NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*)de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(actualizate până la data de 24 februarie 2004*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ----------------  +  Codul fiscal:  +  Titlul II Impozitul pe profit  +  Capitolul I Dispoziţii generaleContribuabiliArt. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili: a) persoanele juridice române;  +  Norme metodologice:1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridică constituită potrivit legislaţiei române.2. În cazul persoanelor juridice române care deţin participatii în capitalul altor societăţi comerciale şi care întocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecărei persoane juridice din grup.  +  Codul fiscal: b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;  +  Norme metodologice:3. Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, asa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la începutul activităţii sediului.  +  Codul fiscal:ScutiriArt. 15. - (1) Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: [...] d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;  +  Norme metodologice:4. Fundaţia constituită ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.  +  Codul fiscal: e) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;  +  Norme metodologice:5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunzător veniturilor obţinute din activităţi economice, altele decât cele menţionate la art. 15 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, în situaţia în care sumele respective sunt utilizate în anul curent pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate în dificultăţi materiale, a oamenilor fără adapost, a centrelor de îngrijire a copiilor şi batranilor etc. Justificarea utilizării veniturilor pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil se realizează în baza documentelor care atesta efectuarea cheltuielilor respective.  +  Codul fiscal: f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construcţie, de reparatie şi de consolidare a lacasurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub forma bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;  +  Norme metodologice:6. Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. e), f) şi g) din Codul fiscal şi care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17 alin. (1) din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri.  +  Codul fiscal: (2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: [...] k) veniturile obţinute din reclama şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.  +  Norme metodologice:7. Sunt venituri neimpozabile din reclama şi publicitate veniturile obţinute din închirieri de spaţii publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile obţinute din prestări de servicii de intermediere în reclama şi publicitate.  +  Codul fiscal: (3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzute la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.  +  Norme metodologice:8. Organizaţiile nonprofit care obţin venituri, altele decât cele menţionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, şi depăşesc limita prevăzută la alin. (3) plătesc impozit pentru profitul corespunzător acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere următoarele: a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal; b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea următorilor pasi:- calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţionala a României pentru anul fiscal respectiv;- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizărilor anterioare; c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b); d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c); e) calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele:(i) stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;(îi) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luându-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţa între veniturile impozabile de la lit. d) şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (îi); f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).  +  Codul fiscal:Anul fiscalArt. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic. (2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.  +  Norme metodologice:9. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă începe: a) de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie; b) de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, dacă are aceasta obligaţie; c) de la data încheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice.10. Perioada impozabilă se încheie, în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la următoarele date: a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înregistrării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele; b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante.În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acestuia.  +  Codul fiscal:Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportiveArt. 18. - Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.  +  Norme metodologice:11. Intra sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, încadraţi potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; aceştia trebuie să organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă pentru a se cunoaşte veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decât 5% din veniturile obţinute din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în conformitate cu reglementările contabile.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul II Calculul profitului impozabilReguli generaleArt. 19. - (1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.  +  Norme metodologice:12. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.Exemple de elemente similare veniturilor:- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil.Exemple de elemente similare cheltuielilor:- diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata iniţială stabilită conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratarii situaţiilor financiare anuale.13. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţin. În cazul în care contribuabilul constata ca după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaraţia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform legislaţiei în vigoare.14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial, lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi sa întocmească un registru de evidenta fiscală, într-un singur exemplar, compus din cel puţin 100 de file, ţinut în forma scrisă sau electronică. Completarea se face în ordine cronologică, iar informaţiile înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraţiile de impunere. Registrul de evidenta fiscală se completează în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrari ale datelor furnizate din înregistrările contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobânzilor şi al diferenţelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscală a vânzărilor cu plata în rate, valoarea fiscală în cazul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni.  +  Codul fiscal: (3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe măsura ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Opţiunea se exercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă.  +  Norme metodologice:16. Opţiunea prevăzută la art. 19 alin. (3) din Codul fiscal poate fi exercitată numai de contribuabilii care vand cu plata în rate bunuri mobile şi imobile care sunt rezultate din producţia proprie şi se face pentru fiecare contract. Pentru determinarea profitului impozabil în perioada curenta, ratele scadente în perioada următoare sunt scoase din baza de impunere, prin intermediul veniturilor neimpozabile, iar cheltuielile corespunzătoare acestora, prin intermediul cheltuielilor nedeductibile. Pentru perioadele următoare în care veniturile, respectiv cheltuielile aferente contractului de vânzare nu se mai regăsesc în baza de impunere, datorită trecerii într-un alt an fiscal, veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile aferente sunt deductibile pe măsura scadentei acestora.  +  Codul fiscal: (4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.  +  Norme metodologice:17. Intra sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale care aplica regulile de evidenta şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convenţiilor la care România este parte (de exemplu: serviciile poştale, telecomunicatiile, transporturile internaţionale).  +  Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 20. - Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică română deţine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului;  +  Norme metodologice:18. După data aderării României la Uniunea Europeană, veniturile realizate de persoanele juridice române din dividende primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, sunt neimpozabile în condiţiile în care acestea justifica îndeplinirea celor două condiţii cumulativ:- deţinerea a minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină;- perioada neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului.Justificarea îndeplinirii celor două condiţii se face pe baza documentelor care atesta dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare deţinute la persoana juridică străină.  +  Codul fiscal: b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;  +  Norme metodologice:19. În sensul prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, investiţiile financiare pe termen lung reprezintă activele care au fost înregistrate ca imobilizari financiare, potrivit normelor contabile.  +  Codul fiscal: d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;  +  Norme metodologice:20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recuperează cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit plătit în perioadele anterioare, restituirea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele asemenea. Veniturile rezultate din înregistrarea în evidenţa contabilă a creanţelor privind impozitul pe profit amânat sunt venituri neimpozabile.  +  Codul fiscal: e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.  +  Norme metodologice:21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul ca profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligaţi sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din acele activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigura informaţia necesară identificarii acestora, după caz.  +  Codul fiscal:CheltuieliArt. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.  +  Norme metodologice:22. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.23. În sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuţie, cu condiţia reflectării în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementărilor contabile, respectiv cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării pro-ratei, în conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când taxa pe valoarea adăugată aferentă unor cheltuieli deductibile este înregistrată în costuri.24. Nu sunt deductibile cheltuielile ocazionate de cesionarea către personalul societăţii a acţiunilor proprii, în limitele stabilite de adunarea generală a acţionarilor, nefiind cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.  +  Codul fiscal: (2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: [...] b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;  +  Norme metodologice:25. Intra sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest scop, în condiţiile în care specificul activităţii desfăşurate se încadrează în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei în materie.  +  Codul fiscal: c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale;  +  Norme metodologice:26. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.  +  Codul fiscal: e) cheltuielile de transport şi cazare în ţara şi în străinătate efectuate de către salariaţi şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenti;  +  Norme metodologice:27. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.28. Analiza în vederea acordării deductibilitatii cheltuielilor de transport şi cazare în ţara şi străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori, se efectuează pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Profitul în exerciţiul curent reprezintă rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, după caz, urmând a se efectua regularizări periodice. În cazul în care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul înregistrează profit contabil, cheltuielile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sunt deductibile.  +  Codul fiscal: f) contribuţia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;  +  Norme metodologice:29. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizaţiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, în conformitate cu reglementările legale.  +  Codul fiscal: g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;  +  Norme metodologice:30. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.  +  Codul fiscal: i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenti, precum şi în situaţia în care acesta se afla înăuntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii;  +  Norme metodologice:31. În cazul în care activităţile de promovare pe pieţe existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri generează cheltuieli cu bunuri din producţia proprie sau prestarea de servicii, în scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în baza art. 21 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal. Celelalte cheltuieli aferente activităţilor prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal nu sunt deductibile în situaţia în care contribuabilul realizează pierdere contabila din cumularea rezultatului curent cu cel reportat sau nu se afla înăuntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform art. 26 din Codul fiscal.32. Analiza în vederea acordării deductibilitatii cheltuielilor de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii se efectuează pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Profitul în exerciţiul curent reprezintă rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, după caz, urmând a se efectua regularizări periodice. În cazul în care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul înregistrează profit contabil, precum şi în situaţia în care contribuabilul se afla înăuntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii, cheltuielile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal sunt deductibile.  +  Codul fiscal: (3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;  +  Norme metodologice:33. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.  +  Codul fiscal: b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor, în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;  +  Norme metodologice:34. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în situaţia în care contribuabilul înregistrează pierdere contabila din cumularea rezultatului contabil curent cu cel reportat.  +  Codul fiscal: d) perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;  +  Norme metodologice:35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu.  +  Codul fiscal: l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibila trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari;  +  Norme metodologice:36. În cazul locuinţei de serviciu date în folosinţă unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului dintre suprafaţa construită prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările ulterioare, majorată cu 10%, şi totalul suprafeţei construite a locuinţei de serviciu respective.  +  Codul fiscal: m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;  +  Norme metodologice:37. În cazul în care sediul unui contribuabil se afla în locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului sunt deductibile în limita determinata pe baza raportului dintre suprafaţa pusă la dispoziţie contribuabilului, menţionată în contractul încheiat între părţi, şi suprafaţa totală a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilităţi şi alte documente.  +  Codul fiscal: (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;  +  Norme metodologice:38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu reţinere la sursa plătite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.  +  Codul fiscal: b) amenzile, confiscarile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri. [...]  +  Norme metodologice:39. Prin autorităţi române se înţelege totalitatea organelor administraţiei publice centrale şi locale care urmăresc şi încasează amenzi, majorări şi penalităţi de întârziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.40. Majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România care, potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobânzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condiţiile prevăzute de titlul II din Codul fiscal.  +  Codul fiscal: c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI;  +  Norme metodologice:41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.42. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare, nu este cheltuiala deductibilă fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excedeaza valorii recuperate în baza contractelor de asigurare încheiate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, nu este deductibilă fiscal.  +  Codul fiscal: e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţa pentru aceste bunuri sau servicii;  +  Norme metodologice:43. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele: a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanţi, în favoarea acestora; b) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora; c) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora; d) alte cheltuieli în favoarea acestora.  +  Codul fiscal: f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;  +  Norme metodologice:54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, în cazul băncilor, precum şi în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, se calculează lunar în cotele şi în limitele prevăzute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare.Norme metodologice:44. Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare.  +  Codul fiscal: h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participatii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;  +  Norme metodologice:45. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercială la care se deţin titlurile de participare sau ca urmare a modificării cotatiei pe piaţa bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.46. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare tranzacţionate sau cesionate.47. În cazul vânzării titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenţa între valoarea obţinută în urma vânzării şi valoarea nominală în cazul primei vânzări sau costul de achiziţie ori valoarea fiscală definită potrivit art. 27 din Codul fiscal, după caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.  +  Codul fiscal: m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţa, asistenţa sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;  +  Norme metodologice:48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţa, asistenţa sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuţie, precizarea serviciilor prestate, precum şi tarifele percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura să se facă pe întreaga durata de desfăşurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului; prestarea efectivă a serviciilor se justifica prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţa sau orice alte materiale corespunzătoare;- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.49. Pentru servicii de management, consultanţa şi asistenţa tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzacţiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie să se aibă în vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere:(i) părţile implicate;(îi) natura serviciilor prestate;(iii) elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii.  +  Codul fiscal:Provizioane şi rezerveArt. 22 - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel: a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructureaza, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;  +  Norme metodologice:50. Cota de 5% reprezentând rezerva prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculează cumulat de la începutul anului şi este deductibilă la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, după caz. În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. e) din acelaşi articol. Rezervele astfel constituite se completează sau se diminuează în funcţie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul.51. În cazul în care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizări în aceeaşi limita nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.  +  Codul fiscal: b) provizioanele pentru garanţii de buna execuţie acordate clienţilor;  +  Norme metodologice:52. Provizioanele pentru garanţii de buna execuţie acordate clienţilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.Pentru lucrările de construcţii care necesita garanţii de buna execuţie, conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiţia reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrări.Înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanţiile de buna execuţie se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanţie înscrise în contract.Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul provizioanelor pentru garanţii de buna execuţie a contractelor externe, acordate în condiţiile legii producătorilor şi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe, proporţional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiţia ca acestea să se regaseasca distinct în contractele încheiate sau în tariful lucrărilor executate şi în facturile emise.Prin export complex se înţelege exportul de echipamente, instalaţii sau părţi de instalaţii, separat ori împreună cu tehnologii, licenţe, know-how, asistenţa tehnica, proiectare, construcţii-montaj, lucrări de punere în funcţiune şi recepţie, precum şi piesele de schimb şi materialele aferente, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.Sunt considerate exporturi complexe lucrările geologice de proiectare-explorare, lucrările de exploatare pentru zăcăminte minerale, construcţii de reţele electrice, executarea de foraje de sonde, construcţii de schele, de instalaţii şi conducte de transport, de depozitare şi de distribuire a produselor petroliere şi a gazelor naturale, precum şi realizarea de nave complete, de obiective în domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajărilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere şi altele asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.  +  Codul fiscal: c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliată contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.  +  Norme metodologice:53. Creanţele asupra clienţilor reprezintă sumele datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei.Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea acestora pe venituri în cazul încasării creanţei, proporţional cu valoarea încasată sau înregistrarea acesteia pe cheltuieli.În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferenţele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora.  +  Codul fiscal: e) rezervele constituite de societăţile comerciale bancare sau alte instituţii de credit autorizate, precum şi de societăţile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;Codul fiscal: g) rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţionala a României, în conformitate cu legislaţia în vigoare;  +  Norme metodologice:55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Băncii Naţionale a României, în cotele şi în limitele stabilite, conform legii.  +  Codul fiscal: h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rămâne în sarcina asiguratorului, după deducerea reasigurării;  +  Norme metodologice:56. În cazul societăţilor din domeniul asigurărilor şi reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare. Conform dispoziţiilor acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele.  +  Codul fiscal: (2) Contribuabilii autorizaţi sa desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi sa înregistreze în evidenţa contabilă şi sa deducă provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.  +  Norme metodologice:57. Provizioanele prevăzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale şi pentru titularii acordurilor petroliere.  +  Codul fiscal: (6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere, de la data aplicării facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitării rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare - persoane juridice române şi sucursalele băncilor străine, care îşi desfăşoară activitatea în România.  +  Norme metodologice:58. Intra sub incidenţa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal următoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, în conformitate cu reglementările privind impozitul pe profit: a) sumele reprezentând diferenţele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile; b) scutirile şi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenţa dintre cota redusă de impozit pentru exportul de bunuri şi/sau servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute în legi speciale.  +  Codul fiscal:Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutarArt. 23. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capitalul împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei. (2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta din diferenţele de curs valutar sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta din diferenţele de curs valutar rămase nedeductibile se reportează în perioada următoare, în aceleaşi condiţii, până la deductibilitatea integrală a acestora. (3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1) şi (2), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitarilor prevăzute în aceste alineate. Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. (4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului articol. (5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia societăţilor comerciale bancare române sau străine, sucursalelor băncilor străine, cooperativelor de credit, a societăţilor de leasing pentru operaţiuni de leasing, a societăţilor de credit ipotecar şi a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, dobânzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobânzilor de referinţa a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei, şi b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se va actualiza prin hotărâre a Guvernului. (6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2). (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, precum şi instituţiilor de credit. (8) În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.  +  Norme metodologice:59. În vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectuează mai întâi ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excedeaza nivelului de deductibilitate permis conform art. 23 alin. (5) este considerată nedeductibila, fără a mai fi luată în calcul în perioadele următoare.60. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de îndatorare este mai mare ori egal cu 1, contribuabilul aplica limitarea prevăzută la art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.61. Intra sub incidenţa art. 23 alin. (3) din Codul fiscal pierderea neta din diferenţe de curs valutar aferente capitalului împrumutat.62. Instituţiile de credit, în sensul art. 23 alin. (7) din Codul fiscal, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Naţionala a României. În sensul art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, prin persoane juridice care acorda credite potrivit legii se înţelege persoanele juridice care sunt autorizate sa acorde credite prin legi speciale de înfiinţare.63. Gradul de îndatorare al capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul propriu. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an de la data semnării contractului, respectiv credite bancare, împrumuturi de la instituţii financiare, împrumuturi de la acţionari, asociaţi sau alte persoane, credite furnizori.64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale. În cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispoziţie de societatea principala pentru desfăşurarea activităţii în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.                                Capital împrumutatGradul de îndatorare = --------------------                                Capital propriu65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobânzile se au în vedere următoarele: a) Pentru împrumuturile angajate de la alte entităţi, cu excepţia societăţilor bancare române sau străine, sucursalelor băncilor străine, cooperativelor de credit, a societăţilor de leasing pentru operaţiuni de leasing, a societăţilor de credit ipotecar şi a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, se aplică limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, indiferent de perioada în care au fost contractate. b) În scopul aplicării art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, nivelul ratei dobânzii de referinţa, recunoscută la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculează impozitul pe profit, publicată de Banca Naţionala a României în Monitorul Oficial al României, Partea I; c) Modul de calcul al dobânzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzător modului de calcul al dobânzii aferente împrumuturilor. d) Rezultatul exerciţiului luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfârşitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit.66. Cheltuielile cu dobânzile insumate cu pierderea neta din diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în limitele prevăzute la art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.67. În cazul leasingului financiar, utilizatorul nu aplica limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.68. În vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutat şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, după cum urmează:                  Capital împrumutat + Capital împrumutat                (începutul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)                 ---------------------------------------------------                                           2    Gradul de = ___________________________________________________    îndatorare Capital propriu + Capital propriu                 (începutul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)                 ---------------------------------------------------                                           2astfel:                   Capital împrumutat + Capital împrumutat                  (începutul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)    Gradul de = ___________________________________________________    îndatorare Capital propriu + Capital propriu                  (începutul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic decât 1, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustarile prevăzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decât 1, suma cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea neta din diferenţe de curs valutar este deductibilă numai în limita următoarei sume: venitul din dobânzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobânzi, veniturile din diferenţe de curs valutar, veniturile înregistrate în conturile 711, 721 şi 722, precum şi eventualele venituri rezultate din operaţiuni care au ca scop majorarea limitei prevăzute în art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.69. Cheltuielile rămase nedeductibile după aplicarea prevederilor art. 23 alin. (2) din Codul fiscal sunt reportate în perioada următoare şi sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmând sa devină subiect al limitării aplicabile în acea perioada.70. În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin bănci internaţionale de dezvoltare se înţelege:- Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiară Internationala (CFI) şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internationala (ADI);- Banca Europeană de Investiţii (BEI);- Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD);- bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regionala similare.Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999.  +  Codul fiscal:Amortizarea fiscalăArt. 24 [...] (8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficienţii următori: a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani; b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani; c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.  +  Norme metodologice:71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau următoarele date:- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;- durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani;- cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;- cota anuală de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;    Amortizarea anuală se va calcula astfel: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  Ani Modul de calcul Amortizarea anuală degresiva Valoarea rămasă                                       (lei) (lei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000   2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000   3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000   4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000   5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000   6 114.688.000 x 20%=         114.688.000 / 5 22.937.600 91.750.400   7 22.937.600 68.812.800   8 22.937.600 45.875.200   9 22.937.600 22.937.600  10 22.937.600 0 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  +  Codul fiscal:Contracte de leasingArt. 25. - (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24. (2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing).  +  Norme metodologice:72. Încadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele contractului de leasing.  +  Codul fiscal:Pierderi fiscaleArt. 26. - (1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. (2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenta prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-infiintati sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz. (3) În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România. (4) Contribuabilii care au fost obligaţi la plata unui impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală, intra sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani.  +  Norme metodologice:73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.74. Pierderea fiscală reprezintă suma înregistrată în declaraţia de impunere a anului precedent.75. În cazul în care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibilă la calculul profitului impozabil.76. Persoana juridică din al carei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operaţiuni de divizare şi care îşi continua existenta ca persoana juridică recuperează partea din pierderea fiscală înregistrată înainte de momentul în care operaţiunea de divizare produce efecte, proporţional cu drepturile şi obligaţiile menţinute de persoana juridică respectiva.77. În cazul fuziunii prin absorbţie pierderea fiscală rezultată din declaraţia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata până la data înscrierii la registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social, se recuperează potrivit prevederilor din lege.  +  Codul fiscal:Reorganizari, lichidari şi alte transferuri de active şi titluri de participareArt. 27. - (1) În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridică se aplică următoarele reguli: a) contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu şi al prevederilor titlului III; b) valoarea fiscală a activelor primite de persoana juridică este egala cu valoarea fiscală a acelor active la persoana care contribuie cu activul; c) valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscală a activelor aduse drept contribuţie de către persoana respectiva.  +  Norme metodologice:78. În sensul dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoană juridică poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind în schimb titluri de participare ale societăţilor respective. Contribuţiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridică nu sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil.79. În cazul în care pentru contribuţia cu active se datorează taxa pe valoarea adăugată potrivit dispoziţiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscală, în sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majorează cu taxa pe valoarea adăugată.  +  Codul fiscal: (2) Distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanţii săi, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare, se tratează ca transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevăzute la alin. (3).  +  Norme metodologice:80. Distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanţii săi se poate realiza în cazul lichidării.81. Profitul impozabil în cazul lichidării se calculează ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la începutul anului fiscal, luându-se în calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi încetează existenta în urma operaţiunilor de lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile art. 22. Acelaşi tratament se aplică şi rezervelor constituite din diferenţe de curs favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea, în conformitate cu actele normative în vigoare, a disponibilului în devize, dacă legea nu prevede altfel.83. Impozitul pe dividende se determina după calculul profitului impozabil, se retine şi se virează, pentru următoarele elemente:- profit obţinut în urma operaţiunii de lichidare a societăţilor comerciale;- capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferenţe provenite din reevaluarea imobilizarilor şi a stocurilor, potrivit legii, sume înregistrate la rezerve din diferenţe de curs valutar etc.);- capitaluri proprii constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.);- capitaluri proprii constituite în conformitate cu prevederile legale, fără ca sumele cuprinse în capitaluri să fie evidentiate în prealabil la venituri (diferenţe provenite din reevaluarea imobilizarilor, diferenţe de curs valutar din evaluarea disponibilităţilor în valută, diferenţe din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subvenţii pentru investiţii etc.).84. Pentru elementele de capital propriu, constituite din profitul net (rezerva statutara, alte rezerve, profitul net realizat în exerciţiile precedente a cărui repartizare a fost amânată etc.), se calculează şi se virează numai impozit pe dividende.  +  Codul fiscal: (3) Prevederile prezentului articol se aplică următoarelor operaţiuni de reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală sau evitarea plăţii impozitelor: a) fuziunea între doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la oricare persoana juridică care fuzionează primesc titluri de participare la persoana juridică succesoare; b) divizarea unei persoane juridice române în doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la persoana juridică iniţială beneficiază de o distribuire proporţională a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;  +  Norme metodologice:85. În înţelesul art. 27 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul fiscal, operaţiunile de fuziune şi divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Codul fiscal: c) achiziţionarea de către o persoană juridică română a tuturor activelor şi pasivelor aparţinând uneia sau mai multor activităţi economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;  +  Norme metodologice:86. Prevederea de la art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal are în vedere transferul unei părţi din activul unei societăţi (transmitatoare) către una sau mai multe societăţi (beneficiare) existente sau care iau astfel fiinta, în schimbul atribuirii de titluri de participare ale societăţilor beneficiare.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul III Aspecte fiscale internaţionaleVeniturile unui sediu permanentArt. 29. [...] (2) Profitul impozabil se determina în conformitate cu regulile stabilite în capitolul II al prezentului titlu, în următoarele condiţii: a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile; b) numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile; c) cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul în care s-au efectuat, decontate de persoana juridică străină şi înregistrate de sediul permanent, sunt deductibile în limita a 10% din veniturile salariale ale angajaţilor sediului permanent.  +  Norme metodologice:87. Prin angajaţi ai sediului permanent se înţelege persoanele angajate cu contract individual de muncă în condiţiile legii.  +  Codul fiscal: (3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea sediului permanent ca persoana separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea preţului de piaţa al unui transfer făcut între persoana juridică străină şi sediul sau permanent. (4) Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal la persoanei juridice străine prevăzute la alin. (1) trebuie să înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscală competenţa.  +  Norme metodologice:88. Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţile menţionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la începutul activităţii, în măsura în care se determina depăşirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevăzute în convenţiile de evitare a dublei impuneri, după caz. În situaţia în care nu se determina înainte de sfârşitul anului fiscal dacă activităţile din România vor fi pe o durată suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în situaţia în care durata specificată este depăşită.89. Profiturile ce urmează a fi atribuite unui sediu permanent sunt acelea pe care sediul permanent le-ar fi realizat dacă, în loc de a derula afaceri cu persoana juridică nerezidenta al carei sediu permanent este, ar fi derulat afaceri cu o persoană juridică separată. La stabilirea preţului de piaţa al transferurilor efectuate între persoana juridică străină şi sediul sau permanent se utilizează regulile preţurilor de transfer.  +  Codul fiscal:Credit fiscalArt. 31. - (1) Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursa şi veniturile sunt impozitate atât în România, cat şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu. (2) Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul străin. (3) Impozitul plătit unui stat străin este dedus, numai dacă persoana juridică română prezintă documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul ca impozitul a fost plătit statului străin.  +  Norme metodologice:90. În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfârşitul anului fiscal, operaţiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din străinătate ale persoanelor juridice române, înregistrate în cursul perioadei în devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat şi impozitul plătit se convertesc în lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţionala a României.91. O persoana juridică română care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent într-un alt stat calculează profitul impozabil la nivelul întregii societăţi, potrivit dispoziţiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. În scopul acordării creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculează profitul impozabil şi impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, în conformitate cu reglementările fiscale din România.92. Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscală străină.93. Limitarea prevăzută în art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculată separat pentru fiecare sursa de venit. În scopul aplicării acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice române a căror sursa se afla în aceeaşi ţara străină vor fi considerate ca având aceeaşi sursa.Exemplu: un contribuabil desfăşoară activităţi atât în România, cat şi în ţara străină X unde realizează venituri atât printr-un sediu permanent, cat şi din alte surse, în mod independent de sediul permanent.Pentru activitatea desfăşurată în ţara străină X situaţia este următoarea:Pentru sediul permanent:- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din ţara străină X, 100 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţionala a României);- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din ţara străină X (cota de 30%), 30 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţionala a României);- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 80 milioane lei (legislaţia română privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în ţara străină X);- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea română (cota de 25%), 20 milioane lei.Alte venituri realizate din ţara X:- venituri din dobânzi: 100 milioane lei;- impozit de 10% cu reţinere la sursa pentru veniturile din dobânzi: 10 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţionala a României).Pentru activitatea desfăşurată atât în România, cat şi în ţara străină X situaţia este următoarea:- profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent şi 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din România);- impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea română (cota de 25%), 250 milioane lei.Potrivit situaţiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentând creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu reţinere la sursa (dobânzi).Deoarece impozitul plătit în străinătate în suma de 40 milioane lei este mai mare decât limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scădea din impozitul pe profitul întregii activităţi (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.  +  Codul fiscal:Pierderi fiscale externeArt. 32. - (1) Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent din străinătate este deductibilă doar din veniturile obţinute din străinătate. (2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din străinătate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.  +  Norme metodologice:94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfăşurată în străinătate printr-un sediu permanent se recuperează numai din veniturile impozabile realizate în străinătate pe fiecare sursa de venit. În sensul aplicării acestei prevederi, prin sursa de venit se înţelege ţara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevăzute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul IV Reguli speciale aplicabile vânzării-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participareReguli speciale aplicabile vânzării-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participareArt. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplică persoanelor juridice române şi străine care vand-cesioneaza proprietăţi imobiliare situate în România sau titluri de participare deţinute la o persoană juridică română. (2) Dacă câştigurile rezultate din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română depăşesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileşte prin aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultată. (3) Pierderea rezultată din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română se recuperează din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeaşi natura, în următorii 5 ani fiscali consecutivi. (4) Câştigul rezultat din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa pozitiva între: a) valoarea realizată din vânzarea-cesionarea unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi b) valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare. (5) Pierderea rezultată dintr-o vânzare-cesionare a proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa negativa între: a) valoarea realizată din vânzare-cesionare a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi b) valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare. (6) În înţelesul prevederilor alin. (4) şi (5), valoarea realizată din vânzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume plătite, aferente vânzării-cesionarii. (7) Valoarea fiscală pentru proprietăţile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileşte după cum urmează: a) în cazul proprietăţilor imobiliare, valoarea fiscală este costul de cumpărare, construire sau imbunatatire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscală aferentă unei astfel de proprietăţi; b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscală este costul de achiziţie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite, aferente achiziţionării unor astfel de titluri de participare. (8) Prezentul articol se aplică în cazul proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) contribuabilul a deţinut proprietatea imobiliară sau titlurile de participare pe o perioadă mai mare de doi ani; b) persoana care achiziţionează proprietatea imobiliară sau titlurile de participare nu este persoana afiliată contribuabilului; c) contribuabilul a achiziţionat proprietatea imobiliară sau titlurile de participare după 31 decembrie 2003.  +  Norme metodologice:95. În vederea aplicării art. 33 alin. (8) din Codul fiscal, contribuabilii justifica perioada de deţinere a proprietăţilor imobiliare sau a titlurilor de participare, astfel încât să poată determina perioada mai mare de 2 ani.96. Persoanele juridice înscriu în registrul de evidenta fiscală modul de calcul al câştigului/pierderii rezultate din tranzacţiile efectuate cu proprietăţi imobiliare. La fiecare termen de plată a impozitului pe profit, persoanele juridice vor determina profitul/pierderea rezultată, cumulat de la începutul anului fiscal. Profitul rezultat se impune cu cota de 10%, pierderea urmând a fi recuperată din profiturile determinate în următorii 5 ani fiscali din câştigurile rezultate din aceleaşi tranzacţii.97. Băncii Naţionale a României nu i se aplică prevederile art. 33 din Codul fiscal, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul V Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscalePlata impozituluiArt. 34. [...] (3) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. (4) Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. [...] (8) Persoanele juridice care încetează sa existe au obligaţia să depună declaraţia de impunere şi sa plătească impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existenţei persoanei juridice la registrul comerţului.  +  Norme metodologice:98. Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal nu depun declaraţii trimestriale.99. Încadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (4) din Codul fiscal este cea stabilită de Clasificarea activităţilor din economia naţionala - CAEN.100. În situaţia contribuabilului care încetează sa existe ca persoana juridică în urma efectuării unei operaţiuni de fuziune prin absorbţie, divizare sau lichidare, termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit reprezintă şi termen de plată a obligaţiei faţă de bugetul de stat, potrivit prevederilor legale în vigoare.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finaleDispoziţii tranzitoriiArt. 38. - (1) În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2002, certificatul permanent de investitor în zona defavorizată, scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor noi se aplică în continuare pe perioada existenţei zonei defavorizate.  +  Norme metodologice:101. În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi în zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor în zona defavorizată, eliberat înainte de data de 1 iulie 2002 de către agenţia pentru dezvoltare regionala în a carei raza de competenţa teritorială se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale în vigoare.102. Investiţiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achiziţionate de la terţe părţi, utilizate efectiv în activitatea proprie, desfăşurată în domeniile de interes economic, clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 728/2001, care determina angajarea de forta de muncă.103. Scutirea de la plata impozitului pe profit operează pe toată durata existenţei zonei defavorizate.104. Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operaţiunilor de lichidare a investiţiei, conform legii, din vânzarea de active corporale şi necorporale, din câştigurile realizate din investiţii financiare, din desfăşurarea de activităţi în afară zonei defavorizate, precum şi cel rezultat din desfăşurarea de activităţi în alte domenii decât cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferentă fiecărei operaţiuni/activităţi este cea care corespunde ponderii veniturilor obţinute din aceste operaţiuni/activităţi în volumul total al veniturilor.  +  Codul fiscal: (4) Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obţin venituri din activităţi desfăşurate pe bază de licenţă într-o zona libera au obligaţia de a plati impozit pe profit în cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:105. Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi în zonele libere pe bază de licenţe eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările ulterioare, profitul obţinut din aceste activităţi este impozitat cu cota de 5% până la data de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului în care aceştia intra sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.106. În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona libera prin unităţi fără personalitate juridică, acesta este obligat sa ţină evidenţa contabilă distinctă pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activităţi. La determinarea profitului aferent activităţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proporţional cu veniturile obţinute în zona libera faţă de veniturile totale realizate de persoana juridică.107. Pierderea rezultată din operaţiunile realizate în zona libera nu se recuperează din profitul impozabil realizat în afară zonei, aceasta urmând să fie recuperată din profiturile obţinute din aceeaşi zona.  +  Codul fiscal: (12) La calculul profitului impozabil, următoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006: [...] b) veniturile realizate din aplicarea unei invenţii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;  +  Norme metodologice:108. Aplicarea unei invenţii înseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include şi utilizarea unui produs sau efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi: a) proiectarea obiectului/obiectelor unei invenţii:1. proiect de execuţie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalaţii sau a altora asemenea;2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode; b) executarea şi/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei invenţii; c) executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalaţiei-pilot; d) exploatarea obiectului unei invenţii prin realizarea pe scara larga a acestuia, şi anume:1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei invenţii;3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei invenţii exclusiv pentru necesităţile interne ale unităţii care aplica; e) comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au fost efectuate în ţara.109. Prima aplicare se ia în considerare în mod distinct pentru titularul de brevet, precum şi pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau în drepturi sau, după caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) sa existe o copie, certificată pentru conformitate, a hotărârii definitive a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de acordare a brevetului de invenţie; în cazul în care solicitantul scutirii de impozit este altă persoană decât titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci sau autentificate, din care să rezulte una dintre următoarele situaţii:1. solicitantul este succesorul în drepturi al titularului brevetului;2. solicitantul este licenţiat al titularului brevetului;3. solicitantul este licenţiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului; b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, din care să rezulte ca brevetul de invenţie a fost în vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit; c) sa existe evidenţa contabilă de gestiune din care să rezulte ca în perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de invenţii brevetate a fost efectuat cel puţin unul dintre actele prevăzute la pct. 167 şi nivelul profitului obţinut în această perioadă. d) profitul astfel obţinut sa fi fost realizat în limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului.111. Profitul se stabileşte cu referire stricta la inventia sau grupul de invenţii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezultă din revendicarile brevetului de invenţie. În conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, revendicarile se interpretează în legătură cu descrierea şi desenele inventiei.112. În cazul în care inventia sau grupul de invenţii brevetate se referă numai la o parte a unei instalaţii ori a unei activităţi tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezultă profitul numai pentru întreaga instalatie ori activitate tehnologică, se procedează mai întâi la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de invenţii în instalatia ori activitatea tehnologică şi, pe aceasta baza, se determina partea de profit obţinut prin aplicarea inventiei brevetate.113. Profitul include şi câştigurile obţinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate având ca obiect şi un produs nou, numai în cazul în care brevetul cuprinde şi o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.  +  Codul fiscal:  +  Titlul III Impozitul pe venitCodul fiscal:  +  Capitolul I Dispoziţii generaleCategorii de venituri supuse impozitului pe venitArt. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele: a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 47; b) venituri din salarii, definite conform art. 56; c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 65; d) venituri din investiţii, definite conform art. 69; e) venituri din pensii, definite conform art. 72; f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 75; g) veniturile din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 79; h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.  +  Norme metodologice:1. Veniturile din activităţi independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asocieri fără personalitate juridică, veniturile din salarii şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare şi de determinare a impozitului pe venitul anual global.2. Veniturile din investiţii, din pensii, din activităţi agricole, din premii şi din jocuri de noroc, precum şi cele cuprinse în categoria "venituri din alte surse" se supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.  +  Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 42. - În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaţia de maternitate şi pentru creşterea copilului, precum şi cele de aceeaşi natura primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;  +  Norme metodologice:3. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:- alocaţia de stat pentru copii;- alocaţia de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial;- indemnizaţia lunară primită de persoanele cu handicap grav şi accentuat;- alocaţia socială primită de nevazatorii cu handicap grav şi accentuat;- indemnizaţia lunară acordată nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii;- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însoţesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în vârsta de până la 3 ani;- ajutorul pentru încălzirea locuinţei;- alocaţia pentru copiii nou-născuţi, primită pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii;- indemnizaţia de maternitate;- indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani;- ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;- ajutorul social acordat potrivit legii;- ajutorul de urgenta acordat de Guvern şi de primari în situaţii de necesitate ca urmare a calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;- ajutorul lunar sau alocaţia de sprijin primit de cadrele militare trecute în rezerva, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot încadra din lipsa de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor;- indemnizaţia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaţiei în materie;- sume plătite din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj;- prima de încadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj;- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autorităţii judecătoreşti, care a decedat;- echivalentul salariului primit de membrii familiei funcţionarului public, în caz de deces al acestuia;- indemnizaţia reparatorie lunară primită de persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, marilor mutilati şi urmaşilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989;- indemnizaţia reparatorie lunară primită de părinţii persoanelor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989;- indemnizaţia reparatorie lunară primită de soţul supravieţuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989 şi care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii ai acesteia;- suma fixa pentru îngrijire primită de invalizii şi accidentatii de război, marii mutilati şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate;- indemnizaţia lunară primită de persoanele persecutate din motive politice şi etnice;- indemnizaţia lunară primită de magistraţii care în perioada anilor 1945-1952 au fost inlaturati din justiţie din motive politice;- indemnizaţia de veteran de război, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;- renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;- ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de război şi văduvelor de război, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit legii;- sprijinul material primit de soţul supravieţuitor şi copiii urmaşi ai membrilor Academiei Române;- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislaţiei în vigoare;- ajutorul rambursabil pentru refugiati;- ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;- ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, acordate în baza legislaţiei de pensii;- renta viageră acordată de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii;- drepturi reprezentând transportul gratuit urban şi interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru asistenţii personali şi insotitorii acestora;- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare.4. În sensul art. 42 lit. a), prin alte persoane se înţelege, printre alţii, şi:- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora;- organizaţiile umanitare, organizaţii sindicale, Crucea Roşie, unităţi de cult recunoscute în România şi alte entităţi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.  +  Codul fiscal: b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare.Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natura primite de către o persoană fizica, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;  +  Norme metodologice:5. Sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi acordate asiguraţilor, beneficiarilor sau terţelor persoane pagubite, din asigurările de orice fel, potrivit legislaţiei privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.6. Sumele reprezentând alte drepturi acordate asiguraţilor pot avea printre altele următoarele forme: rascumparari parţiale în contul persoanei asigurate, plati eşalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asiguraţi, precum şi orice alte sume de aceeaşi natura indiferent de denumirea sau forma sub care sunt plătite, în contul persoanei asigurate.7. În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizica independenta, persoana juridică sau orice alta entitate care desfăşoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezintă venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.  +  Codul fiscal: c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii; d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/vaduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale şi cele finanţate de la bugetul de stat; e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare; f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat; g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare; h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala şi civile, precum şi cele ale gradatilor şi soldatilor concentraţi sau mobilizati; i) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru institutionalizat;  +  Norme metodologice:8. Prin cadru institutionalizat se înţelege orice entitate care are ca obiect de activitate educaţia şcolară, universitară, pregătirea şi/sau perfecţionarea profesională, recunoscută de autorităţi ale statului român.  +  Codul fiscal: j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie; k) veniturile din agricultura şi silvicultura, cu excepţia celor prevăzute la art. 75;  +  Norme metodologice:9. În categoria veniturilor din agricultura şi silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:- veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare naturala a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate în arenda;- veniturile provenite din: creşterea animalelor şi pasarilor, apicultura şi sericicultura;- veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturala, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziţie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică.10. Se considera în stare naturala: produsele agricole obţinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum şi produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste şi altele asemenea.  +  Codul fiscal: l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte; m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare; n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe; o) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţa desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale; p) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi, şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe; q) sumele reprezentând diferenţa de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare; r) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare; s) veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, accidentatii de război în afară serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;  +  Norme metodologice:11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele:- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati şi persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii potrivit legii;- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;- contravaloarea asistenţei medicale şi a medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cat şi pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterica şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;- contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuitatile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cat şi pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei handicapati locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată;- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţa medicală gratuita în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare;- altele asemenea, aprobate prin lege.12. Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 41.  +  Codul fiscal: t) premiile obţinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice.Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanta:- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice;- calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupa valorică, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competitiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;  +  Norme metodologice:13. Beneficiază de aceste prevederi şi următorii specialişti: profesorii cu diploma de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţa medicală, cercetare şi asistenţa ştiinţifică, organizare şi conducere tehnica şi alte ocupaţii complementare potrivit reglementărilor în materie.  +  Codul fiscal: u) premiile şi alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport şi alte asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenti în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;  +  Norme metodologice:14. În această categorie se cuprind:- premii obţinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învăţământ, pe meserii, cultural-ştiinţifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-ştiinţifice, premii obţinute la campionate şi concursuri sportive şcolare, naţionale şi internaţionale;- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare şi transport;- alte drepturi materiale primite de participanţi cu ocazia acestor manifestări;- altele asemenea.  +  Codul fiscal: v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.Barem de impunereArt. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plăţilor anticipate, este prevăzut în următorul tabel: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Venitul anual Impozitul anual  impozabil (lei) (lei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  până la 28.800.000 18%  28.800.001-69.600.000 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 28.800.000 lei  69.600.001-111.600.000 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 69.600.000 lei 111.600.001-156.000.000 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 111.600.000 lei peste 156.000.000 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 156.000.000 lei ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii şi pensii se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, având ca baza de calcul baremul anual de m.ai sus. (2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculează prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevăzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu rata inflaţiei realizate pe anul 2004, diminuată cu 1/2 din rata inflaţiei prognozate pe acest an. (3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de impozit se stabileşte luându-se în calcul 1/2 din rata inflaţiei prognozate pentru anul respectiv, aplicată la baremul de impunere construit pe baza ratei inflaţiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie şi a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. (4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza baremului anual prevăzut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflaţiei realizate, faţă de cea prognozata pe perioada impozabilă.  +  Norme metodologice:15. La determinarea impozitului anual, cat şi a plăţilor anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute de art. 41, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fracţiunilor sub 1.000 lei.  +  Codul fiscal:Perioada impozabilăArt. 44. - (1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.  +  Norme metodologice:16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. Venitul impozabil ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an se considera venit anual impozabil.17. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, cuprinzând numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului.  +  Codul fiscal:Deduceri personaleArt. 45. - (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personală de baza şi deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile. (2) Deducerea personală de baza, începând cu luna ianuarie 2004, este fixată la suma de 2.000.000 lei pe luna. (3) Deducerea personală suplimentară pentru sotia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, aflaţi în întreţinere este de 0,5 inmultit cu deducerea personală de baza. (4) Contribuabilii mai beneficiază de deduceri personale suplimentare, în funcţie de situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere, în afară sumelor rezultate din calculul prevăzut la alin. (2) şi (3), astfel: a) 1,0 inmultit cu deducerea personală de baza pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav; b) 0,5 inmultit cu deducerea personală de baza pentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicap accentuat. (5) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere acele persoane ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, depăşesc sumele reprezentând deduceri personale, conform alin. (3) şi (4). În cazul în care o persoană este intretinuta de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală a acesteia se împarte în părţi egale între contribuabili, exceptându-se cazul în care aceştia se înţeleg asupra unui alt mod de împărţire a sumei. Copiii minori, în vârsta de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi intretinuti, iar suma reprezentând deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului. (6) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere: a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţa de peste 10.000 mý în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mý în zonele montane; b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbustilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţa. (7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate în întreţinere, potrivit alin. (5), se va avea în vedere şi venitul determinat potrivit legislaţiei privind venitul minim garantat. (8) Sunt consideraţi alţi membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale soţului/sotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv. (9) Deducerile personale prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) se insumeaza. Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depăşi de 3 ori deducerea personală de baza şi se acordă în limita venitului realizat. (10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanenta în străinătate, potrivit legii.  +  Norme metodologice:18. Determinarea coeficienţilor şi a sumei reprezentând deduceri personale de baza şi suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectuează astfel: a) de către angajatorii cu sediul sau domiciliul în România pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul României, la funcţia de baza; b) de către organul fiscal pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi în alte situaţii apărute în aplicarea prevederilor titlului III din Codul fiscal.19. Deducerile personale de baza se acordă contribuabilului, automat, pentru fiecare luna a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârşitul anului, potrivit pct. 18, după caz. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă o singură dată numai pe lunile în care persoanele se afla în întreţinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de invaliditate/handicap, numai pentru perioada existenţei acestei stări, atestata prin documente justificative. În cazul în care perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului în cursul anului, acesta beneficiază de un număr de deduceri personale de baza lunare şi de deduceri personale suplimentare corespunzător numărului de luni ale anului calendaristic până în luna decesului, inclusiv.20. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă numai pentru acele persoane care sunt efectiv în întreţinerea contribuabilului, chiar dacă aceştia nu au domiciliul comun. Coeficientul de deducere personală suplimentară este de 0,5 pentru fiecare persoana valida aflată în întreţinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a persoanei aflate în întreţinere coeficientul de deducere personală suplimentară se majorează corespunzător. Pentru ca o persoană să fie în întreţinere, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:- existenta unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflată în întreţinere;- încadrarea în plafon.21. Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv.22. În sensul art. 45 alin. (8), în categoria "alt membru de familie aflat în întreţinere" se cuprind rudele contribuabilului şi ale soţului/sotiei acestuia, până la gradul al doilea inclusiv.23. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:- rude de gradul întâi, cum ar fi: părinţi şi copii;- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti şi fraţi/surori.24. Sunt considerate persoane în întreţinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor de învăţământ militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obţinute sunt sub plafonul stabilit de acest titlu.25. Nu sunt considerate persoane în întreţinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.26. Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor încadraţi în munca, indiferent dacă se afla în unităţi speciale sanitare sau de protecţie specială şi altele asemenea, precum şi în unităţi de învăţământ, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este suportat de aceste unităţi. În acest caz eventualele venituri obţinute de copilul minor nu se au în vedere la acordarea deducerii personale suplimentare.Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală suplimentară se acordă integral unuia dintre părinţi, conform înţelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui.Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la coeficientul de deducere personală suplimentară pentru copilul aflat în întreţinere revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul sau unuia dintre soţi care formează noua familie, conform înţelegerii dintre aceştia, indiferent dacă s-a făcut o adopţie cu efecte restrânse şi chiar dacă părinţii fireşti ai acestuia contribuie la întreţinerea lui prin plata unei pensii de întreţinere. Plata unei pensii de întreţinere nu da dreptul la deducere personală suplimentară părintelui obligat la aceasta plata.Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinţat unei persoane ori unei familii, dreptul la coeficientul de deducere personală suplimentară pentru acest copil se acordă:- persoanei care l-a primit în plasament sau căreia i s-a încredinţat copilul;- unuia dintre soţi care formează familia căreia i-a fost încredinţat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform înţelegerii dintre aceştia.Pentru copiii aflaţi în întreţinerea unei familii, deducerea personală suplimentară va fi acordată părinţilor, conform înţelegerii dintre aceştia. Nu se va fractiona între părinţi deducerea personală suplimentară pentru fiecare copil aflat în întreţinere. Astfel, în situaţia în care într-o familie sunt mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre părinţi pentru toţi copiii sau fiecărui părinte pentru un număr de copii, conform înţelegerii dintre părinţi. În aceste situaţii angajaţii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaraţie pe propria răspundere din partea soţului/sotiei, fie o adeverinta emisă de angajatorul acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea copiilor pentru care beneficiază de deduceri personale suplimentare.Nu se acordă deducere personală suplimentară următorilor:- părinţilor ai căror copii sunt dati în plasament sau încredinţaţi unei familii ori persoane;- părinţilor copiilor încredinţaţi unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care părinţii respectivi sunt puşi sub interdicţie sau sunt decăzuţi din drepturile părinteşti.Copilul minor cu vârsta între 16 şi 18 ani, încadrat în munca în condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală de baza, situaţie în care părinţii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată.27. Contribuabilul beneficiază de deducere personală suplimentară pentru persoanele aflate în întreţinere potrivit art. 45 alin. (3) din Codul fiscal, dacă persoana fizica intretinuta nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personală suplimentară la deducerea personală de baza.28. Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în plafonul determinat se realizează comparand veniturile brute realizate de persoana fizica aflată în întreţinere cu plafonul.29. În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obţine venituri la funcţia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întreţinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflată în întreţinere cu plafonul lunar, astfel: a) în cazul în care persoana aflată în întreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezultă din însumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate într-o luna; b) în cazul în care venitul este realizat sub forma de câştiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflată în întreţinere se determina prin împărţirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului; c) în cazul în care persoana intretinuta realizează atât venituri lunare, cat şi aleatorii, venitul lunar se determina prin însumarea acestor venituri.30. În funcţie de venitul lunar al persoanei întreţinute, angajatorul va proceda după cum urmează: a) în situaţia în care persoana aflată în întreţinere, pentru care contribuabilul - angajatul - beneficiază de deducerea personală suplimentară, obţine în cursul anului un venit lunar mai mare decât plafonul lunar, angajatorul va inceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere, începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul; b) în situaţia în care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflată în întreţinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub plafonul lunar, angajatorul va începe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere o dată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care angajatul a depus solicitarea.Dacă venitul unei persoane aflate în întreţinere depăşeşte plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerată intretinuta.31. Pentru determinarea coeficienţilor de deduceri personale suplimentare contribuabilul va depune la angajator o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:- date de identificare a salariatului (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);- date de identificare a fiecărei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal), precum şi situaţia invaliditatii sau handicapului, dacă este cazul.În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere, la aceasta declaraţie salariatul va anexa şi adeverinta de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală suplimentară pentru acel copil.32. Declaraţia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreţinere, cu excepţia copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informaţii:- date de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;- date de identificare a contribuabilului care beneficiază de coeficientul de deducere personală suplimentară, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;- acordul persoanei întreţinute ca intretinatorul sa beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară;- nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreţinere, inclusiv menţiunea privind suprafeţele de teren agricol şi silvic deţinute, precum şi declaraţia afirmativa sau negativa cu privire la desfăşurarea de activităţi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat în sere, în solarii amenajate şi în sistem irigat; cultivare a arbustilor şi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole şi pomicole;- angajarea persoanei întreţinute de a comunică persoanei care contribuie la întreţinerea sa orice modificări în situaţia venitului realizat.Declaraţiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.33. Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal şi documentele justificative care să ateste situaţia proprie şi a persoanelor aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiza medicală sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinta de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, angajatorul sau organul fiscal, după caz, păstrând copia după ce verifica conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaraţia de venit global prin posta şi care solicită acordarea deducerilor de către organul fiscal vor anexa la aceasta declaraţie copii legalizate de pe documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.34. Dacă la un angajat intervine o schimbare care are influenţa asupra deducerilor personale suplimentare acordate şi aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa înştiinţeze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea.35. În situaţia în care solicitarea şi/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior apariţiei evenimentului care da naştere sau modifica dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care angajatul a depus toate documentele justificative.36. Situaţia definitivă a deducerilor personale suplimentare se va stabili o dată cu determinarea venitului anual impozabil şi cu calculul impozitului anual.37. În situaţia în care depunerea documentelor justificative se face după calcularea impozitului şi regularizarea anuală potrivit prevederilor art. 61 din Codul fiscal, corectiile se fac de către organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexează toate documentele justificative care atesta dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare. În cerere se va menţiona obligatoriu perioada pentru care se solicita acordarea deducerilor, în termenul legal de prescripţie.38. Deducerea personală de baza nu se fractioneaza în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parţial.  +  Codul fiscal:Actualizarea deducerilor personale şi a sumelor fixeArt. 46. - (1) Deducerea personală de baza lunară, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc potrivit procedurii prevăzute la art. 43. (2) Începând cu anul fiscal 2004, sumele fixe exprimate în lei, altele decât deducerea personală de baza, se stabilesc potrivit procedurii prevăzute la art. 43 alin. (3). (3) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. (4) Sumele şi tranşele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.  +  Norme metodologice:39. Sumele fixe calculate prin rotunjire la suta de mii de lei sunt cele prevăzute la art. 43 alin. (2)-(4), art. 56 alin. (4) lit. a), art. 73, art. 81 alin. (4) şi art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.40. Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global, precum şi pentru recalcularea impozitului anual pe veniturile din salarii, deducerea personală de baza se actualizează potrivit art. 43 alin. (2) sau alin. (4) din Codul fiscal.41. Rotunjirea la suta de mii de lei se referă şi la tranşele de venituri din baremele de impunere anuale şi lunare. Atât sumele fixe, cat şi baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul II Venituri din activităţi independenteDefinirea veniturilor din activităţi independenteArt. 47 - (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente. (2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii. (3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. (4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrica şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.  +  Norme metodologice:42. Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea desfăşurării de activităţi în scopul obţinerii de venit, asociere care se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da naştere unei persoane juridice.43. Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obişnuit, pe cont propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activităţi independente sunt: libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; riscul pe care şi-l asuma întreprinzătorul; activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi; activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de intreprinzator în condiţiile legii.44. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitării în România pentru veniturile obţinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei activităţi independente, printr-un sediu permanent.45. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerţ de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate juridică, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum şi cele obţinute din practicarea unei meserii.Principalele activităţi care constituie fapte de comerţ sunt:- activităţi de producţie;- activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării;- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;- activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;- vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;- activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;- transport de bunuri şi de persoane;- alte activităţi definite în Codul comercial.46. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societăţii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.47. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific, literar, artistic, educativ şi altele, de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, consultanţi de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate.48. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenţii, mai puţin realizarile tehnice, know-how, mărci înregistrate, franciza şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin înscrisuri ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activităţi independente şi în situaţia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneraţie directa, remuneraţie secundară, onorariu, redeventa şi altele asemenea.Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală prevăzute în mod expres în contractul încheiat între părţi reprezintă venituri din drepturi de proprietate intelectuală. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală şi veniturile din cesiuni pentru care reglementările în materie stabilesc prezumţia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.În situaţia existenţei unei activităţi dependente ca urmare a unei relaţii de angajare, remuneraţia prestărilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală care intră în sfera sarcinilor de serviciu reprezintă venituri de natura salariala, conform prevederilor menţionate în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator, şi se supun impozitării potrivit prevederilor cap. III "Venituri din salarii" al titlului III din Codul fiscal.Veniturile reprezentând drepturi băneşti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuală.49. Persoanele fizice angajate, precum şi cele care încheie contracte, altele decât cele prin care sunt reglementate relaţiile de angajare, şi care desfăşoară activităţi utilizând baza materială a angajatorului sau a celeilalte părţi contractante, în vederea realizării de invenţii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere ştiinţifice, literare, artistice etc. obţin venituri de natura salariala.50. Veniturile realizate de sportivii profesionisti care participa la competitii sportive pe cont propriu şi nu au relaţii de angajare cu entitatea plătitoare de venit sunt considerate venituri din activităţi independente.  +  Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 48. - (1) Nu sunt venituri impozabile: a) veniturile obţinute prin aplicarea efectivă în ţara de către titular sau, după caz, de către licentiatii acestuia a unei invenţii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului; b) venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia. (2) De prevederile alin. (1) beneficiază persoanele fizice care exploatează inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.  +  Norme metodologice:51. În aplicarea prevederilor art. 48 din Codul fiscal Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Ministerul Finanţelor Publice emit ordin comun potrivit prevederilor art. 5 din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:Reguli generale de stabilire a venitului net din activităţi independente determinat pe baza contabilităţii în partida simplaArt. 49. - (1) Venitul net din activităţi independente se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, cu excepţia prevederilor art. 50 şi 51. (2) Venitul brut cuprinde: a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natura din desfăşurarea activităţii; b) veniturile sub forma de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independenta; c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii; d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independenta sau de a nu concura cu o altă persoană; e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independenta. (3) Nu sunt considerate venituri brute: a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia; b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice; c) sumele primite ca despăgubiri; d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări, mecenat sau donaţii. (4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite; c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II; d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;3. boli profesionale, risc profesional şi accidente de muncă;4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator. (5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6); b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6); c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; d) cheltuielile sociale, în limita unei sume obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie; f) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupationale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoană; h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita stabilită potrivit legii; i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferentă activităţii independente; j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, potrivit legii; k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României; l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. (6) Baza de calcul se determina ca diferenţa dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat şi cheltuielile de protocol. (7) Nu sunt cheltuieli deductibile: a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se afla pe teritoriul României sau în străinătate; c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate; d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h); e) donaţii de orice fel; f) amenzile, confiscarile, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale; g) ratele aferente creditelor angajate; h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale; i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar; j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţa de asigurare; k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare; l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit; m) alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare. (8) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă în partida simpla, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi sa completeze Registrul-jurnal de încasări şi plati, Registrul inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie. (9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.  +  Norme metodologice:52. În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natura, cum sunt: venituri din vânzarea de produse şi de mărfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrări, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii şi orice alte venituri obţinute din exercitarea activităţii, precum şi veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea.Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.În cazul încetării definitive a activităţii sumele obţinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o înstrăinare, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.În toate cazurile evaluarea se face la preţurile practicate pe piaţa sau stabilite prin expertiza tehnica.Nu constituie venit brut următoarele:- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;- sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;- sumele primite ca despăgubiri;- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări, mecenat sau donaţii.53. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 49 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt: a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii; b) sa corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente; c) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite.54. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:- cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;- cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de terţi;- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;- chiria aferentă spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;- dobânzile aferente creditelor bancare;- dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României;- cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale, risc profesional şi împotriva accidentelor de muncă;- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintă garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului;- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;- cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;- cheltuielile cu energia şi apa;- cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;- cheltuieli de natura salariala;- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;- cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajaţii acestuia;- cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările din titlul II din Codul fiscal;- valoarea rămasă neamortizata a bunurilor şi drepturilor amortizabile înstrăinate, determinata prin deducerea din preţul de cumpărare a amortizarii incluse pe costuri în cursul exploatării, şi limitată la nivelul venitului realizat din înstrăinare;- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;- cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili şi salariaţii lor;- cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte întruniri cu caracter profesional;- cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;- cheltuieli reprezentând tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;- cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare, cu excepţia celor reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în alta localitate în ţara şi în străinătate, care este deductibilă limitat;- cheltuielile de reclama şi publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstratii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor;- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.55. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, următoarele:- cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul sunt deductibile în limitele stabilite la art. 49 din Codul fiscal şi potrivit condiţiilor din legislaţia în materie;- cheltuielile reprezentând indemnizaţia de delegare şi detaşare în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;- cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarelor pentru naştere, cadourilor pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costului prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 1.200.000 lei, suma actualizată potrivit prevederilor art. 46 din Codul fiscal.56. Veniturile obţinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin vânzare directa către agenţi economici şi alte instituţii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrari sau procurate în scopul revânzării sunt considerate venituri din activităţi independente. În aceasta situaţie se vor solicita documentele care atesta provenienţă bunurilor respective, precum şi autorizaţia de funcţionare. Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.57. Toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii se înscriu în Registrul-inventar şi constituie patrimoniul afacerii.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net din activităţi independente, pe baza normelor de venitArt. 50. - (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnată conform alin. (2), şi care este desfăşurată de către contribuabil, individual, fără salariaţi, se determina pe baza normelor de venit. (2) Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit şi precizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit. (3) Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publică anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplică normele respective. (4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independenta pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corecteaza astfel încât sa reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectiva. (5) Dacă un contribuabil desfăşoară doua sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileşte pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităţi. (6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) şi o alta activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza contabilităţii în partida simpla, conform art. 49. (7) Venitul net din activitatea de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi se determina pe baza normelor de venit. (8) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o alta activitate independenta, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, conform art. 49. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi. (9) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit nu au obligaţia sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă în partida simpla pentru activitatea respectiva.  +  Norme metodologice:58. În sensul art. 50 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activităţi independente şi desfăşoară activităţi cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice, individual, fără angajaţi, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit se vor avea în vedere şi caracterul sezonier al unor activităţi, precum şi durata concediului legal de odihnă.Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru aceasta activitate.Persoanele care desfăşoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personală în baza unor contracte, altele decât contractele de muncă încheiate cu agenţi economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitării în aceleaşi condiţii cu taximetristii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit sau în sistem real.59. La stabilirea coeficienţilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii:- vadul comercial şi clientela;- vârsta contribuabililor;- timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 60 şi 61;- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;- activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;- realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului;- folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forta motrice;- alte criterii specifice.Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârsta a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd aceasta calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.60. Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu:- perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii;- perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.61. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi sa înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei.62. Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, în situaţiile prevăzute la pct. 60 şi 61, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate.În acest scop organul fiscal întocmeşte o nota de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind:- situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârşitul activităţii, întreruperea temporară, conform pct. 61, şi altele asemenea;- perioada în care nu s-a desfăşurat activitate;- documentele justificative depuse de contribuabil;- recalcularea normei, conform prezentului punct.63. Pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de norma de venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investiţii în curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau în caz de încetare a activităţii majorează norma de venit proporţional cu valoarea amortizata în perioada impunerii în sistem real.64. În cazul contribuabilului impus pe bază de norma de venit, care pe perioada anterioară a avut impunere în sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activităţii vor majoră norma de venit.65. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condiţiile de impunere pe bază de norma de venit vor fi impusi în sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectualăArt. 51. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibilă egala cu 60% din venitul brut; b) contribuţiile sociale obligatorii plătite. (2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de arta monumentala, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibilă egala cu 70% din venitul brut; b) contribuţiile sociale obligatorii plătite. (3) În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suita şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determina prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi (2).  +  Norme metodologice:66. În următoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determina ca diferenţa între venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:- venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;- venituri din exercitarea dreptului de suita;- venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privată.67. Dreptul de suita este dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi o cota de 5% din preţul de revânzare al operei respective, dacă revânzarea se face prin licitaţie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant. Licitatorii, agenţii comisionari şi comercianţii au obligaţia sa retina şi sa plătească autorului suma corespunzătoare cotei de 5% din preţul de vânzare.68. Remuneraţia compensatorie pentru copia privată este o sumă stabilită printr-o dispoziţie expresă a legii drept compensaţie pecuniară pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de către diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii şi prestaţii cuprinse într-o fixare comercială.Aceasta remuneraţie este plătită de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneraţia este de 5% din preţul de vânzare sau din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se colectează prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, care repartizează sumele astfel colectate fiecărui beneficiar.  +  Codul fiscal: (4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plati referitoare la încasări. Aceasta reglementare este opţională pentru cei care considera ca îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi sa păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege.  +  Norme metodologice:69. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cat şi retinerile în contul plăţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii reţinute de plătitorii de venituri.În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea înregistrării în evidenţa contabilă a cheltuielilor efectuate aferente venitului.70. Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceştia din urma către titularii de drepturi.71. Sunt considerate opere de arta monumentala următoarele:- lucrări de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior;- lucrări de arta aplicată în spaţii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura şi altele asemenea;- lucrări de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii publice;- lucrări de restaurare a acestora.72. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obţinute din străinătate se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate, indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit legii.73. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizează baza materială a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuală.  +  Codul fiscal:Opţiunea de a stabili venitul net, utilizându-se datele din contabilitatea în partida simplaArt. 52. - (1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impusi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 49. (2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se considera reînnoită pentru o noua perioada, dacă nu se depune o cerere de renunţare de către contribuabil. (3) Cererea de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.  +  Norme metodologice:74. Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel: a) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfăşurat activitate în anul precedent şi au fost impusi pe bază de norme de venit, prin depunerea până la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de opţiune pentru sistemul real de impunere, precum şi a declaraţiei privind venitul estimat; b) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activităţii a declaraţiei privind venitul estimat, însoţită de cererea de opţiune pentru sistemul real de impunere.75. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunţa la opţiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal.76. Cererea depusa, cuprinzând opţiunea pentru sistemul real, precum şi cererea de renunţare la opţiune se considera aprobate de drept prin depunere şi înregistrare la organul fiscal.  +  Codul fiscal:Reţinerea la sursa a impozitului pentru unele venituri din activităţi independenteArt. 53. - (1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vira impozit prin reţinere la sursa, reprezentând plati anticipate, din veniturile plătite: a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie; c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil; e) venituri din activitatea de expertiza contabila şi tehnica, judiciară şi extrajudiciara; f) venitul obţinut de o persoană fizica dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului II, care nu generează o persoană juridică; g) venitul obţinut de o persoană fizica dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică. (2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează: a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a), aplicând o cota de impunere de 15% la venitul brut; b) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), aplicând cotele de impunere prevăzute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate; c) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. g), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere; d) în cazul celorlalte venituri prevăzute la alin. (1), aplicând o cota de impunere de 10% la venitul brut. (3) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II şi IV.  +  Norme metodologice:77. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală au obligaţia de a calcula şi de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentând 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a exploatării drepturilor respective. Aceasta suma reprezintă plata anticipata în contul impozitului anual datorat de contribuabili.78. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat, sunt, după caz:- utilizatorii de opere, invenţii, know-how şi altele asemenea, în situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relaţia contractuală dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală şi utilizatorul respectiv este directa;- organismele de gestiune colectivă sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredinţată de către titulari. În aceasta situaţie se încadrează şi producătorii şi agenţii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează şi se repartizează drepturile respective.79. În situaţia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităţi asemănătoare, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală.80. În cazul contribuabililor ale căror plati anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura şi care realizează venituri din activităţi independente şi în alte condiţii, pentru acestea din urma au obligaţia să le evidentieze în contabilitate separat şi sa plătească în cursul anului plati anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 88 din Codul fiscal.81. Impozitul anticipat se calculează şi se retine în momentul efectuării plăţii sumelor către beneficiarul venitului.82. Impozitul reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care se fac plata venitului şi reţinerea impozitului.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul III Venituri din salariiDefinirea veniturilor din salariiArt. 56. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natura, obţinute de o persoană fizica ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. (2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor: a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii; b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ; c) drepturile de solda lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; d) indemnizaţia lunară bruta, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome; e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică; f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori; g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii; h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale; i) sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice; j) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.  +  Norme metodologice:83. Veniturile de natura salariala prevăzute la art. 56 din Codul fiscal, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităţi dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:- părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la început: felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;- partea care utilizează forta de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă, cum ar fi: spaţii cu inzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi altele asemenea;- persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizica sau cu capacitatea ei intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;- plătitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţara şi în străinătate, şi alte cheltuieli de aceasta natura, precum şi indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă suportată de angajator potrivit legii;- persoana care activează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.84. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natura salariala primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din: a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:- salariile de baza;- sporurile şi adaosurile de orice fel;- indemnizaţiile de orice fel;- recompensele şi premiile de orice fel;- sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaţilor agenţilor economici după aprobarea bilanţului contabil, potrivit legii;- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;- sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;- orice alte câştiguri în bani şi în natura, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plata a muncii lor; b) indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite în funcţie, potrivit legii, precum şi altora asimilate cu funcţiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică; c) drepturile personalului militar în activitate şi ale militarilor angajaţi pe bază de contract, reprezentând solda lunară compusa din solda de grad, solda de funcţie, gradatii şi indemnizaţii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale; d) drepturile administratorilor, obţinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizaţia lunară bruta, suma cuvenită prin participare la profitul net al societăţii; e) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscripţie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislaţiei în vigoare; f) sumele primite de reprezentanţii numiţi în adunarea generală a acţionarilor şi sumele primite de membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale; g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii; h) sumele primite de către persoanele fizice agreate de Ministerul Finanţelor Publice să efectueze certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară la instituţiile publice care nu au compartiment propriu de audit intern şi care nu îşi desfăşoară activitatea în cabinete individuale înregistrate la organele fiscale teritoriale; i) indemnizaţiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor entităţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de proprietari/chiriaşi şi altele asemenea; j) indemnizaţiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii; k) veniturile obţinute de condamnaţii care executa pedepse la locul de muncă; l) sumele plătite sportivilor amatori, ca urmare a participării în competitii sportive oficiale, precum şi sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti în domeniu de către cluburile sau asociaţiile sportive cu care aceştia au relaţii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se plătesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevăzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal; m) compensaţii băneşti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor prevăzute în contractul de muncă; n) indemnizaţii sau alte drepturi acordate angajaţilor cu ocazia angajării sau mutării acestora într-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispoziţii legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 56 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul fiscal; o) alte drepturi sau avantaje de natura salariala sau asimilate salariilor.  +  Codul fiscal: (3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate dependenta includ, însă nu sunt limitate la: a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasarii pe distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncă; b) cazare, hrana, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei; c) împrumuturi nerambursabile şi diferenţa favorabilă dintre dobânda preferentiala şi dobânda de referinţa a Băncii Naţionale a României, pentru depozite şi credite; d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului; e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal; f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal; g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.  +  Norme metodologice:85. Avantajele în bani şi în natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terţi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă sau a unei relaţii contractuale între părţi, după caz.86. La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de către persoana fizica, cum ar fi: a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal; b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrica, termica şi altele; c) abonamentele de radio şi televiziune, de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice; d) permise de călătorie pe diverse mijloace de transport; e) bilete de tratament şi odihnă; f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 56 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal; g) contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica şi termica şi altele asemenea, cu excepţia celor prevăzute în mod expres la art. 56 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal; h) cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier; i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o alta entitate, pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie.Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este următorul:- pentru beneficiarii care obţin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare;- pentru alţi beneficiari care nu au o relaţie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 83 din Codul fiscal.87. Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, precum şi sumele acordate pentru distracţii sau recreere.88. Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică a entitatii care le acorda.89. Fac excepţie veniturile care sunt expres menţionate ca fiind neimpozabile, în limitele şi condiţiile prevăzute la art. 56 alin. (4) din Codul fiscal.90. Veniturile în natura, precum şi avantajele în natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţa între preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului şi suma reprezentând plata parţială.91. Evaluarea avantajelor în natura sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel: a) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei; b) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeţele locative deţinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi apa, gaz, electricitate, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivă; c) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul şi locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsura specifică sau la nivelul preţului practicat pentru terţi.92. Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se face astfel: a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 91 lit. a), iar avantajul se determina proporţional cu numărul de kilometri parcursi în interes personal din totalul kilometrilor; b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 91 şi avantajul se determina proporţional cu numărul de metri patrati folosiţi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.93. Nu sunt considerate avantaje:- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaţii a căror activitate presupune deplasarea frecventa în interiorul localităţii;- reducerile de preţuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienţii persoane fizice;- costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate, precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.94. Angajatorul stabileşte partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinţă în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, în condiţiile art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeşte acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileşte limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depăşeşte aceasta limita să fie considerat avantaj în natura, în situaţia în care salariatului în cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.95. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinţă mixtă, pus la dispoziţie unui angajat, nu se ia în considerare distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.  +  Codul fiscal: (4) Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit: a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;  +  Norme metodologice:96. Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cat şi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale, indiferent de sursa din care sunt acordate.97. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplică atât darurilor constând în bunuri, cat şi celor în bani, în cazul tuturor angajatorilor de forta de muncă.  +  Codul fiscal: b) tichete de masa şi drepturile de hrana acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;  +  Norme metodologice:98. În această categorie se cuprind:- alocaţia individuală de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, primită de angajaţi şi suportată integral de angajator, potrivit legii;- alocaţiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanţă, interna şi internationala, diferenţiată pe categorii de acţiuni;- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaţiei de efort necesare în perioada de pregătire;- drepturile de hrana în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala;- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocaţia de hrana zilnica pentru personalul navigant şi auxiliar imbarcat pe nave; alocaţia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unităţile bugetare şi din regiile autonome/societăţile comerciale cu specific deosebit; alocaţia de hrana acordată donatorilor onorifici de sânge; alocaţia de hrana pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice şi altele asemenea.  +  Codul fiscal: c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;  +  Norme metodologice:99. Prin locuinţe acordate ca urmare a specificitatii activităţii se înţelege acele locuinţe asigurate angajaţilor când activitatea se desfăşoară în locuri izolate, precum staţiile meteo, staţiile pentru controlul miscarilor seismice, sau în condiţiile în care este solicitată prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalaţii, utilaje şi altele asemenea.  +  Codul fiscal: d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispoziţia oficialitatilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afară tarii, în conformitate cu legislaţia în vigoare; e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;  +  Norme metodologice:100. Nu sunt venituri impozabile:- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii;- contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea şi încălţămintea;- contravaloarea alimentaţiei de protecţie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare;- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igiena personală deosebită;- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit legii;- contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spălat şi de igiena, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparaţii şi întreţinere, rechizite şi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, în condiţiile legii;- altele asemenea.  +  Codul fiscal: f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se afla locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii; g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;  +  Norme metodologice:101. În categoria cheltuielilor de delegare şi detaşare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizaţia de delegare şi de detaşare în ţara şi în străinătate, stabilită potrivit legii.  +  Codul fiscal: h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;  +  Norme metodologice:102. Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înţelege cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai angajatului, precum şi al bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării salariatului într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în situaţia în care, potrivit legii, se decontează de angajator.  +  Codul fiscal: i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situata într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;  +  Norme metodologice:103. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizaţiile de instalare şi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale.  +  Codul fiscal: j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii; k) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezerva sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară neta, acordate acestora la trecerea în rezerva sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determina în raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie; l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei şi al ministrului finanţelor publice; m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate; n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator; o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu; p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării. (5) Avantajele primite în bani şi în natura şi imputate salariatului în cauza nu se impozitează. (6) Impozitul calculat pe veniturile prevăzute la alin. (2) lit. g) este final în situaţia în care contribuabilul care le-a realizat justifica cu documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o.................................................................................Determinarea lunară a impozitului pe venitul din salariiArt. 58. - (1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plati anticipate, care se calculează şi se retine la sursa de către plătitorii de venituri. (2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determina astfel: a) la locul unde se afla funcţia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile personale acordate pentru luna respectiva; b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 43 asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.  +  Norme metodologice:104. Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate conform art. 56 alin. (1)-(3) din Codul fiscal de o persoană fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.105. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.106. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează lunar impozit reprezentând plati anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat şi reţinut de către plătitorul de venituri.Pentru impunerea veniturilor din salarii reprezentând plati anticipate se utilizează baremul lunar de impunere pentru veniturile din salarii şi pensii, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice potrivit art. 43 alin. (1) sau (3) din Codul fiscal, după caz.107. Drepturile salariale acordate în natura, precum şi avantajele acordate angajaţilor se evalueaza conform pct. 90-92 şi se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natura primite de angajat se vor anexa la statul de plată.108. Transformarea în lei a sumelor obţinute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situaţia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, în vigoare în ziua precedenta celei în care se face plata.109. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, baremul lunar de impozit se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel: a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scăderea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii reţinute şi a sumei reprezentând cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de baza şi suplimentare, acordate în luna respectiva, după caz, pentru veniturile din salarii la funcţia de baza; b) asupra venitului net calculat ca diferenţa între venitul brut realizat într-o luna şi contribuţiile obligatorii reţinute, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcţia de baza. Aceasta regula se aplică şi în cazul veniturilor sub forma indemnizaţiei lunare a asociatului unic, precum şi pentru drepturile de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă.110. În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla funcţia de baza se înţelege: a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt asimilate acestora; b) în cazul cumulului de funcţii, locul declarat/ales de persoanele fizice.Funcţia de baza poate fi declarata de angajat în condiţiile legii şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.111. Suma care reprezintă prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumulează cu veniturile de natura salariala ale lunii în care se plăteşte aceasta prima.112. Indemnizaţiile aferente concediilor de odihnă se defalcheaza pe lunile la care se referă şi se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni.113. Cuantumul contribuţiilor obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 110 pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementărilor în domeniu, cum ar fi:- contribuţia individuală de asigurări sociale;- contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate;- contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;- alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.114. Nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii contribuţiile individuale pentru asigurările private de sănătate, precum şi la schemele facultative de pensii ocupationale.  +  Codul fiscal:Termen de plată a impozituluiArt. 60. - Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a retine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.  +  Norme metodologice:115. Impozitul pe veniturile din salarii se calculează şi se retine lunar de angajatori, pe baza statelor de salarii.116. Veniturile în natura se considera plătite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor în natura se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeaşi luna.117. Calculul şi reţinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectuează de angajatori astfel: a) în situaţia în care veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe luna sau sub forma de avans şi lichidare, calculul şi reţinerea se fac la data ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 58 din Codul fiscal; b) în situaţia în care în cursul unei luni angajatorii efectuează plati de venituri, altele decât cele cuprinse la lit. a), cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, denumite plati intermediare, impozitul se calculează şi se retine la fiecare plata, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului lunar asupra plăţilor intermediare cumulate până la data ultimei plati intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de reţinut la fiecare plata intermediara reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare anterioare.La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează, potrivit art. 58 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale obţinute prin cumularea drepturilor respective cu plăţile intermediare.Impozitul de reţinut la această dată reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare.118. În cazul în care un angajat care obţine venituri din salariu la funcţia de baza se muta în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale şi cheltuielile profesionale se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea luna, până la data lichidării, recalcularea urmând să se efectueze o dată cu calculul impozitului anual.119. Impozitul calculat şi reţinut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.120. Fişele fiscale pentru salariaţii care au fost detasati la o alta unitate se completează de către unitatea care a încheiat contractele de muncă cu aceştia.În situaţia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaţii au fost detasati, angajatorul care a detaşat comunică angajatorului la care aceştia sunt detasati date referitoare la coeficienţii de deducere, precum şi eventualele modificări ale acestora apărute în cursul anului.Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detasati întocmeşte statele de salarii, calculează impozitul şi transmite lunar unităţii de la care au fost detasati informaţii privind venitul net şi impozitul reţinut pentru fiecare angajat, în scopul completării fisei fiscale.Pentru angajaţii permanenţi care nu au alta sursa de venit angajatorul de la care au fost detasati efectuează regularizarea conform art. 61 din Codul fiscal şi transmite unităţii la care salariaţii au fost detasati informaţii privind diferenţele de impozit pentru restituirea sau reţinerea prin statele de plată.121. Contribuţiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementărilor legale în materie.  +  Codul fiscal:Regularizarea anuală a impozitului reţinut pentru anumite venituri de natura salarialaArt. 61. - (1) Plătitorii de venituri de natura salariala au următoarele obligaţii: a) sa determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenţa între venitul net anual din salarii şi următoarele:1. deducerile personale stabilite conform art. 45;2. cotizatia de sindicat plătită conform legii; b) sa stabilească diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar, sub forma plăţilor anticipate în cursul anului fiscal, până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor; c) să efectueze regularizarea acestor diferenţe de impozit, în termen de 90 de zile de la termenul prevăzut la lit. b), numai pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:1. au fost angajaţii permanenţi ai plătitorului în cursul anului, cu funcţie de baza;2. nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil;3. nu solicita alte deduceri, potrivit art. 86 alin. (1), cu excepţia deducerilor personale şi a cotizatiei de sindicat plătită potrivit legii. (2) Diferenţele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare modifica obligaţia de plată pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectiva. (3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatori, precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit. (4) La calculul venitului anual impozabil din salarii se au în vedere, după caz, şi deducerile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f), situaţie în care operaţiunea de regularizare se efectuează de către organul fiscal de domiciliu. În acest caz, în perioada 1-15 ianuarie a anului următor, contribuabilul va comunică angajatorului sa nu efectueze aceasta operaţiune. (5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculează prin aplicarea baremului anual de impunere prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii.  +  Norme metodologice:122. Plătitorii de venituri din salarii care efectuează regularizarea anuală a impozitului în condiţiile prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal determina impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4) din Codul fiscal, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenţa între venitul net anual corectat cu diferenţa de cheltuiala profesională şi suma deducerilor personale cuvenite în acel an şi, după caz, cotizatia de sindicat plătită conform legii.123. Sunt angajaţi permanenţi, în sensul titlului III din Codul fiscal, persoanele fizice care pe întreaga perioadă a anului fiscal şi-au desfăşurat activitatea cu funcţia de baza la acelaşi angajator.124. Angajatorul va regulariza fişele fiscale ale angajaţilor permanenţi care:- nu l-au înştiinţat în scris ca au realizat şi alte venituri supuse globalizarii, în perioada 1-15 ianuarie a anului următor celui pentru care se face regularizarea; şi/sau- nu solicita deduceri potrivit art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal.În situaţia în care contribuabilul realizează numai venituri de natura salariala la funcţia de baza ca angajat permanent şi beneficiază de deducerile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operaţiunea de acordare a deducerilor şi de stabilire a impozitului pe venit se efectuează de organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.125. În situaţia în care persoana fizica, pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual, nu mai are calitatea de angajat la data efectuării regularizării diferenţelor de impozit şi angajatorul nu poate să efectueze operaţiunea de regularizare a acestor diferenţe, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.  +  Codul fiscal:Plati anticipate de impozit pentru anumite venituri salarialeArt. 64. - (1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub forma de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol. (2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plati impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul sub forma plăţilor anticipate aferent unei luni se stabileşte potrivit art. 58. (3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentantele organismelor internaţionale ori reprezentantele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajaţii acestora care realizează venituri din salarii impozabile în România sa îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată. (4) Persoana fizica, juridică sau orice alta entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent, referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.  +  Norme metodologice:126. Contribuabilii care desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub forma de salarii din străinătate, care, potrivit acestui titlu, se impun în România, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineşte obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaţia să depună lunar o declaraţie la organul fiscal competent.127. Organul fiscal competent este:- organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul fiscal - pentru persoanele fizice rezidente;- organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul unde se desfăşoară activitatea - pentru celelalte cazuri.128. Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuţi la art. 64 alin. (1) din Codul fiscal au obligaţia să depună o declaraţie informativa privind începerea/încetarea activităţii acestor contribuabili.Declaraţia informativa se depune la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica ori juridică la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul, ori de câte ori apar modificări de natura începerii/încetării activităţii în documentele care atesta raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul IV Venituri din cedarea folosinţei bunurilorDefinirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilorArt. 65. - Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natura, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.  +  Norme metodologice:129. În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri şi subinchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.130. Veniturile obţinute din închirieri şi subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a căror folosinţă este cedata în baza unor contracte de închiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclama, afisaj şi publicitate.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net din cedarea folosinţei bunurilorArt. 66. - (1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau a arendei. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În cazul în care arenda se exprima în natura, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.  +  Norme metodologice:131. În vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natura se adauga, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.132. În conformitate cu legislaţia în materie, proprietarul are obligaţia de a efectua cheltuielile referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, ca de exemplu:- întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenta a clădirii, elementelor de construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curţile şi grădinile, precum şi spaţii comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului şi altele asemenea;- întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de încălzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;- repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei.133. În cazul efectuării de către chiriaş a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului şi se încadrează în cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne nemodificata.  +  Codul fiscal: (2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: a) în cazul construcţiilor, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 50% din venitul brut; b) în celelalte cazuri, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 30% din venitul brut.  +  Norme metodologice:134. Venitul net se determina ca diferenţa dintre sumele reprezentând chiria/arenda în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura, prevăzute în contractul încheiat între părţi, şi cota de cheltuiala forfetara de 50%, respectiv 30%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.În cazul contractelor care au ca obiect atât închirierea/arendarea de construcţii, cat şi de terenuri şi în care nu se menţionează distinct chiria/arenda aferentă construcţiei şi cea aferentă terenului, se va aplica cota de cheltuiala forfetara de 30%.135. Pentru recunoaşterea deductibilitatii cheltuielilor stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse în cotele forfetare de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor închiriate şi cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reţinut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosinţă, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaţii, incendii şi altele asemenea.Construcţiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normate de funcţionare a mijloacelor fixe.  +  Codul fiscal: (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla. (4) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 52 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (3)............................................................................  +  Capitolul V Venituri din investiţiiDefinirea veniturilor din investiţiiArt. 69. - (1) Veniturile din investiţii cuprind: a) dividende; b) venituri impozabile din dobânzi; c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare; d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare.Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, precum şi părţile sociale. (2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub forma de dobânzi, altele decât: a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere şi la depuneri la casele de ajutor reciproc; b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum şi obligaţiunilor municipale, ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi ale altor entităţi emitente de obligaţiuni, care vizează construcţia de locuinţe.  +  Norme metodologice:136. Sunt considerate venituri din dobânzi următoarele:- dobânzi obţinute din obligaţiuni;- dobânzi obţinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;- suma primită sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate;- alte venituri obţinute din titluri de creanta.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului din investiţiiArt. 70. - (1) Câştigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitiva dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, preţul de cumpărare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determina ca diferenţa între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor. (2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiţii, câştigul se determina ca diferenţa pozitiva dintre preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoana fizica pentru achiziţionarea titlului de participare.  +  Norme metodologice:137. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond şi este format din valoarea unitară a activului net din ziua anterioară depunerii cererii de răscumpărare, din care se scad comisioanele de răscumpărare.138. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitor, persoana fizica, şi este format din valoarea unitară a activului net la care se adauga comisionul de cumpărare, dacă este cazul.  +  Codul fiscal: (3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilor sociale se determina ca diferenţa pozitiva între preţul de vânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare. Începând cu a doua tranzacţie, valoarea nominală va fi înlocuită cu preţul de cumpărare, care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente. (4) Determinarea câştigului potrivit alin. (1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. (5) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului.  +  Norme metodologice:139. În cazul veniturilor realizate ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:- societăţii de investiţii, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;- societăţii de administrare, în cazul în care societatea de investiţii are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul VI Venituri din pensiiReţinerea impozitului din venitul din pensiiArt. 74. - (1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine şi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol. (2) Impozitul se calculează prin aplicarea baremului lunar de impunere prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra venitului impozabil lunar din pensii. (3) Impozitul calculat se retine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. (4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii. (5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia. (6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virarii acestuia. (7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.  +  Norme metodologice:140. Venitul din pensii se determina de către plătitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevăzute la art. 72 din Codul fiscal.141. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculează prin aplicarea baremului lunar de impunere stabilit pentru impunerea veniturilor din salarii asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat ca diferenţa între venitul lunar şi suma fixa neimpozabila prevăzută la art. 73 din Codul fiscal.142. Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se retine lunar de către administratorii fondurilor de pensii şi se virează de către unităţile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui raza îşi au sediul plătitorii de venituri.143. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 142.144. Eventualele sume reprezentând impozit pe veniturile din pensii, reţinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plăţilor din luna următoare.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul VIII Venituri din premii şi din jocuri de norocDefinirea veniturilor din premii şi din jocuri de norocArt. 79. - În înţelesul prezentului titlu, veniturile din premii şi din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri şi jocuri de noroc, altele decât cele realizate ca urmare a participării la jocuri de tip cazinou, maşini electronice cu câştiguri şi altele decât cele prevăzute la art. 42.  +  Norme metodologice:145. În această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natura, ca de exemplu:- venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, ştiinţa şi arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii;- venituri obţinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip bingo şi keno în sali de joc, pronosticuri şi pariuri sportive, jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, loterii, veniturile obţinute din organizarea de tombole.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de norocArt. 80. - (1) Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii, respectiv din jocuri de noroc, şi suma reprezentând venit neimpozabil. (2) Pierderile înregistrate din jocuri de noroc nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.  +  Norme metodologice:146. Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaţi sa organizeze evidenta astfel încât să poată determina câştigul realizat de fiecare persoana fizica la sfârşitul zilei. În caz contrar se considera câştig venitul realizat la sfârşitul zilei.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul IX Venituri din alte surseDefinirea veniturilor din alte surseArt. 83. - (1) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri: a) prime de asigurări suportate de o persoană fizica independenta sau de orice alta entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizica în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu; b) câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare; c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, fosti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale; d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial. (2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.  +  Norme metodologice:147. În aplicarea art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, în această categorie se includ, de exemplu, următoarele venituri realizate de persoanele fizice:- remuneraţiile pentru munca prestată în interesul unităţilor aparţinând Direcţiei Generale a Penitenciarelor, precum şi în atelierele locurilor de deţinere, acordate, potrivit legii, condamnaţilor care executa pedepse privative de libertate;- veniturile primite de studenţi sub forma indemnizaţiilor pentru participarea la şedinţele senatului universitar;- veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi altele asemenea şi care nu provin din gospodăria proprie;- sumele plătite persoanelor care însoţesc elevii la concursuri şi alte manifestări şcolare, de către organizatori;- indemnizaţiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale;- veniturile obţinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate şi altele asemenea.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul X Venitul anual globalStabilirea venitului anual globalArt. 86. - (1) Venitul anual global impozabil se stabileşte prin deducerea din venitul anual global, în ordine, a următoarelor: a) pierderi fiscale reportate; b) deduceri personale determinate conform art. 45; c) cheltuieli pentru reabilitarea locuinţei de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de căldură în scopul îmbunătăţirii confortului termic, în limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; d) prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an; e) contribuţii la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an; f) contribuţii pentru asigurările private de sănătate, cu excepţia celor încheiate în scopuri estetice, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an; g) cotizatia de sindicat plătită potrivit legislaţiei în materie.  +  Norme metodologice:148. Limita echivalentului în euro a deducerilor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal se transforma în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României.149. Procedura acordării deducerilor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului pe venitul anual global, va fi stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice.  +  Codul fiscal: (2) Venitul anual global cuprinde, după cum urmează: a) venitul net din activităţi independente; b) venitul net din salarii; c) venitul net din cedarea folosinţei bunurilor. (3) Venitul impozabil ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite, ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se considera venit anual impozabil.  +  Norme metodologice:150. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:- venituri din activităţi independente, pentru care venitul net anual se determina potrivit cap. II al titlului III din Codul fiscal;- venituri din salarii, pentru care venitul net se determina potrivit cap. III al titlului III din Codul fiscal;- venituri din cedarea folosinţei bunurilor, pentru care venitul net se determina potrivit cap. IV al titlului III din Codul fiscal.Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculează pentru veniturile din România şi/sau din străinătate.151. Următoarele venituri nu se cuprind în venitul anual global impozabil:- veniturile din investiţii;- veniturile din pensii;- veniturile din activităţi agricole;- veniturile din premii şi din jocuri de noroc;- venituri din alte surse care nu se regăsesc menţionate în mod expres în titlul III din Codul fiscal.152. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedează astfel: a) se determina venitul net/pierderea fiscală pentru activitatea desfăşurată în cadrul fiecărei categorii de venit supuse globalizarii, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luată în calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuita; b) se insumeaza veniturile nete, avându-se în vedere şi pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Dacă pierderile sunt mai mari decât suma veniturilor nete, rezultatul reprezintă pierdere de reportat; c) din venitul anual global se scad în ordine deducerile prevăzute la art. 86 alin. (1) din Codul fiscal, rezultând venitul anual global impozabil.În cazul în care la globalizarea anuală a veniturilor se cuprind şi venituri din salarii realizate la funcţia de baza, venitul net din salarii va fi corectat în funcţie de cheltuiala profesională efectivă.  +  Codul fiscal: (4) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii şi asimilate salariilor, obţinute în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea care rămâne necompensata în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportata. Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compensează cu veniturile de aceeaşi natura, din străinătate, pe fiecare ţara, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal sau se reportează pe următorii 5 ani, asupra veniturilor realizate din ţara respectiva.  +  Norme metodologice:153. Rezultatul negativ dintre venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezintă pierdere fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a activităţii pentru acea categorie de venit.154. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizează astfel: a) pierderea fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se poate compensa cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente. Dacă pierderea fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se compensează numai parţial cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente, suma rămasă necompensata reprezintă pierdere fiscală anuală din activităţi independente; b) pierderea fiscală anuală din activitate independenta din România nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din România obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, în cursul aceluiaşi an fiscal; c) pierderea fiscală anuală din activităţi independente înregistrată de un contribuabil în România nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta din străinătate; d) pierderea fiscală din străinătate se compensează cu veniturile din străinătate, de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara, în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea anuală necompensata se reportează pe următorii 5 ani şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara, obţinute în perioada respectiva.  +  Codul fiscal: (5) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele: a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi; b) dreptul la report este personal şi netransmisibil; c) pierderea reportata, necompensata după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului; d) compensarea pierderii reportate se efectuează numai din veniturile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c).  +  Norme metodologice:155. Dacă în urma compensărilor admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensata, aceasta reprezintă pierdere fiscală reportata pe anii următori până la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscală înregistrată în anul 2004 poate fi reportata, dacă nu a putut fi compensata cu veniturile obţinute în anul 2004, până în anul 2009. Dacă aceasta pierdere nu va fi compensata cu veniturile realizate până în anul 2009, diferenţa de pierdere care nu a putut fi compensata în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitivă. Pierderile fiscale înregistrate în anii fiscali 2000-2003 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, reportarea lor efectuandu-se cu respectarea regulilor stabilite prin titlul III din Codul fiscal.156. Regulile de compensare şi reportare a pierderilor sunt următoarele: a) reportarea pierderilor se va face an după an, începând cu pierderea cea mai veche; b) dreptul la reportul pierderii este personal şi supus identităţii contribuabilului; nu poate fi transmis moştenitorilor sau oricărei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, şi reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului decedat.  +  Codul fiscal:Declaraţii de venit estimatArt. 87. - (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursa. (2) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi. Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi. (3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, o dată cu declaraţia specială, şi declaraţia estimativă de venit. (4) Contribuabilii care determina venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determina în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o dată cu cererea de optiuni, şi declaraţia de venit estimat.  +  Norme metodologice:157. Declaraţiile privind venitul estimat cuprind informaţii despre veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referă declaraţia.Declaraţiile privind venitul estimat se depun de contribuabili şi de asociaţiile fără personalitate juridică, în cazul realizării unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului.158. Contribuabilii care încep o activitate independenta în vederea obţinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.Aceasta obligaţie revine atât contribuabililor care determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidenţa contabilă în partida simpla, cat şi celor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit.În cazul în care contribuabilul obţine venituri de aceasta natura într-o formă de asociere, fiecare asociat va completa şi va depune, individual, o declaraţie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fără personalitate juridică.Contribuabilii care sunt impusi pe bază de norme de venit şi care solicită trecerea pentru anul fiscal următor la impunerea în sistem real, o dată cu cererea de opţiune, vor depune şi declaraţia privind venitul estimat.159. Asocierile fără personalitate juridică ce încep o activitate independenta au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul principal de desfăşurare a activităţii, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o dată cu înregistrarea acestui contract la organul fiscal.160. Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună la organul fiscal competent o declaraţie privind venitul estimat o dată cu înregistrarea contractului, în termen de 15 zile de la încheierea acestuia.Organul fiscal competent este:- pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla bunul;- pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.161. Contribuabilii care încetează sa mai aibă domiciliul fiscal în România vor depune la organul fiscal în raza căruia au domiciliul fiscal o declaraţie de venit global, însoţită de declaraţii speciale. Baremul de impunere folosit pentru plati anticipate de impunere este folosit şi pentru determinarea impozitului pe venit în cazul contribuabililor care încetează sa mai aibă domiciliul în România în cursul anului fiscal.162. Declaraţiile vor cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.163. În termen de 5 zile de la depunerea declaraţiei, organul fiscal în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere şi va comunică contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.164. În sensul art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaraţii de venit estimat în vederea recalcularii nivelului plăţilor anticipate se înţelege: întreruperi temporare de activitate în cursul anului din cauza unor motive medicale, justificate cu documente, situaţii de forta majoră, alte cauze care generează modificarea veniturilor.  +  Codul fiscal:Stabilirea plăţilor anticipate de impozitArt. 88. - (1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursa. (2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare categorie de venit şi loc de realizare, luându-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz. La impunerile efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3) sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent.Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării, pe baza deciziei emise pentru declaraţia de venit global. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel: a) pe baza contractului încheiat între părţi; sau b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit opţiunii.În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valute, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din ziua precedenta celei în care se efectuează impunerea. (3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei de venit global. Contribuabilii care determina venitul net din activităţi agricole, potrivit art. 76 şi 77, datorează plati anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în doua rate egale, astfel: 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv. (4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusa o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaraţia specială pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează baremul anual de impunere, prevăzut la art. 43 alin. (1) şi (3), cu excepţia impozitului pe venitul din activităţi agricole, pentru care plăţile anticipate se determina prin aplicarea cotei de 15% asupra venitului net estimat.  +  Norme metodologice:165. Plăţile anticipate se stabilesc astfel: a) pentru contribuabilii cu domiciliul fiscal în România, de organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al acestora; b) pentru contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România, de organul fiscal pe a cărui raza teritorială se realizează venitul.Plata sumelor astfel stabilite se efectuează la organul fiscal care a făcut stabilirea lor.Pentru stabilirea plăţilor anticipate se va utiliza baremul anual de impunere prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3) din Codul fiscal.166. Sumele reprezentând plati anticipate se achită în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie, cu excepţia veniturilor din activităţi agricole pentru care sumele reprezentând plati anticipate se achită până la 1 septembrie şi 15 noiembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sub forma arendei plata impozitului se efectuează pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei de venit global.167. În cazul contribuabililor impusi pe bază de norme de venit, stabilirea plăţilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzător activităţii desfăşurate.168. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plată anticipata, potrivit art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de către contribuabil a unei declaraţii privind venitul estimat.169. În cazul contribuabililor care obţin venituri de aceeaşi natura, pentru care plăţile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cat şi prin reţinere la sursa, la stabilirea plăţilor anticipate de către organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plăţile anticipate se realizează prin reţinere la sursa, proporţional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute.  +  Codul fiscal:Declaraţia de venit global şi declaraţii specialeArt. 89. - (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cei care îndeplinesc condiţiile de la art. 40 alin. (2), cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la alin. (4) din prezentul articol, au obligaţia de a depune o declaraţie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaraţia de venit global se depune o dată cu declaraţiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. (2) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1), depun numai declaraţiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul veniturilor din salarii, fişele fi scale se depun în cadrul aceluiaşi termen ca şi declaraţiile speciale. (3) Declaraţiile speciale se completează pentru fiecare categorie şi loc de realizare a venitului. Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activităţi agricole determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4) lit. a), realizate de contribuabilii, alţii decât persoanele fizice române cu domiciliul în România şi cele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (2), fişele fiscale se depun pentru fiecare loc de realizare a venitului, în cadrul aceluiaşi termen, ca şi declaraţiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere. Nu se depun declaraţii speciale pentru următoarele categorii de venituri: a) venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 64; b) venituri din investiţii, precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finala; c) venituri din pensii; d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit; e) venituri din alte surse. (4) Contribuabilii nu sunt obligaţi să depună declaraţie de venit global la organul fiscal competent, dacă: a) obţin numai venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii de la funcţia de baza, pe întregul an fiscal, pentru activităţi desfăşurate în România, în situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiunea de regularizare prevăzută la art. 61; b) obţin numai venituri din investiţii, pensii, venituri din activităţi agricole, venituri din premii şi din jocuri de noroc, venituri din alte surse a căror impunere este finala; c) obţin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2).  +  Norme metodologice:170. Declaraţia de venit global este documentul prin care contribuabilii declara veniturile obţinute în anul fiscal de raportare în vederea calculării de către organul fiscal a venitului anual global impozabil şi a impozitului pe venitul anual global.171. Declaraţia de venit global se depune de către contribuabilii, persoane fizice, prevăzuţi la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care obţin venituri care se globalizeaza, atât din România, cat şi din străinătate.172. Declaraţia de venit global se depune până la data de 15 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.173. Contribuabilii, cu excepţia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligaţia de a anexa la declaraţia de venit global şi documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.174. Declaraţiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile şi cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit şi pe fiecare sursa, în vederea stabilirii de către organul fiscal a plăţilor anticipate.175. Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii prevăzuţi la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor, la organul fiscal teritorial competent care se stabileşte după cum urmează: a) pentru venituri din activităţi independente - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul de desfăşurare a activităţii. În cazul persoanelor fizice care au şi puncte de lucru situate în raza teritorială a altor organe fiscale, declaraţiile speciale se depun la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul principal de desfăşurare a activităţii. Prin loc principal de desfăşurare a activităţii se înţelege locul în care se realizează, în întregime sau cu preponderenta, venitul. Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sursa venitului este considerată domiciliul fiscal al contribuabilului; b) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla bunul; c) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului; d) pentru venituri din străinătate - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului; e) pentru veniturile obţinute dintr-o formă de asociere organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul principal de desfăşurare a activităţii asociaţiei.Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere - venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.176. Declaraţiile speciale se depun, în funcţie de tipul venitului şi de forma de organizare, la organul fiscal competent.177. Persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfăşoară o activitate dependenta în România şi realizează venituri din salarii vor depune până la data de 15 mai o copie a fisei fiscale înmânate de angajator, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva.178. Contribuabilii care realizează venituri din străinătate a căror impunere în România este finala au obligaţia sa declare în România veniturile respective până la data de 15 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.  +  Codul fiscal:Stabilirea şi plata impozitului pe venitul anual globalArt. 90. - (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaraţiei de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv. (2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 1% din impozitul pe venitul anual datorat pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii sumei reprezentând până la 1% din impozitul pe venitul anual datorat revine angajatorului sau organului fiscal competent, după caz. (4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice. (5) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pentru anul precedent şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (6) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.  +  Norme metodologice:179. În situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiunile de regularizare prevăzute la art. 61 din Codul fiscal, iar la impunerea anuală organul fiscal constata ca salariatul respectiv a mai realizat şi alte venituri în afară celor din salarii de la funcţia de baza, se va considera ca plata anticipata impozitul anual calculat şi reţinut de angajator, înscris în Fişa fiscală 1.180. Decizia de impunere anuală se stabileşte, în baza documentelor necesare, de către organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul fiscal.181. Diferenţele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile de impunere, se plătesc la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.182. În situaţia în care organul fiscal competent constata diferenţe de venituri supuse globalizarii, se va emite o noua decizie de impunere anuală prin care se stabilesc diferenţe de impozite de plată, situaţie în care penalităţile de întârziere se vor calcula potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul XI Proprietatea comuna şi asociaţiile fără personalitate juridicăVenituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute în comunArt. 91. - Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.  +  Norme metodologice:183. Venitul net obţinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală deţinute în comun se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care titularii acestora le deţin în acea proprietate, determinate conform regulilor în vigoare specifice fiecărui domeniu.În cazul în care cotele-părţi nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face în mod egal.184. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun pe cote-părţi se repartizează între coproprietari proporţional cu cotele deţinute de aceştia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun în devălmăşie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condiţiile în care în contractul de cedare a folosinţei se menţionează că partea contractantă care cedează folosinţă este reprezentată de coproprietari. În condiţiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împărţiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte voinţa părţilor.  +  Codul fiscal:Reguli privind asocierile fără personalitate juridicăArt. 92. - (1) Pentru asocierile fără personalitate juridică, altele decât cele prevăzute la art. 28, se aplică prevederile prezentului articol. (2) Prevederile prezentului articol nu se aplică fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică. (3) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia sa încheie contracte de asociere în forma scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la: a) părţile contractante; b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei; c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi; d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia; e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice; f) condiţiile de încetare a asocierii.Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie.Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.  +  Norme metodologice:185. Sunt supuse obligaţiei de încheiere şi înregistrare a unui contract de asociere atât asociaţiile fără personalitate juridică, ale căror constituire şi funcţionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociaţii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală, cabinete asociate de avocaţi, societate civilă profesională de avocaţi, notari publici asociaţi, asociaţii în participaţiune constituite potrivit legii, cat şi orice asociere fără personalitate juridică constituită în baza Codului civil.186. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 92 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal are şi următoarele obligaţii:- să asigure organizarea şi conducerea evidentelor contabile;- sa determine venitul net/pierderea obţinut/obţinută în cadrul asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;- să depună o declaraţie privind veniturile şi cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal în raza căruia asociaţia îşi desfăşoară activitatea;- sa înregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în a cărui raza îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Prin sediul asociaţiei se înţelege locul principal de desfăşurare a activităţii asociaţiei;- sa reprezinte asociaţia în verificările efectuate de organele fiscale, precum şi în ceea ce priveşte depunerea de obiecţiuni, contestaţii, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;- sa răspundă la toate solicitarile organelor fiscale, atât cele privind asociaţia, cat şi cele privind asociaţii, legate de activitatea desfăşurată de asociaţie;- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului şi rezultatului distribuit;- alte obligaţii ce decurg din aplicarea titlului III din Codul fiscal.  +  Codul fiscal: (4) În cazul în care între membrii asociaţi exista legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă. (5) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.  +  Norme metodologice:187. Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune până la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal în raza căruia îşi are locul principal de desfăşurare a activităţii, o declaraţie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizată pe asociaţie, precum şi distribuţia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.O copie de pe declaraţie se transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza acestei copii asociaţii vor cuprinde în declaraţia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaţiei.  +  Codul fiscal: (6) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociaţilor, proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere.  +  Norme metodologice:188. Venitul net se considera distribuit şi dacă acesta rămâne la asociaţie sau este pus la dispoziţie asociaţilor.189. În cazul modificării cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel: a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfârşitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut şi a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile; b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecărui asociat, în funcţie de cotele de participare, până la data modificării acestora; c) la sfârşitul anului, din venitul net/pierderea anual/ anuală se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenţa se aloca asociaţilor, în funcţie de cotele de participare ulterioare modificării acestora; d) venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuita fiecărui asociat se determina prin însumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) şi c).  +  Codul fiscal: (7) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoană juridică, va fi stabilit în aceeaşi maniera ca şi pentru categoria de venituri în care este încadrat. (8) Profitul/venit cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică română, plătitoare de impozit pe profit, sau microintreprindere care nu generează o persoană juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul II sau, respectiv, în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net.  +  Norme metodologice:190. Persoanele fizice care obţin profituri dintr-o activitate desfăşurată în asociere cu o persoană juridică română, care nu da naştere unei persoane juridice, au obligaţia sa asimileze acest profit/venit venitului brut din activităţi independente. Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii prevăzute de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componenta a venitului anual global.  +  Codul fiscal: (9) Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipata în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe profit sau pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice române.  +  Capitolul XII Aspecte fiscale internaţionaleVenituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independenteArt. 93. -(1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent. (2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 49, în următoarele condiţii: a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent; b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.  +  Norme metodologice:191. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activităţi independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent acestuia.192. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente, altele decât cele prevăzute la art. 53 din Codul fiscal, sumele reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de către organul fiscal pe a cărui raza teritorială se realizează în întregime sau cu preponderenta venitul.193. După încheierea anului fiscal organul fiscal menţionat la pct. 192 va emite decizie de impunere pentru întreaga activitate desfăşurată în România şi va elibera documentul care atesta venitul realizat şi impozitul plătit.  +  Codul fiscal:Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependenteArt. 94. - Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară activităţi dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacă se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) persoana nerezidenta este prezenta în România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depăşesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauza; b) veniturile salariale sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident; c) veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România.  +  Norme metodologice:194. Veniturile obţinute de persoanele fizice nerezidente din România din activităţi dependente se impozitează separat pe fiecare loc de realizare, impozitul lunar calculat potrivit pct. 195 reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit. După încheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 43 din Codul fiscal, va emite o decizie de impunere pentru fiecare sursa şi va elibera documentul care să ateste venitul realizat şi impozitul plătit.Profesorii şi cercetatorii nerezidenti care desfăşoară activitatea în România ce depăşeşte perioada de scutire stabilită prin convenţiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, au obligaţia să depună declaraţia specială pentru veniturile realizate ca urmare a activităţii desfăşurate în România, pentru intervalul de timp ce depăşeşte perioada de scutire, la termenul şi în condiţiile prevăzute de prezentul titlu.195. a) Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 94 lit. a) din Codul fiscal care îşi desfăşoară activitatea în România, vor fi impozitate dacă persoana fizica este prezenta în România o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat. b) Veniturile din salarii realizate de o persoană fizica care îşi desfăşoară activitatea în România şi este prezenta în România o perioadă mai mica de 183 de zile în orice perioada de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat vor fi impozitate în România dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:- salariul este plătit de un angajator care este rezident sau în numele acestuia;- salariul este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care angajatorul o are în România (veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România). c) Veniturile din salarii se impozitează începând cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedită cu viza de intrare în România de pe pasaport. Organele fiscale române vor elibera documentul care atesta plata impozitului în România, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal.La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care sfârşesc în anul calendaristic vizat. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport şi alte documente prin care se atesta intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare şi toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fracţiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.196. Contribuabilii prevăzuţi la pct. 195 sunt obligaţi ca în termen de 15 zile de la data începerii activităţii să se adreseze organului fiscal în raza căruia se realizează venitul, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile convenţiilor şi acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de Guvernul României cu alte state.Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, după caz, următoarele:- cerere;- copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă şi traducerea acestuia în limba română, certificată de traducatori autorizaţi;- certificatul de rezidenţă fiscală, eliberat de autoritatea fiscală competenţa a statului al cărui rezident este, şi traducerea acestuia în limba română, certificată de traducatori autorizaţi;- documentul care atesta dreptul de muncă pe teritoriul României, respectiv permisul de muncă. Dacă persoanele fizice nerezidente nu prezintă în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfăşurare a activităţii. În situaţia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plătit.197. În cazul în care contribuabilii prevăzuţi la pct. 195 lit. b) îşi prelungesc perioada de şedere în România, precum şi cei care, prin prezente repetate în România, totalizează peste 183 de zile, sunt obligaţi sa înştiinţeze în scris organul fiscal competent despre depăşirea acestui termen, caz în care se aplică regimul fiscal prevăzut la pct. 195 lit. a).198. În situaţia în care persoanele fizice au desfăşurat activitatea în România într-o perioadă mai mica de 183 de zile, în orice perioada de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat, şi au fost plătite din străinătate, îşi prelungesc perioada de şedere în România peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfăşurată în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaraţii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioară prelungirii şederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.În situaţia în care beneficiarul venitului realizează salariul într-o sumă globală pe un interval de timp, după ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele înscrise în declaraţii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globală a salariului declarat împărţită la numărul de luni din acea perioada.199. Persoanele fizice care realizează venituri din România şi care au rezidenţă într-un stat contractant cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decât cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci când nu prezintă certificatul de rezidenţă fiscală.În aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi categorii de venituri se impun şi persoanele fizice care realizează venituri din România şi sunt rezidenţi ai unor state cu care România nu are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri.200. În situaţia în care exista convenţii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla cetăţenie - română şi a unui stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul în România, se va impune în România, coroborat cu prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autorităţilor fiscale române certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală a celuilalt stat, precum şi traducerea acestuia în limba română, certificată de traducatori autorizaţi. Pentru a stabili al cărui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obţinute în celălalt stat sunt superioare celor realizate în România şi autoritatea fiscală a statului respectiv îşi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al globalizarii veniturilor, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România. Prin documente necesare se înţelege: copiile declaraţiilor de impunere din celălalt stat, declaraţia pe propria răspundere privind situaţia copiilor şcolarizaţi, situaţia de avere, după caz, a familiei şi altele asemenea. În situaţia în care veniturile din celălalt stat nu sunt la nivelul care să conducă la acordarea rezidentei fiscale în acest stat şi autoritatea fiscală română apreciază ca sunt întrunite condiţiile pentru globalizarea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile în România şi, prin schimb de informaţii, autorităţile competente române şi din celălalt stat se vor informa asupra acestui caz.201. Contribuabilii persoane fizice române care locuiesc în străinătate şi care îşi menţin domiciliul în România se impun în România pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atât în România, cat şi în străinătate, iar obligaţiile fiscale se exercită direct sau, în situaţia în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal.202. Cetăţenii străini refugiati şi care sunt prezenţi în România, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impozitează pentru veniturile realizate pe teritoriul României.  +  Codul fiscal:Venituri obţinute din străinătate a căror impunere în România este finalaArt. 96. - (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obţinute din străinătate de natura celor a căror impunere în România este finala. (2) Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia. (3) Contribuabilii care obţin venituri din străinătate au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului. (4) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (5) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.  +  Norme metodologice:203. Pentru veniturile din pensii şi sume asimilate acestora, obţinute din străinătate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligaţia sa completeze şi să depună o declaraţie specială, respectiv "Declaraţie privind veniturile din străinătate a căror impunere în România este finala". Impozitul datorat în România se determina prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunară neimpozabila, stabilită potrivit prevederilor art. 73 din Codul fiscal, calculată la nivelul anului.  +  Codul fiscal:Creditul fiscal externArt. 97. - (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cat şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol. (2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii: a) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin reţinere la sursa de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de:1. autoritatea fiscală a statului străin respectiv;2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;3. alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri; b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41. (3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului din străinătate. În situaţia în care contribuabilul în cauza obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţara şi pe fiecare natura de venit. (4) Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc condiţia de la art. 40 alin. (2), a căror impunere în România este finala, se supun impozitării în România, recunoscandu-se impozitul plătit în străinătate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România. (5) În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transforma la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţionala a României, se vor transforma astfel: a) din moneda statului de sursa, într-o valuta de circulaţie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursa; b) din valuta de circulaţie internationala în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţionala a României, din anul de realizare a venitului respectiv.  +  Norme metodologice:204. Următoarele persoane fizice sunt supuse impozitării în România pentru veniturile din orice sursa, atât din România cat şi din afară României:- persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România;- persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.În situaţia în care pentru venitul din străinătate statul respectiv şi-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deducă din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plătit în străinătate pentru acel venit, în condiţiile prevăzute de Codul fiscal.Persoanele fizice române cu domiciliul în România, care desfăşoară activitate salariala în străinătate şi sunt retribuite pentru activitatea salariala desfăşurată în străinătate de către angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfăşurată în străinătate.Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum şi impozitul aferent, a cărui plata în străinătate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscală a statului străin, de angajator sau de alt plătitor de venituri, exprimate în unităţile monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României din anul de realizare a venitului respectiv.În vederea globalizarii, la sfârşitul anului fiscal vizat persoana în cauza va prezenta organului fiscal în a cărui raza se afla domiciliul fiscal al contribuabilului documentul justificativ privind venitul realizat şi impozitul plătit, eliberat de organul abilitat din ţara în care a desfăşurat activitatea salariala, pentru acordarea creditului fiscal în condiţiile stabilite prin prezentele norme metodologice.Cu ocazia acordării creditului fiscal se va realiza regularizarea impozitului datorat de persoana în cauza.205. Impozitul plătit în străinătate, care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:                 venit din sura                 din străinătate impozit pe venit credit fiscal = ────────────── X anual global    extern venit mondialPrin venit mondial se înţelege suma veniturilor impozabile din România şi din străinătate din categoriile de venituri din activităţi independente, salarii şi cedarea folosinţei bunurilor, realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi de cele care îndeplinesc condiţia de la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.206. Dacă suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului plătit în străinătate. În situaţia în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mica decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 205.207. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare natura de venit, prin raportarea la venitul mondial.În situaţia în care contribuabilul în cauza obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare natura de venit şi pe fiecare ţara.208. În cazul veniturilor a căror impunere în România este finala, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România. Creditul fiscal extern pentru veniturile din străinătate, a căror impunere în România este finala, se va acorda astfel: a) în situaţia în care în străinătate cota de impozit este mai mare decât cea prevăzută în prezentul titlu pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se cota prevăzută la titlul III din Codul fiscal; b) în situaţia în care cota de impozit este mai mica în străinătate decât cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plătit în străinătate, iar impozitul anual rămas de achitat în România se calculează ca diferenţa între impozitul pe venit calculat aplicându-se cota de impozit prevăzută la titlul III din Codul fiscal şi impozitul pe venit plătit în străinătate pentru venitul realizat în străinătate.  +  Codul fiscal:Pierderi fiscale externeArt. 98. - (1) Pierderile fiscale obţinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat străin se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natura din străinătate, pe fiecare ţara, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal. (2) Pierderea care nu este acoperită, în temeiul alin. (1), se reportează pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi şi se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natura din statul respectiv.  +  Norme metodologice:209. Regulile de report al pierderilor înregistrate din străinătate sunt cele prevăzute la art. 86 alin. (4) din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:  +  Titlul IV Impozitul pe veniturile microintreprinderilorDefinitia microintreprinderiiArt. 103. - În sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) are înscris în obiectul de activitate producţia de bunuri materiale, prestarea de servicii şi/sau comerţul; b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro; d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice.  +  Norme metodologice:1. Numărul de salariaţi reprezintă numărul de persoane angajate cu contract individual de muncă, potrivit dispoziţiilor Codului muncii, indiferent de durata timpului de muncă, înscrise lunar în statele de plată şi/sau în registrul general de evidenta a salariaţilor.2. La analiza îndeplinirii condiţiei privind numărul de salariaţi nu se iau în considerare cazurile de încetare a raporturilor de muncă ca urmare a pensionării sau desfacerii contractului individual de muncă în urma săvârşirii unor acte care, potrivit legii, sunt sancţionate inclusiv prin acest mod. Pentru persoanele juridice care au un singur angajat care demisioneaza în cursul unei luni, condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) din Codul fiscal se considera îndeplinită dacă în cursul lunii următoare este angajat un alt salariat.3. Pentru încadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 108 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiaşi exerciţiu financiar.4. La încadrarea în condiţia privind capitalul social, nu poate fi microintreprindere persoana juridică română care are capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoana juridică cu peste 250 de angajaţi.  +  Codul fiscal:Opţiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderiiArt. 104. - (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional. (2) Microintreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. (3) O persoana juridică română care este nou-înfiinţată poate opta sa plătească impozit pe venitul microintreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă cerinţele prevăzute la art. 103 lit. a) şi d) sunt îndeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) este îndeplinită în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării. (4) Microintreprinderile plătitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 103. (5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care: a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar; b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurarilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii; c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoana juridică cu peste 250 de angajaţi.  +  Norme metodologice:5. În sensul art. 104 alin. (1) din Codul fiscal opţiunea se exercită pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor obţinute din orice sursa, iar ieşirea din acest sistem de impunere se efectuează începând cu anul următor celui în care nu se mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal.6. În cazul în care angajarea nu se realizează în termen de 60 de zile de la data eliberării certificatului de înregistrare, microintreprinderea este plătitoare de impozit pe profit de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului. Perioada de 60 de zile se prelungeşte în anul următor celui pentru care s-a exercitat opţiunea, după caz.7. În înţelesul art. 104 alin. (4), dacă pe parcursul anului fiscal una dintre condiţiile impuse la art. 103 din Codul fiscal nu mai este îndeplinită, contribuabilul este obligat ca începând cu anul fiscal următor sa nu mai aplice impozitul pe venit chiar dacă ulterior îndeplineşte criteriile prevăzute la art. 103 lit. b) şi c).8. Persoanele juridice care nu pot opta pentru acest sistem de impunere sunt: a) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi funcţionare din domeniul bancar (băncile, casele de schimb valutar, societăţile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.); b) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi funcţionare din domeniul asigurărilor (de exemplu: societăţile de asigurare-reasigurare), al pieţei de capital (de exemplu: burse de valori sau de mărfuri, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de registru, societăţile de depozitare), cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii (brokerii şi agenţii de asigurare); c) persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, al pariurilor sportive şi al cazinourilor.  +  Codul fiscal:Anul fiscalArt. 106. - (1) Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic. (2) În cazul unei persoane juridice care se înfiinţează sau îşi încetează existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care pesoana juridică a existat.  +  Norme metodologice:9. În cazul infiintarii unei microintreprinderi într-un an fiscal, perioada impozabilă începe de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie, sau de la data înregistrării în registrul condus special de judecătorii, după caz.10. În cazul lichidării unei microintreprinderi într-un an fiscal, perioada impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acesteia.  +  Codul fiscal:Baza impozabilăArt. 108. - (1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad: a) veniturile din variatia stocurilor; b) veniturile din producţia de imobilizari corporale şi necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor; d) veniturile din provizioane; e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale; f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii. (2) În cazul în care o microintreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.  +  Norme metodologice:11. Microintreprinderile plătitoare de impozit pe venit organizează şi conduc contabilitatea potrivit Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.12. Baza impozabilă asupra căreia se aplică cota de 1,5% este totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu excepţia celor înregistrate în:- "Variatia stocurilor";- "Venituri din producţia de imobilizari necorporale";- "Venituri din producţia de imobilizari corporale";- "Alte venituri din exploatare" analitic reprezentând veniturile din cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi altor resurse similare pentru finanţarea investiţiilor;- "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" şi "Venituri financiare din provizioane";- veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii; precum şi- veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate către bugetul de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale.13. Diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută existente la data de 31 decembrie 2002, înregistrate în contabilitate în "Rezultatul reportat" sunt venituri impozabile pe măsura încasării creanţelor sau plăţii datoriilor.14. La calculul impozitului pe venit datorat de microintreprinderile care îşi încetează existenta în urma operaţiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferenţe de curs favorabil aferente capitalului social în devize sau disponibilului în devize, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, pentru societăţile care pe parcursul perioadei de funcţionare au fost şi plătitoare de impozit pe profit, acestea fiind tratate ca dividende şi supuse impunerii, potrivit titlului II, III sau V din Codul fiscal, după caz.15. În cazul în care se achiziţionează case de marcat, din baza impozabilă se scade valoarea caselor de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în funcţiune. Punerea în funcţiune se face potrivit prevederilor legale.  +  Codul fiscal:Procedura de declarare a opţiuniiArt. 109. - (1) Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea declaraţiei de menţiuni pentru persoanele juridice, asociaţiile familiale şi asociaţiile fără personalitate juridică, până la data de 31 ianuarie inclusiv. (2) Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal înscriu opţiunea în cererea de înregistrare la registrul comerţului. Opţiunea este definitivă pentru anul fiscal respectiv şi pentru anii fiscali următori, cat timp sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 103. (3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse nu mai este îndeplinită, microintreprinderea are obligaţia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fără posibilitatea de a beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu, chiar dacă ulterior îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 103. (4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu şi microintreprinderile care desfăşoară activităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate.  +  Norme metodologice:16. Opţiunea se înscrie în cererea de înregistrare la registrul comerţului şi este definitivă pentru anul fiscal respectiv şi pentru anii fiscali următori, atâta timp cat sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal. Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru impozitul pe venit numai la începutul anului fiscal, dacă la finele anului precedent sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal şi nu au fost plătitori de impozit pe venitul microintreprinderilor pe parcursul funcţionarii lor.Opţiunea se comunică organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea Declaraţiei de menţiuni pentru persoane juridice, asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică, până la data de 31 ianuarie inclusiv.Pot opta şi persoanele juridice care desfăşoară activităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate.  +  Codul fiscal:Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microintreprindereArt. 111. - În cazul unei asocieri fără personalitate juridică dintre o microintreprindere plătitoare de impozit, conform prezentului titlu, şi o persoană fizica, rezidenţă sau nerezidenta, microintreprinderea are obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vărsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.  +  Norme metodologice:17. Persoana fizica rezidenţă va definitivă impozitul pe venitul din asociere în conformitate cu prevederile titlului III din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:  +  Titlul V Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenti şi impozitul pe reprezentantele firmelor străine înfiinţate în România  +  Capitolul I Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidentiVenituri impozabile obţinute din RomâniaArt. 115. - (1) Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt următoarele: a) dividende de la o persoană juridică română; b) dobânzi de la un rezident; c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuiala a sediului permanent;  +  Norme metodologice:1. Veniturile de natura dobânzilor, redevenţelor sau comisioanelor realizate de către nerezidenti şi care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din România al unui nerezident sunt venituri impozabile în România potrivit titlului V din Codul fiscal.  +  Codul fiscal: d) redevenţe de la un rezident;  +  Norme metodologice:2. (1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie plătită în bani sau în natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent dacă suma trebuie plătită conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a încălcării drepturilor legale ale unei alte persoane. (2) În cazul unei tranzacţii care implica transferul de software, încadrarea ca redeventa a sumei care trebuie plătită depinde de natura drepturilor transferate. (3) În cazul transferului unui drept parţial dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie plătită este o redeventa dacă primitorul dobândeşte dreptul de a utiliza acel software, astfel încât lipsa acestui drept constituie o încălcare a copyright-ului. Exemple de astfel de tranzacţii sunt transferurile de drepturi de a reproduce şi distribui către public orice software, precum şi transferurile de drept de a modifica şi a face public orice software. (4) În analiza caracterului unei tranzacţii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv în scopul de a permite exploatarea efectivă a programului de către utilizator. În consecinţa, o sumă care trebuie plătită nu este o redeventa dacă singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, în scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelaşi rezultat se aplică şi pentru "drepturi de reţea sau site", în care primitorul obţine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv în scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau în reţeaua primitorului. (5) În cazul achiziţiei tuturor drepturilor dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie plătită nu este pentru folosirea sau dreptul de a folosi acel software, în consecinţa nefiind o redeventa. (6) Suma care trebuie plătită pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa. (7) În înţelesul acestei norme, software este orice program sau serie de programe care conţine instrucţiuni pentru un computer, atât pentru operarea computerului (software de operare) cat şi pentru îndeplinirea altor sarcini (software de aplicaţie). (8) În cazul unei tranzacţii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie plătită nu este redeventa dacă folosirea acestor materiale se limitează la drepturile necesare pentru a permite descărcarea, stocarea şi exploatarea computerului, reţelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afişare a utilizatorului. Dimpotriva, suma care trebuie plătită pentru transferul dreptului de a reproduce şi a face public un produs digital este o redeventa. (9) În cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, precum şi transferul unei alte proprietăţi sau altui serviciu, suma care trebuie plătită conform contractului trebuie să fie împărţită, conform diverselor porţiuni de contract, pe baza condiţiilor contractului sau pe baza unei împărţiri rezonabile, fiecărei porţiuni aplicându-i-se tratamentul fiscal corespunzător. Dacă totuşi o anumită parte din ceea ce urmează a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealaltă porţiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat porţiunii principale de contract se aplică întregii sume care trebuie plătită conform contractului.  +  Codul fiscal: e) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redeventa este o cheltuiala a sediului permanent; f) comisioane de la un rezident; g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuiala a sediului permanent; h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participa efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane; i) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultanţa din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;  +  Norme metodologice:3. Veniturile obţinute din România din prestările de servicii de management, de intermediere sau de consultanţa în orice domeniu care nu sunt efectuate în România sau veniturile care sunt cheltuieli atribuibile unui sediul permanent din România al unui nerezident sunt impozabile, potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci când nu sunt încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri între România şi statul de rezidenţă al beneficiarului de venit sau când beneficiarul de venit nu prezintă dovada rezidentei sale fiscale.  +  Codul fiscal: j) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române; k) venituri din servicii prestate în România; l) venituri din profesii independente desfăşurate în România - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când sunt obţinute în alte condiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă sau în mai multe perioade care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat; m) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la art. 73; n) venituri din transportul internaţional aerian, naval, feroviar sau rutier, ce se desfăşoară între România şi un stat străin; o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;  +  Norme metodologice:4. Prin concursuri organizate în România se înţelege concursuri organizate în orice domeniu în România.  +  Codul fiscal: p) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obţinute de la acelaşi organizator într-o singura zi de joc.  +  Norme metodologice:5. Venituri obţinute la jocuri de noroc înseamnă câştiguri în bani şi/sau în natura acordate participanţilor de către orice persoană juridică română, autorizata sa organizeze şi sa exploateze jocuri de noroc.  +  Codul fiscal: (2) Următoarele venituri impozabile obţinute din România nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol şi se impozitează conform titlurilor II sau III, după caz: a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în România; b) veniturile unei persoane juridice străine obţinute din proprietăţi imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare deţinute într-o persoană juridică română;  +  Norme metodologice:6. Venituri din proprietăţi imobiliare înseamnă venituri din vânzarea, precum şi din cedarea dreptului de folosinţă asupra proprietăţii imobiliare sau a unei cote-părţi din aceasta proprietate (închiriere, concesionare sau arendare).  +  Codul fiscal: c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obţinute dintr-o activitate dependenta desfăşurată în România; d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare deţinute într-o persoană juridică română.  +  Norme metodologice:7. Prin cedarea dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare se înţelege şi arendarea sau concesionarea proprietăţii imobiliare sau a unei cote-părţi din aceasta proprietate.  +  Codul fiscal:Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din România de nerezidentiArt. 116. - (1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obţinute din România se calculează, se retine şi se vărsa la bugetul de stat de către plătitorii de venituri.  +  Norme metodologice:8. (1) Pentru veniturile obţinute de nerezidentii din România, plătitorii de venituri au obligaţia reţinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa şi virarii lor la bugetul de stat în termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal. (2) În cazurile prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. c), e), g) şi i) din Codul fiscal, plătitorul impozitului prevăzut la titlul V din Codul fiscal este nerezidentul care are sediul permanent în România în evidenta căruia sunt înregistrate respectivele cheltuieli deductibile.  +  Codul fiscal: (2) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute: a) 5% pentru veniturile din dobânzile la depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi alte instituţii de credit autorizate şi situate în România; b) 20% pentru veniturile obţinute din jocurile de noroc, prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. p); c) 15% în cazul oricăror alte venituri impozabile obţinute din România, asa cum sunt enumerate la art. 115. (3) În înţelesul alin. (2), venitul brut este venitul care ar fi fost plătit unui nerezident, dacă impozitul nu ar fi fost reţinut din venitul plătit nerezidentului. (4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie reţinut se calculează după cum urmează: a) pentru veniturile ce reprezintă remuneraţii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române, potrivit prevederilor art. 58;  +  Norme metodologice:9. La impunerea veniturilor ce reprezintă remuneraţii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfăşurată în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române sunt aplicabile dispoziţiile titlului III din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:Scutiri de la impozitul prevăzut în prezentul capitolArt. 117. - Sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenti următoarele venituri: a) dobânda pentru depunerile la vedere în cont curent de la bănci sau alte instituţii de credit din România; b) dobânda la instrumente/titluri de creanta emise şi/sau garantate de Guvernul României, consiliile locale, Banca Naţionala a României, precum şi de bănci sau alte instituţii financiare care acţionează în calitate de agent al Guvernului român; c) dobânda la instrumente/titluri de creanta emise de o persoană juridică română, dacă instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzacţionate pe o piaţa de valori mobiliare recunoscută şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliată a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;  +  Norme metodologice:10. (1) În înţelesul acestui paragraf, dobânzile scutite de impozit sunt cele generate de instrumente/titluri de creanta emise de persoane juridice române. (2) Piaţa de valori mobiliare recunoscută, pentru care se aplică prevederile art. 117 lit. c) din Codul fiscal, este cea definită potrivit legislaţiei în domeniul valorilor mobiliare.  +  Codul fiscal: d) premiile unei persoane fizice nerezidente obţinute din România, ca urmare a participării la festivalurile naţionale şi internaţionale artistice, culturale şi sportive finanţate din fonduri publice; e) premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenti la concursurile finanţate din fonduri publice;  +  Norme metodologice:11. Premiile prevăzute la art. 117 lit. d) şi e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor plătite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul instituţiilor publice centrale şi locale de profil.  +  Codul fiscal:Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneriArt. 118. - (1) În înţelesul art. 116, dacă un contribuabil este rezident al unei tari cu care România a încheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi capital, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel contribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit, prevăzută în convenţie, care se aplică asupra acelui venit, potrivit alin. (2). În situaţia în care cotele de impozitare din legislaţia interna sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile.  +  Norme metodologice:12. (1) Prevederile alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state se aplică întocmai. În cazul când legislaţia interna prevede în mod expres exceptarea de la impunere, scutirea sau o cota de impozitare mai favorabilă, sunt aplicabile prevederile legislaţiei interne. (2) Alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile de evitare a dublei impuneri nu este anulat de alin. 1 al aceloraşi articole, care prevede că veniturile respective plătite unui rezident se impun în statul sau de rezidenţă. (3) Aplicarea alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile de evitare a dublei impuneri care prevăd impunerea în statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelaşi venit, întrucât statul de rezidenţă acorda credit fiscal pentru impozitul plătit în România, în conformitate cu prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri. (4) În cazul când în România s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc prevederile din convenţiile de evitare a dublei impuneri, suma impozitului reţinut în plus poate fi rambursata la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente. (5) Pentru rambursarea impozitului reţinut în plus din veniturile plătite de un rezident român persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de rambursare a impozitului plătit în plus la plătitorul de venit rezident român, care va fi verificata de organul fiscal teritorial al Ministerului Finanţelor Publice în a cărui raza teritorială se afla sediul sau domiciliul plătitorului de venit rezident român. (6) Cererea de rambursare a impozitului va fi depusa de persoana nerezidenta în termenul legal de prescripţie, stabilit prin legislaţia statului român.