NORMĂ SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2003privind Planul de Urgenţă pentru pesta porcină clasică*)
EMITENT
  • MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 176 bis din 1 martie 2004



    _____________ Notă *) Aprobat prin Ordinul nr. 1.113 din 23 decembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 martie 2004.  +  Capitolul I PREVEDERI GENERALE1. Introducere1.1. Pesta porcină clasică este una din bolile infecto-contagioase, virale, foarte gravă a porcilor domestici şi sălbatici.1.2. Boala este produsă de un pestivirus din familia Flaviviridae, înrudit antigenic şi structural cu virusul Diareei virale bovine (BVD) şi virusul Bolii de graniţă (BD).1.3. Principala cale naturală de infecţie este cea oronazală, prin contact direct sau indirect cu porcii infectaţi sau prin consumul de hrană contaminată. De asemenea, transmiterea bolii se poate realiza şi prin material seminal provenit de la vierii infectaţi.1.4. Perioada de incubaţie este de 7-10 zile. În condiţii de teren aceasta poate fi prelungită la 2-4 săptămâni. Boala are caracter epizootic. La tineret evoluţia bolii este acută, letală iar la adulţi boala poate evolua moderat, subacut sau subclinic.2. Obiective2.1. Planul de urgenţă pentru Pesta porcină clasică are drept scop: a) eradicarea cât mai rapid posibilă a unui focar iniţial (primar) de pestă porcină clasică; b) blocarea propagării bolii dintr-un focar primar, înainte ca acesta să devină necontrolabil; c) împiedicarea declanşării unei epizootii.2.2. Prezentul plan de urgenţă pentru pesta porcină clasică trebuie să ţină cont de următoarele cerinţe: a) confirmarea sigură şi rapidă a bolii; b) rapiditatea punerii în aplicare a măsurilor de combatere; c) implicarea de mijloace suficiente şi adaptate la situaţie, privind resursele umane şi materiale; d) participarea tuturor crescătorilor, medicilor veterinari, a numeroase instituţii şi autorităţi guvernamentale.2.3. Planul de urgenţă pentru pesta porcină clasică are ca anexă Manualul de instrucţiuni pentru pesta porcină clasică.  +  Capitolul II 1. PREVEDERI LEGISLATIVEPrezentul plan este elaborat în conformitate cu legislaţia în vigoare prevăzută pentru fiecare din următoarele capitole:1.1. Supravegherea veterinară şi diagnosticul pentru pestă porcină clasică;1.2. Certificarea veterinară;1.3. Măsurile de protecţie;1.4. Notificarea internă şi internaţională;1.5. Ancheta epidemiologică la suspiciune;1.6. Prelevarea de probe şi examinarea de laborator;1.7. Curăţenia şi dezinfecţia;1.8. Măsurile de combatere a pestei porcine clasice;1.9. Vaccinarea de necesitate;1.10. Tăierea şi uciderea animalelor;1.11. Responsabilităţile referitoare la pesta porcină clasică;1.12. Ecarisarea teritoriului şi procesarea carcaselor de animale;1.13. Sistemul naţional de compensare;1.14. Înregistrarea exploataţiilor de animale;1.15. Identificarea şi înregistrarea animalelor;1.16. Sancţiunile aplicate în relaţie cu pesta porcină clasică.1.1. Supravegherea veterinară pentru pesta porcină clasică este reglementată de: a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede la cap. II - art. 5, alin. (2), lit. a) că "medicii veterinari au răspunderea să organizeze efectuarea la timp şi în bune condiţii a operaţiunilor sanitare veterinare de depistare şi prevenire a bolilor infecţioase şi parazitare la animale"; b) "Norma sanitară veterinară privind Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului", aprobat anual prin ordin al Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor apelor şi mediului, prevede la secţiunea I - Acţiuni de supraveghere sanitare veterinare obligatorii: a) "Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor din lista A a O.I.E." modalităţile de realizare a supravegherii pentru pesta porcină clasică.1.2. Certificarea veterinară este reglementată de: a) Ordinul ministrului agriculturii, industriilor şi alimentaţiei nr. 114/1975 privind aprobarea "Normelor şi măsurilor sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede la Partea a II-a, cap. II "Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală" reguli privind emiterea şi utilizarea certificatelor sanitare veterinare de transport pentru animale şi produse animaliere şi de origine animală, iar la art. 31 alin. (6) din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificările şi completările ulterioare, că în cadrul acţiunilor de supraveghere a sănătăţii animalelor şi a sănătăţii publice, autoritatea sanitară veterinară de stat emite certificate sanitare veterinare de transport pentru animale şi certificate sanitare veterinare pentru exportul produselor, al subproduselor comestibile şi necomestibile de origine animală. b) Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor la Titlul 1.3 "Etica veterinară şi certificarea în schimburile internaţionale", Cap. 1.3.1, art. 1.3.1.1, prevede că "schimburile internaţionale cu animale vii şi produse animaliere şi de origine animală se efectuează în baza certificării veterinare" şi menţionează elementele de care trebuie să se ţină cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de ţara exportatoare. La Cap. 1.3.2, art. 1.3.2.1 se prevăd criteriile privind etica certificării, iar la Partea V - modele de certificate internaţionale aprobate de O.I.E. c) "Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului condiţionează comerţul internaţional cu animale vii şi produse animaliere şi de origine animală de existenţa certificării veterinare. d) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 133 din 19.07.2000 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor şi produselor de origine animală destinate exportului defineşte criteriile de elaborare a certificatelor sanitare veterinare, emiterea şi gestionarea acestora. e) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 177/14.09.2000 stabileşte metodologia de tipărire, emitere şi gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii şi produse de origine animală.1.3. Măsurile de protecţie:Măsuri de protecţie privind importul de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, precum şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor:1.3.1. Măsuri de protecţie privind importul de animale vii, produse animaliere şi de origine animală precum şi alte materii şi materiale care pot influenţa starea de sănătate a animalelor sunt reglementate de: a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cap. IV "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale", art. 24 - 28 stabileşte procedurile vizând importul, tranzitul şi exportul în, prin şi din România; b) Ordinul MAIA nr. 114/1975 privind aprobarea "Normelor şi măsurilor sanitare veterinare" pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, cu modificările şi completările ulterioare şi prevede la Partea a II a, cap. II "Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală", măsuri privind "controlul sanitar veterinar asupra importului, exportului şi tranzitului de animale, produse de origine animală şi furaje". c) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 70/1998 privind condiţiile şi procedura de avizare sanitară veterinară a importului, exportului şi tranzitului de animale, produse şi subproduse de origine animală, furaje şi alte produse şi materii ce pot influenţa sănătatea animalelor şi sănătatea publică, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369/29.09.1998; d) Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor al Oficiului internaţional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Cap. 1.5.1. - dispoziţii privind transporturile de animale la Cap. 1.5.2. - "Măsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare şi la plecarea animalelor", iar la Capitolul 1.5.5. "Măsuri zoosanitare la sosire"; e) "Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) prevede liniile generale de desfăşurare a comerţului internaţional cu animale, produse animaliere şi de origine animală.1.3.2. Măsuri de protecţie privind monitorizarea mişcărilor interne de animale, reglementate de: a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la cap. II "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale" reguli pentru circulaţia animalelor şi produselor de origine animală în interiorul ţării;b. Ordinul MAIA 114/1975 ce aprobă "Norme şi măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a II-a, Cap. II "Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animală" detalii privind circulaţia animalelor pe jos, pe cale ferată, rutier, cu avionul şi aspecte de reglementare a transhumanţei ovinelor şi caprinelor.1.3.3. Măsuri de protecţie privind supravegherea aglomerărilor temporare de animale (târguri, expoziţii, concursuri, baze de export, staţiuni de carantină), sunt reglementate de: a) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 ce aprobă "Norme şi măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitar veterinare nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la Partea a II-a, cap. II, reguli pentru organizarea şi funcţionarea locurilor cu aglomerări temporare de animale (târguri, expoziţii), organizarea bazelor de tranzit pentru export de animale, iar la Cap. III "măsuri generale pentru prevenirea bolilor infecto-contagioase la animale" şi cap. II "pesta porcină clasică", măsuri de prevenire; b) Ordinul MAAP nr. 147/10.04.2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul transporturilor de animale din speciile bovine şi porcine provenite din ţări terţe" publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659/5.09.2002, cu modificările şi completările ulterioare. c) Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor al Oficiului internaţional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5 "Proceduri de Import şi de Export", Cap. 1.5.3 - "Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din ţara exportatoare şi locul de sosire în ţara importatoare".1.4. Notificarea internă şi internaţională este reglementată de: a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la cap. II, art. 5, alin. (2), lit. c) atribuţiile şi răspunderile medicilor veterinari privind notificarea veterinară, la cap. III, art. 9, "obligaţiile deţinătorilor de animale şi ale unităţilor care prelevează, depozitează, transportă şi valorifică produse de origine animală privind" "anunţarea fără întârziere, asupra apariţiei ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale," iar la art. 10, 11, 12, - obligaţiile persoanelor fizice, ale oricărei persoane care vine în contact cu animalele şi ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea îmbolnăvirilor la animale. b) Ordinul Ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 ce aprobă "Norme şi măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a II, cap. IV "măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale" şi "reguli pentru anunţarea cazurilor de boală" la animale iar la Partea III, cap. II "pesta porcină clasică", "măsuri pentru prevenirea difuzării bolii din focar". c) Codul Internaţional de Sănătate al Animalelor al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru "notificări şi informaţii epizootologice". d) "Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, prevede obligativitatea notificării bolilor animalelor şi a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări ce vizează comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animală. e) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/27.12.1999 precizează regulile generale privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor prin norma sanitară respectivă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000. f) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 236/5.06.2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinară pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu bovine şi porcine", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 835/20.11.2002 precizează bolile obligatoriu notificabile pentru bovine şi porcine, printre care şi pesta porcină clasică. g) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 404/6.09.2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare cu privire la controlul pestei porcine clasice", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268/17.04.2003.1.5. Ancheta epidemiologică privind pesta porcină clasică, este reglementată prin: a) Ordinul MAIA nr. 114/1975 ce aprobă "Norme şi măsuri sanitare veterinare", de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Partea a V-a, unde sunt menţionate "indicaţii pentru efectuarea anchetei epizootologice", în general; b) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice".1.6. Prelevarea de probe şi examinarea de laborator, este reglementată de: a) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 ce aprobă "Norme şi măsuri sanitare veterinare" Partea a II-a cap. III "Măsuri generale pentru prevenirea bolilor infecto-contagioase şi parazitare la animale" ce prevede la art. 110 efectuarea de către serviciile veterinare a operaţiunilor de depistare a acestor boli; la Partea III cap. II a; art. 5 este precizată responsabilitatea medicului veterinar de a "recolta şi expedia prin delegat probe pentru examen de laborator". b) Norma sanitară veterinară privind "Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţiei a mediului" aprobat prin ordin al ministrului, prevede metodele utilizate pentru supravegherea şi diagnosticul pestei porcine clasice. c) "Manualul de Standarde pentru Teste de diagnostic şi Vaccinuri" prevede la secţiunea I 1.1 - metode standardizate de prelevare de probe, la cap. 1.2 elementele de management de calitate pentru laboratoarele de diagnostic veterinar, la cap. 1.3 - principiile de validare ale metodelor de diagnostic pentru bolile infecţioase, la cap. 5.1 - transferul internaţional şi transportul materialelor patologice de la animale iar la partea 2 Secţiunea 2.11. metodele de supraveghere şi de diagnostic pentru pesta porcină clasică. d) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 25/28.04.1995 cu modificările ulterioare prin care s-a constituit "Comitetul Tehnic şi Subcomitetelor pentru Omologarea Metodelor şi Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar". e) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 146/17.08.2000 pentru aprobarea "Normei sanitară veterinară privind Buna Practică de Laborator" (GLP). f) "Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor" care precizează la Partea 4-a Titlul 4.1. "testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru schimburi internaţionale". g) Ordinul Ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 558/2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 952/24.12.2002.1.7. Lucrările de curăţenie şi dezinfecţie specifice pestei porcine clasice, sunt reglementate de: a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la cap. IV art. 21, alin. (2) că unităţile care deţin mijloace pentru transportul animalelor şi produselor de origine animală sunt obligate să organizeze staţii sau puncte de spălare şi dezinfecţie, cu respectarea condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a V - "Instrucţiuni pentru efectuarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării" iar la cap. IV Partea a II-a prevederi privind dezinfecţia de necesitate şi dezinsecţia în locurile contaminate. c) "Codul Internaţional de Sănătate al Animalelor" al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la partea a 4 - a Titlul 4., măsuri pentru "distrugerea agenţilor patogeni şi a insectelor vectori". d) Ordinul Ministrului Agriculturii Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 404/2002 privind măsurile de control pestei porcine clasice.1.8. Măsurile de combatere a pestei porcine clasice, sunt reglementate de: a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la cap. IV - măsuri pentru "prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor". b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Normei şi măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea II, Cap. IV "măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile ale animalelor" (anunţarea cazurilor de boală, obligaţia deţinătorilor de animale, ale administraţiei publice şi ale medicului veterinar în caz de boli transmisibile ale animalelor, izolarea, observaţia sanitară veterinară, carantina de necesitate, zona epizootică, stingerea bolii şi ridicarea măsurilor de carantină) iar la Partea III Cap. II E - pesta porcină clasică - măsurile specifice pentru combaterea acestei boli. c) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice.1.9. Vaccinarea de necesitate, este reglementată prin: a) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 404/2002 care aprobă "Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile de control ale pestei porcine clasice".1.10. Tăierea şi uciderea animalelor, este reglementată de: a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede la art. 19, cap. IV - posibilitatea tăierii animalelor în regim de stamping-out. b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi măsuri sanitare veterinare", prevede la Partea a III, cap. II, lit. E "Pesta porcină clasică", art. 7 posibilitatea "uciderii sau tăierii în condiţii speciale a tuturor animalelor receptive din focarele respective". c) Acţiunea de stamping-out se efectuează respectând prevederile "Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul tăierii sau uciderii" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 425/19.09.2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 887/9.12.2002. d) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 404/2002 prin care este aprobată "Norma sanitară, cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice".1.11. Responsabilităţile privind pesta porcină clasică, sunt reglementate în legislaţia veterinară prin: a) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 125/16.12.1998 pentru aprobarea "Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sanitare veterinare de stat" cu completările şi modificările ulterioare, care prevede pentru serviciile veterinare de stat responsabilităţi directe pentru pesta porcina clasică. b) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 63/11.09.1997 stabileşte "atribuţiile serviciilor sanitare veterinare" din cadrul altor ministere decât Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, inclusiv în domeniul supravegherii, prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile ale animalelor. c) Hotărârea de Guvern nr. 1004/4.10.2001, privind constituirea şi componenţa Comandamentului antiepizootic central, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647/16.01.2001. d) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la Capitolul IV "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor", la art. 15 atribuţiile Comandamentului Antiepizootic Central, ale celor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale pentru controlul bolilor transmisibile ale animalelor şi la art. 16 responsabilităţile administraţiei publice teritoriale în acest domeniu. e) Ordonanţa Guvernului României nr. 47/12.08.1994, privind apărarea împotriva dezastrelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242/29.08.1994, art. 5 precizează că se organizează "apărarea împotriva dezastrelor" şi se constituie "Comisia Guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor" condusă de Primul ministru, cu atribuţii prevăzute la art. 14, iar în subordinea acesteia "Comisia centrală pentru epizootii şi supraveghere a contaminării radioactive chimice şi biologice a produselor vegetale şi animale", a cărei componenţă a fost stabilită şi reactualizată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 72/16.03.2001 (art. 7 lit. g) cu atribuţii stabilite la art. 15 al ordonanţei menţionate. În conformitate cu art. 11 al aceleiaşi ordonanţe "în teritoriu se organizează comisii judeţene şi a municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor", cu atribuţii stabilite la art. 16 al ordonanţei menţionate. La cap. I şi III al aceleiaşi ordonanţe se stabilesc atribuţiile specifice ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru apărarea împotriva dezastrelor (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Sănătăţii) precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale şi a prefecturilor. f) Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari concesionari cu Agenţia Domeniilor Statului, prevede atribuţiile şi responsabilităţile acestora. g) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi pădurilor nr. 475/15.10.2002 stabileşte regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală în privinţa supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor. h) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea III, cap. II "Măsuri speciale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase şi parazitare", "boli supuse declarării oficiale şi măsurilor de carantină", responsabilităţile specifice ale medicilor veterinari, ale organelor administraţiei publice centrale şi teritoriale şi ale persoanelor fizice şi juridice privind pesta porcină clasică. i) "Codul Internaţional de Sănătate a Animalelor" al Oficiului Internaţional de Epizootii Partea a 2-a "Boli din lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii" prevede la Capitolul 2.1.1. "Pesta porcină clasică", responsabilităţile administraţiilor veterinare centrale în comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animală şi alte materii şi materiale ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor.1.12. Ecarisarea teritoriului şi procesarea carcaselor de animale, sunt reglementate prin: a) Hotărârea Guvernului nr. 92/4.02.1991 - privind înfiinţarea societăţii comerciale Protan SA, care are responsabilitatea ecarisării teritoriului, colectării şi procesării deşeurilor de origine animală. b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 - privind aprobarea de "Norme şi măsuri sanitare veterinare", prevede la cap. III măsuri pentru "distrugerea şi valorificarea deşeurilor de origine animală, a confiscatelor şi deşeurilor de abator", "reglementarea folosirii în hrana animalelor a resturilor de la abatoare şi de la unităţile de alimentaţie publică", măsuri privind "prevenirea difuzării bolilor prin furajarea animalelor cu deşeuri alimentare menajere", măsuri pentru "prevenirea difuzării germenilor patogeni din unităţile care efectuează lucrări cu astfel de germeni", precum şi "reglementări privind folosirea produselor provenite de la animalele utilizate în industria de biopreparate". c) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi pădurilor nr. 373/26.09.2001, pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind gestionarea deşeurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare", cu modificările şi completările ulterioare publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703/6.11.2001. d) Hotărârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 privind "evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile" inclusiv deşeurile periculoase stabileşte modalităţile pentru evidenţa gestiunii deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659/5.09.2002. e) Hotărârea Guvernului nr. 162/20.02.2002 privind depozitarea deşeurilor, stabileşte principiile şi condiţiile de depozitare a deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164/7.03.2002. f) Hotărârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 care stabileşte condiţiile pentru incinerarea deşeurilor de origine animală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 160/6.03.2002.1.13. Sistemul naţional de compensare a pierderilor suferite de proprietarii sau deţinătorii de animale prin tăierea sau uciderea animalelor sau aplicarea altor măsuri din planul de combatere a bolii, este reglementată în legislaţia veterinară prin: a) Ordinul comun al ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 35/20.09.1994 şi al Ministerului Finanţelor nr. 1238/20.09.1994 se stabileşte "Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul acţiunilor de asanare a bolilor la animale". b) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care statuează "acordarea de compensări în cazul uciderii sau tăierii animalelor în cadrul unor programe de asanare sau de combatere a unor boli". c) Hotărârea Guvernului nr. 614/1995 republicată pentru aprobarea "Programului de supraveghere, prevenire, combatere şi asanare a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om, precum şi de refacere a şeptelului", publicată în monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754/16.10.2002. d) Normele metodologice comune ale Ministerului Finanţelor nr. 5415/1993 şi ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 41540/1993, modificate şi completate cu Normele metodologice comune ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 195/1.10.2003 şi nr. 22343/16.10.2003 ale Ministerului Finanţelor Publice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale.1.14. Înregistrarea exploataţiilor de animale este reglementată în legislaţia veterinară prin: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 aprobată prin Legea nr. 166/10.04.2002 privind exploataţiile agricole, care stabileşte la Cap. II - "Dimensionarea exploataţiilor agricole comerciale" iar implementarea se face conform "Normelor metodologice din 17.06.2002".Ordinul MAAP nr. 261/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităţilor şi de aprobare a activităţii de export precum şi definirea unităţilor supuse controlului sanitar veterinar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302/6.05.2003.1.15. Identificarea şi înregistrarea animalelor este reglementată în legislaţia veterinară prin: a) Hotărârea Guvernului nr. 269/22.02.2001 privind registrul agricol pentru perioada 2001 - 2005; Ordinul comun al Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, nr. 10/2001 pentru aprobarea "Normelor tehnice privind completarea registrului agricol pentru perioada 2001 - 2005"; b) Ordonanţa de urgenţă nr. 127/2003 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor; c) Legea zootehniei nr. 72/2002.1.16. Sancţiunile aplicate în ceea ce priveşte pesta porcină clasică prevederile legislative sunt reglementate prin: a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare prevede la cap. VII sancţiuni penale şi contravenţionale corelate cu nerespectarea prevederilor legale privind pesta porcină clasică. b) Hotărârea Guvernului nr. 1247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare.2. În baza prevederilor legislaţiei menţionate: a) Prezenţa sau suspicionarea pestei porcine clasice este notificată obligatoriu şi imediat la autoritatea veterinară competentă, conform prevederilor ordinului nr. 156/1999, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000. Această măsură trebuie făcută de medici veterinari care aparţin autorităţii veterinare centrale, teritoriale precum şi din partea unor ministere altele decât Ministerul Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului care cunoaşte sau suspectează prezenţa pestei porcine clasice în orice efectiv de porcine, în special de proprietari, îngrijitori, personalul veterinar de asistenţă sau care lucrează în abatoare şi în laboratoare de diagnostic. b) Investigarea oficială în urma suspicionării bolii va fi efectuată imediat pentru a confirma sau infirma prezenţa acesteia. c) Probele pentru examenele de laborator vor fi recoltate de la porcine vii, moarte sau ucise în scop de diagnostic. d) Proprietarul sau reprezentantul acestuia va permite accesul în exploataţia unde se suspicionează boala şi va coopera cu investigatorii oficiali. e) După confirmarea bolii se va face notificarea internă de către direcţia sanitară veterinară judeţeană şi internaţională de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară. f) Măsurile de combatere dispuse sunt aplicate de urgenţă pentru a ţine focarul de boală sub control. g) Restricţiile dispuse se referă la mişcarea animalelor, persoanelor, furajelor, vehiculelor în zonele de protecţie şi de supraveghere, ca şi pentru produsele din carne şi alte materiale contaminate. h) Porcinele din focarele de boală vor fi ucise, iar cadavrele distruse în aşa fel încât să se evite răspândirea infecţiei, în conformitate cu definiţia "stamping out" precizată de OIE. i) Carnea şi celelalte produse provenite de la porcine bolnave sau suspecte de boală, tăiate de necesitate înainte de confirmare acesteia trebuie confiscată şi distrusă în condiţiile precizate anterior. j) Compensarea la preţul pieţii va fi făcută către proprietar pentru porcinele ucise, distruse în scop de diagnostic şi pentru combaterea bolii, ca şi pentru produsele de origine animală şi materialele care au fost confiscate şi distruse prin incinerare sau îngropare. k) O anchetă epidemiologică detaliată, oficială va fi efectuată de către autoritatea veterinară locală în scopul precizării surselor de infecţie şi identificării a altor exploataţii supuse riscului de infecţie. l) Autoritatea veterinară locală va asigura supravegherea porcinelor din zonele de protecţie şi supraveghere prin examinare clinică, morfopatologică şi de laborator. m) Adăposturile, echipamentele, vehiculele şi alte materiale contaminate vor fi bine curăţate, spălate şi dezinfectate folosind substanţe înregistrate şi omologate în România active pentru virusul pestei porcine clasice. n) În situaţii speciale autoritatea veterinară oficială poate dispune vaccinarea de necesitate în zone bine delimitate cu vaccin viu a porcinelor în condiţiile precizate prin Hotărârea Guvernului nr. 1026/2003. o) Autoritatea veterinară este împuternicită să solicite ajutorul unor formaţiuni, parte componentă a comandamentului antiepizootic local pentru a asigura condiţii normale pentru aplicarea măsurilor de combaterea bolii.  +  Capitolul III PREVEDERI LEGISLATIVE FINANCIARE1. Fonduri bugetare de urgenţă1.1. Baza legală pentru prevederile financiare:1.1.1. Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 19: a) În cazul acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale şi prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi pentru apărarea sănătăţii efectivelor de animale, se acordă despăgubiri, proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu; b) Sacrificarea unor animale şi alte măsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor şi apărarea sănătăţii efectivelor de animale, în cazul acţiunilor de importanţă deosebită prevăzute la alin. (1), se aprobă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. c) Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarelor de boală sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. d) Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea, redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanarea a focarului de boală se stabileşte de o comisie de apreciere, constituită din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţă agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localităţii sau reprezentantul acestuia. e) Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, la preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală.1.1.2. Hotărârea de Guvern nr. 614/1993 privind aprobarea "Programului de asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om şi refacerea şeptelului", republicată prevede că "se aprobă acţiunile cuprinse în programul de asanare a efectivelor de animale purtătoare, cu modificările şi completările ulterioare". Realizarea integrală a acţiunii de supraveghere şi depistare a vaccinurilor obligatorii şi de necesitate, precum şi a unor tratamente antiparazitare de necesitate în cazul apariţiei unor epizootii, se asigură din fondurile bugetare, cu respectarea Normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor nr. 5415/1993 şi de Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 41540/1993, modificate şi completate cu Normele metodologice comune ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 195/1.10.2003 şi nr. 22343/16.10.2003 ale Ministerului Finanţelor Publice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului. Toate operaţiunile privind asanarea efectivelor de animale de boli transmisibile şi despăgubirea acestora din fondurile special constituite pentru agricultură se face în conformitate cu Legea bugetului şi respectarea prevederilor din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi a "Normelor metodologice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale" elaborate de Ministerul Agriculturii şi alimentaţiei cu nr. 41540/4.08.1993 şi Ministerul Finanţelor nr. 5415/3.09.1993 cu modificările şi completările ulterioare. Operaţiunile şi acţiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia şi combaterea bolilor epizootice şi a zoonozelor de la capitolul "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizează cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii Pădurilor, Apelor şi Mediului, prevăzute la lit. A. Aprobarea acţiunilor care se realizează pentru asanarea efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om, în cazul apariţiei pestei porcine clasice, este dată de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din Ministerul Agriculturii Pădurilor, Apelor şi Mediului, de către direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti sau de către medicul veterinar de stat, după caz. Acţiunile de asanare prevăzute la lit. C se realizează sub supravegherea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din Ministerului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului a direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, a circumscripţiilor sanitare veterinare teritoriale. În vederea refacerii şeptelului, din creditele bugetare alocate prin Ministerul Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului, la capitolul "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor", se plătesc despăgubiri - în afara celor cuvenite prin asigurări şi a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, moarte sau ucise - celor care înregistrează daune în urma tăierii, morţii sau uciderii animalelor. Beneficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanele fizice deţinătoare de animale, care au suferit pagube în cazul aplicării acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, cuprinse la pct. 1, lit. C, din prezenta anexă, şi a celor prevăzute în normele metodologice comune ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului, în baza documentaţiei întocmite de autoritatea sanitară veterinară de stat. În cazul lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile, despăgubirile se acordă indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu.Prin acţiuni de importanţă deosebită se înţelege măsurile care se aplică pentru lichidarea focarelor şi păstrarea teritoriului ţării liber de boli cu mare difuzibilitate la animale şi a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoză, leucoză enzootică bovină, rabie, trichineloză şi alte boli); prin lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile se înţelege tăierea sau uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave (abataj sanitar), operaţiuni de profilaxie zoosanitară efectuate sub supravegherea administraţiei şi autorităţii veterinare de stat, precum şi alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi apărarea sănătăţii efectivelor de animale.1.1.3. Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, prevede: a) Acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură se prevede, la Cap. I art. 1, că "sunt considerate calamităţi naturale pierderile cantitative şi calitative de recolte, mortalitatea şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse". b) La art. 2 se prevede că "Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care generează calamităţi naturale la plante şi animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor", pesta porcină clasică fiind inclusă în această categorie. c) La art. 4 se precizează că "Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli", "ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevăzute la art. 2". d) Conform art. 8, "Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale," şi "despăgubirea reprezintă maximum 80% din valoarea de asigurare". e) Conform art. 9, "Constatarea pagubelor se face în prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului".1.2. Cheltuieli prevăzute: a) În bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului sunt alocate fonduri speciale care să acopere cheltuielile destinate lichidării focarelor de boală care apar. b) Cheltuielile prevăzute se acordă pentru:(i) plata suplimentară pentru salarii (ore suplimentare, angajări temporare, cheltuieli de transport şi diurnă);(îi) echipament şi alte materiale de protecţie;(iii) consumabile;(iv) uciderea porcilor şi distrugerea cadavrelor;(v) dezinfectarea sau distrugerea materialelor contaminate;(vi) curăţarea şi dezinfecţia adăposturilor, curţilor, vehiculelor şi echipamentelor;(vii) măsuri de protecţia animalelor;(viii) compensaţii pentru porcii ucişi, produse de origine animală;(ix) de vaccinări de necesitate. c) Cheltuieli pentru pregătirea combaterii bolii:(i) instruirea echipelor de lucru;(îi) susţinerea grupului de experţi;(iii) pregătiri generale pentru combaterea bolii în focare.  +  Capitolul IV LANŢ DE COMANDĂA. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE CU RESPONSABILITĂŢIÎN RELAŢIE CU PESTA PORCINĂ CLASICĂ1. LA NIVEL GUVERNAMENTAL1.1. Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor instituită prin Ordonanţa Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. II art. 16.1.2. Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuţiuni stabilite de art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată.2. LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI2.1. "Comisia Centrală pentru Epizootii şi Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale" instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 72/16.03.2001 şi Ordonanţa Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. II art. 17, lit. g.2.2. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din structura Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului care reprezintă autoritatea veterinară centrală (AVC), a cărei organizare şi funcţionare este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 739/2003.2.3. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, organizat conform Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin ordinul MAAP nr. 475/2002.3. LA NIVEL JUDEŢEAN3.1. "Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor" constituită în fiecare judeţ în baza Ordonanţei Guvernului nr. 47/12.08.1994, art. 11.3.2. Comandamentul Antiepizootic Judeţean - instituit în fiecare judeţ prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuţii stabilite de art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.3.3. Direcţia sanitară veterinară judeţeană şi respectiv a Municipiului Bucureşti organizată conform regulamentului de organizare şi funcţionare prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 125/1998.4. LA NIVEL LOCAL (municipii, oraşe comune)4.1. Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orăşenesc şi comunal) instituit în baza art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.B. STRUCTURI SPECIFICE PENTRU CAZURI DE NECESITATE1. LA NIVEL CENTRAL1.1. CELULA DE CRIZĂ pentru pesta porcină clasică, următoarea structură: a) Se constituie în baza prezentului program şi este compusă din:(i) ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului;(îi) directorul general al Direcţiei generale buget finanţe;(iii) subsecretarul de stat care coordonează activitatea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;(iv) directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;(v) ministrul finanţelor publice;(vi) ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului;(vii) ministrul de interne şi administraţiei publice;(viii) preşedintele Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor. b) Se reuneşte ori de câte ori există o suspiciune de pestă porcină clasică şi rămâne operaţională până la ridicarea măsurilor de carantină şi repopularea exploataţiilor; c) Împreună cu Centrul Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice, aceasta are ca principală atribuţie stabilirea şi urmărirea modului de aplicare a măsurilor specifice şi nespecifice pentru combaterea pestei porcine clasice; d) Celula de criză se organizează la nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare. e) Coordonatele acesteia sunt: Strada Negustori nr. 1 B, sector 2 Bucureşti, Tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail: ansv@maa.ro sau ansv.disp@maa.ro1.2. CENTRUL NAŢIONAL DE LUPTĂ CONTRA PESTEI PORCINE CLASICE a) Se constituie în baza prezentului program; b) Are următoarea componenţă:(i) preşedinte - directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;(îi) vicepreşedinte - directorul general adjunct al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;(iii) secretar - directorul Direcţiei de Sănătate Animală din Agenţia Naţională Sanitară Veterinară;(iv) membri:- directorul general al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;- directorul general adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;- specialist virusolog din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală;- specialist epidemiolog din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;- specialist în patologia porcină din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;- preşedintele Asociaţiei Naţionale de Creşterea Porcinelor;- specialist responsabil cu monitorizarea;Centrul Naţional de luptă contra pestei porcine clasice este coordonat de subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului care coordonează Agenţia Naţională Sanitară Veterinară. c) Are următoarele responsabilităţi principale:(i) stabilirea, împreună cu celula de criză, a măsurilor specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii de pestă porcină clasică şi a celor ce sunt necesare după confirmarea bolii, precum şi a măsurilor nespecifice generale, de combatere a pestei porcine clasice;(îi) monitorizează, urmăreşte şi controlează punerea în aplicare a măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de luptă contra pestei porcine clasice;(iii) elaborează şi îmbunătăţeşte strategia de intervenţie în caz de necesitate pentru pesta porcină clasică;(iv) elaborează şi realizează în practică programul de instruire a centrelor locale de luptă contra pestei porcine clasice şi a grupelor de experţi de la nivel central şi local privind conduita de abordare în cazul unei situaţii de necesitate create de pesta porcină clasică;(v) informează celula de criză, conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi celelalte structuri centrale de luptă contra pestei porcine clasice asupra evoluţiei bolii;(vi) asigură şi gestionează materialele necesare la nivel central şi la nivelul centrelor locale de luptă contra pestei porcine clasice;(vii) stabilirea şi gestionarea necesarului de vaccin în caz că se aplică vaccinarea antipestoasă de necesitate pentru controlul bolii;(viii) coordonarea tuturor acţiunilor din prezentul program, pe teritoriul României;(ix) asigură dotarea cu mijloace de comunicare - computere, telefoane fixe şi mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra pestei porcine clasice, de către celula de criză şi de grupele de experţi centrali şi locali;(x) stabileşte lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, calificarea şi experienţa în combaterea bolilor din lista A a OIE a persoanelor responsabile de la centrele locale şi toate structurile centrale, judeţene şi locale implicate în controlul pestei porcine clasice. d) Centrul Naţional de Luptă Contra Pestei Porcine Clasice are următoarele coordonate:- Agenţia Naţională Sanitară Veterinară - B-dul Carol I nr. 24, sector 3, Bucureşti, tel. 021-315.7875, Fax: 021-312.4967; E-mail: ansv.disp@maa.ro1.3. GRUPUL NAŢIONAL DE EXPERŢI a) Grupul Naţional de Experţi are următoarea componenţă:Grupul naţional de experţi(i) directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală - şeful grupului;(îi) specialist virusolog - şeful Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică;(iii) specialist în patologia porcină;(iv) specialist epidemiolog;(v) specialist în diagnosticul pestei porcine clasice;(vi) specialist epidemiologie moleculară;(vii) specialist pentru probleme de biosecuritate;(viii) specialist igienă şi protecţia şi bunăstarea animalelor;(ix) specialist responsabil cu monitorizarea;(x) alţi specialişti existenţi la nivel naţional, care pot realiza competenţele de expert al grupului;Grupul naţional de experţi se împarte în două subgrupuri:1. Subgrupul care face deplasarea în teren la nivelul Centrului judeţean de luptă contra pestei porcine clasice şi care va coordona activitatea grupului de experţi locali;2. Subgrupul care rămâne la nivelul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi al Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică. b) Atribuţiile grupului naţional de experţi:(i) conduce ancheta epidemiologică şi evaluează riscul indus de focar;(îi) acordă asistenţă directorului general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare pentru evaluarea situaţiei evoluţiei bolii şi a eficienţei măsurilor de control aplicate;(iii) efectuează expertizarea riscului potenţial în relaţie cu pesta porcină clasică şi dezvoltă noi strategii de control al evoluţiei bolii;(IV) instruieşte şi asistă structurile locale şi centrale implicate în lichidarea focarelor de boală. c) Are coordonatele: Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5 Bucureşti, tel. 021-410.1299; 021-410.1390; Fax: 021-411.3394; E-mail: office@idah.ro2. LA NIVEL TERITORIAL2.1. celula teritorială de criză (organizată de Direcţia Sanitară Veterinară Judeţeană respectiv a Municipiului Bucureşti)2.2. Centrul judeţean de luptă contra pestei porcine clasice a) Este instituit în baza prezentului program; b) Se organizează la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi este compus din:(i) directorul adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare Judeţene respectiv al municipiului Bucureşti - şeful grupului;(îi) specialist virusolog;(iii) specialist epidemiolog;(iv) specialist în patologia porcină;(v) specialist igienă protecţie şi bunăstare animală;(vi) specialist responsabil cu prelevarea şi transportul probelor la laborator;(vii) alţi specialişti la nivel judeţean compatibili cu funcţia de expert al grupului. c) Responsabilităţi:1. impun, monitorizează, urmăresc şi controlează punerea în aplicare a:2. măsurilor specifice veterinare impuse de "Centrul Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice" prin intermediul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;3. măsurilor generale nespecifice impuse de "Comandamentul Antiepizootic Central", prin comandamentele antiepizootice judeţene şi locale (municipale, orăşeneşti, comunale) şi de "Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor" şi "Comisia de Apărare contra Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale" prin comisiile judeţene de apărare contra dezastrelor;4. coordonarea tuturor acţiunilor cuprinse în prezentul program de alertă şi de intervenţie, pe raza judeţului respectiv;5. definirea unei exploataţii ca fiind contaminată, după consultarea cu grupurile de experţi centrali şi locali şi cu Centrul Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice;6. autorizarea mişcărilor de animale, oameni şi alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului pestei porcine clasice;7. organizarea transportului şi tăierea sau uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte de îmbolnăvire şi a celor suspecte de contaminare şi ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;8. impunerea, urmărirea şi controlul efectuării dezinfecţiilor şi dezinsecţiilor, dezinfecţia spaţiilor de cazare şi a incintelor, precum şi a mijloacelor de transport, a ustensilelor şi echipamentelor dintr-o exploataţie contaminată cu virusul pestei porcine clasice ori dezinfecţia unor subproduse obţinute în focar;9. stabilirea zonei de protecţie şi a zonei de supraveghere, nominalizând limitele, căile de acces şi punctele de control din aceste zone, planul deplasărilor de animale în interiorul acestor zone, interzicerea accesului de animale din exteriorul acestor zone, organizarea aglomerărilor temporare de animale, ecarisarea, colectarea şi procesarea animalelor moarte sau ucise şi a deşeurilor animaliere;10. asigurarea legăturii cu autorităţile locale - poliţie, primării, prefecturi - nominalizate pentru impunerea măsurilor de carantină de gradul II;11. sensibilizarea crescătorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploataţii din domeniul public sau privat, populaţiei rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandând drumul de parcurs pe lângă organismele din teren (administraţia judeţeană, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociaţiile de crescători de animale);12. evaluarea şi participarea la întocmirea planului judeţean de alertă şi intervenţie de urgenţă în caz de pestă porcină clasică prin;- analiza factorilor şi situaţiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii;- adaptarea planului naţional cadru de alertă şi intervenţie de necesitate în caz de pestă porcină clasică la particularităţile judeţene şi locale;- aprobarea planului judeţean de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru pesta porcină clasică;13. evaluarea costurilor directe şi indirecte induse de un focar de boală susţinute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociaţiile de crescători;14. efectuează bilanţul acţiunilor întreprinse şi emite noi abordări ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;15. evaluează prejudiciile, sancţiunile şi punctele slabe ce trebuie corijate (evaluarea şi controlul punctelor critice);16. instruirea trimestrială a posturilor de comandament fix şi operaţional şi a grupelor de experţi privind pesta porcină clasică; d) La nivelul centrelor locale de luptă contra pestei porcine clasice, localizate la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti trebuie să existe:1. mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe şi mobile, fax cu linie directă cu Centrul Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice;2. mijloace de deplasare în teritoriu;3. sistem informatizat de colectare, procesare şi stocare a datelor;4. o hartă a teritoriului, în detaliu;5. lista unităţilor ce trebuie contactate la o suspiciune de pestă porcină clasică (abatoare, servicii de însămânţări artificiale, fabrici de lapte, pieţe judeţene, autorităţi locale - poliţie, primărie, vamă, prefecturi, medicii veterinari de liberă practică, reţelele de transport animale şi produse animaliere şi de origine animală, serviciul de recoltare a pieilor, societăţile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, fabricile de preparate din carne, unităţi ale Ministerul Apărării Naţionale, unităţile de ecarisare, aglomerările temporare de animale, parcurile şi rezervaţiile naturale de animale);6. un plan de intervenţie, mijloace de informare mass-media;7. stoc de materiale şi echipament de intervenţie, conform anexei nr. 1; e) La nivelul Centrului Local de Luptă contra Pestei porcine clasice se organizează trei formaţiuni:1. postul de comandament fix - localizat la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;2. postul de comandament operaţional - implantat lângă exploataţia contaminată;3. o celulă de informare la nivelul prefecturii.Aceste structuri au următoarele responsabilităţi:2.2.1. POSTUL DE COMANDAMENT FIX (la nivelul Direcţiei Sanitare Veterinare judeţene şi respectiv a municipiului BUCUREŞTI) are următoarele atribuţii: a) centralizarea tuturor informaţiilor, în special a celor provenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în gestionarea focarului şi din anchetele epizootologice; b) analizarea datelor şi identificarea punctelor critice; c) evaluarea situaţiei şi evoluţia focarului; d) definirea zonelor de protecţie şi de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecţie şi de control; e) contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operaţional; f) pregătirea deciziilor administraţiei locale; g) asigurarea transmiterii, urmăririi şi execuţiei deciziilor "Comandamentului Antiepizootic Judeţean" şi local şi ale "Comisiei Judeţene de Apărare Împotriva Dezastrelor"; h) întocmirea raportului epizootic şi a altor rapoarte; i) ţinerea la zi a bilanţului mijloacelor materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boală;2.2.2. POSTUL DE COMANDAMENT OPERAŢIONAL (la nivelul focarului de boală) are următoarele atribuţii: a) colectarea datelor privind importanţa focarului şi evoluţia bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenţa acesteia, reacţiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor şi a celor care intervin în focar; b) organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare şi de supraveghere, veghind la efectuarea acestora; c) asigurarea că echipele specializate (grupele de experţi centrali şi locali) pot, la sfârşitul zilei:- să se decontamineze;- să evalueze acţiunile întreprinse în timpul zilei;- să primească informaţiile necesare pentru a doua zi; d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului; e) ţinerea la zi a tabloului operaţiunilor de pus în aplicare; f) solicitarea de noi mijloace de intervenţie; g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informaţiile necesare, pentru a-i transmite solicitările de noi mijloace materiale, financiare şi de personal; h) punerea în aplicare a dispoziţiilor "Comandamentului Antiepizootic Judeţean" şi local şi ale "Comisiei Judeţene de Apărare împotriva Pestei porcine clasice" transmise prin intermediul postului de comandament fix.Postul de comandament operaţional este situat în zona de supraveghere a focarului şi conlucrează strâns cu echipele de experţi ce activează în zona de protecţie a focarului.Postul de comandament operaţional trebuie să dispună de:- o sală de lucru;- magazie de materiale;- un loc de decontaminare cu duş şi maşină de spălat;- un loc de odihnă;- un loc pentru spălarea şi dezinfecţia vehiculelor;- echipamente: post de telefon şi materiale radio pentru legătura cu poliţia şi jandarmeria, cu pompierii, cu primăria şi prefectura;- pompe pentru curăţenie mecanică cu apă sub presiune;- substanţe letale şi alte mijloace de ucidere a animalelor;- panouri de avertizare;- mijloace de deplasare;- materiale de recoltare a probelor;- mijloace transport carcase de animale;- materiale de birotică;- avize speciale pentru măsuri restrictive;- avize de afişare şi informare a publicului;Postul de comandament operaţional trebuie să aibă în stoc:- echipament de protecţie complet.- materiale de contenţie, pentru prelevare de probe şi pentru uciderea animalelor;- materiale şi produse pentru spălare şi dezinfecţie; i) personalul din centrele locale de luptă contra pestei porcine clasice sunt trimestrial instruite la nivelul "Centrului Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice" privind responsabilităţile şi procedurile legale de urmat în cazul apariţiei pestei porcine clasice.Celula de informare organizată la nivelul prefecturii are următoarele responsabilităţi:- preia toate informaţiile referitoare la situaţia din focar.- răspunde la apelurile populaţiei şi furnizează informaţii pentru mass-media.2.3. GRUPUL DE EXPERŢI LOCALI1. Grupul de experţi locali este constituit din specialişti din structura direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti, serviciile veterinare private locale şi alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii;2. Grupul de experţi locali este constituit din cinci echipe de experţi: a) echipa de epidemiologi, b) echipa de screening, c) echipa de trasabilitate, d) echipa de stamping-out şi evaluare, e) echipa de instruire.a. ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:(i) şeful serviciului de sănătate animală de la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;(îi) un reprezentant al serviciilor private locale;(iii) medicul veterinar de stat care are responsabilitatea pentru exploataţia respectivă;Echipa de epidemiologi lucrează împreună şi sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central;Echipa de epidemiologi evaluează eficienţa acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie;Echipa de epidemiologi are următoarele responsabilităţi: pe baza informaţiilor furnizate de echipa de specialişti de sănătate animală şi de echipa de trasabilitate, combinate cu informaţiile primite despre exploataţiile din jur - asistă postul de comandament operaţional asupra:- posibilei origini a infecţiei;- perioadei iniţiale de contaminare a exploataţiei;- punctelor de risc din exploataţia contaminată şi riscul pentru exploataţiile din apropiere, ţinând cont de răspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin mişcări de animale infectate;- determinării limitelor de posibilă răspândire a agentului pestei porcine clasice.b. ECHIPA DE SCREENING este formată din specialişti de la direcţia sanitară veterinară judeţeană şi respectiv a municipiului Bucureşti.- screening-ul de inventariere - se execută la începutul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecţie, cât de repede posibil şi inventarierea numărului de animale din această zonă;- screening-ul în perioada de suspiciune şi control - se efectuează pentru a avea o situaţie exactă a animalelor moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi a animalelor nereceptive din zona de protecţie;- screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecţie şi zona de supraveghere.Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantină.c. ECHIPA DE TRASABILITATE- monitorizează mişcările de animale vii, produse animaliere şi de origine animală, persoane, furaje şi alte materii şi materiale ce pot constitui purtători de virus pestos porcin.- trasabilitatea în "amonte" şi "aval" de exploataţia contaminată, în timp şi spaţiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploataţiei înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubaţie şi după suspiciunea bolii în exploataţie;- ţine sub observaţie exploataţiile "de contact" şi toate exploataţiile suspecte până la eliminarea suspiciunii de pestă porcină clasică;- recoltează probele necesare examenului de laborator şi utilizează probele prelevate din exploataţia contaminată pentru a determina originea virusului pestei porcine clasice prin metode de biotehnologie şi lungimea perioadei între contaminare, suspiciune şi diagnostic;d. ECHIPA DE STAMPING-OUT ŞI EVALUARE are următoarele responsabilităţi:- coordonează uciderea animalelor susceptibile din exploataţia contaminată;- determină valoarea animalelor, a furajelor, a ustensilelor şi a altor materiale ce se supun distrugerii;- determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug;- supraveghează dezinfecţiile periodice şi controlează eficienţa dezinfecţiei şi a dezinsecţiei finale.e. ECHIPA DE INSTRUIRE realizează instruirea personalului din focar privind depistarea şi aplicarea măsurilor de control al bolii. Grupul de experţi locali realizează, de asemenea:(i) întocmirea, împreună cu şeful centrului local de luptă contra pestei porcine clasice, a raportului epizootic periodic;(îi) avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecţie şi de supravegheref. RAPORTUL EPIZOOTIC trebuie să conţină:- situaţia în zona infectată;- speciile de animale sensibile şi metodele de creştere;- numărul de animale cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi numărul de cazuri;- detalii privind mărimea şi amplasarea exploataţiei, relaţiile cu alte exploataţii, existenţa şoselelor naţionale ori a drumurilor principale în apropiere;- situaţia meteorologică locală şi mijloacele de legătură cu cea mai apropiată staţie meteorologică;- evaluarea necesităţilor materiale şi de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operaţional.g. Grupul de experţi locali este la dispoziţia postului de comandament operaţional.În fiecare seară informează postul de comandament operaţional asupra:- evoluţiei focarului;- aplicarea dispoziţiilor primite;- aspectelor particulare apărute;- solicită resursele materiale şi de personal pentru următoarele acţiuni;- preia de la postul de comandament operaţional dispoziţiile pentru a doua zi.  +  Capitolul V RESURSE DE PERSONAL1. La nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare - va exista situaţia la zi nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru: a) Comandamentul Antiepizootic Central; b) Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor; c) Comisia Centrală pentru Epizootii, Contaminare Radioactivă, - Chimică şi Biologică a Produselor Vegetale şi Animale; d) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară:(i) conducerea de coordonare - Subsecretar de Stat,(îi) conducerea executivă:- Director General,● Director General Adjunct,● directorii celor două direcţii,- toţi specialiştii din A.N.S.V. şi funcţiile acestora. e) Institutele centrale de profil:(i) conducerea,(îi) toţi specialiştii din cele trei institute cu funcţia. f) Celula de criză. g) Centrul Naţional de Luptă contra Pestei porcine clasice. h) Grupul Naţional de Experţi.2. La nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti va exista situaţia la zi nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru: a) Comandamentul Antiepizootic Judeţean; b) Comisia Judeţeană pentru Prevenirea Dezastrelor; c) Direcţia Sanitară Veterinară Judeţeană şi respectiv a municipiului Bucureşti:(i) conducerea - director - director adjunct - şefii de servicii,(îi) ceilalţi specialişti; d) Centrul Local de Luptă contra Pestei porcine clasice; e) Grupul Local de experţi:(i) echipa de epidemiologi;(îi) echipa de screening;(iii) echipa de trasabilitate;(iv) echipa de stamping-out şi evaluare;(V) echipa de instruire;(vi) alţi experţi.3. Acorduri de colaborare a) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară trebuie să elaboreze şi să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare care implică participarea directă a medicilor veterinari concesionari la toate acţiunile implicate de prezentul program. b) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va încheia acorduri de colaborare cu:(i) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;(îi) Ministerul Administraţiei şi Internelor;(iii) Ministerul Apărării Naţionale;(iv) Ministerul Sănătăţii;(vi) Ministerul Justiţiei; c) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va încheia cu conducerile direcţiilor medicale din ministerele în care sunt organizate servicii veterinare protocoale privind implementarea particulară a prevederilor prezentului program în unităţile cu animale ce aparţin acestor ministere. d) Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi direcţiile sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti au dreptul să angajeze temporar personal calificat şi necalificat pentru punerea în aplicare operativă a măsurilor specifice şi generale de control al bolii.4. Necesar de personal a) Calculul necesarului de personal va avea în vedere faptul că un medic veterinar oficial poate vizita şi examina clinic, în medie, porcii din 5 ferme pe zi, iar necesarul de echipe instruite trebuie să asigure examinarea a până la 10 focare de boală în orice moment în zona de protecţie a fiecărui focar.  +  Capitolul VI RESURSE DE ECHIPAMENTE ŞI ALTE FACILITĂŢI MATERIALE1. Facilităţi materiale1.1. La nivelul central şi teritorial centrele de luptă contra pestei porcine clasice trebuie să aibă acces imediat la echipamente de protecţie şi facilităţi materiale care să asigure implementarea întregului set de măsuri de combaterea bolii. O parte din aceste echipamente şi materiale va fi stocată pentru cazuri de necesitate iar restul trebuie să poată fi achiziţionat rapid pe bază de precontracte, din surse publice sau private.1.2. În stoc va trebui să existe: a) echipament de protecţie; b) dezinfectante eficiente faţă de virusul pestei porcine clasice, detergenţi şi săpun; c) pompe de curăţare şi dezinfecţie, lopeţi, razuri; d) mijloace de ucidere şi eutanasiere; e) echipament de necropsie şi de prelevare de probe; f) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere; g) hărţi detaliate; h) echipament de vaccinare;Echipamentele şi materialele stocate vor fi ţinute corespunzător şi vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare în vederea înlocuirii.1.3. Echipamentele şi materialele care trebuie achiziţionate pe bază de precontracte sunt: a) vehicule diferite; b) escavatoare; c) materiale combustibile; d) pompe diferite pentru spălare sub presiune şi dezinfecţie; e) cisterne pentru apă; f) generatoare electrice; g) arzătoare pentru flambare; h) mijloace de procesare a cadavrelor şi deşeurilor.  +  Capitolul VII CAPACITĂŢI DE LABORATOR1. Laboratoare de diagnostic pentru pesta porcină clasică.1.1. Examenele de laborator pentru depistarea pestei porcine clasice sunt efectuate în laboratoarele sanitare veterinare judeţene abilitate;1.2. Rezultatele acestora vor fi confirmate de un Laboratorul Naţional de Referinţă pentru pesta porcină clasică din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.1.3. Sarcinile şi responsabilităţile laboratorului naţional de referinţă vor fi următoarele: a) Asigurarea legăturii cu Laboratorul de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică al Comunităţii Europene cu referire la standardele şi metodele de diagnostic pentru pestă porcină clasică şi diagnosticul diferenţial; b) Sprijinirea activităţii laboratoarelor judeţene prin:(i) stocarea şi furnizarea liniilor celulare folosite în diagnostic împreună cu virusul şi/sau a serurilor standardizate şi a celorlalţi agenţi de referinţă;(îi) organizarea şi executarea testelor comparative periodice de diagnostic al pestei porcine clasice şi transmiterea periodică a rezultatelor acestor teste la autoritatea veterinară centrală a României. c) Furnizarea informaţiilor şi efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:(i) colectarea datelor şi a informaţiilor despre metodele de diagnostic şi de diagnostic diferenţial utilizate şi transmiterea acestor informaţii la autoritatea veterinară centrală a României;(îi) elaborarea şi implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioară a experţilor în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic;(iii) organizarea unei întâlniri anuale cu reprezentanţii laboratoarelor judeţene în care se vor prezenta noutăţile în tehnicile de diagnostic;1.4. Laboratorul naţional de referinţă va funcţiona în conformitate cu condiţiile recunoscute de strictă securitate aşa cum sunt indicate în Standardele minime pentru laboratoarele care lucrează cu virusul pestos porcin, elaborate de Comisia Europeană de Luptă contra Pestei porcine clasice.1.5. Laboratorul de referinţă va formula şi va recomanda măsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele judeţene cu privire la diagnosticul pestei porcine clasice, în conformitate cu standardele minime în domeniu.1.6. Între laboratoarele de stat judeţene de diagnostic, Centrul Naţional de luptă contra pestei porcine clasice, grupul de experţi şi Laboratorul Naţional de Referinţă pentru pesta porcină clasică trebuie să existe un sistem de comunicaţie directă.2. Ambalarea, transportul şi asigurarea securităţii probelor pe timpul transportului.2.1. Probele care conţin material viral cu mare potenţial infectant (amigdale, splină, rinichi, limfonoduri, os sternal), se protejează prin închidere în cutiile de plastic cu închidere etanşă, în vată îmbibată cu soluţie decontaminantă.2.2. Probele astfel recoltate se ambalează, după individualizarea vizibilă, în cel puţin două pungi de plastic. Pe ambalajul exterior se fixează, o etichetă scrisă vizibil cu următorul conţinut:"PERICOL - Prezentul pachet se poate deschide doar de persoane autorizate".2.3. Pe acest ambalaj exterior se aplică primele sigilii şi se dezinfectează. Pachetul astfel ambalat şi sigilat se introduce în lada izotermă prevăzută cu brichete refrigeratoare sau în termose cu cuburi de gheaţă.2.4. Lada izotermă sau termosurile se închid şi se sigilează efectuându-se dezinfecţia exterioară a acestora.2.5. Nota de însoţire va avea menţiunea URGENŢĂ - solicitare de examene de diagnostic pentru A 130.2.6. În afara datelor curente, pe nota de însoţire eliberată de direcţiile sanitare veterinare judeţene respectiv a municipiului Bucureşti se va menţiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data şi ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea şi dezinfecţia ambalajelor ce conţin probe, precum şi numele persoanei răspunzătoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Pe delegaţia celor ce însoţesc probele se va menţiona data şi ora la care acestea au fost predate.2.7. Echipamentul folosit de către cei care au examinat animalele şi au recoltat probe, precum şi restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare şi se introduc în sacii de plastic care vor fi dezinfectaţi la exterior şi sigilaţi. Aceşti saci se deschid doar în camera de autoclavare din laboratorul judeţean.2.8. Probele astfel recoltate şi ambalate, se vor transporta în cel mai scurt timp posibil la laboratorul judeţean sau la Laboratorul naţional de referinţă pentru pesta porcină clasică.  +  Anexa ──────la Norma sanitară veterinară────────────────────────────MANUAL DE INSTRUCŢIUNIPENTRU PESTA PORCINĂ CLASICĂINTRODUCEREUrmătorii termeni se definesc astfel:- "unitate" - orice întreprindere care produce, transportă, colectează, depozitează, procesează sau comercializează produse supuse controlului veterinar oficial;- "autoritate competentă" - autoritatea veterinară centrală care are stabilită prin lege competenţa de a administra şi controla activitatea sanitară veterinară din România sau orice autoritate căreia i-a fost delegată această competenţă;- "medic veterinar oficial" - orice medic veterinar împuternicit de autoritatea veterinară centrală a României;- "exploataţie" - o întreprindere agricolă sau clădirile ce aparţine unui angrosist aşa cum sunt definite de legislaţia în vigoare, situate pe teritoriul României şi în care animalele supuse controlului veterinar oficial, cu excepţia equideelor, sunt cazate sau ţinute în mod regulat, precum şi exploataţia definită pentru comerţul internaţional cu ecvidee;- "centru sau organizaţie" - orice întreprindere care produce, depozitează, procesează sau manipulează produse supuse controlului veterinar oficial;- "turmă, lot" - un animal sau un grup de animale ţinute într-o unitate sau într-o gospodărie a populaţiei ce se constituie ca o unitate epidemiologică;- "animal de tăiere" (sau de măcelărie) - orice animal destinat a fi supus tăierii sau pentru un centru de colectare de unde următoarea destinaţie este abatorul;- "animale de creştere sau producţie" - orice animal incluzând pe cele destinate pentru înmulţire, pentru producţia de carne ori pentru muncă, prezentări sau expoziţie, cu excepţia animalelor care iau parte la evenimente culturale sau sportive şi care sunt destinate tăierii imediate;- "boli cu notificare obligatorie" - cele specificate de Norma sanitară veterinară privind anunţarea, declararea, notificarea şi stingerea unor boli transmisibile ale animalelor aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 159/1999;- "centru de colectare" - exploataţiile, centrele de strângere a animalelor şi târgurile de animale, în care animalele originare din diferite exploataţii sau gospodării ale populaţiei sunt grupate împreună pentru a forma loturi de transport de animale destinate comerţului;- "animal din speciile sensibile" - porcine, domestice sau sălbatice prezente într-o unitate, exploataţie sau gospodărie a populaţiei;- "animal receptiv" - orice animal din speciile sensibile care nu este vaccinat sau care este vaccinat dar imunizarea acestuia este considerată, de către autoritatea veterinară competentă, a fi inadecvată;- "animal infectat" - orice animal din speciile sensibile la care au fost evaluate simptomele clinice sau leziunile post mortem ca fiind produse de pestă porcină clasică sau la care prezenţa pestei porcine clasice a fost oficial constatată, urmare examenelor de laborator;- "animal suspect a fi infectat" - orice animal din speciile de animale sensibile care prezintă simptome clinice sau leziuni post mortem care sunt astfel încât prezenţa pestei porcine clasice poate fi suspectată în mod rezonabil;- "animal suspectat de a fi contaminat" - orice animal din speciile sensibile care poate - în conformitate cu informaţiile epizootologice colectate - să fie direct sau indirect expus la virusul pestei porcine clasice;- "abataj sanitar" - operaţiunea de profilaxie zoosanitară efectuată sub supravegherea autorităţii competente pentru confirmarea unei boli, ce constă în sacrificarea tuturor animalelor bolnave şi contaminate dintr-un efectiv şi, dacă este cazul, a tuturor celor care din alte efective au putut fi expuse la contaminare, fie direct, fie prin intermediul unor mijloace susceptibile de a asigura transmiterea. Toate animalele sensibile vaccinate sau nu, trebuie să fie tăiate şi carcasele lor incinerate, îngropate sau distruse prin orice alt mijloc ce permite evitarea propagării bolii prin carcase sau produse ale animalelor tăiate;- "abator" - o întreprindere utilizată pentru tăierea animalelor destinate alimentaţiei umane sau animale şi agreată de autoritatea competentă pentru export;- "animal" - orice mamifer din specii domestice sau sălbatice;- "aeroport internaţional" - un aeroport desemnat de ţara pe teritoriul căreia este situat, ca aeroport de intrare sau de ieşire pentru traficul aerian internaţional de animale, material seminal, ovule, embrioni, larve, albine, produse biologice şi patologice;- "caz" - animal cu pestă porcină clasică, fiind înţeles că trebuie precizat criteriul (clinic, serologic, etc.), ce permite a afirma că animalul este bolnav;- "cărnuri proaspete" - cărnurile ce nu au fost supuse nici unui tratament care să le modifice ireversibil caracterele organoleptice fizico-chimice, cărnurile simplu refrigerate sau congelate sunt cărnuri proaspete;- "focare de boală" - orice exploataţie, unitate, gospodării a populaţiei sau clădire unde sunt prezente animale, ca şi locurile din apropierea lor, unde au apărut cazuri de boală;- "târg de animale vii" - amenajare care corespunde următoarelor condiţii:● este plasat sub controlul unui medic veterinar oficial,● nu este situat într-o zonă infectată şi este dezinfectat înainte şi după folosire,● nu serveşte decât animalelor pentru îngrăşat, de muncă, sau animalelor de măcelărie,● este împrejmuit are o singură poartă de intrare şi ieşire,● spaţiu pentru izolarea animalelor suspecte sau bolnave.- "ţară exportatoare" - o ţară din care sunt expediate, cu destinaţie spre o altă ţară, produse agricole supuse controlului veterinar oficial;- "ţară importatoare" - o ţară de destinaţie către care sunt făcute expediţii de produse agricole supuse controlului veterinar oficial;- "ţară de tranzit" - o ţară care este traversată sau în care fac numai escală la nivelul unui post de frontieră produse agricole, supuse controlului veterinar oficial;- "ţară indemnă de pestă porcină clasică" - unde se practică vaccinarea - o ţară care trebuie:● să poată face dovada rapidităţii şi regularităţii în declararea bolilor la animale,● să expedieze o declaraţie la Oficiul Internaţional de Epizootii atestând absenţa focarului de pestă porcină clasică şi a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni cu o documentaţie care să demonstreze existenţa unui sistem eficace de supraveghere sanitară şi a unui dispozitiv complet de reglementare şi de luptă contra bolii,● să nu importe nici un animal vaccinat contra pestei porcine clasice, după oprirea vaccinării.Dacă o ţară indemnă de pestă porcină clasică unde este practicată vaccinarea, doreşte obţinerea statutului de ţară indemnă de pestă porcină clasică unde nu se practică vaccinarea, o perioadă de aşteptare de 12 luni e necesară după oprirea acesteia.- "zonă indemnă de pestă porcină clasică" - este o zonă ce poate fi stabilită într-o ţară indemnă unde este practicată vaccinarea sau într-o ţară indemnă unde nu este practicată vaccinarea, sau într-o ţară ale căror anumite părţi au rămas infectate. Zona infectată este separată de restul ţării şi de ţările vecine infectate printr-o zonă de supraveghere. O ţară în care există o zonă indemnă de pestă porcină clasică unde se practică vaccinarea este necesar să:● poată face dovadă de rapiditate şi regularitate în declararea bolii la animale;● să expedieze o declaraţie la Oficiul Internaţional de Epizootii indicând dorinţa sa de a stabili o astfel de zonă şi atestând absenţa în aceasta a oricărui focar de pestă porcină clasică în ultimii 2 ani şi a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni şi absenţa introducerii oricărui animal vaccinat în zonă, după oprirea vaccinării;● să furnizeze o documentaţie care să demonstreze existenţa unui sistem eficace de supraveghere sanitară în zona indemnă de pestă porcină clasică şi în zona de supraveghere;● să descrie în detaliu limitele acestor două zone, demonstrând eficacitatea supravegherii ce se exercită şi existenţa unui dispozitiv de reglementare complet de protecţie şi de luptă contra pestei porcine clasice. Zona de supraveghere trebuie să aibă cel puţin 10 km în profunzime.- "ţară infectată" - ţara în care nu sunt respectate condiţiile pentru a putea fi considerată ca indemnă de pesta porcină clasică;- "zonă infectată de pestă porcină clasică" - o zonă în care boala este prezentă, într-o ţară până atunci indemnă. Zona infectată trebuie să aibă o rază de cel puţin 10 km în jurul focarelor de pestă porcină clasică;Ea este separată de restul ţării printr-o zonă de supraveghere, având cel puţin 10 km în profunzime. În cele două zone, deplasările de animale trebuie să fie controlate. În zona infectată de pestă porcină clasică, porcinele vii nu pot părăsi zona infectată decât cu un mijloc de transport şi dirijate către un abator desemnat, situat într-o zonă de supraveghere, unde vor fi tăiate imediat.- "suspiciunea de pestă porcină clasică" - starea patologică a porcinelor care permite să se suspicioneze că virusul pestei porcine clasice este la originea exprimărilor epidemiologice, clinice şi patologice.Anexa privind Manualul de instrucţiuni conţine următoarele fişe:- Fişa nr. 1 - Prealerta - anunţarea suspiciunii de pestă porcină clasică.- Fişa nr. 2 - Măsuri de restricţie de necesitate impuse la suspiciunea de pestă porcină clasică.- Fişa nr. 3 - Raportul preliminar al grupului de experţi şi inspectori.- Fişa nr. 4 - Prelevarea şi trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii.- Fişa nr. 5 - Ridicarea măsurilor de restricţie la infirmarea bolii.- Fişa nr. 6 - Raportul privind ancheta epidemiologică.- Fişa nr. 7 - Proceduri de diagnostic.- Fişa nr. 8 - Procedură de notificare internă şi internaţională.- Fişa nr. 9 - Procedură şi acţiuni de instituire a zonelor de protecţie şi de supraveghere.- Fişa nr. 10 - Proceduri de tăiere şi ucidere a animalelor.- Fişa nr. 11 - Proceduri de ecarisare a teritoriului şi de procesarea cadavrelor şi deşeurilor animaliere.- Fişa nr. 12 - Proceduri de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie.- Fişa nr. 13 - Proceduri de vaccinare de necesitate pentru pesta porcină clasică.- Fişa nr. 14 - Proceduri de stingerea unui focar de pestă porcină clasică şi ridicarea restricţiilor sanitare veterinare.- Fişa nr. 15 - Proceduri de repopulare.- Fişa nr. 16 - Proceduri de instruire pentru combaterea pestei porcine clasice.- Fişa nr. 17 - Proceduri de publicitate, avertizare a populaţiei, relaţii cu mass-media.- Fişa nr. 18 - proceduri pentru scenarii epidemiologice.FIŞA 1Prealerta - notificarea suspiciunii de pestă porcinăclasică (raportul preliminar de suspiciune)Porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice - orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine clasice.Anunţarea suspiciunii de pestă porcină clasică se efectuează conform prevederilor Ordinului nr. 156 din data 27.12.1999 (Publ. în Monitorul Oficial nr. 123 din data 23.03.2000), anexă la norma sanitară veterinară privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor capitolul II, punctul 1:"Anunţarea suspiciunii ori a apariţiei unei boli transmisibile la animale sau de la animale la om, precum şi a cazurilor de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligaţie legală pentru toţi deţinătorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoană care, prin activitatea pe care o desfăşoară, vine în contact cu animalele sau cu produsele de origine animală, pentru unităţile care prelucrează, colectează, depozitează, transportă, valorifică ori comercializează produse de origine animală, pentru personalul care activează la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, precum şi pentru administraţia publică locală şi personalul sanitar veterinar."Raportul preliminar de suspiciune se întocmeşte conform modelului de mai jos:                       RAPORT DE NOTIFICARE (SUSPICIUNE)│ A │ 1 │ 3 │ 0 │ │ │ │ │ │ │ │ │└───┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┘        Codul bolii ZiuaLuna Anul1. │ │ │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴────┘                    Judeţul Codul de notificare al judeţului2. │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Numele şi funcţia persoanei care raportează3. │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Numărul de fax şi adresa de poştă electronică4. │PESTĂ PORCINĂ CLASICĂ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Numele bolii5. │IFD-B.A. Nr. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Metoda de diagnostic6. 7. 8. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────┴────────┴────────┘ └───────┴───────┴──────┘ └───────┴──────┴───────┘ Data detecţiei iniţiale Data estimativă a Nr. de focare separate a modificării statusului primei infecţii identificate de sănătate9. │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Localizarea geografică a focarului (focarelor) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────10. Detalii referitoare la focar(e)┌──────┬────────┬─────────────┬───────────────┬────────────────────────────────┐│ │ │ │ │ Din care: ││ Nr. │ │ Nr. animale │Nr. de animale ├─────────┬───────┬──────┬───────┤│focare│ Specia │existente în │ afectate │Cu semne │Moarte │Ucise │Tăiate ││ │ │ focar │ │ clinice │ │ │ │├──────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────┼───────┼──────┼───────┤├──────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────┼───────┼──────┼───────┤└──────┴────────┴─────────────┴───────────────┴─────────┴───────┴──────┴───────┘11. Detalii privind efectivul afectat ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────12. Detalii privind epidemiologia bolii ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────13. Măsuri de control luate la data raportării ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────     Director Şef laborator Şef serviciu sănătate animalăFIŞA 2Măsuri de necesitate impuse de suspiciunea de boalăÎn cazul suspicionării pestei porcine clasice se aplică măsurile prevăzute în Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare pentru controlul pestei porcine clasice (Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 268 din data de 17 aprilie 2003).Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să dispună imediat măsuri de investigare, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii menţionate, conform procedurilor stabilite în Manualul de diagnostic. a) inventarierea tuturor porcilor şi exploataţiilor, pe categorii, întocmirea unei situaţii cu porcii bolnavi, morţi sau susceptibili de a fi infectaţi, b) reţinerea în exploataţii a tuturor porcilor în adăposturi sau alt loc unde pot fi izolaţi, c) interzicerea intrării/ieşirii porcilor din exploataţie, autoritatea veterinară locală putând extinde după caz interdicţia ieşirii din exploataţie şi a altor specii de animale, cuprinzând măsuri pentru distrugerea rozătoarelor şi insectelor, d) interzicerea ieşirii din exploataţie a cărnii sau produselor din carne provenite de la porcine, material seminal, ovule şi embrioni provenite de la porci, a furajelor pentru animale, a ustensilelor, diferitelor materii şi deşeuri care pot transmite virusul pestei porcine clasice, acestea neputând face obiectul comerţului cu Statele Membre ale Uniunii Europene, e) pentru deplasarea persoanelor spre sau din exploataţie numai cu avizul autorităţii sanitare veterinare locale, f) funcţionarea mijloacelor de dezinfecţie la intrarea şi ieşirea din exploataţia de porcine în scopul reducerii riscului de răspândire a virusului, g) recoltarea de probe pentru examenele de laborator care au drept scop confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice de la porcii ucişi, h) când exploataţia unde se găsesc porcii suspecţi este într-o zonă cu o densitate mare de porci, autoritatea veterinară locală dispune aplicarea aceloraşi măsuri, i) măsurile nu trebuie ridicate până când suspiciunea de pestă porcină clasică nu a fost infirmată de laboratorul sanitar veterinar autorizat unde s-au efectuat analizele de laborator.FIŞA 3Raportul preliminar al grupului de experţi şi inspectoriGrupul permanent de experţi şi inspectori stabilit de către autoritatea veterinară centrală a României sprijină autoritatea veterinară locală în întocmirea anchetei epidemiologice care trebuie să fie concepută cu responsabilitate pentru a oferi date clare privind: a) condiţiile de apariţie; b) sursa de infecţie; c) exploataţii cu animale nou îmbolnăvite; d) mişcările de animale, furaje şi alte mijloace prin care s-ar fi putut transmite boala; e) probele recoltate se trimit la laborator; f) rezultatul examenelor de laborator; g) măsurile dispuse pentru combatere.FIŞA 4Prelevarea şi trimiterea de probe la laborator pentruconfirmarea sau infirmarea bolii1. Prelevarea şi trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice se face în conformitate cu prevederile ordinului nr. 404/2002. Medicul veterinar teritorial recoltează probe (stern şi set de organe-rinichi, splină, limfonoduri, tonsile) de la cadavre sau porci ucişi pe care le trimite în condiţii de securitate optimă, (conform Manualului de Diagnostic) la Laboratorul sanitar veterinar judeţean pentru punerea în evidenţă a prezenţei sau absenţei virusul pestei porcine clasice.2. Probele sunt expediate cu Notă de însoţire unde se precizează că acestea provin de la porcii domestici sau sălbatici prin care se solicită detecţia de antigen şi genom viral şi sau izolarea de virus de la animalele vii sau moarte (sânge pe anticoagulant, probe de stern şi organe) şi detecţia de anticorpi pentru supravegherea efectivelor având în vedere antecedentele epidemiologice (vaccinări anterioare).3. Se vor respecta condiţiile de ambalare, identificare şi transport ale probelor recoltate.FIŞA 5Ridicarea măsurilor de restricţie la infirmarea bolii1. Confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice se face în baza: a) observării simptomelor clinice şi morfopatologice; b) detecţia virusului, a antigenului sau a genomului în probele de organe, sânge; c) detecţia anticorpilor specifici.2. Procedurile de diagnostic sunt oficial aprobate şi omologate şi în conformitate cu Manualul OIE de standarde şi sunt înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.3. Sunt autorizate următoarele teste: a) IFD efectuat pe frotiuri de măduvă sternală; b) testul de identificare a antigenului detectat cu setul de anticorpi monoclonali; c) testul de simplificare şi detecţie a genomului viral.Sunt respectate prevederile ordinului nr. 404/2002.4. Ridicarea măsurilor de restricţie sanitară veterinară se face de către autoritatea veterinară teritorială (Direcţiile sanitare veterinare), după ce suspiciunea de pestă porcină clasică a fost infirmată oficial prin buletin de analiză emis de Laboratorul sanitar veterinar de stat.FIŞA 6Raportul privind ancheta epidemiologică1. Când este confirmată pesta porcină într-o exploataţie prin buletinul de analiză emis de Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul IDSA, autoritatea veterinară teritorială dispune următoarele măsuri: a) uciderea imediată a porcilor din exploataţie care se face sub supraveghere sanitară veterinară oficială, pentru evitarea riscului de răspândire a virusului în timpul uciderii şi transportului; b) recoltarea unui număr suficient de probe de la porcii ucişi pentru a se putea stabili modul de contaminare a exploataţiei precum şi perioada dintre contaminare şi notificarea bolii; c) prelucrarea sub supraveghere sanitară veterinară oficială a cadavrelor de porci morţi sau ucişi; d) identificarea şi prelucrarea sub supraveghere sanitară veterinară oficială a cărnii provenite de la porcii tăiaţi în perioada dintre contaminarea probabilă şi aplicarea măsurilor oficiale; e) identificarea şi distrugerea sub supraveghere sanitară veterinară a materialului seminal, ovulelor, embrionilor proveniţi de la porci care au fost colectaţi din exploataţie în perioada dintre contaminarea prealabilă şi aplicarea măsurilor oficiale; f) supunerea unui tratament care să asigure distrugerea virusului pestei porcine clasice a tuturor substanţelor şi deşeurilor suspecte de a fi contaminate, reguli care se aplică conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial; g) executarea dezinfecţiei adăposturilor în care au fost cazaţi porcii, a vehiculelor utilizate pentru transportul acestora, a cadavrelor, a echipamentului, aşternuturi, gunoi de grajd, a purinului suspect de a fi contaminat în următoarele condiţii:(i) asigurarea supravegherii sanitare veterinare oficiale conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;(îi) respectarea principiilor şi procedurilor de curăţenie, dezinfecţie şi tratamentul care pot fi amendate sau suplimentate ulterior.2. Informaţiile solicitate cu privire la focarul de pestă porcină clasică trebuie să cuprindă: a) Data detecţiei iniţiale a modificării statusului de sănătate; b) Data estimativă a primei infecţii cu virusul pestei porcine clasice, înainte ca boala să fie notificată sau suspectată; c) Situaţia mişcării efectivelor de animale şi originea acestora; d) Deplasarea persoanelor, vehiculelor, porcilor, carcaselor, materialului seminal, cărnii, aprovizionarea cu furaje sau a oricărui material, care ar fi putut transporta virusul către sau de la exploataţia în cauză; e) Certificarea sanitară veterinară; f) Data şi ora trimiterii probelor la laborator; g) Data confirmării/infirmării diagnosticului de pestă porcină clasică; h) Nr. de focare separate identificate; i) Localizarea geografică a focarului (focarelor); j) Situaţia epidemiologică a efectivelor de porcine din zona de supraveghere epidemiologică, inclusiv a porcilor mistreţi din mediul silvatic, rezervaţii naturale sau grădini zoologice; k) Detalii referitoare la focar(e):┌──────────┬─────────────┬────────────┬────────────────────────────────────────┐│ │ Nr. │ │ Din care: ││ Nr. │ animale │ Nr. de ├───────────┬─────────┬────────┬─────────┤│ focar(e) │ existente │ animale │ Cu semne │ Moarte │ Ucise │ Tăiate ││ │ în focar(e) │ afectate │ clinice │ │ │ │├──────────┼─────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼────────┼─────────┤├──────────┼─────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼────────┼─────────┤└──────────┴─────────────┴────────────┴───────────┴─────────┴────────┴─────────┘ l) Detalii privind efectivul afectat; m) Detalii privind epidemiologia bolii; n) Măsuri de control luate la data raportării. o) Dacă sunt persoane vinovate de apariţia bolii.FIŞA 7Proceduri de diagnostic - de supraveghere, de infirmaresau confirmare a bolii1. Pentru diagnosticul pestei porcine clasice se respectă prevederile ordinului nr. 404/2002, confirmarea unui focar de pestă porcină clasică bazându-se pe: a) simptomele clinice şi anatomopatologice caracteristice bolii; b) detecţia virusului, a antigenului sau a genomului în probe de ţesuturi, organe, excreţii; c) punerea în evidenţă a anticorpilor specifici în probele de sânge; d) testul de imunofluorescenţă directă efectuat pe frotiuri de măduvă sternală; e) testul de identificare a antigenului detectat cu setul de anticorpi monoclonali; f) testul de amplificare şi detecţie a genomului viral.2. Declararea oficială a pestei porcine clasice şi instituirea măsurilor de carantină de gradul II.2.1. Medicul veterinar oficial întocmeşte actul sanitar veterinar de declarare a pestei porcine clasice din care rezultă: a) data apariţiei bolii; b) exploataţia unde a fost diagnosticată boala; c) efectivul total de porcine existent; d) numărul de porci la care s-a diagnosticat boala; e) data confirmării oficiale a pestei porcine clasice şi categoria la care a apărut.3. Actul de declarare se înregistrează la Consiliul local al comunei de pe raza căruia se află exploataţia şi este de medicul veterinar oficial şi autoritatea veterinară locală.4. Declararea oficială a bolii se face conform prevederilor ordinului nr. 156/1999 şi ordinului nr. 404/2002.5. Se respectă prevederile Ordinului nr. 404 din 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice pentru controlul serologic al porcilor din zonele de protecţie şi de supraveghere pentru depistarea anticorpilor virusului pestei porcine clasice (referitoare la procedura de recoltare a probelor vs efectivul considerat). Interpretarea oricărui test serologic pentru pestă porcină clasică se va face ţinând seama şi de diagnosticul diferenţial faţă de infecţiile cu pestivirusuri ale rumegătoarelor - BVDV şi BDV.6. Confirmarea unui focar de pestă porcină clasică se bazează pe: a) observarea simptomelor clinice şi a leziunilor morfopatologice caracteristice bolii; b) detecţia virusului, a antigenului sau a genomului în probe de ţesuturi, organe, sânge sau în excreţii; c) demonstrarea prezenţei anticorpilor specifici în probele de sânge.7. Procedurile de diagnostic sunt oficial agreate şi omologate şi în conformitate cu cele prevăzute de Manualul OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi sunt înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.FIŞA 8Procedura de notificare internă şi internaţionalăPesta porcină clasică este o boală declarabilă şi carantinabilă, sistemul de notificare fiind stabilit prin ordinul MAA nr. 156/1999 prin: a) Notificarea internă constă în anunţarea oficială făcută de medicul veterinar oficial, serviciile veterinare aparţinând altor ministere decât Ministerului Agriculturii Pădurilor Apelor şi Mediului sau de conducerea acestora ori de serviciile veterinare particulare prin fax, telefon, telex, ori comunicare scrisă direct la autoritatea veterinară locală reprezentată de direcţia sanitară veterinară judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti. Suspiciunile şi confirmările de pestă porcină clasică sunt anunţate telefonic prin e-mail la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, precizându-se exploataţia, abatorul, mijlocul de transport, târgul de animale, fondul de vânătoare unde au apărut asemenea situaţii. Notificarea internă se face periodic şi în conformitate cu dispoziţiile Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare. b) Notificarea internaţională se face în baza prevederilor statului Oficiului Internaţional de Epizootii, România ca ţară fondatoare recunoaşte drepturile Biroului Central al Oficiului Internaţional de Epizootii de a comunică direct cu administraţia veterinară centrală a unei ţări membre a acestui organism.Toate notificările şi informaţiile transmise la Oficiului Internaţional de Epizootii de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise de ţara noastră, iar toate notificările şi informaţiile transmise de Oficiului Internaţional de Epizootii la Agenţia Naţională Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise ţării noastre.România ca ţară membră a Oficiului Internaţional de Epizootii, pune la dispoziţia altor ţări membre prin intermediul Oficiului Internaţional de Epizootii, orice informaţie necesară pentru a reduce pe cât posibil riscul răspândirii bolilor inclusiv a pestei porcine clasice şi acordă sprijin în lupta împotriva acesteia la nivel mondial.Agenţia Naţională Sanitară Veterinară transmite Oficiului Internaţional de Epizootii:(i) notificarea prin telex, telegramă, fax şi orice alte mijloace electronice în termen de 24 de ore a oricărui dintre următoarele evenimente: bolile din lista A a OIE, referitor la prima apariţie sau reapariţie a pestei porcine clasice, dacă ţara sau regiunea ţării a fost considerată anterior liberă de pestă porcină clasică, aspecte importante noi pentru epidemiologie altor state, stabilirea diagnosticului pentru pesta porcină clasică. Dacă există aspecte excepţionale din punct de vedere epidemiologic pentru alte ţări.Autoritatea veterinară centrală a României trebuie:(îi) să notifice boala şi să furnizeze Comisiei Europene informaţii cu privire la focarele de pestă porcină confirmate în exploataţii, cazurile de PPC confirmate într-un abator sau în mijloacele de transport, cazurile primare de PPC confirmate la porcii sălbatici, rezultatul anchetei epidemiologice;(iii) să furnizeze Comisiei Europene cu privire la cazurile ulterioare confirmate la porcii sălbatici dintr-o zonă infectată cu PPC.Se întocmeşte un raport prin care se precizează:- data expedierii şi ora,- numele ţării noastre,- numele bolii,- numărul de focare sau de cazuri,- data suspectării pestei porcine clasice,- data confirmării pestei porcine clasice,- metodele folosite pentru confirmare,- dacă boala a fost confirmată la porcii sălbatici, într-o exploataţie, abator sau mijloc de transport,- numărul porcilor morţi pe categorii,- numărul porcilor ucişi şi data uciderii,- data prelucrării carcaselor,- localizarea geografică a focarului,- măsurile aplicate pentru combatere,- rezultatul testelor efectuate pe probe de la porcii ucişi.Rapoarte lunare referitoare la prezenţa, absenţa sau evoluţia pestei porcine clasice şi aspecte importante pentru epidemiologie altor ţări membre.FIŞA 9Procedură şi acţiuni de instituirea zonelorde protecţie şi de supraveghere1. Medicul veterinar oficial primeşte prin buletinul de analiză confirmarea pestei porcine clasice şi întocmeşte actul sanitar veterinar de declarare oficială a bolii din care rezultă: a) localizarea focarului, b) efectivul de porci din exploataţie, c) numărul de porci morţi, ucişi, tăiaţi din focar, d) efectivele de animale altele decât porcii, e) numărul porcilor îmbolnăviţi, f) situaţia exploataţiilor învecinate, g) data confirmării pestei porcine clasice, h) măsuri dispuse de medicul veterinar oficial pentru combatere şi prevenirea difuzării bolii.2. Pe baza confirmării oficiale a pestei porcine clasice într-o exploataţie, autoritatea veterinară teritorială stabileşte: a) zona de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km în jurul focarului, b) zona de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km.3. Când stabileşte aceste zone, autoritatea veterinară locală trebuie să ţină cont de rezultatele anchetei epidemiologice, situaţia geografică, respectiv graniţele naturale sau artificiale, localizarea exploataţiilor, modalităţile de deplasare şi de comerţ cu porci, precum şi disponibilitatea abatoarelor, instalaţiile, personalul disponibil pentru a controla orice deplasare a porcilor în cele două zone, în special dacă porcii care vor fi ucişi trebuie mutaţi din zona de origine.4. Se are în vedere dacă una din aceste zone ale focarului include părţi din teritoriul României şi din cel al unui sau mai multor state vecine, situaţie în care autorităţile veterinare respective cooperează cu România pentru a stabili acea zonă.5. Astfel autoritatea veterinară centrală a României trebuie să ia măsuri de semnalizare evidentă, avertizare, resurse media ca presă şi televiziune pentru informarea tuturor peroanelor aflate în zona respectivă.I. Măsuri în zona de protecţie1. Autoritatea veterinară centrală a României dispune aplicarea următoarelor măsuri: a) inventarierea exploataţiilor şi inspectarea acestora pe o perioadă de 7 zile de către un medic veterinar oficial pentru examinare clinică şi control al evidenţelor, identificarea porcilor. b) interzicerea mişcărilor de porci, interdicţie care nu este aplicată tranzitului porcilor pe şosea sau calea ferată dacă aceasta se face fără descărcare şi opriri.Se acordă derogare pentru porcii care trebuie tăiaţi imediat şi provin din afara zonei de protecţie în condiţiile în care abatorul este în acea zonă. c) curăţarea şi igienizarea mijloacelor de transport pentru animale vii sau materii (carcase, furaje, gunoi de grajd, purin) care pot fi contaminate. Nici un astfel de mijloc de transport nu poate ieşi din această zonă în alte condiţii şi nu a fost verificat de autoritatea veterinară locală. d) interzicerea intrării sau ieşirii dintr-o exploataţie a oricărui animal domestic fără autorizarea autorităţii veterinare locale. e) notificarea la autoritatea veterinară locală a porcilor morţi sau bolnavi din exploataţie. f) interzicerea mutării din exploataţia unde sunt ţinuţi, a porcilor pentru o perioadă de peste 30 de zile după efectuarea curăţeniei şi dezinfecţiei exploataţiei infectate. Cu aprobarea autorităţii veterinare locale se poate face mişcarea acestor porci către:(i) un abator pentru tăiere imediată,(îi) o întreprindere de prelucrare sau într-un loc unde sunt ucişi imediat şi cadavrele sunt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială,(iii) alte incinte, în cazuri excepţionale din zona de protecţie când trebuie să fie informată imediat Comisia Europeană despre această măsură. g) interzicerea ieşirii materialului seminal, a ovulelor şi embrionilor provenite de la porcii din exploataţii. h) respectarea măsurilor de igienă de către persoanele care intră sau ies din exploataţie pentru a reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine clasice.2. În condiţiile stabilite de autoritatea veterinară centrală a României, atunci când interdicţiile sunt menţinute mai mult de 30 de zile datorită apariţiei altor focare care produc probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură, se poate aviza mişcarea porcilor din această zonă către: a) abatorul aflat în zona de protecţie pentru tăierea imediată a porcilor, b) o întreprindere de prelucrare sau un loc corespunzător unde porcii sunt ucişi imediat şi cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială, c) alte incinte din zonele de protecţie.3. Aceste derogări se iau în baza unei cereri motivate de proprietarul exploataţiei, adresată autorităţii veterinare locale, care avizează ieşirea porcilor din exploataţie în următoarele condiţii: a) efectuarea examinării clinice de către un medic veterinar oficial, a porcilor care trebuie transportaţi, termometrie, controlul evidenţelor şi a identificării, b) să nu fie evidenţiate semne clinice de pestă porcină clasică, c) transportul să se facă cu mijloace sigilate de autoritatea veterinară locală, curăţate şi dezinfectate imediat după transport, d) prelevări de probe în număr suficient de la porcii tăiaţi sau ucişi conform Manualului de Diagnostic pentru confirmarea sau nu a prezenţei virusului, e) transferul către un abator pentru tăierea imediată, când este informată autoritatea veterinară locală pe teritoriul căreia se află abatorul, cazarea şi apoi tăierea acestora separat de alţi porci, este efectuat examenul clinic din punctul de vedere al pestei porcine clasice, marcarea cărnii rezultate şi tratată conform legislaţiei.4. Carnea rezultată se transportă în condiţii de maximă siguranţă în mijloace sigilate pe tot traseul.5. În zona de protecţie sunt aplicate aceste măsuri până la efectuarea următoarelor operaţiuni: a) curăţenia şi dezinfecţia exploataţiei infectate, b) examinarea clinică şi de laborator a porcilor din toate exploataţiile care nu trebuie să se realizeze înainte de 30 de zile de la realizarea curăţeniei şi dezinfecţiei în exploataţia contaminată.II. Măsuri în zona de supraveghere1. Autoritatea veterinară centrală a României dispune aplicarea următoarelor măsuri: a) inventarierea exploataţiilor existente; b) interzicerea deplasării şi transportului pe drumuri publice sau private a porcilor, cu excepţia că acestea sunt autorizate de autoritatea veterinară locală, cu excepţia tranzitului pe şosea sau calea ferată când acestea se fac fără descărcare sau oprire şi nici porcilor pentru tăiere imediată proveniţi din afara zonei de supraveghere dacă abatorul este în zona menţionată; c) curăţarea şi dezinfecţia mijloacelor de transport porci şi a altor animale, materii care pot fi contaminate. Nici un mijloc de transport nu poate ieşi din zonă fără a fi curăţat şi dezinfectat; d) interzicerea intrării sau ieşirii timp de 7 zile de la stabilirea zonei de supraveghere a oricărui animal domestic fără avizul autorităţii veterinare locale; e) notificarea porcilor morţi sau bolnavi la autoritatea veterinară locală; f) interzicerea mutării porcilor din exploataţia unde sunt ţinuţi timp de 21 de zile de la efectuarea curăţeniei şi dezinfecţiei decât spre:(i) un abator pentru tăiere imediată,(îi) o întreprindere de prelucrare sau loc unde porcii sunt ucişi imediat, iar cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială. g) interzicerea ieşirii materialului seminal, a ovulelor şi a embrionilor proveniţi de la porcii din exploataţia infectată; h) respectarea măsurilor de igienă de către persoanele care intră sau ies din exploataţie pentru a reduce riscul răspândirii virusului pestei porcine clasice.2. Autoritatea veterinară locală poate autoriza în baza unei cereri scrise a proprietarului, ieşirea porcilor din exploataţia aflată în zona de supraveghere atunci când interdicţiile au fost menţinute mai mult de 30 de zile către: a) abator pentru tăiere imediată, b) o întreprindere de prelucrare sau un loc unde sunt ucişi şi cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială, c) către alte incinte localizate din zona de protecţie sau supraveghere situaţie care este comunicată de autoritatea veterinară centrală a României la Comisia Europeană.3. Măsurile din zona de supraveghere se menţin până când au fost efectuate curăţenia şi dezinfecţia exploataţiei infectate, porcii din toate exploataţiile au fost supuşi examinării clinice şi de laborator conform Manualului de Diagnostic pentru a depista prezenţa sau nu a virusului pestei porcine clasice, acţiuni care nu trebuie realizate înainte de 20 de zile de curăţenia şi dezinfecţia preliminară.4. În ambele zone, de protecţie şi supraveghere sunt interzise următoarele activităţi: a) activitatea de reproducţie de la prima suspiciune până la eliminarea animalelor din exploataţie; b) scoaterea produselor agricole cultivate în incinta exploataţiei infectate; c) sanitare veterinare (vaccinări, recoltări de sânge, tratamente); d) izolarea funcţională a adăposturilor unde a fost suspicionată, confirmată pesta porcină clasică); e) respectarea normelor de profilaxie generală cu asigurarea dezinfecţiei mijloacelor de transport şi pentru personalul angajat şi vizitator; f) limitarea circulaţiei; g) interzicerea vânătorii în zonele silvatice.III. Măsuri aplicate în caz de confirmare a pestei porcine clasice în alte locuri decât exploataţii de animalePesta porcină clasică poate fi diagnosticată în târguri de animale, baze de achiziţii, expoziţii sau diferite aglomerări (abatoare temporare de animale), pe timpul transportului când se dispun următoarele măsuri: a) uciderea şi îngroparea porcinelor bolnave sau suspecte de îmbolnăvire; b) pentru restul speciilor de animale din aceste aglomerări conduita este stabilită de Comandamentul antiepizootic judeţean în funcţie de numărul şi speciile existente; c) închiderea târgului, expoziţiei, bazei de achiziţii şi evacuarea animalelor, efectuarea dezinfecţiei şi curăţeniei; d) organizarea de depistări a unor eventuale cazuri de îmbolnăviri; e) dirijarea la primul abator a animalelor unde se suspicionează pesta porcină clasică, respectiv a cărnii şi subproduselor rezultate în aşa fel încât să fie eliminat orice pericol de difuzare a virusului pestei porcine clasice; f) uciderea şi distrugerea porcilor sălbatici din mediul sălbatic în condiţiile evitării riscului de răspândire a virusului.IV. Măsuri de trasabilitate1. Dacă medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă din alte exploataţii în exploataţia suspectă a fi contaminată sau din aceasta în alte exploataţii, ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere sanitară veterinară oficială şi acţiunile de supraveghere nu vor fi ridicate până când suspiciunea prezenţei bolii în exploataţia suspectă de contaminare nu este oficial eliminată.2. Dacă medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă în exploataţia contaminată din alte exploataţii ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.3. Dacă medicul veterinar oficial găseşte sau consideră, pe baza unor date confirmate, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă din exploataţia contaminată în alte exploataţii ca rezultat al mişcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.4. Când o exploataţie a fost supusă prevederilor pct. 1, 2 şi 3, autoritatea veterinară competentă va interzice mişcarea animalelor din această exploataţie cu altă destinaţie decât pentru transport direct la un abator, sub supraveghere veterinară oficială, cu scopul tăierii de necesitate. Înainte de a se acordă o astfel de autorizare, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o examinare a întregului efectiv din exploataţia respectivă şi să confirme că nici un animal nu este suspect de a fi infectat.5. Atunci când condiţiile permit, autoritatea veterinară competentă poate limita măsurile prevăzute la pct. 1 şi 2 pentru o parte a exploataţiei incriminate şi a animalelor existente acolo, cu condiţia ca animalele existente să fi fost cazate, ţinute şi furajate complet separat de cele care fac obiectul celor specificate la pct. 1 şi 2.6. Atunci când porcinele sunt livrate sau scoase din exploataţia în care sunt ţinute, ele trebuie să fie identificate în aşa fel încât, pentru a fi posibilă stabilirea exploataţiilor de origine sau exploataţia de unde provin şi toate mişcările lor să poată fi repede identificate (trasabilitate).V. Tăierea de urgenţă a porcinelor şi valorificarea cărnii rezultate se vor efectua în aceleaşi condiţii ca şi în cazul zonei de protecţie.1. Întreprinderile de producere a nutreţurilor combinate şi abatoarele din zonele epizootice vor funcţiona cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de către Comandamentul Antiepizootic Judeţean respectiv al Municipiului Bucureşti prin respectarea normelor de profilaxie generală.2. Întreprinderile de producere a făinii proteice furajere situate în zonele epizootice pot prelua cadavre sau deşeuri animaliere numai din localităţi libere de boală, în condiţiile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean, cu excepţia celor care sunt destinate special pentru distrugerea animalelor tăiate sau moarte din zone de protecţie.3. Personalul silvic şi de vânătoare are obligaţia să anunţe imediat comandamentele antiepizootice locale ori de câte ori găsesc cadavre ori depistează porcine sălbatice, bolnave sau suspecte de boală, este obligatoriu ca acestea să fie capturate şi examinate de autoritatea veterinară locală.4. În zonele epizootice se interzice vânătoarea.5. Măsurile în zona de supraveghere vor fi menţinute în aplicare cel puţin 30 de zile după eliminarea tuturor porcinelor din exploataţie sau locul contaminat şi efectuarea în această exploataţie a curăţirii preliminare şi operaţiunile de dezinfecţie.FIŞA 10Tăierea şi uciderea animalelor1. Obiect: descrierea modului în care se efectuează operaţiunile de mişcare, cazare, contenţionare, asomare, sacrificare şi ucidere a suinelor (domestice şi sălbatice) din focare de pestă porcină clasică, în scopul combaterii bolii.2. Domeniul de aplicare: toate suinele (domestice şi sălbatice) din focare de pestă porcină clasică.3. Documente asociate: Ordinul Ministrului Agriculturii Apelor şi Pădurilor nr. 404/2002, cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice, Ordinul nr. 119/2003 privind Norma Sanitară Veterinară pentru problemele de sănătate animală şi sănătate publică referitoare la uciderea vânatului sălbatic şi la comercializarea cărnii de vânat sălbatic, publicat în Monitorul Oficial nr. 159/12.03.2003, Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 425/2002, privind protecţia animalelor în timpul sacrificării sau uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/9.12.2002.4. Definiţii: în sensul prezentei proceduri, prin următorii termeni se înţelege:- "porc" - orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sălbatici;- "porc sălbatic" - un porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;- "exploataţie" - orice incintă agricolă sau de altă natură, localizată pe teritoriul României, în care porcii sunt crescuţi sau ţinuţi permanent sau temporar. Nu sunt incluse abatoarele, mijloacele de transport şi zonele împrejmuite în care porcii sălbatici sunt ţinuţi şi pot fi vânaţi;- "porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice" - orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine clasice;- "caz de pestă porcină clasică sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice" - orice porc sau carcasă de porc la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pestă porcină clasică şi la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator efectuate conform manualului de diagnostic;- "focar de pestă porcină clasică" - exploataţia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;- "focar primar" - focarul care apare pentru prima dată într-o exploataţie sau lot de animale;- "zonă contaminată" - zona din teritoriul României în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, măsurile de eradicare a bolii sunt puse în aplicare;- "caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici" - orice caz de pestă porcină clasică, care este detectat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură;- "confirmarea infecţiei" - declararea de către autoritatea competentă a prezenţei unei boli, bazată pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competentă poate să confirme prezenţa unei boli pe baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;- "metapopulaţie de porci sălbatici" - orice grup sau subpopulaţie de porci sălbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulaţii;- "populaţie de porci sălbatici susceptibilă" - acea parte a unei populaţii de porci sălbatici, care nu a dezvoltat imunitate faţă de virusul pestei porcine clasice;- "deţinător" - orice persoană fizică sau juridică care deţine porci sau care este însărcinată cu îngrijirea animalelor menţionate, contra cost sau nu;- "medic veterinar oficial" - medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinară centrală a României;- "ucidere" - orice proces care cauzează moartea animalelor;- "tăiere" - cauzarea morţii unui animal prin sângerare;- "exploataţie de contact" - o exploataţie posibil contaminată cu pesta porcină clasică, ca urmare a localizării, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod.4.1. Conform prevederilor Ordinului nr. 425/2002 prin care este aprobată Norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor în timpul sacrificării sau uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/19 septembrie 2002, animalele nu trebuie supuse unui stimul, suferinţă sau dureri inutile în timpul mişcării, cazării, asomării, tăierii sau uciderii.4.2. În funcţie de locul unde se face tăierea sau uciderea porcilor dintr-o exploataţie unde a fost diagnosticată pesta porcină clasică trebuie realizate următoarele condiţii: a) contenţia fără a se provoca în mod intenţionat sau neintenţionat suferinţă, durere, rănire sau contuzie; b) picioarele animalelor nu trebuie legate, animalele nu sunt suspendate înainte de asomare sau ucidere, prinderea unui animal într-un sistem de contenţie nu trebuie asociată sub nici o formă cu suspendarea animalului; c) animalele care sunt asomate sau ucise prin mijloace mecanice sau electrice aplicate pe cap trebuie prezentate într-o astfel de poziţie, încât echipamentul să poată fi folosit adecvat cu uşurinţă şi pe o perioadă determinată; d) echipamentul de asomare electrică nu va fi folosit ca un mijloc de limitare a mişcărilor sau de imobilizare a animalelor şi nici ca mijloc de a face animalele să se deplaseze.4.3. AsomareaÎn ceea ce priveşte asomarea sunt permise următoarele metode: a) electronarcoza, b) pistol cu gloanţe captiv, c) expunerea la bioxid de carbon, d) lovire înainte de pierderea cunoştinţei,4.4. UcidereaUciderea porcilor cu pestă porcină clasică se face prin aplicarea următoarelor metode: a) pistol cu gloanţe liber sau puşcă, b) camera de vid, c) electrocutarea, d) expunerea la bioxid de carbon.5. Cerinţe specifice pentru asomare5.1. Asomarea nu trebuie să fie efectuată decât atunci când este urmată imediat de sângerarea animalului.5.2. Animalele nu se introduc în boxele de asomare până când operatorul care urmează să efectueze asomarea nu este pregătit pentru asomarea animalului. Animalelor nu li se va contenţiona capul până când operatorul nu este pregătit să le asomeze.5.3. În cazul electronarcozei electrozii trebuie plasaţi astfel încât să cuprindă creierul, permiţând curentului să treacă prin acesta. Se vor lua măsuri corespunzătoare care să asigure că există un contact electric bun, prin udarea pielii. Atunci când animalele sunt asomate individual, aparatul trebuie: a) să încorporeze un dispozitiv care să măsoare impedanţa curentului şi să nu permită funcţionarea aparatului în condiţiile în care nu se asigură intensitatea şi puterea minime ale curentului electric; b) să încorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care să indice durata timpului de aplicare pentru fiecare animal; c) să fie conectat la un dispozitiv care să indice voltajul şi intensitatea curentului, poziţionat astfel încât să fie uşor vizualizat de către operator.5.4. În cazul expunerii la dioxid de carbon: a) Concentraţia de dioxid de carbon pentru asomarea porcilor trebuie să fie de minimum 70% în volum. b) Camera în care porcii sunt expuşi la gaz şi echipamentul folosit pentru conveierea porcilor prin cameră trebuie proiectate, construite şi întreţinute astfel încât să se evite rănirea porcilor sau compresia pieptului şi să le permită acestora să rămână în poziţie patrupedă până când îşi pierd cunoştinţa. Se va asigura o iluminare adecvată atât pentru camera de asomare, cât şi pentru dispozitivul de conveiere a porcilor pentru a permite acestora acomodarea vizuală. c) Camera trebuie prevăzută cu dispozitive pentru măsurarea concentraţiei de gaz la punctul de maximă expunere şi care să avertizeze sonor sau luminos dacă concentraţia de dioxid de carbon scade sub nivelul cerut. d) Porcii trebuie ţinuţi în boxe sau în containere care să permită acestora să se poată vedea între ei şi trebuie transportaţi în camera de gazare în termen de 30 de secunde de la intrarea lor în instalaţie. Porcii trebuie transportaţi cât mai repede posibil de la intrare către punctul de maximă concentraţie şi trebuie expuşi suficient, astfel încât să se asigure că rămân inconştienţi până la sacrificare.6. Cerinţe specifice pentru ucidere: a) Pistolul cu glonte liber sau puşcăAceste arme care pot fi folosite pentru a ucide vânat, trebuie autorizate de către autoritatea competentă, care trebuie să se asigure că aceste arme sunt folosite corect numai de către personal calificat. b) Electrocutarea şi dioxidul de carbonAutoritatea competentă poate autoriza uciderea prin aceste metode, cu condiţia ca, suplimentar să se stabilească puterea şi durata curentului electric folosit, precum şi concentraţia şi durata expunerii la dioxidul de carbon.7. Sângerarea animalelor7.1. Pentru animalele care au fost asomate sângerarea trebuie făcută imediat după asomare şi astfel încât să se asigure o sângerare rapidă, profundă şi completă.În orice situaţie sângerarea trebuie făcută înainte ca animalele să îşi recapete cunoştinţa.7.2. Toate animalele care au fost asomate trebuie sângerate prin incizarea cel puţin a unei artere carotide sau a vaselor din care aceasta porneşte.Să nu se acţioneze asupra animalului până când nu s-a constatat că este mort.7.3. Atunci când o singură persoană efectuează asomarea, prinderea, agăţarea şi sângerarea animalelor, acea persoană trebuie să efectueze aceste operaţiuni fără întrerupere la fiecare animal, înainte de a trece la animalul următor.8. Sacrificarea şi uciderea suinelor în afara abatoarelor8.1. Animalele pot fi sacrificate în afara abatoarelor, cu condiţia ca acestea să fie asomate în prealabil, fără a se realiza baie de sânge. Autoritatea competentă poate autoriza transportul animalelor bolnave în scopul sacrificării sau uciderii, cu condiţia ca transportul să nu provoace animalului o suferinţă în plus.FIŞA 11Ecarisarea teritoriului, procesarea cadavrelorşi deşeurilor animale1. Obiect: descrierea modului în care se efectuează operaţiunile de colectare, distrugere sau procesare (prelucrare) a cadavrelor şi a deşeurilor animaliere provenite din focare de pestă porcină clasică.2. Domeniul de aplicare: toate animalele (domestice şi sălbatice) moarte şi deşeurile animaliere provenite din focarele de pestă porcină clasică.3. Documente asociate: Ordinul nr. 404/2002 privind controlul pestei porcine clasice, Ordinul MAPAM nr. 723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman, publicat în Monitorul Oficial nr. 842/26.11.2003;4. Definiţii: în sensul prezentei proceduri, prin următorii termeni se înţelege:- "deşeuri animale" - carcase sau părţi ale animalelor sau produse de origine animală nedestinate consumului uman, cu excepţia excreţiilor animale;- "materiale cu grad ridicat de risc" - deşeuri animale susceptibile de a prezenta riscuri ridicate asupra sănătăţii animalelor sau oamenilor;- "întreprindere de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc" - întreprindere în cadrul căreia deşeurile animale sunt supuse unui tratament sau unui proces de prelucrare în vederea distrugerii agenţilor patogeni;- "produse tehnice sau farmaceutice" - produse destinate altor scopuri decât consumului uman sau animal;- "unitate de prelucrare a deşeurilor" - întreprindere de prelucrare cu grad scăzut de risc, întreprindere de prelucrare cu grad ridicat de risc, întreprindere care produce hrană animală ori întreprindere care prepară produse tehnice sau farmaceutice şi în cadrul căreia sunt utilizate deşeuri animale în vederea pregătirii unor astfel de produse;- "porc" - orice animal din familia Suidae;- "porc de crescătorie" - porcul destinat creşterii sau utilizat în vederea perpetuării speciei;- "porc de îngrăşătorie" - porcul pus la îngrăşat şi destinat abatorizării pentru producţia de carne;- "porc mistreţ" - sălbatic - porcul care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;- "animal" - orice animal domestic dintr-o specie care ar putea fi direct afectată de boala în cauză sau orice animal vertebrat sălbatic, susceptibil să participe la epidemiologia bolii, având rol de vector sau rezervor de infecţie;- "exploataţie" - orice unitate situată pe teritoriul României, în care animalele sunt crescute sau sunt ţinute permanent ori temporar;- "proprietar sau deţinător" - orice persoană fizică sau juridică care deţine în proprietate animale ori care este însărcinată cu posibilitatea întreţinerii acestor animale;- "medic veterinar oficial" - medicul veterinar împuternicit de Ministrul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi prin Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, în condiţiile legii, să îndeplinească unele atribuţii publice conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2000:- "porc suspect de pestă porcină clasică" - orice porc care prezintă simptome clinice, leziuni post-mortem sau reacţii ca urmare a testelor de laborator efectuate, indicând posibila prezenţă a pestei porcine clasice;- "porc bolnav de pestă" - orice porc cu manifestări specifice de pestă porcină clasică:● la care s-au constatat în mod oficial simptome clinice ori leziuni post-mortem de pestă porcină clasică; sau● la care a fost constatată în mod oficial prezenţa bolii, în urma unui examen de laborator efectuat conform metodelor înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar;- "focar de boală" - exploataţia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;- "focar primar" - orice focar nelegat din punct de vedere epizootologic de un focar anterior constatat în aceeaşi regiune, exploataţie sau de prima apariţie într-o regiune diferită;- "ecarisaj" - distrugerea prin îngropare sau incinerare a materiilor cu risc înalt de contaminare, astfel încât să se evite riscul de propagare a bolii - Directiva C.E.E. nr. 90/667;- "exploataţie contact" - o exploataţie în care pesta porcină clasică este posibil să fi fost introdusă din cauza amplasării sale, ca urmare a circulaţiei persoanelor, a porcilor, a vehiculelor sau a oricărui alt contact epidemiologic.5. Condiţii privind prelucrarea cadavrelor şi deşeurilor animale5.1. Fiind considerate materiale cu grad ridicat de risc trebuie prelucrate într-o întreprindere cu grad ridicat de risc aprobată de autoritatea sanitară veterinară centrală sau înlăturate prin arderea la crematoriu ori prin îngropare: a) toate porcinele care au decedat în fermă, dar nu au fost sacrificate în vederea consumului uman, inclusiv animalele nou-născute sau nenăscute; b) animalele omorâte în cadrul măsurilor de control al bolii, fie în ferme, fie în alte locuri desemnate de către autoritatea competentă; c) toate deşeurile animale, inclusiv sângele rezultat de la animalele care au prezentat semne clinice de boală; d) animalele, carnea proaspătă, carnea de vânat şi produsele din carne importate din ţări terţe, care pe durata inspecţiei prevăzute de legislaţia sanitară veterinară nu au îndeplinit condiţiile sanitare veterinare în vederea importului în România, cu excepţia cazului în care vor fi reexportate sau importul acestora va fi acceptat cu restricţiile stabilite conform prevederilor legislaţiei în vigoare; e) animalele de fermă care au murit pe durata tranzitului, fără a intra sub incidenţa prevederilor pentru situaţiile de ucidere în caz de urgenţă, din motive de protecţie;5.2. Autorităţile competente pot, dacă este necesar, să decidă înlăturarea materialelor cu grad ridicat de risc, prin procedura arderii la crematoriu sau a îngropării, în cazul în care: a) transportul animalelor infectate sau suspectate de a fi infectate cu o pestă porcină clasică către cea mai apropiată întreprindere de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc este refuzat ca urmare a pericolului de propagare a riscurilor legate de sănătate; b) animalele sunt infectate sau suspectate de a fi infectate cu pestă porcină clasică; c) deşeurile animale în cauză provin din locuri la care accesul se realizează dificil; d) cantitatea şi distanţa care trebuie acoperite nu justifică măsura colectării deşeurilor.5.3. Îngroparea trebuie să se efectueze la o adâncime suficientă, pentru a preveni dezgroparea de către animalele carnivore a cadavrelor sau deşeurilor, precum şi într-un sol corespunzător, pentru a preveni contaminarea apelor sau orice poluare a mediului. Anterior îngropării, cadavrele sau deşeurile vor fi stropite cu un decontaminant corespunzător, activ pentru agentul patogen al pestei porcine clasice, autorizat de către autoritatea competentă.6. Condiţii de igienă referitoare la funcţionarea în cadrul întreprinderilor de prelucrare a deşeurilor animale a) Deşeurile animale trebuie să fie prelucrate cât mai curând posibil după sosire. Până la procesare ele trebuie să fie depozitate în mod corespunzător. b) Containerele, recipientele şi vehiculele utilizate în vederea transportului deşeurilor animale trebuie să fie curăţate, spălate şi decontaminate după fiecare utilizare trebuie să fie autorizate sanitar veterinar. c) Persoanele care lucrează într-o secţie septică nu vor putea intra într-o secţie aseptică fără să îşi schimbe hainele de lucru şi încălţămintea sau fără să îşi dezinfecteze încălţămintea. Echipamentele şi instrumentele nu vor fi mutate din prima zonă în zona aseptică. d) Apele reziduale care provin din secţia septică vor fi tratate în vederea asigurării distrugerii agenţilor patogeni. e) Vor trebui luate sistematic măsuri de prevenire împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor şi altor dăunători.7. Deşeurile animale vor fi prelucrate în următoarele condiţii: a) materialele vor fi autoclavate la o temperatură de minimum 133ιC, pe durata a 20 de minute, la o presiune de 3 bari. Dimensiunea materiei prime dinaintea prelucrării va trebui redusă cu minimum 50 mm, cu ajutorul unui polizor; b) la punctele critice ale procesului de încălzire vor trebui să fie asigurate termografe de înregistrare în vederea monitorizării tratamentului termic; c) pot fi folosite şi alte sisteme de tratament termic, cu condiţia ca acestea să fie aprobate conform legislaţiei sanitare veterinare, oferind garanţii echivalente în legătură cu siguranţa microbiologică; d) astfel de sisteme alternative de tratament termic pot fi aprobate numai în situaţiile în care din produsul final s-au prelevat zilnic mostre, pe o perioadă de o lună, pentru asigurarea respectării standardelor microbiologice impuse. De asemenea, va trebui desfăşurată şi rutina secundară de prelevare de mostre. e) Instalaţiile şi echipamentele trebuie menţinute în bună stare de funcţionare, iar echipamentele de măsurare trebuie recalibrate periodic. f) Produsele finite trebuie manevrate şi depozitate în întreprinderea de prelucrare a deşeurilor animale într-o astfel de manieră încât să se înlăture orice pericol de contaminare.8. Condiţii referitoare la produsele finite obţinute în unităţile de prelucrare a deşeurilor animale a) Mostrele prelevate din produsele finite imediat ulterior tratamentului nu vor trebui să conţină spori de bacterii patogene termorezistente (Clostridium perfringens absent în 1 g de produs). b) Mostrele de produse finite prelevate pe durata sau ulterior scoaterii din depozitele întreprinderii de prelucrare, vor trebui să respecte următorii parametrii:Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;Enterobacterii: n = 5, c = 2, m = 10, M = 3 x 10^2 în 1 g,în care:n = numărul de unităţi din care este formată mostra;m = valoarea de plecare a numărului de bacterii. Rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate mostrele nu depăşeşte valoarea m;M = valoarea maximă a numărului de bacterii. Rezultatul este considerat ca fiind nesatisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe mostre este M sau un număr superior;c = numărul de unităţi de mostre care prezintă bacterii, într-un număr cuprins între m şi M, mostra fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii prezent în celelalte unităţi de mostre este m sau un număr mai mic decât acesta.9. DerogăriAutoritatea sanitară veterinară centrală, în situaţii excepţionale şi sub supravegherea veterinară efectuată de autorităţile competente, poate autoriza utilizarea deşeurilor animale în scopuri ştiinţifice.10. Controale şi inspecţii care trebuie efectuate la întreprinderile în care se prelucrează materiale provenite din focare de pestă porcină.10.1. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure, pe propria răspundere, că operatorii şi proprietarii de astfel de întreprinderi (în care sunt prelucrate materiale provenite din focare de pestă porcină) sau reprezentanţii acestora adoptă toate măsurile necesare şi în special că aceştia: a) vor identifica şi vor controla punctele critice; b) vor preleva mostre semnificative din fiecare lot prelucrat în vederea verificării respectării standardelor microbiologice; c) vor înregistra rezultatele diverselor verificări şi teste şi le vor păstra pe o perioadă de minimum 2 ani în scopul prezentării acestora la autorităţile competente; d) vor introduce un sistem de monitorizare.10.2. În situaţiile în care rezultatul unui test efectuat asupra mostrelor necesare nu este corespunzător, operatorul întreprinderii de prelucrare va fi obligat: a) să notifice de îndată acest aspect autorităţii competente; b) să identifice cauzele nerespectării; c) să se asigure de faptul că nici un material contaminat nu este mutat din interiorul spaţiilor anterior reprelucrării acestuia sub directa supraveghere a autorităţii competente şi reprelevării oficiale de mostre, în vederea verificării respectării cerinţei legate de controlul microbiologic.10.3. La intervale stabilite autorităţile competente vor desfăşura inspecţii şi verificări redundante la astfel de întreprinderi, în ceea ce priveşte: a) conformarea acestora prevederilor mai sus menţionate; b) încadrarea în standardele microbiologice ulterior tratamentului.10.4. Analizele şi testele se vor desfăşura în conformitate cu metodele recunoscute ştiinţific, în special cu cele stabilite prin prevederile Uniunii Europene sau, în cazul în care acestea nu există, în conformitate cu standardele internaţionale recunoscute.10.5. În cazul în care inspecţiile efectuate de către autoritatea competentă demonstrează faptul că nu sunt respectate toate cerinţele, autoritatea competentă va trebui să ia măsurile ce se impun. Producătorul va fi obligat: a) să notifice de îndată autorităţii competente detaliile legate de natura mostrei şi de lotul din care provine aceasta; b) să prelucreze sau să reprelucreze lotul contaminat, sub supravegherea autorităţii competente; c) să sporească intensitatea prelevării de mostre; d) să iniţieze procedurile corespunzătoare de decontaminare şi curăţare din interiorul întreprinderii.10.6. Autoritatea sanitară veterinară centrală va redacta o listă cuprinzând unităţile aprobate care procesează deşeuri animale provenite din focare de pestă porcină clasică, situate pe propriul teritoriu. Fiecărei întreprinderi i se va aloca un număr oficial de identificare.10.7. Autoritatea sanitară veterinară centrală va comunică această listă, precum şi actualizările acesteia celorlalte state membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisiei Europene.10.8. Autoritatea sanitară veterinară centrală va aplica măsuri în special în ceea ce priveşte organizarea şi urmărirea verificărilor efectuate de direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, în vederea asigurării că măsurile de control prevăzute mai sus sunt respectate.10.9. Autoritatea sanitară veterinară centrală va stabili detaliile şi frecvenţa verificărilor.10.10. Autoritatea sanitară veterinară centrală, care acţionează conform acestei proceduri, va stabili metodele de referinţă aferente analizelor microbiologice.10.11. În toate situaţiile în care se face referire la prezenta procedură aspectele vor fi analizate de autoritatea sanitară veterinară centrală, care va stabili regulile ce vor fi respectate.11. Cerinţe privind colectarea şi transportul deşeurilor animale11.1. Deşeurile animale trebuie colectate şi transportate la unităţile aprobate sau la întreprinderile de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc în containere sau în vehicule corespunzătoare, astfel încât să se prevină scurgerea. Containerele sau vehiculele trebuie să fie acoperite în mod corespunzător.11.2. Vehiculele, prelatele şi containerele refolosibile trebuie să fie menţinute în stare de curăţenie şi dezinfectate după fiecare transport.11.3. Autoritatea competentă va lua toate măsurile ce se impun în vederea controlării mişcărilor de deşeuri provenite din focare de pestă porcină clasică, prin impunerea păstrării de evidenţe scrise şi de documente care vor însoţi aceste materiale pe durata transportului acestora către locul de înlăturare sau, în cazul în care se consideră necesar, prin sigilarea acestora.11.4. În situaţiile în care anumite deşeuri animaliere sunt transportate direct în vrac către întreprinderea de prelucrare, informaţiile referitoare la origine, denumirea şi natura deşeurilor animale, precum şi cuvintele "nedestinate consumului uman" vor fi, de asemenea, indicate pe o etichetă ataşată containerului, cutiilor de carton sau altor materiale de ambalare, literele având o înălţime de minimum 2 centimetri.FIŞA 12Procedură privind acţiunile de decontaminare, dezinsecţie,deratizare (DDD) ce se aplică în focarele de pestăporcină clasică1. Obiect: descrierea modului în care se efectuează operaţiunile de decontaminare, dezinsecţie, deratizare din focare de pestă porcină clasică, în scopul combaterii bolii.2. Domeniul de aplicare: toate unităţile de creştere şi exploatare a porcilor în care au apărut focare de pestă porcină clasică.3. Documente asociate: Ordinul Ministrului Agriculturii Apelor şi Pădurilor nr. 404/2002 privind controlul pestei porcine clasice4. Definiţii: în sensul prezentei proceduri, prin următorii termeni se înţelege:- "porc" - orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sălbatici;- "porc sălbatic" - un porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;- "exploataţie" - orice incintă agricolă sau de altă natură, localizată pe teritoriul României, în care porcii sunt crescuţi sau ţinuţi permanent sau temporar. Nu sunt incluse abatoarele, mijloacele de transport şi zonele împrejmuite în care porcii sălbatici sunt ţinuţi şi pot fi vânaţi.- "porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice" - orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine clasice;- "caz de pestă porcină clasică sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice" - orice porc sau carcasă de porc la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pestă porcină clasică şi la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator efectuate conform manualului de diagnostic;- "focar de pestă porcină clasică" - exploataţia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;- "zonă contaminată" - zona din teritoriul României în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, măsurile de eradicare a bolii sunt puse în aplicare;- "caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici" - orice caz de pestă porcină clasică, care este detectat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură;- "confirmarea infecţiei" - declararea de către autoritatea competentă a prezenţei unei boli, bazată pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competentă poate să confirme prezenţa unei boli pe baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;- "metapopulaţie de porci sălbatici" - orice grup sau subpopulaţie de porci sălbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulaţii;- "populaţie de porci sălbatici susceptibilă" - acea parte a unei populaţii de porci sălbatici, care nu a dezvoltat imunitate faţă de virusul pestei porcine clasice;- "deţinător" - orice persoană fizică sau juridică care deţine porci sau care este însărcinată cu îngrijirea animalelor menţionate, contra cost sau nu;- "medic veterinar oficial" - medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinară centrală a României;- "analiza (de microclimat, de sanitaţie)" - determinarea unui parametru de igienă.- "adăpost" - construcţie destinată creşterii animalelor.- "barem de sanitaţie" - număr minim de tampoane de sanitaţie recoltate dintr-un obiectiv decontaminat.- "compartiment" - una din încăperile unui adăpost în care se cresc animale.- "decontaminare" - operaţiune complexă care are drept scop distrugerea germenilor de pe o suprafaţă, din conţinutul unui material, sau din aer.- "fosă" - spaţiu subteran destinat acumulării purinului din adăposturi, sau padocuri, situat de obicei în afara suprafeţei pe care o drenează.- "hală" - încăpere unică în adăpost şi pe un nivel, unde se cresc animalele în sistem industrial.- "obiectiv" - (interior-exterior, închis-deschis, cu animale - fără animale) cea mai mică parte construită dintr-o fermă având funcţionalitate de sine stătătoare, pe care se aplică operaţiuni de zooigienă.- "exploataţie de contact" - o exploataţie posibil contaminată cu pesta porcină clasică, ca urmare a localizării, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod.5. Aplicarea acţiunilor de decontaminare, dezinsecţie, deratizare (DDD)5.1. Pentru eradicarea pestei porcine clasice în toate fermele în care s-a declarat boala măsurile DDD trebuie aplicate sub supraveghere veterinară oficială şi conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial.5.2. Substanţele utilizate (substanţe decontaminante, insecticide, rodenticide) trebuie să fie aprobate oficial de către autoritatea veterinară centrală a României şi folosite conform instrucţiunilor producătorului în concentraţiile care asigură distrugerea virusului pestei porcine clasice.5.3. În acţiunile DDD se va lucra numai cu personal calificat şi autorizat, dotat cu echipament de protecţie complet şi specific fiecărei acţiuni (pulverizare, gazare etc.) şi în echipe de minimum doi operatori. Trebuie cunoscute şi luate măsuri pentru aplicarea tuturor mijloacelor de prevenire a intoxicaţiilor la om.6. Decontaminarea6.1. Substanţele decontaminante trebuie verificate înainte de utilizare cu privire la eficienţa lor, deoarece prin depozitarea prelungită efectul cid al acestora se diminuează.6.2. Alegerea substanţelor decontaminante trebuie făcută luând în considerare natura incintelor, vehiculelor şi obiectelor care urmează să fie tratate.6.3. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare şi substanţele decontaminante trebuie să fie astfel încât eficacitatea acestora să nu fie alterată. Trebuie respectaţi, în special, parametrii tehnici indicaţi de producător, cum ar fi: presiunea, temperatura minimă şi timpul de contact solicitat;6.4. Acţiunea trebuie să vizeze toate obiectivele interioare şi exterioare din unitate. Pentru fiecare tip de obiectiv se utilizează decontaminantul adecvat, după recomandările acestuia. Timpul de contact este de minimum 24 ore pentru toate obiectivele.6.5. Pentru decontaminarea prin biosterilizare, timpul de contact necesar este e minimum 4 luni.6.6. Echipamentul de protecţie se va decontamina prin fierbere sau gazare cu substanţe decontaminante specifice. Resturile grosiere (gunoi, furaje, aşternut etc.) provenite din obiective vor fi incinerate sau dacă aceasta nu este posibil, se vor decontamina prin metoda biotermică la platforma de gunoi sau treapta mecanică a staţiei de epurare.6.7. În cursul uciderii animalelor trebuie luate toate măsurile necesare pentru a respecta normele de protecţie a animalelor şi pentru a se evita sau minimaliza dispersarea virusului pestei porcine clasice. Acestea din urmă trebuie să includă, printre altele, instalarea echipamentului temporar de decontaminare, furnizarea de îmbrăcăminte protectoare, duşuri, posibilităţi de decontaminare a echipamentului utilizat, a instrumentelor şi a aparaturii şi întreruperea sursei de energie a ventilaţiei.6.8. Carcasele animalelor ucise trebuie pulverizate cu dezinfectant. În cazul în care carcasele trebuie evacuate din exploataţie pentru prelucrare, trebuie utilizate containere acoperite şi etanşe. De îndată ce carcasele porcilor au fost evacuate pentru prelucrare, acele părţi ale exploataţiei în care aceste animale au fost adăpostite şi orice părţi ale altor clădiri, curţi etc. contaminate în cursul uciderii, tăierii sau examinării post-mortem trebuie aplicate imediat măsurile de decontaminare.6.9. Orice ţesut sau sânge care ar fi putut fi răspândit în cursul tăierii sau post-mortem ori care a produs contaminarea globală a clădirilor, curţilor, ustensilelor etc. trebuie colectat şi prelucrat minuţios împreună cu carcasele.6.10. Decontaminarea se repetă după 7 zile.6.11. Acţiunea de decontaminare trebuie înscrisă în registrul exploataţiei sau al vehiculului şi trebuie certificată de către medicul veterinar oficial însărcinat cu supravegherea.6.12. Decontaminarea se controlează obligatoriu asupra eficienţei printr-un test de sanitaţie general, aplicat la toate obiectivele interioare.6.13. Măsurile de carantină pot fi ridicate numai după ce toate obiectivele interioare au fost supuse unei decontaminări eficiente atestată prin buletin de analiză eliberat de Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat Judeţean.6.14. Indiferent de decontaminantul utilizat, trebuie să se respecte următoarele etape şi operaţiuni în ordine cronologică: a) Curăţenia mecanică- se elimină animalele din obiectiv sau din locurile vizate;- se scoate de sub tensiune reţeaua electrică;- se umezeşte întreaga suprafaţă decontaminabilă cu apă sau diverse soluţii (slab decontaminante, detergente, decapante etc.);- se îndepărtează resturile grosiere (furaje, aşternut, dejecţii etc.) şi se transportă cu o benă etanşă la platforma de gunoi sau treapta mecanică a staţiei de epurare. Atenţie, să nu se împrăştie pe alte obiective.- se demontează toate părţile detaşabile şi se depozitează într-un loc special amenajat (o platformă betonată şi acoperită, o magazie betonată, un padoc betonat. Toate vor avea obligatoriu un sistem de colectare a apelor uzate sub control unde urmează operaţiunile de curăţire şi decontaminare;- se curăţă întreaga suprafaţă decontaminabilă de resturile aderente în aşa fel încât să poată fi recunoscut materialul din care este făcută. Curăţarea se face cu ajutorul apei (jet de apă sub presiune de cel puţin 10 atm.), aerului comprimat, măturilor, periilor, razurilor etc. Mai pot fi utilizate soluţii detergente sau decapante;- resturile şi lichidele sunt colectate prin sistemul de evacuare a dejecţiilor sau se transportă cu o benă etanşă la platforma de gunoi sau staţie de epurare (treapta mecanică);- suprafeţele din pământ vor fi înlocuite cu pământ proaspăt, după îndepărtarea la platforma de gunoi sau treapta mecanică a staţiei de epurare, a unui strat de 15-20 cm. Pământul nou va proveni dintr-o zonă stabilită de medicul veterinar ca neexpusă contaminării. Acest pământ va fi amestecat 5:1 cu var nestins sau clorură de var înainte de introducerea în obiectiv;- grăsimea şi murdăria trebuie îndepărtate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unui agent de degresare şi apoi se spală suprafeţele cu apă;- se execută reparaţiile curente necesare reluării procesului de producţie, conform tehnologiilor sanitare veterinare şi de creştere;- se face o nouă curăţenie mecanică pentru a îndepărta resturilor rezultate în urma activităţii de reparaţii;- se introduc părţile detaşate care au fost curăţate şi decontaminate de la locul unde au fost depozitate în obiectiv, montându-se funcţional. b) Aplicarea decontaminantului- se utilizează decontaminate specifice, indigene sau din import omologate şi înregistrate în România;- se calculează suprafaţa decontaminabilă, se asigură mijloace de decontaminare şi măsurile de protecţie a muncii;- se pregăteşte soluţia de lucru în funcţie de cerinţele decontaminantului şi suprafaţa decontaminabilă;- se condiţionează obiectivul (se îndepărtează apa din recipienţi, excavaţii, anfractuozităţi ale pardoselii, hrănitoare, adăpătoare, bazine, iesle şi canale; se deschid tablourile electrice; se completează geamurile; se închid robinetele; se asigură sursa de iluminare etc.);- se condiţionează suplimentar obiectivul în funcţie de cerinţele decontaminantului şi modul de aplicare (preîncălzire, etanşare, umidifiere etc.);- se împrăştie cantitatea de soluţie de lucru calculată pentru obiectiv începând de sus în jos şi din partea opusă spre ieşire. Aplicarea se face prin pulverizare fină, pe întreaga suprafaţă decontaminabilă, cât mai uniform, pentru a asigura cantitatea de soluţie de lucru pe fiecare metru pătrat;- se închide şi se sigilează obiectivul; se încheie actul sanitar veterinar de decontaminare;- timpul de contact este de cel puţin 6 ore. c) Controlul eficienţei decontaminării şi condiţionarea obiectivului pentru repopulare- se recoltează cu ajutorul tampoanelor de sanitaţie resturi din obiectivul decontaminat, de către o persoană instruită în acest sens şi dotată cu materiale necesare. Această persoană intră prima în obiectiv după desigilarea acestuia, utilizând mijloace de protecţie personală;- se respectă baremul de sanitaţie şi se face neutralizarea specifică a decontaminantului;- se întocmeşte nota de însoţire pentru laborator; se asigură prelucrarea materialului recoltat în maxim 24 ore.7. Dezinsecţia vizează distrugerea dăunătorilor (insecte, acarieni). Se repetă în funcţie de ciclul biologic al dăunătorilor.7.1. Acţiunea de dezinsecţie va fi generală, cuprinzând toate obiectivele şi suprafeţele populate de dăunători, în scopul împiedicării retragerii acestora de pe suprafeţele tratate pe cele netratate şi refacerii rapide a populaţiei.7.2. Substanţele şi produsele pesticide trebuie folosite corect şi raţional, utilizându-se numai concentraţiile indicate, pentru a evita instalarea rezistenţei dăunătorilor la acestea.7.3. Aplicarea soluţiilor trebuie făcută numai în locuri potrivite, în funcţie de specia de dăunători, de obiectivul unde se aplică şi în locurile unde ei circulă de obicei, unde se ascund şi unde îşi depun ouăle.7.4. Dezinsecţia trebuie executată ritmic şi neîntrerupt pentru a evita refacerea populaţiei de dăunători în obiectivul tratat.7.5. Pentru a fi eficientă, trebuie să fie generală, simultană pentru toate obiectivele şi continuă, ţinându-se cont de ciclul evolutiv al dăunătorului care se combate.7.6. Înainte de începerea acţiunii de dezinsecţie se va stabili specia dăunătorului, gradul de infestare, locul de depunere al ouălor şi de dezvoltare a formelor intermediare, de natura şi specificul obiectivului ce urmează a fi tratat. În funcţie de aceste criterii se stabileşte toxicul şi metoda ce urmează a fi aplicată, pentru a obţine efectul maxim.7.7. Operaţiunea de dezinsecţie trebuie să se realizeze conform următoarelor etape şi operaţiuni în succesiune cronologică: a) Curăţenia mecanică:- se îndepărtează prin mijloace mecanice şi/sau automate praful şi depunerile de materiale nefolositoare rezultate din activitatea unităţii;- se curăţă cu apă şi produse detergente suprafaţa ce urmează a fi supusă acţiunii de dezinsecţie, de resturile aderente, astfel încât să poată fi recunoscut materialul de fabricaţie pe întreaga lui suprafaţă. b) Dezinsecţia propriu-zisă:- se calculează suprafaţa totală ce va fi supusă acţiunii de dezinsecţie.- se alege insecticidul specific avându-se în vedere obligatoriu şi toxicitatea faţă de om, şi se utilizează conform instrucţiunilor de folosire ale acestuia. Produsul ales trebuie să fie înregistrat şi autorizat.- corespunzător suprafeţelor stabilite se va calcula cantitatea de toxic necesară. La stabilirea necesarului de substanţă se va ţine seama de suprafaţa tratată, de instrucţiunile producătorului privind cantitatea de substanţă ce se aplică pe mκ (în general, în aplicarea prin pulverizare, se socoteşte cantitatea de 0,05 (50 ml) - 0,1 (100 ml) litri soluţie pe mκ ca fiind suficientă), de concentraţia soluţiei aplicate, precum şi de concentraţia în substanţă activă a substanţei folosite.- se condiţionează obiectivul, pentru acţiunea de dezinsecţie, prin îndepărtarea excesului de umiditate de pe suprafeţe.- se aplică soluţia de lucru calculată pe obiectiv, începând de sus în jos (grinzi, plafoane, stâlpi de susţinere, se continuă pe pereţi şi pardoseală) şi din partea opusă spre ieşire. Aplicarea se face prin pulverizare fină, pe întreaga suprafaţă, insistându-se asupra locurilor preferate de dăunători (pervazul ferestrelor, pereţii despărţitori, deasupra uşilor, pe tavan, unghiuri, în spatele vestiarelor, de-a lungul conductelor etc.), cât mai uniform, pentru a asigura cantitatea de soluţie de lucru pe fiecare metru pătrat. Dezinsecţia se continuă la exteriorul clădirilor, mai ales la pervazul ferestrelor şi tocurile uşilor, în locul de depozitare a gunoiului şi în alte zone suspecte aflate în incinta unităţii.- se realizează în două reprize, la interval de 2 ore.- se închide obiectivul şi se sigilează (cu bandă adezivă de hârtie, pe care scrie "ATENŢIE, NU INTRAŢI, PERICOL DE INTOXICAŢIE!").- se respectă timpul de contact de cel puţin 24 ore, apoi se realizează condiţionarea obiectivului (aerisire, spălarea instalaţiilor şi a utilajelor care vin în contact direct cu materia primă sau produsul finit).Dacă se doreşte realizarea dezinsecţiei prin aerosolizare (dispersarea în aer a unor particule fine de 40 - 50 microni, de substanţe insecticide) toate instalaţiile electrice se vor scoate de sub tensiune, pentru a se evita scurtcircuitele şi accidentele de muncă prin electrocutare. Se vor utiliza generatoare speciale tip Swingfog, ce produc temperatura ridicată de 350ιC necesară transformării în ceaţă a insecticidului lichid, care se dispersează în spaţii închise şi se depune după 15-18 ore sub forma unei pelicule fine de microcristale insecticide, cu remanentă de contact pe suprafeţele tratate. Fumigaţiile se aplică după curăţarea încăperilor, cu uşile şi ferestrele bine închise - etanşeizate (cu hârtie adezivă). După dezinsecţie, nu se vor executa noi văruiri înainte de 60-70 zile, pentru a nu îndepărta pelicula insecticidă remanentă.Operaţiunea se realizează prin introducerea din afară a ţevii de eşapament de la aparatul de dispersie (de tip Swingfog) prin orificii sau prin uşa întredeschisă, prezenţa oamenilor în ceaţa toxică din interior fiind interzisă. Perioada de contact este de 36-48 ore. c) Controlul eficienţei dezinsecţieiSe realizează de către personalul sanitar veterinar, instruit în acest scop şi dotat cu materialele necesare.7.8. Acesta intră primul în obiectiv, după desigilarea acestuia, utilizează echipament de protecţie adecvat (halat, mănuşi de unică folosinţă, protectoare pentru încălţăminte şi dacă este cazul, mască buco-nazală).7.9. În cazul insectelor zburătoare, eficienţa dezinsecţiei se realizează prin observarea prezenţei insectelor moarte în spaţiile tratate şi reducerea numărului de insecte vii din aer şi de pe suprafeţe. Pentru evaluarea procentuală a eficienţei dezinsecţiei se pune un anumit număr de benzi lipicioase timp de 1/2 - 1 oră, înainte şi după dezinsecţie. Se stabileşte procentul de insecte capturate după dezinsecţie, faţă de cele capturate înainte de dezinsecţie, după care se stabileşte eficienţa, scăzând procentul obţinut din 100.7.10. În cazul insectelor nezburătoare, se pot număra insectele vii de pe o suprafaţă înainte şi după dezinsecţie stabilind eficienţa la fel ca la insectele zburătoare.8. Deratizarea vizează distrugerea tuturor rozătoarelor din perimetrul unităţii şi evitarea trecerii acestora în vecinătăţi.8.1. Succesul acţiunilor de distrugere depinde de seriozitatea şi profesionalismul acţiunilor sistematice desfăşurate în unităţi, dar şi de cooperarea cu unităţile vecine pentru sincronizarea măsurilor de combatere, prevenindu-se astfel invadarea altor gospodării, dată fiind marea mobilitate a rozătoarelor.8.2. Este recomandabil ca acţiunile de distrugere a insectelor şi rozătoarelor dăunătoare să se execute combinat, în scopul realizării unor zone libere de astfel de dăunători.8.3. Modul de aplicare ţine atât de biologia rozătoarelor, cât mai ales de evitarea fenomenului de rezistenţă. Pentru aceasta se utilizează fie un singur raticid (durata între deratizări fiind de 6 luni), fie mai multe substanţe, utilizând mai întâi raticidele cu acţiune insidioasă (anticoagulantele) şi în ultima parte pe cele cu acţiune brutală (hidrogen fosforat, fosfură de zinc).8.4. Pentru canalele de evacuare a dejecţiilor se recomandă blocurile raticide hidrofuge.8.5. Cele mai utilizate mijloace de deratizare sunt cele mecanice şi chimice: a) Mijloacele mecanice- Sunt folosite diferite tipuri de capcane sau curse care se amplasează ţinând seama de căile obişnuite de circulaţie, la circa 40 - 50 cm de galerie. La început, capcanele se lasă nearmate câteva zile şi numai după ce rozătoarele se obişnuiesc cu prezenţa lor, se armează.- Un alt mijloc eficient de combatere a rozătoarelor constă în inundarea galeriilor cu apă sub presiune, distrugând mai ales puii. b) Mijloacele chimice- Sunt foarte eficiente şi se numesc generic raticide. Raticidele pot fi substanţe anorganice sau organice, de natură vegetală sau de sinteză. De asemenea, după modul cum acţionează, pot fi toxice de ingestie şi toxice respiratorii.- Toxicele de ingestie se aplică sub formă de momeli toxice alimentare: boabe de cereale sau alt suport alimentar impregnate cu soluţii toxice; pulberi folosite la prăfuiri.- Toxicele respiratorii constituie un mijloc mai eficient de eliminare a rozătoarelor, distrugându-le pe toate cele aflate în galeriile sau în spaţiile gazate.8.6. Se aplică în special galeriilor care nu au comunicare cu spaţii locuite de om şi unor spaţii închise folosite ca depozite, care de asemenea nu au legătură cu cele locuite de om.8.7. Etapele şi operaţiunile deratizării: a) Curăţenia mecanică- se scot animalele în padocuri sau se mută în alte obiective care au fost în prealabil, supuse măsurilor D.D.D.;- se evacuează gunoiul şi resturile furajere şi se depozitează pe platforma de gunoi;- se spală cu apă şi se îndepărtează toate resturile organice aderente de suprafeţe; b) Aplicarea rodenticidului- se folosesc momeli toxice şi/sau prăfuiri pe locurile circulate de rozătoare, galeriile accesibile, locurile de acces din afara adăposturilor. La galerii se poate aplica gazarea. Se otrăvesc sursele de apă;- în cazul în care animalele nu se evacuează, momelile toxice şi prăfuirile se aplică în locurile circulate de rozătoare, dar la care animalele nu pot avea acces (grinzile de susţinere ale acoperişului, camerele de depozitare a furajelor, alte camere anexe, pervazurile ferestrelor (când aleile de servire sunt laterale), aleile de servire (dacă se poate asigura închiderea perfectă a uşilor de la boxe);- în afara adăposturilor se procedează la fel ca în primul caz. Se pot amplasa staţii de intoxicare în interior şi în exterior;- în timpul verii, o atenţie deosebită se va acorda spaţiilor verzi dintre adăposturi şi din vecinătatea adăposturilor (unde şobolanii se retrag şi sapă galerii), canalelor, conductelor de alimentare cu apă şi hrană, precum şi canalelor de evacuare a dejecţiilor. Asupra acestora se va acţiona aplicându-se prăfuirea cu pulberi toxice asupra galeriilor şi locurilor umblate, precum şi momeli toxice alimentare. Se poate executa gazarea galeriilor;- momelile neconsumate de rozătoare trebuie adunate la sfârşitul acţiunii de deratizare de către cei care le-au amplasat şi se vor distruge prin ardere sau se vor îngropa (cel puţin un metru adâncime, la o distanţă de cel puţin 50 m de sursele de apă);- toate galeriile trebuie astupate, urmele vizibile de rozătoare se curăţă, iar după câteva zile se va reinspecta zona tratată pentru a se verifica apariţia urmelor proaspete.9. Măsuri generale de protecţie pentru păstrarea, manipularea şi utilizarea pesticidelor9.1. Păstrarea decontaminanţilor, insecticidelor, rodenticidelor trebuie făcută numai în ambalaje originale, ermetic închise, în locuri răcoroase, departe de alimente şi furaje şi în siguranţă faţă de copii şi persoane neavizate.9.2. În timpul utilizării:- manipularea şi aplicarea numai de persoane adulte perfect familiarizate cu măsurile de protecţie;- purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie;- evitarea contactului toxicelor cu pielea;- purtarea mănuşilor şi a ochelarilor de protecţie;- purtarea măştii pe faţă la pulverizările în spaţiile închise;- aplicarea pulberilor şi momelilor, numai cu mâna protejată;- nu se va ingera materialul concentrat; nu se bea, nu se mănâncă şi nu se fumează în timpul lucrului sau manipulării;- nu se pulverizează când este vânt;- surplusul sau apa de spălare a utilajului de lucru nu se aruncă în ape stătătoare sau curgătoare;- spălarea şi denocivizarea cu soluţie de detergent a echipamentului de protecţie;- spălarea şi depozitarea într-un loc sigur a containerelor şi ambalajelor goale, după utilizarea conţinutului.9.3. Nu sunt admişi să lucreze cu substanţe toxice: tinerii sub 18 ani, persoanele cu răni deschise, femeile gravide sau cele care alăptează, persoanele suferinde de unele boli (de ficat, inimă, plămâni, sistem nervos etc.) şi alcoolicii.Personalul D.D.D. trebuie să fie:- dotat cu trusă de prim ajutor;- instruit periodic cu privire la măsurile de aplicare a D.D.D. şi să cunoască normele de protecţie a muncii referitoare la activitatea pe care o desfăşoară.FIŞA 13Proceduri de vaccinare de necesitate pentrupesta porcină clasică1. Dacă autoritatea veterinară centrală a României intenţionează să aplice vaccinarea trebuie să trimită Comisiei Europene un Plan al vaccinării de necesitate care să includă informaţii cu privire la: a) situaţia bolii care a condus la solicitarea vaccinării de necesitate; b) extinderea zonei geografice în care trebuie efectuată vaccinarea de necesitate şi numărul de exploataţii de porcine din acea zonă; c) categoriile de porci şi numărul aproximativ de porci ce trebuie vaccinaţi; d) vaccinul ce urmează a fi utilizat; e) durata campaniei de vaccinare; f) înregistrarea şi identificarea animalelor vaccinate; g) măsurile referitoare la mişcarea porcilor şi a produselor acestora; h) criteriile ce vor fi luate în considerare pentru a decide dacă vaccinarea sau măsurile se vor aplica în exploataţia de contact; i) alte elemente corespunzătoare stării de necesitate, incluzând examinările clinice şi de laborator efectuate pe probe prelevate în exploataţiile în care animalele au fost vaccinate şi în celelalte exploataţii localizate în zona de vaccinare.2. În cursul perioadei de execuţie a vaccinărilor de necesitate, autoritatea veterinară centrală a României dispune ca: a) nici un porc viu să nu iasă din zona de vaccinare, exceptând cazul în care urmează să fie transportaţi pentru tăiere imediată la un abator desemnat de autoritatea veterinară locală, situat în cadrul zonei de vaccinare sau în apropierea acelei zone, ori la o întreprindere de ecarisare sau un loc corespunzător unde porcii sunt ucişi imediat şi cadavrele sunt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară oficială. b) carnea provenită de la porcii vaccinaţi de necesitate să fie prelucrată sau marcată şi tratată conform prevederilor legale. c) materialul seminal, ovulele şi embrionii colectaţi de la porcii ce urmează să fie vaccinaţi de necesitate, pe o perioadă de 30 de zile înainte de vaccinare să fie identificaţi şi distruşi sub supraveghere oficială.3. Aceste prevederi se aplică pentru o perioadă minimă de 6 luni, consecutivă realizării operaţiunilor de vaccinare din zona în cauză, perioadă în care trebuie aplicate măsuri pentru a se interzice: a) ieşirea porcilor serologic pozitivi din exploataţia în care aceştia sunt ţinuţi, cu excepţia cazurilor în care sunt destinaţi tăierilor imediate; b) colectarea materialului seminal, a embrionilor sau a ovulelor provenite de la porcii serologice pozitivi; c) ieşirea purceilor proveniţi din scroafe serologic pozitive din exploataţia de origine, exceptând cazuri în care sunt trimişi la abator pentru tăiere imediată sau într-o exploataţie după ce s-a obţinut rezultat negativ la testul serologic pentru anticorpii contra pestei porcine clasice.4. Decizia de a aplica vaccinarea de necesitate poate fi luată de autoritatea veterinară centrală a României cu condiţia să nu fie periclitate interesele Comunităţii Europene şi să fie îndeplinite următoarele condiţii: a) întocmirea unui proiect de plan de vaccinare care împreună cu decizia de aplicare a vaccinării trebuie notificate Comisiei Europene înainte de începerea acţiunii. b) să stipuleze că toţi porcii din exploataţiile în care urmează să fie vaccinaţi trebuie tăiaţi sau ucişi cât mai rapid posibil după realizarea vaccinării, iar carnea proaspătă provenită de la aceştia trebuie prelucrată sau marcată şi tratată conform prevederilor în vigoare.5. În cazul în care a fost utilizat un vaccin marker în campania de vaccinare se procedează la fel cu privire la marcarea cărnii de la porcii vaccinaţi şi utilizată ulterior precum şi destinaţia produselor tratate.6. Când pesta porcină clasică a fost confirmată la porcii sălbatici, iar datele epidemiologice disponibile indică faptul că există posibilitatea ca boala să se răspândească, poate fi introdusă vaccinarea de necesitate conform procedurilor cunoscute pentru porcii domestici. Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să trimită Comisiei Europene Planul vaccinării de necesitate, iar la fiecare şase luni să înainteze aceleiaşi comisii un raport cu privire la rezultatele campaniei de vaccinare împreună cu raportul care se referă la măsurile de eradicare a pestei porcine realizate.7. Potrivit prevederilor HG nr. 1026/2003 privind strategia de nevaccinare pentru pesta porcină clasică a porcilor pe teritoriul României, începând cu data de 15 septembrie 2003 este interzisă vaccinarea antipestoasă porcină pe teritoriul României, cu excepţia porcinelor din unităţile organizate autorizate sanitar veterinar unde vaccinarea este opţională precum şi a porcilor mistreţi pe întreg teritoriul României.FIŞA 14Proceduri de stingerea unui focar de pestă porcinăclasică şi ridicarea restricţiilor sanitare veterinare1. Stingerea unui focar de pestă porcină clasică reprezintă momentul ridicării tuturor măsurilor şi restricţiilor, când se constată că:1.1. Pe teritoriul localităţii nu mai există animale bolnave sau ţinute sub observaţie pentru pestă porcină clasică;1.2. Rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecţie ori de supraveghere sunt negative;1.3. S-au realizat integral măsurile de profilaxie şi combatere stabilite;1.4. Au trecut cel puţin 30 de zile de la lichidarea ultimului caz de boală, efectuarea dezinfecţiei finale iar rezultatele examenelor de laborator pentru purceii santinelă au fost negative.2. În acest sens medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale întocmeşte un act sanitar veterinar de stingere a epizootiei. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei se înregistrează în evidenţa primăriei localităţii pe teritoriul căreia a evoluat epizootia, sub semnătura primarului de luare la cunoştinţă.3. România ca ţară, o zonă sau o exploataţie de porcine din ţara noastră este considerată ca fiind din nou liberă de pestă porcină clasică atunci când toate condiţiile prevăzute de Codul internaţional de sănătate animală pentru pesta porcină clasică sunt îndeplinite.4. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară comunică, la cererea Biroului central al Oficiului Internaţional de Epizootii prevederile legale referitoare la reglementările de carantină, import, export, tranzit şi reglementările referitoare la programele de supraveghere a sănătăţii animalelor, care se aplică în ţara noastră.5. Notificarea la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, şi la autorităţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene a ridicării restricţiilor într-o zonă sau pe tot teritoriul României se transmite conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.FIŞA 15Proceduri de repopulare1. Reintroducerea porcilor în exploataţiile unde a fost diagnosticată pesta porcină clasică nu trebuie să se realizeze mai devreme de 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie, dezinfectantele ce au fost utilizate trebuie să fie omologate şi înregistrate în România, operaţiunile de curăţenie şi dezinfecţie au fost efectuate sub supraveghere sanitară veterinară şi au fost respectate precizările făcute în Fişa nr. 122. La reintroducerea porcilor trebuie luat în considerare tipul de creştere practicat în exploataţia respectivă respectându-se următoarele proceduri: a) reintroducerea porcilor în exploataţiile de porcine în aer liber trebuie să înceapă cu introducerea porcilor santinelă care au fost controlaţi şi care au reacţionat negativ la controlul prezenţei anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul unei restricţii legate de pesta porcină clasică.Autoritatea veterinară centrală a României solicită ca porcii santinelă să fie plasaţi în întreaga exploataţie infectată, iar la 40 de zile de la introducere să preleveze de la aceştia sânge şi organe în vederea testării prezenţei anticorpilor conform Manualului de Diagnostic.Dacă nici unul din porci nu a dezvoltat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice poate avea loc repopularea completă.Nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de a cunoaşte rezultatele negative ale examinării serologice. b) pentru exploataţiile cu alte forme de creştere, reintroducerea porcilor trebuie să se realizeze în condiţiile precizate la punctul a) sau să se facă repopularea totală cu condiţia ca:(i) toţi porcii să fie introduşi pe o perioadă de 20 de zile şi să provină din exploataţii care nu fac obiectul nici unei restricţii legate de pesta porcină clasică;(îi) porcii din efectivul repopulat să facă obiectul unei examinări serologice conform Manualului de Diagnostic, recoltarea probelor să se efectueze cel mai devreme după 40 de zile de la sosirea ultimilor porci;(iii) nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de a fi disponibile rezultatele negative la examenul serologic.3. Dacă au trecut mai mult de şase luni de la efectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie a exploataţiei, autoritatea veterinară centrală a României poate acorda derogare, ţinând cont de situaţia epidemiologică.FIŞA 16Proceduri de instruire pentru serviciile veterinare1. Vor fi realizate de către specialişti desemnaţi şi vor cuprinde în primul rând personalul serviciilor veterinare din zona în care boala a fost declarată şi din unităţile administrative învecinate (medici concesionari, medici angajaţi ai abatoarelor sau ai unităţilor de creştere, etc.).2. La nivelul Direcţiilor sanitare veterinare judeţene se pot organiza simulări ale unui focar de pestă porcină clasică la care sunt invitaţi pentru a fi instruiţi medicii veterinari liber profesionişti, din unităţi şi ferme de creştere a porcinelor, medicii veterinari de abator şi medicii veterinari zonali.FIŞA 17Proceduri de publicitate, avertizare a populaţiei,relaţiei cu mass-media asupra bolii1. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va întocmi lunar un raport privind situaţia internă şi internaţională a pestei porcine clasice în lume, care va fi distribuit: a) tuturor direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti; b) asociaţiilor de crescători de porcine.2. În cazul existenţei unui risc privind pesta porcină clasică în ţară, în ţările vecine şi în Europa, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară va iniţia emisiuni televizate şi intervenţii prin intermediul celorlalte mijloace mass-media pentru a explica populaţiei despre aceste aspecte.3. Direcţiile sanitare veterinare pe teritoriul cărora evoluează pesta porcină clasică şi au teritoriul comun cu unul sau mai multe state învecinate vor monta sisteme vizibile de avertizare şi atenţionare.4. Periodic vor fi publicate în Jurnalul Medicilor Veterinari şi alte publicaţii de specialitate aspecte practice privind supravegherea, prevenirea şi combaterea pestei porcine clasice şi implicaţiile sanitare şi în special economice ale acesteia.5. În facultăţile de medicină veterinară, o atenţie deosebită se va acorda bolilor din lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii. Studenţii vor fi instruiţi despre prevederile legale în vigoare, aspectele clinice ale bolii, diagnosticul diferenţial, şi principiile majore de combatere a bolii.6. Colegiul Medicilor Veterinari din România va prezenta la întâlnirile zonale sau naţionale cu medicii veterinari concesionari aspectele menţionate anterior.7. Prefecturile vor fi informate trimestrial privind situaţia mondială a pestei porcine clasice, privind structurile judeţene şi responsabilităţile acestora.8. La fiecare Direcţie sanitară veterinară judeţeană şi respectiv a municipiului Bucureşti va exista cel puţin un exemplar din Planul de urgenţă pentru pesta porcină clasică.FIŞA 18Proceduri pentru scenarii epidemiologice
    FACTORUL DETERMINANT SCENARIUL I SCENARIUL II
    Nr. de focare 1 1
    Nr. focare de infecţie 1 1
    Intensitatea în zona de 3 km şi 10 km Efectiv cu prnă la 2000 porci crescuţi intensiv (Penitenciar Oradea 2000 porci) Efectiv cu prnă la 6000 porci crescuţi intensiv (Exploataţia Iosia Nord a SC NUTRIENTUL SA Palota 6014 porci)
    Nr. mediu de porci din fermă în zona între 3 şi 10 km 3500 porci (GP - 1500 porci + Penitenciar 2000 porci) 8020 porci (GP - 2006 porci + Exploataţia Iosia Nord 6014 porci)
    Densitatea de porci în zona cuprinsă între 3 şi 10 km scăzută medie
    Măsuri de combatere aplicate ORDIN MAAP nr. 404 din 6 septembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control ale pestei porcine clasice ORDIN MAAP nr. 404 din 6 septembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control ale pestei porcine clasice
    ___________________