HOTĂRÂRE nr. 231 din 30 martie 2005privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 272 din 1 aprilie 2005



    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.  +  Articolul 1Se aprobă Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007, prevăzută în anexa nr. 1.  +  Articolul 2Se aprobă Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007, prevăzut în anexa nr. 2.  +  Articolul 3Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRUCĂLIN POPESCU-TĂRICEANUContrasemnează:────────────────Ministrul justiţiei,Monica Luisa MacoveiMinistrul administraţiei şi internelor,Vasile BlagaMinistrul integrării europene,Ene DingaMinistrul finanţelor publice,Ionel PopescuBucureşti, 30 martie 2005.Nr. 231.  +  Anexa 1 STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIEpe perioada 2005-2007A. CONSIDERAŢII GENERALE1. PremiseStrategia Naţională Anticorupţie 2005-2007 (denumită în continuare SNA 2005-2007) reflectă angajamentul politic necondiţionat, în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei.Misiunea prezentei strategii este prevenirea şi combaterea corupţiei prin perfecţionarea şi aplicarea riguroasă a cadrului normativ, prin stabilitate şi coerenţă legislativă şi prin consolidarea instituţională a organismelor cu atribuţii decisive în domeniu.Prin corupţie în prezenta strategie se înţelege: i) devierea sistematică de la principiile de imparţialitate şi echitate care trebuie să stea la baza funcţionării administraţiei publice, şi care presupun ca bunurile publice să fie distribuite în mod universal, echitabil şi egalsi ii) substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei părţi disproporţionate a bunurilor publice în raport cu contribuţia lor.Actele de corupţie sunt acele demersuri care lezează această distribuţie universală şi echitabilă cu scopul de a aduce profit unor persoane sau grupuri. Legea nr. 78/2000 stabileşte ca element central utilizarea funcţiei publice ca sursă de venituri, de obţinere a unor avantaje materiale, sau de influenţă personală, pentru sine sau pentru altul. Această abordare converge spre definiţia dată corupţiei în cadrul Programului Global împotriva corupţiei derulat de ONU: "esenţa fenomenului corupţiei constă în abuzul de putere săvârşit în scopul obţinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat".Auditul independent al Strategiei Naţionale Anticorupţie 2001-2004, realizat în perioada ianuarie-martie 2005 de Freedom House Washington Inc., arată că "În perioada 2000 - 2004 România a creat un impresionant arsenal de instrumente legale pentru transparenţă, responsabilitate şi anticorupţie, dintre care unele par să fi generat rezultate pozitive". In acelaşi timp însă au fost identificate ca principale obstacole în calea eficienţei luptei împotriva corupţiei:- implementarea deficitară a legislaţiei anticorupţie;- utilizarea restrânsă a instrumentelor administrative de combatere a corupţiei;- coordonarea insuficienta între structurile de control şi organele de anchetă penală în domeniul corupţiei;- lipsa de autonomie reală a procurorilor;- inflaţia legislativă şi instituţională în domeniu.De asemenea, atât Auditul independent menţionat, cât şi ultimul Raport Naţional asupra Corupţiei al Asociaţiei Române pentru Transparenţă precizează că sunt necesare îmbunătăţiri în legislaţia anticorupţie, indicând necesitatea adoptării unor clarificări legislative, în ceea ce priveşte, de exemplu, conflictul de interese, mecanismele de verificare a declaraţiilor de avere şi interese, precum şi regimul incompatibilităţilor*1).___________*1) Conform Auditului independent al rezultatelor şi impactului generate de Strategia Naţională Anticorupţie realizat de Freedom House şi Raportului Naţional asupra corupţiei - ediţia 2005, realizat de Asociaţia Română pentru Transparenţă.2. PrincipiiFiecare acţiune cuprinsă în prezenta Strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unui sistem judiciar modern:Principiul statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat.Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să-şi stabilească acţiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite şi de calitate şi să aibă capacitatea şi flexibilitatea de a răspunde rapid necesităţilor sociale.Principiul responsabilităţii, care impune obligaţia Guvernului formula politici publice şi de răspunde pentru eficienţa şi implementarea acestora, de a accepta şi suporta consecinţele neîndeplinirii acestei obligaţiiPrincipiul prevenirii săvârşirii actelor de corupţie, conform căruia identificarea anticipată şi înlăturarea în timp util a premiselor de apariţie a faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative.Principiul eficienţei în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii PNA atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete cât şi al managementului instituţional.Principiul cooperării şi coerenţei în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate.Principiul transparenţei, consultării societăţii civile şi al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparenţa procesului decizional, iar pe de altă parte consultarea membrilor societăţii civile în cadrul acestui proces.Principiul parteneriatelor public-private, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei.B. DOMENII PRIORITARE ŞI OBIECTIVERapoartele asupra corupţiei din România realizate în decursul anilor de către Banca Mondială, Transparency International sau Freedom House Washington Inc. converg în a arăta că bunele practici nu sunt încă instituţionalizate la nivelul funcţionării de zi cu zi a aparatului administrativ de stat, la nivelul justiţiei, al poliţiei sau al vămii. Acest lucru face ca în permanenţă să fie necesare două abordări simultane, deopotrivă importante, în efortul anticorupţie. Prima vizează construcţia normalităţii prin instituirea de standarde şi stabilirea de bune practici la nivelul administraţiei şi a altor sectoare cheie, cum ar fi educaţia, sistemul sanitar, organele de menţinere a ordinii publice, justiţia. Această abordare cuprinde întreg spectrul de activităţi referitoare la prevenirea corupţiei, la crearea unei societăţi care preţuieşte integritatea, şi care funcţionează pe baza unor standarde recunoscute de integritate. Cealaltă abordare vizează reprimarea comportamentelor deviante de la aceste standarde şi norme, şi cuprinde activităţile de combatere a corupţiei propriu-zise, precum şi completarea cadrului instituţional care să permită o activitate de combatere eficientă. Cele două se constituie în domenii prioritare de acţiune în cadrul acestei strategii. În sfârşit, realizarea activităţilor din aceste două domenii necesită consolidarea cooperării interne şi internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, ceea ce se constituie în al treilea domeniu de activitate.Domeniul prioritar I: PREVENIRE, TRANSPARENŢĂ, EDUCAŢIEObiectivul 1. Creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publicăUna dintre cauzele cele mai importante ale apariţiei şi întreţinerii fenomenului de corupţie este lipsa de transparenţă a sistemului administrativ. Ca atare apare necesitatea ca, pe de o parte, să fie completat cadrul legislativ privitor la transparenţa administraţiei publice, iar de pe altă parte să fie continuată implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde de transparenţă în sectorul public. În acest sens se vor avea în vedere revizuiri legislative, expuse în planul de acţiune, în următoarele domenii: acordarea de finanţări nerambursabile din fondurile publice, finanţarea partidelor politice, alocarea fondurilor publice pentru publicitate, regimul achiziţiilor publice, regimul funcţionarilor publici, regimul inspecţiilor la agenţii economici. În privinţa accesului la informaţia de interes public, respectiv în privinţa participării cetăţeneşti la procesul de luare a deciziilor, se poate constata, pe de-o parte, implementarea parţială a prevederilor legale şi, pe de altă parte, întârzierea în revizuirea reglementărilor care restrâng accesul la informaţie în sensul unei definiri precise a informaţiilor exceptate de la accesul public. În acest domeniu se va continua monitorizarea implementării acestor acte normative.Un accent important în cadrul acestui obiectiv se pune pe includerea normelor incluse în codurile de conduită în programele de pregătire profesională specializată a personalului din sectoare publice considerate vulnerabile.În scopul asigurării coordonării luptei împotriva corupţiei si a coerenţei politicilor publice din domeniu, planul de acţiune include referiri la strategii şi planuri anticorupţie sectoriale (de exemplu: sectorul vamal, poliţia şi instituţiile de control). Strategiile sectoriale vor include responsabilităţi clare pentru toate organele cu atribuţii în lupta împotriva corupţiei în ariile respective (de exemplu Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice). În vederea creşterii calităţii actului de control şi a probelor, se vor realiza de către structurile de control administrativ planuri de control pe sectoarele cele mai vulnerabile, în cooperare cu Parchetul Naţional Anticorupţie.Obiectivul 2. Prevenirea corupţiei în mediul de afaceriAcest obiectiv vizează crearea unui mediu de afaceri în care competiţia între firmele de stat şi cele private, pe de o parte, şi între firmele private pe de alta să fie echitabilă şi supusă aceloraşi reguli, iar statul să funcţioneze ca un arbitru imparţial şi eficace în asigurarea respectării reglementarilor în vigoare de către toţi agenţii economici. Analiza impactului SNA 2001-2004 realizată prin auditul independent arată că rămân încă zone vulnerabile la corupţie în legislaţia privind mediul de afaceri care se reflectă, între altele, în ambiguităţi ale prevederilor legislative în domeniul falimentului şi al modului de acordare de scutiri şi de reeşalonări de la plata taxelor. De asemenea, un rol important în prevenirea corupţiei în acest domeniu este rezervat reglementării cu prioritate a evaziunii fiscale, precum şi armonizării legislaţiei privind spălarea banilor cu acquis-ul comunitar şi cu recomandările FATF.Obiectivul 3. Campanii de informare şi măsuri educativeAcest obiectiv vizează creşterea gradului de înţelegere a mecanismelor corupţiei şi stimularea unei atitudini civice anticorupţie atât a cetăţenilor adulţi şi plătitori de taxe, cât şi a tinerilor. Implementarea standardelor de performanţă şi de integritate ale administraţiei publice este posibilă numai cu ajutorul cetăţeanului care să joace rolul unui consumator de servicii conştient de drepturile şi de îndatoririle sale, ca şi de modalităţile practice de a le realiza, cu alte cuvinte, a unui cetăţean care este competent din punct de vedere civic. Aşadar, o componentă fundamentală a prevenirii fenomenului corupţiei constă în activitatea de informare a cetăţenilor atât cu privire la obligaţiile legale ale instituţiilor şi ale funcţionarilor publici, cât şi cu privire la modalităţile de luptă împotriva fenomenului corupţiei, prin mijloacele legale şi civice de care fiecare cetăţean dispune.Constatând că în perioada 2001-2004 au fost făcute prea puţine eforturi în ceea ce priveşte informarea diferitelor categorii de cetăţeni cu privire la cauzele, mecanismele şi consecinţele corupţiei, Auditul independent asupra SNA I recomandă derularea unor campanii de informare, cu implicarea organizaţiilor neguvernamentale.Totodată, consecvente angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană, autorităţile române vor continua organizarea de campanii de conştientizare privind efectele devastatoare ale corupţiei la scară largă. Temele vor viza, între altele, transparenţa decizională, codurile de conduită a funcţionarilor publici, conştientizarea de către opinia publică a costurilor administrative suplimentare reprezentate de corupţie, conflictele de interese şi incompatibilităţile. O altă abordare a segmentului de informare asupra corupţiei va consta în introducerea, în programa pentru licee, a unor cursuri sau module de curs de educaţie civică anticorupţie.Domeniul prioritar II: COMBATEREA CORUPŢIEIObiectivul 4. Creşterea integrităţii şi a rezistenţei la corupţie a sistemului judiciarIntegritatea sistemului judiciar este factorul crucial pentru reuşita luptei împotriva corupţiei. În acelaşi timp, sistemul judiciar a fost identificat ca o zonă ale cărei disfuncţionalităţi pot avea un impact major asupra eficienţei luptei împotriva corupţiei. România a progresat pe calea stabilirii independenţei sistemului judiciar faţă de puterea politică. Cu toate acestea, sunt încă necesare măsuri care sa conducă la atingerea unor standarde înalte de performanţă şi integritate de către magistraţi. Adoptarea si diseminarea Codului deontologic actualizat sunt măsuri importante în direcţia creşterii integrităţii si rezistenţei la corupţie a sistemului judiciar, alături de completarea de către magistraţi a prevederilor cu privire la declaraţiile de avere şi de interese*2).____________*2) Noile formulare detaliate de declaraţii de avere şi de interese au fost aprobate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 14/3 martie 2005In ceea ce priveşte procurorii, auditul independent asupra impactului SNA 2001-2004 reclamă vulnerabilitatea poziţiei acestora în raport cu procurorul ierarhic superior, identificând în aceasta vulnerabilitate premisele unor probleme sistemice. Planul de acţiune include măsuri clare pentru aplicarea principiului continuităţii în faza de urmărire penală: stabilirea unor criterii obiective de repartizare iniţială a cauzelor, restricţionarea posibilităţilor de redistribuire a dosarelor şi de intervenţie a procurorului ierarhic superior în desfăşurarea urmăririi penale la cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege, introducerea controlului instanţei cu privire la actele de infirmare ale procurorului ierarhic superior, la cererea procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză.In vederea creşterii operativităţii şi eficienţei în activitatea de urmărire penală va fi consolidat controlul efectiv şi nemijlocit al procurorului asupra activităţilor de investigare şi cercetare penală efectuate de poliţia judiciară. De asemenea se vor pune la punct proceduri care să permită sesizarea de îndată a procurorului de către structurile informative şi de investigaţie prin transmiterea oricăror informaţii şi suport probator referitoare la săvârşirea unor acte sau fapte de corupţie sau crimă organizată. În acest context trebuie menţionat că până la sfârşitul anului se va înfiinţa Comunitatea de Informaţii în scopul coordonării tuturor structurilor cu atribuţii în culegerea de informaţii.Auditul Independent asupra Strategiei Naţionale Anticorupţie 2001-2004 atrage atenţia asupra faptului că există membri CSM care deţin şi funcţii administrative în cadrul instanţelor şi parchetelor, ceea ce, în opinia auditorului, se defineşte prin situaţie de incompatibilitate. Alte evaluări independente*3) se referă la caracterul nepermanent al membrilor CSM ca la un aspect negativ al funcţionării CSM şi recomandă permanentizarea poziţiilor de membri CSM. O altă deficienţă semnalată de organizaţii ale societăţii civile este vechimea actuală impusă pentru magistraţii care acced la funcţii de conducere, soluţia propusă fiind de reducere a anilor de activitate necesari pentru a promova şi a fi numit în funcţiile de conducere. Planul de acţiune include măsuri care introduc incompatibilităţi între calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi funcţiile de conducere la instanţe şi parchete. De asemenea, planul introduce măsuri cu privire la transparentizarea procesului de evaluare a magistraţilor şi cu privire la elaborarea şi publicarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui raport anual privind activitatea proprie._________*3) Asociaţia Română pentru Transparenţă - Raportul Naţional asupra Corupţiei - ediţia 2005; Asociaţia Magistraţilor din România - comentarii asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSMÎn ceea ce priveşte instrumentele de consolidare a integrităţii sistemului judiciar, începând cu anul 2005, toate instanţele din ţară beneficiază de un sistem informatic şi software specializat pentru efectuarea distribuţiei aleatorii a dosarelor către completele de judecată. Într-un raport al Ministerului Justiţiei din februarie 2005*4), se arăta că au existat dificultăţi în ceea ce priveşte implementarea efectivă a acestui sistem, dificultăţi care au fost însă remediate până la 1 martie 2005. În prezent distribuţia aleatorie se aplica la toate instanţele din ţara. Pentru incidentele procedurale care nu s-au putut rezolva în sistem informatizat (de exemplu incompatibilităţile), pentru a se asigura distribuţia aleatorie se aplică Hotărârea nr. 71, din 9 martie 2005. Această hotărâre include şi prevederi care asigură continuitatea completelor de judecată şi a judecătorilor în cadrul completelor.___________*4) Raport prezentat Consiliului Superior al Magistraturii.Planul propune măsuri administrative şi legislative pe termen scurt de reformare a Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA) astfel încât acest serviciu, militarizat în prezent, să devină o unitate de investigaţie internă modernă şi responsabilă, la nivelul Ministerului Justiţiei, conform angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană. În acest sens, planul de acţiune include măsuri cu privire la redefinirea competenţelor şi eliminarea suprapunerilor, demilitarizarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, precum şi prin instituirea unor mecanisme eficiente de control a activităţii sale. Pe termen mediu, se va evalua necesitatea menţinerii acestui serviciu în cadrul Ministerului Justiţiei.Obiectivul 5. Reducerea numărului de structuri cu atribuţii în lupta împotriva corupţieiUn angajament important asumat de către România vizează adoptarea de măsuri care să reducă considerabil numărul autorităţilor care au atribuţii de prevenire sau investigare a corupţiei până la sfârşitul lui 2005, astfel încât să fie evitate suprapunerile în ceea ce priveşte responsabilităţile.Analizele realizate de către Ministerul Justiţiei, ca şi rapoartele externe, arată că activitatea de anticorupţie este afectată atât de suprapuneri ale competenţelor diverselor structuri, dar mai ales de fragmentare. Coordonarea este cu atât mai dificila cu cât acest domeniu implică activităţi de investigaţie şi transferul de date confidenţiale. Măsurile incluse in planul de acţiune vizează:- elaborarea unei evaluări pentru redefinirea şi delimitarea clară a atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor publice care în prezent deţin competenţe în domeniile combaterii şi/sau prevenirii corupţiei- revizuirea cadrului legislativ, pe baza concluziilor evaluării de mai sus, în vederea redefinirii şi delimitării clare a atribuţiilor, a raţionalizării activităţii şi a reducerii numărului acestor instituţii şi autorităţi în vederea limitării actualei fragmentări instituţionale.Obiectivul 6. Întărirea capacităţii instituţionale a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA)Angajamentele asumate de România includ necesitatea aplicării riguroase a legislaţiei anticorupţie în vigoare şi asigurarea independenţei efective a Parchetului Naţional Anticorupţie. Auditul Independent asupra SNA 2001-2004 subliniază necesitatea reorganizării Parchetului Naţional Anticorupţie pentru a permite o coordonare efectivă cu celelalte structuri având atribuţii în lupta împotriva corupţiei, precum şi necesitatea perfecţionării politicilor de personal ale Parchetului Naţional Anticorupţie.Măsurile propuse în planul de acţiune se referă la:- consolidarea independenţei şi reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie- analizarea periodică a activităţii Parchetului Naţional Anticorupţie şi a activităţii Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie, inclusiv din punctul de vedere al performanţelor în administrarea instituţiei şi al rezultatelor concrete; revizuirea procedurii de numire şi revocare a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu asigurarea atât a independenţei cât şi a responsabilităţii acestuia pentru performanţele Parchetului Naţional Anticorupţie- stabilirea unor proceduri clare de colaborare între Parchetul Naţional Anticorupţie şi toate celelalte structuri cu atribuţii în lupta anticorupţie;- selectarea procurorilor Parchetului Naţional Anticorupţie în urma evaluării performanţelor profesionale ale acestora pe baza unor criterii obiective;- asigurarea personale si financiare resurse, potrivit evaluărilor efectuate.- pregătirea profesională specializată a personalului.- îmbunătăţirea sistemului informatic al Parchetului Naţional Anticorupţie care să permită inclusiv dezvoltarea bazei de date statistice.- întocmirea şi prezentarea de către Parchetul Naţional Anticorupţie a unui raport anual privind rezultatele combaterii corupţiei la nivel înalt.Obiectivul 7. Creşterea celerităţii în urmărirea penală şi în procesul penalAngajamentele României includ asigurarea unor proceduri rapide şi transparente de urmărire şi judecare a faptelor de corupţie. Măsura propusă în planul de acţiune vizează reducerea duratei procedurilor cu privire la toate cauzele penale, cu respectarea deplină a drepturilor inculpaţilor şi a celorlalte părţi implicate în procesul penal.De asemenea se propune modificarea Codului de Procedura Penală şi a altor acte normative incidente în vederea asigurării continuităţii instituţionale şi a operativităţii în cercetarea penală a cauzelor care privesc atât infracţiuni de corupţie, cât şi de crimă organizată.Obiectivul 8. Combaterea corupţiei prin mijloace administrativeUna dintre principalele recomandări ale Auditului independent asupra Strategiei Naţionale Anticorupţie 2001-2004 se referă la extinderea definiţiei conflictului de interese. De asemenea, Auditul recomandă şi desemnarea unui organism unic şi independent de verificare a declaraţiilor de avere, de interese şi a situaţiilor de incompatibilitate. Totodată, România s-a angajat faţă de Uniunea Europeană ca în mod deosebit, să adopte măsuri pentru a face posibilă verificarea depunerii declaraţiilor de avere*5) şi de a revizui regimul de sancţiuni astfel încât să se asigure efectul lor descurajator.________*5) Idem 2.Măsurile propuse în planul de acţiune prevăd desemnarea unui organism cu atribuţii în domeniile sus menţionate şi evaluarea anuală a activităţii acestuia.De asemenea, în 2004 a fost creat un instrument de protecţie pentru personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii prin Legea nr. 571/2004. Planul de acţiune include, între competenţele noului organism, şi monitorizarea aplicării Legii nr. 571/2004. Încrederea avertizorilor publici în aplicarea acestei legi este fundamentală pentru lupta împotriva corupţiei în cadrul administraţiei publice.Domeniul prioritar III: COOPERARE INTERNA ŞI COORDONARE INTERNAŢIONALĂObiectiv 9: Coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei şi a Planului de acţiuneÎn ceea ce priveşte cooperarea pe plan intern, se va urmări stabilirea unor proceduri clare de colaborare între toate structurile cu atribuţii în lupta anticorupţie.De asemenea, eforturile în lupta anticorupţie ale instituţiilor cu atribuţii în acest sens vor fi coordonate, iar acţiunile cuprinse în planul de implementare al SNA 2005-2007 şi aplicarea riguroasă a legislaţiei anticorupţie, inclusiv strategiile şi planurile sectoriale, vor fi monitorizate de către o singură structură inter-instituţională: Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007. Consiliul se înfiinţează sub autoritatea primului-ministru şi în coordonarea ministrului justiţiei, Ministerul Justiţiei asigurând şi secretariatul acestei structuri. Consiliul se va reuni trimestrial sau ori de câte ori este necesar. La asigurarea independenţei practice a Consiliului vor contribui natura sa inter-instituţională şi obligaţia de a invita la şedinţele sale reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ziarişti.Obiectiv 10: Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupţie ale UE, ONU, CoE şi OECDPână în anul 2007, conform angajamentelor asumate, România trebuie să se alinieze în totalitate la legislaţia şi bunele practici europene.Măsurile propuse includ, printre altele, implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO şi a recomandărilor MONEYVAL, a obligaţiilor asumate prin Convenţia de la Merida, eliminarea imunităţii notarilor si a executorilor judecătoreşti, implementarea răspunderii penale a persoanei juridice, inclusiv în ceea ce priveşte corupţia în sectorul privat. De asemenea, pentru România rămâne o prioritate cooperarea şi coordonarea, la nivel regional, a activităţii de prevenire şi de combatere a corupţiei în cadrul instituţiilor Pactului de Stabilitate SPAI.C. METODELE DE EVALUARE A ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELORMonitorizarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 va fi realizată de către Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007, sub autoritatea primului ministru şi în coordonarea ministrului justiţiei. Evaluarea progresului în implementarea SNA 2005-2007 se va realiza anual, în luna noiembrie, conform termenelor şi indicatorilor prevăzuţi în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007.Actualizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie se va face în măsura în care necesitatea rezultă din evaluare.Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se vor completa cu concluziile monitorizării de către Comisia Europeană a angajamentelor luate de România în contextul încheierii negocierilor de aderare, relevante pentru lupta împotriva corupţiei. În acest scop, Guvernul României se angajează să informeze semestrial Comisia Europeană cu privire la stadiul implementării prezentei Strategii.  +  Anexa 2 PLANUL DE ACŢIUNEpentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţiepe perioada 2005-2007*1)_________*1) Sumele necesare realizării măsurilor prevăzute în Planul de Acţiune, aferente anului 2005, sunt asigurate prin includerea acestora în bugetele instituţiilor responsabile. în ceea ce priveşte măsurile cu termen de realizare în anul 2005 pentru care Planul nu specifică o sumă, finanţarea este inclusă în bugetul existent. Sumele însoţite de menţiunea Necesar Buget 2005" vor fi alocate prin rectificările bugetare din cursul anului 2005. Resursele aferente realizării măsurilor cu termen 2006 sau 2007, care nu sunt asigurate din surse extrabugetare, vor fi incluse în bugetul de stat pentru anii respectivi.DOMENIUL PRIORITAR I: PREVENIRE, TRANSPARENŢĂ, EDUCAŢIE
    *Font 7*
    Nr. crt Obiectiv Măsură Termen de realizare Resurse Responsa- bili Indicatori de evaluare a stadiului realizării măsurii
    1. Creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică 1.1. Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege privind atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fondurile publice, care va urmări: - eliminarea arbitrariului în acordarea fondurilor publice; - precizarea unor condiţii şi criterii de eligibilitate clare şi transparente; - asigurarea transparenţei întregului proces de selecţie şi acordare a finanţărilor nerambursabile, inclusiv prin natura publică a informaţiilor referitoare la acordarea contractelor; - creşterea eficienţei controlului administrativ cu privire la respectarea condiţiilor legale în acest domeniu; - consolidarea cooperării dintre structurile cu atribuţii de control administrativ şi a mecanismului de transmitere operativă a informaţiilor către organele de cercetare şi urmărire penală. Iunie 2005 Bugetul MJ existent MJ Parteneri: MFP, CC, Cancelaria Primului Ministru, Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern
    1.2 Reglementarea alocării fondurilor publice pentru publicitate, care să includă garanţii de asigurare a transparenţei precum şi introducerea unui sistem de sancţiuni în cazul nerespectării prevederilor legale. Iunie 2005 Bugetul SGG existent SGG Parteneri: Convenţia Organiza- ţiilor de Media, Clubul Român de Presă, ARCA, ASG, MCC, MJ, ONG Proiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de către Guvern
    1.3 Revizuirea reglementărilor existente privind finanţarea partidelor politice în sensul: - reglementării regimului reducerilor pe care furnizorii de servicii le pot oferi partidelor politice si candidaţilor; - stimulării transparenţei în administrarea fondurilor de campanie, prin reanalizarea plafoanelor de cheltuieli pentru candidaţi, în funcţie de numărul de locuitori ai localităţilor sau sectoarelor pentru care candidează şi prin transparentizarea conturilor în care se fac donaţii către partide; - sancţionării: nerespectării reglementărilor privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale; situaţiilor de conflicte de interese în folosirea fondurilor publice pentru campanii electorale de către persoanele care deţin funcţii publice; - obligativităţii partidelor de a publica şi pe paginile proprii de web lista donaţiilor şi a rapoartelor de venituri şi cheltuieli; - corelării acestor reglementări cu alte reglementări în vigoare; - sincronizării activităţilor instituţiilor cu atribuţiuni legate de validarea mandatelor Decembrie 2005 Bugetul MJ existent MJ Parteneri: MFP, CC, Cancelaria Primului Ministru, SGG şi PNA Proiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de către Guvern
    1.4 Publicarea anuală de către Curtea de Conturi a listelor depuse de partidele politice cu privire la finanţare (donatorii şi sumele acordate). Anual, începând cu 2006 Bugetul Curţii de Conturi existent CC Publicarea anuală, în luna iunie, a listei donatorilor şi a sumelor donate partidelor politice
    1.5. Elaborarea şi publicarea de către Curtea de Conturi a rapoartelor de audit privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Anual şi cu ocazia campaniilor electorale începând din mai 2005 Bugetul Curţii de Conturi existent CC Publicarea anuală, a rapoartelor de către Curtea de Conturi
    1.6. Revizuirea reglementărilor cu privire la achiziţii publice în sensul armonizării acestora cu directivele consolidate ale UE şi cu bunele practici europene în domeniu. Iunie 2006 Bugetul MFP existent MFP Proiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de către Guvern
    1.7. Revizuirea legislaţiei care restricţionează accesul la informaţiile de interes public pentru definirea precisă a informaţiilor exceptate de la accesul public. Iunie 2006 Bugetul MJ existent MJ Parteneri: ONG-uri Proiecte de acte normative supuse dezbaterii publice Proiecte de acte normative aprobate de către Guvern
    1.8. Monitorizarea implementării Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi a Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Anual, în luna aprilie, incepand cu 2005 Bugetul ASG existent ASG Parteneri: institu- tiile publice, ONG-uri Raport anual, publicat în luna aprilie de ASG Rapoarte anuale realizate de către autorităţile publice publicate în conformitate cu Legea 544/2001 şi cu Legea 52/2003 Îmbunătăţirea reacţiei instituţionale cu privire la cele două legi
    1.9. Implementarea practicii ghişeelor unice în administraţia publică acolo unde se constată că acestea sunt necesare. Începând cu mai 2005 până în decembrie 2007 Bugetul MAI existent MAI - Unitatea Centrală de Reformă a Adminis- traţiei Publice Parteneri: toate autori- tăţile publice care furnizează servicii Raport de evaluare elaborat şi publicat Ghişee unice devenite funcţionale,
    1.10. Revizuirea legislaţiei cu privire la funcţionarii publici în sensul armonizării acesteia cu legislaţia şi cu cele mai bune practici europene, inclusiv cu privire la: introducerea metodologiei de evaluare a funcţionarilor publici pe criterii de performanţă ca bază pentru evaluarea profesională şi salarizarea corespunzătoare (recomandare SIGMA); rotaţia personalului din sectoarele vulnerabile la corupţie; consolidarea rolului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici ca agenţie de monitorizare avansată, analiză şi raportare. Decembrie 2007 Bugetele MAI, ANFP existente MAI Partener: ANFP, ONG-uri Proiect de lege aprobat în Guvern
    1.11 Realizarea unei evaluări independente cu privire la instituţiile care realizează controale/inspecţii la agenţii economici care să propună printre altele: soluţii pentru evitarea suprapunerilor (unde e cazul), inclusiv prin modificări legislative care să le elimine; implementarea bunelor practici şi a modelelor de succes din UE şi adaptarea acestora la contextul românesc; reanalizarea valorii minime şi maxime a amenzilor şi stabilirea unor criterii obiective pentru individualizarea sancţiunii şi reducerea puterii discreţionare a agentului constatator; reanalizarea stimulentelor financiare pentru funcţionarii cu atribuţii de control. Martie 2006 Necesar 35000 Euro pentru bugetul MFP în 2006 MFP, Partener MEC Publicarea raportului de evaluare Proiecte de modificare a actelor normative supuse dezbaterii publice Proiecte de acte normative aprobate de către Guvern
    1.12 Realizarea de către structurile de control administrativ a unor planuri de control pe sectoarele cele mai vulnerabile potrivit auditului independent din martie 2005, în cooperare cu PNA, pentru creşterea calităţii actului de control şi a probelor. Permanent, începând cu Octombrie 2005 Bugetul PNA existent si bugetul existent al celorlal- te struc- turi de control Structu- rile cu atribu- tii de control adminis- trativ, PNA Planuri de control aprobate Acţiuni întreprinse conform planurilor de control
    1.13 Actualizarea strategiilor sectoriale şi a planurilor de acţiune detaliate privind lupta împotriva corupţiei, în sectoare publice vulnerabile, cu precădere instituţii de control şi poliţie. Strategiile vor include în special revizuirea măsurilor sectoriale existente şi propunerea unor standarde de integritate mai clare, modalităţi de evaluare periodică şi indicatori de măsurare a aplicării standardelor de integritate, inclusiv folosirea testelor de integritate. Iunie 2005 Bugetele MFP, MAI existente MFP, MAI Strategii şi planuri de acţiune actualizate şi aprobate de instituţiile responsabile
    1.14 Elaborarea unor strategii şi planuri de acţiune sectoriale detaliate privind lupta împotriva corupţiei în celelalte sectoare publice considerate vulnerabile potrivit auditului independent din martie 2005. Octombrie 2005 Bugetele institu- ţiilor implicate MAI, MMSSF MTCT, MS etc. Strategii şi planuri de acţiune aprobate de instituţiile responsabile
    1.15 Elaborarea unei strategii actualizate şi a unui plan de acţiune detaliat privind lupta împotriva corupţiei în domeniul vamal, pe perioada 2005-2007. Angajament EUCP Mai 2005 Buget existent AVM MFP, ANV Strategie şi plan de acţiune aprobate şi publicate pe site Raportare către UE
    1.16 Elaborarea sau actualizarea, după caz, a codurilor de conduită pentru diversele sectoare publice. Septembrie 2005 Bugetele institu- tiilor implicate MAI, MFP, MMSSF, MTCT, MS etc. Coduri de conduită elaborate
    1.17 Diseminarea codurilor de conduită în sectoarele respective, inclusiv prin includerea în pregătirea profesională specializată a unor componente de integritate şi anticorupţie pentru sectorul public. Septembrie 2006 Bugetele existente ale institu- ţiilor implicate MEC, INM, SNG, INA, INPPA, MAI MAE etc. Coduri de conduită diseminate Personal din sectoarele menţionate instruit
    2 Prevenirea corupţiei în mediul de afaceri Angajament EUCP 2.1 Revizuirea legislaţiei cu privire la faliment. Iulie 2005 Bugete existente MFP, MJ PHARE 2002 MFP, MJ Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern
    2.2 Revizuirea legislaţiei cu privire la reeşalonări şi scutiri de plată a datoriilor către bugetul de stat care să includă criterii limitate, clare şi obiective precum şi garanţii ale transparenţei procedurilor. Mai 2005 Bugetul MFP existent MFP Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern
    2.3 Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege cu privire la evaziunea fiscală. Aprilie 2005 Bugetul MFP existent MFP Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern
    2.4 Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege cu privire la modificarea Legii 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, în vederea armonizării legislaţiei cu acquis-ul comunitar şi cu recomandările FATF. Angajament EUCP Aprilie 2005 Bugetul existent MJ, ONPCSB MJ Parteneri: ONPCSB, PICCJ, MAI BNR Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE
    3 Campanii de informare şi măsuri educative 3.1 Campanie de informare publică şi de schimbare a atitudinii faţă de corupţie. Angajament EUCP Mai - Decembrie 2005 Necesită resurse bugetare suplimen tare 150.000 Euro MJ Parteneri: ONG-uri Îmbunătăţirea gradului de transmitere a mesajelor anticorupţie Creşterea gradului de înţelegere a mecanismelor corupţiei Raportare către UE
    3.2 Continuarea măsurii prevăzute la 3.1 prin campanii de informare şi de schimbare de atitudine axate pe teme punctuale. (posibile teme: dreptul la informare al cetăţeanului, transparenţă în administraţie, corupţie - instituţii şi competenţele lor în prevenirea şi combaterea corupţiei, accesul la instituţii, protecţia avertizorilor, rolul fiecăruia în combaterea corupţiei etc). Angajament EUCP Începând cu Decembrie 2005 component a PHARE 2004 MJ Parteneri: ONG-uri Îmbunătăţirea gradului de transmitere a mesajelor anticorupţie Creşterea gradului de înţelegere a mecanismelor corupţiei Raportare către UE
    3.3 Organizarea unei campanii de prevenţie incluzând o componentă de integritate şi prevenire a corupţiei, printr-un proiect pilot în licee care să conducă la adaptarea programei şcolare privind educaţia civică. Începând cu iunie 2005 Necesită resurse bugetare suplimen- tare- 100.000 Euro MEdC Parteneri MJ, ONG- uri Creşterea (i) nivelului de cunoaştere a problematicii privitoare la integritate, a mecanismelor de prevenire a corupţiei; (ii) gradului de interes şi de implicare civică a elevilor. Noua programă implementată; (iii) numărului de instituţii de învăţământ care au introdus sau implementează noua programă
    DOMENIUL PRIORITAR II: COMBATEREA CORUPŢIEI
    4 Creşterea integrităţii şi a rezistenţei la corupţie a sistemului judiciar Angajament EUCP 4.1 Adoptarea Codului deontologic actualizat al magistraţilor. Angajament EUCP Aprilie 2005 Buget CSM 2005 existent PHARE 2002 CSM Cod deontologic adoptat şi publicat în Monitorul Oficial Raportare către UE
    4.2 Diseminarea Codului Deontologic actualizat în cele 15 curţi de apel şi prin alte metode. Angajament EUCP Mai - Octombrie 2005 Buget CSM 2005 existent şi PHARE 2002 CSM Dezbateri în cele 15 curţi de apel Diseminarea Codului Deontologic Raportare către UE
    4.3 Modificarea legislaţiei în sensul sporirii garanţiilor de independenţă a procurorului şi aplicarea principiului continuităţii şi în faza de urmărire penală: 1. Stabilirea unor criterii obiective pentru repartizarea cauzelor către procurori; - Angajament EUCP 2. Restricţionarea posibilităţilor de redistribuire a dosarelor sau de preluare a acestora pe linie ierarhică la cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege, cu introducerea unor prevederi sancţionatoare în cazul nerespectării dispoziţiilor legale. Introducerea posibilităţii procurorului de a contesta la CSM măsura de redistribuire a dosarului dispusă de procurorul ierarhic superior; 3. Introducerea controlului instanţei cu privire la actele de infirmare adoptate de procurorul ierarhic superior la cererea procurorului care efectuează cercetările în cauză; 4. Reglementarea expresă a posibilităţii procurorului de a contesta la CSM acţiunea procurorului ierarhic superior în cazul intervenţiei acestuia, în orice formă, în desfăşurarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei. Septembrie 2005 Bugetul MJ existent MJ Parteneri: MP, CSM Proiect de act normativ aprobat de către Guvern Raportare către UE
    4.4 Consolidarea controlului efectiv şi nemijlocit al procurorului asupra activităţii de investigare şi cercetare penală efectuată de poliţia judiciară. Septembrie 2005 Bugetele MJ, MAI, MP existente MJ Parteneri: MAI, MP Creşterea rolului procurorului în evaluarea profesională a poliţistului din poliţia judiciară Delimitarea subordonării funcţionale de subordonarea administrativă a poliţiei judiciare Proiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de către Guvern
    4.5 Sesizarea de îndată a procurorului care instrumentează cazuri de crimă organizată sau corupţie de către structurile informative şi de investigaţie prin transmiterea oricăror informaţii şi suport probator referitoare la săvârşirea unor acte sau fapte de corupţie sau crimă organizată Octombrie 2005 Bugetul existent al insti- tutiilor implicate CSAT, SRI, SIE, struc turile de informa- tii depar- tamentele MFP, MJ, MAI, ONPCSB, PNA si PICCJ Stabilirea procedurilor de comunicare Protocoale semnate de instituţiile implicate
    4.6 Elaborarea şi aprobarea proiectului de modificare şi completare a celor 3 legi privind reforma justiţiei în sensul: - stabilirea incompatibilităţii între calitatea de membru CSM şi funcţiile de conducere la instanţe şi parchete, - transparenţa procesului de evaluare a procurorilor şi judecătorilor, - modificarea componenţei colegiului de conducere şi includerea în competenţa acestuia a stabilirii componenţei secţiilor şi completelor pe baza principiilor specializării şi asigurării continuităţii; stabilirea limitativă a cazurilor în care este permisă modificarea componenţei secţiilor şi a completelor, - elaborarea şi publicarea de către CSM a unui raport anual privind activitatea proprie, în scopul asigurării transparenţei Aprilie 2005 Bugetul MJ pentru 2005 existent MJ Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege adoptat de către Guvern
    4.7 Controlul distribuirii aleatorii a cauzelor de către instanţe, inclusiv a aplicării principiului continuităţii completului/judecătorului în soluţionarea cauzelor Angajament EUCP Permanent, trimestrial începând cu Aprilie 2005 Bugetele existente CSM şi MJ CSM şi toate - instantele aplicarea sistemului de distri- buire aleatorie MJ-funcţi- onarea sistemului din punct de vedere tehnic Rapoarte elaborate trimestrial în 2005 şi semestrial în 2006 Rapoarte trimestriale dezbătute de către CSM. Eventuale măsuri corectoare adoptate de CSM Raportare către UE
    4.8 Continuarea reformării Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, pentru a deveni o unitate de investigaţii interne modernă şi responsabilă, în vederea redefinirii competenţelor şi eliminării suprapunerilor, demilitarizării, precum şi a instituirii unor mecanisme eficiente de control a activităţii. Angajament EUCP August 2005 Bugetul MJ pentru 2005 existent MJ Numirea unui civil la conducerea DGPA Proiect de act normativ aprobat de către Guvern Raportare către UE
    5 Reducerea numărului de structuri cu atribuţii în lupta împotriva corupţiei Angajament EUCP 5.1 Elaborarea unei evaluări a autorităţilor şi instituţiilor publice care în prezent deţin competenţe în domeniile combaterii şi/sau prevenirii corupţiei, în vederea identificării suprapunerii de atribuţii. Angajament EUCP Iunie 2005 component a PHARE 2003 MJ în partene- riat cu proiectul PHARE Raport de evaluare publicat Proiect(e) de act(e) normativ(e) aprobate de Guvern Raportare către UE
    5.2 Revizuirea cadrului legislativ, pe baza concluziilor evaluării de mai sus, în vederea redefinirii şi delimitării clare a atribuţiilor, a raţionalizării activităţii şi a reducerii numărului acestor instituţii şi autorităţi în vederea limitării actualei fragmentări instituţionale. Angajament EUCP Septembrie 2005 Bugetul MJ MJ Proiecte de lege supuse dezbaterii publice Proiecte de acte normative aprobate de către Guvern Raportare către UE
    6 Consolidarea capacităţii instituţionale a PNA 6.1 Revizuirea cadrului legislativ existent în sensul: consolidării independenţei PNA; Angajament EUCP reorganizării PNA şi redefinirii resurselor umane şi financiare necesare funcţionării eficiente; delimitării competenţei PNA la marea corupţie - competenţa materială şi după calitatea persoanei; Angajament EUCP analizării periodice a activităţii PNA şi a Procurorului General al PNA, inclusiv din punctul de vedere al performanţelor în administrarea instituţiei şi al rezultatelor concrete, urmând ca aceeaşi soluţie să se aplice şi în cazul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; selectării procurorilor PNA în urma evaluării performanţelor profesionale ale acestora pe baza unor criterii obiective; prevederii unor incompatibilităţi speciale şi a unor situaţii de conflicte de interese pentru funcţiile de conducere din PNA, urmând ca aceeaşi soluţie să se aplice si în cazul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilirii unor proceduri clare de colaborare între PNA şi toate celelalte structuri cu atribuţii în lupta anticorupţie; Angajament EUCP creării unui departament, în cadrul PNA, care să coordoneze colaborarea PNA cu celelalte instituţii de luptă împotriva corupţiei; revizuirii procedurii de numire şi revocare a Procurorului General al PNA şi asigurării atât a independenţei cât şi a responsabilităţii acestuia pentru performanţele PNA. Iunie 2005 Bugete MJ,PNA pentru 2005 existente PHARE 2003 MJ, MP Proiecte de lege supuse dezbaterii publice Proiecte de lege aprobate de către Guvern Raportare către UE
    6.2 Pregătirea profesională specializată a personalului PNA, mai ales cu privire la tipologiile cazurilor de corupţie şi cooperarea judiciară cu structuri similare din statele membre Angajament EUCP Anual începând cu Septembrie 2005 Bugete PNA + compo- nentă PHARE 2003 si PHARE 2004 PNA Planuri de pregătire profesională specializată întocmite Sesiuni de pregătire organizate Personal PNA specializat Raportare către UE
    6.3 Îmbunătăţirea sistemului informatic al PNA, incluzând dezvoltarea bazei de date statistice a PNA (care să cuprindă evidenţierea unitară pe categorii de persoane cercetate, trimise în judecată şi condamnate definitiv pentru infracţiuni de corupţie la nivel înalt, durata soluţionării şi cuantumul prejudiciilor, valoarea bunurilor sechestrate şi confiscate pentru acest tip de infracţiuni, distribuţia cazurilor pe intervale de valoare a prejudiciului, de valoare a obiectului infracţiunii (mitei), pe categorii de funcţii (demnitari/funcţionari etc)). Angajament EUCP Anual începând cu Decembrie 2005 Bugetul PNA pe 2005 existent PHARE 2003 PHARE 2004 PNA Parteneri: MJ instantele si MP Echipamente informatice livrate, instalate si funcţionale Baza de date funcţională Raportare către UE
    6.4 Asigurarea resurselor de personal şi financiare pentru PNA, potrivit evaluărilor efectuate Angajament EUCP Permanent Buget PNA 2005-2007 PNA Parteneri: MJ, MFP Schemă de personal completă Resursele financiare necesare funcţionării alocate Raportare către UE
    6.5 Redactarea şi publicarea raportului anual de, activitate al PNA, în special privind rezultatele combaterii corupţiei la nivel înalt Angajament EUCP Anual incepand cu Aprilie 2005 Bugetul PNA existent PNA Raport anual publicat pe site Raportare către UE
    Asigurarea eficienţei procedurilor penale, creşterea celerităţii în urmărirea penală şi în procesul penal 7.1 Revizuirea Codului de Procedura Penala şi a altor acte normative incidente pentru a asigura continuitatea instituţională şi operativitatea în cercetarea penală a cauzelor care privesc atât infracţiuni de corupţie, cât şi de crimă organizată; Iulie 2005 Bugetul MJ MJ, MP Proiecte de lege supuse dezbaterii publice Proiecte de lege aprobate de către Guvern
    7 7.2. Revizuirea Codului de Procedură Penală şi a altor acte în vederea reducerii duratei procedurilor (reducerea numărului căilor de atac pentru anumite cauze şi a motivelor de amânare, stabilirea unor condiţii stricte pentru solicitarea strămutării şi recuzării etc.) în toate cauzele penale. Angajament EUCP Iulie 2005 Bugetul MJ existent MJ Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE
    8 Combaterea corupţiei prin mijloace administrative Angajament EUCP 8.1 Revizuirea cadrului legislativ în sensul desemnării unei instituţii abilitate să verifice şi să controleze declaraţiile de avere, de interese, stările de incompatibilitate, precum şi să asigure protecţia persoanelor din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice care semnalează încălcări ale legii (avertizorii de integritate). Revizuirea regimului de sancţiuni administrative astfel încât să se asigure efectul descurajator. Iunie 2005 Bugetul MJ existent MJ Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE
    8.2 Crearea instituţiei desemnate la punctul 8.1 şi alocarea de resurse umane şi financiare necesare funcţionării Octombrie 2005 Necesar pentru Bugetul Institu- ţiei desemnate in 2005: 1.750.000 euro Instituţia desem- nata la punctul 8.1 Instituţia dotată cu: sediu, echipamente, buget Schema de personal completată Raportare către UE
    8.3 Evaluarea anuală a activităţii instituţiei menţionate la punctul 8.1 prin: Publicarea raportului de activitate Realizarea unui audit independent care să evalueze organismul desemnat din punctul de vedere al performanţei manageriale. Anual începând cu Iunie 2006 Bugetul Institu- tiei de- semnate la punct. 8.1 pentru 2006 Instituţia desemnata la pun- ctul 8.1 Numărul de verificări întreprinse defalcat pe categorii de persoane verificate şi de sesizări soluţionate, defalcat pe categorii de autori Raport de activitate publicat Raportul de audit publicat
    DOMENIUL PRIORITAR III: COOPERARE INTERNĂ ŞI COORDONARE INTERNAŢIONALĂ
    9 Coordonarea şi monitorizarea implementării SNA 2005- 2007 şi a planului de acţiune 9.1 Transformarea CNPC într-un consiliu inter- instituţional, sub autoritatea Primului Ministru şi în coordonarea Ministrului Justiţiei, având ca atribuţii coordonarea şi monitorizarea implementării SNA 2005-2007, inclusiv a strategiilor şi planurilor sectoriale, precum şi monitorizarea aplicării riguroase a legislaţiei anticorupţie. Angajament EUCP Martie 2005 Bugetul MJ existent MJ Proiect de act normativ aprobat de către Guvern Raportare către UE
    9.2 Evaluarea progresului în implementarea SNA 2005-2007 şi a legislaţiei anticorupţie, precum şi actualizarea SNA 2005-2007 în măsura în care necesitatea rezultă din evaluare Anual, noiembrie Bugetul MJ existent MJ si celelalte institutii incluse in consiliul interinsti tutional coordonare şi monito- rizare a implemen- tării SNA 2005-2007 Raport de evaluare publicat
    10 Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupţie ale UE, ONU, CoE şi OECD 10.1 Implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO (Angajament EUCP) şi a recomandărilor MONEYVAL Decembrie 2007 Bugetele existente MAI, MJ, MP MJ Parteneri: MAE, CSM, ONPCSB Recomandări GRECO îndeplinite Recomandări MONEYVAL îndeplinite
    10.2 Cooperare şi cooperare la nivel regional a activităţii de prevenire şi combatere a corupţiei în cadrul instituţiilor Pactului de Stabilitate SPAI Anual, începând cu 2005 Bugetele MJ, MAE, MP existente MJ Parteneri: MAE, MP Nr. de întâlniri/ tematici/ dezbateri pe an
    10.3 Elaborarea unui proiect de modificare a Legii nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale în sensul eliminării imunităţii notarilor Angajament EUCP Mai 2005 Bugetul MJ pentru 2005 MJ Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE
    10.4 Elaborarea unui amendament de modificare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, în sensul eliminării imunităţii executorilor judecătoreşti Mai 2005 Bugetul MJ pentru 2005 existent MJ Amendament legislativ prezentat în Parlament
    10.5 Revizuirea Codului Penal, a Codului de Procedura Penală şi a altor acte normative incidente pentru implementarea răspunderii penale a persoanei juridice, inclusiv în ceea ce priveşte corupţia în sectorul privat Angajament EUCP Iulie 2005 Bugetul MJ pentru 2005 existent MJ Amendamente legislative aprobate de către Guvern Raportare către UE
    10.6 Implementarea obligaţiilor asumate prin Convenţia de la Merida Angajament EUCP Decembrie 2007 Bugetul MJ existent MJ Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE
           TOTAL NECESAR BUGET pentru anul 2005: 2.000.000 EURO
    LISTĂ ABREVIERIANFP Agenţia Naţională a Funcţionarilor PubliciANV Autoritatea Naţională a VămilorARCA Asociaţia Română pentru Comunicaţii AudiovizualeASG Agenţia pentru Strategii GuvernamentaleBNR Banca Naţională a RomânieiCC Curtea de ConturiCNPC Consiliul Naţional de Prevenire a CriminalităţiiCSAT Consiliul Suprem de Apărare a ŢăriiCSM Consiliul Superior al MagistraturiiEUCP Document de Poziţie Comună a Uniunii Europene(European Union Common Position)INA Institutul Naţional de AdministraţieINM Institutul Naţional al MagistraturiiINPPA Institutul Naţional pentru Pregătirea Profesională a AvocaţilorMAE Ministerul Afacerilor ExterneMAI Ministerul Administraţiei şi InternelorMCC Ministerul Culturii şi CultelorMEC Ministerul Economiei şi ComerţuluiMEdC Ministerul Educaţiei şi CercetăriiMFP Ministerul Finanţelor PubliceMJ Ministerul JustiţieiMMSSF Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi FamilieiMP Ministerul PublicMS Ministerul SănătăţiiMTCT Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi TurismuluiONG Organizaţii NonguvernamentaleONPCSB Oficiul de Prevenire şi Combaterea a Spălării BanilorPICC Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi JustiţiePNA Parchetul Naţional AnticorupţieSGG Secretariatul General al GuvernuluiSIE Serviciul de Informaţii ExterneSNG Şcoala Naţională de GrefieriSRI Serviciul Român de InformaţiiSNA Strategia Naţionala Anticorupţie_______________