NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*)de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(actualizate până la data de 1 ianuarie 2005*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ----------------  +  Codul fiscal:  +  Titlul I Dispozitii generale[...]Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscalArt. 11. - (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot sa nu ia în considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzactiei. (2) În cadrul unei tranzactii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvata dintre urmatoarele metode: a) metoda compararii preturilor, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile către persoane independente; b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzătoare; c) metoda pretului de revinzare, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit; d) orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.  +  Norme metodologice:1. Autorităţile fiscale din România pot, în scopul calcularii obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate, sa reconsidere evidentele persoanei afiliate din România, în scopul examinarii fiscale, dacă în urma relatiilor speciale dintre persoana afiliata română şi cea străină aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din România. Nu se efectueaza reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci când tranzactiile dintre asemenea persoane au loc în termeni comerciali de piaţa libera, precum şi în cazul tranzactiilor între persoane juridice române afiliate. Reconsiderarea evidentelor se referă la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, în scopul calcularii obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate nu se efectueaza atunci când tranzactiile dintre asemenea persoane au loc în termenii comerciali de piaţa libera, respectiv ca tranzactii între persoane independente.În cazul în care România a incheiat o convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este persoana afiliata străină, aceasta reconsiderare a evidentelor în scopul examinarii fiscale se efectueaza de către autorităţile române prin coroborare cu «Procedura amiabila» prevăzută în respectiva convenţie. În acest sens, atunci când România include în profiturile unei persoane înregistrate în România şi impune în consecinţa profiturile asupra cărora o persoană rezidenta în alt stat a fost supusă impunerii în statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din România dacă condiţiile stabilite între cele doua persoane ar fi fost cele convenite între persoanele independente, statul de rezidenta al persoanei afiliate straine poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.La ajustarea profiturilor între persoanele afiliate se au în vedere termenele de prescriptie prevăzute de legislatia interna a statelor în care persoanele afiliate în cauza sunt rezidente, în cazul în care prin convenţia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevăzut altfel.Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situaţiilor financiare ale persoanelor afiliate.La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor, autorităţile fiscale nu vor tine cont de imprejurarile efective ce nu puteau fi cunoscute de către părţile la tranzactie la data perfectarii acesteia şi care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de către părţi a valorii tranzactiei.Autorităţile stabilesc preţul de piaţa al acestor tranzactii aplicand metoda utilizata de către contribuabil, cu excepţia cazurilor în care prin metoda utilizata nu se reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cazul tranzactiei. În acest caz, autorităţile fiscale vor aplica cea mai adecvata dintre metodele prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.2. La estimarea pretului de piaţa al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode: a) metoda compararii preturilor; b) metoda cost-plus; c) metoda pretului de revanzare; d) orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.3. În termeni generali, preţul de piaţa este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata dacă se desfăşoară între persoane independente.4. Metoda compararii preturilorDeterminarea pretului de piaţa are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entităţi independente de aceasta, atunci când sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii între persoane afiliate, preţul de piaţa este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condiţiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, în cantitati comparabile, în acelasi punct din lantul de productie şi de distribuţie şi în condiţii comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţa se poate recurge la: a) compararea preturilor convenite între persoane afiliate cu preturile convenite în relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor); b) compararea preturilor convenite între persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, preţul de piaţa al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor şi serviciilor identice sau similare, vandute în cantitati comparabile, cu preţul de vanzare al marfurilor şi al serviciilor supuse evaluării. În cazul în care cantitatile nu sunt comparabile se utilizeaza preţul de vanzare pentru marfurile şi serviciile identice sau similare, vandute în cantitati diferite. Pentru aceasta, preţul de vanzare se corecteaza cu diferentele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate.5. Metoda cost-plusPentru determinarea pretului pieţei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, în cazul transferului de marfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul îşi bazeaza şi politica de stabilire a preturilor faţă de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea în vedere o marja de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, preţul de piaţa al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. În cazul în care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza să fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se în considerare rolul şi activităţile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit în mod corespunzător prin referinţa la costul plus profitul aceluiasi furnizor în comparatie cu tranzactiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat în tranzactii comparabile de către o persoană independenta.6. Metoda pretului de revanzareÎn cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit. Aceasta metoda se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumparat de la o persoană afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (preţul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzătoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului incearca să îşi acopere cheltuielile de vanzare şi alte cheltuieli de operare în functie de operaţiunile efectuate (luand în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi sa realizeze un profit corespunzător. În acest caz, preţul de piaţa pentru transferul bunului între entităţi afiliate este preţul care rămâne după scaderea marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vânzător intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinţa la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vânzător o castiga pentru bunurile procurate şi vandute în cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoană independenta în cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie să se aiba în vedere urmatoarele aspecte: a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala şi revanzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţa în ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb şi inflatia; b) modificările survenite în starea şi gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu; c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata în cazul în care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata şi atunci când, înainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvata.7. În sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica se înţelege metoda marjei nete şi metoda impartirii profitului.8. Metoda marjei neteMetoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, şi estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut de către aceeasi persoana în tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute în tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii între anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate şi aceiasi indicatori ai persoanelor independente, care activeaza în cadrul aceluiasi domeniu de activitate.În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. În acest sens vor fi avuti în vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaţa şi a bunurilor echivalente, eficienta şi strategia de management, pozitia pe piaţa, diferenţa în structura costurilor şi nivelul experientei în afaceri.9. Metoda impartirii profituluiMetoda impartirii profitului se foloseşte atunci când tranzactiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente astfel încât nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma uneia sau mai multor tranzactii şi impartirea acestor profituri între persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obţinut de către persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate şi a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzactii de către fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel încât sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către fiecare dintre părţi.10. În cazul compararii tranzactiilor între persoane afiliate şi cele independente se au în vedere: a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, în măsura în care aceste particularitati influenţează preţul de piaţa al obiectului respectivei tranzactii; b) functiile indeplinite de persoane în tranzactiile respective.La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute în vedere: importanţa economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor şi a responsabilitatilor între părţile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor şi echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.11. La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseşte una dintre metodele prevăzute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere urmatoarele elemente: a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile în care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial; b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate, implicate în tranzactii supuse liberei concurente; c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari în vederea obtinerii comparabilitatii; d) circumstantele cazului individual; e) activităţile desfăşurate efectiv de diferitele persoane afiliate; f) metoda folosita trebuie să corespunda imprejurarilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului; g) documentaţia care poate fi pusa la dispoziţie de către contribuabil.12. Circumstantele cazului individual care urmeaza să fie luat în considerare în examinarea pretului de piaţa sunt: a) tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, marfurilor şi serviciilor transferate; b) condiţiile pieţei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente; c) activităţile desfăşurate şi stadiile din lantul productiei şi distributiei ale entitatilor implicate; d) clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligaţiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului; e) în cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea; f) condiţiile speciale de concurenta.13. În aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau în considerare datele şi documentele înregistrate în momentul în care a fost incheiat contractul.În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aiba în vedere dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).În situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de plată sau facilităţi de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita), în cazul furnizarii partiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piaţa trebuie să se ia în considerare şi acesti factori.14. La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau în considerare preturile care au fost influentate de situaţii competitive speciale, cum ar fi: a) preţuri practicate pe piete speciale închise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul; b) preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţa; c) preţuri care sunt influentate de reglementarile autorităţilor publice.15. Atunci când se stabileste preţul de piaţa al serviciilor în cadrul tranzactiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examineaza în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie în condiţiile stabilite de persoanele afiliate.În cazul furnizarilor de servicii se iau în considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). În cazul în care nu exista tarife comparabile se foloseşte metoda «cost-plus».16. În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicităţii facute sau, dacă este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. În situaţia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.La calcularea profitului, autorităţile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Dacă un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza şi o persoană afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura şi sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare pieţele pe care s-a facut publicitatea şi cota de piaţa a respectivelor persoane afiliate în vanzarile de bunuri şi servicii cărora li s-a facut reclama.17. Când un contribuabil acorda un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci când acesta primeste un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul şi destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condiţii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.În cazul serviciilor de finanţare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza: a) dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului şi a fost utilizata în acest scop; b) dacă a existat o schema de distribuţie a profitului.Incadrarea imprumutului în schema de distribuţie a profitului va fi presupusa dacă la data acordarii imprumutului nu se asteapta în mod cert o rambursare a imprumutului sau dacă contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.Atunci când se examineaza dobânda, trebuie luate în considerare: suma şi durata imprumutului, natura şi scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb şi costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum şi alte circumstanţe de acordare a imprumutului.Raportarea condiţiilor de împrumut are în vedere ratele dobanzii aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeasi zona valutara de o persoană independenta. De asemenea, trebuie să se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului în termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).18. În cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri şi de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau dacă părţile care fac tranzactia cer dobânda acolo unde, în tranzactii comparabile, bunurile şi serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au în vedere şi la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.19. Atunci când se stabileste preţul de piaţa al drepturilor de proprietate intelectuala în cadrul tranzactiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examineaza în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie în condiţiile stabilite de persoane afiliate.În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how şi altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii şi dacă sunt incluse în preţul acestora.20. În cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se au în vedere urmatoarele: a) între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanţă sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activităţi, în măsura în care baza lor legala este relaţia juridica care guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entităţi. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai dacă astfel de entităţi furnizeaza în plus servicii persoanelor afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de către o filiala care foloseşte aceste servicii luand în considerare relaţia juridica dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independenta; b) serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenta a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generală, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate în fapt.Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorităţile fiscale vor lua în considerare şi liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.--------------Normele metodologice de aplicare a Titlului I "Dispozitii generale"-pentru art. 11 din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal:  +  Titlul II Impozitul pe profit  +  Capitolul I Dispozitii generaleContribuabiliArt. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite în continuare contribuabili: a) persoanele juridice române;  +  Norme metodologice:1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislaţiei române.2. În cazul persoanelor juridice române care deţin participatii în capitalul altor societăţi comerciale şi care intocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.  +  Codul fiscal: b) persoanele juridice straine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;  +  Norme metodologice:3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, asa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la inceputul activităţii sediului.  +  Codul fiscal:ScutiriArt. 15. - (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: [...] d) fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;  +  Norme metodologice:4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundatii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.  +  Codul fiscal: e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;  +  Norme metodologice:5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunzător veniturilor obtinute din activităţi economice, altele decat cele menţionate la art. 15 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, în situaţia în care sumele respective sunt utilizate în anul curent pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate în dificultati materiale, a oamenilor fără adapost, a centrelor de ingrijire a copiilor şi batranilor etc. Justificarea utilizarii veniturilor pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil se realizează în baza documentelor care atesta efectuarea cheltuielilor respective.  +  Codul fiscal: f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile obtinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru întreţinerea şi functionarea unităţilor de cult, pentru lucrarile de construcţie, de reparatie şi de consolidare a lacasurilor de cult şi a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; g) instituţiile de invatamant particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finantarii învăţământului superior, cu modificările ulterioare;  +  Norme metodologice:6. Veniturile obtinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. e), f), g) şi h) din Codul fiscal şi care sunt utilizate în alte scopuri decat cele expres menţionate la literele respective se supun impozitarii cu cota prevăzută la art. 17 alin. (1) din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obtinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri.---------------Punctul 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (1), lit. e), f), g) şi h) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal: (2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: [...] k) veniturile obtinute din reclama şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi functionare, din domeniul culturii, cercetării stiintifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comert şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.  +  Norme metodologice:7. Sunt venituri neimpozabile din reclama şi publicitate veniturile obtinute din închirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestări de servicii de intermediere în reclama şi publicitate.  +  Codul fiscal: (3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzute la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.  +  Norme metodologice:8. Organizaţiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele menţionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, şi depasesc limita prevăzută la alin. (3) platesc impozit pentru profitul corespunzător acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere urmatoarele: a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal; b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:- calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţionala a României pentru anul fiscal respectiv;- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare; c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b); d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c); e) calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se în vedere urmatoarele:(i) stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;(îi) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţa între veniturile impozabile de la lit. d) şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (îi); f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).  +  Codul fiscal:Anul fiscalArt. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic. (2) Când un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.  +  Norme metodologice:9. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabila începe: a) de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie; b) de la data înregistrării în registrul tinut de instantele judecătorești competente, dacă are aceasta obligaţie; c) de la data incheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.10. Perioada impozabila se incheie, în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la urmatoarele date: a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înregistrării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele; b) în celelalte cazuri, la data inscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.În cazul lichidarii unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acestuia.  +  Codul fiscal:Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportiveArt. 18. - Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.  +  Norme metodologice:11. Intra sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; acestia trebuie să organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă pentru a se cunoaste veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în conformitate cu reglementarile contabile.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul II Calculul profitului impozabilReguli generaleArt. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.  +  Norme metodologice:12. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.Exemple de elemente similare veniturilor:- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil.Exemple de elemente similare cheltuielilor:- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajarilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratarii situaţiilor financiare anuale.13. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia îi apartin. În cazul în care contribuabilul constata ca după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentara de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează dobanzi şi penalităţi de intarziere conform legislaţiei în vigoare.14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică trimestrial, lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se incadreze în prevederile legii.15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, într-un singur exemplar, compus din cel puţin 100 de file, tinut în forma scrisa sau electronică. Completarea se face în ordine cronologica, iar informaţiile înregistrate trebuie să corespunda cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaratia fiscala sunt obtinute în urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, în functie de specificul activităţii şi de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobanzilor şi al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata în rate, valoarea fiscala în cazul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni.  +  Codul fiscal: (3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe măsură ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totala a contractului. Opţiunea se exercită la momentul livrarii bunurilor şi este irevocabila.  +  Norme metodologice:16. Opţiunea prevăzută la art. 19 alin. (3) din Codul fiscal poate fi exercitata numai de contribuabilii care vand cu plata în rate bunuri mobile şi imobile care sunt rezultate din producţia proprie şi se face pentru fiecare contract. Pentru determinarea profitului impozabil în perioada curenta, ratele scadente în perioada urmatoare sunt scoase din baza de impunere, prin intermediul veniturilor neimpozabile, iar cheltuielile corespunzătoare acestora, prin intermediul cheltuielilor nedeductibile. Pentru perioadele urmatoare în care veniturile, respectiv cheltuielile aferente contractului de vanzare nu se mai regăsesc în baza de impunere, datorita trecerii într-un alt an fiscal, veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile aferente sunt deductibile pe măsura scadentei acestora.  +  Codul fiscal: (4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internationale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementarile din aceste conventii.  +  Norme metodologice:17. Intra sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară activităţi de servicii internationale care aplica regulile de evidenta şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convenţiilor la care România este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).  +  Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 20. - Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoană juridica română. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoană juridica străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridica română detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica străină, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;  +  Norme metodologice:18. După data aderarii României la Uniunea Europeana, veniturile realizate de persoanele juridice române din dividende primite de la o persoană juridica străină, din statele Comunităţii Europene, sunt neimpozabile în condiţiile în care acestea justifica indeplinirea celor două condiţii cumulativ:- detinerea a minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica străină;- perioada neintrerupta de cel puţin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului.Justificarea indeplinirii celor două condiţii se face pe baza documentelor care atesta dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare deţinute la persoana juridica străină.  +  Codul fiscal: b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se deţin titlurile de participare;  +  Norme metodologice:19. În sensul prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, investiţiile financiare pe termen lung reprezinta activele care au fost înregistrate ca imobilizari financiare, potrivit normelor contabile.  +  Codul fiscal: d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;  +  Norme metodologice:20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaza cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit în perioadele anterioare, restituirea unor dobanzi şi/sau penalităţi de intarziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele asemenea. Veniturile rezultate din inregistrarea în evidenţa contabilă a creanţelor privind impozitul pe profit amanat sunt venituri neimpozabile.  +  Codul fiscal: e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.  +  Norme metodologice:21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul ca profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligati sa organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigura informatia necesară identificarii acestora, după caz.  +  Codul fiscal:CheltuieliArt. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.  +  Norme metodologice:22. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.23. În sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi urmatoarele: a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuţie, cu condiţia reflectarii în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile; b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicarii proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe valoarea adăugată» din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când taxa pe valoarea adăugată este înregistrată pe cheltuieli, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată este aferenta unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul realizării de venituri impozabile; c) cheltuielile reprezentand valoarea creanţelor comerciale instrainate, potrivit legii.----------------Punctul 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.24. Nu sunt deductibile cheltuielile ocazionate de cesionarea către personalul societatii a acţiunilor proprii, în limitele stabilite de adunarea generală a acţionarilor, nefiind cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.  +  Codul fiscal: (2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: [...] b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;  +  Norme metodologice:25. Intra sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest scop, în condiţiile în care specificul activităţii desfăşurate se încadrează în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei în materie.  +  Codul fiscal: c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale;  +  Norme metodologice:26. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.----------------Punctul 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal: e) cheltuielile de transport şi cazare în tara şi în strainatate efectuate de către salariati şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercitiul curent şi/sau din anii precedenti;  +  Norme metodologice:27. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.28. Analiza în vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de transport şi cazare în tara şi strainatate, efectuate de către salariati şi administratori, se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Rezultatul contabil curent reprezinta soldul contului «Profit şi pierdere» la nivel de luna, respectiv trimestru, după caz, urmand a se efectua regularizări periodice. În cazul în care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul înregistrează profit contabil, cheltuielile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sunt deductibile. Profitul din anii precedenti reprezinta soldul contului «Rezultatul reportat» la data de 31 decembrie a anului anterior anului curent, indiferent de natura conturilor analitice.----------------Punctul 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal: f) contribuţia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;  +  Norme metodologice:29. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, în conformitate cu reglementarile legale.  +  Codul fiscal: g) taxele de inscriere, cotizatiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;  +  Norme metodologice:30. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.  +  Codul fiscal: i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri şi expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercitiul curent şi/sau din anii precedenti, precum şi în situaţia în care acesta se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii;  +  Norme metodologice:31. În cazul în care activităţile de promovare pe piete existente sau noi, participarea la targuri şi expozitii, la misiuni de afaceri genereaza cheltuieli cu bunuri din producţia proprie sau prestarea de servicii, în scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în baza art. 21 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal. Celelalte cheltuieli aferente activităţilor prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal nu sunt deductibile în situaţia în care contribuabilul realizează pierdere contabila din cumularea rezultatului curent cu cel reportat sau nu se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform art. 26 din Codul fiscal.32. Analiza în vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de marketing, studiul pieţei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri şi expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Profitul în exercitiul curent reprezinta rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, după caz, urmand a se efectua regularizări periodice. În cazul în care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul înregistrează profit contabil, precum şi în situaţia în care contribuabilul se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii, cheltuielile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal sunt deductibile.  +  Codul fiscal: (3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicata asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;  +  Norme metodologice:33. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezinta diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.  +  Codul fiscal: b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordată salariatilor pentru deplasari în România şi în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercitiul curent şi/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizatia acordată salariatilor, în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exercitiul curent şi/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;  +  Norme metodologice:34. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizatia acordată salariatilor sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în situaţia în care contribuabilul înregistrează pierdere contabila din cumularea rezultatului contabil curent cu cel reportat.  +  Codul fiscal: d) perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;  +  Norme metodologice:35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.  +  Codul fiscal: l) cheltuielile pentru functionarea, întreţinerea şi repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;  +  Norme metodologice:36. În cazul locuinţei de serviciu date în folosinţă unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, întreţinerea şi repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului dintre suprafaţa construita prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările ulterioare, majorata cu 10%, şi totalul suprafetei construite a locuinţei de serviciu respective.  +  Codul fiscal: m) cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societatii în baza contractelor incheiate între părţi, în acest scop;  +  Norme metodologice:37. În cazul în care sediul unui contribuabil se afla în locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente sediului sunt deductibile în limita determinata pe baza raportului dintre suprafaţa pusa la dispoziţie contribuabilului, mentionata în contractul incheiat între părţi, şi suprafaţa totala a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati şi alte documente.  +  Codul fiscal: (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;  +  Norme metodologice:38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele platite în strainatate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu retinere la sursa platite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.  +  Codul fiscal: b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere şi penalitatile de intarziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate către autorităţi straine ori în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri. [...]  +  Norme metodologice:39. Prin autorităţi române se înţelege totalitatea organelor administraţiei publice centrale şi locale care urmaresc şi încasează amenzi, majorări şi penalităţi de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.40. Majorarile datorate către autorităţi straine ori în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente în România care, potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condiţiile prevăzute de titlul II din Codul fiscal.  +  Codul fiscal: c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferenta, dacă aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;  +  Norme metodologice:41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferenta, după caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.42. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, nu este cheltuiala deductibila fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferenta, după caz. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excedeaza valorii recuperate în baza contractelor de asigurare incheiate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferenta, după caz, nu este deductibila fiscal.  +  Codul fiscal: e) cheltuielile facute în favoarea acţionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţa pentru aceste bunuri sau servicii;  +  Norme metodologice:43. Sunt considerate cheltuieli facute în favoarea participantilor urmatoarele: a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanti, în favoarea acestora; b) bunurile, marfurile şi serviciile acordate participantilor, precum şi lucrarile executate în favoarea acestora; c) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spatiilor puse la dispoziţie acestora; d) alte cheltuieli în favoarea acestora.  +  Codul fiscal: f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care să se faca dovada efectuării operaţiunii sau intrarii în gestiune, după caz, potrivit normelor;  +  Norme metodologice:44. Inregistrarile în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează raspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementarilor contabile în vigoare.  +  Codul fiscal: h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participatii, precum şi de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;  +  Norme metodologice:45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se deţin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piaţa bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.46. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.47. În cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenţa între valoarea obtinuta în urma vanzarii şi valoarea nominala în cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, după caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.  +  Codul fiscal: m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţa sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora în scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt incheiate contracte;  +  Norme metodologice:48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţa sau alte prestări de servicii trebuie să se indeplineasca cumulativ urmatoarele condiţii:- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuţie, precizarea serviciilor prestate, precum şi tarifele percepute, respectiv valoarea totala a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura să se faca pe întreaga durata de desfăşurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului; prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin: situaţii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţa sau orice alte materiale corespunzătoare;- contribuabilul trebuie să dovedeasca necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.49. Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţa tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie să se aiba în vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere:(i) părţile implicate;(îi) natura serviciilor prestate;(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii.  +  Codul fiscal:Provizioane şi rezerveArt. 22 - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel: a) rezerva legala este deductibila în limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi varsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi functionare. În cazul în care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizează poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;  +  Norme metodologice:50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi veniturile din impozitul pe profit amanat, şi totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amanat şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului şi este deductibila la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, după caz. În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. d) din acelasi articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza în functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza şi în functie de nivelul capitalului social subscris şi varsat sau al patrimoniului.----------------Punctul 50 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.51. În cazul în care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari în aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.  +  Codul fiscal: b) provizioanele pentru garantii de buna execuţie acordate clientilor;  +  Norme metodologice:52. Provizioanele pentru garantii de buna execuţie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acordă garantie în perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevăzute în contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna execuţie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiţia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrari.Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna execuţie se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise în contract.Aceleasi prevederi se aplică şi în cazul provizioanelor pentru garantii de buna execuţie a contractelor externe, acordate în condiţiile legii producătorilor şi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiţia ca acestea să se regaseasca distinct în contractele incheiate sau în tariful lucrărilor executate şi în facturile emise.Prin export complex se înţelege exportul de echipamente, instalaţii sau părţi de instalaţii, separat ori împreună cu tehnologii, licente, know-how, asistenţa tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere în functiune şi receptie, precum şi piesele de schimb şi materialele aferente, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalaţii şi conducte de transport, de depozitare şi de distribuire a produselor petroliere şi a gazelor naturale, precum şi realizarea de nave complete, de obiective în domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere şi altele asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.  +  Codul fiscal: c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clientilor, înregistrate de către contribuabili, altele decat cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;2. sunt neincasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliata contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.  +  Norme metodologice:53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neincasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei.Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri în cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea încasată sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata în considerare la determinarea profitului impozabil în trimestrul în care sunt indeplinite condiţiile prevăzute la art. 22 din Codul fiscal şi nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori. Procentele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creanţelor înregistrate începând cu anii fiscali 2004, 2005 şi, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau în litigiu neincasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.----------------Punctul 53 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal: e) rezervele constituite de societăţile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum şi de societăţile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare şi functionare;  +  Norme metodologice:54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, în cazul băncilor, precum şi în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice straine, se calculeaza lunar în cotele şi în limitele prevăzute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Codul fiscal: g) rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţionala a României, în conformitate cu legislatia în vigoare;  +  Norme metodologice:55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Băncii Naţionale a României, în cotele şi în limitele stabilite, conform legii.  +  Codul fiscal: h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi functionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueaza astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rămâne în sarcina asiguratorului, după deducerea reasigurarii;  +  Norme metodologice:56. În cazul societatilor din domeniul asigurarilor şi reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurarilor, cu modificările şi completările ulterioare. Conform dispoziţiilor acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au incasat primele.  +  Codul fiscal: (2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate în domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze în evidenţa contabilă şi sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.  +  Norme metodologice:57. Provizioanele prevăzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale şi pentru titularii acordurilor petroliere.  +  Codul fiscal: (6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentand facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit şi se stabilesc dobanzi şi penalităţi de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare - persoane juridice române şi sucursalele băncilor straine, care îşi desfăşoară activitatea în România.  +  Norme metodologice:58. Intra sub incidenţa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, în conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit: a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile; b) scutirile şi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenţa dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri şi/sau servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute în legi speciale.  +  Codul fiscal:Cheltuieli cu dobanzile şi diferente de curs valutarArt. 23. - (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decat unu. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capitalul imprumutat se înţelege totalul creditelor şi imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decat trei. (2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobanzile şi cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobanzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile şi cu pierderea neta din diferentele de curs valutar rămase nedeductibile se reporteaza în perioada urmatoare, în aceleasi condiţii, până la deductibilitatea integrală a acestora. (3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenţa va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1) şi (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supusă limitarilor prevăzute în aceste alineate. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. (4) Dobanzile şi pierderile din diferente de curs valutar, în legătură cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la bănci internationale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului articol. (5) În cazul imprumuturilor obtinute de la alte entităţi, cu excepţia societatilor comerciale bancare române sau straine, sucursalelor băncilor straine, cooperativelor de credit, a societatilor de leasing pentru operaţiuni de leasing, a societatilor de credit ipotecar şi a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, dobanzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobanzilor de referinţa a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile în lei, şi b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobanzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile în valută se va actualiza prin hotărâre a Guvernului. (6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2). (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor straine care îşi desfăşoară activitatea în România, societatilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum şi instituţiilor de credit. (8) În cazul unei persoane juridice straine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.  +  Norme metodologice:59. În vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai întâi ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate permis conform art. 23 alin. (5) este considerata nedeductibila, fără a mai fi luata în calcul în perioadele urmatoare.60. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de îndatorare este mai mare ori egal cu 1, contribuabilul aplica limitarea prevăzută la art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.61. Intra sub incidenţa art. 23 alin. (3) din Codul fiscal pierderea neta din diferente de curs valutar aferente capitalului imprumutat.62. Instituţiile de credit, în sensul art. 23 alin. (7) din Codul fiscal, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Naţionala a României. În sensul art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, prin persoane juridice care acorda credite potrivit legii se înţelege persoanele juridice care sunt autorizate sa acorde credite prin legi speciale de înfiinţare.63. Gradul de îndatorare al capitalului se determina ca raport între capitalul imprumutat şi capitalul propriu. Prin capital imprumutat se înţelege totalul creditelor şi imprumuturilor cu termen de rambursare de peste un an începând de la data semnarii contractului, respectiv credite bancare, împrumuturi de la institutii financiare, împrumuturi de la actionari, asociaţi sau alte persoane, credite furnizori, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de perioada în care acestea au fost contractate.În capitalul imprumutat se includ şi creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care exista prelungiri ale acestora, iar perioada de rambursare curenta însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc depăşeşte un an.----------------Punctul 63 din Normele metodologice de aplicare a art. 23 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. În cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispoziţie de societatea principala pentru desfăşurarea activităţii în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.                                Capital imprumutatGradul de îndatorare = --------------------                                Capital propriu65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au în vedere urmatoarele: a) Pentru imprumuturile angajate de la alte entităţi, cu excepţia societatilor bancare române sau straine, sucursalelor băncilor straine, cooperativelor de credit, a societatilor de leasing pentru operaţiuni de leasing, a societatilor de credit ipotecar şi a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, se aplică limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, indiferent de perioada în care au fost contractate. b) În scopul aplicarii art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinţa, recunoscută la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Naţionala a României în Monitorul Oficial al României, Partea I; c) Modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzător modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor. d) Rezultatul exercitiului luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfârşitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit.66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în limitele prevăzute la art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.67. În cazul leasingului financiar, utilizatorul nu aplica limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.68. În vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculeaza ca raport între media capitalului imprumutat şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, după cum urmeaza:                  Capital imprumutat + Capital imprumutat                (inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)                 ---------------------------------------------------                                           2    Gradul de = ___________________________________________________    îndatorare Capital propriu + Capital propriu                 (inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)                 ---------------------------------------------------                                           2astfel:                   Capital imprumutat + Capital imprumutat                  (inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)    Gradul de = ___________________________________________________    îndatorare Capital propriu + Capital propriu                  (inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic decat 1, cheltuielile cu dobanzile şi cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustarile prevăzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decat 1, suma cheltuielilor cu dobanzile şi cu pierderea neta din diferente de curs valutar este deductibila numai în limita urmatoarei sume: venitul din dobanzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobanzi, veniturile din diferente de curs valutar, veniturile înregistrate în conturile 711, 721 şi 722, precum şi eventualele venituri rezultate din operaţiuni care au ca scop majorarea limitei prevăzute în art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.69. Cheltuielile rămase nedeductibile după aplicarea prevederilor art. 23 alin. (2) din Codul fiscal sunt reportate în perioada urmatoare şi sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmand sa devina subiect al limitarii aplicabile în acea perioada.70. În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin bănci internationale de dezvoltare se înţelege:- Banca Internationala pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiară Internationala (CFI) şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internationala (ADI);- Banca Europeana de Investitii (BEI);- Banca Europeana pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BERD);- bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regionala similare.Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999.  +  Codul fiscal:Amortizarea fiscalaArt. 24 [...] (8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori: a) 1,5, dacă durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani; b) 2,0, dacă durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani; c) 2,5, dacă durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.  +  Norme metodologice:71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;- durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;- cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;- cota anuală de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;    Amortizarea anuală se va calcula astfel: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  Ani Modul de calcul Amortizarea anuală degresiva Valoarea rămasă                                       (lei) (lei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000   2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000   3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000   4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000   5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000   6 114.688.000 x 20%=         114.688.000 / 5 22.937.600 91.750.400   7 22.937.600 68.812.800   8 22.937.600 45.875.200   9 22.937.600 22.937.600  10 22.937.600 0 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  +  Codul fiscal: (12) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile, destinate activităţilor pentru care acestia sunt autorizati şi care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea rămasă de recuperat pe durata normala de utilizare se determina după scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru achiziţiile de animale şi plantatii, deducerea de 20% se acordă astfel: a) pentru animale, la data achizitiei; b) pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiinţare a plantatiei.Intra sub incidenţa prezentului alineat şi mijloacele fixe achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitivă de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevăzute la prezentul alineat au obligaţia sa pastreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egala cu jumătate din durata lor normala de utilizare.  +  Norme metodologice:71^1. Intra sub incidenţa art. 24 alin. (12) din Codul fiscal şi mijloacele fixe amortizabile de natura construcţiilor. Pentru investiţiile considerate mijloace fixe amortizabile în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:Un contribuabil care îşi desfăşoară activitatea în domeniul depozitarii materialelor şi marfurilor achizitioneaza în data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune în functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normala de functionare a cladirii, conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseşte amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplica facilitatea prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va inregistra urmatoarea situaţie:● deduce din punct de vedere fiscal, în luna septembrie 2004, o cota de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;● valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmatoarele 600 de luni, începând cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;● amortizarea fiscala lunara din octombrie 2004 până în septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).                                                          - mii lei -────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                                         Cheltuielile                                        Amortizarea de amortizare    Luna fiscala înregistrate                                                            contabil──────────────────────────────────────────────────────────────────────── Septembrie 2004 6.000.000 0 Octombrie 2004 40.000 50.000 Noiembrie 2004 40.000 50.000 Decembrie 2004 40.000 50.000 Ianuarie 2005 40.000 50.000 ... ... ... August 2054 40.000 50.000 Septembrie 2054 40.000 50.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL: 30.000.000 30.000.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────---------------Punctele 71^1 şi 71^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de punctul 2, subpunctul 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal: (16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi infiintarii şi funcţionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.  +  Norme metodologice:71^3. Intra sub incidenţa prevederilor art. 24 alin. (16) din Codul fiscal mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi sunt certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale şi Familiei, potrivit prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicată.----------------Punctul 71^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (16) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 2, subpunctul 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal:Contracte de leasingArt. 25. - (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24. (2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing).  +  Norme metodologice:72. Incadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avandu-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele contractului de leasing.  +  Codul fiscal:Pierderi fiscaleArt. 26. - (1) Pierderea anuală, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute în urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. (2) Pierderea fiscala înregistrată de contribuabilii care îşi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de către contribuabilii nou-infiintati sau de către cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, după caz. (3) În cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplică luandu-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România. (4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscala, intra sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani.  +  Norme metodologice:73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.74. Pierderea fiscala reprezinta suma înregistrată în declaratia de impunere a anului precedent.75. În cazul în care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibila la calculul profitului impozabil.76. Persoana juridica din al carei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operaţiuni de divizare şi care îşi continua existenta ca persoana juridica recupereaza partea din pierderea fiscala înregistrată înainte de momentul în care operaţiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile şi obligaţiile mentinute de persoana juridica respectiva.77. În cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata până la data inscrierii la registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.  +  Codul fiscal:Reorganizari, lichidari şi alte transferuri de active şi titluri de participareArt. 27. - (1) În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplică urmatoarele reguli: a) contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu şi al prevederilor titlului III; b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul; c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contribuţie de către persoana respectiva.  +  Norme metodologice:78. În sensul dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoană juridica poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind în schimb titluri de participare ale societatilor respective. Contribuţiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica nu sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil.79. În cazul în care pentru contribuţia cu active se datorează taxa pe valoarea adăugată potrivit dispoziţiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscala, în sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majoreaza cu taxa pe valoarea adăugată.  +  Codul fiscal: (2) Distribuirea de active de către o persoană juridica română către participantii săi, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevăzute la alin. (3).  +  Norme metodologice:80. Distribuirea de active de către o persoană juridica română către participantii săi se poate realiza în cazul lichidarii.81. Profitul impozabil în cazul lichidarii se calculeaza ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se în calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi inceteaza existenta în urma operaţiunilor de lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile art. 22. Acelasi tratament se aplică şi rezervelor constituite din diferente de curs favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea, în conformitate cu actele normative în vigoare, a disponibilului în devize, dacă legea nu prevede altfel.83. Impozitul pe dividende se determina după calculul profitului impozabil, se retine şi se virează pentru urmatoarele elemente:- capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor şi a stocurilor, potrivit legii, sume înregistrate la rezerve din diferente de curs valutar şi altele asemenea);- capitaluri proprii constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit şi altele asemenea);- capitaluri proprii constituite în conformitate cu prevederile legale, fără ca sumele cuprinse în capitaluri să fie evidentiate în prealabil la venituri (diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor, diferente de curs valutar din evaluarea disponibilitatilor în valută, diferente din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subventii pentru investitii şi altele asemenea).----------------Punctul 83 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.84. Pentru elementele de capital propriu, constituite din profitul net (rezerva statutara, alte rezerve, profitul net realizat în exercitiile precedente a cărui repartizare a fost amanata etc.), se calculeaza şi se virează numai impozit pe dividende.  +  Codul fiscal: (3) Prevederile prezentului articol se aplică urmatoarelor operaţiuni de reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor: a) fuziunea între doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare; b) divizarea unei persoane juridice române în doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proporţională a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;  +  Norme metodologice:85. În înţelesul art. 27 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul fiscal, operaţiunile de fuziune şi divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Codul fiscal: c) achizitionarea de către o persoană juridica română a tuturor activelor şi pasivelor aparţinând uneia sau mai multor activităţi economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;  +  Norme metodologice:86. Prevederea de la art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal are în vedere transferul unei părţi din activul unei societăţi (transmitatoare) către una sau mai multe societăţi (beneficiare) existente sau care iau astfel fiinta, în schimbul atribuirii de titluri de participare ale societatilor beneficiare.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul III Aspecte fiscale internationaleVeniturile unui sediu permanentArt. 29. [...] (2) Profitul impozabil se determina în conformitate cu regulile stabilite în capitolul II al prezentului titlu, în urmatoarele condiţii: a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile; b) numai cheltuielile efectuate în scopul obtinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile; c) cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul în care s-au efectuat, decontate de persoana juridica străină şi înregistrate de sediul permanent, sunt deductibile în limita a 10% din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.  +  Norme metodologice:87. Prin angajaţi ai sediului permanent se înţelege persoanele angajate cu contract individual de muncă în condiţiile legii.  +  Codul fiscal: (3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea sediului permanent ca persoana separata şi prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piaţa al unui transfer facut între persoana juridica străină şi sediul sau permanent. (4) Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal la persoanei juridice straine prevăzute la alin. (1) trebuie să inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenţa.  +  Norme metodologice:88. Persoanele juridice straine care desfăşoară activităţile menţionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la inceputul activităţii, în măsura în care se determina depăşirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevăzute în conventiile de evitare a dublei impuneri, după caz. În situaţia în care nu se determina înainte de sfârşitul anului fiscal dacă activităţile din România vor fi pe o durată suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în urmatorul an fiscal, în situaţia în care durata specificata este depasita.88^1. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activităţii din contractele incheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce probeaza începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.----------------Punctul 88^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 29, alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 2, subpunctul 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.89. Profiturile ce urmeaza a fi atribuite unui sediu permanent sunt acelea pe care sediul permanent le-ar fi realizat dacă, în loc de a derula afaceri cu persoana juridica nerezidenta al carei sediu permanent este, ar fi derulat afaceri cu o persoană juridica separata. La stabilirea pretului de piaţa al transferurilor efectuate între persoana juridica străină şi sediul sau permanent se utilizeaza regulile preturilor de transfer.  +  Codul fiscal:Credit fiscalArt. 31. - (1) Dacă o persoană juridica română obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa şi veniturile sunt impozitate atât în România, cat şi în statul strain, atunci impozitul platit către statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu. (2) Deducerea pentru impozitele platite către un stat strain într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obţinut în statul strain, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul strain. (3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai dacă persoana juridica română prezinta documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.  +  Norme metodologice:90. În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfârşitul anului fiscal, operaţiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice române, înregistrate în cursul perioadei în devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat şi impozitul platit se convertesc în lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României.91. O persoana juridica română care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent într-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societăţi, potrivit dispoziţiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. În scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil şi impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, în conformitate cu reglementarile fiscale din România.92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala străină.93. Limitarea prevăzută în art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculată separat pentru fiecare sursa de venit. În scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice române a caror sursa se afla în aceeasi tara străină vor fi considerate ca având aceeasi sursa.Exemplu: un contribuabil desfăşoară activităţi atât în România, cat şi în tara străină X unde realizează venituri atât printr-un sediu permanent, cat şi din alte surse, în mod independent de sediul permanent.Pentru activitatea desfăşurată în tara străină X situaţia este urmatoarea:Pentru sediul permanent:- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara străină X, 100 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României);- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara străină X (cota de 30%), 30 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României);- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 80 milioane lei (legislatia română privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în tara străină X);- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea română (cota de 25%), 20 milioane lei.Alte venituri realizate din tara X:- venituri din dobanzi: 100 milioane lei;- impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României).Pentru activitatea desfăşurată atât în România, cat şi în tara străină X situaţia este urmatoarea:- profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent şi 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din România);- impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea română (cota de 25%), 250 milioane lei.Potrivit situaţiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).Deoarece impozitul platit în strainatate în suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activităţi (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.  +  Codul fiscal:Pierderi fiscale externeArt. 32. - (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate. (2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza şi se recupereaza în urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.  +  Norme metodologice:94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfăşurată în strainatate printr-un sediu permanent se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate în strainatate pe fiecare sursa de venit. În sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se înţelege tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevăzute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul IV Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participareReguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participareArt. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplică persoanelor juridice române şi straine care vand-cesioneaza proprietăţi imobiliare situate în România sau titluri de participare deţinute la o persoană juridica română. (2) Dacă câştigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultata. (3) Pierderea rezultata din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeasi natura, în urmatorii 5 ani fiscali consecutivi. (4) Câştigul rezultat din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa pozitiva între: a) valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare. (5) Pierderea rezultata dintr-o vanzare-cesionare a proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa negativa între: a) valoarea realizata din vanzare-cesionare a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare. (6) În înţelesul prevederilor alin. (4) şi (5), valoarea realizata din vanzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite, aferente vanzarii-cesionarii. (7) Valoarea fiscala pentru proprietăţile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste după cum urmeaza: a) în cazul proprietăţilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietăţi; b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare. (8) Prezentul articol se aplică în cazul proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare, numai dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii: a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioadă mai mare de doi ani; b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este persoana afiliata contribuabilului; c) contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliara sau titlurile de participare după 31 decembrie 2003.  +  Norme metodologice:95. În vederea aplicarii art. 33 alin. (8) din Codul fiscal, contribuabilii justifica perioada de detinere a proprietăţilor imobiliare sau a titlurilor de participare, astfel încât să poată determina perioada mai mare de 2 ani.96. Persoanele juridice inscriu în registrul de evidenta fiscala modul de calcul al castigului/pierderii rezultate din tranzactiile efectuate cu proprietăţi imobiliare. La fiecare termen de plată a impozitului pe profit, persoanele juridice vor determina profitul/pierderea rezultata, cumulat de la inceputul anului fiscal. Profitul rezultat se impune cu cota de 10%, pierderea urmand a fi recuperata din profiturile determinate în urmatorii 5 ani fiscali din câştigurile rezultate din aceleasi tranzactii.97. Băncii Naţionale a României nu i se aplică prevederile art. 33 din Codul fiscal, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul V Plata impozitului şi depunerea declaratiilor fiscalePlata impozituluiArt. 34. [...] (3) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculeaza impozitul. (4) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculeaza impozitul. [...] (8) Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligaţia să depună declaratia de impunere şi sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existentei persoanei juridice la registrul comerţului.  +  Norme metodologice:98. Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal nu depun declaratii trimestriale.99. Incadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (4) din Codul fiscal este cea stabilita de Clasificarea activităţilor din economia naţionala - CAEN.100. În situaţia contribuabilului care inceteaza sa existe ca persoana juridica în urma efectuării unei operaţiuni de fuziune prin absorbtie, divizare sau lichidare, termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit reprezinta şi termen de plată a obligaţiei faţă de bugetul de stat, potrivit prevederilor legale în vigoare.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul VII Dispozitii tranzitorii şi finaleDispozitii tranzitoriiArt. 38. - (1) În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2002, certificatul permanent de investitor în zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplică în continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.  +  Norme metodologice:101. În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi în zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor în zona defavorizata, eliberat înainte de data de 1 iulie 2002 de către agentia pentru dezvoltare regionala în a carei raza de competenţa teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale în vigoare.102. Investiţiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achiziţionate de la terţe părţi, utilizate efectiv în activitatea proprie, desfăşurată în domeniile de interes economic, clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 728/2001, care determina angajarea de forta de muncă.103. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.104. Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operaţiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, din vanzarea de active corporale şi necorporale, din câştigurile realizate din investitii financiare, din desfăşurarea de activităţi în afara zonei defavorizate, precum şi cel rezultat din desfăşurarea de activităţi în alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operaţiuni/activităţi este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operaţiuni/activităţi în volumul total al veniturilor.  +  Codul fiscal: (4) Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activităţi desfăşurate pe bază de licenţă intr-o zona libera au obligaţia de a plati impozit pe profit în cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:105. Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi în zonele libere pe bază de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările ulterioare, profitul obţinut din aceste activităţi este impozitat cu cota de 5% până la data de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului în care acestia intra sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.106. În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona libera prin unităţi fără personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenţa contabilă distincta pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activităţi. La determinarea profitului aferent activităţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute în zona libera faţă de veniturile totale realizate de persoana juridica.107. Pierderea rezultata din operaţiunile realizate în zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmand să fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.  +  Codul fiscal: (12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006: [...] b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicarii şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;  +  Norme metodologice:108. Aplicarea unei inventii înseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include şi utilizarea unui produs sau efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi: a) proiectarea obiectului/obiectelor unei inventii:1. proiect de execuţie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalaţii sau a altora asemenea;2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode; b) executarea şi/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei inventii; c) executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot; d) exploatarea obiectului unei inventii prin realizarea pe scara larga a acestuia, şi anume:1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii;3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unităţii care aplica; e) comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au fost efectuate în tara.109. Prima aplicare se ia în considerare în mod distinct pentru titularul de brevet, precum şi pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau în drepturi sau, după caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie să fie indeplinite în mod cumulativ urmatoarele condiţii: a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotărârii definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii şi Marci de acordare a brevetului de inventie; în cazul în care solicitantul scutirii de impozit este altă persoană decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de către Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci sau autentificate, din care să rezulte una dintre urmatoarele situaţii:1. solicitantul este succesorul în drepturi al titularului brevetului;2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;3. solicitantul este licentiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului; b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, din care să rezulte ca brevetul de inventie a fost în vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit; c) sa existe evidenţa contabilă de gestiune din care să rezulte ca în perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de inventii brevetate a fost efectuat cel puţin unul dintre actele prevăzute la pct. 108 şi nivelul profitului obţinut în această perioadă; d) profitul astfel obţinut sa fi fost realizat în limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului.----------------Punctul 110 din Normele metodologice de aplicare a art. 38, alin.(12), lit. b) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.111. Profitul se stabileste cu referire stricta la inventia sau grupul de inventii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezultă din revendicarile brevetului de inventie. În conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicată, revendicarile se interpreteaza în legătură cu descrierea şi desenele inventiei.112. În cazul în care inventia sau grupul de inventii brevetate se referă numai la o parte a unei instalaţii ori a unei activităţi tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezultă profitul numai pentru întreaga instalatie ori activitate tehnologica, se procedeaza mai întâi la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de inventii în instalatia ori activitatea tehnologica şi, pe aceasta baza, se determina partea de profit obţinut prin aplicarea inventiei brevetate.113. Profitul include şi câştigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate având ca obiect şi un produs nou, numai în cazul în care brevetul cuprinde şi o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.  +  Codul fiscal:  +  Titlul III Impozitul pe venit  +  Capitolul I Dispozitii generaleCategorii de venituri supuse impozitului pe venitArt. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele: a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 47; b) venituri din salarii, definite conform art. 56; c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 65; d) venituri din investitii, definite conform art. 69; e) venituri din pensii, definite conform art. 72; f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 75; g) veniturile din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 79; h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.  +  Norme metodologice:1. Veniturile din activităţi independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asocieri fără personalitate juridica, veniturile din salarii şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare şi de determinare a impozitului pe venitul anual global.2. Veniturile din investitii, din pensii, din activităţi agricole, din premii şi din jocuri de noroc, precum şi cele cuprinse în categoria "venituri din alte surse" se supun impozitarii, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.  +  Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 42. - În înţelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele, indemnizatiile şi alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate şi pentru cresterea copilului, precum şi cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de muncă;  +  Norme metodologice:3. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:- alocatia de stat pentru copii;- alocatia de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial;- indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav şi accentuat;- alocatia sociala primita de nevazatorii cu handicap grav şi accentuat;- indemnizatia lunara acordată nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii;- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însoţesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în vârsta de până la 3 ani;- ajutorul pentru încălzirea locuinţei;- alocatia pentru copiii nou-nascuti, primita pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii;- indemnizatia de maternitate;- indemnizatia pentru cresterea copilului până la implinirea varstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap până la implinirea varstei de 3 ani;- ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;- ajutorul social acordat potrivit legii;- ajutorul de urgenta acordat de Guvern şi de primari în situaţii de necesitate ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin primit de cadrele militare trecute în rezerva, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot incadra din lipsa de locuri de muncă corespunzătoare pregatirii lor;- indemnizatia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaţiei în materie;- sume platite din bugetul asigurarilor pentru şomaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj;- prima de încadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurarilor pentru şomaj;- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autorităţii judecătorești, care a decedat;- echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, în caz de deces al acestuia;- indemnizatia reparatorie lunara primita de persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, marilor mutilati şi urmasilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;- indemnizatia reparatorie lunara primita de parintii persoanelor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;- indemnizatia reparatorie lunara primita de sotul supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989 şi care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii ai acesteia;- suma fixa pentru ingrijire primita de invalizii şi accidentatii de razboi, marii mutilati şi cei incadrati în gradul I de invaliditate;- indemnizatia lunara primita de persoanele persecutate din motive politice şi etnice;- indemnizatia lunara primita de magistratii care în perioada anilor 1945-1952 au fost inlaturati din justiţie din motive politice;- indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;- renta lunara acordată, potrivit legii, veteranilor de razboi;- ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de razboi şi vaduvelor de razboi, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit legii;- sprijinul material primit de sotul supravietuitor şi copiii urmasi ai membrilor Academiei Române;- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislaţiei în vigoare;- ajutorul rambursabil pentru refugiati;- ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;- ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, acordate în baza legislaţiei de pensii;- renta viagera acordată de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii;- indemnizatia de merit acordată în condiţiile legii pentru instituirea indemnizatiei de merit şi a Normelor de aplicare a legii pentru instituirea indemnizatiei de merit, precum şi a Regulamentului de functionare a Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizatiei de merit.- drepturi reprezentand transportul gratuit urban şi interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru asistenţii personali şi insotitorii acestora;- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare.----------------Punctul 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost completat cu o liniuţa de punctul 3, subpunctul 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.4. În sensul art. 42 lit. a), prin alte persoane se înţelege, printre altii, şi:- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora;- organizaţiile umanitare, organizaţii sindicale, Crucea Rosie, unităţi de cult recunoscute în România şi alte entităţi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.  +  Codul fiscal: b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentand despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia castigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare incheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare.Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natura primite de către o persoană fizica, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentand daunele morale;  +  Norme metodologice:5. Sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislaţiei privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurarilor.6. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea printre altele urmatoarele forme: rascumparari partiale în contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum şi orice alte sume de aceeasi natura indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, în contul persoanei asigurate.7. În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfăşoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.  +  Codul fiscal: c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii; d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale şi cele finantate de la bugetul de stat; e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare; f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat; g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile corporale din patrimoniul personal, altele decat câştigurile din transferul titlurilor de valoare; h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii şi elevii unităţilor de invatamant din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala şi civile, precum şi cele ale gradatilor şi soldatilor concentrati sau mobilizati; i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice formă de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;  +  Norme metodologice:8. Prin cadru institutionalizat se înţelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregătirea şi/sau perfectionarea profesionala, recunoscută de autorităţi ale statului român.  +  Codul fiscal: j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire şi donatie; k) veniturile din agricultura şi silvicultura, cu excepţia celor prevăzute la art. 75;  +  Norme metodologice:9. În categoria veniturilor din agricultura şi silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:- veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea în stare naturala a produselor obtinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate în arenda;- veniturile provenite din: cresterea animalelor şi pasarilor, apicultura şi sericicultura;- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturala, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică.10. Se considera în stare naturala: produsele agricole obtinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum şi produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste şi altele asemenea.  +  Codul fiscal: l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficiala, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte; m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare; n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internationale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficiala, cu condiţia ca pozitia acestora, de oficial, să fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe; o) veniturile primite de cetăţeni straini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă incheiate de România cu alte state, cu organisme internationale şi organizaţii neguvernamentale; p) veniturile primite de cetăţeni straini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu condiţia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activităţi, şi cu condiţia ca pozitia acestor persoane să fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe; q) sumele reprezentand diferenţa de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare; r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, dacă subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare; s) veniturile reprezentand avantaje în bani şi/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii şi vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu incepere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;  +  Norme metodologice:11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele:- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati şi persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor institutii potrivit legii;- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum şi luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;- contravaloarea asistentei medicale şi a medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cat şi pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun şi pe calea ferata română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;- contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite în toate instituţiile medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cat şi pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilitatilor existente, în statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei handicapati locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi vaduvelor de razboi, republicată;- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţa medicală gratuita în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala şi incadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare;- altele asemenea, aprobate prin lege.12. Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 41.  +  Codul fiscal: t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice.Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti, prevăzuţi în legislatia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanta:- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice;- calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupa valorica, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti, prevăzuţi în legislatia în materie, în vederea pregatirii şi participării la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;  +  Norme metodologice:13. Beneficiaza de aceste prevederi şi urmatorii specialisti: profesorii cu diploma de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţa medicală, cercetare şi asistenţa stiintifica, organizare şi conducere tehnica şi alte ocupatii complementare potrivit reglementarilor în materie.  +  Codul fiscal: u) premiile şi alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport şi alte asemenea, obtinute de elevi şi studenti în cadrul competitiilor interne şi internationale, inclusiv elevi şi studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfăşurate în România;  +  Norme metodologice:14. În această categorie se cuprind:- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate şi concursuri sportive scolare, naţionale şi internationale;- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare şi transport;- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestari;- altele asemenea.  +  Codul fiscal: v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.Barem de impunereArt. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plăţilor anticipate, este prevăzut în urmatorul tabel: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Venitul anual Impozitul anual  impozabil (lei) (lei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  până la 28.800.000 18%  28.800.001-69.600.000 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 28.800.000 lei  69.600.001-111.600.000 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 69.600.000 lei 111.600.001-156.000.000 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 111.600.000 lei peste 156.000.000 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 156.000.000 lei ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii şi pensii se stabileste prin ordin al ministrului finanţelor publice, având ca baza de calcul baremul anual de m.ai sus. (2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeaza prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevăzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu rata inflatiei realizate pe anul 2004, diminuată cu 1/2 din rata inflatiei prognozate pe acest an. (3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luandu-se în calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicata la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie şi a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. (4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza baremului anual prevăzut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflatiei realizate, faţă de cea prognozata pe perioada impozabila.  +  Norme metodologice:15. La determinarea impozitului anual, cat şi a plăţilor anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute de art. 41, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.  +  Codul fiscal:Perioada impozabilaArt. 44. - (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.  +  Norme metodologice:16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. Venitul impozabil ce se realizează intr-o fractiune de an sau în perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an se considera venit anual impozabil.17. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului.  +  Codul fiscal:Deduceri personaleArt. 45. - (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personala de baza şi deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile. (2) Deducerea personala de baza, începând cu luna ianuarie 2004, este fixata la suma de 2.000.000 lei pe luna. (3) Deducerea personala suplimentara pentru sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, aflati în întreţinere este de 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza. (4) Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare, în functie de situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere, în afara sumelor rezultate din calculul prevăzut la alin. (2) şi (3), astfel: a) 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav; b) 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicap accentuat. (5) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere acele persoane ale caror venituri, impozabile şi neimpozabile, depasesc sumele reprezentand deduceri personale, conform alin. (3) şi (4). În cazul în care o persoană este intretinuta de mai mulţi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala a acesteia se imparte în părţi egale între contribuabili, exceptandu-se cazul în care acestia se înţeleg asupra unui alt mod de impartire a sumei. Copiii minori, în vârsta de până la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti, iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal în care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi în favoarea contribuabilului. (6) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere: a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţa de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de ses şi de peste 20.000 mp în zonele montane; b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbustilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţa. (7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate în întreţinere, potrivit alin. (5), se va avea în vedere şi venitul determinat potrivit legislaţiei privind venitul minim garantat. (8) Sunt considerati alti membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv. (9) Deducerile personale prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) se insumeaza. Suma deducerilor personale admisa pentru calculul impozitului nu poate depăşi de 3 ori deducerea personala de baza şi se acordă în limita venitului realizat. (10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanenta în strainatate, potrivit legii.  +  Norme metodologice:18. Determinarea coeficientilor şi a sumei reprezentand deduceri personale de baza şi suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectueaza astfel: a) de către angajatorii cu sediul sau domiciliul în România pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul României, la functia de baza; b) de către organul fiscal pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, altele decat cele prevăzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi în alte situaţii aparute în aplicarea prevederilor titlului III din Codul fiscal.19. Deducerile personale de baza se acordă contribuabilului, automat, pentru fiecare luna a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârşitul anului, potrivit pct. 18, după caz. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă o singură dată numai pe lunile în care persoanele se afla în întreţinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de invaliditate/handicap, numai pentru perioada existentei acestei stari, atestata prin documente justificative. În cazul în care perioada impozabila este inferioara anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului în cursul anului, acesta beneficiaza de un numar de deduceri personale de baza lunare şi de deduceri personale suplimentare corespunzător numarului de luni ale anului calendaristic până în luna decesului, inclusiv.20. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă numai pentru acele persoane care sunt efectiv în întreţinerea contribuabilului, chiar dacă acestia nu au domiciliul comun. Coeficientul de deducere personala suplimentara este de 0,5 pentru fiecare persoana valida aflata în întreţinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a persoanei aflate în întreţinere coeficientul de deducere personala suplimentara se majoreaza corespunzător. Pentru ca o persoană să fie în întreţinere, aceasta trebuie să indeplineasca cumulativ urmatoarele condiţii:- existenta unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflata în întreţinere;- incadrarea în plafon.21. Sunt considerate persoane aflate în întreţinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alti membri de familie până la gradul al doilea inclusiv.22. În sensul art. 45 alin. (8), în categoria "alt membru de familie aflat în întreţinere" se cuprind rudele contribuabilului şi ale sotului/sotiei acestuia, până la gradul al doilea inclusiv.23. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:- rude de gradul întâi, cum ar fi: parinti şi copii;- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti şi frati/surori.24. Sunt considerate persoane în întreţinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii şi elevii militari ai instituţiilor de invatamant militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obtinute sunt sub plafonul stabilit de acest titlu.25. Nu sunt considerate persoane în întreţinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.26. Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu excepţia celor incadrati în munca, indiferent dacă se afla în unităţi speciale sanitare sau de protecţie speciala şi altele asemenea, precum şi în unităţi de invatamant, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este suportat de aceste unităţi. În acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au în vedere la acordarea deducerii personale suplimentare.Pentru copilul minor aflat în întreţinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala suplimentara se acordă integral unuia dintre parinti, conform înţelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la coeficientul de deducere personala suplimentara pentru copilul aflat în întreţinere revine parintelui caruia i-a fost încredinţat copilul sau unuia dintre soti care formeaza noua familie, conform înţelegerii dintre acestia, indiferent dacă s-a facut o adoptie cu efecte restranse şi chiar dacă parintii firesti ai acestuia contribuie la întreţinerea lui prin plata unei pensii de întreţinere. Plata unei pensii de întreţinere nu da dreptul la deducere personala suplimentara parintelui obligat la aceasta plata.Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinţat unei persoane ori unei familii, dreptul la coeficientul de deducere personala suplimentara pentru acest copil se acordă:- persoanei care l-a primit în plasament sau careia i s-a încredinţat copilul;- unuia dintre soti care formeaza familia careia i-a fost încredinţat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform înţelegerii dintre acestia.Pentru copiii aflati în întreţinerea unei familii, deducerea personala suplimentara va fi acordată parintilor, conform înţelegerii dintre acestia. Nu se va fractiona între parinti deducerea personala suplimentara pentru fiecare copil aflat în întreţinere. Astfel, în situaţia în care intr-o familie sunt mai mulţi copii aflati în întreţinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre parinti pentru toţi copiii sau fiecarui parinte pentru un numar de copii, conform înţelegerii dintre parinti. În aceste situaţii angajatii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de angajatorul acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea copiilor pentru care beneficiaza de deduceri personale suplimentare.Nu se acordă deducere personala suplimentara urmatorilor:- parintilor ai caror copii sunt dati în plasament sau incredintati unei familii ori persoane;- parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti.Copilul minor cu vârsta între 16 şi 18 ani, incadrat în munca în condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiaza de deducerea personala de baza, situaţie în care parintii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, intrucat deducerea personala se acordă o singură dată.27. Contribuabilul beneficiaza de deducere personala suplimentara pentru persoanele aflate în întreţinere potrivit art. 45 alin. (3) din Codul fiscal, dacă persoana fizica intretinuta nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personala suplimentara la deducerea personala de baza.28. Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în plafonul determinat se realizează comparand veniturile brute realizate de persoana fizica aflata în întreţinere cu plafonul.29. În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întreţinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata în întreţinere cu plafonul lunar, astfel: a) în cazul în care persoana aflata în întreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezultă din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna; b) în cazul în care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata în întreţinere se determina prin impartirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului; c) în cazul în care persoana intretinuta realizează atât venituri lunare, cat şi aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.30. În functie de venitul lunar al persoanei intretinute, angajatorul va proceda după cum urmeaza: a) în situaţia în care persoana aflata în întreţinere, pentru care contribuabilul - angajatul - beneficiaza de deducerea personala suplimentara, obtine în cursul anului un venit lunar mai mare decat plafonul lunar, angajatorul va inceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere, începând cu luna urmatoare celei în care a fost realizat venitul; b) în situaţia în care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflata în întreţinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub plafonul lunar, angajatorul va începe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere o dată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care angajatul a depus solicitarea.Dacă venitul unei persoane aflate în întreţinere depăşeşte plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerata intretinuta.31. Pentru determinarea coeficientilor de deduceri personale suplimentare contribuabilul va depune la angajator o declaratie pe propria raspundere, care trebuie să cuprindă urmatoarele informaţii:- date de identificare a salariatului (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);- date de identificare a fiecarei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal), precum şi situaţia invaliditatii sau handicapului, dacă este cazul.În ceea ce priveste copiii aflati în întreţinere, la aceasta declaratie salariatul va anexa şi adeverinta de la angajatorul celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia că nu beneficiaza de deducere personala suplimentara pentru acel copil.32. Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate în întreţinere, cu excepţia copilului minor, trebuie să cuprindă urmatoarele informaţii:- date de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;- date de identificare a contribuabilului care beneficiaza de coeficientul de deducere personala suplimentara, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;- acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa beneficieze de coeficientul de deducere personala suplimentara;- nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreţinere, inclusiv menţiunea privind suprafetele de teren agricol şi silvic deţinute, precum şi declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfăşurarea de activităţi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat în sere, în solarii amenajate şi în sistem irigat; cultivare a arbustilor şi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole şi pomicole;- angajarea persoanei intretinute de a comunică persoanei care contribuie la întreţinerea sa orice modificari în situaţia venitului realizat.Declaratiile pe propria raspundere depuse în vederea acordarii de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.33. Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal şi documentele justificative care să ateste situaţia proprie şi a persoanelor aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de nastere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiza medicală sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, angajatorul sau organul fiscal, după caz, pastrand copia după ce verifica conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaratia de venit global prin posta şi care solicită acordarea deducerilor de către organul fiscal vor anexa la aceasta declaratie copii legalizate de pe documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.34. Dacă la un angajat intervine o schimbare care are influenţa asupra deducerilor personale suplimentare acordate şi aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa instiinteze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea.35. În situaţia în care solicitarea şi/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior aparitiei evenimentului care da nastere sau modifica dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care angajatul a depus toate documentele justificative.36. Situaţia definitivă a deducerilor personale suplimentare se va stabili o dată cu determinarea venitului anual impozabil şi cu calculul impozitului anual.37. În situaţia în care depunerea documentelor justificative se face după calcularea impozitului şi regularizarea anuală potrivit prevederilor art. 61 din Codul fiscal, corectiile se fac de către organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexeaza toate documentele justificative care atesta dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare. În cerere se va menţiona obligatoriu perioada pentru care se solicita acordarea deducerilor, în termenul legal de prescriptie.38. Deducerea personala de baza nu se fractioneaza în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parţial.  +  Codul fiscal:Actualizarea deducerilor personale şi a sumelor fixeArt. 46. - (1) Deducerea personala de baza lunara, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc potrivit procedurii prevăzute la art. 43. (2) Începând cu anul fiscal 2004, sumele fixe exprimate în lei, altele decat deducerea personala de baza, se stabilesc potrivit procedurii prevăzute la art. 43 alin. (3). (3) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. (4) Sumele şi transele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.  +  Norme metodologice:39. Sumele fixe calculate prin rotunjire la suta de mii de lei sunt cele prevăzute la art. 43 alin. (2)-(4), art. 56 alin. (4) lit. a), art. 73, art. 81 alin. (4) şi art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.40. Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global, precum şi pentru recalcularea impozitului anual pe veniturile din salarii, deducerea personala de baza se actualizeaza potrivit art. 43 alin. (2) sau alin. (4) din Codul fiscal.41. Rotunjirea la suta de mii de lei se referă şi la transele de venituri din baremele de impunere anuale şi lunare. Atât sumele fixe, cat şi baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul II Venituri din activităţi independenteDefinirea veniturilor din activităţi independenteArt. 47 - (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate în mod individual şi/sau intr-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente. (2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decat cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii. (3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. (4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene şi modele, mostre, marci de fabrica şi de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.  +  Norme metodologice:42. Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat în vederea desfăşurării de activităţi în scopul obtinerii de venit, asociere care se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da nastere unei persoane juridice.43. Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obisnuit, pe cont propriu şi urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activităţi independente sunt: libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; riscul pe care şi-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienti; activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de intreprinzator în condiţiile legii.44. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii în România pentru veniturile obtinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei activităţi independente, printr-un sediu permanent.45. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate juridica, din prestări de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum şi cele obtinute din practicarea unei meserii.Principalele activităţi care constituie fapte de comert sunt:- activităţi de productie;- activităţi de cumparare efectuate în scopul revanzarii;- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;- activităţi al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte incheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;- vanzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumparate în scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;- activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, şi altele asemenea;- transport de bunuri şi de persoane;- alte activităţi definite în Codul comercial.46. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.47. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific, literar, artistic, educativ şi altele, de către: medici, avocati, notari publici, executori judecătorești, experti tehnici şi contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.----------------Punctul 47 din Normele metodologice de aplicare a art. 47 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 3, subpunctul 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.48. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai puţin realizarile tehnice, know-how, marci înregistrate, franciza şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin inscrisuri ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activităţi independente şi în situaţia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa şi altele asemenea.Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevăzute în mod expres în contractul incheiat între părţi reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala şi veniturile din cesiuni pentru care reglementarile în materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.În situaţia existentei unei activităţi dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intră în sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor menţionate în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator, şi se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III "Venituri din salarii" al titlului III din Codul fiscal.Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.49. Persoanele fizice angajate, precum şi cele care incheie contracte, altele decat cele prin care sunt reglementate relatiile de angajare, şi care desfăşoară activităţi utilizand baza materiala a angajatorului sau a celeilalte părţi contractante, în vederea realizării de inventii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare, artistice etc. obtin venituri de natura salariala.50. Veniturile realizate de sportivii profesionisti care participa la competitii sportive pe cont propriu şi nu au relatii de angajare cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activităţi independente.  +  Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 48. - (1) Nu sunt venituri impozabile: a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva în tara de către titular sau, după caz, de către licentiatii acestuia a unei inventii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicarii şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului; b) venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia. (2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.  +  Norme metodologice:51. În aplicarea prevederilor art. 48 din Codul fiscal Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci şi Ministerul Finanţelor Publice emit ordin comun potrivit prevederilor art. 5 din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:Reguli generale de stabilire a venitului net din activităţi independente determinat pe baza contabilitatii în partida simplaArt. 49. - (1) Venitul net din activităţi independente se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, cu excepţia prevederilor art. 50 şi 51. (2) Venitul brut cuprinde: a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natura din desfăşurarea activităţii; b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate în legătură cu o activitate independenta; c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii; d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independenta sau de a nu concura cu o altă persoană; e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată aparute în legătură cu o activitate independenta. (3) Nu sunt considerate venituri brute: a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura facute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia; b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice; c) sumele primite ca despăgubiri; d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii. (4) Condiţiile generale pe care trebuie să le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; b) să fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul caruia au fost platite; c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II; d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;3. boli profesionale, risc profesional şi accidente de muncă;4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de către suportator. (5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6); b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6); c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; d) cheltuielile sociale, în limita unei sume obtinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie; f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; g) contribuţiile efectuate în numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, în conformitate cu legislatia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoană; h) prima de asigurare pentru asigurarile private de sănătate, în limita stabilita potrivit legii; i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat şi în scopul personal al contribuabilului sau asociatilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activităţii independente; j) cheltuielile reprezentand contribuţii sociale obligatorii pentru salariati şi contribuabili, potrivit legii; k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului incheiat între părţi, în limita nivelului dobanzii de referinţa a Băncii Naţionale a României; l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. (6) Baza de calcul se determina ca diferenţa dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat şi cheltuielile de protocol. (7) Nu sunt cheltuieli deductibile: a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul României sau în strainatate; c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în strainatate; d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h); e) donatii de orice fel; f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere şi penalitatile datorate autorităţilor române şi straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale; g) ratele aferente creditelor angajate; h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsa în valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale; i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar; j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţa de asigurare; k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare; l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului în contul beneficiarilor de venit; m) alte sume prevăzute prin legislatia în vigoare. (8) Contribuabilii care obtin venituri din activităţi independente sunt obligati sa organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă în partida simpla, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi sa completeze Registrul-jurnal de încasări şi plati, Registrul inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislatia în materie. (9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.  +  Norme metodologice:52. În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natura, cum sunt: venituri din vanzarea de produse şi de marfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii şi orice alte venituri obtinute din exercitarea activităţii, precum şi veniturile din dobanzile primite de la bănci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea.Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.În cazul încetării definitive a activităţii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi marfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o instrainare, iar suma reprezentand contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.În toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piaţa sau stabilite prin expertiza tehnica.Nu constituie venit brut urmatoarele:- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura facute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;- sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;- sumele primite ca despăgubiri;- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.53. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 49 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.Condiţiile generale pe care trebuie să le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt: a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii; b) sa corespunda unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente; c) să fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul caruia au fost platite.54. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi marfuri;- cheltuielile cu lucrarile executate şi serviciile prestate de terti;- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari şi prestarea de servicii pentru clienti;- chiria aferenta spatiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferenta utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;- dobanzile aferente creditelor bancare;- dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului incheiat între părţi, în limita nivelului dobanzii de referinţa a Băncii Naţionale a României;- cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale, risc profesional şi împotriva accidentelor de muncă;- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului;- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;- cheltuielile postale şi taxele de telecomunicatii;- cheltuielile cu energia şi apa;- cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;- cheltuieli de natura salariala;- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;- cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurarile sociale de sănătate, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajatii acestuia;- cheltuielile reprezentand contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementarile titlului II din Codul fiscal, după caz;- valoarea rămasă neamortizata a bunurilor şi drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din preţul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri în cursul exploatarii, şi limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;- cheltuielile cu pregătirea profesionala pentru contribuabili şi salariaţii lor;- cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte intruniri cu caracter profesional;- cheltuielile cu functionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii în scopul afacerii;- cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;- cheltuielile de delegare, detasare şi deplasare, cu excepţia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare în alta localitate în tara şi în strainatate, care este deductibila limitat;- cheltuielile de reclama şi publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstratii la punctele de vanzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.--------------Liniuţa a-18-a a punctului 54 din Normele metodologice de aplicare a art. 49 din Legea nr. 571/2003 a fost modificata de punctul 3, subpunctul 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.55. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmatoarele:- cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul sunt deductibile în limitele stabilite la art. 49 din Codul fiscal şi potrivit condiţiilor din legislatia în materie;- cheltuielile reprezentand indemnizatia de delegare şi detasare în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;- cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarelor pentru nastere, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 1.200.000 lei, suma actualizata potrivit prevederilor art. 46 din Codul fiscal.56. Veniturile obtinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin vanzare directa către agenti economici şi alte institutii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrari sau procurate în scopul revanzarii sunt considerate venituri din activităţi independente. În aceasta situaţie se vor solicita documentele care atesta provenienţă bunurilor respective, precum şi autorizatia de functionare. Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.57. Toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii se inscriu în Registrul-inventar şi constituie patrimoniul afacerii.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net din activităţi independente, pe baza normelor de venitArt. 50. - (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2), şi care este desfăşurată de către contribuabil, individual, fără salariati, se determina pe baza normelor de venit. (2) Ministerul Finanţelor Publice elaboreaza normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileste pe bază de norme de venit şi precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit. (3) Directiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publică anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmeaza a se aplică normele respective. (4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activităţi se corecteaza astfel încât sa reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectiva. (5) Dacă un contribuabil desfăşoară doua sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităţi. (6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) şi o alta activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii în partida simpla, conform art. 49. (7) Venitul net din activitatea de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi se determina pe baza normelor de venit. (8) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o alta activitate independenta, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, conform art. 49. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi. (9) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit nu au obligaţia sa organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă în partida simpla pentru activitatea respectiva.  +  Norme metodologice:58. În sensul art. 50 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activităţi independente şi desfăşoară activităţi cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice, individual, fără angajaţi, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către directiile generale ale finanţelor publice teritoriale vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. De asemenea se vor avea în vedere şi caracterul sezonier al unor activităţi, precum şi durata concediului legal de odihnă.Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilita pentru aceasta activitate.Persoanele care desfăşoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personala în baza unor contracte, altele decat contractele de muncă incheiate cu agenti economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitarii în aceleasi condiţii cu taximetristii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit sau în sistem real.---------------Punctul 58 din Normele metodologice de aplicare a art. 50 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 3, subpunctul 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.59. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere urmatoarele criterii:- vadul comercial şi clientela;- vârsta contribuabililor;- timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 60 şi 61;- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;- activitatea se desfăşoară într-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;- realizarea de lucrari, prestarea de servicii şi obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;- folosirea de masini, dispozitive şi scule, actionate manual sau de forta motrice;- alte criterii specifice.Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de vârsta a contribuabilului se opereaza începând cu anul următor celui în care acesta a implinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd aceasta calitate se face începând cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de muncă.60. Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:- perioada de la inceputul anului şi până la momentul autorizarii din anul începerii activităţii;- perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.61. Pentru intreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridica sunt obligate să depună autorizatia de functionare şi sa instiinteze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a caror raza teritoriala acestia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizatiei.62. Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, în situaţiile prevăzute la pct. 60 şi 61, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numărul zilelor de activitate.În acest scop organul fiscal întocmeşte o nota de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind:- situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfârşitul activităţii, intreruperea temporara, conform pct. 61, şi altele asemenea;- perioada în care nu s-a desfăşurat activitate;- documentele justificative depuse de contribuabil;- recalcularea normei, conform prezentului punct.63. Pentru contribuabilul care opteaza să fie impus pe bază de norma de venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investitii în curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau în caz de incetare a activităţii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata în perioada impunerii în sistem real.64. În cazul contribuabilului impus pe bază de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere în sistem real şi a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activităţii vor majoră norma de venit.65. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai indeplinesc condiţiile de impunere pe bază de norma de venit vor fi impusi în sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmand să fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe bază de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectualaArt. 51. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibila egala cu 60% din venitul brut; b) contribuţiile sociale obligatorii platite. (2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibila egala cu 70% din venitul brut; b) contribuţiile sociale obligatorii platite. (3) În cazul exploatarii de către mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum şi în cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita şi al remuneratiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi (2).  +  Norme metodologice:66. În urmatoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenţa între venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:- venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;- venituri din exercitarea dreptului de suita;- venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privată.67. Dreptul de suita este dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi o cota de 5% din preţul de revanzare al operei respective, dacă revanzarea se face prin licitaţie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant. Licitatorii, agentii comisionari şi comerciantii au obligaţia sa retina şi sa plateasca autorului suma corespunzătoare cotei de 5% din preţul de vanzare.68. Remuneratia compensatorie pentru copia privată este o sumă stabilita printr-o dispoziţie expresa a legii drept compensatie pecuniara pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de către diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii şi prestatii cuprinse intr-o fixare comerciala.Aceasta remuneratie este plătită de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneratia este de 5% din preţul de vanzare sau din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.Remuneratia compensatorie pentru copia privată se colecteaza prin intermediul organismelor de gestiune colectiva, care repartizeaza sumele astfel colectate fiecarui beneficiar.  +  Codul fiscal: (4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plati referitoare la încasări. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi sa pastreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescriptie prevăzut de lege.  +  Norme metodologice:69. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cat şi retinerile în contul plăţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii reţinute de platitorii de venituri.În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea înregistrării în evidenţa contabilă a cheltuielilor efectuate aferente venitului.70. Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către acestia din urma către titularii de drepturi.71. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:- lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii şi cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior;- lucrari de arta aplicata în spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura şi altele asemenea;- lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice;- lucrari de restaurare a acestora.72. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.73. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.  +  Codul fiscal:Opţiunea de a stabili venitul net, utilizandu-se datele din contabilitatea în partida simplaArt. 52. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activităţi independente, impusi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 49. (2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se considera reinnoita pentru o noua perioada, dacă nu se depune o cerere de renuntare de către contribuabil. (3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care incep activitatea în cursul anului fiscal.  +  Norme metodologice:74. Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel: a) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfăşurat activitate în anul precedent şi au fost impusi pe bază de norme de venit, prin depunerea până la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum şi a declaraţiei privind venitul estimat; b) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activităţii a declaraţiei privind venitul estimat, însoţită de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere.75. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal.76. Cererea depusa, cuprinzand opţiunea pentru sistemul real, precum şi cererea de renuntare la optiune se considera aprobate de drept prin depunere şi înregistrare la organul fiscal.  +  Codul fiscal:Retinerea la sursa a impozitului pentru unele venituri din activităţi independenteArt. 53. - (1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite: a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala; b) venituri din vanzarea bunurilor în regim de consignaţie; c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile incheiate potrivit Codului civil; e) venituri din activitatea de expertiza contabila şi tehnica, judiciara şi extrajudiciara; f) venitul obţinut de o persoană fizica dintr-o asociere cu o persoană juridica contribuabil, potrivit titlului II, care nu genereaza o persoană juridica; g) venitul obţinut de o persoană fizica dintr-o asociere cu o persoană juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoană juridica. (2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste după cum urmeaza: a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a), aplicand o cota de impunere de 15% la venitul brut; b) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), aplicand cotele de impunere prevăzute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate; c) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. g), aplicand cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere; d) în cazul celorlalte venituri prevăzute la alin. (1), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut. (3) Impozitul ce trebuie retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost platit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II şi IV.  +  Norme metodologice:77. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligaţia de a calcula şi de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentand 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuala ca urmare a exploatarii drepturilor respective. Aceasta suma reprezinta plata anticipata în contul impozitului anual datorat de contribuabili.78. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, cărora le revine obligaţia calcularii şi retinerii impozitului anticipat, sunt, după caz:- utilizatorii de opere, inventii, know-how şi altele asemenea, în situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de proprietate intelectuala în mod personal, iar relaţia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala şi utilizatorul respectiv este directa;- organismele de gestiune colectiva sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de către titulari. În aceasta situaţie se încadrează şi producătorii şi agentii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colecteaza şi se repartizeaza drepturile respective.79. În situaţia în care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entităţi asemanatoare, obligaţia calcularii şi retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuala.80. În cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura şi care realizează venituri din activităţi independente şi în alte condiţii, pentru acestea din urma au obligaţia să le evidentieze în contabilitate separat şi sa plateasca în cursul anului plati anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 88 din Codul fiscal.81. Impozitul anticipat se calculeaza şi se retine în momentul efectuării platii sumelor către beneficiarul venitului.82. Impozitul retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii urmatoare celei în care se fac plata venitului şi retinerea impozitului.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul III Venituri din salariiDefinirea veniturilor din salariiArt. 56. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natura, obtinute de o persoană fizica ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de muncă. (2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor: a) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei functii de demnitate publică, stabilite potrivit legii; b) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ; c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; d) indemnizatia lunara bruta, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome; e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publică; f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administratie şi în comisia de cenzori; g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, potrivit legii; h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise în declaratia de asigurări sociale; i) sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice; j) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.  +  Norme metodologice:83. Veniturile de natura salariala prevăzute la art. 56 din Codul fiscal, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităţi dependente, dacă sunt indeplinite urmatoarele criterii:- părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la inceput: felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;- partea care utilizeaza forta de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă, cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzătoare, imbracaminte speciala, unelte de muncă şi altele asemenea;- persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu şi cu capitalul propriu;- platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare în tara şi în strainatate, şi alte cheltuieli de aceasta natura, precum şi indemnizatia de concediu de odihnă şi indemnizatia pentru incapacitate temporara de muncă suportata de angajator potrivit legii;- persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane şi este obligata să respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.84. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relatii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natura salariala primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din: a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:- salariile de baza;- sporurile şi adaosurile de orice fel;- indemnizatiile de orice fel;- recompensele şi premiile de orice fel;- sumele reprezentand premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentand stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariatilor agentilor economici după aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihnă;- sumele primite în caz de incapacitate temporara de muncă;- orice alte castiguri în bani şi în natura, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plata a muncii lor; b) indemnizatiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite în functie, potrivit legii, precum şi altora asimilate cu functiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publică; c) drepturile personalului militar în activitate şi ale militarilor angajaţi pe bază de contract, reprezentand solda lunara compusa din solda de grad, solda de functie, gradatii şi indemnizatii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale; d) drepturile administratorilor, obtinute în baza contractului de administrare incheiat cu companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizatia lunara bruta, suma cuvenita prin participare la profitul net al societatii; e) sumele platite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscriptie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilita de adunarea constitutiva, potrivit legislaţiei în vigoare; f) sumele primite de reprezentantii numiti în adunarea generală a acţionarilor şi sumele primite de membrii consiliului de administratie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale; g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, conform legii; h) sumele primite de către persoanele fizice agreate de Ministerul Finanţelor Publice să efectueze certificarea bilantului contabil şi a contului de execuţie bugetară la instituţiile publice care nu au compartiment propriu de audit intern şi care nu îşi desfăşoară activitatea în cabinete individuale înregistrate la organele fiscale teritoriale; i) indemnizatiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor entităţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de proprietari/chiriasi şi altele asemenea; j) indemnizatiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii; k) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de muncă; l) sumele platite sportivilor amatori ca urmare a participării în competitii sportive, precum şi sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti în domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de către structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevăzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal.---------------Litera l) a punctului 84 din Normele metodologice de aplicare a art. 56, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost modificata de punctul 3, subpunctul 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004. m) compensatii banesti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor prevăzute în contractul de muncă; n) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispozitii legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 56 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul fiscal; o) alte drepturi sau avantaje de natura salariala sau asimilate salariilor.  +  Codul fiscal: (3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate dependenta includ, însă nu sunt limitate la: a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de muncă; b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat preţul pieţei; c) împrumuturi nerambursabile şi diferenţa favorabila dintre dobânda preferentiala şi dobânda de referinţa a Băncii Naţionale a României, pentru depozite şi credite; d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului; e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal; f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal; g) primele de asigurare platite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.  +  Norme metodologice:85. Avantajele în bani şi în natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă sau a unei relatii contractuale între părţi, după caz.86. La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de către persoana fizica, cum ar fi: a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal; b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica şi altele; c) abonamentele de radio şi televiziune, de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice; d) permise de calatorie pe diverse mijloace de transport; e) abrogata; f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 56 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal; g) contravaloarea folosinţei unei locuinte în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica şi termica şi altele asemenea, cu excepţia celor prevăzute în mod expres la art. 56 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal; h) cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier; i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum şi pentru alti beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie.Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul:- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii în care sunt platite primele de asigurare;- pentru alti beneficiari care nu au o relaţie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 83 din Codul fiscal.---------------Litera e) a punctului 86 din Normele metodologice de aplicare a art. 56, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost abrogata de punctul 3, subpunctul 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.87. Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, precum şi sumele acordate pentru distractii sau recreere.88. Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.89. Fac excepţie veniturile care sunt expres menţionate ca fiind neimpozabile, în limitele şi condiţiile prevăzute la art. 56 alin. (4) din Codul fiscal.90. Veniturile în natura, precum şi avantajele în natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţa între preţul pieţei la locul şi data acordarii avantajului şi suma reprezentand plata parţială.91. Evaluarea avantajelor în natura sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel: a) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei; b) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative deţinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi apa, gaz, electricitate, cheltuieli de întreţinere şi reparatii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva; c) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul şi locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de măsura specifică sau la nivelul pretului practicat pentru terti.92. Evaluarea utilizarii în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixta se face astfel: a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 91 lit. a), iar avantajul se determina proportional cu numărul de kilometri parcursi în interes personal din totalul kilometrilor; b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 91 şi avantajul se determina proportional cu numărul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.93. Nu sunt considerate avantaje:- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa în interiorul localităţii;- reducerile de preţuri practicate în scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;- costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate, precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu.94. Angajatorul stabileste partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinţă în scop personal, care reprezinta avantaj impozabil, în condiţiile art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeste acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depăşeşte aceasta limita să fie considerat avantaj în natura, în situaţia în care salariatului în cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.95. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinţă mixta, pus la dispoziţie unui angajat, nu se ia în considerare distanta dus-intors de la domiciliu la locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.  +  Codul fiscal: (4) Urmatoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit: a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finantate din buget;  +  Norme metodologice:96. Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cat şi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale.---------------Punctul 96 din Normele metodologice de aplicare a art. 56, alin. (4), lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 3, subpunctul 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.97. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplică atât darurilor constand în bunuri, cat şi celor în bani, în cazul tuturor angajatorilor de forta de muncă.  +  Codul fiscal: b) tichete de masa şi drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;  +  Norme metodologice:98. În această categorie se cuprind:- alocatia individuala de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, primita de angajaţi şi suportata integral de angajator, potrivit legii;- alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanţă, interna şi internationala, diferentiata pe categorii de acţiuni;- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare în perioada de pregatire;- drepturile de hrana în timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala;- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant şi auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare şi din regiile autonome/societăţile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hrana acordată donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice şi altele asemenea.  +  Codul fiscal: c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;  +  Norme metodologice:99. Prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activităţii se înţelege acele locuinte asigurate angajatilor când activitatea se desfăşoară în locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau în condiţiile în care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalaţii, utilaje şi altele asemenea.  +  Codul fiscal: d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispoziţia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari şi diplomatici care lucreaza în afara tarii, în conformitate cu legislatia în vigoare; e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentatiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;  +  Norme metodologice:100. Nu sunt venituri impozabile:- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare în procesul muncii;- contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizarii lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja imbracamintea şi încălţămintea;- contravaloarea alimentatiei de protecţie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucreaza în locuri de muncă cu condiţii grele şi vatamatoare;- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al caror specific impune o igiena personala deosebită;- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit legii;- contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat şi de igiena, materiale de gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii şi întreţinere, rechizite şi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, în condiţiile legii;- altele asemenea.  +  Codul fiscal: f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îşi au domiciliul şi localitatea unde se afla locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii; g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordată salariatilor din instituţiile publice;  +  Norme metodologice:101. În categoria cheltuielilor de delegare şi detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizatia de delegare şi de detasare în tara şi în strainatate, stabilita potrivit legii.  +  Codul fiscal: h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;  +  Norme metodologice:102. Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înţelege cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai angajatului, precum şi al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, în situaţia în care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.  +  Codul fiscal: i) indemnizatiile de instalare ce se acordă o singură dată, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare, precum şi indemnizatiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;  +  Norme metodologice:103. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare şi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale.  +  Codul fiscal: j) sumele reprezentand plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de muncă au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentand plăţile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii; k) sumele reprezentand plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezerva sau al cărui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea în rezerva sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati în situaţii similare, al caror cuantum se determina în raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie; l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; incadrarea în activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale şi familiei, al ministrului comunicatiilor şi tehnologiei informatiei şi al ministrului finanţelor publice; m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale platite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în strainatate; n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesionala şi perfectionarea angajatului legata de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator; o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu; p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii şi implicit la momentul acordarii. (5) Avantajele primite în bani şi în natura şi imputate salariatului în cauza nu se impoziteaza. (6) Impozitul calculat pe veniturile prevăzute la alin. (2) lit. g) este final în situaţia în care contribuabilul care le-a realizat justifica cu documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o.................................................................................Determinarea lunara a impozitului pe venitul din salariiArt. 58. - (1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentand plati anticipate, care se calculeaza şi se retine la sursa de către platitorii de venituri. (2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determina astfel: a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile personale acordate pentru luna respectiva; b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 43 asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.  +  Norme metodologice:104. Venitul brut din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate conform art. 56 alin. (1)-(3) din Codul fiscal de o persoană fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.105. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în strainatate, indiferent unde este primita suma.106. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează lunar impozit reprezentand plati anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat şi retinut de către platitorul de venituri.Pentru impunerea veniturilor din salarii reprezentand plati anticipate se utilizeaza baremul lunar de impunere pentru veniturile din salarii şi pensii, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice potrivit art. 43 alin. (1) sau (3) din Codul fiscal, după caz.107. Drepturile salariale acordate în natura, precum şi avantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 90-92 şi se impoziteaza în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natura primite de angajat se vor anexa la statul de plată.108. Transformarea în lei a sumelor obtinute, potrivit legii, în valută, reprezentand venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situaţia în care veniturile din salarii sunt platite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizeaza cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, în vigoare în ziua precedenta celei în care se face plata.109. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, baremul lunar de impozit se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel: a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scaderea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii reţinute şi a sumei reprezentand cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de baza şi suplimentare, acordate în luna respectiva, după caz, pentru veniturile din salarii la functia de baza; b) asupra venitului net calculat ca diferenţa între venitul brut realizat intr-o luna şi contribuţiile obligatorii reţinute, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decat cele de la functia de baza. Aceasta regula se aplică şi în cazul veniturilor sub forma indemnizatiei lunare a asociatului unic, precum şi pentru drepturile de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă.110. În scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se înţelege: a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc inscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora; b) în cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice.Functia de baza poate fi declarata de angajat în condiţiile legii şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.111. Suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii în care se plateste aceasta prima.112. Indemnizatiile aferente concediilor de odihnă se defalcheaza pe lunile la care se referă şi se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni.113. Cuantumul contribuţiilor obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 110 pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor în domeniu, cum ar fi:- contribuţia individuala de asigurări sociale;- contribuţia individuala pentru asigurarile sociale de sănătate;- contribuţia individuala la bugetul asigurarilor pentru şomaj;- alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.114. Nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii contribuţiile individuale pentru asigurarile private de sănătate, precum şi la schemele facultative de pensii ocupationale.  +  Codul fiscal:Termen de plată a impozituluiArt. 60. - Platitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuării platii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.  +  Norme metodologice:115. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaza şi se retine lunar de angajatori, pe baza statelor de salarii.116. Veniturile în natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor în natura se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeasi luna.117. Calculul şi retinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectueaza de angajatori astfel: a) în situaţia în care veniturile din salarii se platesc o singură dată pe luna sau sub forma de avans şi lichidare, calculul şi retinerea se fac la data ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 58 din Codul fiscal; b) în situaţia în care în cursul unei luni angajatorii efectueaza plati de venituri, altele decat cele cuprinse la lit. a), cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, denumite plati intermediare, impozitul se calculeaza şi se retine la fiecare plata, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului lunar asupra plăţilor intermediare cumulate până la data ultimei plati intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de retinut la fiecare plata intermediara reprezinta diferenţa dintre impozitul calculat şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare anterioare.La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza, potrivit art. 58 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale obtinute prin cumularea drepturilor respective cu plăţile intermediare.Impozitul de retinut la această dată reprezinta diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare.118. În cazul în care un angajat care obtine venituri din salariu la functia de baza se muta în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale şi cheltuielile profesionale se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea luna, până la data lichidarii, recalcularea urmand să se efectueze o dată cu calculul impozitului anual.119. Impozitul calculat şi retinut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.120. Fisele fiscale pentru salariaţii care au fost detasati la o alta unitate se completeaza de către unitatea care a incheiat contractele de muncă cu acestia.În situaţia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaţii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunică angajatorului la care acestia sunt detasati date referitoare la coeficientii de deducere, precum şi eventualele modificari ale acestora aparute în cursul anului.Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detasati întocmeşte statele de salarii, calculeaza impozitul şi transmite lunar unităţii de la care au fost detasati informaţii privind venitul net şi impozitul retinut pentru fiecare angajat, în scopul completarii fisei fiscale.Pentru angajatii permanenti care nu au alta sursa de venit angajatorul de la care au fost detasati efectueaza regularizarea conform art. 61 din Codul fiscal şi transmite unităţii la care salariaţii au fost detasati informaţii privind diferentele de impozit pentru restituirea sau retinerea prin statele de plată.121. Contribuţiile obligatorii reprezentand cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementarilor legale în materie.  +  Codul fiscal:Regularizarea anuală a impozitului retinut pentru anumite venituri de natura salarialaArt. 61. - (1) Platitorii de venituri de natura salariala au urmatoarele obligaţii: a) sa determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenţa între venitul net anual din salarii şi urmatoarele:1. deducerile personale stabilite conform art. 45;2. cotizatia de sindicat plătită conform legii; b) sa stabileasca diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi retinut lunar, sub forma plăţilor anticipate în cursul anului fiscal, până în ultima zi lucratoare a lunii februarie a anului fiscal următor; c) să efectueze regularizarea acestor diferente de impozit, în termen de 90 de zile de la termenul prevăzut la lit. b), numai pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:1. au fost angajatii permanenti ai platitorului în cursul anului, cu functie de baza;2. nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil;3. nu solicita alte deduceri, potrivit art. 86 alin. (1), cu excepţia deducerilor personale şi a cotizatiei de sindicat plătită potrivit legii. (2) Diferentele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare modifica obligaţia de plată pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultand impozitul de virat pentru luna respectiva. (3) Sumele reprezentand deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatori, precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizeaza cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit. (4) La calculul venitului anual impozabil din salarii se au în vedere, după caz, şi deducerile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f), situaţie în care operaţiunea de regularizare se efectueaza de către organul fiscal de domiciliu. În acest caz, în perioada 1-15 ianuarie a anului următor, contribuabilul va comunică angajatorului sa nu efectueze aceasta operaţiune. (5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculeaza prin aplicarea baremului anual de impunere prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii.  +  Norme metodologice:122. Platitorii de venituri din salarii care efectueaza regularizarea anuală a impozitului în condiţiile prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal determina impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4) din Codul fiscal, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenţa între venitul net anual corectat cu diferenţa de cheltuiala profesionala şi suma deducerilor personale cuvenite în acel an şi, după caz, cotizatia de sindicat plătită conform legii.123. Sunt angajaţi permanenti, în sensul titlului III din Codul fiscal, persoanele fizice care pe întreaga perioadă a anului fiscal şi-au desfăşurat activitatea cu functia de baza la acelasi angajator.124. Angajatorul va regulariza fisele fiscale ale angajatilor permanenti care:- nu l-au instiintat în scris ca au realizat şi alte venituri supuse globalizarii, în perioada 1-15 ianuarie a anului următor celui pentru care se face regularizarea; şi/sau- nu solicita deduceri potrivit art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal.În situaţia în care contribuabilul realizează numai venituri de natura salariala la functia de baza ca angajat permanent şi beneficiaza de deducerile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operaţiunea de acordare a deducerilor şi de stabilire a impozitului pe venit se efectueaza de organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.125. În situaţia în care persoana fizica, pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual, nu mai are calitatea de angajat la data efectuării regularizarii diferentelor de impozit şi angajatorul nu poate să efectueze operaţiunea de regularizare a acestor diferente, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.  +  Codul fiscal:Plati anticipate de impozit pentru anumite venituri salarialeArt. 64. - (1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum şi persoanelor fizice române care obtin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol. (2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plati impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul sub forma plăţilor anticipate aferent unei luni se stabileste potrivit art. 58. (3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale şi ale organizaţiilor economice straine, autorizate potrivit legii să îşi desfasoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajatii acestora care realizează venituri din salarii impozabile în România sa indeplineasca obligaţiile privind calculul, retinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor în cazul în care opţiunea de mai sus este formulata. (4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin. (1) este obligata să ofere informaţii organului fiscal competent, referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.  +  Norme metodologice:126. Contribuabilii care desfăşoară activitatea în România şi obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, care, potrivit acestui titlu, se impun în România, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu indeplineste obligaţiile privind calculul, retinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaţia să depună lunar o declaratie la organul fiscal competent.127. Organul fiscal competent este:- organul fiscal în a cărui raza teritoriala contribuabilul îşi are domiciliul fiscal - pentru persoanele fizice rezidente;- organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla locul unde se desfăşoară activitatea - pentru celelalte cazuri.128. Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuţi la art. 64 alin. (1) din Codul fiscal au obligaţia să depună o declaratie informativa privind începerea/încetarea activităţii acestor contribuabili.Declaratia informativa se depune la organul fiscal în a cărui raza teritoriala îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica ori juridica la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul, ori de cate ori apar modificari de natura începerii/încetării activităţii în documentele care atesta raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul IV Venituri din cedarea folosinţei bunurilorDefinirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilorArt. 65. - Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natura, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obtinute de către proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activităţi independente.  +  Norme metodologice:129. În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri şi subinchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.130. Veniturile obtinute din închirieri şi subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a caror folosinţă este cedata în baza unor contracte de închiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclama, afisaj şi publicitate.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net din cedarea folosinţei bunurilorArt. 66. - (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura şi se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul incheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau a arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dacă sunt efectuate de cealalta parte contractantă. În cazul în care arenda se exprima în natura, evaluarea în lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judetene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiasi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judetene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.  +  Norme metodologice:131. În vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natura se adauga, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractantă.132. În conformitate cu legislatia în materie, proprietarul are obligaţia de a efectua cheltuielile referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei inchiriate, ca de exemplu:- întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenta a cladirii, elementelor de construcţie exterioara a cladirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curtile şi gradinile, precum şi spatii comune din interiorul cladirii, cum ar fi: casa scarii, casa ascensorului şi altele asemenea;- întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii cladirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de incalzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;- repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de functionare a cladirii pe toata durata inchirierii locuinţei.133. În cazul efectuării de către chirias a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului şi se încadrează în cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne nemodificata.  +  Codul fiscal: (2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) în cazul construcţiilor, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 50% din venitul brut; b) în celelalte cazuri, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 30% din venitul brut.  +  Norme metodologice:134. Venitul net se determina ca diferenţa dintre sumele reprezentand chiria/arenda în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura, prevăzute în contractul incheiat între părţi, şi cota de cheltuiala forfetara de 50%, respectiv 30%, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.În cazul contractelor care au ca obiect atât inchirierea/arendarea de constructii, cat şi de terenuri şi în care nu se menţionează distinct chiria/arenda aferenta construcţiei şi cea aferenta terenului, se va aplica cota de cheltuiala forfetara de 30%.135. Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielilor stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse în cotele forfetare de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate şi cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinţă, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaţii, incendii şi altele asemenea.Constructiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normate de functionare a mijloacelor fixe.  +  Codul fiscal: (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla. (4) Dispozitiile privind opţiunea prevăzută la art. 52 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (3)............................................................................  +  Capitolul V Venituri din investitiiDefinirea veniturilor din investitiiArt. 69. - (1) Veniturile din investitii cuprind: a) dividende; b) venituri impozabile din dobanzi; c) castiguri din transferul titlurilor de valoare; d) venituri din operaţiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare.Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, precum şi părţile sociale. (2) Veniturile impozabile din dobanzi sunt toate veniturile sub forma de dobanzi, altele decat: a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere şi la depuneri la casele de ajutor reciproc; b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat, precum şi obligatiunilor municipale, ale Agentiei Naţionale pentru Locuinte şi ale altor entităţi emitente de obligaţiuni, care vizeaza construcţia de locuinte.  +  Norme metodologice:136. Sunt considerate venituri din dobanzi urmatoarele:- dobanzi obtinute din obligaţiuni;- dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;- suma primita sub forma de dobânda pentru imprumuturile acordate;- alte venituri obtinute din titluri de creanta.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului din investitiiArt. 70. - (1) Câştigul din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii şi părţile sociale, reprezinta diferenţa pozitiva dintre preţul de vanzare şi preţul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul tranzactiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, preţul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. În cazul tranzactiilor cu acţiuni cumparate la pret preferential, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determina ca diferenţa între preţul de vanzare şi preţul de cumparare preferential, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor. (2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, câştigul se determina ca diferenţa pozitiva dintre preţul de rascumparare şi preţul de cumparare/subscriere. Preţul de rascumparare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preţul de cumparare/subscriere este preţul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.  +  Norme metodologice:137. Preţul de rascumparare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond şi este format din valoarea unitara a activului net din ziua anterioara depunerii cererii de rascumparare, din care se scad comisioanele de rascumparare.138. Preţul de cumparare/subscriere este preţul platit de investitor, persoana fizica, şi este format din valoarea unitara a activului net la care se adauga comisionul de cumparare, dacă este cazul.  +  Codul fiscal: (3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilor sociale se determina ca diferenţa pozitiva între preţul de vanzare şi valoarea nominala/preţul de cumparare. Începând cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu preţul de cumparare, care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente. (4) Determinarea castigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat între părţi. (5) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operaţiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni în momentul inchiderii operaţiunii şi evidentierii în contul clientului.  +  Norme metodologice:139. În cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:- societatii de investitii, în cazul în care nu are incheiat un contract de administrare;- societatii de administrare, în cazul în care societatea de investitii are incheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul VI Venituri din pensiiRetinerea impozitului din venitul din pensiiArt. 74. - (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine şi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol. (2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea baremului lunar de impunere prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra venitului impozabil lunar din pensii. (3) Impozitul calculat se retine la data efectuării platii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei. (4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii. (5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile cărora le este aferenta pensia. (6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se referă, în vederea calcularii impozitului datorat, retinerii şi virarii acestuia. (7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate în functie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.  +  Norme metodologice:140. Venitul din pensii se determina de către platitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevăzute la art. 72 din Codul fiscal.141. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeaza prin aplicarea baremului lunar de impunere stabilit pentru impunerea veniturilor din salarii asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat ca diferenţa între venitul lunar şi suma fixa neimpozabila prevăzută la art. 73 din Codul fiscal.142. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de către administratorii fondurilor de pensii şi se virează de către unitatile platitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui raza îşi au sediul platitorii de venituri.143. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 142.144. Eventualele sume reprezentand impozit pe veniturile din pensii, reţinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plăţilor din luna urmatoare.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul VIII Venituri din premii şi din jocuri de norocDefinirea veniturilor din premii şi din jocuri de norocArt. 79. - În înţelesul prezentului titlu, veniturile din premii şi din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri şi jocuri de noroc, altele decat cele realizate ca urmare a participării la jocuri de tip cazinou, masini electronice cu castiguri şi altele decat cele prevăzute la art. 42.  +  Norme metodologice:145. În această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natura, ca de exemplu:- venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta şi arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;- venituri obtinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip bingo şi keno în sali de joc, pronosticuri şi pariuri sportive, jocuri-concurs cu castiguri de orice fel, loterii, veniturile obtinute din organizarea de tombole.- venituri sub forma de premii în bani şi/sau în natura acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti prevăzuţi în legislatia în materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne şi internationale, altele decat: a) veniturile prevăzute la art. 42 din Codul fiscal; b) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Codul fiscal.---------------Punctul 145 din Normele metodologice de aplicare a art. 79 din Legea nr. 571/2003 a fost completat cu o liniuţa de punctul 3, subpunctul 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de norocArt. 80. - (1) Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii, respectiv din jocuri de noroc, şi suma reprezentand venit neimpozabil. (2) Pierderile înregistrate din jocuri de noroc nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza, reprezentand pierderi definitive ale contribuabilului.  +  Norme metodologice:146. Platitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sa organizeze evidenta astfel încât să poată determina câştigul realizat de fiecare persoana fizica la sfârşitul zilei.---------------Punctul 146 din Normele metodologice de aplicare a art. 80 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 3, subpunctul 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul IX Venituri din alte surseDefinirea veniturilor din alte surseArt. 83. - (1) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, urmatoarele venituri: a) prime de asigurări suportate de o persoană fizica independenta sau de orice alta entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizica în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu; b) castiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare incheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare; c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale; d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial. (2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.  +  Norme metodologice:147. În aplicarea art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, în această categorie se includ, de exemplu, urmatoarele venituri realizate de persoanele fizice:- remuneratiile pentru munca prestata în interesul unităţilor aparţinând Directiei Generale a Penitenciarelor, precum şi în atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;- veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticlă şi altele asemenea şi care nu provin din gospodaria proprie;- sumele platite persoanelor care însoţesc elevii la concursuri şi alte manifestari scolare, de către organizatori;- indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare şi locale;- veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate şi altele asemenea.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul X Venitul anual globalStabilirea venitului anual globalArt. 86. - (1) Venitul anual global impozabil se stabileste prin deducerea din venitul anual global, în ordine, a urmatoarelor: a) pierderi fiscale reportate; b) deduceri personale determinate conform art. 45; c) cheltuieli pentru reabilitarea locuinţei de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de căldură în scopul îmbunătăţirii confortului termic, în limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; d) prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an; e) contribuţii la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an; f) contribuţii pentru asigurarile private de sănătate, cu excepţia celor incheiate în scopuri estetice, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an; g) cotizatia de sindicat plătită potrivit legislaţiei în materie.  +  Norme metodologice:148. Limita echivalentului în euro a deducerilor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal se transforma în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României.149. Procedura acordarii deducerilor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului pe venitul anual global, va fi stabilita prin ordin al ministrului finanţelor publice.  +  Codul fiscal: (2) Venitul anual global cuprinde, după cum urmeaza: a) venitul net din activităţi independente; b) venitul net din salarii; c) venitul net din cedarea folosinţei bunurilor. (3) Venitul impozabil ce se realizează intr-o fractiune de an sau în perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual impozabil.  +  Norme metodologice:150. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:- venituri din activităţi independente, pentru care venitul net anual se determina potrivit cap. II al titlului III din Codul fiscal;- venituri din salarii, pentru care venitul net se determina potrivit cap. III al titlului III din Codul fiscal;- venituri din cedarea folosinţei bunurilor, pentru care venitul net se determina potrivit cap. IV al titlului III din Codul fiscal.Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculeaza pentru veniturile din România şi/sau din strainatate.151. Urmatoarele venituri nu se cuprind în venitul anual global impozabil:- veniturile din investitii;- veniturile din pensii;- veniturile din activităţi agricole;- veniturile din premii şi din jocuri de noroc;- venituri din alte surse care nu se regăsesc menţionate în mod expres în titlul III din Codul fiscal.152. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedeaza astfel: a) se determina venitul net/pierderea fiscala pentru activitatea desfăşurată în cadrul fiecarei categorii de venit supuse globalizarii, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luata în calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuita; b) se insumeaza veniturile nete, avandu-se în vedere şi pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Dacă pierderile sunt mai mari decat suma veniturilor nete, rezultatul reprezinta pierdere de reportat; c) din venitul anual global se scad în ordine deducerile prevăzute la art. 86 alin. (1) din Codul fiscal, rezultand venitul anual global impozabil.În cazul în care la globalizarea anuală a veniturilor se cuprind şi venituri din salarii realizate la functia de baza, venitul net din salarii va fi corectat în functie de cheltuiala profesionala efectiva.  +  Codul fiscal: (4) Pierderea fiscala anuală înregistrată din activităţi independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decat cele din salarii şi asimilate salariilor, obtinute în cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea care rămâne necompensata în cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata. Pierderile provenind din strainatate ale persoanelor fizice rezidente se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura, din strainatate, pe fiecare tara, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal sau se reporteaza pe urmatorii 5 ani, asupra veniturilor realizate din tara respectiva.  +  Norme metodologice:153. Rezultatul negativ dintre venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezinta pierdere fiscala obtinuta dintr-un loc de desfăşurare a activităţii pentru acea categorie de venit.154. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizează astfel: a) pierderea fiscala obtinuta dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se poate compensa cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente. Dacă pierderea fiscala obtinuta dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se compenseaza numai parţial cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente, suma rămasă necompensata reprezinta pierdere fiscala anuală din activităţi independente; b) pierderea fiscala anuală din activitate independenta din România nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din România obtinute din cedarea folosinţei bunurilor, în cursul aceluiasi an fiscal; c) pierderea fiscala anuală din activităţi independente înregistrată de un contribuabil în România nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta din strainatate; d) pierderea fiscala din strainatate se compenseaza cu veniturile din strainatate, de aceeasi natura şi din aceeasi tara, în cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea anuală necompensata se reporteaza pe urmatorii 5 ani şi se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura şi din aceeasi tara, obtinute în perioada respectiva.  +  Codul fiscal: (5) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele: a) reportul se efectueaza cronologic, în functie de vechimea pierderii, în urmatorii 5 ani consecutivi; b) dreptul la report este personal şi netransmisibil; c) pierderea reportata, necompensata după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezinta pierdere definitivă a contribuabilului; d) compensarea pierderii reportate se efectueaza numai din veniturile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c).  +  Norme metodologice:155. Dacă în urma compensarilor admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori până la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscala înregistrată în anul 2004 poate fi reportata, dacă nu a putut fi compensata cu veniturile obtinute în anul 2004, până în anul 2009. Dacă aceasta pierdere nu va fi compensata cu veniturile realizate până în anul 2009, diferenţa de pierdere care nu a putut fi compensata în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitivă. Pierderile fiscale înregistrate în anii fiscali 2000-2003 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, reportarea lor efectuandu-se cu respectarea regulilor stabilite prin titlul III din Codul fiscal.156. Regulile de compensare şi reportare a pierderilor sunt urmatoarele: a) reportarea pierderilor se va face an după an, începând cu pierderea cea mai veche; b) dreptul la reportul pierderii este personal şi supus identităţii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, şi reprezinta pierdere definitivă a contribuabilului decedat.  +  Codul fiscal:Declaratii de venit estimatArt. 87. - (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridica, care incep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligati să depună la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa. (2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaratie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la incheierea contractului între părţi. Declaratia privind venitul estimat se depune o dată cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat între părţi. (3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, o dată cu declaratia speciala, şi declaratia estimativa de venit. (4) Contribuabilii care determina venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determina în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o dată cu cererea de optiuni, şi declaratia de venit estimat.  +  Norme metodologice:157. Declaratiile privind venitul estimat cuprind informaţii despre veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referă declaratia.Declaratiile privind venitul estimat se depun de contribuabili şi de asociaţiile fără personalitate juridica, în cazul realizării unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului.158. Contribuabilii care incep o activitate independenta în vederea obtinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligaţia să depună o declaratie privind venitul estimat, la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.Aceasta obligaţie revine atât contribuabililor care determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidenţa contabilă în partida simpla, cat şi celor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit.În cazul în care contribuabilul obtine venituri de aceasta natura intr-o formă de asociere, fiecare asociat va completa şi va depune, individual, o declaratie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fără personalitate juridica.Contribuabilii care sunt impusi pe bază de norme de venit şi care solicită trecerea pentru anul fiscal următor la impunerea în sistem real, o dată cu cererea de optiune, vor depune şi declaratia privind venitul estimat.159. Asocierile fără personalitate juridica ce incep o activitate independenta au obligaţia să depună o declaratie privind venitul estimat la organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla locul principal de desfăşurare a activităţii, în termen de 15 zile de la incheierea contractului de asociere, o dată cu inregistrarea acestui contract la organul fiscal.160. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună la organul fiscal competent o declaratie privind venitul estimat o dată cu inregistrarea contractului, în termen de 15 zile de la incheierea acestuia.Organul fiscal competent este:- pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile - organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla bunul;- pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile - organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.161. Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal în România vor depune la organul fiscal în raza caruia au domiciliul fiscal o declaratie de venit global, însoţită de declaratii speciale. Baremul de impunere folosit pentru plati anticipate de impunere este folosit şi pentru determinarea impozitului pe venit în cazul contribuabililor care inceteaza sa mai aiba domiciliul în România în cursul anului fiscal.162. Declaratiile vor cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.163. În termen de 5 zile de la depunerea declaraţiei, organul fiscal în raza caruia contribuabilul îşi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere şi va comunică contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.164. În sensul art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaratii de venit estimat în vederea recalcularii nivelului plăţilor anticipate se înţelege: intreruperi temporare de activitate în cursul anului din cauza unor motive medicale, justificate cu documente, situaţii de forta majoră, alte cauze care genereaza modificarea veniturilor.  +  Codul fiscal:Stabilirea plăţilor anticipate de impozitArt. 88. - (1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligati să efectueze în cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa. (2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare categorie de venit şi loc de realizare, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz. La impunerile efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3) sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent.Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentand plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plată urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmand să fie supus impozitarii, pe baza deciziei emise pentru declaratia de venit global. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel: a) pe baza contractului incheiat între părţi; sau b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit optiunii.În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezinta echivalentul în lei al unei sume în valute, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din ziua precedenta celei în care se efectueaza impunerea. (3) Plăţile anticipate se efectueaza în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei de venit global. Contribuabilii care determina venitul net din activităţi agricole, potrivit art. 76 şi 77, datorează plati anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în doua rate egale, astfel: 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv. (4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaratia speciala pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizeaza baremul anual de impunere, prevăzut la art. 43 alin. (1) şi (3), cu excepţia impozitului pe venitul din activităţi agricole, pentru care plăţile anticipate se determina prin aplicarea cotei de 15% asupra venitului net estimat.  +  Norme metodologice:165. Plăţile anticipate se stabilesc astfel: a) pentru contribuabilii cu domiciliul fiscal în România, de organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al acestora; b) pentru contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România, de organul fiscal pe a cărui raza teritoriala se realizează venitul.Plata sumelor astfel stabilite se efectueaza la organul fiscal care a facut stabilirea lor.Pentru stabilirea plăţilor anticipate se va utiliza baremul anual de impunere prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3) din Codul fiscal.166. Sumele reprezentand plati anticipate se achită în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie, cu excepţia veniturilor din activităţi agricole pentru care sumele reprezentand plati anticipate se achită până la 1 septembrie şi 15 noiembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sub forma arendei plata impozitului se efectueaza pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei de venit global.167. În cazul contribuabililor impusi pe bază de norme de venit, stabilirea plăţilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzător activităţii desfăşurate.168. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plată anticipata, potrivit art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de către contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat.169. În cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura, pentru care plăţile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cat şi prin retinere la sursa, la stabilirea plăţilor anticipate de către organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plăţile anticipate se realizează prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute.  +  Codul fiscal:Declaratia de venit global şi declaratii specialeArt. 89. - (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cei care indeplinesc condiţiile de la art. 40 alin. (2), cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la alin. (4) din prezentul articol, au obligaţia de a depune o declaratie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaratia de venit global se depune o dată cu declaratiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. (2) Contribuabilii, altii decat cei prevăzuţi la alin. (1), depun numai declaratiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul veniturilor din salarii, fisele fi scale se depun în cadrul aceluiasi termen ca şi declaratiile speciale. (3) Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie şi loc de realizare a venitului. Declaratiile speciale se depun de toţi contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activităţi agricole determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4) lit. a), realizate de contribuabilii, altii decat persoanele fizice române cu domiciliul în România şi cele care indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (2), fisele fiscale se depun pentru fiecare loc de realizare a venitului, în cadrul aceluiasi termen, ca şi declaratiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere. Nu se depun declaratii speciale pentru urmatoarele categorii de venituri: a) venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite şi taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 64; b) venituri din investitii, precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a caror impunere este finala; c) venituri din pensii; d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit; e) venituri din alte surse. (4) Contribuabilii nu sunt obligati să depună declaratie de venit global la organul fiscal competent, dacă: a) obtin numai venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii de la functia de baza, pe intregul an fiscal, pentru activităţi desfăşurate în România, în situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiunea de regularizare prevăzută la art. 61; b) obtin numai venituri din investitii, pensii, venituri din activităţi agricole, venituri din premii şi din jocuri de noroc, venituri din alte surse a caror impunere este finala; c) obtin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2).  +  Norme metodologice:170. Declaratia de venit global este documentul prin care contribuabilii declara veniturile obtinute în anul fiscal de raportare în vederea calcularii de către organul fiscal a venitului anual global impozabil şi a impozitului pe venitul anual global.171. Declaratia de venit global se depune de către contribuabilii, persoane fizice, prevăzuţi la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care obtin venituri care se globalizeaza, atât din România, cat şi din strainatate.172. Declaratia de venit global se depune până la data de 15 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, la organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.173. Contribuabilii, cu excepţia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligaţia de a anexa la declaratia de venit global şi documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.174. Declaratiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile şi cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit şi pe fiecare sursa, în vederea stabilirii de către organul fiscal a plăţilor anticipate.175. Declaratiile speciale se depun de toţi contribuabilii prevăzuţi la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor, la organul fiscal teritorial competent care se stabileste după cum urmeaza: a) pentru venituri din activităţi independente - organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla locul de desfăşurare a activităţii. În cazul persoanelor fizice care au şi puncte de lucru situate în raza teritoriala a altor organe fiscale, declaratiile speciale se depun la organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla locul principal de desfăşurare a activităţii. Prin loc principal de desfăşurare a activităţii se înţelege locul în care se realizează, în intregime sau cu preponderenta, venitul. Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sursa venitului este considerata domiciliul fiscal al contribuabilului; b) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile - organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla bunul; c) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile - organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului; d) pentru venituri din strainatate - organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului; e) pentru veniturile obtinute dintr-o formă de asociere organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla locul principal de desfăşurare a activităţii asociaţiei.Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere - venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.176. Declaratiile speciale se depun, în functie de tipul venitului şi de forma de organizare, la organul fiscal competent.177. Persoanele fizice, altele decat cele prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfăşoară o activitate dependenta în România şi realizează venituri din salarii vor depune până la data de 15 mai o copie a fisei fiscale inmanate de angajator, la organul fiscal competent, în vederea calcularii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva.178. Contribuabilii care realizează venituri din strainatate a caror impunere în România este finala au obligaţia sa declare în România veniturile respective până la data de 15 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.  +  Codul fiscal:Stabilirea şi plata impozitului pe venitul anual globalArt. 90. - (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaraţiei de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv. (2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand până la 1% din impozitul pe venitul anual datorat pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care funcţionează în condiţiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundatii, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Obligaţia calcularii, retinerii şi virarii sumei reprezentand până la 1% din impozitul pe venitul anual datorat revine angajatorului sau organului fiscal competent, după caz. (4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) şi (3) se stabileste prin ordin al ministrului finanţelor publice. (5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat pentru anul precedent şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (6) Diferentele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se platesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementarilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.  +  Norme metodologice:179. În situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiunile de regularizare prevăzute la art. 61 din Codul fiscal, iar la impunerea anuală organul fiscal constata ca salariatul respectiv a mai realizat şi alte venituri în afara celor din salarii de la functia de baza, se va considera ca plata anticipata impozitul anual calculat şi retinut de angajator, inscris în Fisa fiscala 1.180. Decizia de impunere anuală se stabileste, în baza documentelor necesare, de către organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cărui raza teritoriala contribuabilul îşi are domiciliul fiscal.181. Diferentele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile de impunere, se platesc la organul fiscal în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.182. În situaţia în care organul fiscal competent constata diferente de venituri supuse globalizarii, se va emite o noua decizie de impunere anuală prin care se stabilesc diferente de impozite de plată, situaţie în care penalitatile de intarziere se vor calcula potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul XI Proprietatea comuna şi asociaţiile fără personalitate juridicaVenituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute în comunArt. 91. - Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alti deţinători legali, inscrisi într-un document oficial, şi se atribuie proportional cu cotele-părţi pe care acestia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.  +  Norme metodologice:183. Venitul net obţinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala deţinute în comun se atribuie proportional cu cotele-părţi pe care titularii acestora le deţin în acea proprietate, determinate conform regulilor în vigoare specifice fiecarui domeniu.În cazul în care cotele-părţi nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face în mod egal.184. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun pe cote-părţi se repartizeaza între coproprietari proportional cu cotele deţinute de acestia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun în devalmasie se repartizeaza în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condiţiile în care în contractul de cedare a folosinţei se menţionează că partea contractantă care cedeaza folosinţă este reprezentata de coproprietari. În condiţiile în care coproprietarii decid asupra unei alte impartiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte voinţa părţilor.  +  Codul fiscal:Reguli privind asocierile fără personalitate juridicaArt. 92. - (1) Pentru asocierile fără personalitate juridica, altele decat cele prevăzute la art. 28, se aplică prevederile prezentului articol. (2) Prevederile prezentului articol nu se aplică fondurilor de investitii constituite ca asociaţii fără personalitate juridica. (3) În cadrul fiecarei asocieri fără personalitate juridica, constituita potrivit legii, asociaţii au obligaţia sa incheie contracte de asociere în forma scrisa, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la: a) părţile contractante; b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei; c) contribuţia asociatilor în bunuri şi drepturi; d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contributiei fiecaruia; e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru indeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice; f) condiţiile de incetare a asocierii.Contribuţiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie.Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza caruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.  +  Norme metodologice:185. Sunt supuse obligaţiei de încheiere şi înregistrare a unui contract de asociere atât asociaţiile fără personalitate juridica, ale caror constituire şi functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociaţii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila medicală, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de avocati, notari publici asociaţi, asociaţii în participatiune constituite potrivit legii, cat şi orice asociere fără personalitate juridica constituita în baza Codului civil.186. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 92 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal are şi urmatoarele obligaţii:- să asigure organizarea şi conducerea evidentelor contabile;- sa determine venitul net/pierderea obţinut/obtinuta în cadrul asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;- să depună o declaratie privind veniturile şi cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal în raza caruia asociaţia îşi desfăşoară activitatea;- sa inregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în a cărui raza îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociaţiei se înţelege locul principal de desfăşurare a activităţii asociaţiei;- sa reprezinte asociaţia în verificările efectuate de organele fiscale, precum şi în ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;- sa răspundă la toate solicitarile organelor fiscale, atât cele privind asociaţia, cat şi cele privind asociaţii, legate de activitatea desfăşurată de asociaţie;- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului şi rezultatului distribuit;- alte obligaţii ce decurg din aplicarea titlului III din Codul fiscal.  +  Codul fiscal: (4) În cazul în care între membrii asociaţi exista legaturi de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobândit capacitate de exercitiu restransa. (5) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distributia venitului net/pierderii pe asociaţi.  +  Norme metodologice:187. Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune până la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal în raza caruia îşi are locul principal de desfăşurare a activităţii, o declaratie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociaţie, precum şi distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.O copie de pe declaratie se transmite de către asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociaţii vor cuprinde în declaratia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaţiei.  +  Codul fiscal: (6) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuala de participare corespunzătoare contributiei, conform contractului de asociere.  +  Norme metodologice:188. Venitul net se considera distribuit şi dacă acesta rămâne la asociaţie sau este pus la dispoziţie asociatilor.189. În cazul modificarii cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel: a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfârşitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut şi a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile; b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui asociat, în functie de cotele de participare, până la data modificarii acestora; c) la sfârşitul anului, din venitul net/pierderea anual/ anuală se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenţa se aloca asociatilor, în functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora; d) venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuita fiecarui asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) şi c).  +  Codul fiscal: (7) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decat asocierea cu o persoană juridica, va fi stabilit în aceeasi maniera ca şi pentru categoria de venituri în care este incadrat. (8) Profitul/venit cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridica română, platitoare de impozit pe profit, sau microintreprindere care nu genereaza o persoană juridica, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul II sau, respectiv, în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obtinerii venitului net.  +  Norme metodologice:190. Persoanele fizice care obtin profituri dintr-o activitate desfăşurată în asociere cu o persoană juridica română, care nu da nastere unei persoane juridice, au obligaţia sa asimileze acest profit/venit venitului brut din activităţi independente. Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii prevăzute de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componenta a venitului anual global.  +  Codul fiscal: (9) Impozitul retinut de persoana juridica în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridica română care nu genereaza o persoană juridica, reprezinta plata anticipata în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislatia privind impozitul pe profit sau pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice române.  +  Capitolul XII Aspecte fiscale internationaleVenituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independenteArt. 93. -(1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent. (2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 49, în urmatoarele condiţii: a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent; b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.  +  Norme metodologice:191. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activităţi independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent acestuia.192. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente, altele decat cele prevăzute la art. 53 din Codul fiscal, sumele reprezentand plati anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de către organul fiscal pe a cărui raza teritoriala se realizează în intregime sau cu preponderenta venitul.193. După incheierea anului fiscal organul fiscal mentionat la pct. 192 va emite decizie de impunere pentru întreaga activitate desfăşurată în România şi va elibera documentul care atesta venitul realizat şi impozitul platit.  +  Codul fiscal:Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependenteArt. 94. - Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară activităţi dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacă se indeplineste cel puţin una dintre urmatoarele condiţii: a) persoana nerezidenta este prezenta în România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se incheie în anul calendaristic în cauza; b) veniturile salariale sunt platite de către sau în numele unui angajator care este rezident; c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent în România.  +  Norme metodologice:194. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din România din activităţi dependente se impoziteaza separat pe fiecare loc de realizare, impozitul lunar calculat potrivit pct. 195 reprezentand plati anticipate în contul impozitului anual pe venit. După incheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 43 din Codul fiscal, va emite o decizie de impunere pentru fiecare sursa şi va elibera documentul care să ateste venitul realizat şi impozitul platit.Profesorii şi cercetatorii nerezidenti care desfăşoară activitatea în România ce depăşeşte perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri, incheiate de România cu diverse state, au obligaţia să depună declaratia speciala pentru veniturile realizate ca urmare a activităţii desfăşurate în România, pentru intervalul de timp ce depăşeşte perioada de scutire, la termenul şi în condiţiile prevăzute de prezentul titlu.195. a) Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 94 lit. a) din Codul fiscal care îşi desfăşoară activitatea în România, vor fi impozitate dacă persoana fizica este prezenta în România o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie în anul calendaristic vizat. b) Veniturile din salarii realizate de o persoană fizica care îşi desfăşoară activitatea în România şi este prezenta în România o perioadă mai mica de 183 de zile în orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie în anul calendaristic vizat vor fi impozitate în România dacă este indeplinita cel puţin una dintre urmatoarele condiţii:- salariul este platit de un angajator care este rezident sau în numele acestuia;- salariul este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care angajatorul o are în România (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent în România). c) Veniturile din salarii se impoziteaza începând cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare în România de pe pasaport. Organele fiscale române vor elibera documentul care atesta plata impozitului în România, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal.La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc în anul calendaristic vizat. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport şi alte documente prin care se atesta intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare şi toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fractiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.196. Contribuabilii prevăzuţi la pct. 195 sunt obligati ca în termen de 15 zile de la data începerii activităţii să se adreseze organului fiscal în raza caruia se realizează venitul, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile convenţiilor şi acordurilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Guvernul României cu alte state.Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, după caz, urmatoarele:- cerere;- copie de pe documentul care reglementeaza raportul de muncă şi traducerea acestuia în limba română, certificata de traducatori autorizati;- certificatul de rezidenta fiscala, eliberat de autoritatea fiscala competenţa a statului al cărui rezident este, şi traducerea acestuia în limba română, certificata de traducatori autorizati;- documentul care atesta dreptul de muncă pe teritoriul României, respectiv permisul de muncă. Dacă persoanele fizice nerezidente nu prezinta în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfăşurare a activităţii. În situaţia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului platit.197. În cazul în care contribuabilii prevăzuţi la pct. 195 lit. b) îşi prelungesc perioada de sedere în România, precum şi cei care, prin prezente repetate în România, totalizeaza peste 183 de zile, sunt obligati sa instiinteze în scris organul fiscal competent despre depăşirea acestui termen, caz în care se aplică regimul fiscal prevăzut la pct. 195 lit. a).198. În situaţia în care persoanele fizice au desfăşurat activitatea în România într-o perioadă mai mica de 183 de zile, în orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie în anul calendaristic vizat, şi au fost platite din strainatate, îşi prelungesc perioada de sedere în România peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfăşurată în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioara prelungirii sederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.În situaţia în care beneficiarul venitului realizează salariul intr-o sumă globală pe un interval de timp, după ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele inscrise în declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globală a salariului declarat împărţită la numărul de luni din acea perioada.199. Persoanele fizice care realizează venituri din România şi care au rezidenta într-un stat contractant cu care România are incheiata convenţie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci când nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala.În aceleasi condiţii şi pentru aceleasi categorii de venituri se impun şi persoanele fizice care realizează venituri din România şi sunt rezidenti ai unor state cu care România nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.200. În situaţia în care exista conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla cetatenie - română şi a unui stat cu care România are incheiata convenţie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul în România, se va impune în România, coroborat cu prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autorităţilor fiscale române certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala a celuilalt stat, precum şi traducerea acestuia în limba română, certificata de traducatori autorizati. Pentru a stabili al cărui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obtinute în celalalt stat sunt superioare celor realizate în România şi autoritatea fiscala a statului respectiv îşi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al globalizarii veniturilor, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România. Prin documente necesare se înţelege: copiile declaratiilor de impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situaţia copiilor scolarizati, situaţia de avere, după caz, a familiei şi altele asemenea. În situaţia în care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul care să conduca la acordarea rezidentei fiscale în acest stat şi autoritatea fiscala română apreciaza ca sunt intrunite condiţiile pentru globalizarea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile în România şi, prin schimb de informaţii, autorităţile competente române şi din celalalt stat se vor informa asupra acestui caz.201. Contribuabilii persoane fizice române care locuiesc în strainatate şi care îşi mentin domiciliul în România se impun în România pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atât în România, cat şi în strainatate, iar obligaţiile fiscale se exercită direct sau, în situaţia în care nu îşi indeplinesc obligaţiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal.202. Cetatenii straini refugiati şi care sunt prezenţi în România, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe teritoriul României.  +  Codul fiscal:Venituri obtinute din strainatate a caror impunere în România este finalaArt. 96. - (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care indeplinesc condiţia prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obtinute din strainatate de natura celor a caror impunere în România este finala. (2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecarei categorii de venit, în functie de natura acestuia. (3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului. (4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (5) Diferentele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se platesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementarilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.  +  Norme metodologice:203. Pentru veniturile din pensii şi sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligaţia sa completeze şi să depună o declaratie speciala, respectiv "Declaratie privind veniturile din strainatate a caror impunere în România este finala". Impozitul datorat în România se determina prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 73 din Codul fiscal, calculată la nivelul anului.  +  Codul fiscal:Creditul fiscal externArt. 97. - (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit şi în decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cat şi în strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului platit în strainatate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol. (2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele condiţii: a) impozitul platit în strainatate, pentru venitul obţinut în strainatate, a fost efectiv platit în mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de către platitorul venitului. Plata impozitului în strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri; b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41. (3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului platit în strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat în România, aferenta venitului din strainatate. În situaţia în care contribuabilul în cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara şi pe fiecare natura de venit. (4) Veniturile realizate din strainatate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care indeplinesc condiţia de la art. 40 alin. (2), a caror impunere în România este finala, se supun impozitarii în România, recunoscandu-se impozitul platit în strainatate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România. (5) În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transforma la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţionala a României, se vor transforma astfel: a) din moneda statului de sursa, intr-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa; b) din valuta de circulatie internationala în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţionala a României, din anul de realizare a venitului respectiv.  +  Norme metodologice:204. Urmatoarele persoane fizice sunt supuse impozitarii în România pentru veniturile din orice sursa, atât din România cat şi din afara României:- persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România;- persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.În situaţia în care pentru venitul din strainatate statul respectiv şi-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit platit în strainatate pentru acel venit, în condiţiile prevăzute de Codul fiscal.Persoanele fizice române cu domiciliul în România, care desfăşoară activitate salariala în strainatate şi sunt retribuite pentru activitatea salariala desfăşurată în strainatate de către angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfăşurată în strainatate.Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum şi impozitul aferent, a cărui plata în strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscala a statului strain, de angajator sau de alt platitor de venituri, exprimate în unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României din anul de realizare a venitului respectiv.În vederea globalizarii, la sfârşitul anului fiscal vizat persoana în cauza va prezenta organului fiscal în a cărui raza se afla domiciliul fiscal al contribuabilului documentul justificativ privind venitul realizat şi impozitul platit, eliberat de organul abilitat din tara în care a desfăşurat activitatea salariala, pentru acordarea creditului fiscal în condiţiile stabilite prin prezentele norme metodologice.Cu ocazia acordarii creditului fiscal se va realiza regularizarea impozitului datorat de persoana în cauza.205. Impozitul platit în strainatate, care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:                 venit din sura                 din strainatate impozit pe venit credit fiscal = ────────────── X anual global    extern venit mondialPrin venit mondial se înţelege suma veniturilor impozabile din România şi din strainatate din categoriile de venituri din activităţi independente, salarii şi cedarea folosinţei bunurilor, realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi de cele care indeplinesc condiţia de la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.206. Dacă suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit în strainatate, suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului platit în strainatate. În situaţia în care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit în strainatate, suma recunoscută reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 205.207. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare natura de venit, prin raportarea la venitul mondial.În situaţia în care contribuabilul în cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare natura de venit şi pe fiecare tara.208. În cazul veniturilor a caror impunere în România este finala, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România. Creditul fiscal extern pentru veniturile din strainatate, a caror impunere în România este finala, se va acorda astfel: a) în situaţia în care în strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevăzută în prezentul titlu pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevăzută la titlul III din Codul fiscal; b) în situaţia în care cota de impozit este mai mica în strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit în strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat în România se calculeaza ca diferenţa între impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevăzută la titlul III din Codul fiscal şi impozitul pe venit platit în strainatate pentru venitul realizat în strainatate.  +  Codul fiscal:Pierderi fiscale externeArt. 98. - (1) Pierderile fiscale obtinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat strain se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura din strainatate, pe fiecare tara, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal. (2) Pierderea care nu este acoperita, în temeiul alin. (1), se reporteaza pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi şi se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura din statul respectiv.  +  Norme metodologice:209. Regulile de report al pierderilor înregistrate din strainatate sunt cele prevăzute la art. 86 alin. (4) din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:  +  Titlul IV Impozitul pe veniturile microintreprinderilorDefinitia microintreprinderiiArt. 103. - În sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoană juridica română care indeplineste cumulativ urmatoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) are inscris în obiectul de activitate producţia de bunuri materiale, prestarea de servicii şi/sau comertul; b) are de la 1 până la 9 salariati inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul în lei a 100.000 euro; d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autorităţile locale şi instituţiile publice.  +  Norme metodologice:1. Numărul de salariati reprezinta numărul de persoane angajate cu contract individual de muncă, potrivit dispoziţiilor Codului muncii, indiferent de durata timpului de muncă, inscrise lunar în statele de plată şi/sau în registrul general de evidenta a salariatilor.2. La analiza indeplinirii condiţiei privind numărul de salariati nu se iau în considerare cazurile de incetare a raporturilor de muncă ca urmare a pensionarii sau desfacerii contractului individual de muncă în urma savarsirii unor acte care, potrivit legii, sunt sanctionate inclusiv prin acest mod. Pentru persoanele juridice care au un singur angajat care demisioneaza în cursul unei luni, condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) din Codul fiscal se considera indeplinita dacă în cursul lunii urmatoare este angajat un alt salariat.3. Pentru incadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, se vor lua în calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevăzută la art. 108 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiasi exercitiu financiar.4. La incadrarea în condiţia privind capitalul social, nu poate fi microintreprindere persoana juridica română care are capitalul social detinut de un acţionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajaţi.  +  Codul fiscal:Opţiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderiiArt. 104. - (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional. (2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 103 şi dacă nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. (3) O persoana juridica română care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă cerinţele prevăzute la art. 103 lit. a) şi d) sunt indeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) este indeplinita în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării. (4) Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai indeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 103. (5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care: a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar; b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurarilor şi reasigurarilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii; c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social detinut de un acţionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajaţi.  +  Norme metodologice:5. În sensul art. 104 alin. (1) din Codul fiscal opţiunea se exercită pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor obtinute din orice sursa, iar ieşirea din acest sistem de impunere se efectueaza începând cu anul următor celui în care nu se mai indeplineste una dintre condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal.6. În cazul în care angajarea nu se realizează în termen de 60 de zile de la data eliberarii certificatului de înregistrare, microintreprinderea este platitoare de impozit pe profit de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului. Perioada de 60 de zile se prelungeste în anul următor celui pentru care s-a exercitat opţiunea, după caz.7. În înţelesul art. 104 alin. (4), dacă pe parcursul anului fiscal una dintre condiţiile impuse la art. 103 din Codul fiscal nu mai este indeplinita, contribuabilul este obligat ca începând cu anul fiscal următor sa nu mai aplice impozitul pe venit chiar dacă ulterior indeplineste criteriile prevăzute la art. 103 lit. b) şi c).8. Persoanele juridice care nu pot opta pentru acest sistem de impunere sunt: a) persoanele juridice care se organizeaza şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi functionare din domeniul bancar (băncile, casele de schimb valutar, societăţile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.); b) persoanele juridice care se organizeaza şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi functionare din domeniul asigurarilor (de exemplu: societăţile de asigurare-reasigurare), al pieţei de capital (de exemplu: burse de valori sau de marfuri, societăţile de servicii de investitii financiare, societăţile de registru,