NORMATIV din 28 aprilie 2006pentru asigurarea indeplinirii cerințelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena*)
EMITENT
  • MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 484 bis din 5 iunie 2006



    __________ Notă *) Aprobat de Ordinul nr. 321 din 28 aprilie 2006 privind aprobarea Normativului pentru asigurarea indeplinirii cerințelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena  +  Capitolul 1 DATE ŞI CONSIDERATII GENERALE INTRODUCTIVE1.1. OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE1.1.1. Prezentul Normativ departamental cuprinde condiţiile minime, obligatorii, care trebuie aplicate la exploatarea instalaţiilor tehnologice în care se produce acetilena din carbid, sau se utilizeaza acetilena, pentru asigurarea indeplinirii cerințelor de calitate privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu.1.1.2. Normativul se aplică atât la instalatiile tehnologice noi cat şi la dezvoltari ale instalaţiilor tehnologice existente. De asemenea, se aplică şi pentru depozitele de acetilena şi carbid, precum şi pentru bazinele (batalurile) de namol de carbid din cadrul lucrărilor de organizare de santier ai agentilor economici de constructii montaj.Normativul nu se aplică generatoarelor mobile pentru acetilena din carbid destinate sudurii autogene sau altor scopuri.1.1.3. Proiectantul de specialitate este obligat sa includa în proiectele pe care le elaboreaza masurile tehnice, organizatorice şi de echipare şi dotare cu mijloace tehnice pentru exploatare în condiţii de siguranţă şi de securitate la incendiu a instalaţiilor tehnologice respective.1.1.4. Domeniul de presiuni pentru care se aplică normativul este: a) 3,0 bar, presiune maxima absoluta, pentru acetilena cu o concentraţie mai mare de 25% (în volume) şi cu condiţia ca proportia totala de hidrocarburi acetilenice superioare sa nu depăşească 1,2% volume, suma continutului de diacetilenă şi vinilacetilena sa nu depăşească 0,5% volume, conţinutul de oxigen să fie sub 1% volume; b) Instalatiile tehnologice pentru imbutelierea acetilenei concentrate la presiuni de maxim 25 bar (efectiv) în butelii de otel cu acetona în masa poroasa, precum şi în bateriile de butelii cu acetilena dizolvata sub presiune.1.1.5. Pentru cazurile care nu se încadrează în domeniul de aplicare al normativului, prevederile din aceasta reglementare pot fi folosite numai cu caracter orientativ.1.1.6. Pentru fiecare instalatie tehnologica, vor trebui intocmite, de proiectant, instrucţiuni (norme) generale de operare. Acestea vor fi detaliate, pe locuri de muncă, de către conducerea agentului economic, care va face instructajul personalului din instalatie, personal care va trebui sa cunoasca proprietăţile acetilenei şi pericolele pe care aceasta le prezinta, precum şi masurile de prevenire a cauzelor care ar putea conduce la incendii şi explozii.1.1.7. În vederea respectarii cerințelor de calitate legale specifice lucrărilor de montaj dotari tehnologice industriale, pentru fazele de proiectare, execuţie şi exploatare este obligatorie:a. elaborarea documentatiei tehnice privind analiza riscurilor tehnic/tehnologic şi de incendiu; se utilizeaza procedurile şi metodele recomandate în standardul SR EN 1050-2000 (Securitatea masinilor. Principii pentru aprecierea riscului);b. verificarea proiectelor pentru lucrarile de montaj şi a documentatiilor tehnice privind analiza riscurilor de către verificatori de proiecte atestati de Ministerul Economiei şi Comerţului;c. urmarirea executarii lucrărilor de montaj prin responsabili tehnici cu execuţia atestati de către Ministerul Economiei şi Comerţului;d. expertizarea instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice specifice producerii sau utilizarii acetilenei, după caz, de către experti tehnici atestati de Ministerul Economiei şi Comerţului.1.1.8. Prevederile din prezentul normativ nu se substituie celor din alte reglementari şi acte normative, referitoare la tehnica securitatii, protectia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor, ci le completeaza cu măsuri specifice pentru acetilena. Ca urmare, prevederile din aceste acte normative se vor aplica şi ele, în măsura în care sunt aplicabile instalaţiilor tehnologice în cauza, ţinându-se seama de toate substantele care intervin în proces şi de condiţiile de lucru.1.1.9. Pentru asigurarea funcţionarii în condiţii de siguranţă a instalaţiilor care produc sau utilizeaza acetilena, la punerea în functiune şi pe timpul exploatarii acestora, detinatorii şi utilizatorii sunt obligati să respecte prevederile prescriptiilor tehnice - Colectia ISCIR, astfel:a. recipientele sub presiune şi conductele sub presiune aferente instalaţiilor de producere, stocare şi imbuteliere acetilena, în măsura în care din punct de vedere al parametrilor de functionare - presiune, volum, diametru se încadrează în prevederile prescriptiilor tehnice PT C4/1 (Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune) respectiv PT C6 (Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea conductelor metalice pentru fluide), vor fi puse în functiune numai după autorizarea de către ISCIR INSPECT;b. dispozitivele de siguranţă - supape de siguranţă şi membrane de rupere care echipeaza instalatiile şi echipamentele supuse prescriptiilor tehnice menţionate în aliniatul precedent, trebuie să indeplineasca şi prevederile prescripţiei tehnice PT C7 (Cerinţe tehnice privind montarea, utilizarea, repararea, verificarea, scoaterea din uz şi casarea dispozitivelor de siguranţă);c. în cazul instalaţiilor şi echipamentelor noi, care produc şi utilizeaza acetilena, se respecta condiţiile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducerea pe piaţa a echipamentelor sub presiune;d. agentii economici care deţin şi/sau utilizeaza instalaţii tehnologice pentru imbutelierea acetilenei sub presiune în butelii din otel cu acetona în masa poroasa şi care efectueaza activităţi de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz şi casare a acestora trebuie să fie autorizati de ISCIR INSPECT conform prevederilor prescripţiei tehnice PT C5 (Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune);e. buteliile şi bateriile de butelii în care se imbuteliaza acetilena trebuie să corespunda prevederilor prescripţiei tehnice PT C5;f. în cazul buteliilor şi bateriilor de butelii noi, în care se imbuteliaza acetilena, se respecta prevederile Hotărârii de Guvern nr. 941/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa şi utilizare repetata a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificările şi completările ulterioare.1.2. PROPRIETĂŢILE ACETILENEI1.2.1. Proprietăţile fizice   -  Formula CH - CH                                      -  Greutate moleculara: 26;Stare de agregare: gaz incolor, miros slab eterat când este pura, acetilena tehnica are un miros caracteristic datorat impuritatilor pe care le contine;Acetilena este solubila în apa, benzina, acetona şi de asemenea în alte lichide folosite ca solventi selectivi (N-metilpirolidona, dimetil formamida, amoniac lichid);În apa solubilitatea acetilenei scade relativ repede o dată cu cresterea temperaturii.Principalele proprietăţi fizice ale acetilenei sunt:
        - greutatea specifică: 1,16 kg/Nmc;
        - căldură specifică la presiune constanta: 1,756 kJ/kg.K;
        - căldură specifică la volum constant: 1,358 kJ/kg.K;
        - temperatura critica: 35,9°C;
        - presiunea critica: 61,6 bar; (abs.);
        - temperatura de autoaprindere: 302°C;
        - temperatura de condensare la 760 mmHg: -83°C;
        - solubilitatea la 15°C şi 760 mmHg:
    În apa 1,15 Ndmc/dmc
    În benzina 5,70 Ndmc/dmc
    În acetona 23,00 Ndmc/dmc
    În apa solubilitatea acetilenei scade, relativ repede, cu cresterea temperaturii, astfel:
    Temperatura Solubilitatea acetilenei
    La 0°C 1,75 Ndmc/dmc
    La 10°C 1,31 Ndmc/dmc
    La 20°C 1,03 Ndmc/dmc
    La 30°C 0,84 Ndmc/dmc
    La 40°C 0,65 Ndmc/dmc
    La 50°C 0,50 Ndmc/dmc
    La 60°C 0,37 Ndmc/dmc
    La 70°C 0,25 Ndmc/dmc
    La 80°C 0,15 Ndmc/dmc
    La 90°C 0,05 Ndmc/dmc
    1.2.2. Proprietăţi importante din punct de vedere al masurilor de tehnica a securitatii şi protecţie a muncii1.2.2.1. Formarea hidratului explozivÎn contact cu apa şi în anumite condiţii de presiune şi temperatura, acetilena formeaza un hidrat solid cristalin cu caracter exploziv, dar numai la presiuni mai ridicate şi la temperaturi mai scazute decat cele indicate în tabelul următor:
    Presiune bar (abs) 5,7 6 8 10 12 15 20 25 30
    Temperatura °C 0 2 4 6 8 10 12 15,5 16
    1.2.2.2. Stabilitatea, explozii-detonatiiAcetilena fiind o hidrocarbura nesaturata, cu tripla legătură, în anumite condiţii se poate descompune în elemente, reactie puternic exoterma şi odata amorsata decurge cu viteza foarte mare (exploziv).   -  HC - CH ---> 2C + H(2) + 54 Kcal (căldură de descompunere calculată la 25°C).     -Căldură degajata are ca efect ridicarea considerabila a temperaturii, mai ales la volum constant (vase închise), caz în care temperatura creşte cu cca. 3000°C, iar presiunea creşte şi ea (de cca. 11 ori presiunea initiala absoluta a acetilenei 100%).În cazurile în care concentraţia acetilenei este mica, temperatura şi presiunea după descompunerea exploziva, vor fi şi ele mai mici, putand fi calculate în functie de proportia componentilor din amestec, de caldurile lor specifice şi de caldurile tuturor reactiilor care au loc.În mod normal, acetilena concentrata se descompune în absenta oxigenului, începând de la temperatura de 500°C, dar în contact cu anumiti oxizi metalici (Fe, Cu, Al) descompunerea poate începe la temperaturi mai joase (240°C).Experimentarile efectuate au aratat ca, la o presiune absoluta mai mica de 1,4 bar şi la o temperatura sub 35°C, acetilena concentrata nu se descompune nici sub actiunea unei scantei electrice.Descompunerea se poate produce totusi sub actiunea unor factori mai puternici de amorsare, ca de exemplu: anumite reactii violente, ridicari accidentale de temperatura, unde de soc.La presiune absoluta de peste 1,4 bar, descompunerea C(2)H(2) se poate amorsa sub actiunea unei scantei electrostatice, a unei capse detonante.În anumite circumstanţe, acetilena se poate descompune cu detonatie, caz în care viteza de descompunere şi propagare este mult mai mare decat în cazul descompunerii explozive, iar presiunea care se dezvolta atinge valori considerabile, ce nu pot fi calculate exact datorita undei de soc.Descompunerea cu detonatie se poate produce numai în condiţii cu totul deosebite (amorsari foarte puternice, amestecuri cu oxigen concentrat, volume mari de acetilena uscata, presiune initiala ridicata, conducte cu diametre mari, lungi şi fără opritoare de explozie).1.2.2.3. Amestecuri exploziveAcetilena formeaza amestecuri explozive cu oxigenul, cu aerul, precum şi cu gaze cu care reactioneaza usor (clor, vapori de brom).Limitele de explozie sunt mult mai largi decat la oricare alta substanţa.Astfel, în amestec cu aerul, la presiune normala, limita inferioara de explozie este de 1,5%, iar cea superioara de 81% (volum).Presiunile care se dezvolta în caz de explozie a amestecurilor acetilena-aer sunt de peste 12 ori mai mari decat presiunea initiala absoluta. În cazul amestecurilor acetilena-oxigen, explozia se poate transforma în detonatie, cu cresterea considerabila a presiunii.1.2.2.4. Efectul diluantilorExperimental, s-a constatat ca prezenta vaporilor de apa diminueaza tendinta de descompunere exploziva a acetilenei. Astfel, un continut de 4,5% vol. vapori de apa are ca efect cresterea presiunii limita, sub care acetilena nu se mai poate descompune exploziv, la 2,5 bar (presiune absoluta).De asemenea în cazul diluarii acetilenei cu alte gaze cu care nu reactioneaza [azot, CO, CO(2), H(2), CH(4)] posibilitatea descompunerii explozive se reduce pe măsura diluarii, respectiv se mareste presiunea (initiala) la care descompunerea exploziva poate avea loc. Când concentraţia acetilenei este mai mica de 25% în volume (restul fiind N(2), H(2), CH(4), şi alte hidrocarburi saturate), la presiuni sub 30 bar şi la temperaturi sub 100°C, descompunerea exploziva a acetilenei nu mai poate fi amorsata nici cu o scanteie puternica.1.2.2.5. Formarea acetilurilor cu unele metaleAcetilena reactioneaza cu sarurile unor metale (cupru, argint) în solutii apoase formand acetiluri metalice. Acetilurile, care se pot forma şi prin contactul direct al acetilenei umede cu aceste metale, sau cu aliajele lor, sunt substante foarte instabile care pot exploda prin simpla lovire, amorsand descompunerea exploziva şi a acetilenei.Ca urmare metalele menţionate nu pot fi utilizate la confectionarea utilajelor şi conductelor care vin în contact cu acetilena.1.2.2.6. Efectul impuritatilorAcetilena din carbid contine de regula, în momentul producerii ei impuritati:- hidrogen sulfurat;- hidrogen fosforat;- hidruri de siliciu;în concentratii mici.Aceste impuritati nu au o influenţa sesizabila asupra stabilitatii acetilenei. Spalarea cu apa este în mod normal suficienta, dacă se utilizeaza carbid care produce acetilena de concentraţie min. 98%.În toate cazurile, impuritatile cele mai temute, atât din punct de vedere al pericolului pe care îl prezinta, cat şi din cauza ca afectează calitatea acetilenei sunt hidrocarburile acetilenice superioare (diacetilenă, vinil şi metilacetilena, etc.) care sunt mult mai instabile decat acetilena. Astfel vinilacetilena se poate descompune exploziv, chiar la presiuni mai mici decat presiunea atmosferica, începând de la 0,4 bar abs., iar diacetilenă, la presiunea de 0,2 bar abs. Acetilenele superioare gazoase se pot descompune exploziv, chiar atunci când concentraţia lor (în amestec cu alte gaze practic inerte) este de numai 15%*1). În stare lichefiata, acetilenele superioare explodeaza la cel mai mic soc formand polimeri solizi care se pot depune în anumite puncte ale instalatiei, sunt foarte instabili şi explozivi, mai ales în stare uscata.___________*1) În toate cazurile în care nu se specifică altfel, concentratiile gazelor sunt date în procente volumetrice.Ca urmare acetilena, produs finit pentru imbuteliere, consum, trebuie să fie purificata de aceste impuritati. În anumite faze ale procesului tehnologic, respectiv puncte ale instalatiei, aceste impuritati pot atinge, însă, concentratii periculoase de care trebuie să se tina seama.
     +  Capitolul 2 TEHNOLOGIE ŞI MONTAJ2.1. CONSIDERATII PRELIMINARE2.1.1. La elaborarea proceselor tehnologice pentru producerea, respectiv utilizarea acetilenei, trebuie, ca în afara scopului principal de productie, să se urmareasca asigurarea funcţionarii în deplina siguranţa a instalatiei tehnologice respective ţinându-se seama de proprietăţile acetilenei şi de pericolele specifice pe care le prezinta.2.1.2. Principalele probleme de tehnica securitatii şi protectia muncii care trebuie rezolvate prin procesul tehnologic insusi constau în primul rand în eliminarea situaţiilor favorabile descompunerii acetilenei şi producerii exploziilor.2.2. INSTALATII DE ACETILENA DIN CARBID2.2.1. Prevederile din acest subcapitol se referă exclusiv la instalatiile tehnologice cu generatoare de acetilena din carbid, de tip umed (carbid în apa), stabile, de presiune joasa (sub 0,2 bar)*), cu functionare continua.___________ Notă *) În toate cazurile în care nu se specifică altfel, presiunile indicate sunt efective (suprapresiuni).2.2.2. Alimentarea generatorului se va face numai cu carbid de granulatie prevăzută în proiect şi în cantitati corespunzătoare capacităţii stabilite în proiect.2.2.3. Pe conducta de iesire a acetilenei, din fiecare generator, se va prevedea cate un inchizator hidraulic cu un singur sens de curgere pentru ca acetilena sa nu poata circula în sens contrar, din conducta colectoare (comuna pentru mai multe generatoare) inspre generator.Se va prevedea, de asemenea, şi cate un robinet pentru izolarea fiecarui generator, în caz de interventii, sau de opriri mai indelungate.Inaintea oricărui organ de inchidere, se va monta, în derivatie, o supapa de siguranţă hidraulica, cu garda hidraulica corespunzătoare presiunii maxime admise în generator.Acetilena iesita prin supapa poate să fie evacuata direct în atmosfera, printr-o conducta mai înaltă decat oricare alt punct al instalatiei tehnologice (inclusiv cladirile), numai atunci când cantitatile evacuate sunt atât de mici, încât sa nu prezinte nici un pericol. În caz contrar, evacuarea se va face la o facla. În orice caz, va trebui să se intervina cat mai urgent pentru a se pune capat unei astfel de situaţii. În acest scop, se vor prevedea semnalizari şi instrucţiuni corespunzătoare.2.2.4. Evacuarea namolului de carbid se va face fie direct la batalurile de slam, fie într-un bazin intermediar (situat în afara şi în imediata vecinatate a halei generatoarelor) şi din acesta (prin pompare), la batalurile de slam sau în silozuri speciale, de unde slamul este transportat cu autocisternele. În ambele cazuri, până la ieşirea din hala generatoarelor, circulatia namolului se va face numai prin conducte închise, pentru a se evita degajarea acetilenei şi formarea amestecurilor explozive (cu aerul). În exterior, transportul slamurilor se poate face fie prin conducte închise, fie prin canale bine aerisite (deschise, sau acoperite cu gratare) astfel încât sa nu fie posibila formarea amestecurilor explozive în canale. Evacuarea prin canale deschise este admisa numai dacă acetilena ce se mai poate degaja (din slam) nu afectează siguranţa obiectelor invecinate.2.2.5. Generatoarele de acetilena din carbid, precum şi inchizatoarele şi supapele hidraulice, vor fi amplasate în hale închise, fără etaj şi fără alte functiuni. Dacă generatoarele sunt inalte şi au nevoie de acces tehnologic la mai multe nivele, pentru fiecare dintre acestea, se vor construi platforme, care nu se considera etaje, hala fiind libera de la pardoseala până la plafonul acoperisului, fără plansee care să creeze etaje separate.Platformele de acces tehnologic vor trebui să fie usor accesibile şi usor de evacuat, iar hala va avea cel puţin o usa cu deschiderea în exterior.2.2.6. Desfacerea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) când capacitatea instalatiei este mai mare de 50 Nmc^3/h, se va face intr-o camera separata de hala generatoarelor. Pentru desfacere, se vor folosi scule antiscantei din materiale care nu sunt interzise la contactul cu acetilena.2.2.7. Sectia de purificare a acetilenei se amplaseaza în încăperi, cu respectarea condiţiilor prevăzute de la capitolul 8. Pentru instalatiile tehnologice cu capacitati mari (de peste 100 Nm^3/h) instalatiile de purificare pot fi montate în aer liber, cu asigurarea condiţiilor de evitare a inghetului.2.2.8. Instalatiile tehnologice de acetilena din carbid trebuie prevăzute cu un manometru cu sistem de alarma la scaderea presiunii în conducta de alimentare cu apa, care va intrerupe alimentarea cu carbid a generatorului.2.2.9. Pentru fiecare instalatie trebuie analizat procesul tehnologic (şi schema respectiva), din punct de vedere al tehnicii securitatii, protectiei muncii precum şi prevenirii incendiilor şi exploziilor, urmarindu-se, în special dacă:a. au fost evitate condiţiile favorabile producerii unor explozii, sau altor evenimente negative şi, în caz ca acest lucru nu este pe deplin posibil, dacă au fost prevăzute măsuri speciale satisfăcătoare, pentru eliminarea pericolelor şi pentru limitarea efectelor unor eventuale fenomene nedorite;b. este asigurata menţinerea parametrilor de operare în limite nepericuloase, prin reglaje automate, sisteme de prealarma şi interblocari;2.2.10. Toate instalatiile tehnologice trebuie să fie racordate la o sursa de azot, necesar pentru purjari, cu debit suficient în raport cu capacitatea instalatiei.Se prevad purjari în urmatoarele cazuri mai importante:a. înainte de punerea în functiune a instalatiei, în scopul evacuarii aerului (inertizare). Purjarea se face până ce concentraţia oxigenului scade sub 3%;b. după oprirea instalatiei tehnologice pentru interventii, sau pentru perioade mai mari de timp (care se stabilesc de la caz la caz, prin instrucţiuni) purjarea se face până când conţinutul de acetilena în azotul evacuat, scade sub 1%;c. înainte de intrarea personalului în oricare din spatiile închise ale instalatiei tehnologice, se va purja şi cu aer, până ce concentraţia oxigenului ajunge la minimum 18%.Punctele de introducere şi de evacuare ale azotului, respectiv a aerului, pentru purjari vor fi stabilite judicios, pentru a se evita formarea unor zone stagnante, în care ar putea rămâne oxigen, respectiv acetilena în concentratii periculoase.2.2.11. Racordurile la sursele de azot (respectiv de aer) pentru purjari vor fi astfel realizate încât să fie exclusa posibilitatea unor impurificari reciproce, chiar dacă robinetele respective nu ar inchide perfect. Pentru purjarile cu aer se recomanda racorduri (solutii) provizorii, adecvate.2.2.12. Toate instalatiile tehnologice pentru producerea acetilenei vor trebui să aibă un rezervor tampon de acetilena, de capacitate suficienta, pentru compensarea diferentelor temporare dintre producţia şi consumul de acetilena, pentru a nu fi necesare modificari bruste ale regimului de lucru, sau esapari de acetilena, direct în atmosfera.2.2.13. Rezervorul tampon va consta, obligatoriu, dintr-un gazometru umed (cu bazin de apa) care poate fi legat, la conducta de acetilena, fie în serie, fie în derivatie. Gazometrele se pot amplasa în aer liber sau în încăperi.2.2.14. Pe conductele de legătură, la şi de la gazometru, vor mai trebui prevăzute dispozitive de inchidere totala (robinete) care să permită izolarea gazometrului în caz de nevoie. Se exceptează de la aceasta prevedere racordul cu cosul de dispersie pe care în loc de robinet se va prevedea un inchizator hidraulic.În anumite cazuri, când ar fi necesară izolarea prompta a gazometrului, acesta se va echipa şi cu dispozitive de inchidere hidraulica rapida prin inundare cu apa. În ambele cazuri, pentru o cat mai mare siguranţa, se recomanda ca inundarea inchizatoarelor hidraulice să se faca cu apa din bazinul gazometrului printr-un ventil cu telecomanda sau cu comanda automata de tipul "normal inchis".În toate cazurile se vor prevedea măsuri adecvate pentru ca:a. apa de inundare sa nu depăşească nivelul necesar;b. închiderea hidraulica să se menţină până la interventia operatorului anume autorizat;c. nivelul apei în bazinul gazometrului sa nu poata scadea sub nivelul minim admisibil, care va trebui indicat în proiect.2.2.15. Condiţiile tehnice privind gazometrele de acetilena se referă la:a. gazometrele trebuie asigurate prin măsuri adecvate (sisteme de prealarma, interblocari automate, preaplin pentru gaze) contra depasirii nivelului maxim al clopotului pentru ca acetilena sa nu scape necontrolat în atmosfera, barbotand prin apa din bazin;b. gazometrele trebuie protejate prin sisteme de prealarma şi interblocari adecvate contra depasirii nivelului minim admisibil, caz în care pericolul este deosebit de mare (turtirea clopotului, explozie).2.2.16. Pentru a se exclude posibilitatea patrunderii aerului şi formarea amestecurilor explozive, în instalatiile tehnologice de acetilena, nu se admite, în genere, să se opereze la presiuni inferioare presiunii atmosferice (vid parţial) şi pentru ca sa nu se poata produce depresiuni, în mod accidental, se vor prevedea măsuri adecvate de prealarmare şi interblocare automata, la scaderea suprapresiunii sub o anumita valoare (dinainte prescrisa). În punctele în care scaderea accidentala a presiunii ar fi posibila.2.2.17. Utilajele tehnologice, conductele şi armaturile amplasate în aer liber, în care intervine apa şi, deci, sunt expuse inghetului, vor trebui protejate în mod corespunzător, după caz, prin izolatie termica, cofrete incalzite, incalzire cu abur, robinete de golire completa a apei.2.2.18. Pompele pentru diferite lichide vor fi astfel montate, încât sa lucreze inecat, spre a se exclude posibilitatea aspirarii aerului (prin presetupe).2.2.19. Utilajele de ridicare şi transport, montate şi/sau utilizate în incaperile în care sunt posibile scapari de acetilena (macarale, grinzi rulante, electrocare, s.a.) vor trebui să fie executate şi garantate pentru mediul cu pericol de explozie (a se vedea şi cap.).2.2.20. La instalatiile de capacitate redusa (sub 100 Nmc/h), purjarile pot fi facute direct în atmosfera, printr-o conducta cat mai înaltă (cos de dispersie), în cazurile în care acetilena purjata este în cantitati atât de mici încât nu poate constitui un pericol pentru instalatiile (obiectele) din apropiere.2.2.21. În legătură cu articolul 2.2.10 se face precizarea ca, azotul pentru purjari poate fi luat din butelii de otel (la presiunea de 150 bari), printr-un reductor corespunzător de presiune.2.2.22. La alimentarea cu carbid care se face intermitent, în timp ce generatorul continua sa debiteze acetilena, va trebui purjata numai camera intermediara, care, în timpul alimentarii se izoleaza de camera de reactie.2.3. INSTALATII TEHNOLOGICE PENTRU IMBUTELIEREA ACETILENEI SUB PRESIUNE, IN BUTELII DE OTEL CU ACETONA IN MASA POROASA2.3.1. Acetilena, produsa din carbid, ce urmeaza a fi comprimata şi imbuteliata, trebuie să fie de concentraţie minima de 98% şi un continut de oxigen de max 0,2%. După comprimare şi înainte de introducerea în butelii acetilena trebuie uscata până la un continut de max. 0,5 0/00 vapori de apa, pentru a nu dilua acetona, scazand astfel capacitatea de dizolvare.2.3.2. La imbutelierea acetilenei, se vor respecta urmatoarele:a. presiunea la imbuteliere nu trebuie să depăşească presiunea admisibila înscrisă pe ogiva buteliilor;b. temperatura buteliilor, în timpul umplerii, nu trebuie să depăşească 40°C; în caz de tendinta de depasire a acestei valori, se va intrerupe introducerea acetilenei în buteliile respective şi, la nevoie, se va folosi instalatia de stropire cu apa de racire;c. la sfârşitul operaţiei de imbuteliere, temperatura buteliilor nu trebuie să fie, în nici un caz, mai mica decat valoarea indicată în tabelul 2 (în functie de presiunea finala la care s-a facut imbutelierea);
    Presiunea (bar) 7 8 9 10,5 12 14 16 18 20 22,5
    Temperatura (°C) -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35
    d. se recomanda ca, după ce presiunea maxima de imbuteliere a fost atinsa, să se intrerupa introducerea acetilenei, timp de cateva ore (buteliile ramanand racordate), pentru a lua temperatura camerei şi pentru a se desavarsi dizolvarea acetilenei (în acetona din masa poroasa), după care, dacă presiunea în butelii a scăzut, se va relua introducerea acetilenei, până se atinge, din nou, presiunea maxima admisa la imbuteliere.2.3.3. Compresorul de acetilena va trebui sa corespunda prevederilor de la cap. 3.2.3.4. Cele doua secţiuni principale ale unei instalaţii pentru imbutelierea acetilenei (purificarea, dacă este necesară, comprimarea, bateria de uscare precum şi statia de imbuteliere propriu zisa) se vor amplasa în încăperi închise, vecine, despartite prin pereti rezistenti la explozie, incorporate intr-o cladire separata, distantata de celelalte obiecte sau, după caz, comasate cu alte sectii, cu condiţia realizării de pereti rezistenti la explozie pe laturile comune. Aceasta măsura este neaparat necesar, atât din motive de siguranţă şi supraveghere, cat şi pentru a se evita lichefierea acetilenei în conducte (în anotimpurile reci). Sectia de purificare a acetilenei din carbid poate fi amplasata şi în aer liber, caz în care vor trebui luate măsuri adecvate pentru evitarea inghetarii apei în conducte şi infundarii acestora.2.3.5. Statia de încărcare va fi organizata pe mai multe linii (conducte) de distribuţie astfel încât în timp ce pe una, sau mai multe linii, se comprima acetilena în butelii, pe alta linie (linii) să se poată decupla buteliile pline, respectiv să se cupleze, în locul lor, alte butelii goale.Numărul liniilor şi al buteliilor de pe o linie se va determina în functie de capacitatea şi de regimul de lucru al instalatiei.Se recomanda cel puţin 3 linii principale, fiecare cu cate 3 linii secundare, cu maximum 60 de butelii.Între linii, se vor asigura spatiile necesare pentru manipularea buteliilor şi efectuarea tuturor operaţiilor, în condiţii de siguranţă deplina.2.3.6. Condiţiile de baza ce trebuie respectate la imbutelierea acetilenei sunt:a. numărul buteliilor ce se incarca simultan trebuie să fie corelat cu capacitatea compresoarelor astfel încât sa nu se produca incalziri periculoase, peste maximum 40°C (de regula, sa revina fiecarei butelii, pe o ora, cel mult 1/8 din capacitatea compresoarelor);b. buteliile ce se incarca simultan să aibă, de la inceputul operaţiei de imbuteliere, aceeasi presiune, care va creşte treptat până la presiunea finala de umplere;c. în principiu, se vor imbutelia butelii cu aceeasi presiune nominala de umplere. Dacă aceasta condiţie nu poate fi indeplinita, nu se va depăşi presiunea nominala cea mai mica.2.3.7. Racordurile de la liniile de distribuţie la butelii se vor realiza cu conducte flexibile de diametru cat mai mic [D(i) ≤ 4 mm], din otel, sau cauciuc (care trebuie să corespunda prevederilor de la cap. 4) şi vor fi prevăzute cu robinete de izolare (inchidere), cate unul pentru cel mult 3 butelii, precum şi cu un dispozitiv (ventil) de retinere, care să impiedice circulatia acetilenei în sens invers, din butelii în conducta de alimentare, în cazul scaderii presiunii în aceasta conducta.2.3.8. Atât conducta principala, de la compresor, cat şi conductele fiecarei linii (principale şi secundare), vor trebui prevăzute cu cate: un robinet de inchidere (izolare) şi un robinet pentru degajarea presiunii, printr-o conducta de evacuare.Robinetele de izolare şi de depresurizare (cu actionare manuala) vor fi amplasate astfel încât să poată fi usor accesibile şi usor de manevrat.Ventilele de retinere vor trebui revizuite şi curatate cel puţin o dată pe an.2.3.9. Conducta generală de acetilena comprimata va fi prevăzută cu:a. un opritor de descompunere detonativă a acetilenei;b. o supapa de siguranţă reglata la presiunea maxim admisibila de lucru, care va trebui să fie revizuita cel puţin o dată pe an;c. un manometru, pe care presiunea maxima admisibila va fi marcată cu rosu.2.3.10. Evacuarea acetilenei se va face, în toate cazurile, printr-o conducta de dispersie, cu opritoare de flacara şi cu deschiderea astfel situata şi amenajata, încât să se evite orice pericol.În cazul în care cantitatile de acetilena evacuata sunt mari şi, ţinându-se seama şi de obiectele invecinate, ar putea prezenta pericole, evacuarea se va face la o facla.2.3.11. Incaperea pentru încărcarea buteliilor va avea cel puţin două iesiri directe spre exterior şi va fi prevăzută cu o instalatie locala de stropire cu apa, pentru racirea buteliilor, în situaţiile în care datorita caldurii de dizolvare a acetilenei în acetona, temperatura buteliilor ar putea atinge şi depăşi 40°C, precum şi cu o instalatie generală cu pulverizatoare pentru inundarea intregii hale, în caz de avarie sau incendiu.Ambele instalaţii vor trebui să poată fi declansate din afara halei. Debitul de stropire va fi de minimum 0,1 l/s.mp, de suprafaţa ocupata de butelii.Pardoseala camerei va fi amenajata în mod corespunzător, în vederea scurgerii apei de stropire, iar sifoanele de pardoseala vor fi astfel construite şi intretinute, încât sa nu poata patrunde, în hala, gazele din canalizarea de ape acetilenice.2.3.12. Înainte de punerea în exploatare, precum şi de repornire după opriri mai indelungate, sau interventii, în timpul cărora ar putea patrunde aer în instalatie, aceasta va trebui să fie inertizata temeinic, prin suflare cu azot, până ce conţinutul de oxigen scade sub 3%.În acest scop, se va avea grija a se amplasa astfel racordul pentru introducerea azotului, precum şi robinetele prin care se face purjarea, încât sa nu ramana spatii cu gaze stagnante.Robinetul şi racordul pentru azot vor trebui sa indeplineasca aceleasi condiţii ca şi cele pentru acetilena (a se vedea şi cap. 4).2.3.13. Pentru a putea fi racordate la linia de umplere, buteliile vor trebui sa indeplineasca urmatoarele condiţii:a. să se afle în limita de valabilitate a ultimei revizii şi sa nu prezinte nici un defect vizibil, respectiv ventilul sa functioneze bine;b. sa conţină cantitatea de acetona, prevăzută pentru butelia respectiva;c. sa nu fi suferit deteriorari, datorita loviturilor, sau supraincalzirilor (de exemplu, în timpul unui incendiu);d. să fie vopsite în culoarea stabilita pentru acetilena, peste care se va scrie, cu litere mari "ACETILENA";e. înainte de prima umplere, buteliile vor trebui inertizate, prin spalare repetata, cu azot cu presiune, luandu-se masurile necesare pentru ca, în timpul acestei operaţii, presiunea, în butelia de acetilena, sa nu depăşească presiunea nominala înscrisă pe ogiva.2.3.14. Îndată după începerea operaţiei de umplere, se va verifica etanseitatea la punctele de racordare şi la presetupele robinetelor, folosindu-se pensula şi un lichid spumant, nepericulos (de exemplu, solutia de sapun);Eventualele defectiuni vor trebui eliminate imediat, pe baza unor instrucţiuni detaliate.2.3.15. După umplere, se vor controla, la fiecare butelie în parte, urmatoarele:a. etanseitatea robinetului (nu se admite depozitarea sau livrarea buteliilor cu robinete imperfecte);b. greutatea totala şi, prin diferenţa, cantitatea de acetilena continuta (aceste cifre se vor inscrie într-un registru).Dacă, după ce s-a atins şi s-a stabilizat presiunea de umplere, cantitatea imbuteliata nu corespunde cu cea indicată pentru butelia respectiva, înseamnă ca aceasta nu este "în ordine" şi va trebui revizuita (pe bază de instrucţiuni detaliate).2.3.16. Unitatile în care se face imbutelierea acetilenei vor trebui să aibă în componenta lor, pe lângă instalatiile tehnologice de productie, cate un atelier (secţie) pentru:- verificarea buteliilor, înainte de imbuteliere;- umplerea (completarea) cu acetona;- după caz, reparatia buteliilor.Pentru verificarea buteliilor, (înainte de imbuteliere) şi umplerea (completarea) cu acetona, se vor elabora instrucţiuni detaliate şi încăperi separate, sau compartimente special amenajate în hala de imbuteliere.Pentru reparatia buteliilor, se vor prevedea instrucţiuni detaliate şi o incapere separata, despartita prin pereti rezistenti la explozie şi, implicit, cu iesiri directe (separate) în exterior.2.3.17. De regula, compresorul va trebui să fie alimentat, dintr-un gazometru tampon, iar în conducta de aspiratie, inaintea compresorului, se va prevedea un separator de picaturi, cu evacuare (intermitenta) a apei separate.2.3.18. Compresorul va trebui oprit automat, în caz de scadere a nivelului clopotului gazometrului şi/sau a presiunii în conducta de aspiratie, sub limitele de siguranţă prevăzute.2.3.19. Introducerea acetonei în butelii sau, când este cazul, completarea cantităţii se va face numai cu presiune de azot şi pe bază de cantarire. Utilizarea la aceasta operaţie a acetilenei comprimate nu este permisa.2.3.20. Accesoriile pentru reglarea presiunii şi accesoriile de securitate, dacă se monteaza pe instalaţii noi care urmeaza să fie introduse pe piaţa, trebuie să poarte marcajul de conformitate CE sau CS şi să fie insotite de "Declaratii de conformitate" emise de producător.2.4. BATERII DE BUTELII CU ACETILENA DIZOLVATA SUB PRESIUNE2.4.1. Prevederile cuprinse în acest subcapitol se referă la instalatiile de alimentare cu acetilena obtinuta din mai multe butelii (grupate în baterie) şi destinata sudurii şi/sau taierii metalelor sau în alte scopuri.Schema tehnologica a unei baterii trebuie să cuprindă, în toate cazurile:- buteliile de acetilena;- racordurile de la butelii la colectorul de presiune înaltă;- un colector fix de presiune înaltă, din teava de otel;- un reductor de presiune, de la presiunea din butelii la presiunea medie, sau joasa, de distribuţie a acetilenei;- un opritor de descompunere;- conducta de plecare, de presiune medie, sau joasa.2.4.2. Bateriile de butelii vor trebui prevăzute cu urmatoarele armaturi, dispozitive, aparate de măsura:a. Robinete de inchidere (izolare), între ventilele buteliilor şi colectorul fix de presiune înaltă.Se exceptează de la aceasta prevedere bateriile cu mai puţin de 6 butelii, care pot fi racordate direct la colectorul de presiune înaltă, fără alta armatura de izolare.Când acetilena urmeaza a fi preluata, succesiv, din cate o singura butelie, se admite cate un singur robinet de izolare pentru 3 butelii.Când acetilena se preia concomitent de la un grup de mai multe butelii (fascicul), iar bateria este constituita din mai multe astfel de fascicule, se admite cate un singur robinet de izolare pentru fiecare fascicul.b. Un robinet de inchidere rapida, pe conducta colectoare de presiune înaltă, înainte de reductorul de presiune.Acest robinet poate fi cu comanda manuala (de exemplu, robinet cu sfera).c. Un dispozitiv de siguranţă, pe conducta de presiune redusa, care să excluda posibilitatea depasirii presiunii maxime admisibile în aceasta conducta. Acest dispozitiv poate fi (în functie de valoarea presiunii reduse):- o supapa de siguranţă;- o supapa hidraulica.d. Un manometru cu scala de la 0 la 40 bar şi diametrul carcasei de cel puţin 65 mm, pentru conducta de presiune înaltă.e. Un manometru cu scala de la 0 până la de 2 ori presiunea prescrisa pe conducta de presiune joasa; de asemenea, cu diametrul de cel puţin 65 mm. Pe cadran, se va marca presiunea maxima admisibila (cu linie rosie).f. Un robinet de inchidere, pe conducta de presiune redusa (numai când consumatorii nu se racordeaza imediat după reductorul principal de presiune).g. Un opritor de descompunere, imediat după redactorul de presiune, contra descompunerii detonative a acetilenei (numai la baterii cu mai mult de 6 butelii).h. Când debitarea acetilenei trebuie să se faca permanent, fără intrerupere, în timp ce se scot buteliile goale şi se introduc altele pline, se vor prevedea, în afara robinetului pentru izolarea grupei respective, cate un robinet de depresurizare, ambele, evident, pe partea de presiune înaltă.2.4.3. În vederea inertizării, instalatia va fi prevăzută cu un racord pentru azot şi va fi astfel conceputa încât prin purjare, să poată fi eliminat tot aerul (oxigenul), fără a exista spatii stagnante.Robinetul pentru azot, racordat la colectorul de acetilena de presiune înaltă, va trebui sa indeplineasca aceleasi condiţii ca şi conductele şi armaturile pentru acetilena (a se vedea şi cap. 4).2.4.4. Racordurile de la butelii până la conducta colectoare de înaltă presiune se vor realiza fie cu tevi de otel cu diametrul interior de max. 4 mm, fie cu furtun de cauciuc. În ambele cazuri, acestea trebuie să indeplineasca prevederile de la cap. 4.2.4.5. Partea de presiune înaltă, de la butelii, până la reductorul de presiune (inclusiv), se va amplasa intr-o incapere inchisa, în care se va asigura o temperatura de minimum 15°C, pentru a se evita condensarea acetilenei.În mod excepţional, se admite montarea (sub sopron) a bateriilor de butelii cu acetilena, în cazul în care acestea funcţionează numai în anotimpurile calde, când temperatura nu scade sub +5°C, cu condiţia ca acoperisul să depăşească perimetrul în care se inscrie instalatia, cu cel puţin 2 m (în proiectie orizontala) şi să se prevada o zona de protecţie de cel puţin 5 m de jur imprejur. În cuprinsul acestei zone, se va interzice accesul oricarei surse potentiale de aprindere a acetilenei, cu excepţia mijloacelor de transport în execuţie normala (care deservesc bateria), al caror acces este admis pe bază de instrucţiuni (respectiv măsuri) speciale, pentru evitarea oricărui pericol.2.4.6. La intocmirea planului de montaj, este necesar să se asigure:a. accesul facil la toate elementele instalatiei la care sunt necesare manevre, sau interventii (robinete şi alte armaturi);b. posibilitatea de montare şi demontare rapida a buteliilor de acetilena;c. urmarirea indicatiilor aparatelor de măsura şi a bunei functionari a dispozitivelor de siguranţă.2.4.7. Incaperea (cladirea) în care este amplasata bateria de butelii cu acetilena trebuie să indeplineasca condiţiile din subcapitolul 8.1. şi totodata:a. să fie situata deasupra solului şi sa nu aiba etaj;b. să fie usor accesibila pentru oameni şi pentru mijloacele pentru transportul şi manipularea buteliilor goale şi pline;c. să aibă cel puţin o iesire direct în exterior, usa respectiva deschizandu-se spre exterior;d. să permită manipularea comoda a buteliilor şi evacuarea rapida a personalului, în caz de nevoie;e. în cazul în care cladirea (incaperea) bateriei de butelii cu acetilena face corp comun cu o cladire cu alte functiuni, aceasta va trebui să fie separata de restul cladirii printr-un zid rezistent la explozie.2.4.8. Nu se admite, în nici un caz, amplasarea bateriilor de acetilena în încăperi care au şi alte functii, ca de exemplu: coridoare, case scari, vestibuluri etc., precum şi în încăperi sub nivelul terenului înconjurător.2.4.9. Se admite depozitarea buteliilor cu acetilena de rezerva în incaperea în care este amplasata bateria aflata în functiune, cu recomandarea de a nu se depozita mai multe butelii decat sunt necesare pentru un schimb (o inlocuire de butelii golite). Buteliile goale se vor evacua îndată după decuplarea lor.2.4.10. Terminatiile conductelor de depresurizare şi, în genere, acelea prin care pot avea loc esapari de acetilena în atmosfera, trebuie să fie astfel amplasate, încât acetilena sa nu poata patrunde în încăperi. În acest scop, se va respecta o distanta de minimum 5 m, lateral şi deasupra oricarei deschideri (uşi, ferestre, guri de ventilatie) a incaperilor cele mai apropiate. Se va avea, de asemenea, în vedere ca, în apropierea punctelor de esapare, sa nu existe surse de aprindere (flacari, sau obiecte mai calde de 225°C).2.4.11. Înainte de prima punere în functiune, se va verifica dacă instalatia a fost corect executata, echipata şi dotata conform prevederilor documentatiei tehnice din proiect. Tot înainte de prima punere în functiune, precum şi după opriri mai indelungate (aprox. o ora), instalatia va trebui spalata cu un gaz inert, pentru eliminarea oxigenului (până la locurile de utilizare). Când nu se poate dispune de gaz inert, spalarea va putea fi facuta cu acetilena, pe baza unor instrucţiuni speciale, detaliate, astfel ca să se evite orice pericol, iar consumul de acetilena (pentru aceasta operaţie) să fie minim.2.4.12. În cadrul unei baterii de butelii cu acetilena, se admite inlocuirea unei butelii, sau a unui grup de butelii (în timp ce bateria continua sa functioneze), numai dacă acestea pot fi izolate de restul instalatiei, prin ventile de inchidere.2.4.13. La exploatarea unei baterii de butelii cu acetilena, se vor respecta urmatoarele: a) manipularea şi transportul buteliilor se fac numai cu mijloace adecvate, astfel ca să fie exclus pericolul de loviri puternice, periculoase. Macaralele cu magneti nu sunt admise; b) în timpul transportului şi a altor manipulari, buteliile trebuie să aibă insurubate capacele pentru protectia ventilelor proprii; c) interventiile (reparatiile) la buteliile de acetilena pot fi efectuate numai de către personalul calificat al intreprinderii care face imbutelierea acetilenei, cu excepţia strangerii presetupei ventilelor, care poate fi facuta şi de personalul consumatorului, când constata scapari slabe de acetilena; d) în cazul intreruperii, de mai lunga durata, a funcţionarii bateriei (de exemplu, în schimburile de noapte sau în zilele de sarbatoare), la oprire, se vor inchide robinetele de izolare dintre butelii şi colectorul de presiune înaltă; e) în cazul schimbarii unei butelii, sau a unui grup de butelii, dacă racordurile respective au ramas deschise mai mult timp (24 ore), favorizand patrunderea aerului, tevile (de racord), de la robinetul de izolare până la butelie, vor trebui spalate cu o cantitate mica de acetilena (din conducta colectoare), luandu-se masurile necesare pentru evitarea oricărui pericol.
     +  Capitolul 3 UTILAJE ŞI DISPOZITIVE DE SIGURANTA3.1. PREVEDERI GENERALE3.1.1. Prevederile din acest capitol se aplică tuturor utilajelor în care acetilena poate atinge în mod normal sau intamplator o concentraţie mai mare de 25% (vol.) indiferent din ce instalatie ar face parte sau în ce scop ar fi folosita. Când într-un utilaj tehnologic exista concomitent 2-3 faze, concentraţia indicată mai sus se referă la faza gazoasa, dar prevederile se aplică intregului utilaj.3.1.2. Utilajele tehnologice noi în care acetilena în faza gazoasa atinge concentraţia de 25% vol. se trateaza în functie de presiunea efectiva de lucru ca orice alte utilaje pentru hidrocarburi.3.1.3. La utilajele tehnologice care au doua sau mai multe compartimente distincte (schimbatoare de căldură, reactoare tubulare) prevederile se aplică numai pentru partea în care are acces acetilena.3.1.4. Nu intră în prevederile din acest capitol urmatoarele:a. butelii transportabile de acetilena sub presiune;b. generatoarele mobile de acetilena din carbid.3.1.5. Toate utilajele tehnologice vor fi asigurate contra incarcarilor cu electricitate statica printr-o buna legare la pamant.3.1.6. Execuţia utilajelor se va face cu deosebită grija, conform caietului de sarcini respectiv, în special sudurile.3.1.7. Intrucat, în unele cazuri, utilajele tehnologice sunt calculate pentru presiuni diferite de cele ale conductelor cu care se racordeaza, se va urmări ca flansele racordurilor să fie pentru presiunea cea mai mare dintre cele doua.3.1.8. În afară de proba de presiune hidraulica, toate utilajele tehnologice vor fi supuse, înainte de punerea în functiune, unei probe de presiune pneumatica în aceleasi condiţii cu conductele aferente.3.1.9. În toate cazurile, spatiile cu acetilena vor trebui reduse la minimum necesar evitandu-se formarea unor zone stagnante.3.1.10. Pe toate utilajele tehnologice stabile în care intervine acetilena cu o concentraţie de peste 25% vol. şi care sunt amplasate în afara perimetrului secţiei producătoare sau consumatoare de acetilena se va scrie la loc vizibil cu vopsea neagra pe fond galben "ATENŢIE, ACETILENA, PERICOL DE EXPLOZIE".3.2. UTILAJE SPECIALE3.2.1. Generatoare de acetilena din carbid - conform precizarii de la subcapitolul 2.2.3.2.1.1. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie să fie concepute şi construite astfel încât să se poată asigura:a. alimentarea periodica cu carbid din exterior, în timp ce generatoarele funcţionează continuu debitand acetilena, fără ca aerul să poată patrunde în camera de reactie şi fără ca acetilena să poată iesi, în cantitati periculoase, în incaperea respectiva;b. alimentarea continua şi cat mai uniforma cu carbid (din exterior) în camera de reactie, precum şi reactia completa a carbidului cu apa;c. evacuarea continua a suspensiei (slam) de hidrat de calciu rezultat din reactia carbidului cu apa;d. colectarea şi evacuarea continua a impuritatilor sterile rămase din carbid, sub forma de bulgari sau granule mari ce nu pot fi evacuate împreună cu laptele de var;e. posibilitatea evacuarii complete a aerului prin suflare cu azot sau alt gaz inert, înainte de punerea în functiune.3.2.1.2. Generatoarele de acetilena din carbid vor avea în componenta lor:a. o camera de umplere în care se incarca o sarja de carbid dintr-un container mobil, care, în timpul incarcarii, se fixeaza la partea ei superioara; camera de umplere va trebui să fie inchisa etans (faţă de camera intermediara urmatoare) în timpul umplerii cu carbid, interval în care se lasă sa treaca prin ea, un curent slab de azot; după umplere, se etanseaza faţă de exterior, prin dispozitivul cu care este prevăzută în acest scop şi se intrerupe azotul.b. o camera intermediara între camera de umplere şi camera de alimentare, faţă de care să se poată inchide etans, ambele dispozitive de inchidere fiind manevrate din exterior.NOTĂ: În locul camerelor descrise la punctele a şi b se poate utiliza ca varianta de alimentare un buncar mobil care se fixeaza la partea superioara a generatorului; buncarul mobil va respecta condiţiile prevăzute la punctele a. şi b.c. o camera de alimentare prevăzută cu dispozitiv de dozare a carbidului (în camera de reactie) dispozitiv corespunzător granulatiei carbidului utilizat şi debitului normal de alimentare.d. o camera de reactie prevăzută cu un amestecator adecvat, astfel încât să se asigure reactia completa a carbidului.e. o camera mica pentru sedimentarea sterilului care va trebui să poată fi izolata de camera de reactie în timp ce se deschide pentru evacuarea sterilului şi să fie protejata contra cresterii presiunii datorate continuarii reactiei între carbid şi apa; la generatoarele cu capacitate de max. 60 Nm3/h aceasta camera nu este obligatorie; sterilul se va acumula la fundul camerei de reactie de unde va fi evacuat periodic, după oprirea, golirea şi inertizarea generatorului de acetilena.f. racorduri corespunzătoare pentru:- ieşirea acetilenei;- introducerea azotului pentru inertizare;- introducerea apei pentru reactie;- evacuarea suspensiei (slam) de hidroxid de calciu.3.2.1.3. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie echipate cu manometru şi indicator de nivel în execuţie corespunzătoare condiţiilor de lucru.3.2.1.4. Fiecare generator trebuie să poarte la loc vizibil o placuta cu urmatoarele date:- intreprinderea constructoare;- anul de fabricatie;- capacitatea de productie, în Nmc/h, acetilena;- modul de alimentare cu carbid (granulatia şi kg/h), presiunea maxima admisibila.3.2.1.5. Înainte de prima punere în functiune precum şi la repunerea în functiune după opriri mai indelungate se verifica cu deosebită atenţie:- buna functionare a tuturor dispozitivelor şi aparatelor din componenta reactorului;- etanseitatea faţă de exterior şi între compartimente;- inertizarea tuturor spatiilor în care se produce sau poate fi prezenta acetilena.3.2.2. Gazometre pentru acetilena în încăperi3.2.2.1. Gazometrele se echipeaza cu dispozitive adecvate pentru evitarea inghetarii apei din bazin şi din inchiderile hidraulice ale inelelor (în cazul gazometrelor telescopice) prin incalzire pe timp friguros.Pentru incalzire se va folosi abur cu presiunea de max. 4 bar.3.2.2.2. Pentru evitarea supraincalzirii neuniforme în anotimpurile calde, datorita radiatiei solare, dacă este cazul, gazometrele se prevad cu o instalatie (dispozitive) de stropire cu apa.3.2.2.3. Se va acorda o atenţie deosebită executiei corecte a clopotului şi se va verifica dacă functionarea (ridicarea sau coborarea) acestuia decurge în mod satisfacator, fără frecari (intepeniri) în dispozitivele de ghidaj.3.2.2.4. Pentru protectia împotriva descarcarilor electrice, gazometrele vor fi prevăzute cu paratraznete judicios amplasate, ţinându-se seama şi de cosul de dispersie, când acesta exista.3.2.2.5. Gazometrele vor fi prevăzute cu aparatura pentru indicarea continua a nivelului clopotului, în camerele de comanda ale sectiilor producătoare şi consumatoare de acetilena, racordate la gazometrul respectiv.3.2.2.6. Înainte de introducerea acetilenei se face inertizarea. În acest scop, gazometrele vor fi prevăzute cu racord corespunzător de azot şi cu robinet de proba pentru gazul evacuat, judicios amplasate.3.2.3. Compresoare pentru acetilena cu concentraţie de peste 25% vol.3.2.3.1. Compresoarele de acetilena trebuie să fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de racire, încât în timpul funcţionarii corespunzătoare sa nu apara temperaturi care să poată conduce la descompunerea acetilenei; furnizorul compresorului va garanta aceasta condiţie. De regula la compresoarele unse cu ulei, temperatura acetilenei după supapele de presiune nu trebuie să depăşească 140°C.3.2.3.2. Compresoarele de acetilena trebuie să fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de racire, încât temperatura acetilenei la intrarea în conducta de distribuţie sa nu influenteze functionarea corespunzătoare a instalaţiilor conectate; aceasta cerinţa este de regula indeplinita, dacă nu apar temperaturi ale acetilenei care să depăşească 70°C. După comprimare sau între treptele de comprimare, dacă furnizorul compresorului recomanda, se vor prevedea racitoare şi separatoare.3.2.3.3. După fiecare treapta de comprimare se va prevedea o supapa de siguranţă reglata la presiunea maxima admisa pentru treapta respectiva.La compresoarele centrifugale cu mai multe trepte se poate accepta, cu garantia furnizorului, ca acestea să fie prevăzute cu supapa de siguranţă numai după treapta finala.Evacuarea acetilenei din aceste supape se va face după caz: a) direct în atmosfera printr-o teava (cos de dispersie) în cazul debitelor mici care nu prezinta pericol pentru obiectele invecinate; b) la o facla proprie sau dacă sunt indeplinite toate condiţiile, la o facla comuna; c) în conducta de aspiratie, când nu exista nici o contradictie în acest sens (şi numai după ce acetilena a fost racita). Aceasta cale este, în general, preferabila.3.2.3.4. Compresoarele vor trebui să fie bine etansate pentru a se evita scaparea acetilenei în exterior precum şi patrunderea aerului în fluxul de acetilena. În legătură cu aceasta se atrage atenţia ca la compresoarele cu piston, o presiune de cativa mm col. apa în conducta de aspiratie nu constituie o garantie ca, la aspiratia în prima treapta nu pot să apară depresiuni momentane.Se va stabili presiunea minima admisibila în conducta de aspiratie şi se va prevedea echipamentul pentru oprirea automata a compresorului la scaderea presiunii sub aceasta valoare.3.2.3.5. Se va asigura respectarea stricta a instructiunilor furnizorului cu privire la montarea, probarea, exploatarea şi întreţinerea compresoarelor livrate.3.3. DISPOZITIVE DE SIGURANTA3.3.1. Opritoare de descompunere (turnuri pentru oprirea exploziilor) cu umplutura din inele de otel, Raching sau Pall3.3.1.1. Înălţimea stratului de umplutura pentru a se asigura eficacitatea opritorului este în functie de:- dimensiunile inelelor de umplutura;- presiunea acetilenei în conducta respectiva;- tipul opritorului (umed sau uscat).Intrucat avantajul opritoarelor de tip umed este relativ mic, constand din reducerea inaltimii stratului de umplutura cu circa 30%, ceea ce nu compenseaza complicatiile care intervin, se recomanda utilizarea opritoarelor de tip uscat.În tabelul următor se prezinta valorile minimale ale stratului de umplutura.Opritoarele de descompunere de tip uscat pentru debite mici şi implicit diametre mici, pot fi aşezate orizontal.
    Presiunea de lucru (bar) Dimensiunile max. ale inelelor de umplutura, mm D x L Înălţimea minima a stratului de umplutura tip uscat, m Înălţimea minima a stratului de umplutura tip umed, m
    până la 0,2 10 x 10 15 x 15 25 x 25 1,5 2,0 5,0 1,0 1,5 4,0
    0,2-0,4 10 x 10 15 x 15 25 x 25 1,5 2,5 7,0 1,0 2,0 5,0
    0,4-0,7 10 x 10 15 x 15 1,5 3,5 1,0 2,5
    0,7-1,0 10 x 10 15 x 15 2,0 4,5 1,0 3,0
    1,0 1,5 10 x 10 15 x 15 2,5 2,0 5,0
    Pentru presiuni mai mari de 1 bar (suprapresiune) nu se mai admit inele de 15 x 15 mm la opritoarele uscate.3.3.1.2. Diametrul opritorului de descompunere se determina cu condiţia ca viteza gazelor (în secţiunea considerata libera), în condiţiile de lucru sa nu depăşească 1,5 m/ssec, respectiv 0,8 din viteza de inecare în cazul opritoarelor de tip umed la care vor trebui luate masurile necesare pentru asigurarea debitului de apa în limitele determinate prin metodele obisnuite.3.3.1.3. Spatiile libere din opritor, înainte şi după stratul de umplutura pot fi umplute cu inele de dimensiuni mai mari, iar dacă presiunea de exploatare este mai mica de 0,2 bar, aceste spatii pot rămâne neumplute.3.3.1.4. În cazul conductelor cu diametru mai mare de 100 mm şi care lucreaza la presiuni mai mari de 0,4 bar, racordarea la opritorul de explozie se va face printr-o ramificatie în "T", iar la capatul liber al conductei se va monta o membrana de siguranţă.Aceasta prevedere este valabila şi pentru conductele cu diametru mai mic, dacă presiunea parţială absoluta a acetilenei depăşeşte 1,4 bar.3.3.1.5. Dimensionarea de rezistenta a opritoarelor de descompunere se va face pe aceleasi baze ca şi conductele adiacente dar cu condiţia ca P(c) ≥ 25 bar.3.3.1.6. Turnurile pentru oprirea exploziilor amplasate în aer liber vor trebui protejate contra inghetului apei din vaporii cu care este saturata acetilena. Protectia se realizează prin izolare termica şi printr-o usoara incalzire (indirecta) la baza turnului cu o serpentina cu abur de joasa presiune (cca. 3 bar).Turnurile vor mai fi prevăzute (la fund) şi cu un robinet pentru scurgerea apei. Acest robinet trebuie să fie din otel şi perfect etans.Scurgerea apei se va face pe baza unor instrucţiuni detaliate de operare, de către personalul anume instruit.3.3.2. Alte tipuri de opritoare de descompunere3.3.2.1. În cadrul instalaţiilor de imbuteliere a acetilenei precum şi în cadrul bateriilor de butelii cu acetilena dizolvata sub presiune, se pot folosi şi alte tipuri de opritoare de descompunere, cu urmatoarele condiţii:a. să fie proiectate şi construite de întreprinderi de specialitate care să le garanteze eficienta în ceea ce priveste oprirea descompunerii acetilenei fie ea exploziva sau detonativă.b. carcasele sa reziste fără a depăşi limita deformatiilor elastice la aceleasi presiuni care pot să apară, în caz de descompunere detonativă a acetilenei, în conductele în care se monteaza.c. să fie asociate cu un dispozitiv de intrerupere automata a fluxului de acetilena în cazul când a survenit o descompunere a acetilenei.3.3.3. Membrane de siguranţă (de rupere)3.3.3.1. Diametrul membranelor, respectiv suprafaţa lor, se determina astfel încât în caz de explozie să asigure o depresurizare rapida, în lipsa unei metode mai exacte, se recomanda relaţia empirica:  3____  F = 0,03 / V^2 , în care:F = suprafaţa membranei, în mp;V = volumul liber de gaz din recipientul respectiv, în mc.Pentru un volum mai mic de 2 mc, membranele de siguranţă vor avea un diametru de minim 250 mm. Membranele de siguranţă montate pe conducte vor trebui să aibă diametrul cel puţin egal cu al conductei respective.3.3.3.2. Presiunea de rupere trebuie să fie sensibil mai mare decat presiunea absoluta de lucru şi anume de 3-10 ori şi cu cel puţin 2 bar peste presiunea de regim, dar nu mai mare de 0,8 din presiunea de proba a utilajului sau a conductei pe care se monteaza.3.3.3.3. În ceea ce priveste materialele de confectie este interzisa fonta. Aluminiul poate fi utilizat dacă acetilena nu contine impuritati care i-ar putea afecta proprietăţile sau dacă este izolat de contactul cu acetilena printr-o folie de material plastic insensibila la acetilena şi la temperatura respectiva şi care să nu opuna practic rezistenta la ruperea membranei.3.3.3.4. La montarea membranelor de siguranţă se vor respecta urmatoarele prevederi:a. să fie montate nemijlocit pe utilajele şi/sau conductele ce trebuie protejate şi faţă de care să nu poata fi izolate prin dispozitive de inchidere;b. evacuarea gazelor să se faca pe cat posibil direct în aer liber, iar dacă aceasta ar prezenta pericole, conducta de evacuare de după membrana de rupere va trebui să fie cat mai scurta şi de diametru cat mai mare, astfel încât sa nu impiedice depresurizarea rapida în cazul ruperii membranei;c. se vor lua măsuri corespunzătoare pentru ca socul produs la scurgerea rapida a gazelor sa nu afecteze stabilitatea sistemului;d. se va avea grija ca jetul de gaze sau flacara sa nu poata provoca raniri de persoane sau avarii la obiectele invecinate;e. membranele vor fi astfel montate sau protejate încât sa nu se poata aduna pe ele apa, zapada sau praf în cantitati ce ar putea afecta buna functionare.3.3.4. Supape de siguranţă hidraulice3.3.4.1. Astfel de supape sunt recomandate împotriva depasirii presiunii admisibile, numai la presiuni moderate până la cca. 0,4 bar şi pentru cresteri relativ lente ale presiunii. Presiunea de 0,4 bar nu trebuie considerata ca limita rigida, ci poate fi depasita în cazuri bine justificate.În toate cazurile supapele de siguranţă hidraulice vor trebui sa corespunda prevederilor de la articolele urmatoare.3.3.4.2. Ca lichid de inchidere se va folosi de regula apa, dar, în anumite cazuri se pot folosi şi alte lichide cu proprietăţi corespunzătoare condiţiilor de lucru (punct de congelare scăzut, volatilitate redusa, inerte faţă de acetilena).În toate cazurile va trebui să se asigure în permanenta nivelul normal al lichidului de inchidere prin solutiile constructive adoptate şi/sau prin instrucţiunile de operare.3.3.4.3. Garda hidraulica (adancimea de scufundare a tevii de intrare a gazelor) va trebui să fie stabilita în mod judicios, astfel încât, la presiunea normala de lucru (cu o marja de 15-20%, fără a se depăşi însă în nici un caz presiunea maxima admisibila, în punctul în care este racordata supapa) gazele sa nu treaca prin supapa.3.3.4.4. Diametrul corpului supapei va fi determinat în functie de debitul maxim posibil de gaze astfel ca viteza gazelor, în secţiunea libera, sa nu depăşească 1 m/sec.Înălţimea libera deasupra nivelului normal al lichidului, va trebui să fie egala cu de cel puţin 2 ori diametrul corpului.3.3.4.5. Diametrul conductei de intrare, egal cu cel al conductei de iesire, se va determina în functie de debitul maxim posibil, ţinându-se seama şi de prevederile de la art. 4.2.3., astfel încât pierderea totala de presiune la trecerea prin supapa, sa nu conduca la depăşirea presiunii maxime admisibile.3.3.4.6. Pe conducta de evacuare, dacă trebuie să debuseze în aer liber, se recomanda a se prevedea opritor de flacara sau inchidere moleculara.3.3.4.7. Când lichidul de inchidere este apa, se vor prevedea măsuri corespunzătoare pentru evitarea inghetarii intregului sistem (supapa/conducta de evacuare, opritor de flacari).3.3.4.8. Pentru calculul de rezistenta al corpului supapei, al conductei de evacuare şi al opritorului de flacari se va lua în consideratie o presiune de proba de 25 bar.3.3.5. Inchizatoare hidraulice3.3.5.1. Inchizatoarele hidraulice se recomanda numai în sistemele de conducte de presiune joasa (până la 0,2 bar), ca mijloc de protecţie împotriva inversarii sensului de curgere al gazelor şi, în anumite cazuri, pentru oprirea propagarii flacarii, sau a descompunerii acetilenei, în sensul invers sensului normal de curgere.3.3.5.2. Ca lichid de inchidere se va folosi exclusiv apa, luandu-se măsuri corespunzătoare pentru asigurarea permanenta a nivelului normal şi pentru evitarea inghetului.3.3.5.3. Garda hidraulica se va alege între 50 mm (care trebuie considerata ca valoare minima) şi cca. 300 mm, în functie de pierderea de presiune admisibila (în fiecare caz în parte) şi de cerinţa de a asigura oprirea flacarii. În acest scop, se recomanda ca garda hidraulica să se apropie de limita maxima.3.3.5.4. Se recomanda ca viteza gazelor în secţiunea libera a inchizatorului sa nu depăşească 1 m/sec, iar înălţimea corpului cilindric, vertical (deasupra nivelului apei până la conducta de iesire a gazelor) va trebui să fie de 1-2 ori diametrul.În orice caz, dar mai ales când viteza gazelor se apropie de (sau depăşeşte) viteza recomandata, se vor prevedea măsuri pentru evitarea obturarii conductei de iesire datorita apei antrenate.3.3.6. Ventile de siguranţă3.3.6.1. Ventilele de siguranţă vor fi folosite ca mijloc de protecţie împotriva cresterii presiunii, numai la conductele şi utilajele în care este posibila o crestere relativ lenta a presiunii, ca de ex.: la compresoarele de acetilena (după fiecare treapta de comprimare), la conducta de după un reductor de presiune, etc. similar.Împotriva cresterii presiunii datorita descompunerii explozive a acetilenei, ventilele de siguranţă sunt ineficace şi nu se admite folosirea lor.În cazurile în care ele sunt necesare, vor trebui sa indeplineasca urmatoarele condiţii:a. sa deschidă exact la presiunea dinainte prescrisa (P1 din tabelul următor).b. să permită trecerea integrală a debitului de gaze la o crestere cat mai mica a presiunii (P2 din tabelul 4).c. sa inchida etans după ce presiunea a revenit la valoarea normala (valorile uzuale ale presiunilor P1 şi P2, dependente de locurile în care sunt montate ventilele de siguranţă, sunt indicate în tabelul următor).
    Locul de montare P1 P2
    Conducte de presiune medie alimentate dintr-o baterie de butelii (după reductorul principal de presiune) 1,0-1,3 x presiunea maxima admisibila 1,3-1,6 x presiunea maxima admisibila
    Compresor de acetilena (după fiecare treapta) 1,0 x presiunea maxima admisibila 1,1 x presiunea maxima admisibila
    d. să fie astfel construite şi montate încât sa nu fie posibila închiderea sau izolarea lor (prin robinete de inchidere) sau modificarea intamplatoare a reglajului, iar în caz de deschidere (la cresterea presiunii) acetilena să poată fi evacuata fără pericol.e. în cazurile în care se prevede necesitatea reviziei periodice a ventilelor de siguranţă, mentinandu-se în functiune instalatiile respective, se vor monta cate doua ventile jumelate, astfel încât să poată fi izolat numai cate unul dintre ele şi se vor întocmi instrucţiuni amanuntite pentru efectuarea acestei operaţii.f. în ceea ce priveste dimensionarea, din punct de vedere al rezistentei, ventilele de siguranţă vor trebui sa reziste, fără a se depăşi 0,9 din limita de curgere a materialelor respective de construcţie, la aceeasi presiune de proba ca şi conducta sau utilajul pe care sunt montate.În cazul în care condiţiile cerute ventilelor de siguranţă nu pot fi indeplinite, se vor prevedea membrane de siguranţă sau pentru presiuni mai mici supape hidraulice.3.3.7. Reductor de presiune principal (în bateriile de butelii cu acetilena dizolvata sub presiune)3.3.7.1. Carcasa şi capacul arcului reductorului principal de presiune trebuie să reziste fără deformari la presiunea de descompunere detonativă a acetilenei (egala cu de 50 ori presiunea absoluta initiala), când presiunea în amonte este de 25 bar, iar în aval, de 1,4 ori presiunea maxima absoluta (după reducere). Aceasta ultima condiţie nu este necesară dacă, imediat după reductorul de presiune, este intercalat un opritor de descompunere, corespunzător descompunerii detonative a acetilenei, când presiunea initiala a acesteia este de 2,5 bar.
     +  Capitolul 4 CONDUCTE4.1. DOMENIUL DE APLICARE, CLASIFICARE (CATEGORII)4.1.1. Prevederile din acest capitol se referă la conductele pentru acetilena cu o concentraţie de peste 25% vol. din limita (incinta) uzinei în care acetilena se produce sau se utilizeaza.Pentru conductele de transport la distante mai mari, în afara uzinelor respective, aceste prevederi pot fi folosite numai în principiu fără a putea fi considerate complete.În cadrul acestui normativ, în functie de utilizari, de presiunile de lucru şi de unele cerinţe speciale, conductele de acetilena se impart în mai multe categorii, prezentate în cele ce urmeaza.4.1.2. Conducte pentru acetilena destinate sudurii, taierii metalelor sau altor operaţii asemanatoare.În cadrul acestora, în functie de presiunile efective de lucru, se diferentiaza urmatoarele categorii:a. conducte de presiune joasa, până la 0,2 bar;b. conducte de presiune medie între 0,2 şi 1,5 bar;c. conducte de presiune înaltă între 1,5 şi 25 bar.În aceasta ultima categorie intra conductele pentru încărcarea acetilenei comprimate în butelii, de la compresor până la butelii, precum şi conductele de preluare a acetilenei comprimate, din butelii până la ultimul dispozitiv de reducere a presiunii, la valori de presiune joasa sau medie.Valoarea maxima admisibila a presiunii de lucru în conductele de presiune înaltă este de 25 bar.Pentru a se exclude, însă, riscul de condensare a acetilenei în conducte, presiunea se limiteaza, în functie de temperatura mediului ambiant, la valorile urmatoare:- 25 bar la +8°C- 23 bar la +5°C- 20 bar la 0°C- 17 bar la -5°C,sau invers, se vor lua măsuri adecvate pentru ca temperatura conductelor sa nu scada sub valorile indicate (în functie de presiunea maxima din conducta respectiva).4.1.3. Conducte flexibile (furtunuri) pentru acetilena destinata suduriiNotaCând nu se specifică altfel, valorile presiunii trebuie înţelese ca presiuni efective (suprapresiuni).4.2. PREVEDERI GENERALE4.2.1. Conductele de acetilena trebuie astfel construite încât sa reziste la toate solicitarile mecanice, termice şi chimice previzibile, ţinându-se seama şi de impuritatile pe care acetilena le poate contine, precum şi de alte substante care pot însoţi acetilena, în mod normal sau intamplator.4.2.2. Conductele trebuie să fie şi sa ramana perfect etanse în condiţii normale de exploatare şi în toate situaţiile şi la solicitarile ce ar putea surveni ocazional.4.2.3. Când nu exista cerinţe sau contraindicatii speciale, se recomanda a se adoptă diametre cat mai mici pentru conducte cu condiţia ca viteza gazelor să se situeze între valorile practice uzuale. Pentru presiuni sub 1,4 bar (abs) aceste valori sunt de maxim 15 m/sec, iar pentru presiunea max. de 25 bar admisa la comprimare, 4 m/sec. Pentru presiuni intermediare viteza max. se va stabili prin interpolare. Valorile de mai sus pot fi majorate până la 20 m/sec, în măsura în care concentraţia acetilenei scade până la 25%.4.3. ECHIPARE4.3.1. După un compresor sau reductor de presiune şi, în general, unde este de asteptat o crestere anormala a presiunii, conductele trebuie echipate cu:a. un manometru pe care să fie marcată presiunea maxima admisibila;b. un dispozitiv (supapa de siguranţă) care să impiedice depăşirea presiunii maxime admisibile. Se poate excepta de la aceasta prevedere conducta de refulare de la compresor, în cazul în care compresorul insusi este astfel construit sau echipat, încât depăşirea presiunii admisibile sa nu fie posibila.4.3.2. Conductele cu diametru mai mare de 100 mm în care presiunea de lucru este mai mare de 0,4 bar trebuie prevăzute cu membrane de rupere, la intrarea în, respectiv ieşirea din opritoarele de explozie, montate după cum se indica la acest capitol.4.3.3. La punctele de racord (ramificatie) conductele de acetilena de presiune joasa şi medie vor fi prevăzute cu un dispozitiv de inchidere, izolare, care poate fi de regula un robinet în execuţie corespunzătoare presiunii de proba respective.4.3.4. Conductele de presiune joasa şi medie pentru acetilena umeda vor fi prevăzute cu dispozitive pentru separarea şi evacuarea apei rezultate din condensarea vaporilor. Aceste dispozitive vor fi amplasate în punctele cele mai joase şi pe cat posibil în încăperi închise spre a fi ferite de inghet. Pentru evitarea formarii "dopurilor" de lichid, conductele vor trebui montate cu panta coboratoare continua, în sensul de curgere a acetilenei. În caz de nevoie, se admite "ruperea de panta" cu portiuni verticale scurte ale conductei şi cu dispozitiv de evacuare a apei în punctul cel mai de jos.În cazurile în care dispozitivele pentru evacuarea apei sunt amplasate în aer liber, ele vor trebui protejate contra inghetului.4.3.5. Toate capetele de conducta (ramificatii) nefolosite trebuie perfect închise cu flanse oarbe. Robinetele sau alte dispozitive de inchidere nu pot fi considerate satisfăcătoare în astfel de cazuri.4.3.6. În componenta conductelor de acetilena se admit numai robinete care inchid etans, fiind totodata bine etansate şi faţă de exterior.Robinetele cu cep pot fi folosite numai dacă cepul este etansat faţă de atmosfera exterioara printr-un dispozitiv special şi sigur de etansare. Robinetele cu etansarea cepului pe locasul conic de metal pot fi folosite, dacă sunt foarte bine executate, numai în conductele de presiune joasa din instalatiile pentru sudura.4.3.7. Toate conductele de acetilena vor trebui să aibă o buna legătură la pamant, pentru a se evita formarea electricitatii statice.4.3.8. Conductele mai lungi de 25 m, în care presiunea efectiva este mai mare de 1,5 bar, vor fi echipate cu membrane de siguranţă (de rupere) din 25 în 25 de metri.4.3.9. În toate cazurile în care, pe conducte, sunt montate membrane de explozie, se va asigura stabilitatea conductei, ţinându-se seama de forta ce se dezvolta în momentul ruperii membranei, iar membranele de rupere vor trebui să fie astfel montate încât sa nu prezinte pericol pentru personal şi pentru echipamentele invecinate.4.4. AMPLASARE (POZARE)4.4.1. Conductele de acetilena vor fi amplasate de preferinta suprateran şi astfel încât să fie usor accesibile.4.4.2. Conductele de presiune înaltă trebuie să fie amplasate numai suprateran şi în încăperi închise sau protejate, pentru a se exclude posibilitatea lichefierii acetilenei în conducte.4.4.3. Conductele de presiune joasa şi medie pentru acetilena umeda, al caror traseu trece prin aer liber, vor trebui să fie protejate contra inghetului vaporilor de apa pe portiunile expuse frigului. Protectia se va asigura prin izolare termica şi însoţire cu o conducta de abur de joasa presiune (max. 150°C), montata astfel încât sa nu vina în contact direct cu conducta de acetilena. Proiectantul va alege diametrul conductei de însoţire între Dn 15 şi Dn 40, în functie de diametrul şi de lungimea conductei de acetilena. Conductele scurte, cu debite mari de acetilena din cadrul unei instalaţii tehnologice amplasate în aer liber, nu trebuie insotite decat dacă exista realmente pericolul de inghet, ceea ce de regula nu este cazul.4.4.4. Toate conductele de acetilena trebuie astfel montate şi protejate, încât sa nu fie expuse la incalzire periculoasa din partea altor elemente ale instalaţiilor, sau datorita radiatiei solare, în cazul conductelor amplasate în aer liber. În acest caz protectia va fi asigurata prin izolatie termica sau prin parasolare.4.4.5. În cazul montarii conductelor de acetilena (numai de presiune joasa şi medie)2) pe estacade sau alte mijloace de sustinere, comune şi pentru alte conducte, conductele de acetilena vor trebui aşezate la partea superioara, asigurandu-se distante suficiente pentru ca interventiile necesare să se poată face fără pericol. Pe de altă parte, se va asigura o sprijinire judicioasa, pentru a se evita deformari, trepidatii, sau solicitări periculoase, respectiv, se va asigura compensarea dilatarilor. Toate mijloacele de sustinere a conductelor vor trebui confectionate din materiale necombustibile.___________*2) Conductele de presiune înaltă nu se vor aseza, în nici un caz, pe suporti comuni cu ai altor conducte.4.4.6. La pozarea conductelor se va avea o grija deosebită ca acestea sa nu poata veni în contact cu conductori sau cabluri electrice.4.4.7. Nu se admite amplasarea conductelor de acetilena în:a. spatii greu accesibile sau în locuri cu circulatie intensa, ca de ex.: canale de aerisire, coridoare de trecere, etc.;b. hale (încăperi, ateliere) în care acetilena nu intervine în procesele respective;c. canale mari, în care se poate circula şi/sau în care se amplaseaza şi alte conducte sau cabluri electrice;d. blocuri de beton, sau zidarie, cu excepţia cazurilor în care trecerea prin astfel de blocuri este o cerinţa tehnica (de ex. la incrucisari de drumuri sau cu cai de rulare ale unor utilaje grele). În astfel de cazuri, conducta de acetilena va fi protejata cu un manson din teava de otel, inglobat în zidarie, care va trebui să depăşească drumul respectiv cu cel puţin 2 m în fiecare parte.4.4.8. În interiorul cladirilor, conductele de acetilena pot fi amplasate fie suprateran, fie în canale bine aerisite (de ex. prin acoperire cu gratare).În ambele cazuri, ele vor trebui să fie judicios sprijinite, spre a nu se produce deformari periculoase.4.4.9. În cazul amplasarii conductelor în canale, diversele armaturi la care sunt necesare manevre, sau interventii periodice (robinete, prize pentru aparate de măsura, etc.) nu vor fi montate în canale, ci pe portiunile conductei din afara canalelor.4.4.10. În atelierele în care acetilena se foloseşte pentru sudura, se admite montarea conductelor de oxigen şi acetilena pe acelasi perete, vopsite diferit (albastru pentru oxigen şi galben pentru acetilena), iar conducta de acetilena va fi montata deasupra celei de oxigen şi la distanta de cel puţin 0,5 m.4.4.11. În halele de fabricatie, în care se vehiculeaza acetilena prin conducte de diametre mari, aceste conducte vor fi amplasate şi sprijinite pe suporti individuali, separati, fixati pe stalpi, sau chiar pe utilaje, astfel încât să fie usor accesibile şi sa nu fie afectate în nici un fel de vecinatatea altor conducte (incalziri, loviri, vibratii), asigurandu-se o distanta cat mai mare faţă de cablurile electrice (minim 1 m).4.4.12. Conductele supraterane, atât interioare cat şi exterioare, vor fi vopsite (iar cele izolate marcate vizibil) cu vopsea galbena, rezistenta la agentii din mediul ambiant respectiv.4.4.13. Amplasarea subterana a conductelor de acetilena, în pamant, sau în canale închise, este permisa numai în exteriorul cladirilor, înţelegand aici şi platformele betonate.4.4.14. La amplasarea în canale exterioare, acestea vor trebui:- să fie umplute cu nisip;- sa serveasca exclusiv pentru conducte de acetilena;- sa nu fie în legătură cu alte canale (pentru alte scopuri);- pe portiunea din canale a conductelor, acestea sa nu cuprindă armaturi la care sunt necesare manevre, sau interventii periodice (robinete, prize pentru aparate de măsura, etc.);- să fie protejate la subtraversari.4.4.15. Conductele amplasate direct în pamant (sau nisip) vor trebui să fie: bine protejate contra coroziunii (prin bituminizare dubla), sprijinite în mod uniform şi aparate contra unor acţiuni exterioare (ceea ce se asigura prin ingroparea lor la o adancime de minim 0,8 m). La o distanta de cca. 0,3 m deasupra tevilor, se va aseza un strat de "avertizare", de ex. o folie de material plastic, iar în dreptul sudurilor se vor prevedea "rasuflatori", pentru controlul etanseitatii.4.4.16. Pentru conductele subterane (exterioare) de acetilena, se vor respecta urmatoarele distante minime:- 3 m, faţă de cladiri;- 2 m, faţă de platformele betonate;- 3 m, faţă de canale şi camine pentru alte scopuri;- 2 m, faţă de cable electrice;- 1,5 m, faţă de conductele pentru lichide inflamabile.4.4.17. Conductele exterioare principale (cu debite mai mari de 20 Nmc/h de acetilena) vor trebui sa treaca la o distanta de cel puţin 15 m de depozitele de lichide inflamabile. Aceasta prevedere nu se referă la rezervoarele cu lichide inflamabile din instalatiile de la care pleaca, respectiv la care vine, conducta de acetilena.4.4.18. Traseele conductelor de acetilena ingropate vor trebui marcate pe teren şi incluse în planurile de conducte, astfel încât să poată fi gasite cu usurinta.4.4.19. Conductele flexibile (furtunuri), ale caror trasee se pot modifica în cursul lucrului, vor trebui să fie totdeauna astfel aşezate şi protejate, încât sa nu fie expuse la nici o vatamare, care ar putea afecta rezistenta şi etanseitatea lor.4.5. PROBE, EXPLOATARE4.5.1. Înainte de vopsire şi de izolare, conductele de acetilena vor trebui supuse unei probe hidraulice de presiune, la valorile indicate la subcap. 4.4., pentru fiecare dintre categorii. Conductele cu presiunea de lucru până la 0,2 bar pot fi exceptate de la proba de presiune hidraulica, cu condiţia ca buna lor execuţie sa fi fost asigurata prin personal anume insarcinat şi calificat.4.5.2. După scurgerea apei şi după uscare (prin suflare cu aer), toate conductele, inclusiv cele cu presiuni mai mici de 0,2 bar, vor fi supuse unei probe de etanseitate (de presiune pneumatica) la o presiune egala cu 1,5 x presiunea maxima de lucru, dar cel puţin 0,5 bar. La această probă, conductele trebuie tinute sub presiune de aer cca. 24 de ore, după care presiunea trebuie să ramana practic neschimbata. Citirea presiunilor (initiala şi finala) trebuie să se faca la aceeasi temperatura, iar în cazul conductelor exterioare, în condiţii practic egale de radiatie solara. În aceste condiţii o scadere cu mai mult de 5% a presiunii initiale (scadere care nu poate fi atribuita impreciziei citirilor şi/sau diferentelor insesizabile de temperatura) face necesară depistarea neetanseitatilor (de ex. cu apa cu sapun, în special la suduri şi alte imbinari) şi remedierea lor corespunzătoare.4.5.3. Separat de probele de presiune, menţionate la punctele precedente, înainte de darea în exploatare, se va face o revizie minutioasa, completa a conductelor, pentru a se verifica dacă toate prevederile de la acest capitol au fost indeplinite, în special cele referitoare la execuţie, dotare, pozare şi altele nesesizabile prin probele de presiune.4.5.4. Înainte de darea în exploatare, precum şi după fiecare oprire de lunga durata, toate conductele vor trebui suflate cu azot, până ce, în cel mai indepartat punct de introducere a azotului, concentraţia oxigenului va fi scazuta sub 3%.Se va avea grija sa nu ramana portiuni de conducta nespalata cu azot (zone stagnante), scop în care se vor prevedea robinetele necesare, judicios amplasate.4.5.5. În conductele de acetilena, nu se admite scaderea presiunii sub o anumita valoare limita, dinainte prescrisa, respectiv, aparitia unor depresiuni şi riscul patrunderii aerului.4.5.6. Conductele de presiune joasa pot fi alimentate de la o sursa de acetilena de presiune mai ridicata (instalatia de acetilena din hidrocarburi sau din carbid, compresor, butelii cu acetilena dizolvata sub presiune), numai dacă sunt pe deplin asigurate contra cresterii presiunii peste valoarea prevăzută.4.5.7. Orice interventii la conductele de acetilena, în special cele care pot provoca incalziri periculoase (suduri), sau formarea de amestecuri explozive, trebuie precedate de o indepartare completa a acetilenei, prin suflare cu azot sau alt gaz inert. La conductele de diametru mic (sub 25 mm), suflarea se poate face şi cu aer, cu condiţia ca, la punctul de iesire, sa nu existe vreun pericol de aprindere.  +  Capitolul 5 ECHIPAMENTE DE MASURA ŞI AUTOMATIZARE5.1. Instalatiile de producere şi de utilizare a acetilenei vor fi echipate, în mod judicios, cu aparatele de măsura, alarma şi automatizare necesare pentru asigurarea cerințelor generale enuntate la cap. 2, art. 2.2.9. alin. a şi b, în măsura în care aceste cerinţe pot fi realizate prin echipamentul de măsura şi automatizare.Se va tine seama şi de prevederile concrete (nelimitative) referitoare la dotarea cu aparatura de măsura şi automatizare, precizate şi în alte articole ale normativului.5.2. Pe lângă dotarile care rezultă din prevederile de la art. 5.1. se vor lua măsuri adecvate pentru sesizarea unor fenomene accidentale, ca de ex.: descompunerea acetilenei (în interiorul utilajelor şi/sau al conductelor), ruperea membranelor de siguranţă etc. şi în caz ca acestea ar prezenta pericole imediate, pentru alarmare şi interblocari sau telecomenzi, după caz (a se vedea şi art. 8.3.6.).5.3. Se poate utiliza atât aparatura pneumatica, precum şi cea electronică. Elementele de automatizare din zonele cu pericol de explozie vor trebui să fie de tip antiex, corespunzător clasei de explozie şi grupei de aprindere a acetilenei (şi a celorlalte gaze care intervin în proces).5.4. Aparatele centralizate în camere de comanda, în care, prin masurile luate, se asigura mediul normal şi se exclude pericolul de explozie, pot fi în execuţie normala.5.5. Elementele de automatizare nu trebuie să aibă în componenta lor piese confectionate din materiale interzise dacă aceste piese vin în contact cu acetilena.5.6. La locurile de priza ale aparatelor de măsura şi automatizare, unde sunt posibile acumulari de substante periculoase, se va prevedea spalarea continua cu un curent slab de azot, sau alta substanţa care nu afectează procesul tehnologic.5.7. Atât la alegerea cat şi la montarea aparatelor de măsura şi automatizare, se va urmări realizarea unei fiabilitati şi sigurante maxime în exploatare. În acest sens, se va aprecia dacă şi unde este necesar să se prevada măsuri, respectiv aparate suplimentare, de siguranţă, pentru eventualitatea ca vreunul din ele nu ar functiona corect.  +  Capitolul 6 DEPOZITE6.1. DEPOZITE DE CARBID6.1.1. Prevederile din acest subcapitol se referă la depozitarea carbidului, respectiv la depozitele de carbid cu capacitatea de depozitare de peste 500 kg.- Toate depozitele de carbid se încadrează în categoria A de pericol de incendiu (Risc foarte mare de incendiu).Pentru depozitarea carbidului în containere, se vor respecta instrucţiunile intreprinderii furnizoare.6.1.2. Carbidul (ambalat în butoaie etanse din tabla de otel) poate fi depozitat numai în încăperi închise, care asigura adapost contra precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).6.1.3. Se poate depozita în soproane sau în aer liber numai carbidul livrat în containere în urmatoarele condiţii:a. containerele să fie bine etansate şi prevăzute cu dispozitive de siguranţă faţă de suprapresiuni, dispozitive care, în caz şi după o eventuala functionare, sa nu permita patrunderea apei din precipitatii atmosferice în interiorul containerului;b. depozitul să fie dotat cu mijloace mecanice adecvate pentru manipularea şi transportul containerelor până la locul (instalatia) de utilizare a carbidului.6.1.4. Nu se admite depozitarea carbidului în încăperi în care butoaiele ar putea fi lovite, iar acetilena degajata accidental ar constitui un pericol ca de exemplu:a. coridoare sau spatii de trecere;b. casele scarilor;c. vestibuluri sau alte locuri de acces;d. încăperi din subsoluri;e. încăperi în care stationeaza oameni.6.1.5. Toate incaperile în care se depozitează carbid trebuie să fie permanent bine aerisite prin ventilatie naturala, organizata, care să asigure minimum 2 schimburi pe ora.6.1.6. Se interzice depozitarea carbidului în încăperi comune cu alte materiale explozive, combustibile sau care pot coroda tabla de otel a butoaielor.6.1.7. Incaperile în care se depozitează carbidul trebuie să fie usor accesibile, bine iluminate şi să aibă cel puţin o iesire directa în exterior, cu deschidere în afara.6.1.8. Pentru deschiderea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) se vor folosi numai scule antiscantei, dar nu din materiale interzise la contactul cu acetilena.6.1.9. Butoaiele cu carbid trebuie manipulate numai la adapost de ploaie; nu trebuie introduse umede în depozit şi mai ales nu trebuie deschise când sunt umede.6.1.10. Depozitarea carbidului în butoaie în cantitati de peste 5.000 kg se face în cladire independenta, neetajata, de gradul I sau II, rezistenta la foc.Se admite ca magazia de carbid sa faca corp comun cu alta cladire cu condiţia de a fi despartita prin zid rezistent la explozie şi de a îndeplini şi celelalte condiţii prevăzute pentru depozitarea carbidului.6.1.11. Pardoseala magaziei va fi executata din material antiscantei şi situate la un nivel superior terenului înconjurător, cu cel puţin 30 cm mai sus (astfel este exclusa posibilitatea inundarilor) şi cu cel puţin 20 cm mai sus decat pardoseala incaperilor vecine.6.1.12. În depozitul de carbid, butoaiele vor fi aşezate orizontal sau vertical pe trei randuri în cazul deservirii mecanizate (cu electrostivuitoare antiex) şi pe doua randuri în cazul deservirii manuale. În ambele cazuri se vor forma stive cu spatii de manevra între ele de cel puţin 1,5 m latime astfel încât sa nu fie posibila caderea sau rostogolirea butoaielor, iar manipularea să se faca usor. În cazul în care butoaiele sunt aşezate orizontal, între randuri se vor pune scanduri cu grosimea de 4-5 cm pentru asigurarea stabilitatii stivelor. Cantitatea maxima de carbid admisa intr-o stiva va fi de 12.000 kg în cazul deservirii mecanizate şi de 8.000 kg în cazul deservirii manuale.6.1.13. Alaturi de depozitul de carbid, în aceeasi cladire se admite şi amplasarea camerei pentru deschiderea (scoaterea) capacelor, camera care poate fi comuna cu camera concasoarelor (când carbidul trebuie concasat). Aceasta incapere va trebui să aibă iesire directa spre exterior şi să fie separate de incaperea în care este depozitat carbidul printr-o camera "tampon" prevăzută şi ea cu usa directa spre exterior (pe lângă usile de comunicatie cu incaperile unde se depozitează şi se deschid butoaiele de carbid).6.1.14. Se interzice cu desavarsire trecerea prin depozitul de carbid şi prin incaperile adiacente a conductelor de apa, abur, canalizare pentru a exclude posibilitatea contactului între carbid şi apa.6.1.15. Se interzice amplasarea de hidranti exteriori în vecinatatea depozitului de carbid, iar la intrari se vor afisa cat mai vizibil plancarde cu inscripţia: "Pentru stingerea incendiilor este interzisa utilizarea apei".6.1.16. Pentru stingerea incendiilor în incaperile în care se afla carbid se admit numai mijloace (metode) "uscate" ca de exemplu: stingatoare cu pulberi, nisip, gaze inerte.6.1.17. Cantitati de carbid până la 5.000 kg pot fi depozitate în magazii metalice independente, precum şi în cladiri comune cu alte magazii, sau cu hala generatoarelor de acetilena cu urmatoarele condiţii:a. incaperile comune cu alte magazii să fie construite din materiale incombustibile şi separate de restul incaperilor prin pereti rezistenti la explozie;b. în cazul când depozitul de carbid face corp comun cu hala generatoarelor de acetilena, comunicatia cu aceasta se face printr-o incapere tampon.6.2. DEPOZITAREA BUTOAIELOR GOLITE DE CARBID6.2.1. Butoaiele trebuie să fie bine golite, pentru ca sa nu ramana resturi de carbid în interiorul lor şi sa nu fie expuse umezelii în timpul manipularii.6.2.2. Depozitarea butoaielor golite se va face sub soproane, prevăzute cu pardoseala antiscantei şi ferita de inundaţii.Se recomanda ca depozitul de butoaie goale să fie separat de celelalte obiecte, la distantele prevăzute la cap. 7. la nevoie, poate fi însă alipit de depozitul de carbid în butoaie, cu condiţia de a se fi separat de acesta printr-un perete rezistent la explozie.6.2.3. În interiorul depozitului (sub sopron), butoaiele goale vor fi aşezate pe mai multe randuri, cu recomandarea de a fi aşezate cu gura în sus şi de a fi protejate împotriva patrunderii precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).6.3. DEPOZITE DE BUTELII DE ACETILENA6.3.1. În acest subcapitol, se are în vedere numai depozitarea acetilenei comprimata şi dizolvata în butelii (cilindri) de otel, cu acetona, în masa poroasa, respectiv depozitele de butelii cu acetilena. Gazometrele de acetilena nu sunt considerate depozite, rolul lor fiind de "rezervor tampon".6.3.2. Capacitatea maxima admisa pentru depozitele de acetilena imbuteliata este de 2.400 butelii pline.6.3.3. Depozitul de butelii pline, (constand dintr-o cladire, de categoria A de pericol de incendiu şi de gradul I sau II, rezistenta la foc, separata, va fi alipita de alte cladiri, cu condiţia ca peretii despartitori să fie rezistenti la explozie) va fi compartimentat, prin pereti rezistenti la explozie în compartimente cu capacitatea de maxim 800 butelii, de cate 6 kg acetilena.Buteliile de acetilena depozitate în containere speciale se pot depozita pe platforme, în aer liber. Containerele cu butelii goale vor fi depozitate în zone separate de containerele cu butelii pline, zone care vor fi demarcate şi semnalizate corespunzător.6.3.4. Fiecare compartiment va fi prevăzut cu:a. iesire directa spre exterior;b. pardoseala din material ce nu produce scantei;c. acces la drumul uzinal, corespunzător mijloacelor prevăzute pentru manipularea buteliilor.6.3.5. Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive) adecvate pentru manipularea, în siguranţa, a buteliilor ţinându-se seama şi de cantitatile ce se manipuleaza.6.3.6. În interiorul depozitului, buteliile vor fi aşezate în pozitie verticala, lasandu-se spatiile libere necesare pentru manipulare şi pentru acces facil la ambele uşi ale fiecarui compartiment. Dacă este necesară constituirea de grupuri de butelii (pe beneficiari sau pe alte criterii), elementele metalice necesare pentru separarea grupurilor vor trebui să fie galvanizate, pentru a nu se produce scantei, la lovirea lor.6.3.7. Buteliile goale pot fi amplasate, în numar nelimitat, fie sub soproane (din materiale necombustibile şi cu deflectoare în punctele cele mai inalte), fie chiar în aer liber, pe o platforma din materiale ce nu produc scantei (la lovirea cu tuburile de otel). În cazul amplasarii în aer liber, buteliile returnate de către beneficiari vor fi verificate dacă au fost realmente golite de acetilena.6.3.8. Ca o excepţie de la paragrafele anterioare, un numar de butelii pline echivalent cu producţia medie a instalatiei pe doua zile, pot fi amplasate la distanta nenormata, cu respectarea prevederilor, de la art. 6.3.4.b, c, 6.3.5., 6.3.6.6.4. DEPOZITE DE ACETONA6.4.1. Depozitul de acetona va fi conceput şi dimensionat în functie de capacitatea instalatiei, de caracterul ei (unitate "independenta" sau "integrată" conform definitiei de la cap. 7) şi de condiţiile de aprovizionare.6.4.2. Se admite un rezervor de zi, cu capacitatea de 2 mc, amplasat lângă atelierul de umplere (completare) butelii cu acetona.6.5. BAZINE (GROPI, BATALURI) PENTRU NAMOL DE CARBID6.5.1. Evacuarea namolului de carbid (suspensie de hidrat de calciu) din generatoare şi transportul lui până la bazine se va face conform prevederilor de la cap. 2 art. 2.2.4.6.5.2. Pompele şi conductele pentru transportul namolului (de la generatoare sau din bazinul intermediar) la bazinele de decantare şi/sau depozitare, silozuri vor trebui să fie usor demontabile, pentru a putea fi curatate, în cat mai scurt timp, în caz de infundare.6.5.3. Bazinele pentru decantarea şi/sau depozitarea namolului vor trebui să fie amplasate în aer liber şi la o distanta suficienta de orice alte obiecte, pentru ca acetilena ce se mai poate degaja din namol, sa nu afecteze siguranţa acestor obiecte. Pentru distante se vor respecta prevederile de la cap. 7.6.5.4. În general, bazinele de namol de carbid vor fi construite din beton (care se considera satisfacator din punct de vedere al protectiei panzei de apa freatica) şi vor avea trei compartimente, astfel ca, în timp ce în unul dintre ele se aduce namol proaspat, diluat, din celelalte să se poată scoate apa limpezita, respectiv namolul concentrat.6.5.5. Apa limpezita, saturata cu hidrant de calciu, dacă nu se recircula la generatoarele de acetilena, poate fi evacuata la canalizarea de ape chimic impure sau chiar convenţional curate, dacă se obtine acceptul organizaţiei (secţiei) care administreaza reteaua de canalizare respectiva, dar numai după ce conţinutul de acetilena a scăzut sub 10 mg/l.6.5.6. Pentru cantitati mici de namol de carbid (de ex. în cadrul organizarii de santier) se admite ca acesta să fie depozitat în gropi (bataluri) de pamant şi necompartimentate, respectandu-se însă, prevederile de la art. 6.5.7. şi 7.3.2., precum şi o distanta de cel puţin 100 m de orice fantana, apa de baut.6.5.7. În jurul bazinelor de decantare - depozitare a namolului de carbid, se va prevedea o zona de protecţie de cel puţin 5 m, în care se interzice orice sursa de aprindere, precum şi accesul persoanelor neautorizate. Se exceptează de la aceasta prevedere utilajele în execuţie normala, pentru scoaterea şi transportarea namolului concentrat, cu condiţia ca, la compartimentul de care se apropie aceste utilaje, sa nu se degaje acetilena în cantitati periculoase (ceea ce se va constata cu un explozimetru portabil).6.5.8. Namolul de carbid se poate depozita în silozuri speciale, de unde se va transporta în bataluri cu autocisternele.  +  Capitolul 7 AMPLASAMENT - DISTANTE MINIME7.1. DEFINITII ŞI PRECIZARI7.1.1. În cadrul acestui normativ se folosesc notiunile de:a. Unitate independenta de producere a acetilenei, prin care se înţelege acea unitate care livreaza acetilena produsa altor beneficiari, de regula comprimata (şi dizolvata) în butelii de otel, cu acetona în masa poroasa. Intr-o astfel de unitate acetilena este produsa numai din carbid.b. Unitate integrată de producere a acetilenei, prin care se înţelege acea unitate a carei productie se consuma (pentru sudura sau pentru prelucrari chimice) în cadrul uzinei (combinatului) din care face parte şi instalatia de producere a acetilenei. Intr-o astfel de unitate, acetilena poate fi produsa fie din carbid, fie din hidrocarburi.7.1.2. Distantele între diferitele obiecte ale unităţii de acetilena (între ele, sau faţă de alte obiecte din afara unităţii), distante care se indica la subcap. 7.2., se înţeleg de la perimetrul cladirilor sau în cazul instalaţiilor şi utilajelor tehnologice amplasate în aer liber, de la punctul cel mai apropiat al acestora de obiectul faţă de care se prescrie distanta minima.Pentru drumuri şi cai ferate, se considera însă, distantele până la axele acestora.7.1.3. În cazul comasarii unor obiecte (sectii), pe baza şi în condiţiile prevederilor de la cap. 2 şi 6, distantele dintre obiectele comasate (menţionate la subcap. 7.2.) se anulează, iar distantele faţă de celelalte obiecte se înţeleg de la punctul cel mai apropiat al compartimentului în care intervine acetilena.7.2. DISTANTE MINIME7.2.1. Pentru unitatile independente, precum şi cele integrate de producere a acetilenei (din carbid) cu capacitati de peste 20 Nmc/h, se prevad distantele indicate în următor (distantele se aplică în cazul când componentele nu sunt alipite).Unităţi independente de acetilena cu capacitate de peste 20 Nmc/hDistanta minima în metri
    *Font 9*
    Denumirea obiectelor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
    1. Instalatia de producere a acetilenei - 10 10 5 5 5 5 5 5 10 10
    2. Instalatia de imbuteliere a acetilenei 10 - 10 5 5 5 5 5 5 10 10
    3. Depozit de recipiente cu acetilena 10 10 - 5 5 5 5 5 5 10*) 10*)
    4. Depozit de carbid 5 5 5 - 5 5 5 5 5 5*) 5
    5. Depozit de butoaie golite de carbid 5 5 5 5 - 5 5 5 5 5*) 5*)
    6. Depozit de acetona 5 5 5 5 5 - 5 5 5 10*) 10
    7. Bazine (gropi), silozuri pentru namolul de carbid 5 5 5 5 5 - 5 5 5 5*) 5
    8. Gazometru de acetilena 5 5 5 5 5 5 5 - 5 5 5
    9. Imprejmuiri**) 10 10 10 5 5 10 5 5 - - -
    10. CF uzinale 10 10 10*) 5*) 5 10*) 5*) 5*) - - -
    11. Drumuri auto uzinale 10 10 10*) 5*) 5 10 5 5 - - -
    Observatie: Notă *) Se exceptează drumul şi CF care deservesc exclusiv depozitul. La acestea, distantele nu se normeaza, dar pentru accesul vehiculelor respective se vor întocmi instrucţiuni speciale. Notă **) Zonarea mediilor cu pericol de explozie nu trebuie să depăşească imprejmuirile unităţilor independente de acetilena.Distantele se pot reduce cu 50% în cazul realizării de pereti etansi, val de pamant, etc. şi se prezinta calculul de dispersie al substanţelor inflamabile şi cu pericol de explozie.7.2.2. Bazinele intermediare pentru pomparea namolului de hidrat de calciu pot fi amplasate în afara halei generatoarelor de carbid, la distanta nenormata, dacă sunt acoperite şi prevăzute cu ventilatie eficienta (vezi art. 8.3.2.e).7.2.3. Pentru incaperile generatoarelor de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, unele dintre distantele din tabelul de mai sus, se reduc după cum urmeaza:- faţă de cai ferate curente, minim 10 m;- faţă de cai ferate uzinale, minim 10 m;- faţă de drumuri uzinale, nu se normeaza.7.2.4. Distantele dintre unitatile integrate de producere a acetilenei din carbid, cu capacitati mai mici de 20 Nmc/h, vor fi cele prevăzute în tabelul de mai sus, reduse cu 30%.7.2.5. Generatoarele de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, pot fi instalate în încăperi alipite de atelierele pe care le deservesc, cu condiţia ca peretele despartitor să fie fără goluri şi sa reziste la explozie.7.2.6. Distantele minime dintre instalatiile de producere a acetilenei (amplasate în cladiri sau în aer liber) faţă de diverse alte lucrari invecinate, mai importante, sunt indicate în tabelul următor.7.2.7. Între utilajele (şi sectiile) instalaţiilor de acetilena amplasate în aer liber, distantele nu se normeaza, fiind determinate în functie de cerinţele procesului tehnologic, de condiţiile de montaj, interventie şi întreţinere.7.2.8. În cazul unităţilor integrate, rezervorul principal de acetona poate fi amplasat într-un depozit de lichide inflamabile comun, cu respectarea prevederilor referitoare la astfel de depozite.7.2.9. Distanta dintre doua sau trei facle vecine nu se normeaza, cu condiţia să fie situate la aceeasi înălţime (capetele faclelor).
    Distantele minime între instalatiile de producere a acetilenei şi obiective invecinate
    Lucrari invecinate Distanta, în m (a) Distanta, în m (b)
    Constructii şi instalaţii de fabricatie de categoria A şi B de pericol de incendiu 25 25
    Constructii şi instalaţii de fabricatie de categoria C, D şi E de pericol de incendiu 25 25
    Constructii din centre foarte populate (cladiri publice sau cladiri inalte) 100 100
    Constructii social-cultural-administrative ale unităţilor industriale vecine 25 25
    Priza de aer a unităţilor de producere a Oxigenului 300*) 300*)
    Cai ferate curente 25**) 25**)
    Drumuri publice - Locale - Judetene - Naţionale, autostrăzi 15***) 35 50 15***) 35 50
    Observatii:a. Pentru unităţi integrate cu capacitatea de peste 20 Nmc/h sau independente până la 50 Nmc/h.b. Pentru unităţi independente cu capacitate mai mare de 50 Nmc/h.___________ Notă *) Aceasta distanta poate fi redusa, în cazul fabricilor de oxigen, prevăzute cu instalaţii speciale pentru indepartarea acetilenei. Se va tine seama şi de normativul P.D. - 43/1988, pentru oxigen. Notă **) Faţa de instalatia de imbuteliere, depozite de recipiente şi gazometru, distanta minima va fi de 25 m. Notă ***) Distantele se pot reduce cu 50% în cazul realizării de pereti etansi, val de pamant, etc. şi se prezinta calculul de dispersie al substanţelor inflamabile şi cu pericol de explozie.Pentru stabilirea distantelor faţă de drumurile publice şi liniile de cale ferata se va solicita şi acordul Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.7.3. ALTE PREVEDERI7.3.1. Se recomanda ca, respectand distantele minime prevăzute la subcap. 7.2., obiectele unităţii de acetilena să fie grupate cat mai compact posibil, astfel ca traseele conductelor să fie cat mai scurte, iar fluxurile de materiale cat mai rationale (simple). Se va avea în vedere, în special la unitatile integrate, sa nu existe intrepatrunderi între terenul ocupat de unitatea de acetilena şi restul terenului uzinei respective.7.3.2. Faclele, bazinele (gropile) de namol de carbid şi orice alte obiecte (din componenta unităţii de acetilena), care prezinta pericol pentru oameni şi animale, vor trebui ingradite cu gard de sarma, pe poarta caruia se va fixa o tablita de avertizare, cu inscripţia: "INTRAREA PERSOANELOR NEAUTORIZATE INTERZISA".7.3.3. În zonele de siguranţă, care rezultă din condiţiile de distante minime prevăzute la subcap. 7.2., se pot cultiva numai plante care, în nici un stadiu al dezvoltării lor, nu prezinta pericol de autoaprindere, sau de propagare a incendiilor.
     +  Capitolul 8 CLADIRI ŞI INSTALATII UTILITARE (DE UTILITATI)8.1. CLADIRI8.1.1. În cele ce urmeaza, se prezinta cerinţele şi prevederile referitoare la cladirile din componenta unităţilor producătoare sau consumatoare de acetilena.Orice cladire în care pot avea loc degajari sistematice, intamplatoare sau accidentale de acetilena, se încadrează în categoria A de pericol de incendiu şi gradul I sau II, de rezistenta la foc.8.1.2. Acoperisurile acestor cladiri se realizează fără pod şi astfel concepute şi construite, încât sa nu fie posibila acumularea acetilenei în părţile superioare. Dacă acoperisul este cu grinzi, între care se pot forma spatii stagnante de aer, se va asigura evacuarea permanenta a gazelor acumulate sub tavan, prin dispozitive adecvate (luminatoare, hote de ventilatie sau deflectoare simple), amplasate în punctele mai inalte, astfel ca acumularea acetilenei sa nu fie posibila.În acelasi scop, incaperile în care sunt posibile scapari accidentale de acetilena, nu se vor acoperi cu elemente prefabricate (chesoane), care, prin forma lor, constituie casete în care se pot acumula gaze mai usoare decat aerul.8.1.3. Toate cladirile în care se opereaza cu acetilena se executa cu un singur nivel. În cazurile în care anumite utilaje, cu anexele lor, au o înălţime mare şi necesita supraveghere şi manevre la mai multe nivele, acestea se vor realiza prin podete, prin platforme metalice cu gratare (sau cu goluri foarte mari), astfel încât, incaperea respectiva sa nu aiba etaje separate, iar sistemul de ventilatie să fie unic, pentru toata înălţimea.Nu se admite amplasarea utilajelor deasupra cladirilor cu pericol de explozie.8.1.4. Pardoselile la astfel de cladiri vor fi realizate din materiale care prin lovire sau frecare nu produc scantei şi sunt antistatice (de ex.: asfalt, mozaic cu piatra calcaroasa, s.a.), iar scarile şi platformele interioare, confectionate din otel, vor trebui să fie tratate astfel, încât sa nu fie posibila producerea scanteilor, prin lovire, sau prin electricitate statica.8.1.5. Toate piesele metalice mobile (uşi, ferestre, etc.) vor fi astfel executate, încât sa nu poata produce scantei.8.1.6. Toate usile şi ferestrele trebuie să se deschidă spre exterior; usile interioare (între doua încăperi vecine) se vor deschide către incaperea cu pericol minim, asigurandu-se caile de evacuare, în caz de incendiu.8.1.7. Toate incaperile cu pericol de explozie trebuie să aibă cel puţin o iesire directa (usa) spre exterior precum şi suprafetele necesare (golurile) de decomprimare, în caz de explozie, minim 0,05 mp la 1 mc din volumul incaperii respective.8.1.8. În halele dotate cu poduri rulante, monoraiuri, sau macarale, se va avea grija ca aceste utilaje şi caile lor de rulare să fie astfel construite, încât sa nu produca scantei când sunt manevrate; în cazul când sunt actionate electric, se vor respecta prevederile de la subcap. 8.2.8.1.9. În ceea ce priveste posibilitatea de comasare a unor obiecte, respectiv obligaţia ca acestea să fie instalate în cladiri închise, separate, sau nu, se vor respecta prevederile de la capitolele 2 şi 6, care conţin şi condiţii impuse de cerinţele proceselor tehnologice respective.8.1.10. La cladirile la care se prevede ventilare naturala, solutiile constructive se realizează conform normelor specifice.8.2. INSTALATII ELECTRICE8.2.1. Toate echipamentele şi instalatiile electrice trebuie să corespunda mediului de lucru din fiecare secţie (obiect), ţinându-se seama de prezenta acetilenei în conformitate cu grupa de explozie şi clasa de temperatura şi zona de explozie.8.2.2. Camera de distribuţie electrica poate fi echipata cu aparatura pentru mediu normal, cu condiţia de a fi amplasata intr-o zona neclasificata.8.2.3. Se prevad instalaţii de protecţie contra descarcarilor electrice, atmosferice, precum şi de legare la pamant.8.3. INSTALATII DE INCALZIRE ŞI VENTILARE8.3.1. Prin instalatie de incalzire şi ventilare, se urmareste să se realizeze, în incaperile închise:a. condiţiile impuse de procesul tehnologic;b. condiţiile impuse de tehnica securitatii muncii, respectiv o ventilatie care să impiedice acumularile de gaze ce ar putea forma amestecuri explozive (acetilena-aer);c. cerinţele de microclimat pentru personalul de deservire, conform Normei generale de protectia muncii, Ed. 2002.8.3.2. Condiţii de temperatura şi ventilare:a. Pentru incaperile închise:- temperatura: nu este necesară incalzire;- ventilarea: naturala, organizata, nu este necesară ventilare de avarie.b. Camera pentru deschiderea butoaielor cu carbid şi pentru concasarea carbidului (când este cazul):- temperatura: nu este necesară încălzirea;- ventilarea: generală naturala, organizata, plus ventilatie mecanica locala, la punctele în care se formeaza praf de carbid.c. Camerele tampon (în cazurile în care sunt prevăzute):- temperatura: nu este necesară incalzire;- ventilare: conform Normativului P-118/1999 privind siguranţa la foc în constructii.d. Hala generatoarelor de acetilena din carbid:- temperatura: se va asigura o temperatura de garda de +5°C, când generatoarele nu funcţionează;- ventilarea: generală, naturala, organizata, plus ventilatie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.e. Bazinul intermediar de namol din carbid:- temperatura: nu este necesară incalzire;- ventilarea: se va asigura un debit de aer cel puţin egal cu de 100 ori volumul acetilenei, ce se poate degaja în bazinul intermediar (ventilatie naturala).f. Hala compresorului de acetilena:- temperatura: minim +15°C;- ventilarea: în functie de pierderile indicate de furnizor. Dacă nu se indica pierderi, se va realiza o ventilatie naturala organizata.g. Hala bateriei de încărcare a acetilenei în butelii sau baterii:- temperatura: minim +15°C;- ventilarea: naturala, organizata, plus ventilatie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.h. Depozitul de butelii (fiecare compartiment):- temperatura: se admite încălzirea până la +15°C;- ventilarea: naturala, organizata, plus ventilatie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.i. Atelierul pentru verificare, reparatie, umplere butelii cu acetona (toate compartimentele):- ventilarea: naturala, organizata.j. Camerele de vane ale gazometrelor:- temperatura: minim +5°C;- ventilarea: naturala, organizata, plus ventilatie de interventie, cu 10 schimburi pe ora.k. Hala bateriilor de butelii cu acetilena (utilizare):- temperatura: minim +5°C;- ventilarea: naturala, organizata, plus ventilatie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.8.3.3. Pentru incalzire poate fi folosit ca agent termic apa sau aburul, cu temperatura până la 150°C, cu excepţia incaperilor în care se manipuleaza carbid, unde nu se admite nici aburul nici apa. În aceste încăperi, încălzirea se va face numai cu aer cald.În incaperile în care se admite aburul sau apa calda, se recomanda folosirea registrelor, amplasate şi protejate astfel încât sa nu fie posibila apropierea şi supraincalzirea buteliilor şi conductelor de acetilena. Corpurile de incalzire cu aripioare nu sunt recomandate. În depozitele cu butelii de acetilena, acestea nu se vor aseza la mai puţin de 1 m de corpurile de incalzire şi vor fi protejate, contra radiatiei, cu paravane de tabla galvanizata.8.3.4. Ventilarea de avarie se realizează, de preferinta, cu ventilatoare axiale, la a caror amplasare se va ţine seama de faptul ca acetilena este mai usoara decat aerul.La incaperile prevăzute cu instalaţii de evacuare fortata a aerului se compenseaza aerul evacuat cu aer proaspat încălzit, în măsura necesară, pentru menţinerea temperaturii prescrise.8.3.5. Valorile (respectiv solutiile) indicate pentru instalatiile de ventilare sunt minimale. Ţinându-se seama de degajarile posibile de acetilena şi alte substante, care pot forma amestecuri explozive, aceste valori pot fi majorate; în functie de intensitatea ventilatiei necesare, proiectantul va alege între ventilatia mecanica şi cea naturala.În cazul instalaţiilor de ventilare mecanica, tubulatura va fi numai de metal şi corect legata la pamant, iar gura de evacuare va trebui să depăşească cu cel puţin 5 m cladirile din jur pe o raza de 20 m. Aceasta ultima prevedere nu se referă la ventilatoarele axiale montate în perete.8.3.6. În toate incaperile în care se lucreaza cu acetilena, se va face un control periodic al concentratiei acesteia, cu explozimetru portabil, pentru a se verifica eficacitatea instalatiei de ventilare şi etanseitatea instalaţiilor.Se recomanda ca în incaperile în care pericolul unor degajari accidentale de acetilena este mai mare şi anume în hala secţiei de imbuteliere a acetilenei, în hala bateriei de butelii cu acetilena, în depozitul de butelii pline cu acetilena, să se prevada explozimetre automate fixe, cu semnalizare optica şi acustica (înainte de formarea unor concentratii periculoase) şi recomandabil, cu declanşarea automata a instalatiei de ventilare de avarie.8.4. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA8.4.1. În incaperile în care exista carbid, este interzisa orice instalatie de apa. Se exceptează de la aceasta prevedere hala generatoarelor de acetilena din carbid, luandu-se masurile necesare pentru ca apa sa nu poata veni în contact cu carbidul decat în interiorul generatoarelor.În incaperile în care acetilena participa la proces, nu se prevad nici restrictii şi nici cerinţe speciale în ceea ce priveste instalatiile de apa, în genere.8.4.2. Hidrantii de incendiu vor fi prevăzuţi numai în incaperile în care nu se manipuleaza sau se depozitează carbid, iar în vecinatatea acestor încăperi nu se vor prevedea nici hidranti interiori.8.5. INSTALATII PENTRU CANALIZARE8.5.1. Apele reziduale care conţin acetilena dizolvata, în proportie mai mare de 10 mg/l, nu vor fi deversate direct în retelele comune de canalizare (pluviale, convenţional curate, chimic impure, menajere), din cauza pericolului de formare a amestecurilor explozive acetilena-aer, prin desorbtia acetilenei în canale.8.5.2. Când, din procesele de fabricatie, rezultă totusi ape cu continut de acetilena mai mare de 10 mg/l, care nu pot fi recirculate în instalatie (ceea ce ar constitui solutia cea mai economica), ci trebuie neaparat să fie evacuate, aceste ape vor trebui supuse unei degazari, prin care conţinutul de acetilena să fie redus sub 10 mg/l.Degazarea poate fi facuta în aer liber, de exemplu printr-un turn de degazare-racire, numai dacă acetilena, continuta în apa, este în cantitati atât de mici, încât sa nu prejudicieze buna functionare şi siguranţa instalaţiilor invecinate. (Atenţie, indeosebi, la instalatiile de separare a oxigenului din aer!). În caz contrar, degazarea va trebui realizata într-un sistem inchis şi, evident, cu recuperarea acetilenei.8.5.3. În cazul în care apele din anumite fluxuri ale procesului tehnologic conţin mai mult de 10 mg/l acetilena, vehicularea lor se va face numai prin conducte închise, fără contact cu aerul.8.5.4. În nici un caz, chiar atunci când conţinutul de acetilena este sub 10 mg/l, apele acetilenice nu pot fi deversate într-un sistem de canalizare în care ar putea avea loc reactii periculoase între acetilena şi ceilalti componenti din apele respective.8.5.5. În anumite cazuri, se admite deversarea apelor cu continut mai ridicat de acetilena, în canale deschise, în urmatoarele condiţii:- întreaga cantitate de acetilena care se desoarbe în contact cu aerul, să fie atât de mica, încât sa nu prejudicieze buna functionare şi siguranţa instalaţiilor invecinate;- să fie luate măsuri adecvate pentru evitarea colmatarii (inclusiv datorita inghetului pe timp de iarna);- traseul canalelor sa ocoleasca obiectele care ar putea suferi în urma unei aprinderi, accidentale, a acetilenei degazate;- podetele peste aceste canale să fie astfel construite, încât acetilena desorbita sa nu se poata acumula formand amestecuri explozive.8.5.6. Când apele deversate (cu continut redus de acetilena) conţin şi alte impuritati insolubile, mai grele sau mai usoare decat apa, se vor lua măsuri pentru a se împiedica infundarea canalelor respective.8.5.7. Când scurgerile de ape acetilenice (cu mai mult de 10 mg/l) sunt inevitabile, aceste ape pot fi deversate într-un sistem de canalizare, dar numai cu indeplinirea urmatoarelor condiţii:a. canalele să fie cat mai scurte şi bine executate (spre a nu se produce scurgeri necontrolate) şi complet separate, până în punctul în care, datorita debitelor mai mari din sistemul de canalizare la care acestea se racordeaza, concentraţia acetilenei scade sub 10 mg/l, în condiţiile cele mai defavorabile care ar putea surveni în exploatare;b. dacă apele acetilenice nu conţin şi alte impuritati, canalele cu aceste ape să fie racordate, de preferinta, la canalizarea pentru ape convenţional curate; racordarea la canalizarea pentru ape chimic impure nu se admite decat în cazul în care este necesar ca apele acetilenice să fie epurate şi numai în urma unei analize atente, din care să rezulte că nu sunt posibile reactii periculoase;c. pe portiunile de canal cu ape acetilenice, să se prevada măsuri pentru reducerea la minimum a riscului de formare a amestecurilor explozive (acetilena-aer), ca de exemplu:- diluarea cu alte ape uzate, convenţional curate;- ventilarea cat mai intensa a canalelor, prin ventilatie naturala organizata (cu cosuri de tiraj pe capacele caminelor);- prevederea, în orice caz, la caminul de racordare a canalului cu ape acetilenice la o alta retea de canalizare, a unui cos de ventilatie.d. cosurile de ventilatie vor trebui să fie astfel amplasate şi suficient de inalte (minim 3 m) încât, ţinându-se seama de cantitatea de acetilena ce s-ar putea degaja, sa nu existe nici un pericol pentru obiectele invecinate;e. capacele caminelor, pe portiunea de canal în care este posibila degajarea acetilenei în cantitati periculoase, să fie astfel confectionate, încât să se excluda producerea scanteilor la ridicarea sau la asezarea lor;f. accesul şi interventiile în canalizarea de ape acetilenice să fie admise numai în lipsa totala a acestor ape, după o aerisire temeinica şi numai pe baza unui instructaj special.  +  Capitolul 9 INSTALATII ŞI DOTARI PENTRU SEMNALIZAREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR9.1. INSTALATII DE SEMNALIZARE9.1.1. În cadrul unităţilor producătoare sau consumatoare de acetilena, se vor prevedea instalaţii pentru semnalizarea incendiilor.9.1.2. În functie de locul de amplasare şi de mediul respectiv, aceste instalaţii se realizează în construcţie antiex sau în execuţie normala (conform prevederilor de la cap. 8 art. 8.2.2.).9.1.3. Detectoarele automate se monteaza cat mai aproape de locurile în care se poate astepta declanşarea unui incendiu. Avertizoarele manuale se vor amplasa în locuri vizibile, accesibile, la înălţimea de 1,3-1,5 m, de la nivelul circulabil.9.1.4. Retelele instalatiei de semnalizare se executa exclusiv cu conductori sau cabluri de cupru, bine protejati contra deteriorarilor mecanice. Nu se admite utilizarea conductorilor de tip INTEC sau tuburi de protecţie din PVC.9.1.5. Retelele interioare ale instalatiei de semnalizare a incendiilor se executa cu cabluri cu manta exterioara, cu intarziere la propagarea focului (tip F).9.2. SISTEME, INSTALATII, UTILAJE ŞI MIJLOACE DE PRIMA INTERVENTIE9.2.1. Pentru prevenirea exploziilor, fabricile de acetilena se echipeaza cu rezervor de azot sub presiune, pentru inertizarea instalaţiilor.Pentru fabricile cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, prevederea de la acest capitol are caracter de recomandare.Capacitatea rezervorului de azot sub presiune trebuie să fie egala cu de cel puţin două ori volumul utilajelor în care se găseşte acetilena, socotit în Nmc/azot utilizabil. Gazometrul de acetilena nu intră în acest calcul.9.2.2. Fabricile de acetilena şi/sau în care se lucreaza cu acetilena se doteaza cu mijloace de prima interventie, după cum urmeaza:a. pentru hala de fabricatie, se prevad stingatoare portative cu pulberi uscate (P6), cel puţin un stingator la 50 mp suprafaţa construita;b. pentru instalatiile în aer liber, se prevad stingatoare carosabile cu pulberi uscate (P 125), la 50 ml (de perimetru), cel puţin un stingator;c. pentru incaperile cu instalaţii electrice (posturi trafo, statii de conexiuni, etc.), se prevede cate un stingator portativ cu dioxid de carbon, tip G 5 la 50 mp suprafaţa construita;d. pentru incaperile anexe (grupuri de deservire, ateliere, laboratoare etc.) se prevede, pentru 200 mp, cate un stingator portativ cu spuma chimica (C9) sau cu praf şi CO(2) (P6).9.2.3. Amplasarea mijloacelor de prima interventie la instalatiile tehnologice se va face în locuri usor accesibile personalului din locurile de muncă, ce va fi instruit pentru interventie.  +  Capitolul 10 10.1. MASURI ŞI ACTIUNI PENTRU PREVENIREA EXPLOZIILOR BUTELIILOR DE ACETILENA10.1.1. Cauzele exploziilorExploziile buteliilor de acetilena sunt cauzate de dezintegrarea acetilenei, care se produce la cresterea puternica a temperaturii şi presiunii.Dezintegrarea acetilenei se poate produce prin:a. returul de flacara de la arzator;b. incalzire exterioara (obiecte arzatoare în apropierea buteliei, arzatoare de sudura şi debitare agatate de butelia de acetilena, s.a.);c. arderi de acetilena la supapa buteliei sau a supapei reductorului de presiune.10.1.2. Măsuri preventivea. Supapa reductorului de presiune se conecteaza cu atenţie, astfel încât să fie etansa la gaze;b. Se va lucra numai cu arzatoare perfecte. Un arzator care pocneste în mod repetat poate determina returul flacarii (se va repara arzatorul);c. Arzatorul şi portelectrodul (port - sarma) nu se agata de butelie; încălzirea locala a acetilenei determina dezintegrarea acetilenei;d. Butelia nu se amplaseaza în apropierea surselor de căldură (cuptoare, corpuri de încălzit, foc de forja, etc.).10.1.3. Caracteristicile descompunerii acetileneiDescompunerea acetilenei a inceput, dacă, după returul flacarii, temperatura din peretele buteliei creşte (începând cu capul buteliei) sau dacă gazul care iese din supapa deschisa a buteliei poarta funingine şi fum, sau dacă prezinta un miros anormal.Pentru butelii, care au fost incalzite din afara prin efectul nemijlocit al focului sau al caldurii radiante, exista, în orice situaţie, pericolul dezintegrarii acetilenei.10.1.4. Comportarea în caz de incendii ale buteliilor sau în cazul retururilor flacarilorSe vor lua imediat urmatoarele măsuri:10.1.4.1. Se inchide supapa buteliei.10.1.4.2. Se desurubeaza armaturile conectate: după aceea supapa se deschide din nou. Dacă nu se produce o noua aprindere, nu iese funingine sau fum din ventil şi nu se constata un miros anormal, se poate lucra în continuare. Peretii buteliei nu trebuie să se fi încălzit (control prin atingere repetata cu mana). Dacă se produce o noua aprindere sau se constata una din celelalte caracteristici, înseamnă ca se produce o dezintegrare a acetilenei.10.1.4.3. Dacă supapa buteliei nu poate fi inchisa, atunci flacara se va stinge, numai dacă aceasta este posibila în cadrul primelor minute de la producerea ei. Pentru stingerea incendiilor de acetilena se vor utiliza numai stingatoare uscate şi uscatoare cu bioxid de carbon cu duza de gaze.10.1.4.4. Buteliile în care a inceput dezintegrarea acetilenei se vor raci în orice situaţie cu cantitati mari de apa (furtun de apa) de la distanta mare şi din pozitie acoperita în mod continuu. Dacă mijloacele uzinale nu sunt suficiente în acest scop, se vor instiinta de îndată pompierii.10.1.4.5. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de cateva sute de metri.10.1.5. Măsuri suplimentare în încăperi10.1.5.1. Buteliile la care a inceput dezintegrarea acetilenei se vor evacua în camp liber, dacă incendiul a fost stins şi dacă peretele buteliei poate fi atins pe toate părţile cu mana neprotejata.10.1.5.2. Dacă evacuarea în camp liber nu este posibila şi dacă curge gaz nears în afara, atunci se vor indeparta sursele de incendiu (lumina deschisa, foc, tutun aprins, etc.) şi se vor deschide usile şi geamurile (pericolul unei explozii în incapere).10.1.6. Tratarea buteliilor care au fost incalzite prin influente externeSe vor lua imediat urmatoarele măsuri:10.1.6.1. Se vor inchide supapele de butelii deschise, se vor indeparta buteliile din zona de influenţa termica. Dacă buteliile s-au încălzit în asemenea măsura prin influente externe, încât nu mai pot fi atinse cu maini neprotejate, atunci nu vor mai fi transportate. Asemenea butelii se vor raci cu cantitati mari de apa, din pozitii acoperite, în mod continuu. Dacă mijloacele uzinale nu sunt suficiente în acest scop, se vor instiinta deindata pompierii.10.1.6.2. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de cateva sute de metri.10.1.6.3. În mod identic se vor trata buteliile a caror temperatura nu scade, sau creşte după indepartarea din zona de radiatie termica (controlul prin atingerea repetata cu mana).----