LEGE nr. 306 din 28 iunie 2004 (*actualizată*)privind exercitarea profesiei de medic, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România(actualizată până la data de 14 decembrie 2005*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • --------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 30 iunie 2004. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 14 decembrie 2005, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANTA nr. 53 din 23 iulie 2004 abrogată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 26 august 2004 şi respinsă de LEGEA nr. 428 din 25 octombrie 2004; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 26 august 2004; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 135 din 14 decembrie 2004; LEGEA nr. 59 din 21 martie 2005; LEGEA nr. 221 din 11 iulie 2005; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 175 din 8 decembrie 2005.Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Capitolul I Exercitarea profesiei de medic  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Profesia de medic se exercită, pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, de către persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în medicina. Acestea pot fi: a) cetăţeni ai statului român; b) cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene; c) soţul şi descendenţii de gradul I aflaţi în întreţinerea unui cetăţean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), care desfăşoară legal activităţi salariate sau nesalariate pe teritoriul României, indiferent de cetăţenia acestora; d) beneficiarii statutului de rezident pe termen lung, acordat conform normelor Uniunii Europene de către unul dintre statele prevăzute la lit. b).  +  Articolul 2 (1) În sensul prezentei legi, termenul de medici cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene desemnează, prin asimilare, şi medicii aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1 lit. c) şi d). (2) În mod exclusiv, prin termenul de stat membru de origine sau de provenienţă sau, după caz, stat membru gazda se înţelege un stat membru al Uniunii Europene, un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederatia Elvetiana. (3) Prin titlu oficial de calificare în medicina se înţelege: a) diploma de medic, eliberata de către o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditata din România; b) certificatul de medic specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii; c) certificatul de medic primar, eliberat de Ministerul Sănătăţii; d) diploma, certificatul sau un alt titlu în medicina, eliberate conform normelor Uniunii Europene de către statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de către Confederatia Elvetiana; e) diploma, certificatul sau un alt titlu în medicina, dobândite într-un stat terţ şi recunoscute de unul dintre statele membre enumerate la lit. d) ori echivalate în România.  +  Articolul 3Titlurile oficiale de calificare în medicina obţinute în afară României, a statelor membre ale Uniunii Europene, a statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau a Confederatiei Elvetiene se echivaleaza potrivit legii. Excepţie de la aceste prevederi fac titlurile oficiale de calificare în medicina care au fost recunoscute de unul dintre aceste state.  +  Articolul 4Controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic se realizează de către Colegiul Medicilor din România şi de către Ministerul Sănătăţii, denumite în continuare autorităţi competente române.  +  Articolul 5 (1) Profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate prin prevenirea imbolnavirilor, promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii individului şi a colectivităţii. (2) În vederea realizării acestui scop, pe tot timpul exercitării profesiei, medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament, loialitate şi respect faţă de fiinta umană. (3) Deciziile şi hotărârile cu caracter medical vor fi luate avându-se în vedere interesul şi drepturile pacientului, principiile medicale general acceptate, nediscriminarea între pacienti, respectarea demnităţii umane, principiile eticii şi deontologiei medicale, grija faţă de sănătatea pacientului şi sănătatea publică.  +  Articolul 6 (1) În scopul asigurării în orice împrejurare a intereselor pacientului, profesia de medic are la baza exercitării sale independenta şi libertatea profesională a medicului, precum şi dreptul de decizie asupra hotărârilor cu caracter medical. (2) Având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul sau, medicul nu este funcţionar public. (3) În legătură cu exercitarea profesiei şi în limita competentelor profesionale, medicului nu-i pot fi impuse îngrădiri privind prescripţia şi recomandările cu caracter medical, având în vedere caracterul umanitar al profesiei de medic, obligaţia medicului de deosebit respect faţă de fiinta umană şi de loialitate faţă de pacientul sau, precum şi dreptul medicului de a prescrie şi recomanda tot ceea ce este necesar din punct de vedere medical pacientului. (4) Timpul de muncă este în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.  +  Articolul 7 (1) Cu excepţia cazurilor de forta majoră, de urgenta ori când pacientul sau reprezentanţii legali ori numiţi ai acestuia sunt în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau consimţământul, medicul acţionează respectând voinţa pacientului şi dreptul acestuia de a refuza sau de a opri o intervenţie medicală. (2) Responsabilitatea medicală încetează în situaţia în care pacientul nu respecta prescripţia sau recomandarea medicală.  +  Articolul 8 (1) Profesia de medic, indiferent de forma de exercitare, salariata şi/sau independenta, se exercită numai de către medicii membri ai Colegiului Medicilor din România. (2) Pentru accesul la una dintre activităţile de medic sau exerciţiul acesteia, medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în unul dintre aceste state, sunt exceptaţi, în caz de prestare temporară de servicii medicale, de la obligativitatea înscrierii în Colegiul Medicilor din România.  +  Articolul 9 (1) La primirea în randurile Colegiului Medicilor din România, medicul va depune jurământul lui Hipocrate în formularea moderna adoptată de Asociaţia Medicală Mondială în cadrul Declaraţiei de la Geneva din anul 1975:"O dată admis printre membrii profesiunii de medic,Ma angajez solemn să-mi consacru viaţa în slujba umanităţii.Voi păstra profesorilor mei respectul şi recunoştinţă care le sunt datorate,Voi exercita profesiunea cu constiinta şi demnitate,Sănătatea pacientilor va fi pentru mine obligaţia sacră,Voi păstra secretele încredinţate de pacienti, chiar şi după decesul acestora,Voi menţine, prin toate mijloacele, onoarea şi nobila tradiţie a profesiunii de medic,Colegii mei vor fi fraţii mei,Nu voi îngădui să se interpuna între datoria mea şi pacient consideratii de naţionalitate, rasa, religie, partid sau stare socială,Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană de la inceputurile sale chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar legilor umanităţii.Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare!" (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi: a) medicilor cetăţeni români stabiliţi în străinătate; b) medicilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliţi în România; c) medicilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliţi în unul dintre aceste state şi care solicită intrarea în profesie în România. (3) Medicii prevăzuţi la alin. (2) lit. b) şi c) pot depune jurământul în limba română sau în una dintre limbile de circulaţie din Uniunea Europeană.  +  Articolul 10 (1) Profesia de medic se exercită pe teritoriul României de către persoanele prevăzute la art. 1, care îndeplinesc următoarele condiţii: a) deţin un titlu oficial de calificare în medicina; b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta lege; c) sunt membri ai Colegiului Medicilor din România sau sunt înregistraţi temporar la Colegiul Medicilor din România; d) sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de medic. (2) Medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi pe teritoriul României, exercita profesia de medic cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi medicii cetăţeni români membri ai Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 11 (1) Profesia de medic se exercită în România cu titlul profesional corespunzător calificării profesionale însuşite, după cum urmează: a) medic de medicina generală; b) medic specialist în una dintre specialitatile clinice sau paraclinice prevăzute de Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţa medicală; c) medic primar în una dintre specialitatile clinice sau paraclinice prevăzute de Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţa medicală. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care deţin un titlu oficial de calificare în medicina şi care exercită profesia în România. (3) Medicii care au obţinut certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România pot desfăşura activităţi medicale conform pregătirii profesionale în sistemul public de sănătate sau/şi în sistemul privat, fie ca angajaţi, fie ca persoana fizica independenta pe bază de contract. În condiţiile legii, medicii pot înfiinţa cabinete de practica medicală.  +  Articolul 12 (1) Certificatele eliberate de autorităţile competente ale unui stat membru al Uniunii Europene, ale unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ale Confederatiei Elvetiene, care atesta ca medicul posesor, cetăţean al acestora, este titular de drept câştigat, sunt recunoscute de autorităţile competente române, permitand exercitarea activităţilor de medic şi, respectiv, de medic de familie, inclusiv în cadrul sistemului naţional de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor prezentei legi. (2) Prin drept câştigat se înţelege dreptul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene de a exercita activităţile de medic, precum şi cele de medic generalist, inclusiv în cadrul sistemului de protecţie socială al statului membru de origine sau de provenienţă, în cazul în care aceştia beneficiau de drept de libera practica a profesiei şi erau stabiliţi în statul membru respectiv, anterior implementarii Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 93/16/CEE .  +  Secţiunea a 2-a Nedemnitati şi incompatibilităţi  +  Articolul 13Este nedemn de a exercita profesia de medic: a) medicul care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii în împrejurări legate de exercitarea profesiei de medic şi pentru care nu a intervenit reabilitarea; b) medicul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită, prin hotărâre judecătorească sau disciplinară.  +  Articolul 14 (1) Exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu: a) calitatea de angajat ori colaborator al unităţilor de producţie ori de distribuţie de produse farmaceutice sau materiale sanitare; b) calitatea de comerciant; c) orice ocupaţie de natura a aduce atingere demnităţii profesionale de medic sau bunelor moravuri, conform Codului de deontologie medicală; d) starea de sănătate fizica sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei medicale. (2) Pe timpul stării de incompatibilitate se suspenda de drept calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România şi dreptul de exerciţiu al profesiei. (3) În termen de 10 zile de la apariţia situaţiei de incompatibilitate, medicul este obligat sa anunţe colegiul al cărui membru este. (4) La solicitarea medicului, la sesizarea oricărei persoane ori instituţii interesate, preşedintele colegiului din care face parte medicul poate constitui o comisie specială, pentru fiecare caz în parte, alcătuită din 3 medici primari, pentru a confirma sau infirma situaţia de incompatibilitate.  +  Secţiunea a 3-a Autorizarea exercitării profesiei de medic  +  Articolul 15 (1) Exercitarea profesiei de medic se face, după obţinerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România, pe baza autorizaţiei de libera practica acordate de Ministerul Sănătăţii, până la aderarea României la Uniunea Europeană, după care această competenţă trece în responsabilitatea Colegiului Medicilor din România. (2) Certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România se obţine pe baza următoarelor acte: a) titlurile oficiale de calificare în medicina prevăzute de lege; b) certificatul de cazier judiciar; c) certificatul de sănătate; d) declaraţie pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 13 şi 14. (3) Colegiul Medicilor din România va comunică, din oficiu, în termen de 5 zile, Ministerului Sănătăţii o copie a certificatului eliberat. (4) Medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în România, exercita profesia pe baza documentelor emise conform art. 21 şi în condiţiile prevăzute la art. 35. (5) În caz de prestare temporară de servicii pe teritoriul României, medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în unul dintre aceste state, sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, precum şi a autorizaţiei de libera practica a profesiei de medic. Accesul la activităţile de medic pe durata prestării serviciilor se face conform prevederilor art. 25.  +  Articolul 16 (1) Vârsta de pensionare a medicilor este de 65 de ani, indiferent de sex. Doctorii în medicina pot rămâne în activitate până la vârsta de 70 de ani. (2) Academicienii, profesorii, conferentiarii universitari şi cercetatorii ştiinţifici gradul I şi II, care desfăşoară activităţi medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la vârsta de 70 de ani. Menţinerea în activitatea medicală, după împlinirea acestei varste, se face cu acordul Colegiului Medicilor din România şi cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot cere pensionarea dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale de stat. (4) Medicii care au depăşit varstele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot profesa în continuare, pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, numai în sectorul privat, pe baza autorizaţiei anuale a Colegiului Medicilor din România, eliberat în urma examenului medical. (5) Persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani nu pot deţine funcţia de director general, director general adjunct în cadrul Ministerului Sănătăţii şi al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, al direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor judeţene de asigurări de sănătate, precum şi funcţiile de director general, director general adjunct de spital şi şef de secţie. În spitalele clinice şi universitare profesorii universitari pot ocupa funcţia de şef de secţie până la vârsta de 70 de ani. (6) Medicii deţinuţi sau internati din motive politice, aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate. Aceste prevederi se aplică şi medicilor care, din motive politice, au fost obligaţi să îşi intrerupa studiile o anumită perioada, obtinandu-şi licenta cu întârziere, ori celor care au fost împiedicaţi să îşi reia activitatea profesională. (7) Prin derogare de la prevederile alin. (4), medicii de familie care au domiciliul în mediul rural şi care îşi exercită profesia în localitatea de reşedinţa sau în localităţi din mediul rural limitrofe îşi pot continua activitatea după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de Ministerul Sănătăţii şi de Colegiul Medicilor din România, pe baza certificatului de sănătate. (8) Prin derogare de la prevederile alin. (4), în situaţia unui deficit de personal medical superior, pentru unităţile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi, respectiv, a direcţiilor de sănătate publică, medicii de specialitate din unităţile sanitare publice îşi pot continua activitatea după împlinirea vârstei de pensionare, la solicitarea angajatorului, cu aviz anual eliberat de Ministerul Sănătăţii şi de Colegiul Medicilor din România, pe baza certificatului de sănătate. (9) Pentru buna funcţionare a unor secţii din spitale, în specialitatile medicale fără acoperire în teritoriu se pot face derogări de la prevederile alin. (1), la propunerea direcţiilor de sănătate publică, judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu avizul Colegiului Medicilor din România şi cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. Derogarile se fac anual cu condiţia scoaterii la concurs a posturilor.--------------Alin. (8) al art. 16 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 26 august 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 806 din 1 septembrie 2004.Alin. (1), (2), (3), (5) şi (7) ale art. 16 au fost modificate de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 221 din 11 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 18 iulie 2005.Alin. (9) al art. 16 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 221 din 11 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 18 iulie 2005.  +  Articolul 17 (1) În cazul în care un medic îşi întrerupe activitatea profesională sau se afla într-o situaţie de incompatibilitate pe o perioadă mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din România va reatesta competenţa profesională a acestuia, în vederea reluării activităţii medicale. (2) Procedura privind modalităţile şi condiţiile de verificare şi atestare a nivelului profesional se stabileşte de către Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România. (3) Prevederile alin. (1) se aplică şi medicilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în România.  +  Articolul 18 (1) Practicarea profesiei de medic de către o persoană care nu are aceasta calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului penal. (2) Colegiul Medicilor din România, prin preşedintele colegiului teritorial, este în drept sa exercite acţiunea civilă sau sa sesizeze, după caz, organele judiciare sau autorităţile competente, pentru urmărirea şi trimiterea în judecata a persoanelor care îşi atribuie sau care întrebuinţează fără drept titlul ori calitatea de medic sau care practica în mod nelegal medicina. (3) Acţiunea penală împotriva unui membru al Colegiului Medicilor din România cu privire la fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic se pune în mişcare cu înştiinţarea prealabilă a colegiului al cărui membru este medicul respectiv. (4) Instanţele de judecată civile sau penale, din oficiu, vor comunică Colegiului Medicilor din România hotărârile judecătoreşti rămase definitive, prin care s-au pronunţat cu privire la fapte exercitate în timpul şi în legătură cu profesia de către medici pe teritoriul României.  +  Capitolul II Dispoziţii privind exercitarea profesiei de medic pe teritoriul României de către medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene  +  Secţiunea 1 Dispoziţii privind facilitarea dreptului de stabilire  +  Articolul 19La intrarea în profesie, medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene vor prezenta autorităţilor române competente certificatul cazierului judiciar emis de statul membru de origine sau de provenienţă sau, în lipsa acestuia, un document echivalent emis de acel stat.  +  Articolul 20 (1) Pentru accesul la una dintre activităţile medicale sau pentru exerciţiul acesteia, medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene vor prezenta autorităţilor competente române certificatul de sănătate fizica şi psihică eliberat de statul membru de origine sau de provenienţă. (2) În situaţia în care, pentru accesul şi exerciţiul activităţii prevăzute la alin. (1), statul membru de origine sau de provenienţă nu impune o astfel de cerinţa şi, în consecinţa, nu emite cetăţenilor săi un astfel de document, autorităţile competente române accepta din partea acestuia un atestat echivalent certificatului de sănătate.  +  Articolul 21 (1) Cererile medicilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile medicale se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. (2) Dosarul prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă următoarele documente: a) documentul de identitate; b) diploma de medic obţinută în România, diploma de medic obţinută sau, după caz, recunoscută într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederatia Elvetiana, respectiv atestatul de echivalare emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în cazul diplomelor de medic obţinute într-un stat terţ şi care nu au fost recunoscute de unul dintre statele membre enumerate; c) în situaţia medicilor specialişti, şi diploma, certificatul sau titlul care atesta specializarea în una dintre specialitatile clinice sau paraclinice prevăzute de Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţa medicală sau de normele Uniunii Europene, după caz; d) certificatul de sănătate sau atestatul echivalent al acestuia, emis de statul membru de origine sau de provenienţă; e) certificatul de cazier judiciar, emis de statul membru de origine sau de provenienţă, în cazul în care intrarea în profesie se face în România, iar în lipsa acestuia, documentul echivalent emis de statul respectiv. (3) Deciziile autorităţilor competente române în aceste cazuri pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ. (4) În situaţia prevăzută la art. 22, cererea de reexaminare suspenda termenul legal de soluţionare. Autorităţile competente române vor continua procedura prevăzută la alin. (1) după primirea răspunsului din partea statului membru consultat sau după expirarea termenului de 3 luni prevăzut de normele Uniunii Europene pentru formularea răspunsului de către statele membre consultate în aceste situaţii.  +  Articolul 22 (1) Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţa de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de medic în România, comise de medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, anterior stabilirii în România şi în afară teritoriului sau, acestea informează statul membru de origine sau de provenienţă al celor în cauza. (2) Autorităţile competente române comunică statului membru gazda informaţiile solicitate cu privire la sancţiunile disciplinare de natura profesională sau administrativă, precum şi cu privire la sancţiunile penale interesand exerciţiul profesiei de medic, aplicate medicilor pe durata exercitării profesiei în România. (3) Autorităţile competente române analizează informaţiile transmise de statul membru gazda cu privire la faptele grave şi precise comise de medicii cetăţeni români sau care provin din România, anterior stabilirii în statul membru gazda şi în afară teritoriului, sau fapte care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de medic în acel stat. (4) Autorităţile competente române decid asupra naturii şi amplorii investigatiilor pe care le întreprind în situaţiile pentru care au fost sesizate şi comunică statului membru gazda, în termen de 3 luni de la primirea solicitării acestuia, consecinţele care rezultă cu privire la atestatele şi documentele pe care le-au emis în cazurile respective. (5) Autorităţile competente române asigura confidenţialitatea informaţiilor transmise.  +  Articolul 23Documentele prevăzute la art. 19, 20 şi 22 sunt valabile 3 luni de la data emiterii.  +  Secţiunea a 2-a Dispoziţii cu privire la libera prestare a serviciilor medicale  +  Articolul 24 (1) Medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în unul dintre aceste state, sunt exceptaţi de la obligaţia înscrierii în Colegiul Medicilor din România, precum şi de la plata cotizatiei de membru, atunci când solicita accesul la una dintre activităţile de medic, în vederea prestării temporare de servicii medicale în România. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt înregistrate automat la Colegiul Medicilor din România pe durata prestării temporare de servicii medicale, în vederea aplicării prevederilor art. 28, pe baza informării Ministerului Sănătăţii. (3) Exercitarea activităţilor de medic în aceste situaţii se face cu drepturile şi respectarea celorlalte obligaţii prevăzute de lege pentru medicii cetăţeni români. (4) Atunci când, pe durata prestării temporare de servicii în România, persoanele enumerate la alin. (1) încalcă dispoziţiile profesionale cu caracter disciplinar sau administrativ prevăzute de lege, autorităţile competente române informează statul membru în care cei în cauza sunt stabiliţi.  +  Articolul 25 (1) Prestarea temporară de servicii medicale pe teritoriul României de către cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în unul dintre aceste state se face pe baza următoarelor documente: a) declaraţia prealabilă adresată autorităţilor competente române de către solicitant, declaraţie în care se precizează durata de prestare a activităţii medicale, natura şi locul de desfăşurare a acestor activităţi. În cazuri urgente, declaraţia poate fi facuta în termen de maximum 7 zile de la încetarea prestării acestor activităţi; b) dovezi prin care autorităţile competente ale statului membru în care este stabilit atesta ca solicitantul exercita legal activităţile respective pe teritoriul acelui stat; c) dovezi prin care autorităţile competente ale statului membru de origine sau de provenienţă atesta ca solicitantul este posesor al diplomelor, certificatelor sau altor titluri de medic prevăzute de normele Uniunii Europene pentru prestarea activităţilor în cauza. (2) Documentele prevăzute la alin. (1) sunt valabile timp de 12 luni de la data emiterii lor.  +  Articolul 26 (1) În caz de prestare temporară a serviciilor care antreneaza deplasarea prestatorului în România, medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în unul dintre aceste state, sunt exceptaţi de la procedura de acreditare prevăzută de legislaţia asigurărilor sociale de sănătate. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a informa în prealabil Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate asupra serviciilor pe care urmează să le presteze pe teritoriul României, iar în caz de urgenta, în termen de maximum 7 zile de la prestarea acestora.  +  Articolul 27Începând cu data aderării la Uniunea Europeană, autorităţile competente române vor retrage, după caz, temporar sau definitiv, dovezile prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b) eliberate medicilor cetăţeni români, precum şi medicilor care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 1 lit. b)-d), stabiliţi în România, în cazul în care acestora li se aplică sancţiunile prevăzute de lege cu ridicarea dreptului de libera practica a profesiei.  +  Secţiunea a 3-a Dispoziţii comune cu privire la dreptul de stabilire şi libera prestare de servicii medicale  +  Articolul 28Medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care, în timpul exercitării profesiei în România, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii.  +  Articolul 29 (1) Medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care exercită profesia de medic în România au dreptul de a ataşa la titlul profesional prevăzut la art. 11 titlul legal de formare obţinut în statul membru de origine sau de provenienţă, în limba statului emitent şi, eventual, abrevierea acestui titlu. Titlul de formare va fi însoţit de numele şi locul instituţiei sau al organismului emitent. (2) Dacă titlul respectiv de formare desemnează în România o pregătire complementara neinsusita de beneficiar, acesta va utiliza în exerciţiul profesiei forma corespunzătoare a titlului, indicată de autorităţile competente române.  +  Articolul 30 (1) Medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi şi care exercită profesia de medic în România, au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia din domeniul sănătăţii, domeniul securităţii sociale, precum şi cu privire la Codul de deontologie medicală. (2) În vederea furnizarii informaţiilor prevăzute la alin. (1), autorităţile române competente vor organiza, la nivelul structurilor teritoriale şi centrale, birouri de informare legislativă.  +  Capitolul III Organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 31 (1) Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională a corpului medical, de interes public, apolitica şi fără scop patrimonial, având ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic. (2) Colegiul Medicilor din România are autonomie instituţională şi îşi exercită atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.  +  Articolul 32 (1) Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează pe criterii teritoriale, la nivel naţional şi judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti. (2) Între Colegiul Medicilor din România şi colegiile teritoriale exista raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară. (3) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul Bucureşti.  +  Secţiunea a 2-a Atribuţiile Colegiului Medicilor din România  +  Articolul 33 (1) Colegiul Medicilor din România are următoarele atribuţii: a) asigura aplicarea legilor, regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de medic; b) apara demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate; apara onoarea, libertatea şi independenta profesională a medicului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului medical; c) asigura respectarea de către medici a obligaţiilor ce le revin faţă de bolnav şi de sănătatea publică; d) elaborează şi adopta Statutul Colegiului Medicilor din România şi Codul de deontologie medicală; e) controlează şi supraveghează modul de exercitare a profesiei de medic, indiferent de forma de exercitare şi de unitatea sanitară în care se desfăşoară, precum şi aplicarea legilor şi regulamentelor specifice; f) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a medicilor; g) acţionează, atât singur, cat şi împreună cu autorităţi/instituţii publice cu atribuţii în domeniu, în vederea asigurării calităţii actului medical în unităţile medicale; h) elaborează ghiduri şi protocoale de practica medicală, criteriile şi condiţiile privind asigurarea calităţii actului medical, pe care le propune, spre aprobare, Ministerului Sănătăţii; i) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi tematica de concurs; j) organizează forme de educaţie medicală continua şi de ridicare a gradului de competenţa profesională a membrilor săi; k) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea criteriilor şi standardelor de dotare a cabinetelor de practica medicală independenta; l) stabileşte şi reglementează regimul de publicitate a activităţilor medicale; m) asigura cadrul necesar desfăşurării unei concurente loiale bazate exclusiv pe promovarea competentei profesionale; n) controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independenta profesională a medicilor şi dreptul acestora de decizie în exercitarea actului medical; o) promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare; p) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea reglementărilor din domeniul medical sau al asigurărilor sociale de sănătate; q) reprezintă medicii cu practica independenta care desfăşoară activităţi medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; în acest sens, se va organiza o comisie care va negocia condiţiile şi raporturile juridice ale acestei categorii de medici cu sistemul de asigurări sociale de sănătate; r) organizează judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica profesională, de deontologie medicală şi de la regulile de buna practica profesională, în calitate de organ de jurisdicţie profesională; s) stabileşte, în funcţie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională pentru membrii săi; t) sprijină instituţiile şi acţiunile de prevedere şi asistenţa medico-socială pentru medici şi familiile lor; u) participa, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii, la stabilirea numărului anual de locuri în facultăţile de medicina acreditate, precum şi a numărului de locuri în rezidentiat; v) organizează centre de pregătire lingvistica, necesare pentru exercitarea activităţii profesionale de către medicii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene; x) participa la elaborarea contractului-cadru, în condiţiile legii; y) participa, alături de Ministerul Sănătăţii, în mod egal, la constituirea comisiilor paritare de acreditare a medicilor. (2) Colegiul Medicilor din România avizează înfiinţarea cabinetelor medicale private indiferent de forma lor juridică şi participa, prin reprezentanţi anume desemnaţi, la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din unităţile sanitare publice.  +  Articolul 34În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, Colegiul Medicilor din România, prin structurile naţionale sau teritoriale, are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu sau în numele membrilor săi.  +  Secţiunea a 3-a Membrii Colegiului Medicilor din România  +  Articolul 35 (1) În vederea exercitării profesiei de medic, medicii cetăţeni români şi medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în România, au obligaţia să se înscrie în Colegiul Medicilor din România. (2) Calitatea de membru este dovedită prin certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România, care se eliberează la înscrierea în corpul profesional. (3) Înscrierea în Colegiul Medicilor din România şi eliberarea certificatului de membru se face numai pentru medicii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi au depus jurământul prevăzut la art. 9. (4) Depunerea jurământului se va menţiona în certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România. (5) Pot deveni, la cerere, membri ai Colegiului Medicilor din România şi medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în unul din aceste state şi care prestează temporar servicii medicale în România, cu respectarea prevederilor alin. (3). (6) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România o pot păstra, la cerere, şi medicii pensionari care au practicat profesia de medic. (7) La data intrării în vigoare a prezentei legi, au de drept calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România toţi medicii înscrişi până la această dată. (8) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscrişi într-un registru, care se face public anual de către Colegiul Medicilor din România. (9) Evidenta şi identificarea membrilor Colegiului Medicilor din România se vor putea face şi prin folosirea codului numeric personal.  +  Articolul 36 (1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic, pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durata. (2) Pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se suspenda obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezenta lege. (3) Întreruperea exercitării profesiei de medic pe o durată mai mare de 5 ani atrage, de drept, pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 37 (1) Medicii cetăţeni români şi medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliţi în România, care doresc sa exercite profesia, se înscriu ca membri ai Colegiului Medicilor din România la colegiul teritorial în raza căruia se afla unitatea la care urmează să îşi desfăşoare activitatea sau la colegiul teritorial în raza căruia îşi au domiciliul sau reşedinţa. (2) Medicii luati în evidenta unui colegiu teritorial, dacă exercita activităţi medicale şi pe raza altui colegiu teritorial, sunt obligaţi sa anunţe şi acest colegiu.  +  Secţiunea a 4-a Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Medicilor din România  +  Articolul 38Membrii Colegiului Medicilor din România au următoarele drepturi: a) sa aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Medicilor din România; b) să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Medicilor din România şi sa primească informaţiile solicitate; c) sa participe la orice acţiune a Colegiului Medicilor din România şi să fie informati în timp util despre aceasta; d) sa folosească, împreună cu membrii lor de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale şi sportive ale Colegiului Medicilor din România şi ale colegiilor teritoriale; e) sa poarte însemnele Colegiului Medicilor din România; f) sa conteste sancţiunile primite; g) să solicite ajutoare materiale pentru situaţii deosebite, atât personal, cat şi prin membrii lor de familie; h) medicii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit, începând cu data de 1 ianuarie 2007, de asistenţa medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.---------------Art. 1 din ORDONANTA nr. 53 din 23 iulie 2004*) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 30 iulie 2004 prevede:"Termenul de intrare în vigoare a prevederilor art. 38 lit. h) din Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 30 iunie 2004, se proroga până la data de 1 ianuarie 2005."*) ORDONANTA nr. 53 din 23 iulie 2004 a fost abrogată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 26 august 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 806 din 1 septembrie 2004.Litera h) a art. 38 a fost modificată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 26 august 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 806 din 1 septembrie 2004.Litera h) a art. 38 a fost abrogată de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 135 din 14 decembrie 2004*), publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.241 din 22 decembrie 2004.*) ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 135 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.241 din 22 decembrie 2004 a fost aprobată cu modificări de LEGEA nr. 59 din 21 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 28 martie 2005 repunand în vigoare litera h) a art. 38 în forma în care figurează mai sus.Litera h) a art. 38 a fost modificată de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 175 din 8 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.131 din 14 decembrie 2005.  +  Articolul 39Obligaţiile membrilor Colegiului Medicilor din România sunt următoarele: a) să facă dovada cunoaşterii normelor de deontologie profesională şi a celor care reglementează organizarea şi funcţionarea corpului profesional; modalitatea de testare a cunoştinţelor de deontologie şi a legislaţiei profesionale se stabileşte de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România; b) să respecte dispoziţiile Statutului Colegiului Medicilor din România, ale Codului de deontologie medicală, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România şi regulamentele profesiei; c) sa rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membri sau de reprezentanţi ai corpului profesional; d) sa participe la manifestările iniţiate de organele de conducere, la activităţile profesionale ori de pregătire profesională iniţiate ori organizate de către organele de conducere naţionale sau locale; e) sa participe la şedinţele ori adunările la care au fost convocaţi; f) să execute cu buna-credinţa sarcinile ce decurg din hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România; g) să se abţină de la deliberările organelor de conducere în care sunt aleşi, în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe, au un interes propriu; h) sa păstreze secretul profesional; i) sa păstreze, în cadrul profesiei, confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere; j) să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei medicale; k) să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România; l) sa achite, în termenul stabilit, cotizatia datorată în calitate de membru al Colegiului Medicilor din România; m) sa rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin mediere de către comisiile organizate în acest scop în cadrul Colegiului Medicilor din România; n) să execute cu buna-credinţa atribuţiile ce le revin în calitate de reprezentant sau membru în organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, în colegiile judeţene sau în Colegiul Medicilor Municipiului Bucureşti.  +  Articolul 40Obligaţiile membrilor Colegiului Medicilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de medici, sunt: a) să respecte şi să aplice, în orice împrejurare, normele de deontologie medicală; b) sa nu aducă prejudicii reputaţiei corpului medical sau altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Medicilor din România; c) sa acorde, cu promptitudine şi necondiţionat, ingrijirile medicale de urgenta, ca o îndatorire fundamentală profesională şi civică; d) sa acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională; e) să aplice parafa, cuprinzând numele, prenumele, gradul, specialitatea şi codul, pe toate actele medicale pe care le semnează; f) să respecte drepturile pacientilor.  +  Articolul 41 (1) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi asigurării unui nivel ridicat al cunoştinţelor medicale, medicii sunt obligaţi să efectueze un număr de cursuri de pregătire şi alte forme de educaţie medicală continua şi informare în domeniul stiintelor medicale, pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Sunt creditate programele, precum şi celelalte forme de educaţie medicală continua avizate de către Colegiul Medicilor din România. (2) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educaţie medicală continua, stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, li se suspenda dreptul de libera practica până la realizarea numărului de credite respectiv.  +  Secţiunea a 5-a Organizare şi funcţionareA. Organizarea la nivel teritorial  +  Articolul 42 (1) La nivelul fiecărui judeţ, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti, se organizează câte un colegiu al medicilor, format din toţi medicii cu drept de libera practica din unitatea administrativ-teritorială respectiva, denumit în continuare colegiul teritorial. (2) Colegiile teritoriale ale medicilor au personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Patrimoniul se constituie din bunuri mobile şi imobile, dobândite în condiţiile legii. (3) Sediul colegiului teritorial al medicilor este în oraşul de reşedinţa a judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti, pentru Colegiul Medicilor Municipiului Bucureşti. (4) Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afară Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 43Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt: a) adunarea generală; b) consiliul; c) biroul consiliului; d) preşedintele.  +  Articolul 44 (1) Adunarea generală este formată din membrii colegiului teritorial. (2) Adunarea generală se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului, şi adopta hotărâri cu majoritate simpla în prezenta a 2/3 din numărul membrilor săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de 2/3, după 10 zile se organizează o noua şedinţa, cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simpla, indiferent de numărul membrilor prezenţi. (3) Adunarea generală are următoarele atribuţii: a) aproba proiectul de buget al colegiului şi, în baza raportului cenzorilor, descarca de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat; b) stabileşte indemnizaţia de şedinţa a membrilor comisiei de disciplina; c) alege comisia de cenzori a colegiului.  +  Articolul 45Membrii consiliului colegiilor teritoriale şi membrii în adunarea generală naţionala se aleg pe o perioadă de 4 ani de către membrii colegiului respectiv, potrivit unui regulament electoral, aprobat de către Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 46 (1) Consiliul are un număr de membri proporţional cu numărul medicilor înscrişi în evidenta colegiului la data organizării alegerilor, după cum urmează: a) 11 membri, pentru un număr de până la 500 de medici înscrişi; b) 13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de medici înscrişi; c) 19 membri, pentru un număr de 1.001 până la 2.000 de medici înscrişi; d) 21 de membri, pentru un număr de peste 2.000 de medici înscrişi. (2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 23 de membri. (3) Proporţional cu numărul de membri ai Consiliului, se vor alege 3-9 membri supleanţi.  +  Articolul 47Consiliul colegiului teritorial exercita atribuţiile prevăzute de lege şi date în competenţa sa prin Statutul Colegiului Medicilor din România sau prin hotărârea Consiliului naţional.  +  Articolul 48 (1) Consiliul colegiului teritorial, în prima şedinţa, organizată în termen de maximum 5 zile de la alegere, alege biroul consiliului. (2) Biroul consiliului colegiului teritorial este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar. (3) Preşedintele biroului consiliului colegiului teritorial este şi preşedintele colegiului teritorial.B. Organizarea la nivel naţional  +  Articolul 49 (1) Colegiul Medicilor din România este format din toţi medicii înscrişi în colegiile teritoriale. (2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. În bugetul propriu sunt cuprinse şi contribuţiile colegiilor teritoriale în cota fixa de 20% din cuantumul cotizaţiilor. Patrimoniul poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.  +  Articolul 50Organele de conducere, la nivel naţional, ale Colegiului Medicilor din România sunt: a) adunarea generală naţionala; b) consiliul naţional; c) biroul executiv; d) preşedintele.  +  Articolul 51 (1) Adunarea generală naţionala este alcătuită din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi reprezentanţi ai fiecărui colegiu teritorial, aleşi potrivit art. 46 alin. (1). (2) Norma de reprezentare în adunarea generală naţionala este de 1/200 de membri. (3) Reprezentanţii în adunarea generală naţionala sunt aleşi pe o durată de 4 ani. (4) Proporţional cu numărul de medici înscrişi în evidenta colegiului teritorial se va alege un număr de 3-11 membri supleanţi.  +  Articolul 52Adunarea generală naţionala are următoarele atribuţii: a) adopta Statutul Colegiului Medicilor din România, precum şi Codul de deontologie medicală; b) aproba modificarea acestora; c) aproba bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia celui pentru exerciţiul expirat; d) alege, dintre membrii săi, comisia de cenzori; e) adopta puncte de vedere care să reflecte poziţia Colegiului Medicilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de medic ori statutul medicului în societate.  +  Articolul 53 (1) Adunarea generală naţionala adopta hotărâri în prezenta a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, cu majoritate simpla de voturi. (2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiţia de cvorum, după doua săptămâni se va organiza o alta şedinţa, cu aceeaşi ordine de zi, care va putea adopta hotărâri indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 lit. a) şi b), pentru care este necesară condiţia de cvorum prevăzută la alin. (1). (3) Adunarea generală naţionala se întruneşte în şedinţa ordinară în trimestrul I al anului în curs.  +  Articolul 54Adunarea generală naţionala este condusă de către preşedintele Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 55Adunarea generală naţionala poate fi convocată de către: a) preşedintele Colegiului Medicilor din România; b) 3 dintre membrii Biroului executiv; c) 1/3 dintre membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 56 (1) Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, din 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi din câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrala cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerului Justiţiei. (2) Reprezentanţii în Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor colegiilor teritoriale şi reprezentanţii acestora în Adunarea generală naţionala, intruniti într-o şedinţa comuna. (3) Cheltuielile cu deplasarea şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România vor fi suportate de către colegiile ai căror reprezentanţi sunt. (4) Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România se întruneşte legal în prezenta a cel puţin 2/3 din numărul reprezentanţilor stabiliţi la alin. (1) şi ia decizii cu majoritate simpla de voturi.  +  Articolul 57Deciziile Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România sunt obligatorii pentru colegiile locale şi pentru toţi medicii care practica medicina în România.  +  Articolul 58Atribuţiile Consiliului naţional sunt: a) elaborează Statutul Colegiului Medicilor din România, precum şi proiectele de modificare a acestuia; b) elaborează Codul de deontologie medicală, precum şi proiectele de modificare a acestuia; c) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea de norme privind exercitarea profesiei de medic pe teritoriul României; d) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea Nomenclatorului de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţa medicală; e) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea tematicilor şi a metodologiilor concursurilor şi examenelor pentru medici; f) stabileşte sistemul de credite de educaţie medicală continua, pe baza căruia se evalueaza activitatea de perfecţionare profesională a medicilor; g) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea criteriilor medicale de selecţie a pacientilor în cazul unor tipuri de tratamente disponibile în număr limitat; h) aproba ghidurile şi protocoalele de practica medicală; i) fixează cotizatia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare medic colegiului teritorial; j) gestionează bunurile Colegiului Medicilor din România şi poate să initieze şi sa subventioneze acţiuni interesand profesia medicală, acţiuni de întrajutorare sau de sponsorizare; k) soluţionează, prin comisiile de specialitate, în termen de 30 de zile de la înregistrare, contestaţiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în conformitate cu regulamentele proprii; l) alege dintre membrii săi Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România; m) propune adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al Colegiului Medicilor din România; n) alege dintre membrii săi pe cei care vor forma comisiile de lucru; o) stabileşte indemnizaţiile membrilor Biroului executiv şi indemnizaţia de şedinţa a membrilor Comisiei superioare de disciplina; p) stabileşte condiţiile privind desfăşurarea de către cabinetele şi unităţile medicale a publicităţii, iar prin comisia de specialitate, aproba conţinutul materialului publicitar; r) la negocierea anuală a contractului-cadru, Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România reprezintă medicii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări sociale de sănătate.  +  Articolul 59Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România aproba exercitarea ocazionala, cu caracter didactic, de instruire, informare şi schimb de experienta, a profesiei de medic, de către medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 60Consiliul naţional stabileşte strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic.  +  Articolul 61Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional, dintre membrii săi, pe o durată de 4 ani.  +  Articolul 62 (1) Biroul executiv lucrează legal în prezenta a cel puţin 3 dintre membrii săi şi aproba deciziile cu votul a cel puţin 3 membri. (2) Biroul executiv se întruneşte o dată pe săptămâna sau ori de câte ori este cazul, la cererea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi. În condiţiile stabilite de Statutul Colegiului Medicilor din România, votul poate fi exprimat şi prin corespondenta sau în format electronic.  +  Articolul 63Atribuţiile Biroului executiv sunt următoarele: a) asigura activitatea permanenta a Colegiului Medicilor din România între şedinţele Consiliului naţional; b) aproba angajarea de personal şi asigura execuţia bugetului Colegiului Medicilor din România; c) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune aprobării Consiliului naţional; d) accepta donaţiile, legatele şi sponsorizarile făcute Colegiului Medicilor din România; e) executa hotărârile adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional; f) elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor locale; g) informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele Consiliului; h) îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de către Consiliul naţional.  +  Articolul 64Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 65În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum şi membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizaţie lunară, al carei cuantum va fi aprobat, după caz, de Consiliul naţional, respectiv de consiliile colegiilor teritoriale.  +  Articolul 66Preşedintele Biroului executiv al Consiliului naţional este preşedintele Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 67Preşedintele Colegiului Medicilor din România îndeplineşte următoarele atribuţii: a) reprezintă Colegiul Medicilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţara şi străinătate; b) încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Medicilor din România, cu aprobarea Biroului executiv; c) convoacă şi conduce şedinţele adunării generale şi ale Consiliului naţional; d) aduce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, hotărârile Consiliului naţional date în sarcina sa şi rezolva problemele şi lucrările curente; e) angajează personalul de specialitate şi administrativ; f) îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de Consiliul naţional ori de Biroul executiv, potrivit legii.  +  Articolul 68 (1) Nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel naţional, cat şi teritorial, medicii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, respectiv al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al structurilor descentralizate ale acestuia ori în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi al caselor de asigurări de sănătate. (2) Medicii pentru care, în timpul mandatului de membru al organelor de conducere, a survenit situaţia de incompatibilitate sunt suspendaţi din funcţie. Suspendarea durează până la încetarea situaţiei de incompatibilitate sau până la expirarea mandatului. (3) Numărul de mandate în organele de conducere de la nivel teritorial şi naţional nu este limitat.  +  Secţiunea a 6-a Răspunderea disciplinară  +  Articolul 69 (1) Medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de buna practica profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România. (2) Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România, potrivit prezentei legi, nu exclude răspunderea penală, contravenţională, civilă sau materială, conform prevederilor legale.  +  Articolul 70 (1) Plângerea împotriva unui medic se depune la colegiul al cărui membru este medicul. În cazul medicilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, plângerea se depune la colegiul în raza căruia medicul îşi desfăşoară activitatea. (2) Biroul Consiliului dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplina. (3) Împotriva deciziei de respingere a plângerii, persoana care a făcut plângerea poate depune contestaţie la colegiul a cărui decizie se contesta. Aceasta se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului naţional. (4) Plângerile împotriva unui membru al organelor de conducere de la nivel teritorial sau naţional se înaintează Comisiei superioare de disciplina.  +  Articolul 71 (1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu. (2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca în complete de 5 membri contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplina teritoriale. (3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplina este desemnat de direcţiile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de către Ministerul Sănătăţii, la nivelul Comisiei superioare de disciplina. (4) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Statutul Colegiului Medicilor din România.  +  Articolul 72 (1) Membrii comisiilor de disciplina de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală a colegiului, iar membrii Comisiei superioare de disciplina vor fi aleşi de către adunarea generală naţionala. (2) Membrii comisiilor de disciplina vor fi aleşi din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani. (3) Funcţia de membru al comisiei de disciplina este incompatibilă cu orice alta funcţie în cadrul Colegiului Medicilor din România. (4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplina este de 6 ani. (5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplina încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România ori prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii sau direcţia de sănătate publică.  +  Articolul 73 (1) Membrii comisiilor de disciplina se aleg prin vot secret şi pe baza candidaturilor depuse. (2) La nivel teritorial se va alege un număr de 5-9 membri, iar la nivel naţional, 10. (3) Membrii comisiilor de disciplina îşi vor alege un preşedinte care conduce activitatea administrativă a comisiilor de disciplina. (4) Preşedintele comisiei de disciplina prezintă adunării generale raportul anual al activităţii comisiei de disciplina.  +  Articolul 74 (1) Sancţiunile disciplinare sunt: a) mustrare; b) avertisment; c) vot de blam; d) amenda de la 1.000.000 lei la 15.000.000 lei. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei; e) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o luna la un an; f) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România. (2) Retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe durata stabilită prin hotărâre definitivă de instanţele judecătoreşti cu privire la interzicerea exercitării profesiei. (3) La sancţiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie medicală, ori alte forme de pregătire profesională.  +  Articolul 75 (1) Decizia pronunţată se comunică persoanei sancţionate, persoanei care a făcut sesizarea, Ministerului Sănătăţii, Biroului executiv al Colegiului Medicilor din România şi persoanei cu care medicul sancţionat are încheiat contractul de muncă. (2) În termen de 15 zile de la comunicare, persoana sancţionată, persoana care a făcut sesizarea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România pot contesta decizia pronunţată de comisia de disciplina a colegiului teritorial.  +  Articolul 76 (1) Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. a)-d) se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de interdicţie. (3) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. f), medicul poate face o noua cerere de redobandire a calităţii de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de interdicţie a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancţiunii de către comisiile de disciplina. Redobandirea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se face în condiţiile prezentei legi. (4) În situaţia în care, prin decizia comisiei de disciplina, au fost dispuse şi măsurile prevăzute la art. 74 alin. (3), radierea sancţiunii se va face numai după prezentarea dovezii aducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplina. (5) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancţiuni.  +  Articolul 77 (1) Ancheta disciplinară se exercită prin persoane desemnate în acest scop de către biroul consiliului colegiului teritorial sau, după caz, de către Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România. (2) Unităţile sanitare sau cele de medicina legală au obligaţia de a pune la dispoziţia comisiilor de disciplina sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei.  +  Articolul 78Împotriva deciziei de sancţionare a Comisiei superioare de disciplina, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat poate formula o acţiune în anulare la secţia de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia îşi desfăşoară activitatea.  +  Secţiunea a 7-a Venituri şi cheltuieli  +  Articolul 79Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din: a) taxa de înscriere; b) cotizaţiile lunare ale membrilor; c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice şi juridice, inclusiv din organizarea de cursuri şi alte forme de educaţie medicală continua; d) donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice; e) legate; f) drepturi editoriale; g) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii; h) fonduri rezultate din manifestările culturale şi ştiinţifice; i) alte surse.  +  Articolul 80 (1) Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de către consiliul colegiului teritorial de către membrii Colegiului Medicilor din România determina plata unor penalităţi de întârziere în cuantumul prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile instituţiilor publice. (2) Aceeaşi penalitate se va aplica şi colegiilor teritoriale care nu vărsa partea de cotizatie datorată.  +  Articolul 81 (1) Neplata cotizatiei datorate de membrii Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului colegiului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru până la plata cotizatiei datorate. (2) Sancţiunea se aplică de către comisia de disciplina a colegiului teritorial, la sesizarea comisiei administrative şi financiar-contabile a colegiului teritorial.  +  Articolul 82Pentru serviciile prestate persoanelor care nu sunt membre ale Colegiului Medicilor din România, tarifele se stabilesc, după caz, de către Consiliul naţional, respectiv de către consiliul colegiului teritorial.  +  Articolul 83Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea şi funcţionarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de capital, perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, intrajutorarea medicilor cu venituri mici, crearea de instituţii cu scop filantropic şi ştiinţific, acordarea de premii pentru membrii cu activităţi profesionale deosebite, alte cheltuieli aprobate, după caz, de consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România.  +  Capitolul IV Dispoziţii tranzitorii şi finale  +  Articolul 84 (1) În vederea facilitării accesului la exerciţiul profesiei de medic pe teritoriul României, Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, recunoaşte calificarile de medic dobândite în conformitate cu normele Uniunii Europene, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederatia Elvetiana, de cetăţenii acestor state, iar încadrarea în munca se face conform legii. (2) Normele privind recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat aparţinând Spaţiului Economic European şi de Confederatia Elvetiana cetăţenilor acestora, se elaborează de către Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, şi se aproba prin hotărâre a Guvernului. (3) Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţa medicală se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 85Atribuţiile Colegiului Medicilor din România nu pot fi exercitate de nici o alta asociaţie profesională. Membrii Colegiului Medicilor din România pot face parte şi din alte asociaţii profesionale.  +  Articolul 86 (1) Actualele organe de conducere ale Colegiului Medicilor din România de la nivel naţional şi teritorial vor rămâne în funcţie şi îşi vor exercita mandatul până la împlinirea duratei pentru care au fost alese. (2) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a noului Statut al Colegiului Medicilor din România se vor organiza comisii de disciplina, în condiţiile prezentei legi.  +  Articolul 87Statutul Colegiului Medicilor din România, Codul de deontologie medicală, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi deciziile Consiliului Naţional care privesc organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România sau drepturile şi obligaţiile acestora ca membri ai Colegiului Medicilor din România se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 88Colegiul Medicilor din România, înfiinţat şi organizat potrivit prezentei legi, este continuatorul de drept al Colegiului Medicilor din România, înfiinţat potrivit legilor anterioare. Drepturile şi obligaţiile anterior născute vor trece în patrimoniul noii instituţii, organizate potrivit prezentei legi.  +  Articolul 89Medicul este obligat sa încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea medicală.  +  Articolul 90În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, administraţia publică locală, prin consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, va da în administrare colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, şi Colegiului Medicilor din România spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii.  +  Articolul 91 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abroga Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 decembrie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUPREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIUBucureşti, 28 iunie 2004.Nr. 306.-----------