 din 19 iulie 2007.NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:**) Potrivit art. 9 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000, initial acest act normativ trebuia să între în vigoare la 3 luni de la data publicarii în Monitorul Oficial al României.Ulterior, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 290 din 29 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 29 decembrie 2000 a prorogat termenul de intrare în vigoare a ORDONANTEI DE URGENTA nr. 138 din 14 septembrie 2000 pentru luna mai 2001.Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 1 (1) Raporturile de muncă stabilite între salariati şi unitatile la care acestia sunt incadrati se desfăşoară cu respectarea prevederilor legale, precum şi în condiţiile negociate prin contractele colective şi individuale de muncă. (2) Incalcarea de către una dintre părţi a obligaţiilor care îi revin potrivit alin. (1) atrage raspunderea juridica a acesteia.  +  Articolul 2În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarea semnificaţie: a) unitate desemneaza persoana juridica care utilizeaza munca prestata de salariati; b) salariat desemneaza persoana fizica ce desfăşoară o activitate în cadrul unei unităţi, în temeiul unui contract individual de muncă.  +  Articolul 3Conflictele dintre salariati şi unitatile la care sunt incadrati, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă, sunt conflicte de muncă. Salariaţii şi unitatile au obligaţia sa solutioneze conflictele de muncă prin buna înţelegere sau prin procedurile stabilite de lege.  +  Articolul 4Conflictele de muncă ce au ca obiect stabilirea condiţiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariatilor, denumite în continuare conflicte de interese.  +  Articolul 5Conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligaţii decurgând din legi sau din alte acte normative, precum şi din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariatilor, denumite în continuare conflicte de drepturi.  +  Articolul 6 (1) Persoanele fizice care desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă la un angajator, persoana fizica, au calitatea de salariat. (2) Conflictele de muncă dintre angajatori, persoane fizice, şi salariaţii acestora se solutioneaza potrivit dispoziţiilor prezentei legi.  +  Capitolul II Modul de solutionare a conflictelor de interese  +  Secţiunea 1 Conflictele de interese  +  Articolul 7 (1) Dreptul salariatilor la negocieri colective, precum şi posibilitatea acestora de a revendica condiţii normale de muncă sunt garantate de lege. (2) Orice conflict de muncă ce intervine între salariati şi unităţi în legătură cu începerea, desfăşurarea şi incheierea negocierilor colective se solutioneaza de către părţi potrivit procedurilor reglementate prin prezenta lege.  +  Articolul 8Nu pot constitui obiect al conflictelor de interese revendicarile salariatilor pentru a caror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ.  +  Articolul 9 (1) Conflictele de interese pot avea loc: a) la nivelul unităţilor; b) la nivelul grupurilor de unităţi, al ramurilor ori la nivel naţional. (2) Conflictele de interese pot avea loc şi la nivelul unor subunitati, compartimente sau al unor grupuri de salariati care exercită aceeasi profesie în aceeasi unitate, în măsura în care între partenerii la negocieri s-a convenit ca acestia să îşi stabileasca, în mod distinct, în contractul colectiv, condiţiile de muncă.  +  Articolul 10 (1) În conflictele de interese la nivel de unitate salariaţii sunt reprezentati de sindicatele reprezentative, potrivit legii. (2) La nivelul unităţilor în care nu sunt constituite sindicate reprezentative în sensul alin. (1), iar salariaţii şi-au ales persoanele care să îi reprezinte la negocieri, aceleasi persoane îi reprezinta şi în cazul conflictelor de interese, în măsura în care acestea indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 20 alin. (2). (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveste reprezentarea salariatilor în cazul unor conflicte de interese la nivelul subunitatilor, al compartimentelor sau al grupurilor de salariati care exercită aceeasi profesie în aceeasi unitate.  +  Articolul 11 (1) În cazul conflictelor de interese la nivel de grup de unităţi, de ramura sau la nivel naţional, salariaţii sunt reprezentati de organizaţiile sindicale reprezentative care participa la negocierile colective. (2) Conflictele de interese la nivel de grup de unităţi, de ramura şi la nivel naţional pot avea loc numai după inregistrarea prealabila a acestora la unitatile componente ale structurilor respective, potrivit legii. Negocierea, medierea şi arbitrarea acestor conflicte de interese se vor face între organizaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel de grup de unităţi, de ramura şi la nivel naţional, după caz.  +  Secţiunea a 2-a Declanşarea conflictelor de interese  +  Articolul 12Conflictele de interese pot fi declansate în urmatoarele situaţii: a) unitatea refuza sa inceapa negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are incheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a incetat; b) unitatea nu accepta revendicarile formulate de salariati; c) unitatea refuza nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate ca negocierile au fost definitivate; d) unitatea nu îşi indeplineste oblibaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă. e) în caz de divergenta la negocierea anuală obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă.------------Litera e) a art. 12 a fost introdusa de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 261 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 24 iulie 2007.  +  Articolul 13 (1) Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declansa conflicte de interese. (2) Fac excepţie de la regula prevăzută la alin. (1) situaţiile prevăzute la art. 12 lit. d) şi e).------------Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 261 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 24 iulie 2007.  +  Articolul 14 (1) În toate cazurile în care intr-o unitate exista premisele declanşării unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau, în cazul în care în unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentantii aleşi ai salariatilor vor sesiza unitatea despre aceasta situaţie. (2) Sesizarea se va face în scris, cu precizarea revendicarilor salariatilor, inclusiv a motivarii acestora, precum şi a propunerilor de solutionare. Conducerea unităţii este obligata sa primeasca şi sa inregistreze sesizarea astfel formulata. (3) Cerinţa prevăzută la alin. (2) se considera indeplinita şi dacă revendicarile salariatilor, motivarea acestora şi propunerile de solutionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de către reprezentantii aleşi ai salariatilor cu ocazia primirii la conducerea unităţii şi dacă discutiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.  +  Articolul 15Conducerea unităţii are obligaţia de a raspunde în scris sindicatelor sau, în lipsa acestora, reprezentantilor salariatilor, în termen de doua zile lucratoare de la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicarile formulate.  +  Articolul 16În situaţia în care unitatea nu a răspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a răspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se considera declansat.  +  Secţiunea a 3-a Concilierea conflictelor de interese  +  Articolul 17În cazul în care conflictul de interese a fost declansat în condiţiile prevăzute la art. 16 sindicatul reprezentativ sau, după caz, reprezentantii salariatilor sesizeaza Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale, prin organele sale teritoriale - directiile generale de muncă şi protecţie sociala, în vederea concilierii.  +  Articolul 18 (1) Sesizarea pentru concilierea conflictului de interese se formuleaza în scris şi va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin urmatoarele menţiuni: a) unitatea la care s-a declansat conflictul de interese, cu indicarea sediului şi a numelui conducătorului; b) obiectivul conflictului de interese şi motivarea acestuia; c) dovada indeplinirii cerințelor prevăzute la art. 14-16; d) indicarea persoanelor delegate sa reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, după caz, salariaţii. (2) Sesizarea se depune în doua exemplare la directia generală de muncă şi protecţie sociala în a carei raza teritoriala îşi are sediul unitatea şi trebuie să fie datata şi semnata de conducerea sindicatului reprezentativ sau, după caz, de reprezentantii salariatilor.  +  Articolul 19În termen de 24 de ore de la inregistrarea sesizarii Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale desemneaza delegatul sau pentru participare la concilierea conflictului de interese, care are obligaţia sa ia urmatoarele măsuri: a) comunicarea sesizarii unităţii în termen de 48 de ore de la desemnarea sa; b) convocarea părţilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăşi 7 zile de la inregistrarea sesizarii.  +  Articolul 20 (1) Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere sindicatele reprezentative sau, după caz, salariaţii aleg o delegatie formata din 2-5 persoane, care va fi imputernicita în scris sa participe la concilierea organizata de Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale. Din delegatia sindicatului pot face parte şi reprezentanti ai federatiei sau ai confederatiei la care sindicatul este afiliat. (2) Poate fi aleasa ca delegat al sindicatelor reprezentative sau, după caz, al salariatilor orice persoană care indeplineste urmatoarele condiţii: a) a implinit vârsta de 21 de ani; b) este salariat al unităţii sau reprezinta federatia ori confederatia sindicala la care sindicatul ce organizeaza conflictul de interese este afiliat; c) nu a fost condamnata pentru savarsirea infracţiunilor prevăzute la art. 87.  +  Articolul 21Pentru susţinerea punctului de vedere al unităţii conducatorul acesteia, dacă nu participa personal, va desemna printr-o imputernicire scrisa o delegatie compusa din 2-5 persoane care să participe la conciliere.  +  Articolul 22 (1) La data fixata pentru conciliere delegatul Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale verifica imputernicirile delegatilor părţilor şi staruie ca acestia sa actioneze pentru a se realiza concilierea. (2) Sustinerile părţilor şi rezultatul dezbaterilor se consemneaza într-un proces-verbal, semnat de către părţi şi de delegatul Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale. (3) Procesul-verbal se întocmeşte în 3 exemplare, cate unul pentru delegaţii sindicatului reprezentativ sau, după caz, ai salariatilor, pentru conducerea unităţii şi pentru delegatul Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale.  +  Articolul 23În cazul în care, în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la solutionarea revendicarilor formulate, părţile vor definitivă contractul colectiv de muncă, conflictul de interese fiind astfel incheiat.  +  Articolul 24În situaţiile în care acordul cu privire la solutionarea conflictului de interese este numai parţial, în procesul-verbal se vor consemna revendicarile asupra cărora s-a realizat acordul şi cele rămase nesolutionate, împreună cu punctele de vedere ale fiecarei părţi referitoare la acestea din urma.  +  Articolul 25Rezultatele concilierii menţionate la art. 23 şi 24 vor fi aduse la cunoştinţa salariatilor de către cei care au facut sesizarea pentru efectuarea concilierii.  +  Secţiunea a 4-a Medierea conflictelor de interese  +  Articolul 26În cazul în care conflictul de interese nu a fost solutionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale, părţile pot hotari, prin consens, iniţierea procedurii de mediere.  +  Articolul 27 (1) Mediatorii sunt aleşi de comun acord de către părţile aflate în conflict de interese dintre persoanele care au calitatea de mediator. (2) Mediatorii sunt numiti anual de ministrul muncii şi protectiei sociale, cu acordul Consiliului Economic şi Social.  +  Articolul 28 (1) Procedura de mediere a conflictelor de interese se stabileste prin contractul colectiv de muncă incheiat la nivel naţional. (2) Durata medierii nu poate depăşi 30 de zile calculate de la data la care mediatorul ales a acceptat medierea conflictului de interese.  +  Articolul 29Părţile aflate în conflict de interese au obligaţia de a pune la dispoziţie a mediatorului datele necesare pentru indeplinirea misiunii sale. Mediatorul are dreptul sa convoace părţile şi să le ceara relatii scrise cu privire la revendicarile formulate.  +  Articolul 30La incheierea misiunii sale mediatorul are obligaţia sa intocmeasca un raport cu privire la situaţia conflictului de interese, să îşi precizeze parerea cu privire la eventualele revendicari rămase nesolutionate; raportul va fi transmis fiecarei părţi, precum şi Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale.  +  Articolul 31 (1) Pentru activitatea depusa mediatorul va primi un onorariu, stabilit de comun acord între acesta şi părţile aflate în conflict de interese. (2) Onorariul se depune de către părţi la Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale la data începerii procedurii de mediere.  +  Secţiunea a 5-a Arbitrajul conflictelor de interese  +  Articolul 32 (1) Pe întreaga durata a unui conflict de interese părţile aflate în conflict pot hotari prin consens ca revendicarile formulate să fie supuse arbitrajului unei comisii. (2) Hotărârile pronuntate de comisia de arbitraj sunt obligatorii pentru părţi şi completeaza contractele colective de muncă.  +  Articolul 33Comisia de arbitraj se compune din 3 arbitri desemnaţi după cum urmeaza: a) un arbitru, de către conducerea unităţii; b) un arbitru, de către sindicatele reprezentative sau, după caz, de către reprezentantii salariatilor; c) un arbitru, de către Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.  +  Articolul 34Lista cuprinzand persoanele care pot fi desemnate arbitri se stabileste o dată pe an, prin ordin al ministrului muncii şi protectiei sociale, dintre specialistii în domeniul economic, tehnic, juridic şi din alte profesii, cu acordul Consiliului Economic şi Social.  +  Articolul 35 (1) Comisia de arbitraj îşi desfăşoară activitatea de solutionare a conflictului de interese la sediul Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale sau, după caz, la sediul directiei generale de muncă şi protecţie sociala. (2) Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale sau, după caz, directia generală de muncă şi protecţie sociala asigura activitatea de secretariat a comisiei de arbitraj.  +  Articolul 36Procedura de lucru a comisiei de arbitraj se stabileste printr-un regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii şi protectiei sociale şi al ministrului justiţiei, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 37După stabilirea comisiei de arbitraj părţile sunt obligate să depună la aceasta întreaga documentatie privind revendicarile formulate şi susţinerea acestora.  +  Articolul 38 (1) În termen de 3 zile de la primirea documentatiei prevăzute la art. 37 comisia de arbitraj are obligaţia sa convoace părţile şi sa dezbata împreună cu acestea conflictul de interese, pe baza dispoziţiilor legale şi a prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile. (2) Comisia de arbitraj se pronunţă în termen de 5 zile de la data incheierii dezbaterilor printr-o hotărâre irevocabila. (3) Hotărârea motivata se comunică părţilor în termen de 24 de ore de la pronuntare. Sub sancţiunea nulitatii, hotărârea trebuie însoţită de dovezile de convocare a părţilor. (4) Hotărârea comisiei de arbitraj face parte din contractul colectiv de muncă. Începând cu data pronuntarii hotărârii de către comisia de arbitraj conflictul de interese inceteaza.  +  Articolul 39Pentru activitatea desfăşurată în solutionarea unui conflict de interese membrii comisiei de arbitraj primesc un onorariu care se stabileste şi se plateste de către părţile în conflict, în mod egal. În situaţia în care nu se realizează acordul părţilor cu privire la cuantumul onorariului, acesta se stabileste de Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale, ţinându-se seama şi de propunerile părţilor.  +  Secţiunea a 6-a Greva  +  Articolul 40Greva constituie o incetare colectiva şi voluntara a lucrului intr-o unitate şi poate fi declarata pe durata desfăşurării conflictelor de interese, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.  +  Articolul 41 (1) Greva poate fi declarata numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevăzute de prezenta lege şi dacă momentul declanşării a fost adus la cunoştinţa conducerii unităţii de către organizatori cu 48 de ore înainte. (2) Înainte de declanşarea grevei medierea şi arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii numai dacă părţile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.  +  Articolul 42 (1) Hotărârea de a declara greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective. (2) Pentru salariaţii unităţilor în care nu sunt organizate sindicate reprezentative hotărârea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puţin unei pătrimi din numărul salariatilor unităţii sau, după caz, ai subunitatii, compartimentului sau grupului de salariati în care s-a declansat conflictul de interese.  +  Articolul 43Grevele pot fi de avertisment, propriu-zise şi de solidaritate.  +  Articolul 44Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de doua ore, dacă se face cu încetarea lucrului, şi trebuie, în toate cazurile, sa preceada cu cel puţin 5 zile greva propriu-zisa.  +  Articolul 45 (1) Greva de solidaritate poate fi declarata în vederea sustinerii revendicarilor formulate de salariaţii din alte unităţi. (2) Hotărârea de a declara greva de solidaritate poate fi luata, cu respectarea prevederilor art. 42 alin. (1), de către organizaţiile sindicale reprezentative afiliate la aceeasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliat sindicatul organizator. În cazul grevelor de solidaritate prevederile art. 42 alin. (2) nu se aplică. (3) Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi şi trebuie anunţată în scris conducerii unităţii cu cel puţin 48 de ore înainte de data încetării lucrului.  +  Articolul 46 (1) Grevele sunt organizate de sindicatele reprezentative sau, după caz, de reprezentantii salariatilor, care vor stabili şi durata acesteia, cu respectarea prevederilor art. 43-45. (2) Sindicatele reprezentative sau, după caz, reprezentantii aleşi ai salariatilor îi reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, în relatiile cu unitatea, inclusiv în faţa instanţelor judecătorești, în cazurile în care se solicita suspendarea sau încetarea grevei.  +  Articolul 47Pe durata în care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii ori arbitrajului acestia nu pot declara greva.  +  Articolul 48În situaţia în care, după declararea grevei, jumătate din numărul salariatilor care au hotarat declararea grevei renunta la greva, aceasta inceteaza.  +  Articolul 49 (1) Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic şi social ale salariatilor. (2) Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice.  +  Articolul 50 (1) Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe. (2) Pe durata unei greve declansate intr-o unitate pot inceta activitatea şi salariaţii unor subunitati sau compartimente care nu au participat initial la declanşarea conflictului de interese. (3) În situaţiile prevăzute la alin. (2) revendicarile sunt cele formulate la declanşarea conflictului de interese.  +  Articolul 51 (1) Dacă este posibil, salariaţii care nu participa la greva îşi pot continua activitatea. (2) Salariaţii aflati în greva trebuie să se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activităţii de către cei care nu participa la greva.  +  Articolul 52Organizatorii grevei, împreună cu conducerea unităţii au obligaţia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unităţii şi să asigure functionarea continua a utilajelor şi a instalaţiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau pentru sănătatea oamenilor.  +  Articolul 53Pe durata grevei conducerea unităţii nu poate fi împiedicată să îşi desfasoare activitatea de către salariaţii aflati în greva sau de organizatorii acesteia. Conducerea unităţii nu poate incadra salariati care să îl inlocuiasca pe cei aflati în greva.  +  Articolul 54 (1) Participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, nu reprezinta o încălcare a obligaţiilor de serviciu ale salariatilor şi nu poate avea consecinte negative asupra grevistilor sau asupra organizatorilor. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică, dacă greva este suspendata sau declarata ilegala, potrivit art. 56 sau, după caz, art. 60. (3) Pe durata grevei salariaţii îşi mentin toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, cu excepţia drepturilor salariale.  +  Articolul 55Conducerile unităţilor pot solicita suspendarea grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data începerii sau continuarii grevei, dacă prin aceasta s-ar pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor.  +  Articolul 56 (1) Cererea de suspendare se adreseaza curtii de apel în a carei circumscriptie îşi are sediul unitatea şi se solutioneaza în termen de 7 zile de la înregistrare. (2) Hotărârile pronuntate sunt irevocabile.  +  Articolul 57 (1) În timpul grevei organizatorii acesteia continua negocierile cu conducerea unităţii, în vederea satisfacerii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului de interese. (2) În cazul în care organizatorii grevei şi conducerea unităţii ajung la un acord, conflictul de interese este solutionat şi greva inceteaza. (3) Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligaţia prevăzută la alin. (1) atrage raspunderea patrimoniala a acestora pentru pagubele cauzate unităţii.  +  Articolul 58Dacă unitatea apreciaza ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii, ea se poate adresa tribunalului în a cărui circumscriptie îşi are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicita instanţei încetarea grevei.---------------Art. 58 a fost modificat de art. VII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000.  +  Articolul 59Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrării acesteia, şi dispune citarea părţilor.---------------Art. 59 a fost modificat de art. VII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000.  +  Articolul 60 (1) Tribunalul examineaza cererea prin care se solicita încetarea grevei şi pronunţă de urgenta o hotărâre prin care, după caz: a) respinge cererea unităţii; b) admite cererea unităţii şi dispune încetarea grevei ca fiind ilegala. (2) Hotărârile pronuntate de tribunal sunt definitive.---------------Art. 60 a fost modificat de art. VII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000.  +  Articolul 61 (1) Tribunalul şi Curtea de apel solutioneaza cererea sau, după caz, recursul, potrivit procedurii prevăzute pentru solutionarea conflictelor de muncă. (2) În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegala, instantele, la cererea celor interesati, pot obliga persoanele vinovate de declanşarea grevei ilegale la plata unor despăgubiri.---------------Art. 61 a fost modificat de art. VII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000.  +  Articolul 62 (1) În situaţia în care greva s-a derulat pe o durată de 20 de zile, fără ca părţile implicate sa fi ajuns la o înţelegere, şi dacă continuarea grevei ar fi de natura sa afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unităţii poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj. (2) Cererea de arbitrare se adreseaza organelor care au efectuat concilierea conflictului de interese. (3) Procedura de arbitrare a conflictului de interese este cea prevăzută la art. 32-39.  +  Articolul 63Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii şi al instituţiilor şi structurilor din subordinea sau coordonarea acestuia, personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul României, personalul militar şi funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi din instituţiile şi structurile din subordinea sau coordonarea acestuia, personalul militar al Serviciului Roman de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, precum şi alte categorii de personal cărora, prin legi organice, li se interzice exercitarea acestui drept.---------------Art. 63 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 261 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 24 iulie 2007.  +  Articolul 64Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul plecarii în misiune şi până la terminarea acesteia.  +  Articolul 65Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul român.  +  Articolul 66 (1) În unitatile sanitare şi de asistenţa sociala, de telecomunicatii, ale radioului şi televiziunii publice, în unitatile de transporturi pe caile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în unitatile care asigura transportul în comun şi salubritatea localitatilor, precum şi aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, căldură şi apa, greva este permisa cu condiţia ca organizatorii şi conducătorii grevei să asigure serviciile esentiale, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normala, cu satisfacerea necesitatilor minime de viaţa ale comunitatilor locale. (2) Salariaţii din unitatile sistemului energetic naţional, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu condiţia asigurarii a cel puţin unei treimi din activitate, care să nu puna în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor şi care să asigure functionarea instalaţiilor în deplina siguranţa.  +  Capitolul III Modul de solutionare a conflictelor de drepturi  +  Secţiunea 1 Conflictele de drepturi  +  Articolul 67Sunt conflicte de drepturi urmatoarele: a) conflictele în legătură cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă; b) conflictele în legătură cu executarea contractelor colective de muncă.  +  Articolul 68Sunt, de asemenea, considerate conflicte de drepturi urmatoarele: a) conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părţi prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligaţiilor stabilite prin contractul individual de muncă; b) conflictele în legătură cu constatarea nulitatii contractelor individuale sau colective de muncă ori a unor clauze ale acestora; c) conflictele în legătură cu constatarea încetării aplicarii contractelor colective de muncă.  +  Articolul 69Nu sunt considerate conflicte de drepturi, în sensul prezentei legi, conflictele dintre unitatile şi persoanele care presteaza diferite activităţi acestora, în temeiul altor contracte decat contractul individual de muncă.  +  Secţiunea a 2-a Procedura de solutionare a conflictelor de drepturi  +  Articolul 70Conflictele de drepturi se solutioneaza de către instantele judecătorești.  +  Articolul 71Instantele judecătorești competente sa judece cereri referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se stabilesc prin lege.  +  Articolul 72Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se adreseaza instanţei judecătorești competente în a carei circumscriptie îşi are sediul unitatea.  +  Articolul 73Cererile pot fi formulate de cei ale caror drepturi au fost incalcate, după cum urmeaza: a) masurile unilaterale de executare, modificare suspendare sau incetare a contractului de muncă, inclusiv deciziile de imputare sau angajamentele de plată a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a luat cunoştinţa de măsura dispusa; b) constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de muncă poate fi ceruta de părţi pe întreaga perioadă în care contractul respectiv este în fiinta; c) constatarea încetării unui contract colectiv de muncă poate fi ceruta până la incheierea unui nou contract colectiv de muncă; d) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi cerute de salariati în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.  +  Articolul 74 (1) Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se judeca în regim de urgenta. (2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile. (3) Părţile sunt legal citate, dacă citatia le-a fost inmanata cel puţin cu o zi inaintea judecarii.  +  Articolul 75În cazul în care sunt contestate măsuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligaţia ca, până la prima zi de infatisare, să depună dovezile în baza cărora a luat măsura respectiva.  +  Articolul 76La prima zi de infatisare, înainte de intrarea în dezbateri, instanţa are obligaţia de a incerca stingerea conflictului de drepturi prin impacarea părţilor.  +  Articolul 77 (1) În cazul în care judecata continua, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgenta al judecarii conflictelor de drepturi. (2) Instanţa poate să decada din beneficiul probei admise partea care intarzie nejustificat administrarea acesteia.  +  Articolul 78 (1) Hotărârile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile. (2) În situaţii deosebite pronuntarea poate fi amanata cel mult două zile.  +  Articolul 79 (1) Hotărârile instanţei de fond sunt definitive. (2) Hotărârile motivate ale instanţei de fond se redacteaza şi se comunică părţilor în termen de cel mult 15 zile de la pronuntare.  +  Articolul 80Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotărârii pronuntate de instanţa de fond.  +  Articolul 81 (1) În caz de admitere a recursului, instanţa va judeca în fond cauza. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în urmatoarele situaţii: a) solutionarea cauzei de instanţa de fond s-a facut cu incalcarea prevederilor legale referitoare la competenţa; b) judecata în fond a avut loc în lipsa părţii care nu a fost legal citata.  +  Articolul 82Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a conflictelor de drepturi se completeaza în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedura civila.  +  Capitolul IV Raspunderea juridica pentru incalcarea unor prevederi legale  +  Articolul 83Neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile calculate de la data cererii de executare adresate unităţii de partea interesata constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni ori cu amendă.  +  Articolul 84Neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive privind reintegrarea în munca a unui salariat constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an ori cu amendă.  +  Articolul 85Raspunderea pentru savarsirea infracţiunilor prevăzute la art. 83 şi 84 revine persoanelor care aveau obligaţia de a dispune plata salariilor sau, după caz, reintegrarea salariatului respectiv.  +  Articolul 86 (1) În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 83 şi 84 actiunea penala se pune în miscare la plangerea persoanei vatamate. (2) Impacarea părţilor inlatura raspunderea penala.  +  Articolul 87Declararea grevei de către organizatori, cu incalcarea condiţiilor prevăzute la art. 50 alin. (1) sau la art. 63-66, constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă, dacă fapta nu intruneste elementele unei infractiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsă mai grava.  +  Articolul 88 (1) Fapta persoanei care, prin amenintari ori prin violente, împiedica sau obliga un salariat sau un grup de salariati sa participe la greva sau sa munceasca în timpul grevei, constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, dacă fapta nu a fost savarsita în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerata infractiune. (2) Prevederile alin. (1) se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Contraventiile prevăzute la alin. (1) se constata şi se sancţionează de persoanele stabilite prin ordin al ministrului muncii şi protectiei sociale. (4) Nerespectarea prevederilor art. 52 atrage raspunderea materiala, contraventionala, civila sau penala, după caz, dacă faptele savarsite în timpul grevei atrag aceasta raspundere.------------*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogata de alin. (2) al art. 51 din ORDONANTA nr. 2 din 12 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 410 din 25 iulie 2001.  +  Capitolul V Dispozitii finale  +  Articolul 89Toate actele de procedura intocmite potrivit dispoziţiilor prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru judiciar.  +  Articolul 90Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2000.  +  Articolul 91Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 15/1991 pentru solutionarea conflictelor colective de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 11 februarie 1991, art. 174-179 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 10/1972*), publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, precum şi orice alte dispozitii contrare.--------------Codul muncii aprobat prin Legea nr. 10/1972 a fost abrogat de alin. (2) al art. 298 din LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 5 februarie 2003.Această lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 19 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,ANDREI IOAN CHILIMANAceastă lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 19 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.PRESEDINTELE SENATULUIPETRE ROMAN--------