LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**)privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura(actualizata până la data de 28 noiembrie 2003**)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • -----------*) Republicată în temeiul art. III din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, dandu-se articolelor o noua numerotare.Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 20 aprilie 2001 şi a fost modificata şi completata ulterior prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 42/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003.------------**) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 2 septembrie 2003. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 28 noiembrie 2003, cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 481 din 12 noiembrie 2003.  +  Titlul I Dispozitii generale  +  Articolul 1Protectia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura sunt activităţi de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum şi convenţiilor internationale din domeniu la care România este parte.  +  Articolul 2Obiectul prezentei legi îl constituie: a) protejarea fondului piscicol; b) activităţile de protecţie a fondului piscicol natural şi de pescuit, desfăşurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", care se supun şi reglementarilor specifice ale acesteia; c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale României; d) aplicarea strategiei naţionale în domeniu, a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internationale la care România este parte; e) dezvoltarea pisciculturii şi a celorlalte ramuri ale acvaculturii; f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplică şi icrelor depuse, larvelor şi puietului animalelor acvatice.  +  Articolul 3În sensul prezentei legi, sunt considerate:1. bazine piscicole naturale: a) Dunarea teritoriala, Delta şi lunca inundabila a Dunarii; b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale; c) paraiele şi raurile de munte, colinare, de ses şi zonele lor inundabile; d) baltile şi lacurile naturale; e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri; f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie şi hidroenergetice; g) limita apelor teritoriale şi zona economica exclusiva a Marii Negre;2. bazine piscicole amenajate: a) helesteiele; b) iazurile cu zonele lor inundabile; c) pastravariile; d) vivierele flotabile; e) statiile de reproducere artificiala; f) instalatiile pentru cresterea superintensiva.  +  Articolul 4În sensul prezentei legi, termenii inscrisi mai jos au urmatorul înţeles:- acvacultura - ansamblu de procedee şi tehnici având ca scop reproducerea, ameliorarea şi cresterea pestilor şi a altor vietuitoare acvatice;- administrator - persoana juridica de interes public careia statul îi incredinteaza administrarea fondului piscicol natural;- amenajari piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, pastravariile, instalatiile de viviere flotabile, statiile de reproducere artificiala, alte instalaţii destinate reproducerii şi cresterii pestilor şi a altor vietuitoare acvatice;- autorizatie/licenta de pescuit/acvacultura - act emis de administrator, care atesta faptul ca unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;- atestat - act emis conform legii, care certifica faptul ca o persoană fizica este pescar profesionist sau piscicultor;- bazine piscicole naturale - paraiele şi raurile de munte, colinare, de ses, în regim natural sau ameliorat, baltile şi lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare şi canalele magistrale sau de navigatie;- braconaj piscicol - infractiunea care consta în practicarea ilegala a pescuitului în bazinele piscicole naturale;- captura - cantitatea de peste şi alte animale acvatice pescuita într-un bazin acvatic, exprimata în kilograme sau în numar de exemplare;- captura totala admisibila (TAC) - cantitatea pescuita, exprimata în kilograme sau în numar de exemplare, ce poate fi extrasa anual dintr-un stoc de peste fără a afecta capacitatea de refacere naturala a populatiilor de pesti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;- capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasa de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o nava sau o flota, care se presupune ca poate activa fără a fi limitata captura;- cota - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acordă anual persoanelor fizice şi juridice autorizate sa desfasoare pescuit comercial;- efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, scoici, broaste şi alte vietuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate;- efort de pescuit - numărul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activeaza în unitatea de timp, cum sunt numărul de traulari, numărul de carlige instalate, numărul de navoade sau numărul de lansari, intr-o zi;- exploatare durabila - exploatarea diferitelor componente biologice acvatice intr-o maniera şi la un nivel care să nu conduca, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, iar potentialul lor şi al ecosistemelor sa corespunda nevoilor şi aspiratiilor generatiilor prezente şi viitoare;- ferma piscicola - unitate functionala de baza în piscicultura, determinata geografic, alcatuita din una sau mai multe amenajari piscicole;- fond piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, raci, scoici, broaste şi a altor vietuitoare acvatice;- furt piscicol - infractiunea care consta în sustragerea peştelui sau în practicarea ilegala a pescuitului, în amenajarile piscicole;- inspector piscicol - persoana fizica autorizata de autoritatea publică centrala care raspunde de piscicultura să efectueze inspecţii privind supravegherea respectarii aplicarii legislaţiei, în pescuit şi acvacultura;- inspecţie piscicola - vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor şi a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a înregistrării capturilor, a stării navei (ambarcatiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor şi utilajelor de prelucrare şi depozitare a capturilor, precum şi pentru respectarea legalităţii specifice desfăşurării activităţii de acvacultura;- jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele de efort de pescuit şi capturile realizate, pe specii;- nava de pescuit - orice nava care executa sau intenţionează să execute o exploatare comerciala a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare şi orice alta nava implicata în astfel de operaţiuni;- nava de inspecţie piscicola - nava neangajata în pescuitul comercial, care este destinata controlului şi supravegherii activităţii de pescuit;- patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajarile piscicole, precum şi constructiile cu instalatiile aferente;- pescar profesionist - persoana fizica atestata conform legii sa exercite pescuitul în scop comercial;- piscicultor - persoana fizica atestata sa exercite lucrari în cadrul fermelor de acvacultura;- pescar sportiv - persoana fizica, care practica pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;- pescuit - capturarea peştelui şi a altor vietuitoare acvatice în scop comercial, ştiinţific sau recreativ/sportiv, pe bază de autorizatie/licenta/permis de pescuit, în locuri, perioade şi cu unelte prevăzute de lege;- piscicultura - ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de crestere a peştelui şi care implica diferite forme de interventie în procesul de reproductie, crestere, furajare, ameliorare şi protecţie a populatiilor piscicole;- protectia fondului piscicol - ansamblul de măsuri şi reglementari prin care se asigura conservarea biodiversitatii şi exploatarea rationala a fondului piscicol, în condiţii de pastrare a echilibrului ecologic;- pescar - persoana care desfăşoară o activitate de pescuit de pe mal, din apa, de pe o platforma fixa sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;- fisierul navelor de pescuit - registru în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activităţi şi tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;- specie introdusa - orice specie transportata şi lansata intentionat sau accidental de om într-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;- sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) - sistem automatizat de transmitere în timp real către compania naţionala autorizata a localizarii navelor, a capturilor realizate şi a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora.  +  Articolul 5Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 1 şi cum sunt definite la art. 4, aparţine domeniului public de interes naţional şi local.  +  Articolul 6Fondul piscicol din amenajarile piscicole, precum şi amenajarile piscicole, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 2 şi cum sunt definite la art. 4, pot aparţine, după caz, domeniului public de interes naţional sau local ori domeniului privat.  +  Articolul 7 (1) Strategia în domeniul conservarii biodiversitatii din bazinele piscicole naturale este atributia autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. (2) Strategia în domeniul protectiei fondului piscicol şi pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum şi din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii şi valorificarii productiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizează de autoritatea publică centrala sau pentru agricultura şi alimentatie împreună cu autoritatea publică centrala care raspunde de mediu. (3) Anual autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, precum şi autoritatea publică centrala care raspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în strategie.  +  Titlul II Pescuitul în bazinele naturale şi autorizarea pescuitului  +  Capitolul I Administrarea şi exploatarea fondului piscicol  +  Articolul 8 (1) Pentru administrarea fondului piscicol care aparţine domeniului public al statului, cu excepţia zonei administrate de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" şi a celei administrate de Regia Naţionala a Pădurilor, se infiinteaza Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, institutie publică cu personalitate juridica, cu caracter financiar şi comercial, cu finanţare extrabugetara, în subordinea autorităţii publice centrale care raspunde de pescuit şi acvacultura. (2) Sediul administrativ al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol este în municipiul Bucureşti. (3) Regulamentul de organizare şi functionare a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, precum şi patrimoniul acesteia se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor*).---------*) În prezent, conform art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 739/2003, conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului se exercită de către ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.  +  Articolul 9 (1) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol administreaza bunuri de natura celor prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constitutie şi în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. (2) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol administreaza amenajari piscicole, proprietate publică sau privată a statului, care au ca destinatie producerea de puiet, remonti şi reproducatori, necesari pentru repopularea bazinelor piscicole naturale. (3) Amenajarile piscicole menţionate la alin. (2), nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor, cu dotarile şi constructiile aferente, precum şi terenurile pe care acestea sunt amplasate se vor prelua, cu titlu gratuit, prin protocol de predare-primire, de la Agentia Domeniilor Statului. (4) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol se subroga Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. în ceea ce priveste drepturile şi oblibaţiile ce rezultă din contractele legal incheiate cu agenti economici care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv şi va incheia o convenţie pentru stabilirea condiţiilor economice de colaborare**). (5) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol este condusa de un consiliu de administratie format din 5 membri numiti pe criterii de competenţa profesionala, prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale care raspunde de pescuit şi acvacultura, iar unul dintre membrii acestuia este desemnat sa indeplineasca functia de presedinte, care este directorul general al companiei. (6) Durata mandatului membrilor consiliului de administratie se stabileste prin ordinul de numire şi nu poate fi mai mare de 4 ani. (7) Salarizarea membrilor consiliului de administratie şi a personalului Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se face în conformitate cu reglementarile legale în vigoare.-----------**) Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 107/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, s-a înfiinţat Administratia Naţionala "Apele Române" prin reorganizarea Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. şi prin preluarea activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi de gospodarire a apelor de la Compania Naţionala "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodarire a Apelor" - S.A.  +  Articolul 10 (1) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol are urmatoarele atribuţii principale: a) aplica strategia naţionala în domeniul protejarii fondului piscicol şi gestionarii durabile a acestuia, prin pescuit şi repopularea bazinelor piscicole naturale; b) elaboreaza metodologia de evaluare a fondului piscicol şi de stabilire a cotelor anuale de pesti şi alte vietuitoare acvatice şi le supune spre aprobare autorităţii publice centrale care raspunde de pescuit şi acvacultura; c) urmareste exploatarea durabila prin pescuit a fondului piscicol administrat, la nivelul cotelor alocate din captura totala admisibila, şi concesioneaza fondul piscicol persoanelor juridice care au în obiectul de activitate pescuitul, prin autorizarea acestei activităţi, cu respectarea prevederilor legale în domeniul gospodăririi apelor şi protectiei mediului; d) stabileste preturile de pornire a licitaţiei pentru concesionarea fondului piscicol, în baza metodologiei prevăzute la lit. b), şi le supune aprobării autorităţii publice centrale care raspunde de pescuit şi acvacultura; e) asigura refacerea prin repopulari a fondului piscicol din bazinele piscicole naturale; f) elaboreaza proiecte de reglementari în domeniul pescuitului şi protectiei fondului piscicol, în conformitate cu oblibaţiile asumate de România prin semnarea acordurilor de aderare la conventii şi organisme internationale, şi le supune aprobării autorităţii publice centrale care raspunde de pescuit şi acvacultura; g) desfăşoară orice alte activităţi stabilite prin regulamentul de organizare şi functionare. (2) Ceilalti administratori ai statului pentru fondul piscicol indeplinesc, fiecare în zona lor de administrare, şi atribuţiile prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 11 (1) Veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din: a) tarife pentru atestarea, licentierea şi autorizarea activităţilor de pescuit comercial, recreativ/sportiv; b) valoarea redeventei obtinute din concesionarea fondului piscicol administrat; c) venituri provenite din activităţi proprii. (2) Veniturile prevăzute la alin. (1) lit. b) rămân la dispoziţia Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, având urmatoarele destinatii: a) finantarea programelor de populare şi repopulare; b) finantarea activităţii de cercetare; c) dezvoltarea activităţii proprii de acvacultura.  +  Articolul 12 (1) Reglementarile specifice privind concesionarea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, precum şi condiţiile şi criteriile de participare la licitatiile organizate în vederea concesionarii se stabilesc de către autoritatea publică centrala care raspunde de pescuit şi acvacultura şi, respectiv, autoritatea publică centrala care raspunde de protectia mediului, fiecare pentru zonele în care administratorii fondului piscicol sunt sub autoritatea lor, potrivit legii. (2) Detinatorii de contracte legal incheiate, care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv, cu vechii administratori, au drept de preferinta la concesionarea fondului piscicol.  +  Capitolul II Dreptul de pescuit şi autorizarea pescuitului  +  Articolul 13 (1) Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparţine statului şi se exercită, exceptand apele de munte şi ale zonei Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", prin Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) Atribuirea dreptului de pescuit se face prin autorizare de către administratorii fondului piscicol. (3) Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate.  +  Articolul 14 (1) Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în doua moduri: a) prin concesionare, pe bază de licitaţie publică, societatilor comerciale, asociaţiilor de pescari şi altor forme de asociere; detinatorii de active şi cei care au contracte în derulare au drept de preemtiune la concesionare; b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti în scopul exercitarii pescuitului. (2) Condiţiile şi criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura. (3) Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociaţiilor de pescari sportivi şi altor forme de asociere. (4) Dreptul de pescuit în scop ştiinţific se atribuie de administratorii statului instituţiilor şi organizaţiilor de cercetare. (5) Condiţiile de participare la licitatii în vederea obtinerii dreptului de pescuit în scop comercial şi a dreptului de organizare a pescuitului în scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislaţiei în vigoare şi prin reglementari specifice, de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura.  +  Articolul 15Detinatorii de autorizaţii de pescuit pot fi: a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevăzute în statut activităţi piscicole; b) institute, centre şi statiuni de cercetare din domeniul piscicol; c) asociaţii care desfăşoară şi activităţi piscicole; d) asociaţii de pescari sportivi; e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist.  +  Articolul 16 (1) Dreptul de pescuit obţinut în baza unei autorizaţii piscicole se exercită prin permisul de pescuit. (2) Permisul de pescuit este individual şi netransmisibil. (3) Persoanele juridice care au dobândit dreptul de pescuit în scop comercial prin concesionare elibereaza permise de pescuit individual pescarilor profesionisti angajaţi sau membrilor asociaţiei, în limita numarului stabilit de administratie. (4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit. (5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale pentru agricultura şi alimentatie.  +  Articolul 17 (1) Licenta/autorizatia de pescuit se poate anula fără despăgubire dacă cel licentiat/atestat nu indeplineste condiţiile stabilite prin aceasta. (2) În licenta/autorizatia de pescuit în scop comercial şi în autorizatia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifică condiţiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul şi numărul uneltelor şi ambarcatiunilor de pescuit, numărul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe specii, precum şi alte măsuri pentru asigurarea exploatarii durabile a fondului piscicol. (3) Detinatorii unei autorizaţii de pescuit sunt obligati sa marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.  +  Articolul 18 (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigatii sau tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de apa. (2) În cazul în care o apa în regim neamenajat îşi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizatiei de pescuit initiale sunt autorizati piscicol atât pentru noua albie şi vechea albie rămasă, cat şi pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate. (3) Marirea suprafetei unui luciu de apa în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Dacă luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizatiei de pescuit este indreptatit sa pescuiasca în perimetrul inundat.  +  Capitolul III Exercitarea pescuitului  +  Articolul 19Prin pescuit în scop comercial se înţelege capturarea peştelui şi a altor animale acvatice prin metode şi cu unelte admise de lege, de către personal autorizat, în condiţiile prezentei legi.  +  Articolul 20 (1) Prin pescuit în scopuri stiintifice se înţelege capturarea peştelui şi a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor şi impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificiala în vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile şi periclitate şi pentru experimentarea de noi metode şi unelte de pescuit. (2) Pescuitul în scopuri stiintifice se poate efectua în orice perioada a anului, inclusiv în perioadele de prohibitie, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizaţii speciale emise de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura. (3) În perioadele de prohibitie autorizatia speciala se emite de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, cu avizul autorităţii publice centrale de mediu.  +  Articolul 21 (1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undita şi cu lanseta, în scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal eliberat în condiţiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevăzute în anexa nr. 3. (2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita şi în amenajari piscicole şi în lacuri de acumulare în care se practica piscicultura, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri.  +  Capitolul IV Paza fondului piscicol  +  Articolul 22Administratorii şi beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza fondului piscicol şi controlul activităţilor de pescuit şi exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor şi degradarilor.  +  Articolul 23Personalul de paza este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător.  +  Articolul 24Personalul de paza pe timpul exercitarii atribuţiilor de serviciu este asimilat personalului care indeplineste o functie ce implica exercitiul autorităţii publice.  +  Articolul 25Organizarea activităţii de paza la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementata prin statutul administratorilor.  +  Articolul 26Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontieră şi Jandarmeria, potrivit atribuţiilor ce le revin în temeiul legii, au obligaţia de a sprijini actiunile de paza a fondului piscicol*).-----------*) Potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi functionarea Politiei de Frontiera Române, aprobata cu modificari prin Legea nr. 81/2002, în structura Inspectoratului General al Politiei de Frontiera nu mai figurează Garda de coasta, astfel cum era prevăzut în art. 5 alin. (3) din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicată, abrogata prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobata cu modificari prin Legea nr. 243/2002.  +  Titlul III Piscicultura  +  Capitolul I Organizarea activităţii de piscicultura  +  Articolul 27Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura elaboreaza şi aplica unitar strategia dezvoltării şi politica economica a Guvernului în domeniul pisciculturii, din amenajarile piscicole, indiferent de zona geografica, forma de proprietate şi modul de exploatare.  +  Articolul 28Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publică sau privată a statului se face de către Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, în condiţiile legii.  +  Articolul 29 (1) Utilizarea amenajarilor piscicole pentru realizarea productiei de peste şi alte animale acvatice, din domeniul public şi privat al statului, este obligatorie pentru toţi detinatorii. (2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajarilor piscicole se aproba fundamentat de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului.  +  Articolul 30Autorizarea agentilor economici care desfăşoară activitate de piscicultura în amenajari piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, prin directiile agricole.  +  Articolul 31Autorizarea agentilor economici care desfăşoară activitate de piscicultura se face cu respectarea urmatoarelor condiţii: a) face dovada ca este legal constituit şi are în obiectul de activitate piscicultura; b) face dovada ca are în posesie sau în exploatare bazine amenajate pentru piscicultura; c) face dovada ca se încadrează în reglementarile de protecţie a mediului şi a celor sanitar-veterinare.  +  Articolul 32Controlul agentilor economici autorizati care desfăşoară activitate de piscicultura, indiferent de forma de proprietate, se exercită de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, prin Directia pescuit, piscicultura şi inspecţie, în conformitate cu prezenta lege*).--------------*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 9 iulie 2003.  +  Capitolul II Dezvoltarea activităţii de piscicultura  +  Articolul 33Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, împreună cu alte autorităţi publice centrale, cu sprijinul prefectilor şi al consiliilor judetene şi locale, vor identifica, în baza unor studii de specialitate, terenurile aparţinând proprietăţii publice şi private, care se preteaza la realizarea de amenajari piscicole.  +  Articolul 34Amenajarile piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare şi-au pierdut total sau parţial potentialul de productie, vor fi incluse de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor în curs de ameliorare.  +  Articolul 35Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura şi autoritatea publică centrala de protecţie a mediului vor lua măsuri pentru introducerea în cultura a unor specii valoroase de pesti, scop în care se vor realiza amenajari piscicole specializate în reproducerea şi cresterea acestora (sturioni, pastrav, lipan, lostrita, coregon, chefal, cambula, anghila).  +  Articolul 36În scopul dezvoltării acvaculturii autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura intreprinde măsuri pentru stimularea realizării unor amenajari specializate în reproducerea şi cresterea broastelor, racilor, scoicilor şi a altor vietuitoare acvatice.  +  Titlul IV Inspecţia piscicola  +  Articolul 37 (1) Urmarirea respectarii prevederilor prezentei legi, precum şi a celorlalte reglementari în domeniu se realizează de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura şi de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului, prin organisme de specialitate. (2) În scopul indeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura infiinteaza Inspecţia Piscicola ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacităţii de pescuit naţional autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, în colaborare cu Inspectoratul Navigatiei Civile şi cu Registrul Naval Roman, infiinteaza Fisierul Navelor şi Ambarcatiunilor de Pescuit**). (3) Regulamentul de organizare şi functionare a organismelor de specialitate se aproba prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.-------------**) Potrivit art. 1^7 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 412/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002, prin fuziunea Inspectoratului Navigatiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonoma "Registrul Naval Roman" s-a înfiinţat Autoritatea Navala Română, aceasta preluand toate drepturile şi oblibaţiile celor două persoane juridice care s-au desfiintat.  +  Articolul 38În scopul indeplinirii atribuţiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul: a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare şi de livrare a peştelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementarile piscicole şi cum sunt aplicate masurile de protecţie a fondului piscicol şi de combatere a furturilor şi braconajului; b) de control asupra lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor care au legătură cu pescuitul, cresterea peştelui şi protectia fondului piscicol; c) de control al datelor şi documentelor în legătură cu pescuitul, originea şi circulatia peştelui conform certificatului de origine şi circulatie a produselor de origine animala; d) de control al modului cum sunt respectate reglementarile privind protectia fondului piscicol; e) de a constata faptele care constituie contraventii şi infractiuni în domeniul pescuitului şi protectiei fondului piscicol, pisciculturii şi circulaţiei peştelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci şi scoici), precum şi de a întocmi documentele potrivit legii; f) de urmărire a realizării cotelor alocate, a înregistrării capturilor, a marcarii navelor şi ambarcatiunilor şi a implementarii sistemului de supraveghere prin satelit; g) de inspecţie şi control pe navele şi ambarcatiunile de pescuit.  +  Titlul V Protectia fondului piscicol  +  Articolul 39Protectia fondului piscicol se realizează prin prohibitia anuală a pescuitului, prin interdictia acţiunilor care pot constitui contraventii şi infractiuni la prezenta lege, precum şi prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabila a fondului piscicol şi conservarea biodiversitatii.  +  Articolul 40 (1) Anual autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura împreună cu autoritatea publică centrala de protecţie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele şi zonele de prohibitie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de pesti şi animale acvatice şi pentru toate zonele tarii, la inceputul lunii aprilie, dar nu mai tarziu de 15 aprilie, şi este valabil până la aparitia ordinului de prohibitie din anul următor. (2) În scopul protectiei fondului piscicol pescuitul speciilor de pesti menţionate în anexa nr. 2 este interzis în perioadele şi în zonele definite în aceasta. Prin ordinul de prohibitie se va specifică durata de prohibitie.  +  Articolul 41 (1) Autorităţile publice centrale care emit ordinul anual de prohibitie pot, în condiţii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, sa modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie şi speciile prohibite stabilite în anexele nr. 1 şi 2, mentinand însă numărul total de zile. (2) Pentru apele curgatoare care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanta cu conventiile internationale incheiate cu celelalte state riverane.  +  Articolul 42Pentru protectia fondului piscicol se interzice folosirea urmatoarelor unelte şi metode de pescuit: a) setci fixe, cu excepţia ohanelor, în zona litoralului marin; b) setci şi ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi lacurile litorale; c) setci monofilament în toate apele; d) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific; e) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei în parte sau în intregime; f) pescuitul cu materiale explozive, precum şi cu substante toxice şi narcotice de orice fel; g) pescuitul cu unelte din plasa în raurile şi lacurile naturale din zona de munte; h) pescuitul cu momeli metalice şi pesti artificiali în raurile populate cu lostrita; i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca şi orice alt fel de unelte intepatoare sau agatatoare.  +  Articolul 43 (1) Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în apele aparţinând domeniului public şi privat se pot institui zone de protecţie piscicola, ce se delimiteaza în teren prin semne distincte. (2) Zonele de protecţie piscicola pot fi: a) de protecţie a reproducerii, ce reprezinta locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului; b) de protecţie a diversitatii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic; c) de protecţie pentru iernarea peştelui. (3) Instituirea zonelor de protecţie se realizează la propunerea administratorilor statului. (4) Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în zonele de protecţie piscicola, pentru o anumita perioada, pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de pesti şi al altor organisme acvatice; b) lucrari care împiedica migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea şi recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip şi pietris, colectarea ghetii; c) lucrari în zona malurilor, precum şi taierea arborilor şi arbustilor de pe mal; d) admiterea în zona a ratelor şi gastelor domestice. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în urmatoarele situaţii: a) când pescuitul se desfăşoară în scopuri stiintifice sau de cercetare; b) din considerente de prevenire a inundaţiilor.  +  Articolul 44 (1) Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, împreună cu administratorii statului, incurajeaza şi promovează programele de redresare a populatiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin: a) identificarea, amenajarea şi protectia zonelor naturale de reproducere; b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, pastrav, lipan, lostrita şi alte specii cu valoare economica şi stiintifica; c) organizarea de centre pentru cresterea şi înmulţirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor şi racilor; d) organizarea activităţii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparţinând domeniului public şi stabilirea masurilor de refacere a populatiilor periclitate. (2) În caz de necesitate administratorii statului au obligaţia sa ia măsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulari.  +  Articolul 45 (1) Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului, împreună cu autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, va putea declara regiuni de crutare anumite părţi din Dunăre, rauri, paraie, lacuri, canale, precum şi zone de la tarmul Marii Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea şi hranirea puietului şi adulţilor speciilor de organisme acvatice, cu excepţia perimetrelor care intră în competenţa Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", conform prevederilor legale. (2) În apele declarate regiuni de crutare se interzic, pe toata perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undita, precum şi alte activităţi cum sunt recoltarea vegetatiei, extragerea balastului, vanatul, cresterea animalelor, turismul. (3) Administratorii au obligaţia sa marcheze perimetrele regiunilor de crutare şi să asigure paza sau controlul respectarii prevederilor legale.  +  Articolul 46 (1) În scopul protectiei fondului piscicol sunt supuse interdicţiei urmatoarele acţiuni şi activităţi: a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate în zona bazinelor piscicole; b) recoltarea stufului, papurei, rogozului şi a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fără autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosinţă piscicola; c) circulatia cu ambarcatiuni cu motor în Delta Dunarii şi în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afara traseelor aprobate de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". Se exceptează circulatia pe caile navigabile şi pe cele de acces la localităţile care nu au alte cai de comunicatie, precum şi circulatia ambarcatiunilor autorizate în condiţiile legii; d) circulatia cu autovehicule şi scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgatoare din zona de munte, precum şi circulatia cu ambarcatiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizatia autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura; e) închiderea cu garduri şi prispe pescaresti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a garlelor de legătură, a baltilor şi terenurilor inundabile, dacă prin aceasta se împiedica accesul sau se pescuiesc pestii care migrează în timpul viiturilor de apa sau în perioada de reproducere, precum şi scurgerea libera a apelor o dată cu fondul piscicol din ele. Fac excepţie inchiderile pescaresti şi stuficole din Delta şi Lunca Dunarii, în perioadele de viituri, autorizate în condiţiile şi în locurile stabilite de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului şi de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"; f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicarii pescuitului, fără acordul administratorului; g) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru pesti, a pintenilor, a cascadelor, toplitelor şi a altor instalaţii şi amenajari cu scop piscicol; h) înfiinţarea de pepiniere şi crescatorii piscicole fără avizul autorităţii publice centrale pentru agricultura şi alimentatie; i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor şi canalelor pescaresti, taluzurilor şi malurilor inierbate, precum şi distrugerea, degradarea sau micsorarea zonelor de protecţie a apelor; j) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în deriva pe mai mult de două treimi din latimea raurilor, garlelor sau canalelor; k) reducerea din culpa a debitelor de apa în apele naturale, dacă prin aceasta se pericliteaza existenta fondului piscicol; l) deschiderea, închiderea sau obturarea canalelor şi manipularea instalaţiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decat cel stabilit prin normele tehnice; m) pescuitul în zonele de protecţie speciala pentru iernarea peştelui; n) folosirea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, varse, vintire, precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumegusului, deseurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substante poluante pe malurile raurilor, paraielor, lacurilor, baltilor şi amenajarilor piscicole; o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor şi pestilor; p) accesul cu animale şi mijloace de transport de orice fel pe diguri şi în incintele amenajarilor piscicole; r) pescuitul reproducatorilor în perioada de prohibitie şi distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturala special marcate. (2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna şi flora acvatica a tarii este permisa numai cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului.  +  Articolul 47 (1) Dimensiunile minime ale speciilor de pesti şi alte animale acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, şi dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevăzute în anexa nr. 4. (2) În functie de rezultatele cercetarilor şi de evolutia marimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificata prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura şi a autorităţii publice centrale de protecţie a mediului.  +  Articolul 48Persoanele juridice sau fizice, care îşi desfăşoară activitatea în zona limitrofa bazinelor piscicole naturale, sunt obligate să respecte reglementarile privind conservarea şi protectia fondului piscicol.  +  Articolul 49 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decat cel piscicol, sunt obligate: a) sa echipeze prizele de apa cu instalaţii care să impiedice patrunderea peştelui; b) sa menţină în lacurile de acumulare niveluri de apa optime pentru iernarea şi dezvoltarea normala a fondului piscicol, în condiţiile regulamentelor de gospodarire a apelor, cu excepţia cazurilor de forta majoră; c) sa amenajeze zone speciale de pescuit şi zone pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare; d) să asigure debitul minim de apa necesar în vederea dezvoltării normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare. (2) Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului, prin organismul sau specializat, va stabili condiţiile tehnice de indeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi va urmări respectarea lor.  +  Articolul 50Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, împreună cu unitatile de cercetare-proiectare de profil şi instituţiile de invatamant superior de specialitate, precum şi Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Române, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente şi a condiţiilor ce influenţează marimea acestora, pe baza cărora să fie adoptate masurile necesare pentru protecţie şi sa stabileasca capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economica şi/sau stiintifica ale caror populatii au atins niveluri critice sau sunt în pericol de disparitie.  +  Articolul 51Administratorii şi beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligaţia: a) să execute lucrari curente de întreţinere a canalelor, garlelor, altor surse de alimentare cu apa şi a zonelor de pescuit; b) să execute lucrari de amenajare şi constructii specifice pentru protectia fondului piscicol din apele aparţinând domeniului public.  +  Articolul 52 (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi condiţionată de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe rauri, în aval de acestea, necesare vietii, migrarii şi reproducerii speciilor de pesti şi a altor vietuitoare acvatice. (2) Barajele construite pe rauri vor fi echipate cu instalaţii care să permită migrarea pestilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care să impiedice aspirarea pestilor şi a altor vietuitoare acvatice, dacă pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun. (3) Barajele şi centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalaţii, iar cele care urmeaza să se construiasca pe Dunăre vor fi prevăzute cu instalaţii speciale care să permită migrarea sturionilor şi scrumbiei de Dunăre spre zonele de reproducere. În cazul în care din studiile realizate rezultă ca echiparea barajului cu trecatori este ineficienta, cu avizul autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, deţinătorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajari piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate în apropierea lacului de acumulare. Deţinătorul cu orice titlu al barajului este obligat sa predea după receptionare, pentru exploatare, Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, instalatiile sau amenajarile piscicole, fără recuperarea valorii de investiţie aferente acestora. Procedura de avizare şi de receptie a lucrărilor privind instalatiile speciale va fi elaborata, în conformitate cu prevederile legale, de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Pescuitul este interzis în aval de baraje pe o distanta, masurata de la bazinul de linistire, de 100 m pentru apele din zona montana, de 300 m pentru apele curgatoare din zona colinara şi de 500 m pentru apele curgatoare din zona de ses. Pentru apele de frontieră restrictiile de pescuit în zona barajelor se stabilesc prin conventii şi acorduri internationale.  +  Titlul VI Raspunderi şi sancţiuni  +  Articolul 53Incalcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, raspunderea disciplinara, contraventionala, penala, materiala sau civila.  +  Articolul 54Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, exercitat fără permis sau autorizatie în cursuri de ape curgatoare sau stătătoare, canale artificiale, Delta Dunarii, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritoriala; b) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, care se exercită în ape curgatoare, stătătoare, canale artificiale, Delta Dunarii, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritoriala sau în zone din acestea, în care pescuitul este interzis; c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor imputernicite să constate contraventiile, permisul sau autorizatia de pescuit.  +  Articolul 55Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.500.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ în timpul noptii; b) prinderea salmonidelor cu mana; c) pescuitul cu momeli metalice şi cu pesti artificiali în raurile populate cu lostrita; d) pescuitul recreativ/sportiv de către o singura persoana în timpul unei zile de la rasaritul şi până la apusul soarelui:- mai mult de 10 bucăţi, în total, din speciile de pastrav, lipan şi coregon în apele de munte cu salmonide;- mai mult de 5 kg de peste, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg, în apele domeniului public; e) pescuitul cu momeli naturale în apele de munte ce ofera condiţii de viaţa salmonidelor nominalizate de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului; f) retinerea de către pescarii amatori a peştelui şi a altor vietuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevăzute de lege; g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare aşezate în raza amenajarilor piscicole.  +  Articolul 56Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice: a) pescuitul lostritei fără autorizatie speciala eliberata de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura; b) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau în deriva pe mai mult de două treimi din latimea raurilor sau a canalelor; c) pescuitul cu siruri de muste artificiale în apele salmonicole; d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protecţie a faunei piscicole; e) circulatia cu ambarcatiuni cu motor în apele din Delta Dunarii, în afara traseelor aprobate de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului; f) utilizarea la pescuit a setcilor şi avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale; g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor şi al pestilor.  +  Articolul 57Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ şi sportiv al oricăror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, exercitat în amenajari piscicole, altele decat cele autorizate în acest scop; b) prinderea peştelui cu unelte de pescuit din plasa sau cu pripoane în apele de munte; c) pescuirea oricăror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare acvatice, în perioadele şi în zonele de prohibitie.  +  Articolul 58Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice: a) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei, în parte sau în intregime, fără acordul proprietarului sau deţinătorului folosinţei piscicole; b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de pesti, altele decat cele existente în apele curgatoare, stătătoare şi în amenajarile piscicole, fără avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului; c) neluarea masurilor pentru prevenirea, combaterea şi stoparea extinderii epizootiilor, precum şi pentru nedeclararea aparitiei acestora organelor de specialitate; d) vanzarea puietului de peste în alte scopuri decat repopularea; e) executarea lucrărilor de foraje hidrogeologice în amenajarile piscicole fără autorizatia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinţă piscicola; f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere şi a oricăror alte materiale în albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgatoare, în albiile sau pe malurile apelor stătătoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale şi de acumulare, apelor maritime interioare şi pe tarmul marii teritoriale, precum şi în perimetrul amenajarilor piscicole.  +  Articolul 59Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice: a) neanuntarea organelor de specialitate imputernicite în acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantitati de peste sub dimensiunile minime, în procente mai mari decat cele prevăzute de lege; b) pescuitul comercial al peştelui şi al altor vietuitoare acvatice sub dimensiunile minime, în procente mai mari decat cele prevăzute de lege; c) refuzul de a permite accesul la controlul în barci, salupe şi alte ambarcatiuni, în autovehicule, în unitatile de productie şi în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate imputernicit în acest scop.  +  Articolul 60Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice: a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajarilor piscicole; b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru pesti, a toplitelor şi a cascadelor podite; c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se pericliteaza existenta faunei piscicole; d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protecţie perimetrala a amenajarilor piscicole; e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedica intrarea pestilor în sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum şi în instalatiile hidroenergetice; f) neluarea masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare; g) neasigurarea debitului de apa necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare.  +  Articolul 61 (1) Constituie infractiuni şi se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei urmatoarele fapte: a) prinderea peştelui cu unelte de plasa şi cu pripoane în raurile şi lacurile din zona de munte, precum şi în raurile colinare şi de ses, cu excepţia Dunarii şi Prutului; b) pescuitul prin orice metode şi mijloace al pestilor sau al altor vietuitoare acvatice şi al reproducatorilor, în perioada de prohibitie, precum şi distrugerea pontelor depuse în zonele de reproducere naturala; c) reducerea debitului şi a volumului de apa în amenajarile piscicole şi pe cursurile de apa, în scop de furt sau braconaj; d) producerea, importul, comercializarea, detinerea sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a navoadelor, voloacelor, crasnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial; e) importul, confectionarea, producerea, detinerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament; f) pescuitul comercial pe cursul Dunarii şi Prutului, în zona de 500 metri în aval de baraj, precum şi pe toate apele curgatoare; g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime prevăzute de lege; h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor şi a garlelor de legătură cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile, fără autorizarea administratorilor statului; i) procurarea, transportul sau comercializarea peştelui, icrelor şi produselor din peste fără documente legale, dacă legea nu prevede circumstanţe agravante; j) furtul de peste prin orice mijloace şi metode din amenajarile piscicole. (2) Tentativa se pedepseste.  +  Articolul 62 (1) Constituie infractiuni şi se pedepsesc cu inchisoare de la 5 ani la 10 ani urmatoarele fapte: a) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific, pescuitul cu materiale explozibile, cu substante toxice sau narcotice, pescuitul cu unelte de plasa monofilament, pescuitul neautorizat în timpul noptii cu unelte de plasa;a^1) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca şi cu orice alte unelte intepatoare şi agatatoare, prin greblare sau harponare; b) pescuitul sturionilor sau al lostritei sub dimensiunile legale în alt scop decat de repopulare; c) detinerea, transportul sau comercializarea sturionilor, icrelor negre sau lostritei, fără documente legale. (2) Tentativa se pedepseste. (3) Urmarirea şi judecarea infracţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac în regim de urgenta, potrivit procedurii privind infractiunile flagrante.--------------Litera a^1) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusa de LEGEA nr. 481 din 12 noiembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 836 din 25 noiembrie 2003.  +  Articolul 63Când infractiunile prevăzute la art. 61 şi 62 sunt savarsite de persoane cu atribuţii de constatare a infracţiunilor şi contraventiilor, pedepsele se majoreaza cu 2 ani.  +  Articolul 64Orice hotărâre judecătorească care pronunţă o condamnare pentru infractiune în materie de pescuit poate exclude autorul infractiunii din asociaţiile de pescuit pe o durată ce nu poate fi mai mica de un an şi mai mare de 3 ani.  +  Articolul 65 (1) Cuantumul amenzilor contraventionale se indexeaza periodic, prin hotărâre a Guvernului, în functie de rata inflatiei. (2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plangere în termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, la judecatoria în a carei raza teritoriala a fost savarsita fapta.  +  Articolul 66Cuantumul despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infractiuni se stabileste de experti, se hotaraste de instantele judecătorești şi revine persoanei juridice care gestioneaza patrimoniul piscicol aparţinând domeniului public sau amenajarii piscicole. În cazul contraventiilor prevăzute la art. 58 despăgubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula în functie de preţul mediu de piaţa multiplicat de 5 ori pentru aceleasi specii de pesti şi alte vietuitoare acvatice sau pentru acelasi fel de bunuri. În situaţia în care contraventiile s-au produs în perioada de prohibitie sau în perimetrul rezervatiilor, al pepinierelor şi crescatoriilor piscicole, preţul pestilor şi al altor vietuitoare acvatice, luat în calcul la stabilirea despăgubirii, va fi dublu faţă de preţul zilei pe piaţa din zona în care s-a savarsit fapta.  +  Articolul 67 (1) Sunt supuse confiscarii uneltele şi ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea faptei. (2) Bunurile rezultate din savarsirea contraventiei, constand în peste, icre, alte vietuitoare şi produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscarii. (3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun, prin procesul-verbal incheiat, valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea facandu-se venit la bugetul de stat.  +  Articolul 68Constatarea faptelor ce constituie contraventii şi infractiuni la prezenta lege se face, în afară de organele de cercetare penala, de personalul cu drept de control şi imputernicitii autorităţii publice centrale.  +  Articolul 69Dispozitiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor, cu modificările ulterioare*).---------------*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogata prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002.Potrivit art. 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, ori de cate ori intr-o lege speciala sau un alt act normativ anterior se face trimitere la Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor, aceasta se va socoti facuta la dispozitiile corespunzătoare din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.  +  Titlul VII Dispozitii finale  +  Articolul 70Din veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cota de până la 16% pentru finantarea unor activităţi de cercetare şi studii aplicative.  +  Articolul 71În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contraventiilor şi a infracţiunilor piscicole, personalul imputernicit cu drept de control, al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimilat personalului care indeplineste functii ce implica exercitiul autorităţii publice.  +  Articolul 72Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontieră şi Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate în domeniul piscicol, personalul imputernicit cu drept de control al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi al altor unităţi cu activitate în domeniul piscicol, în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire şi combatere a fenomenului infractional şi contraventional din domeniul protectiei fondului piscicol, pescuit, piscicultura, transportul şi comercializarea peştelui.  +  Articolul 73 (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public şi privat, sunt scutite de taxe şi impozite. (2) Pentru cladirile amplasate pe terenurile menţionate la alin. (1) se achită taxele şi impozitele prevăzute de lege.  +  Articolul 74 (1) Contractele incheiate pentru exploatarea piscicola a apelor din domeniul public şi privat al statului se renegociaza cu noua autoritate o dată cu intrarea în vigoare a prezentei legi. (2) Noile contracte se vor incheia cu respectarea prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 75Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.  +  Articolul 76Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localităţile din Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fără plata vreunei taxe asupra produsului obţinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se considera de 3 kg.  +  Articolul 77 (1) Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura şi autoritatea publică centrala de protecţie a mediului emit reglementari şi instrucţiuni în domeniul pescuitului, pisciculturii şi protectiei faunei piscicole, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura intreprinde măsuri de stimulare a infiintarii şi recunoasterii organizaţiilor profesionale şi interprofesionale, constituite la libera lor iniţiativa, în scopul realizării unui pescuit rational şi al îmbunătăţirii condiţiilor de procesare şi comercializare a peştelui şi produselor din peste şi a calităţii acestora.  +  Articolul 78Autorităţile publice centrale pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura şi de protecţie a mediului prezinta anual Guvernului, în comun, un raport asupra situaţiei pescuitului şi protectiei faunei piscicole.  +  Articolul 79La data intrarii în vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt: a) Regia Naţionala a Pădurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte; b) Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" - pentru apele de pe teritoriul rezervatiei; c) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol - pentru celelalte ape aparţinând domeniului public şi privat al statului; d) consiliile locale.  +  Articolul 80 (1) Se infiinteaza Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc, organ consultativ al autorităţii publice centrale care raspunde de pescuit şi acvacultura, asupra tuturor problemelor referitoare la reglementarile privind accesul la zonele şi resursele piscicole, precum şi stabilirea modului de exercitare a activităţilor de exploatare. (2) Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor se stabileste regulamentul de organizare şi functionare al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc.  +  Articolul 81Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc este compus din minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnaţi prin vot în sedinta de constituire un presedinte şi doi vicepresedinti.  +  Articolul 82Functia de membru al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc este onorifica şi da dreptul la indemnizatie de transport, cazare şi la diurna pentru participarea la şedinţe.  +  Articolul 83Autoritatea publică centrala care raspunde de pescuit şi acvacultura asigura secretariatul tehnic şi cheltuielile de functionare ale Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc.  +  Articolul 84 (1) Membrii Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc sunt nominalizati de către autoritatea publică centrala care raspunde de pescuit şi acvacultura. (2) Prin ordinul de înfiinţare a Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc se vor nominaliza membrii care reprezinta urmatoarele institutii, organizaţii sau domenii, după caz: a) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei şi Pădurilor*); b) Ministerul Finanţelor Publice; c) Ministerul de Interne*); d) Ministerul Administraţiei Publice*); e) Ministerul Apelor şi Protectiei Mediului*); f) Ministerul Justiţiei; g) invatamant şi cercetare stiintifica; h) Academia Română; i) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol; j) Inspecţia piscicola; k) Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"; l) Regia Naţionala a Pădurilor; m) asociaţii profesionale de profil; n) Patronatul Roman "Rompescaria"; o) asociaţia interprofesionala de profil; p) Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.-----------*) Potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor institutii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, se infiinteaza Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului prin comasarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei şi Pădurilor şi a Ministerului Apelor şi Protectiei Mediului, care îşi inceteaza activitatea.Prin art. 5 alin. (1) din aceeasi ordonanţa de urgenţă, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin comasarea Ministerului de Interne şi a Ministerului Administraţiei Publice.  +  Articolul 85În termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentatie şi silvicultura va elabora şi va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Marii Negre.  +  Articolul 86Legea nr. 12/1974 privind piscicultura şi pescuitul, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotărârea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afara cursurilor de apa din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum şi sintagma piscicultura, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum şi orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.  +  Anexa 1 PERIOADELE, DURATELE ŞI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUIPescuitul oricăror specii de pesti, crustacee, moluste şi al altor vietuitoare acvatice este prohibit, după cum urmeaza:1. în apele colinare, de ses şi ale Dunarii cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;3. în stufariile din Complexul Razelm-Sinoe şi în faţa acestora pe o distanta de 50 de metri spre larg, precum şi în lacul Zmeeica, în tot cursul anului;4. în Dunăre, în faţa garlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de cate 500 de metri de ambele părţi ale gurilor de varsare, precum şi în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie până la 15 iunie;5. la gura de varsare în Dunăre a raurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt şi Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor rauri pe o distanta de 10 km de la confluenta, în perioada de la 1 martie până la 1 iulie;6. în faţa gurii Dunarii-Meleaua Sfîntu Gheorghe până la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie până la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetarilor ce se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;7. cu navoadele de orice tip în Delta şi lunca inundabila a Dunarii, în perioada de la 15 aprilie până la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe şi ghiolurile Belciuc şi Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie;8. în apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru pastravul indigen, fantanel şi coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan şi lostrita, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai;9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60 metri în aval şi pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanta de 60 metri în amonte de primul iaz şi 50 metri în aval de ultimul iaz în salba, cat şi pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare în zona de 200 metri în aval de baraj.  +  Anexa 2 REGLEMENTAREApescuitului anumitor specii de pestiSe interzice pescuitul anumitor specii de pesti, după cum urmeaza:1. sturionilor şi al scrumbiei, în tot cursul anului în faţa gurilor de varsare a Dunarii în Marea Neagra, pe o adancime de 5 km în largul marii şi pe un coridor lat de 2 km, socotit cate 1 km de o parte şi de alta a axului bratelor Sfîntu Gheorghe şi Sulina. În faţa bratului Chilia latimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;2. sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace şi carmacute în senalul Dunarii, inclusiv bratele sale, iar în zona litorala, în perioada de la 15 februarie până la 15 mai, cu carmace şi ohane;3. sturionilor, în urmatoarele perioade: a) în sectorul de la Marea Neagra până la gura Prutului, în perioada de la 15 martie până la 15 aprilie; b) în sectorul de la gura Prutului până la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie până la 15 mai; c) în sectorul de la gura Timocului până la barajul Portile de Fier II, în perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse între 15 mai până la 30 iunie;4. scrumbiei de Dunăre, în perioadele şi zonele urmatoare: a) în sectorul de la Marea Neagra până la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie până la 1 mai; b) în sectorul Ceatalul Ismail-Vadu Oii, 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie până la 15 mai; c) în sectorul de la Vadu Oii până la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 17 aprilie până la 1 iulie;5. lostritei, fără autorizatie speciala;6. sturionilor, sub dimensiunea legala, în alte scopuri decat repopularea;7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferentiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibitie anuală a pescuitului;8. salmonidelor cu momeli naturale;9. în Marea Neagra, pescuitul cu setci şi paragate de calcan, în perioada februarie-mai.10. Pe baza cercetarilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului.  +  Anexa 3 CONDIŢIILEcare trebuie indeplinite pentru practicarea pescuitului recreativîn apele aparţinând domeniului public1. Pescuitul recreativ este permis numai în cursul zilei, de la rasaritul şi până la apusul soarelui, cu respectarea urmatoarelor reguli: a) în apele curgatoare şi stătătoare din zona montana, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta; b) în apele din zona colinara şi de ses, pe tot cursul Dunarii şi pe bratele sale, în Delta Dunarii, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate 2 carlige fiecare; c) în apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2 taparine, cu cate 10 carlige fiecare.2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal în Dunarea teritoriala de la Bazias până la varsarea ei în mare, în Delta şi în lunca inundabila a Dunarii, în raurile de munte, colinare şi de ses cu zonele lor inundabile, în reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie şi hidroenergetice. În amenajarile piscicole destinate acestui scop, în balti, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale şi în zona economica exclusiva a Marii Negre pescuitul recreativ se practica de pe mal şi din barca. În timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica şi de pe gheata, cu excepţia zonelor de protecţie speciala a iernarii peştelui.3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale şi artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.4. În timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinara şi de ses, în reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie şi hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunarii şi Marea Neagra se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăţi în total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan şi coregon.  +  Anexa 4 DIMENSIUNILEminime ale pestilor şi ale altor vietuitoareacvatice care pot fi pescuite şi dimensiunile minimeale ochiurilor uneltelor de pescuit1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale pestilor şi ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite în apele de suprafaţa din România, inclusiv în Marea Neagra, sunt urmatoarele:    1.1. avat (Aspius aspius) 30    1.2. aterina (Atherina mochon) 7    1.3. babusca (Rutilus rutilus) 15    1.4. batca (Blicca bjoerkna) 15    1.5. biban (Perca fluviatilis) 12    1.6. crap (Cyprinus carpio) 35    1.7. caras (Carassius auratus) 15    1.8. caracuda (Carassius carassius) 17    1.9. cosac (Abramis sp.) 25    1.10. clean (Leuciscus cephalus) 25    1.11. cega (Acipenser ruthenus) 45    1.12. coregon (Coregonus sp.) 22    1.13. calcan (Scophthalmus maeoticus) 40    1.14. cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20    1.15. chefal (Mugil sp.) 25    1.16. fusar (Aspro streber) 12    1.17. gingirica (Clupeonela cultiventris) 7    1.18. hamsie (Engraulis encrasicholus) 7    1.19. lin (Tinca tinca) 25    1.20. lipan (Thymallus thymallus) 25    1.21. lostrita (Hucho hucho) 65    1.22. morunas (Vimba vimba) 25    1.23. mreana (Barbus barbus) 27    1.24. morun (Huso huso) 170    1.25. nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140    1.26. oblete (Alburnus alburnus) 12    1.27. platica (Abramis brama) 25    1.28. pastrav (Salmo sp.) 20    1.29. pastruga (Acipenser stellatus) 100    1.30. rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15    1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15    1.32. sabita (Pelecus cultratus) 20    1.33. rechin (Squalus acanthias) 100    1.34. scobar (Chondrostoma) 20    1.35. somn (Silurus glanis) 50    1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22    1.37. scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23    1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12    1.39. salau (Stizostedion sp.) 40    1.40. stiuca (Esox lucius) 40    1.41. sip (Acipenser sturio) 110    1.42. sprot (Spratus spratus) 7    1.43. vaduvita (Leuciscus idus) 30    1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100    1.45. raci (Astacus sp.) 9    1.46. scoica de rau (Unio pictorum) 8    1.47. broaste (Rana sp.) 30 g/buc.Marimea peştelui stabilita pentru pescuit este determinata prin masurarea distantei de la vârful botului până la baza inotatoarei caudale.2. Speciile de pesti care nu sunt prevăzute la pct. 1 sunt libere la pescuit la orice dimensiune.3. Puietul şi pestele pescuit sub dimensiunea minima din speciile stabilite la pct. 1 vor fi deversate în mod obligatoriu în apa, în stare vie.4. La pescuitul comercial efectuat în toate baltile din Delta şi lunca inundabila a Dunarii, Complexul RazelmSinoe, lacurile litorale, baltile şi lacurile de acumulare, pentru toate uneltele admise la pescuit se permite un procent de pesti sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numărul de bucăţi.5. La pescuitul cu vintire şi taliene de balta se admite un procent de pesti sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăţi.6. La pescuitul marin se admite un procent de pesti sub dimensiunile legale din totalul cantităţii pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunăre şi de 20% pentru chefal, stavrid şi scrumbie albastra.7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt urmatoarele: a) 2,4 cm la Dunăre, balti, lacuri, rauri colinare şi de ses şi în Delta Dunarii; b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile şi baltile din delta şi în lacurile litorale;    c) ● pescuitul activ (traul): sprot 2a - 0,7 cm;                                  hamsie 2a - 0,10 cm;                                  stavrid 2a - 0,12 cm;    ● pescuitul stationar (unelte pasive):                                la talian 2a - 0,8 cm;                                 la setca 2a - 0,100 cm.NOTĂ:Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, prevederi care nu au fost incluse în forma republicată a Legii nr. 192/2001:"Art. II. - În aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta se stabilesc urmatoarele termene, de la data intrarii în vigoare a acesteia:- 30 de zile pentru dispozitiile cuprinse la pct. 1 al art. I, cu referire la art. 8 alin. (3);- 45 de zile pentru dispozitiile cuprinse la pct. 2 al art. I, cu referire la art. 9 alin. (3);- 6 luni pentru dispozitiile cuprinse la pct. 9 al art. I, cu referire la art. 79^1 alin. (1)*)."-------------*) Prin renumerotare art. 79^1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 a devenit în forma republicată art. 80.-------------