STRATEGIA NAŢIONALA DE LUPTA ANTIFRAUDA din 14 iulie 2005pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 743 din 16 august 2005



    PREAMBULElaborarea Strategiei naţionale de lupta antifrauda pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, denumita în continuare Strategia, are ca punct de plecare, pe de o parte, necesitatea de a armoniza reglementările din legislaţia naţionala cu normele europene în domeniu şi de a pregati cadrul normativ, instituţional şi operational pentru momentul aderării, iar, pe de altă parte, nevoia de a eficientiza controlul financiar şi controlul fiscal care se exercită în legătură cu fondurile europene.În acelaşi timp Strategia urmăreşte realizarea unei mai bune coordonari a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, rolul primordial în aceasta acţiune revenindu-i Departamentului pentru Lupta Antifrauda.Necesitatea Strategiei a fost afirmata prin Acordul de cooperare încheiat între Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) şi Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru, devenit ulterior Departamentul pentru Lupta Antifrauda, prin adoptareaOrdonanţei de urgenta a Guvernului nr. 49/2005privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, acord ce a intrat în vigoare în luna octombrie 2004.Prezenta Strategie se referă strict la frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, existând o delimitare între acest tip de frauda şi corupţie. Acest aspect reiese nu numai din definitia "corupţiei" adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, ci şi din legislaţia naţionala în domeniu.Departamentul pentru Lupta Antifrauda este instituţia iniţiatoare a Strategiei, precum şi principalul responsabil pentru elaborarea şi implementarea acesteia. Acest departament a fost sprijinit în activitatea de elaborare de către reprezentanţii Programului SIGMA (Support for Improvement în Governance and Management) al Comisiei Europene şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), precum şi de către Unitatea de Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului.Anterior redactarii Strategiei a fost realizată o analiza-diagnostic a cadrului legal şi instituţional existent în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, analiza care a stat la baza elaborării obiectivelor şi măsurilor incluse în acest document. Au fost, de asemenea, organizate consultări cu reprezentanţii instituţiilor responsabile de implementarea măsurilor cuprinse în Strategie.  +  Capitolul I Contextul general1. Scopul StrategieiPrin prezenta strategie se urmăreşte crearea unui cadru normativ instituţional şi operational coerent şi eficient, compatibil cu normele europene, pentru protejarea efectivă şi echivalenta a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.2. Perioada de implementare a StrategieiAvând în vedere ca până la momentul aderării României la Uniunea Europeană trebuie pregătit cadrul normativ, instituţional şi operational în domeniul protecţiei intereselor financiare europene, perioada de implementare a Strategiei este 2005-2007.3. Obiectivele Strategiei3.1. Obiective generaleStrategia are drept obiective generale dezvoltarea unui sistem integrat de coordonare a luptei antifrauda privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în prevenirea, identificarea, investigarea, sancţionarea fraudei şi recuperarea prejudiciului produs prin comiterea acesteia.3.2. Obiective specificeA. Prevenirea fraudarii fondurilor comunitare prin acţiuni de comunicare şi relaţii publice:● eficientizarea cooperării privind comunicarea între instituţiile cu atribuţii în domeniul fondurilor comunitare şi, în acelaşi timp, între acestea şi beneficiarii fondurilor Uniunii Europene, instituţiile Uniunii Europene, ambasadele statelor membre, societatea civilă;● creşterea gradului de informare a opiniei publice în vederea prevenirii fraudei;● creşterea gradului de transparenta în alocarea fondurilor europene nerambursabile.B. Controlul financiar public:● îmbunătăţirea controlului financiar public intern în vederea eficientizarii activităţilor de identificare a fraudelor şi neregulilor;● întărirea responsabilităţii manageriale a conducătorilor agentiilor de implementare a programelor cu finanţare europeană;● dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului implicat în activităţi legate de controlul financiar;● dezvoltarea şi implementarea standardelor de audit extern în conformitate cu standardele internaţionale în domeniu.C. Controlul fiscal:● dezvoltarea unei capacităţi adecvate de coordonare şi asigurare a calculării, colectării, plăţii şi controlului resurselor proprii, precum şi de raportare către Uniunea Europeană;● crearea unui cadru legislativ pentru colectarea şi controlul taxelor de producţie ce vor fi percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoza;● elaborarea actelor normative necesare asigurării conformitatii cu reglementările comunitare în domeniul colectării şi controlului resurselor proprii.D. Cercetarea şi urmărirea penală a cazurilor de frauda:● armonizarea dispoziţiilor procedural-penale cu ansamblul normativ penal în materie;● armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene;● întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene;● pregătirea şi perfecţionarea continua a celor implicaţi în activitatea de urmărire penală, precum şi în activitatea de judecată a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene.E. Recuperarea prejudiciului:● îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul recuperării fondurilor de preaderare;● pregătirea cadrului legislativ şi operational cu privire la procesul de recuperare în domeniul resurselor proprii, după aderarea efectivă a României la Uniunea Europeană;● dezvoltarea competentelor personalului implicat în evaluarea prejudiciilor cauzate prin frauda.F. Coordonarea luptei antifrauda:● consolidarea instituţională a Departamentului pentru Lupta Antifrauda;● dezvoltarea activităţii de culegere şi analiza a datelor relevante pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, în cadrul Departamentului pentru Lupta Antifrauda;● îmbunătăţirea coordonării luptei antifrauda cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;● dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului Departamentului pentru Lupta Antifrauda şi al celorlalte instituţii implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;● îmbunătăţirea sistemului de comunicare a neregulilor;● crearea unui sistem informaţional cu privire la cazurile de frauda.4. Principii ale Strategiei:● eficienta în lupta antifrauda;● responsabilitatea instituţională şi managerială;● competenţa profesională a personalului implicat în lupta antifrauda;● transparenta activităţilor desfăşurate de instituţiile implicate în lupta antifrauda.5. Aria de cuprindere a intereselor financiare ale Uniunii EuropeneÎn calitatea sa de stat candidat, România beneficiază anual din partea Uniunii Europene de asistenţa financiară, fiind astfel sprijinita în pregătirea pentru aderare. Aceasta asistenţa este acordată, în principal, prin intermediul a trei instrumente financiare: PHARE, ISPA şi SAPARD. Pe lângă acestea, mai multe programe comunitare (Daphne, Leonardo da Vinci II, Socrates II, Youth, Culture 2000, LIFE, Fiscalis, 6 th EC Framework Programme on Research, Combating Discrimination, IDA II) sunt deschise participării României.Ca viitor stat membru, România trebuie să îşi consolideze cadrul normativ, instituţional şi operational pentru a asigura utilizarea şi administrarea eficienta a fondurilor structurale şi a Fondului de coeziune.De asemenea, anumite taxe şi impozite (în prezent TVA, taxele vamale, taxele agricole, iar după aderare, taxele de producţie percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoza, colectate de instituţiile naţionale responsabile) şi un procent care se va stabili ulterior din venitul naţional brut (VNB) vor constitui resurse proprii la bugetul Uniunii Europene.În perspectiva trecerii la moneda unica, o atenţie deosebită trebuie acordată şi protecţiei monedei şi bancnotei euro împotriva falsificării. În acest context, România trebuie să continue implementarea legislaţiei adoptate în domeniu în vederea alinierii acesteia la prevederile europene.6. Conceptul de fraudaOrdonanţa Guvernului nr. 79/2003privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, defineste frauda ca fiind "orice acţiune sau omisiune intenţionată în legătură cu: utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, inclusiv faptele penale prevăzute încap. III secţiunea 4^1 din Legea nr. 78/2000pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările ulterioare, care au ca efect alocarea/dobândirea, respectiv utilizarea nepotrivita sau incorectă a fondurilor comunitare de la bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau a sumelor de cofinantare aferente de la bugetul de stat, bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a-f) şi i) din Legea nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, şi laart. 1 alin. (2) lit. a-d) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 45/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 108/2004, cu modificările ulterioare; necomunicarea unei informaţii prin încălcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect la care s-a făcut referire anterior; deturnarea acestor fonduri de la scopurile pentru care au fost acordate iniţial".Aceasta definiţie, care reglementează conceptul de frauda la nivel naţional, este în concordanta cu definitia fraudei adoptată la nivelul Uniunii Europene, prevăzută prin Convenţia privind protecţia intereselor financiare comunitare (Convenţia PIF)*1).__________*1) Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 316 din 27 noiembrie 1995.Prin aceeaşiOrdonanţa a Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este definit, de asemenea, şi conceptul de neregula ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, memorandumurilor de înţelegere, acordurilor de finanţare - privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană -, precum şi a prevederilor contractelor încheiate în baza acestor memorandumuri/acorduri, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a operatorului economic, care, printr-o cheltuiala neeligibila, are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii Europene şi/sau a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-f) şi i) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi laart. 1 alin. (2) lit. a)-d) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 45/2003privind finanţele publice locale, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 108/2004".Aceasta definiţie este în concordanta cu definitia neregulei, reglementată la nivelul Uniunii Europene prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 2.988/95 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţii Europene*2).__________*2) Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 312 din 23 decembrie 1995.7. Structura şi conţinutul StrategieiProtecţia efectivă şi echivalenta a intereselor financiare ale Uniunii Europene implica asigurarea desfăşurării eficiente a activităţilor de prevenire, detectare, raportare, investigare, urmărire penală, sancţionare administrativă sau penală şi recuperare a prejudiciului la nivel naţional. Strategia acoperă toate aceste subiecte, fiecare capitol prezentând situaţia actuala în domeniu, legislaţia aplicabilă şi instituţiile implicate, analizând atât deficientele legislative, cat şi stadiul implementarii legislaţiei existente, propunand, de asemenea, un set de măsuri necesare pentru asigurarea eficientei protecţiei intereselor financiare europene în România.Primul capitol prezintă contextul general al Strategiei, stabilind scopul şi obiectivele sale, precum şi definirea conceptelor şi a ariei de cuprindere a intereselor financiare ale Uniunii Europene.Capitolul II surprinde aspecte specifice activităţii de prevenire prin intermediul acţiunilor de comunicare şi relaţii publice. Informarea şi constientizarea opiniei publice cu privire la lupta împotriva utilizării ilicite a fondurilor europene, prin intermediul unei intense activităţi de comunicare, promovează mesajul preventiv şi sporeşte încrederea populaţiei în capacitatea autorităţilor din cadrul administraţiei naţionale de a combate neregulile şi fraudele ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene în România.Capitolele dedicate controlului financiar public şi controlului fiscal (cap. III şi IV) prezintă atât cadrul normativ specific, cat şi deficientele înregistrate în domeniu, măsurile propuse urmărind consolidarea capacităţii administrative a instituţiilor implicate, precum şi pregătirea profesională a personalului cu atribuţii în domeniu.Analizând specificul infracţiunilor împotriva intereselor financiare europene, cap. V descrie particularităţile procedurilor penale naţionale cu privire la cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, măsurile avute în vedere în acest capitol concentrandu-se în special asupra consolidării capacităţii de implementare efectivă a dispoziţiilor în domeniu.Prezentarea procesului de recuperare financiară a fondurilor comunitare prin intermediul procedurii administrative sau procedurii civile, precum şi identificarea deficienţelor normative în derularea procedurii de executare silită fac obiectul cap. VI al prezentei Strategii.Aspectele generale privind coordonarea luptei antifrauda şi protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, în special consolidarea instituţională a Departamentului pentru Lupta Antifrauda (DLAF), în calitate de instituţie de contact cu Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), sunt prezentate pe parcursul cap. VII.Modul în care va fi monitorizata şi evaluată implementarea Strategiei face obiectul ultimului capitol. Obiectivele şi măsurile necesare, precum şi instituţiile responsabile şi termenele de implementare a acestor măsuri sunt prevăzute în Planul de acţiune, care se constituie în anexa la prezenta Strategie.  +  Capitolul II Prevenirea fraudarii fondurilor comunitare prin acţiuni de comunicare şi relaţii publice1. Prezentare generalăComunicarea este o parte importanţa a procesului de prevenire a fraudarii fondurilor comunitare. Relaţiile publice pot îndeplini cu succes rolul de liant între instituţiile care au atribuţii în prevenirea fraudarii fondurilor comunitare şi grupurile ţinta cărora li se adresează mesajul de prevenire.În prezent exista un cadru normativ deficitar în privinta coordonării comunicării la nivel naţional şi internaţional între instituţiile cu atribuţii în domeniul luptei antifrauda.Componenta de comunicare - parte a competentelor DLAF - este materializata prin responsabilitatea de a receptiona, centraliza şi de a comunică în exterior toate activităţile întreprinse pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Funcţia de comunicare a DLAF are şi o dimensiune interna, respectiv de a informa, de a susţine şi de a motiva propriul personal, precum şi pe cel guvernamental implicat în derularea programelor de finanţare ale Uniunii Europene.Conform cercetărilor de sondare a opiniei publice (Sondaj IRSOP "Opinia românilor despre Delegaţia CE şi despre distribuirea fondurilor europene în România", studiu realizat la cererea Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, august 2004), noua din zece români considera ca în distribuţia fondurilor Uniunii Europene exista fraude de care sunt răspunzătoare persoane fizice şi/sau juridice. Aceasta suspiciune este în mare parte rezultatul neincrederii faţă de principalele instituţii responsabile (ministere, primării, consilii judeţene, prefecturi şi agenţii de dezvoltare regionala), precum şi al lipsei de informare privind procedurile de acordare a fondurilor comunitare în România.Creşterea încrederii populaţiei în necesitatea şi eficienta luptei împotriva fraudei trebuie realizată prin mediatizarea permanenta a activităţii instituţiilor responsabile, scop ce poate fi atins prin intermediul mijloacelor de comunicare în masa.În acelaşi timp, prin elaborarea unui sistem eficient de cooperare între comunicatorii instituţiilor cu atribuţii în domeniul fondurilor comunitare se vizează, în principal, mărirea gradului de constientizare a opiniei publice, dar şi a jurnalistilor asupra aspectelor legate de lupta antifrauda.În calitatea sa de instituţie de contact cu OLAF, stabilită prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, DLAF trebuie să îşi asume responsabilitatea privind coordonarea comunicării în domeniul luptei antifrauda. În acest sens, DLAF trebuie să stabilească relaţii de cooperare privind schimbul de informaţii cu Parchetul Naţional Anticoruptie şi cu Parchetul General de pe lângă înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Integrării Europene, instituţiile statului implicate în implementarea programelor comunitare, precum şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu.2. Măsuri:● până în luna august 2005, instituţiile cu atribuţii în gestionarea asistenţei financiare nerambursabile a fondurilor comunitare şi controlul utilizării acesteia îşi vor desemna persoana responsabilă de comunicare pentru ca DLAF sa constituie un grup de lucru în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de coordonare a comunicării în lupta antifrauda şi, totodată, în vederea adoptării unei metodologii comune referitoare la monitorizarea, evaluarea şi prezentarea reactiilor publice la măsurile de prevenire luate în domeniul fraudei;● până în luna august 2005, DLAF va încheia protocoale de cooperare în domeniul comunicării cu instituţii implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;● DLAF va asigura în mod permanent coordonarea comunicării dintre instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul fondurilor comunitare şi instituţiile internaţionale specifice;● în urma monitorizarii activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Comunităţilor Europene în România, DLAF va elabora trimestrial o sinteza a acţiunilor şi măsurilor întreprinse la nivel naţional (septembrie 2005, iar ulterior acestei date, la fiecare 3 luni);● până în luna decembrie 2006, DLAF va organiza semestrial câte un seminar, o sesiune de comunicare şi informare, o reuniune, precum şi consultări cu reprezentanţii mass-media privind procedurile de acordare a fondurilor comunitare, posibilele riscuri şi nereguli, atribuţiile diferitelor organisme în domeniu;● până în luna octombrie 2005, DLAF va elabora materiale promotionale care să conţină informaţii în legătură cu sprijinul financiar acordat României de Uniunea Europeană.  +  Capitolul III Controlul financiar public1. Prezentare generalăGuvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, garantează integritatea contribuţiei financiare a Uniunii Europene şi asigura respectarea utilizării acesteia conform destinaţiei stabilite prin memorandumurile sau acordurile de finanţare, memorandumurile de înţelegere, precum şi prin alte documente încheiate între Comisia Europeană şi Guvernul României.Realizarea acestui obiectiv se asigura prin structurile de control financiar organizate atât la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, ca gestionar al acestor fonduri, cat şi la nivelul fiecărei agenţii de implementare a programelor finanţate din fonduri comunitare (Agenţia SAPARD, Ministerul Integrării Europene, Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Compania Naţionala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A., Oficiul de Plati şi Contractare PHARE şi Agenţia Naţionala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale) sau la nivelul instituţiei publice ierarhic superioare ori coordonatoare.De asemenea, Curtea de Conturi este abilitata sa controleze corectitudinea utilizării fondurilor provenite din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Uniunea Europeană.Cadrul legal pentru definirea sistemelor şi principiilor controlului financiar public în România este, la data adoptării prezentei strategii, în cea mai mare parte elaborat şi în acord cu exigenţele Uniunii Europene, exprimate în cadrul negocierilor de aderare.Structura generală a controlului financiar public în România, aplicabil şi fondurilor comunitare, este următoarea:1.1. controlul financiar public intern, care include: a) controlul intern (la nivelul entitatii publice):(i) controlul managerial;(îi) controlul financiar preventiv propriu;(iii) auditul public intern; b) controlul financiar preventiv delegat;1.2. auditul public extern.Controlul financiar public intern reprezintă întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entitatilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi din unităţi centrale responsabile cu armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi audit intern.Prin control intern se înţelege ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace. Controlul intern este reglementat în principal deOrdonanţa Guvernului nr. 119/1999privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată. Exista însă alte acte normative (Legea finanţelor publice, Legea contabilităţii, Legea achiziţiilor publice etc.) care dezvolta sau se referă la obiectivele, funcţiile şi rolul controlului intern. În vederea eficientizarii implementarii controlului intern în instituţiile publice, se impune sistematizarea*3) sub forma unui cod a tuturor reglementărilor în vigoare referitoare la controlul intern, astfel încât acestea sa constituie un corp coerent de norme în materie.________*3) Conform prevederilorart. 17 din Legea nr. 24/2000privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77/2004.Controlul managerial se referă la toate procedurile instituţionale care asigura atât înregistrarea, evidenta, monitorizarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor, cat şi raportarea situaţiei cu privire la entitatea publică. La nivelul factorilor de management nu este percepută încă foarte clar diferenţa dintre control şi audit. Auditul intern este perceput mai degraba ca un alt nivel de control şi nu ca o activitate independenta şi obiectivă, care evalueaza şi imbunatateste eficienta sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare. Instituţiile cu atribuţii în domeniu acorda o importanţa destul de mare controlului interinstitutional, fără a pune accentul necesar pe responsabilitatea managerială. Acest fapt determina existenta unui grad scăzut de responsabilizare a conducătorilor agentiilor de implementare, afectand astfel eficienta activităţilor de control intern. De asemenea, până la adoptarea acestei strategii, nu au fost elaborate încă ghiduri practice în materia controlului managerial, care să cuprindă proceduri, tehnici şi metode prin care managerul entitatii publice să se asigure ca utilizarea şi administrarea fondurilor se fac în mod legal, eficient şi oportun.Controlul financiar preventiv, reglementat, de asemenea, prinOrdonanţa Guvernului nr. 119/1999, republicată, consta în verificarea legalităţii şi regularitatii operaţiunilor financiare efectuate înainte de aprobarea acestora. Controlul financiar preventiv este de doua tipuri: controlul financiar propriu, organizat la nivelul fiecărei entităţi publice, şi controlul financiar preventiv delegat, organizat şi exercitat de către reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice.Conform prevederilorart. 8 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, republicată, până la momentul aderării României la Uniunea Europeană, controlul financiar preventiv se va integra în sfera răspunderii manageriale.În anul 2004 au fost înregistrate progrese importante în ceea ce priveşte descentralizarea funcţiei de control financiar preventiv de la nivelul Ministerului Finanţelor Publice către ordonatorii de credite. În continuare trebuie acordată o atenţie deosebită dezvoltării controlului managerial în direcţia unei mai bune gestionari a riscului asociat operaţiunilor financiare la nivelul entitatii publice.Controlul cu privire la utilizarea şi administrarea fondurilor comunitare de preaderare este special reglementat prinOrdonanţa Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi prinHotărârea Guvernului nr. 1.510/2003pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare aOrdonanţei Guvernului nr. 79/2003privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare.Competenţa efectuării acestui control, care este de fapt un control ex-post, tip inspecţie, a fost stabilită în sarcina agentiilor de implementare a programelor finanţate din fonduri de preaderare.Până în prezent, la nivelul nici unei agenţii de implementare nu a fost instituit cadrul necesar organizării acestor activităţi de control. În perioada imediat următoare este necesară instituirea cadrului organizatoric pentru efectuarea controalelor cu privire la utilizarea şi administrarea fondurilor comunitare de preaderare. De asemenea, este necesară dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului care va fi implicat în efectuarea acestui tip de control.Ulterior aderării la Uniunea Europeană, în calitate de stat membru, România va trebui sa organizeze, conform prevederilor regulamentelor nr. 438/2001 şi nr. 1.386/2002 ale Comisiei Europene, verificări ale operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale. Aceste verificări se vor realiza asupra unor esantioane care vor fi stabilite în baza unor analize de risc. Prin urmare, este necesar ca, până la momentul aderării la Uniunea Europeană, România să deţină cadrul normativ şi organizatoric necesar efectuării acestor verificări. Un prim pas în acest sens a fost deja făcut prin adoptareaOrdonanţei de urgenta a Guvernului nr. 22/2005pentru completareaLegii nr. 94/1992privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, aprobată cu modificări prinLegea nr. 200/2005, care prevede constituirea pe lângă Curtea de Conturi a unui organism asociat care va asigura şi verificările asupra fondurilor structurale. În perioada următoare trebuie avută în vedere şi stabilirea organismelor responsabile pentru asigurarea verificărilor pe esantioane asupra Fondului de coeziune.Reglementarea auditului public intern s-a realizat prinLegea nr. 672/2002privind auditul public intern, modificată şi completată prinOrdonanţa Guvernului nr. 37/2004. De asemenea, o serie de ghiduri practice şi de manuale au fost elaborate în acest domeniu de către Unitatea Centrala de Armonizare pentru Audit Public Intern, stabilită în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Printre acestea se regăsesc şi manualele de audit public intern pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD. Totuşi, astfel de manuale şi ghiduri în domeniul programelor europene trebuie dezvoltate în continuare şi cu privire la auditul de performanţă.Prin memorandumurile şi acordurile de finanţare încheiate între Guvernul României şi Comisia Europeană se prevede că România trebuie să asigure realizarea unui audit public extern, independent din punct de vedere operational de activitatea de implementare a programelor, prin care să se certifice utilizarea fondurilor în conformitate cu prevederile respectivelor memorandumuri şi acorduri.Începând cu anul 2001, Curtea de Conturi efectuează auditul public extern asupra fondurilor aferente Programului SAPARD şi, începând cu anul 2002, şi asupra fondurilor aferente Programului ISPA. Întrucât cerinţele acordurilor şi memorandumurilor de finanţare cu privire la realizarea auditului public extern în cazul fondurilor comunitare excedau prevederilor Legii de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, s-a considerat oportuna constituirea unui organism asociat, care să aibă atribuţii, respectiv proceduri, diferite de cele ale Curţii de Conturi. Acest organism a fost creat prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 22/2005, aprobată cu modificări prinLegea nr. 200/2005, anterior menţionată, urmând ca organizarea, funcţionarea şi atribuţiile sale să fie reglementate de Parlament.În prezent, auditatea fondurilor SAPARD se realizează în baza unor proceduri interne detaliate. Este necesar ca astfel de proceduri să fie dezvoltate şi pentru realizarea auditului aferent fondurilor ISPA. De asemenea, este necesară îmbunătăţirea procedurilor existente pentru realizarea auditului aferent fondurilor SAPARD.Numărul personalului care asigura în acest moment auditul public extern asupra fondurilor aferente programelor ISPA şi SAPARD este relativ redus. Având în vedere ca acest organism asociat va avea atribuţii şi proceduri de lucru diferite de cele ale Curţii de Conturi, un accent deosebit trebuie pus pe dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului, care va avea printre atribuţii şi realizarea auditului public extern asupra fondurilor comunitare.2. MăsuriÎn contextul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, dezvoltarea controlului financiar preventiv este abordata cu maxima atenţie de autorităţile naţionale implicate, dovada elocventa în acest sens fiind faptul ca multe dintre măsurile necesar a fi implementate în acest domeniu au fost deja identificate şi incluse în Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană în perioada noiembrie 2004 - decembrie 2005, după cum urmează:● Ministerul Finanţelor Publice va elabora, până în luna noiembrie 2005, un cod al controlului intern;● se va urmări elaborarea de către Ministerul Finanţelor Publice, până în luna iulie 2005, a unor standarde generale de control şi management financiar;● Ministerul Finanţelor Publice va elabora, până în luna noiembrie 2005, un manual general al auditului performantei şi un ghid de audit al performantei în domeniul programelor europene.Suplimentar faţă de măsurile incluse în Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană în perioada noiembrie 2004 - decembrie 2005 este necesară şi implementarea altor măsuri:● până în luna ianuarie 2006, Ministerul Finanţelor Publice va clarifica agentiilor de implementare rolul şi funcţiile controlului managerial, comparativ cu cele ale auditului public intern, în cadrul controlului intern, prin desfăşurarea unui training adecvat în acest sens;● Ministerul Finanţelor Publice va crea, până în luna ianuarie 2006, cadrul legal necesar privind întocmirea unor contracte clare care să conţină indicatori de performanţă pentru răspunderea managerială a conducătorilor agentiilor de implementare a programelor cu finanţare europeană;● până în luna noiembrie 2005, agenţiile de implementare a proiectelor finanţate din fonduri PHARE şi ISPA, precum şi Agenţia SAPARD îşi vor institui cadrul necesar organizării activităţilor de control cu privire la utilizarea şi administrarea fondurilor comunitare de preaderare;● agenţiile de implementare a proiectelor finanţate din fonduri PHARE şi ISPA, precum şi Agenţia SAPARD îşi vor instrui, până în luna decembrie 2006, personalul propriu implicat în efectuarea controalelor cu privire la utilizarea şi administrarea fondurilor comunitare de preaderare;● Ministerul Finanţelor Publice va stabili, până în luna septembrie 2005, organismele responsabile pentru asigurarea verificărilor pe esantioane asupra Fondului de coeziune;● până în luna octombrie 2005, organismul asociat constituit pe lângă Curtea de Conturi va elabora proceduri de lucru pentru realizarea auditului public extern aferent fondurilor ISPA şi va îmbunătăţi procedurile de lucru existente pentru realizarea auditului aferent fondurilor SAPARD;● organismul asociat constituit pe lângă Curtea de Conturi va asigura instruirea personalului propriu până în luna decembrie 2006.  +  Capitolul IV Controlul fiscal1. Prezentare generalăControlul fiscal are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalităţii şi conformitatii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactitatii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată, precum şi a accesoriilor aferente acestora*4)._________*4)Art. 91 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Pentru realizarea acestui obiectiv, Guvernul României, în baza Programului de guvernare aprobat de Parlament, valabil pentru perioada 2005-2008, prevede la capitolul "Politica fiscal-bugetară" ca direcţie principala de acţiune concentrarea tuturor formelor de control fiscal în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), pentru a realiza legătură directa a controlului fiscal cu colectarea obligaţiilor bugetare.Acest angajament politic a fost realizat prin adoptareaOrdonanţei Guvernului nr. 8/2005privind stabilirea unor măsuri de preluare a Gărzii Financiare şi a Autorităţii Naţionale a Vamilor în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi a unor măsuri de reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală*5), aprobată cu modificări prinLegea nr. 154/2005*6).__________*5) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 31 ianuarie 2005.*6) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 27 mai 2005.Unul dintre obiectivele ANAF îl reprezintă colectarea veniturilor bugetului general consolidat (impozite, taxe, contribuţii la asigurările sociale, şomaj şi altele), iar în vederea realizării acestuia una dintre atribuţii consta în exercitarea urmăririi, supravegherii şi controlului fiscal pe întreg teritoriul naţional*7)._______*7)Art. 24 din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare, coroborat cuart. 19 şi 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003privind unele reglementări în domeniul financiar, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea,art. 96 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede: "Inspecţia fiscală se exercită exclusiv, nemijlocit şi neingradit prin Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală sau, după caz, de compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, conform dispoziţiilor prezentului titlu, ori de alte autorităţi care sunt competente, potrivit legii, sa administreze impozite, taxe, contribuţii sau alte sume datorate bugetului general consolidat".Tocmai în acest sens România trebuie să îşi dezvolte capacitatea administrativă, astfel încât să poată coordona şi asigura calcularea, colectarea, plata şi controlul corect al resurselor proprii, precum şi raportarea către Uniunea Europeană, în vederea asigurării conformitatii cu reglementările în domeniul resurselor proprii.În România, în acest moment, se colectează TVA şi taxe vamale, urmând să se creeze, conform prevederilor Planului de măsuri prioritare pentru integrare europeană în perioada noiembrie 2004 - decembrie 2005, cadrul legal pentru colectarea şi controlul taxelor de producţie percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoza.Atribuţiile în domeniul taxelor vamale aparţin Autorităţii Naţionale a Vamilor (ANV). Aceasta verifica modul de declarare de către titularul operaţiunii vamale sau de către comisionarul vamal a drepturilor cuvenite bugetului de stat, încasează şi virează aceste drepturi la bugetul de stat, stabileşte eventualele diferenţe prin controale ulterioare şi asigura încasarea acestora*8).________*8)Art. 4 pct. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2005privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale a Vamilor.De asemenea, implicaţii indirecte în domeniul resurselor proprii are şi Garda Financiară, care exercită controlul operativ şi inopinat în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror fapte care au ca efect frauda şi evaziunea fiscală, cu excepţia stabilirii diferenţelor de impozite, taxe şi contribuţii, precum şi a dobânzilor şi penalitatilor aferente acestora, a urmăririi şi încasării veniturilor bugetare*9).__________*9)Art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 91/2003privind organizarea Gărzii Financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările ulterioare.În momentul integrării României în Uniunea Europeană, orice comerciant român care va obţine venituri în urma tranzacţiilor comerciale sau prestărilor de servicii cu parteneri comerciali din alte state membre va fi obligat să deţină un număr distinct şi armonizat de identificare fiscală, iar valorile tranzacţiilor cu partenerii de afaceri europeni, precum şi numerele de identificare ale acestora vor trebui declarate periodic. În cazul TVA, declaraţia ce trebuie astfel completată poarta numele de declaraţie recapitulativa.Legislaţia din România reglementează sistemul de control fiscal în domeniul resurselor proprii şi modul de colectare a acestora, însă ca obiectiv pentru o colectare eficienta a taxelor şi impozitelor ce vor fi considerate resurse proprii ale Uniunii Europene după integrare exista nevoia perfecţionării mecanismului de control fiscal, bazat pe o legislaţie bine concepută şi pe instituţii competente pentru a o aplica.De asemenea, în vederea definitivării pregătirilor de a deveni stat membru, eforturile României trebuie să fie concentrate pe dezvoltarea unui nivel adecvat al capacităţii administrative şi pe calcularea adecvată a resurselor proprii ce urmează să fie utilizate pentru contribuţia la bugetul Uniunii Europene. Sunt necesare eforturi susţinute pentru întărirea capacităţii administrative în contextul politicilor de baza în domeniul statisticii privind vama, TVA şi venitul naţional brut (VNB). Aceasta presupune o capacitate adecvată de colectare şi control al TVA şi al taxelor vamale (inclusiv instrumente pentru efectuarea plăţii şi combaterea fraudei şi evaziunii), precum şi de calculare a VNB într-un mod corect şi exhaustiv.Viziunea controlului fiscal existenta în Comunitatea Europeană este legată de regulile privind sistemul resurselor proprii.Astfel, resursele proprii ale Comunităţii Europene sunt stabilite, încasate, calculate, plătite şi controlate în bazaDeciziei Consiliului*10) nr. 597/2000/CE, EURATOM*11) şi a celor două regulamente de implementare ale acesteia: Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.150/2000*12) şi Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.553/1989*13).____________*10) Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L253/42 din 7 octombrie 2000.*11) Potrivit art. 1 dinDecizia Consiliului 2000/597/EC, EURATOM, "Bugetul Uniunii Europene va fi finanţat în întregime din resursele proprii ale Comunităţilor, fără a prejudicia alte venituri, iar în conformitate cu art. 269 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţilor Europene, "Consiliul, prin decizie unanima asupra propunerii Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, va stabili prevederi în legătură cu sistemul de resurse proprii al Comunităţii, pe care îl va recomanda statelor membre spre adoptare în acord cu cerinţele constituţionale ale acestora".*12) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C318/1 din 30 decembrie 2003.*13) Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L155 din 7 iunie 1989.Resursele proprii*14) necesare pentru finanţarea bugetului Uniunii Europene provin din contribuţiile statelor membre, ce au la baza resursele proprii traditionale (taxe vamale, taxe agricole şi taxele pe zahăr), şi din resursele bazate pe TVA şi nivelul VNB*15).___________*14) Conform art. 2 dinDecizia Consiliului 2000/597/EC, EURATOM, vor constitui resurse proprii intrate în bugetul Uniunii Europene următoarele venituri: taxe, prime, sume adiţionale sau compensatorii, sume adiţionale ori factori şi alte taxe stabilite sau care urmează să fie stabilite de instituţiile Comunităţilor Europene privind comerţul cu tari nemembre, în cadrul politicii agricole comune, şi, de asemenea, contribuţiile şi alte obligaţii prevăzute în cadrul organizaţiei comune a pieţei zahărului; taxele cuprinse în tariful vamal comun şi alte taxe stabilite sau care urmează să fie stabilite de către instituţiile Comunităţilor Europene privind comerţul cu ţările nemembre şi taxele vamale asupra produselor ce intra sub incidenţa Tratatului de stabilire al Comunităţii Otelului şi Carbunelui; aplicarea unei rate uniforme valabile pentru toate statele membre pe baza evaluării armonizate a TVA determinate în concordanta cu regulile Comunităţii Europene. Baza de evaluare care trebuie luată în considerare în acest scop nu va depăşi 50% din produsul naţional brut (PNB) pentru fiecare stat membru, asa cum se defineste în paragraful 7; aplicarea unei rate ce trebuie determinata în conformitate cu procedura bugetară privind totalul tuturor altor venituri asupra sumei tuturor PNB-urilor statelor membre.*15) Aceasta resursa este utilizata pentru a furniza veniturile necesare acoperirii cheltuielilor, atunci când toate celelalte surse de finanţare au fost epuizate. Este calculată prin aplicarea unei cote uniforme a sumei PNB-urilor tuturor statelor membre. PNB-ul fiecărui stat membru este determinat conform regulilor Comunităţii Europene.Resursele proprii ale Comunităţii Europene sunt veniturile impozabile alocate o dată pentru toată Comunitatea Europeană, în scopul de a finanta bugetul Uniunii Europene, contribuind la acesta în mod automat, fără a fi nevoie de o decizie ulterioară a autorităţilor naţionale.2. Măsuri:● până în luna decembrie 2005, ANAF va elabora cadrul juridic unitar pentru activitatea de control fiscal şi de combatere a evaziunii fiscale;● Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Finanţelor Publice vor stabili, până în luna august 2005, structurile pentru calculul, colectarea şi controlul taxelor de producţie percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoza;● Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Finanţelor Publice vor elabora procedurile specifice colectării taxelor de producţie percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoza până în luna octombrie 2005;● până în luna decembrie 2005, ANAF va stabili formatul standard al declaraţiei recapitulative de TVA;● ANAF va elabora, până în luna decembrie 2005, procedurile şi normele pentru înregistrarea operatorilor intracomunitari români plătitori de TVA şi a tranzacţiilor intracomunitare;● ANAF va adopta, până în luna decembrie 2005, reglementările comunitare referitoare la crearea Registrului de TVA al operatorilor intracomunitari;● ANAF va adopta, până în luna decembrie 2005, reglementările comunitare referitoare la crearea numărului de TVA.  +  Capitolul V Cercetarea şi urmărirea penală1. Prezentare generalăConvenţia din 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţii Europene (Convenţia PIF) considera combaterea fraudelor care afectează interesele financiare comunitare drept unul dintre obiectivele prioritare ale Uniunii Europene şi o problemă de interes comun în cadrul cooperării dintre statele membre. În acest context, Convenţia PIF prevede necesitatea adoptării unei definiţii comune a notiunii de frauda, precum şi plasarea acesteia în domeniul legii penale.Cadrul normativ pentru protecţia intereselor financiare comunitare împotriva fraudei în România este fundamentat peOrdonanţa Guvernului nr. 79/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 30 august 2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 78/2000pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 656/2002pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 87/1994pentru combaterea evaziunii fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003;Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 8/2002privind procedura în cazul constatării de bancnote şi monede euro false sau contrafăcute, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 8 ianuarie 2003, şi altele.Cadrul instituţional implicat în combaterea fraudei în România include organele judiciare cu competenţa în cercetarea şi urmărirea penală şi judecarea cauzelor privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (Parchetul Naţional Anticoruptie*16), Parchetul de pe lângă înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele ordinare de pe lângă instanţele competente), precum şi autorităţi implicate în lupta antifrauda (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Garda Financiară, DLAF, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spalarii Banilor, Banca Naţionala a României şi altele).___________*16) PrinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002privind Parchetul Naţional Anticoruptie, aprobată cu modificări prinLegea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se înfiinţează la nivel naţional Parchetul Naţional Anticoruptie (PNA), care funcţionează pe lângă înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie ca parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie (art. 1). De competenţa PNA sunt şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute înart. 18^1 -18^5 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au cauzat un prejudiciu mai mare de 10.000 euro sau sunt comise de persoane investite cu prerogative de autoritate publică (art. 13 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, aprobată cu modificări prinLegea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, modificat prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2004privind creşterea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 601/2004).În ceea ce priveşte spalarea banilor, a fost perfectionat cadrul de reglementare a controlului şi luptei împotriva spalarii banilor, ratificandu-se Convenţia europeană privind spalarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, prinLegea nr. 263/2002pentru ratificarea Convenţiei europene privind spalarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990.De asemenea, prin adoptareaLegii nr. 656/2002pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, a fost înfiinţat Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spalarii Banilor - ONPCSB, organism de specialitate în subordinea Guvernului. Conformart. 6 din Legea nr. 656/2002, ONPCSB va proceda la analizarea şi prelucrarea informaţiilor, iar atunci când va constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor, va transmite de îndată informaţiile către procurorul general al Parchetului de pe lângă înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit art. 3, ONPCSB poate dispune motivat suspendarea efectuării unei operaţiuni financiare pentru 48 de ore, dacă exista suspiciuni ca aceasta are ca scop spalarea banilor.Competenţa urmăririi penale în cazul infracţiunilor de spalare a banilor aparţine Direcţiei de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism DIICOT, structura a Parchetului de pe lângă înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie*17), în cadrul Ministerului Public, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism.__________*17) Conformart. 12 din Legea nr. 508/2004privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.În vederea atingerii scopului pentru care a fost creat, ONPCSB cooperează cu instituţiile şi persoanele implicate în combaterea spalarii banilor, prevăzute laart. 8 din Legea nr. 656/2002, având încheiate 25 de protocoale cu entităţi raportoare interdepartamentale, interministeriale şi interservicii, inclusiv cu serviciile de informaţii.Actualizarea permanenta a sistemului de protocoale de cooperare şi a informaţiilor incidente în aplicarea legii, precum şi crearea unei culturi a cooperării interinstitutionale în detrimentul competitiei dintre instituţii sunt premise ale unei funcţionari eficiente a sistemului de prevenire şi combatere a spalarii banilor.Legislaţia naţionala în domeniul protecţiei monedei euro împotriva falsificării continua să fie adaptată la legislaţia comunitara. Acest tip de falsificare este considerat a fi una dintre cele mai grave infracţiuni de fals, întrucât urmarea produsă prin punerea în circulaţie a unei bancnote sau monede false este data nu atât de valoarea nominală a acesteia, cat mai ales de efectul de multiplicare, rezultat al tranzacţiilor la care participa instrumentul de plată, la fiecare operaţiune achizitionandu-se un echivalent al valorii falsificate.PrinLegea nr. 299/2004privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracţiunile de falsificare de monede sau de alte valori s-a stabilit răspunderea penală a persoanelor juridice (cu excepţia statului, autorităţilor publice şi instituţiilor publice) pentru săvârşirea infracţiunilor de falsificare de monede sau de alte valori. Dispoziţiile acestei legi şi cele ale Codului penal (art. 282-284 din actuala reglementare, art. 464 al noului Cod penal) trebuie să îşi regaseasca echivalentul în dispoziţiile procedural penale privind executarea pedepselor.În prezent, la Ministerul Justiţiei se afla în lucru doua proiecte de modificare a actualului Cod penal şi Cod de procedura penală în ceea ce priveşte, printre altele, şi răspunderea penală a persoanelor juridice pentru faptele comise atât cu intenţie, cat şi din neglijenţa, persoana juridică însemnând orice organizaţie, companie, asociaţie sau fundaţie, cu capacitate civilă, înregistrată şi autorizata conform legii. Trebuie subliniat faptul ca răspunderea penală a persoanei juridice nu va exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a participat la comiterea aceleiaşi fapte ilicite.În ceea ce priveşte situaţia în care are loc o reorganizare (de exemplu, înfiinţarea unei noi companii, preluarea, absorbtia, fuziunea etc.) ce ar determina ca sancţiunile penale stabilite sa nu poată fi aplicate entitatii nou-formate, o desfiinţare sau dizolvare a persoanei juridice implicate într-un proces penal, aceasta a fost analizata în proiectul de modificare a Codului de procedura penală*18).________*18) Conform art. 21 din proiectul de modificare a Codului de procedura penală, "Dacă una din părţi este o persoană juridică, în caz de reorganizare a acesteia, se introduc în cauza succesorii în drepturi, iar în caz de desfiinţare sau de dizolvare se introduc în cauza lichidatorii" şi conform cap. 1 din proiectul de modificare a Codului de procedura penală "Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice".Referitor la organele judiciare implicate în urmărirea cazurilor de frauda, PNA este competent sa investigheze infracţiunile prevăzute înLegea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite în una dintre următoarele condiţii: a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro ori o perturbare deosebit de grava a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro*19);_________*19) Conformart. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002privind Parchetul Naţional Anticoruptie, aprobată cu modificări prinLegea nr. 503/2002, modificat prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 601/2004. b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturbarii aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către persoane investite cu prerogative de autoritate publică sau de către alte persoane limitativ prevăzute de lege 20) , cu precizarea ca prevederileart. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002privind Parchetul Naţional Anticoruptie, prin care se stabileşte ca sunt de competenţa PNA infracţiunile prevăzute înLegea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, comise de către deputaţi şi senatori, sunt declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 235 din 5 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 31 mai 2005.____________*20) Deputaţi, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora, judecătorii înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului şi adjunctii săi, consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii, procurorii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi şi ai camerelor judeţene de conturi, guvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurentei, ceilalţi magistraţi, ofiţeri, amirali, generali şi maresali, ofiţeri de poliţie şi agenţi de poliţie, indiferent de gradul profesional, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, primării şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti, primării şi viceprimarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, consilierii judeţeni şi locali, prefecţi, subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere ale autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, precum şi cele de control ale acestora, notarii publici, avocaţii, comisarii Gărzii Financiare, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare, persoanele prevăzute laart. 8^1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, lichidatorii judiciari, personalul vamal, executorii judecătoreşti şi executorii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului - conformart. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002privind Parchetul Naţional Anticoruptie, modificat prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 601/2004În cazul infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute înLegea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror*21).________* 21) Conformart. 22 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare: "În cazul infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror".În scopul efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor de corupţie, în cadrul PNA funcţionează ofiţeri de poliţie, constituind poliţia judiciară a PNA. Aceştia îşi desfăşoară activitatea numai în cadrul PNA, sub autoritatea exclusiva a procurorului general al PNA*22).________* 22) Conformart. 10 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, aprobată cu modificări prinLegea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare.În concluzie, obţinerea efectului corespunzător în lupta antifrauda depinde de capacitatea de implementare efectivă a dispoziţiilor în domeniu, dacă va fi dublata de o cooperare interinstituţională, de specializarea şi perfectio-narea continua a personalului implicat, soluţiile ce urmează a fi luate trebuind să aibă un impact semnificativ atât în ceea ce priveşte prevenirea, cat şi înlăturarea consecinţelor acţiunilor ilicite.2. Măsuri:● Ministerul Justiţiei, până în luna august 2005, va elabora prevederi de drept penal substanţial şi procedural cu privire la răspunderea penală a persoanelor juridice;● ONPCSB, până în luna octombrie 2005, va actualiza sistemul protocoalelor încheiate privind cooperarea cu entitatile raportoare;● Consiliul Superior al Magistraturii va organiza, până în luna decembrie 2006, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, cursuri de pregătire în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi, în cadrul curţilor de apel, seminarii şi simpozioane.  +  Capitolul VI Recuperarea financiară1. Prezentare generalăNivelul de recuperare a prejudiciilor, mijloacele angajate, precum şi gradul de implicare a instituţiilor cu competente în acest domeniu, potrivit cadrului normativ în materie, sunt aspecte integrante ale eficientei procesului de recuperare a prejudiciilor aduse fondurilor comunitare în România.Cadrul legal specific este reprezentat de prevederileOrdonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleHotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare, iar cadrul legal general este reprezentat de dispoziţiile Codului de procedura civilă (referitoare la desfăşurarea procesului civil, la efectuarea expertizelor judiciare, la dispunerea şi ducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii şi la efectuarea procedurii de executare silită), ale Codului de procedura penală (referitoare la desfăşurarea procesului penal, dispunerea şi ducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate), precum şi ale Codului de procedura fiscală (referitoare la soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative, efectuarea procedurii de executare silită).Instituţiile implicate în procedura de recuperare sunt:- agenţiile de implementare în cadrul programelor PHARE (Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., Compania Naţionala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A., Oficiul de Plati şi Contractare PHARE, Ministerul Integrării Europene şi Agenţia Naţionala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale);- agenţiile de implementare în cadrul programelor ISPA (Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Compania Naţionala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A., Oficiul de Plati şi Contractare PHARE şi Agenţia de implementare a Proiectului de asistenţa tehnica privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului);- Agenţia SAPARD în cadrul Programului SAPARD;- instituţiile responsabile cu implementarea descentralizata a programelor comunitare (unde selecţia proiectelor şi derularea fondurilor se realizează la nivel naţional prin următoarele structuri aprobate de Comisia Europeană: Agenţia Naţionala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Agenţia Naţionala pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor);- PNA;- Parchetul de pe lângă înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie (PGICCJ);- instanţele judecătoreşti;- Ministerul Justiţiei, prin Biroul central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul Direcţiei de resurse umane şi relaţia cu Consiliul Superior al Magistraturii.Activitatea de recuperare se desfăşoară prin intermediul procedurii administrative sau procedurii civile, în cazul în care prejudiciul este rezultatul comiterii unor nereguli fără caracter infractional, respectiv prin intermediul procedurii penale, dacă prejudiciul este rezultat al comiterii unor fapte de natura penală.Având în vedere complexitatea şi importanţa activităţii de evaluare a prejudiciului, pentru a asigura o recuperare eficienta, trebuie acordată o atenţie sporită pregătirii profesionale a personalului cu atribuţii în domeniu.În prezent, conform dispoziţiilorart. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleart. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare, evaluarea prejudiciilor se realizează de personalul agentiilor de implementare. În cazul în care prejudiciul este creat cu implicarea funcţionarilor având funcţii de conducere în cadrul agentiilor de implementare, evaluarea acestuia poate intră în sfera conflictului de interese, fiind necesară desemnarea unei alte structuri pentru evaluarea prejudiciului.În conformitate cu prevederile contractelor de finanţare încheiate de Oficiul de Plati şi Contractare PHARE sau de Ministerul Integrării Europene cu beneficiarii, diferendele dintre părţi (inclusiv cel referitor la stabilirea prejudiciului, precum şi la întinderea acestuia) se soluţionează mai întâi pe cale amiabila şi apoi, în caz de refuz de plată din partea debitorului, de instanţele judecătoreşti competente. în acest caz, executarea silită se face în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, care reprezintă titlu executoriu. Astfel, dispoziţiileOrdonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleHotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la încheierea procesului-verbal de control, precum şi la efectele juridice ale acestuia sunt contrare clauzelor contractuale (care, potrivit dreptului comun, reprezintă legea aplicabilă între părţi). Procesul-verbal de control nu poate reprezenta titlu executoriu (şi implicit o procedură de recuperare cu celeritate a prejudiciului), întrucât, nefiind stipulată în contract posibilitatea încheierii acestuia, este lipsit de efecte juridice.Având în vedere cele de mai sus, se impune modificarea contractelor de finanţare, în sensul aplicării unitare a dispoziţiilorOrdonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleHotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare.Potrivit dispoziţiilorart. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, "...actul/documentul comunicat debitorului, prin care se constata şi se stabileşte o obligaţie de plată provenită din sume plătite necuvenit din fonduri comunitare şi/sau din sume de cofinantare, precum şi accesoriile acestora vor fi transmise organelor competente, potrivit legii, ale Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, respectiv organelor teritoriale subordonate acesteia şi/sau celorlalţi creditori bugetari, după caz, care vor duce la îndeplinire măsurile asiguratorii şi vor efectua procedura de executare silită în conformitate cu prevederileOrdonanţei Guvernului nr. 92/2003republicată". Din analiza acestui text de lege, coroborat cu dispoziţiileart. 24 şi 26 din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare, rezultă ca în prezent ANAF nu are competente legale privind efectuarea procedurii de executare silită în vederea recuperării prejudiciilor aduse fondurilor comunitare, ci doar pentru fondurile de cofinantare aferente. De asemenea, nu a fost identificata nici o entitate care să aibă în prezent aceste atribuţii.Întrucât cadrul organizatoric şi operational, precum şi pregătirea profesională specifică a personalului permit desfăşurarea acestui tip de activitate, ANAF reprezintă singura instituţie din România în măsura să efectueze procedura de executare silită în cazul recuperării prejudiciilor aduse fondurilor comunitare.Astfel, se impune modificarea prevederilorOrdonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleHotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării exclusiv ANAF şi a competentelor anterior menţionate.De asemenea, trebuie stabilit cadrul legal al procedurii de reglementare a contestaţiilor cu privire la obligaţiile de plată, organismul care soluţionează contestaţiile, precum şi toate aspectele procedurale care decurg din aceasta activitate, organismele care vor calcula dobânzile şi penalităţile ce curg ulterior transmiterii înştiinţării de plată sau transmiterii titlului executoriu.Activitatea de recuperare a prejudiciilor cauzate de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor comunitare este rezultatul acţiunii consecutive a doua proceduri distincte:- procedura de acordare şi derulare a contractului de finanţare; şi- procedura de executare silită de drept comun.Prejudiciul este urmarea directa a derulării ilicite (în caz de frauda) sau defectuoase (în caz de neregula) a procedurii speciale de acordare şi derulare a contractelor de finanţare din fonduri comunitare.Recuperarea prejudiciului ca etapa finala a procesului determinat de fraude sau nereguli în utilizarea fondurilor comunitare are loc în baza procedurii de executare silită de drept comun. Aprecierea circumstanţelor producerii prejudiciului, precum şi identificarea şi evaluarea cuantumului acestuia au în vedere însă procedura complexa de acordare a contractelor de finanţare din fonduri comunitare (trebuie respectate reglementările şi procedurile privitoare la evaluarea proiectelor, tipurile de contracte folosite în implementarea acestora, derularea licitaţiilor, reguli generale şi specifice de acordare a contractelor, care sunt descrise în Manualul Sistemului de Implementare Descentralizata, în Ghidul practic pentru proceduri contractuale pentru PHARE, ISPA şi SAPARD pentru proiectele lansate după 1 ianuarie 2001 şi în Ghidul practic pentru contracte de asistenţa externa finanţate de Comisia Europeană pentru proiectele lansate după 1 iunie 2003).În acest context, pentru o asimilare corecta a acestor proceduri speciale şi pentru conturarea unei practici judiciare unitare în domeniul fondurilor comunitare, se impune crearea unui personal specializat din rândul magistraţilor şi formarea continua a acestuia.Pentru stabilirea exactă a întinderii prejudiciului, atât în faţa organelor judiciare penale, cat şi în faţa instanţei civile, se poate solicita efectuarea de expertize tehnice judiciare. Având în vedere specificul acordării şi derulării contractelor cu finanţare comunitara, precum şi necesitatea adaptării permanente la transformările care se produc în desfăşurarea activităţilor economico-financiare prin implementarea procedurilor şi regulilor comunitare, se impune instruirea în acest domeniu a experţilor tehnici desemnaţi de Ministerul Justiţiei, prin Biroul central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul Direcţiei de resurse umane şi relaţia cu Consiliul Superior al Magistraturii.În prezent Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC), din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) este singura instituţie responsabilă pentru pregătirea acestor experţi în domeniul fondurilor comunitare (planificare, fondurile necesare, certificarea instruirii). În acest scop, este necesar ca Ministerul Justiţiei, prin Biroul central de expertize tehnice judiciare din cadrul Direcţiei de resurse umane şi relaţia cu Consilul Superior al Magistraturii, sa identifice numărul experţilor ce urmează să fie pregatiti în domeniu.Având în vedere ca după aderarea României anumite impozite şi taxe (TVA, taxele vamale, taxele agricole, taxele percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoza) colectate de instituţiile naţionale responsabile, precum şi un procent din VNB care se va stabili ulterior vor constitui resurse la bugetul Uniunii Europene, se impune identificarea măsurilor legislative, operationale şi de pregătire profesională necesare protecţiei intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, precum şi recuperării prejudiciilor în acest domeniu.2. Măsuri:● agenţiile de implementare vor asigura, până în luna decembrie 2006, instruirea personalului cu atribuţii în evaluarea prejudiciilor;● MFP va elabora, până în luna octombrie 2005, propuneri de modificare a prevederilorOrdonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleHotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât evaluarea prejudiciilor să fie externalizata agentiilor de implementare în cazul unui conflict de interese la nivelul acestora;● MFP va elabora, până în luna octombrie 2005, propuneri de modificare a prevederilorOrdonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleHotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării ANAF a competentelor exclusive privind efectuarea procedurii de executare silită în cazul prejudiciilor aduse fondurilor comunitare, stabilirii procedurii de reglementare a contestaţiilor şi a organismelor care vor calcula dobânzile şi penalităţile care curg ulterior transmiterii înştiinţării de plată sau transmiterii titlului executoriu;● MFP şi ANAF vor elabora, până în luna octombrie 2005, propuneri de modificare a prevederilorHotărârii Guvernului nr. 208/2005, cu modificările ulterioare, astfel încât să se acopere necesarul de personal al ANAF, în vederea îndeplinirii în condiţii optime a atribuţiilor privitoare la executarea silită în cazul fondurilor comunitare;● MFP şi agenţiile de implementare vor întreprinde, până în luna decembrie 2005, demersurile necesare modificării contractelor de finanţare, astfel încât dispoziţiile acestora sa nu fie contrare prevederilorOrdonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleHotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare;● Ministerul Justiţiei, prin Biroul central de expertize tehnice judiciare, va identifica, până în luna septembrie 2005, numărul de experţi care vor beneficia de pregătire în domeniul fondurilor comunitare, în limita de 50 de persoane;● AMCSC şi Ministerul Justiţiei, prin Biroul central de expertize tehnice judiciare, vor asigura, până în luna decembrie 2006, pregătirea profesională a experţilor tehnici judiciari;● MFP va efectua, până în luna decembrie 2005, o analiza în vederea identificarii măsurilor legislative, operationale şi de pregătire profesională pentru recuperarea prejudiciilor în domeniul taxelor şi impozitelor care se vor constitui venit la bugetul Uniunii Europene după aderare.  +  Capitolul VII Coordonarea luptei antifrauda şi protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România1. Consolidarea instituţională a DLAF1.1. Prezentare generalăÎn contextul negocierilor pentru aderarea Romanei la Uniunea Europeană, la cap. 28 "Controlul financiar" una dintre condiţiile impuse a fost asumarea de către România a angajamentului de a crea o structura care să funcţioneze drept punct unic de contact în relaţiile cu Comisia Europeană (OLAF) şi cu statele membre, prin intermediul căreia să se asigure protecţia efectivă şi echivalenta a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.În anul 2002, prinHotărârea Guvernului nr. 521/2002privind desemnarea Corpului de control al primului-ministru drept instituţie unica de contact cu Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) al Uniunii Europene, Corpul de control al primului-ministru a fost desemnat ca instituţie unica de contact cu OLAF, având competenţa de a coordona asigurarea protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Ca urmare a mai multor modificări şi completări legislative, aceasta calitate a revenit Corpului de Control al Guvernului*23), iar ulterior, Departamentului de Inspecţie al Primului-Ministru şi Urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare (DIPM)*24).__________*23)Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 64/2003pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şiHotărârea Guvernului nr. 766/2003privind organizarea şi funcţionarea Corpului de Control al Guvernului.*24)Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 11/2004privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobată cu modificări prinLegea nr. 228/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Decizia primului-ministru nr. 43/4/2004 pentru stabilirea atribuţiilor şi organizării interne a Departamentului de Inspecţie al Primului-Ministru şi Urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare şiHotărârea Guvernului nr. 1.348/2004, abrogată prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005.Hotărârea Guvernului nr. 1.348/2004privind organizarea şi funcţionarea Departamentului de Inspecţie al Primului-Ministru şi Urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare drept instituţie de contact cu Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), abrogată prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 17 iunie 2005, stabilea următoarele principale competente ale DIPM: a) asigurarea coordonării luptei antifrauda şi protecţiei efective şi echivalente a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România; b) efectuarea verificărilor privind posibilele nereguli care afectează programele cu finanţare internationala şi urmărirea utilizării transparente a fondurilor comunitare; c) elaborarea de programe de perfecţionare, stagii de pregătire şi instruire în domeniul luptei antifrauda.Totodată DIPM mai avea, conform prevederilor Deciziei primului-ministru nr. 43/4/2004, emisă în aplicarea prevederilorart. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 11/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi următoarele atribuţii:- verificarea sesizarilor cu privire la conflictul de interese, potrivit prevederilor titlului IV al cărţii I dinLegea nr. 161/2003privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;- exercitarea controlului asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, dispus de primul-ministru;- verificarea sesizarilor primite de primul-ministru.Chiar în perioada în care prezenta strategie era în curs de elaborare, atribuţiile DIPM, ce decurgeau din calitatea sa de instituţie de contact cu OLAF, au fost preluate de un departament nou-înfiinţat, respectiv Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF)*25)._______*25)Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 17 iunie 2005.În calitate de instituţie de contact cu OLAF, DLAF are următoarele atribuţii*26):_________*26)Art. 7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005. a) asigura coordonarea luptei antifrauda şi protejarea efectivă şi echivalenta a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România; b) efectuează controlul obţinerii, derulării sau utilizării fondurilor provenite din programele de asistenţa ale Uniunii Europene, având calitatea de organ de constatare, în sensul art. 214 din Codul de procedură penală, în privinta posibilelor nereguli şi/sau fraude ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene în România, astfel cum sunt definite înOrdonanţa Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prinLegea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare; c) asigura şi facilitează cooperarea dintre instituţiile naţionale implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, precum şi dintre acestea şi OLAF şi statele membre ale Uniunii Europene; d) iniţiază şi avizează proiecte de acte normative privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, în vederea armonizării legislative în domeniu; e) culege, analizează şi prelucreaza datele în scopul realizării analizelor relevante în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România; f) elaborează şi coordonează programe de perfecţionare, stagii de pregătire şi instruire în domeniul luptei antifrauda; g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative sau prin decizii ale primului-ministru.Prin noul act normativ s-a înlăturat ambiguitatea privind autonomia operationala, care rezultă din faptul ca şeful DIPM putea primi dispoziţii de la primul-ministru în cazul controalelor dispuse sau al verificării sesizarilor primite de acesta. PrinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005se consacra ca unic domeniu de activitate al DLAF controlul fondurilor comunitare. În acelaşi timp, potrivitart. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005, DLAF acţionează pe bază de autonomie funcţională şi decizionala, independent de ale instituţii publice, conform obligaţiilor asumate de România. De asemenea, acelaşi articol prevede că şeful DLAF nu va solicita şi nu va primi instrucţiuni de la nici o autoritate, instituţie sau persoana în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanşarea şi desfăşurarea controalelor ori la întocmirea actelor de control.Hotărârea Guvernului nr. 1.348/2004nu conţinea referiri la modul de desfăşurare a investigatiilor, la drepturile investigatorilor, la obligaţiile entitatilor controlate.Potrivit acestui act normativ, singurul act procedural pe care îl puteau îndeplini reprezentanţii DLAF în acţiunea de control era solicitarea de documente şi informaţii, fără consacrarea vreunei sancţiuni în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii.Atribuţiile conferite noului departament prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005au fost sporite în scopul asigurării operativitatii şi eficientei controalelor, valorificării actelor de control drept mijloace de proba în procedurile judiciare, dezvoltării activităţii de culegere şi analiza a datelor, precum şi coordonării efective a tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor comunitare.Potrivit prevederilorart. 10 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005, investigatorii DLAF au competente privind efectuarea de controale la faţa locului, luarea de declaraţii, solicitarea de documente şi informaţii necesare.Toate instituţiile şi autorităţile publice implicate, precum şi operatorii economici, indiferent dacă sunt cu capital de stat sau privat, sunt obligaţi să permită reprezentanţilor DLAF accesul necondiţionat în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spaţii folosite în scopuri economice.La cererea DLAF, organele de control financiar-fiscal, organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice sunt obligaţi sa acorde sprijin echipei de control în exercitarea atribuţiilor ce îi revin.În îndeplinirea competentelor,Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005prevede obligaţia tuturor autorităţilor cu competente în gestionarea asistenţei financiare nerambursabile, în controlul utilizării corespunzătoare a fondurilor comunitare, în prevenirea comiterii neregulilor şi fraudelor, precum şi a celor cu competente în efectuarea urmăririi penale şi sancţionarea celor vinovaţi şi în recuperarea prejudiciilor de a transmite, în termen de 15 zile, datele şi informaţiile solicitate de către DLAF, aceasta prevedere dezvoltand activitatea privind culegerea de informaţii.Dacă prinHotărârea Guvernului nr. 1.348/2004, în cazul constatării unor elemente de natura infractionala în gestionarea fondurilor comunitare, actul de verificare era transmis numai către PNA, indiferent dacă acesta era competent sau nu din punct de vedere material să efectueze urmărirea penală, prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005a fost pus accentul pe celeritatea soluţionării cauzelor de frauda şi s-a prevăzut la art. 11 ca actul de control va fi transmis direct parchetului competent, în vederea luării de îndată a măsurilor legale pentru indisponibilizarea fondurilor, recuperarea prejudiciului şi restituirea acestuia, precum şi pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.Totodată, prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005a fost consolidat rolul de coordonare al DLAF în ceea ce priveşte lupta antifrauda. Astfel, potrivit art. 7, DLAF va asigura şi va facilita cooperarea dintre instituţiile naţionale implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, precum şi între acestea şi OLAF şi statele membre ale Uniunii Europene.În acelaşi timp DLAF are atribuţii de coordonare a programelor de perfecţionare, stagiilor de pregătire şi instruire în domeniul luptei antifrauda.O alta latura a acţiunii de coordonare se referă la culegerea, analiza şi prelucrarea datelor relevante, în scopul realizării analizelor în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. În realizarea acestei ultime atribuţii, a fost consacrată obligaţia autorităţilor cu competente în gestionarea asistenţei financiare nerambursabile, în controlul utilizării corespunzătoare a fondurilor comunitare, în prevenirea comiterii neregulilor şi fraudelor, precum şi a celor cu competente în efectuarea urmăririi penale şi sancţionarea celor vinovaţi şi în recuperarea prejudiciilor de a transmite către DLAF, în termen de 15 zile, datele şi informaţiile solicitate.Totodată, în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticoruptie pe perioada 2005-2007*27), măsura 1.11 se referă la "realizarea unei evaluări independente cu privire la instituţiile care realizează controale/inspecţii la agenţii economici", având ca termen de realizare luna martie 2006.__________*27) Aprobat prinHotărârea Guvernului nr. 231/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 1 aprilie 2005.Concluziile evaluării în aceasta privinta vor putea sta la baza unor eventuale modificări sau completări ale prevederilor legale în vigoare, în vederea asigurării unei autonomii şi a unui control adecvat al activităţii DLAF.Începând cu luna octombrie 2003, Comisia Europeană asigura României finanţare pentru activităţi de training prin Programul Mulţi Country PHARE (MCP) 2002 "Lupta împotriva fraudelor care afectează interesele financiare ale Comisiei Europene". Având în vedere ca Programul MCP 2002 acoperă doar parţial nevoile de training pentru România (atât din punct de vedere tematic, cat şi din punct de vedere al numărului de persoane beneficiare), este necesar ca DLAF şi instituţiile implicate în domeniu sa elaboreze un program suplimentar de training, pentru extinderea celui finanţat în baza Programului MCP 2002, în care vor fi stabilite activităţi concrete şi parametri specifici (titlul activităţii, grupul ţinta, durata activităţii, perioada şi locul de desfăşurare).În anul 2004 DLAF a initiat crearea unei reţele a coordonatorilor de training, alcătuită din specialişti în domeniu ai instituţiilor implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Pentru asigurarea desfăşurării eficiente a activităţii de training, DLAF va furniza asistenţa şi suport organizaţional tuturor instituţiilor implicate în lupta antifrauda. Totodată este necesară întărirea rolului coordonatorilor de training în cadrul instituţiilor din care fac parte, prin adoptarea de proceduri interne care să asigure realizarea în bune condiţii a atribuţiilor ce le revin.În ceea ce priveşte pregătirea profesională a personalului implicat în protecţia intereselor financiare comunitare, o atenţie deosebită trebuie acordată recrutarii şi formării formatorilor.Identificarea posibililor candidaţi pentru rolul de formatori şi recrutarea acestora se vor realiza prin intermediul coordonatorilor de training desemnaţi la nivelul fiecărei instituţii cu atribuţii în protecţia intereselor financiare comunitare. Recrutarea formatorilor se va face din rândul specialiştilor agentiilor de implementare şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniu. În acest sens, este necesară stabilirea unei proceduri obiective şi transparente de selecţie a formatorilor, la nivelul fiecărei instituţii implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.Formatorii selectaţi vor avea obligaţia de a participa la cursurile de formare a formatorilor organizate, de către fiecare instituţie responsabilă, în colaborare cu DLAF, în vederea dezvoltării abilităţilor necesare organizării şi sustinerii activităţilor de training, precum şi evaluării acestor activităţi după finalizare. Prin aceste cursuri se urmăreşte totodată familiarizarea formatorilor cu metodele moderne şi interactive de predare, precum şi dezvoltarea unor abilitaţi de îndrumare ("coaching") şi formare a altor formatori. În acest scop este necesar ca fiecare instituţie cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare comunitare sa identifice resursele proprii necesare formării formatorilor pentru participarea la aceste cursuri de specializare.1.2. Măsuri:● DLAF, cu sprijinul coordonatorilor de training din instituţiile implicate în domeniu, va elabora un program suplimentar de training, pentru extinderea celui finanţat în baza Programului MCP 2002, până în luna aprilie 2006;● DLAF şi instituţiile implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România vor adopta, până în luna decembrie 2005, proceduri interne care să asigure realizarea în bune condiţii a atribuţiilor ce le revin coordonatorilor de training;● instituţiile cu atribuţii în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România vor adopta, până în luna septembrie 2005, proceduri de selecţie a formatorilor;● instituţiile cu atribuţii în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, în colaborare cu DLAF, vor identifica, până în luna martie 2006, resursele necesare participării formatorilor selectaţi la cursuri de formare a formatorilor.2. Analiza strategica şi operationala2.1. Prezentare generalăConform prevederilor acordurilor de finanţare SAPARD şi memorandumurilor de finanţare PHARE şi ISPA, coroborate cu prevederile Protocolului cu privire la raportarea neregulilor în cazul utilizării fondurilor nerambursabile primite de România de la Comisia Europeană în baza programelor PHARE, ISPA şi SAPARD, încheiat cu Ministerul Finanţelor Publice în luna noiembrie 2003, DLAF are responsabilitatea transmiterii către OLAF a rapoartelor trimestriale de nereguli, primite de la Direcţia Generală a Fondului Naţional de Preaderare.De asemenea, una dintre atribuţiile DLAF, recent stabilită prinart. 7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2005, o reprezintă culegerea, analiza şi prelucrarea de date în scopul realizării analizelor relevante în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.Aceste analize au ca scop identificarea zonelor cu risc sporit de comitere a fraudelor şi neregulilor, pe regiuni, pe tipuri de beneficiari ai finantarilor şi pe programe de finanţare, şi stau la baza stabilirii prioritatilor cu privire la protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene.În îndeplinirea atributiei anterior menţionate, este necesar ca DLAF să îşi creeze un sistem informatic de administrare şi monitorizare a datelor specifice domeniului de activitate, structurat după modelul OLAF, securizat şi organizat pe niveluri de acces. Pe lângă utilizarea sa la realizarea analizelor de risc, acest sistem informatic va facilita şi monitorizarea stadiului măsurilor întreprinse pentru tratarea fiecărei nereguli şi/fraude comise.2.2. Măsuri:● până în luna august 2005 DLAF va recruta personal în vederea realizării activităţii de analiza strategica şi operationala;● până în luna septembrie 2005 DLAF va crea un sistem informatic ce va cuprinde datele cuprinse în rapoartele trimestriale de nereguli, primite de la Direcţia Generală a Fondului Naţional de Preaderare;● până în luna octombrie 2005 DLAF va dezvolta o procedură interna cu privire la primirea şi transmiterea informaţiilor obţinute în baza rapoartelor de nereguli, ce vor fi stocate în baza de date informatizata, la accesul şi utilizarea acestei baze;● până în luna decembrie 2005 DLAF va efectua analize de risc în baza informaţiilor cu privire la neregulile detectate anterior şi va realiza rapoarte trimestriale cu privire la situaţiile în care măsurile de inlaturare a neregulii sau recuperării prejudiciului nu au fost întreprinse de agenţiile de implementare.3. Comunicarea neregulilor3.1. Prezentare generalăResponsabilitatea asigurării, coordonării şi monitorizarii raportarii neregulilor cu privire la fondurile de preaderare, atât între entitatile din cadrul administraţiei naţionale implicate, cat şi către Comisia Europeană - OLAF, aparţine DLAF.Procedurile de raportare a neregulilor către Comisia Europeană, reglementate prin acordurile şi memorandumurile de finanţare, prezintă un grad de complexitate ridicat, fapt ce conduce în multe situaţii la interpretări diferite în aplicarea acestora. În vederea clarificarii şi interpretării unitare a procedurilor respective, se impune ca DLAF să asigure un schimb eficient de informaţii atât cu agenţiile de implementare responsabile cu întocmirea rapoartelor de nereguli, cat şi cu Comisia Europeană - OLAF. De asemenea, este necesară dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului implicat în activităţi de raportare a neregulilor.Pentru implementarea obligaţiilor de raportare prevăzute prin acordurile şi memorandumurile de finanţare, a fost încheiat un protocol între DLAF şi Direcţia Generală a Fondului Naţional de Preaderare (DGFNP) din cadrul MFP.În acelaşi timp obligaţia raportarii de către agenţiile de implementare la DGFNP a neregulilor privind utilizarea fondurilor de preaderare a fost inclusă în acordurile de finanţare încheiate între aceste entităţi. Se impune ca la nivelul fiecărei agenţii de implementare să fie foarte clar stabilite toate fazele de tratare a neregulilor, astfel încât să se asigure transmiterea informaţiilor de la serviciile care detecteaza către responsabilul cu raportarea neregulilor. De asemenea, trebuie asigurata transmiterea către acesta a informaţiilor cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor (administrative, judiciare, legislative sau financiare) ce trebuie întreprinse ca urmare a comiterii fiecărei nereguli. Procedurile interne de lucru dezvoltate în acest sens la nivelul fiecărei agenţii de implementare vor trebui reanalizate şi completate astfel încât sa acopere toate problemele legate de tratarea neregulilor în cadrul agenţiei de implementare în cauza.În vederea asigurării schimbului operativ de date şi intaririi cooperării interinstitutionale este necesar ca DLAF sa încheie protocoale de colaborare cu instituţiile care au atribuţii în gestionarea fondurilor comunitare şi în implementarea proiectelor, dar şi cu alte instituţii potenţial deţinătoare de informaţii în acest domeniu.În prezent, rapoartele de nereguli sunt transmise OLAF de către DLAF numai pe suport hârtie. Urmează a se dezvolta cadrul necesar transmiterii rapoartelor de nereguli în format electronic, prin Sistemul Informatic Antifrauda (AFIS) al Comisiei Europene, aceasta procedura de transmitere prezentând anumite avantaje comparativ cu cea utilizata în prezent (facilitarea prelucrării rapoartelor, creşterea gradului de securizare a datelor transmise).3.2. Măsuri:● până în luna martie 2006, în cadrul DLAF se va dezvolta, cu caracter temporar, o funcţie de asistenţa (help-desk) pe probleme de raportare a neregulilor, pentru entitatile cu atribuţii în acest domeniu din cadrul administraţiei naţionale;● până în luna decembrie 2006, toate entitatile din cadrul administraţiei naţionale (DLAF, DGFNP şi agenţiile de implementare) cu atribuţii în domeniul raportarii neregulilor îşi vor instrui personalul propriu implicat în astfel de activităţi;● agenţiile de implementare a proiectelor finanţate din fonduri de preaderare îşi vor completa, până în luna noiembrie 2005, procedurile interne de lucru pentru asigurarea transmiterii informaţiilor de la serviciile care detecteaza către responsabilul cu raportarea neregulilor şi pentru asigurarea monitorizarii stadiului îndeplinirii măsurilor necesare în cazul fiecărei nereguli;● până în luna decembrie 2005, DLAF va încheia protocoale de colaborare cu instituţiile potenţial deţinătoare de informaţii cu privire la fraude şi nereguli legate de fondurile comunitare (Serviciul Roman de Informaţii, Inspectoratul General al Poliţiei Române, ANAF);● DGFNP şi agenţiile de implementare se vor conecta la AFIS al Comisiei Europene (până în luna decembrie 2005 se va conecta DGFNP, urmand ca până în luna iulie 2006 să se conecteze toate agenţiile de implementare).4. Sistemul informatic antifrauda AFIS4.1. Prezentare generalăPrin AFIS al Comisiei Europene se gestionează diverse baze de date (module) necesare cooperării internaţionale în domeniul combaterii fraudei vamale (modulele Marinfo, Marsur, CIGinfo, CIS şi altele) şi se asigura suportul necesar raportarii neregulilor în domeniul fondurilor agricole, structurale şi de coeziune. Modulele cu caracter vamal pot fi disponibile României în perioada de preaderare.În anul 2004 au fost înfiinţate terminale AFIS în cadrul DLAF şi Autorităţii Naţionale a Vamilor, fiind totodată obţinut accesul la modulul CIGinfo.În vederea eficientizarii luptei împotriva fenomenului de frauda, pe viitor este necesară dezvoltarea sistemului informaţional antifrauda.4.2. Măsuri:● Autoritatea Naţionala a Vamilor va efectua, până în luna octombrie 2005, demersurile necesare pentru obţinerea accesului la modulele AFIS disponibile unui stat candidat;● DLAF va elabora, până în luna octombrie 2005, politica de conectare şi utilizare a AFIS.  +  Capitolul VIII Monitorizarea şi evaluarea strategiei. Planul de acţiuneDLAF este organismul responsabil de coordonarea implementarii Strategiei cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Instrumentul prin care se asigura implementarea Strategiei este Planul de acţiune (prezentat în anexa la Strategie), care conţine obiective, măsuri, termene şi instituţii responsabile pentru implementarea măsurilor.Fiecare instituţie responsabilă cu implementarea măsurilor incluse în Planul de acţiune îşi va elabora propria metodologie de implementare, precum şi indicatorii de monitorizare pentru fiecare măsura propusă. Instituţiile responsabile au obligaţia de a raporta DLAF stadiul implementarii măsurilor. Frecventa şi modul de raportare, precum şi structura rapoartelor de monitorizare, acolo unde este cazul, vor fi stabilite ulterior de către DLAF, cu consultarea tuturor celorlalte instituţii implicate.Evaluarea implementarii Strategiei se va realiza, pe baza unor rapoarte de monitorizare, în doua etape, o evaluare intermediara (la un an de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se adoptă Strategia) şi o evaluare finala ce va evidenţia gradul în care au fost îndeplinite obiectivele, precum şi direcţiile viitoare de acţiune în acest domeniu. Întrucât Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană în perioada noiembrie 2004-decembrie 2005 prevede actualizarea prezentei strategii în luna decembrie 2005, la numai 6 luni de la aprobarea sa, este necesară modificarea termenului, actualizarea Strategiei urmând a se realiza în urma evaluării intermediare.  +  Anexa ──────la Strategie──────────────PLAN DE ACŢIUNEPrevenirea fraudarii fondurilor comunitare prin acţiuni de comunicare şi relaţii publice
               
      ObiectiveleMăsurileTermenul de realizareInstituţiile responsabileIndicatorii de evaluare a stadiului realizării măsurii
      Eficientizarea cooperării privind comunicarea dintre Instituţiile cu atribuţii în domeniul fondurilor comunitare şi, în acelaşi timp, între acestea şi beneficiarii fondurilor Uniunii Europene, instituţiile Uniunii Europene, ambasadele statelor membre, societatea civilăDesemnarea persoanelor responsabile de comunicare pentru ca DLAF să constituie un grup de lucru în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de coordonare a comunicării în lupta antifraudă şi totodată în vederea adoptării unei metodologii comune referitoare la monitorizarea, evaluarea şi prezentarea reacţiilor publice la măsurile de prevenire luate în domeniul fraudeiaugust 2005DLAF instituţiile cu atribuţii în gestionarea asistenţei financiare nerambursabile a fondurilor comunitare şi controlul utilizării acesteiaConstituirea grupului de lucru
      Încheierea de protocoale de cooperare, în domeniul comunicării, cu instituţii implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în Româniaaugust 2005DLAF Instituţiile implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în RomâniaProtocoalele de colaborare încheiate
      Coordonarea comunicării dintre instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul fondurilor comunitare şi instituţiile internaţionale specificepermanentDLAFCoordonarea asigurată
      Creşterea gradului de informare a opiniei publice în vederea prevenirii fraudeiElaborarea trimestrială a sintezei acţiunilor şi măsurilor întreprinse la nivel naţional, în urma monitorizării activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Comunităţilor Europene în Româniaseptembrie 2005 Ulterior acestei date, la fiecare trei luniDLAFSinteza acţiunilor şi măsurilor elaborate
      Organizarea semestrială a unui seminar, a unei sesiuni de comunicare şi informare, a unei reuniuni, precum şi consultări cu reprezentanţii mass-media privind procedurile de acordare a fondurilor comunitare, posibilele riscuri şi nereguli, atribuţiile diferitelor organisme în domeniu;decembrie 2006DLAFSeminariile, sesiunile de comunicare şi informare, reuniuni derulate
      Creşterea gradului de transparenţă în alocarea fondurilor europene nerambursabileElaborarea de materiale promoţionale care să conţină informaţii în legătură cu sprijinul financiar acordat României de Uniunea Europeanăoctombrie 2005DLAFMaterialele promoţionale distribuite
      Controlul financiar public intern    
      Îmbunătăţirea controlului financiar public intern, în vederea eficientizării activităţilor de identificare a fraudelor şi neregulilorElaborarea Codului controlului financiar public internnoiembrie 2005MFPCodul controlului financiar public intern aprobat
      Elaborarea unor standarde generale de control şi management financiariulie 2005MFPStandardele generale de control şi management financiar aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice
      Instituirea cadrului organizatoric necesar organizării activităţilor de control cu privire la utilizarea şi administrarea fondurilor comunitare de preaderarenoiembrie 2005Agenţiile de implementare a proiectelor finanţate din fonduri de preaderareCadrul organizatoric necesar funcţionării structurilor care efectuează controlul utilizării şi administrării fondurilor comunitare de preaderare aprobat de conducătorul fiecărei agenţii
      Desemnarea organismelor responsabile pentru verificările pe eşantioane în cazul proiectelor finanţate din Fondul de coeziuneseptembrie 2005MFPProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Elaborarea unui manual general al auditului performanţeinoiembrie 2005MFPManual general al auditului performanţei aprobat
      Elaborarea unui ghid de audit al performanţei în domeniul programelor europenenoiembrie 2005MFPGhid de audit al performanţei în domeniul programelor europene aprobat
      Întărirea responsabilităţii manageriale a conducătorilor agenţiilor de implementareCrearea cadrului legal privind întocmirea unor contracte clare care să conţină indicatori de performanţă pentru răspunderea managerială a conducătorilor agenţiilor de implementare a programelor cu finanţare europeanăianuarie 2006MFPProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului implicat în activităţi de control financiarInstruirea personalului implicat în efectuarea controalelor cu privire la utilizarea şi administrarea fondurilor comunitare de preaderaredecembrie 2006Agenţiile de implementare a proiectelor finanţate din fonduri de preaderarePlanuri de pregătire profesională specializată întocmite Sesiuni de pregătire organizate
      Instruirea personalului agenţiilor de implementare, în vederea clarificării rolului şi funcţiilor controlului managerial, comparativ cu cele ale auditului public internianuarie 2006MFPPlanuri de pregătire profesională specializată întocmite Sesiuni de pregătire organizate
      Instruirea personalului din cadrul organismului asociat constituit pe lângă Curtea de Conturi a Românieidecembrie 2006CCRPlanuri de pregătire profesională specializată întocmite Sesiuni de pregătire organizate
      Dezvoltarea şi implementarea standardelor de audit public extern în conformitate cu standardele internaţionale în domeniuElaborarea procedurilor de lucru pentru realizarea auditului public extern aferent fondurilor ISPA şi îmbunătăţirea procedurilor de lucru existente pentru realizarea auditului public extern aferent fondurilor SAPARDoctombrie 2005CCRProceduri de lucru pentru realizarea auditului public extern aferent fondurilor ISPA şi proceduri de lucru pentru realizarea auditului public extern aferent fondurilor SAPARD aprobate
      Controlul fiscal    
      Dezvoltarea unei capacităţi adecvate de coordonare şi asigurare a calculării, colectării, plăţii şi controlului resurselor proprii, precum şi de raportare către Uniunea EuropeanăElaborarea unui cadru juridic unitar pentru activitatea de control fiscal şi de combatere a evaziunii fiscaledecembrie 2005ANAFProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Crearea unui cadru legislativ pentru colectarea şi controlul taxelor de producţie ce vor fi percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucozăStabilirea structurilor pentru calculul, colectarea şi controlul taxelor de producţie percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucozăaugust 2005MAPDR, MFPProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Elaborarea procedurilor specifice colectării taxelor de producţie percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucozăoctombrie 2005MAPDR, MFPProceduri specifice de colectare a taxelor de producţie percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoză aprobate
      Elaborarea actelor normative necesare asigurării conformităţii cu reglementările comunitare în domeniul colectării şi controlului resurselor propriiStabilirea formatului standard al declaraţiei recapitulative de TVAdecembrie 2005ANAFProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Elaborarea procedurilor şi a normelor pentru înregistrarea operatorilor intracomunitari români plătitori de TVA şi a tranzacţiilor intracomunitaredecembrie 2005ANAFProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Adoptarea reglementărilor comunitare referitoare la crearea registrului de TVA al operatorilor intracomunitaridecembrie 2005ANAFProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Adoptarea reglementărilor comunitare referitoare la crearea numărului de TVAdecembrie 2005ANAFProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Cercetarea şi urmărirea penală    
      Armonizarea dispoziţiilor procedural-penale cu ansamblul normativ penal în materieAdoptarea prevederilor de drept penal substanţial şi procedural cu privire la răspunderea penală a persoanelor juridiceaugust 2005MJProiect de lege pentru modificarea şi completareaCodului penal Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală
      Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul PIFActualizarea sistemului protocoalelor încheiate de Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor privind cooperarea cu entităţile raportoareoctombrie 2005OPCSB şi entităţile raportoareNumărul protocoalelor Nominalizarea entităţilor raportoare
      Pregătirea şi perfecţionarea continuă a persoanelor implicate în activitatea de urmărire penală, precum şi în activitatea de judecată a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţii EuropeneParticiparea procurorilor şi a judecătorilor care instrumentează infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene la module de pregătire (cursuri, seminarii, simpozioane), în vederea consolidării capacităţii de implementare a legislaţiei antifraudădecembrie 2006CSM, INM, DLAFNumăr de module de pregătire/tematici/ participanţi/pe an
      Recuperarea financiară    
      Îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul recuperării fondurilor comunitareIniţierea de propuneri de modificare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât activitatea de evaluare a prejudiciilor să fie externalizată agenţiilor de implementare în cazul unui conflict de interes la nivelul acestoraoctombrie 2005MFPProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Iniţierea de propuneri de modificare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării ANAF a competenţelor exclusive privind efectuarea procedurii de executare silită în cazul prejudiciilor aduse fondurilor comunitare, stabilirii procedurii de reglementare a contestaţiilor şi a organismelor care vor calcula dobânzile şi penalităţile ce curg ulterior transmiterii înştiinţării de plată sau transmiterii titlului executoriuoctombrie 2005MFPProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Iniţierea de propuneri de modificare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 208/2005, cu modificările ulterioare, în vederea acoperirii necesarului de personal al ANAF pentru îndeplinirea în condiţii optime a atribuţiilor privitoare la executarea silită în cazul fondurilor comunitareoctombrie 2005MFP, ANAFProiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de Guvern
      Efectuarea demersurilor necesare modificării contractelor de finanţare, astfel încât dispoziţiile acestora să nu fie contrare prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.510/2003, cu modificările şi completările ulterioaredecembrie 2005MFP, agenţiile de implementare în cadrul programelor de preaderare PHARE, ISPA şi SAPARDModificarea contractelor de finanţare
      Dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului din cadrul instituţiilor responsabile cu recuperarea prejudiciilorAsigurarea pregătirii profesionale a personalului cu atribuţii în evaluarea prejudiciilordecembrie 2006Agenţiile de implementare în cadrul programelor de preaderare PHARE, ISPA, SAPARD şi programelor comunitarePlanuri de pregătire profesională specializată întocmite Număr de module de pregătire/tematici/ participanţi/pe an
      Încheierea unui protocol de colaborare cu CSM în vederea asigurării pregătirii profesionale a magistraţilor în domeniul fondurilor comunitareseptembrie 2005DLAFProtocol de colaborare Planuri de pregătire profesională specializată întocmite Număr de module de pregătire/tematici/ participanţi/pe an
      Asigurarea pregătirii profesionale a experţilor tehnici judiciari în domeniul fondurilor comunitaredecembrie 2006AMCSC, MJPlanuri de pregătire profesională specializată întocmite Număr de module de pregătire/tematici/ participanţi/pe an
      Identificarea numărului şi selectarea experţilor care vor beneficia de pregătire în domeniul fondurilor comunitareaugust 2005MJIdentificarea personalului care va beneficia de pregătire profesională
      Asigurarea pregătirii profesionale a personalului cu competenţe în recuperarea prejudiciilor în domeniul taxelor şi impozitelor care se vor constitui venit la bugetul Uniunii Europene după aderarea Românieidecembrie 2006MFP, ANAF, GF, ANVPlanuri de pregătire profesională specializată întocmite Număr de module de pregătire/tematici/ participanţi/pe an
      Pregătirea cadrului legislativ şi operaţional în domeniul recuperării taxelor şi impozitelor care se vor constitui venit la bugetul Uniunii Europene după aderarea RomânieiEfectuarea unei analize în vederea identificării măsurilor necesare în domeniul legislativ, operaţionaldecembrie 2005MFP, ANAF, GF, ANVIdentificarea măsurilor necesare
      Coordonarea luptei antifraudă şi protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România  
      Îmbunătăţirea coordonării luptei antifraudă cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în RomâniaAdoptarea procedurilor interne care să asigure realizarea în bune condiţii a atribuţiilor care le revin coordonatorilor de trainingdecembrie 2005DLAF PNA ANV IGPR GF ONPCSB CCR MFP MIE Agenţia SAPARD CNADNR CNCFR ANAFProceduri interne specifice coordonatorilor de training aprobate de şefii instituţiilor responsabile
      Dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului DLAF şi al celorlalte instituţii implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în RomâniaElaborarea programului suplimentar de trainingaprilie 2006, urmând a fi adaptat în funcţie de derularea Programului MCP 2002DLAF, cu sprijinul coordonatorilor de training din cadrul: PNA ANV IGPR GF ONPCSB CCR MFP MIE Agenţia SAPARD CNADNR CNCFR ANAFProgramul suplimentar de training aprobat Sesiuni de training derulate
      Adoptarea procedurilor de selecţie a formatorilorseptembrie 2005DLAF PNA ANV IGPR GF ONPCSB CCR MFP MIE Agenţia SAPARD CNADNR CNCFR ANAFProceduri de selecţie a formatorilor aprobate de şefii instituţiilor responsabile
      Identificarea resurselor necesare participării formatorilor selectaţi la cursuri de formare a formatorilormartie 2006DLAF PNA ANV IGPR GF ONPCSB CCR MFP MIE Agenţia SAPARD CNADNR CNCFR ANAFBuget aprobat pentru desfăşurarea cursurilor de formare a formatorilor
      Dezvoltarea activităţii de culegere şi analiză a datelor relevante pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, în cadrul DLAFRecrutarea de personal în vederea realizării activităţii de analiză strategică şi operaţionalăaugust 2005DLAFSelectarea personalului necesar
      Crearea unui sistem informatic pentru stocarea de date cu privire la fraudele şi neregulile legate de utilizarea fondurilor comunitareseptembrie 2005DLAFSistem informatic devenit operaţional
      Dezvoltarea unei proceduri interne cu privire la primirea şi transmiterea informaţiilor obţinute în baza rapoartelor de nereguli ce vor fi stocate în baza de date informatizată, accesul şi utilizarea acestei bazeoctombrie 2005DLAFProceduri interne de lucru aprobate de către şeful DLAF
      Efectuarea analizelor de risc în baza informaţiilor cu privire la neregulile detectate anterior şi realizarea de rapoarte trimestriale cu privire la situaţiile în care măsurile de înlăturare a neregulii sau de recuperare a prejudiciului nu au fost întreprinse de către agenţiile de implementaredecembrie 2005DLAFÎnaintarea analizelor de risc şi a rapoartelor privind măsurile restante către şeful DLAF
      Îmbunătăţirea sistemului de comunicare a neregulilorDezvoltarea unei funcţii de asistenţă (help-desk) pe probleme de comunicare a neregulilor, în cadrul DLAFmartie 2006DLAFDesemnarea de către şeful DLAF a personalului care va îndeplini această funcţie Clarificarea problemelor întâmpinate de instituţiile naţionale în aplicarea procedurilor de comunicare a neregulilor
      Încheierea de protocoale de colaborare cu instituţii potenţial deţinătoare de informaţii cu privire la interesele financiare ale Uniunii Europene în Româniadecembrie 2005DLAF, Serviciul Român de Informaţii, IGPR, ANAFProiecte de protocoale de colaborare supuse dezbaterii părţilor Protocoale de colaborare semnate de fiecare parte
      Completarea procedurilor interne de lucru pentru asigurarea transmiterii informaţiilor către responsabilul cu comunicarea neregulilor la nivelul agenţiilor de implementare şi pentru asigurarea monitorizării stadiului îndeplinirii măsurilor necesare în cazul fiecărei neregulinoiembrie 2005Agenţiile de implementare a proiectelor finanţate din fonduri de preaderareProceduri interne de lucru aprobate
      Conectarea DGFNP la AFIS al Comisiei Europenedecembrie 2005DGFNPTerminal AFIS devenit operaţional
      Conectarea fiecărei agenţii de implementare la AFIS al Comisiei Europeneiulie 2006Agenţiile de implementare a proiectelor finanţate din fonduri de preaderareTerminale AFIS devenite operaţionale
      Dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului implicat în activităţi de comunicare a neregulilorInstruirea personalului implicat în activităţi de comunicare a neregulilordecembrie 2006Agenţiile de implementare a proiectelor finanţate din fonduri de preaderare, DGNFP şi DLAFPlanuri de pregătire profesională specializată întocmite Sesiuni de pregătire organizate
      Crearea unui sistem informaţional cu privire la cazurile de fraudăEfectuarea demersurilor necesare pentru obţinerea accesului la modulele AFIS disponibile unui stat candidatoctombrie 2005ANVAcces obţinut pentru modulele AFIS disponibile
      Elaborarea politicii de conectare şi utilizare a AFISoctombrie 2005DLAFPolitica de conectare şi utilizare a AFIS aprobată
               ABREVIERI    AFIS - Sistemul informatic antifrauda    AMCSC - Autoritatea de Management pentru Sprijin Comunitar    ANAF - Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală    ANPCDEFP - Agenţia Naţionala pentru Programe Comunitare în                Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale    ANV - Autoritatea Naţionala a Vamilor    BNR - Banca Naţionala a României    CCR - Curtea de Conturi a României    CE - Comisia Europeană    CNADNR - Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale                din România    CNCFR - Compania Naţionala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A.    CSM - Consiliul Superior al Magistraturii    DGFNP - Direcţia Naţionala a Fondului Naţional de Preaderare    DIICOT - Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate                organizată şi terorism    DIPM - Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru şi Urmărire a                Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare    DLAF - Departamentul pentru Lupta Antifrauda    GF - Garda Financiară    HG - Hotărâre a Guvernului    IGPR - Inspectoratul General al Poliţiei Române    INM - Institutul Naţional al Magistraturii    MAPDR - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale    MCP - Programul Mulţi Country PHARE    MFP - Ministerul Finanţelor Publice    MIE - Ministerul Integrării Europene    MJ - Ministerul Justiţiei    MOf - Monitorul Oficial    MTCT - Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului    OECD - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică    OG - Ordonanţa a Guvernului    OLAF - Oficiul European de Lupta Antifrauda    OPCP - Oficiul de Plati şi Contractare PHARE    OPCSB - Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spalarii                Banilor    OUG - Ordonanţa de urgenta a Guvernului    PGICCJ - Parchetul General de pe lângă înaltă Curte de Casaţie             şi Justiţie    PIF - Protecţia intereselor financiare    PNA - Parchetul Naţional Anticoruptie    PNB - Produsul naţional brut    SGG - Secretariatul General al Guvernului    SIGMA - Support for Improvement în Governance and Management    TVA - Taxa pe valoarea adăugată    UE - Uniunea Europeană    VNB - Venitul naţional brut____________