HOTĂRÂRE nr. 230 din 4 martie 2003privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 26 martie 2003



    În temeiul art. 107 din Constituţie, al art. 13, 17 şi 18 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001,Guvernul României adopta prezenta hotărâre.  +  Articolul 1 (1) Rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale şi parcurile naturale se delimiteaza conform anexei nr. 1. (2) Anexa nr. 1 constituie baza pentru realizarea cadastrului de specialitate al ariilor naturale protejate, secţiunea rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale şi parcuri naturale. (3) Rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale şi parcurile naturale se clasifica în categoriile corespunzătoare statutului de protecţie şi au următoarele denumiri şi desemnari internaţionale: a) Rezervatia Biosferei Delta Dunării deţine triplu statut de protecţie internaţional: Rezervatie a Biosferei, desemnată internaţional de Comitetul UNESCO "Omul şi Biosfera", Zona Umeda de Importanţa Internationala, desemnată de Secretariatul Convenţiei Ramsar, şi Sit al Patrimoniului Natural Universal, recunoscut de UNESCO; b) Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei; c) Parcul Naţional Retezat, desemnat internaţional ca Rezervatie a Biosferei de către Comitetul UNESCO "Omul şi Biosfera"; d) Parcul Natural Porţile de Fier; e) Parcul Naţional Cheile Nerei - Beusnita; f) Parcul Natural Apuseni; g) Parcul Naţional Muntii Rodnei, desemnat internaţional ca Rezervatie a Biosferei de către Comitetul UNESCO "Omul şi Biosfera"; h) Parcul Natural Bucegi; i) Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hasmas; j) Parcul Naţional Ceahlau; k) Parcul Naţional Calimani; l) Parcul Naţional Cozia; m) Parcul Naţional Piatra Craiului; n) Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina; o) Parcul Naţional Semenic - Cheile Carasului; p) Parcul Naţional Muntii Macinului; r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei, desemnat ca Zona Umeda de Importanţa Internationala de către Secretariatul Convenţiei Ramsar; s) Parcul Natural Vânători-Neamt.  +  Articolul 2Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului în colaborare cu autoritatea publică centrala pentru silvicultura, va stabili, cu avizul Academiei Române, zonarea interioară a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice, prin ordin comun al ministrilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.  +  Articolul 3Toate suprafeţele ocupate de vegetaţie forestieră, aflate în interiorul rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale sau parcurilor naturale, vor fi încadrate de către autoritatea publică centrala pentru silvicultura, în baza avizului Academiei Române, în categoriile functionale corespunzător zonarii interioare.  +  Articolul 4Autoritatea publică centrala pentru silvicultura, în colaborare cu autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului şi cu Academia Română, va elabora norme de amenajare a pădurilor, a fondului cinegetic şi salmonicol, în conformitate cu categoriile de management şi cu obiectivele de conservare a biodiversitatii, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.  +  Articolul 5Autoritatea publică centrala pentru agricultura, în colaborare cu autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului şi cu Academia Română, va elabora norme de gospodărire a pajiştilor, în conformitate cu categoriile de management şi cu obiectivele de conservare a biodiversitatii, cu capacitatea productiva şi de suport a pajiştilor, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.  +  Articolul 6Autoritatea publică centrala pentru turism, în colaborare cu autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, autoritatea publică centrala pentru silvicultura şi cu Academia Română, va elabora strategia privind dezvoltarea ecoturismului în rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale şi parcurile naturale, în conformitate cu principiile de conservare a biodiversitatii şi de utilizare durabila a resurselor naturale.  +  Articolul 7Autoritatea publică centrala pentru transport va lua măsuri în vederea dezvoltării ecoturismului, prin amplasarea de indicatoare rutiere pe drumurile naţionale pentru semnalizarea adecvată a rutelor către rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale şi parcurile naturale, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.  +  Articolul 8 (1) Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului va asigura, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, structuri de administrare pentru toate rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale şi parcurile naturale. (2) Structurile de administrare prevăzute la alin. (1) se asigura: a) în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în limita bugetului alocat şi a numărului de personal aprobat conform cerinţelor anexei nr. 2; sau b) în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe bază de contract încheiat cu persoane juridice care probează capacitatea tehnica, ştiinţifică, administrativă şi financiară necesară, care asigura personalul prevăzut în anexa nr. 2. (3) Structurile care asigura administrarea ariei naturale protejate pe bază de contract sunt obligate sa întocmească şi sa revizuiasca periodic regulamentul şi planul de management al acesteia. (4) Deţinătorul majoritar de teren din cuprinsul unei rezervaţii a biosferei, unui parc naţional sau parc natural are dreptul sa i se încredinţeze administrarea acesteia, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2). (5) Durata minima de timp pentru care se încheie contractele menţionate la alin. (2) este de 10 ani. (6) Structurile de administrare ale rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale vor urmări aplicarea regulamentului şi a planului de management de către toţi deţinătorii şi administratorii de bunuri şi terenuri aflate în cuprinsul rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, care vor administra în continuare bunurile aflate în proprietate sau încredinţate, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a reglementărilor specifice ariei protejate. (7) Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului va susţine, în limita bugetului alocat, atât activităţile structurilor aflate în subordinea sa, cat şi realizarea unora dintre activităţile cuprinse în planurile de management ale ariilor naturale protejate încredinţate structurilor aflate în coordonare, în baza proiectelor aprobate.  +  Articolul 9 (1) Limitele parcurilor naţionale şi ale parcurilor naturale vor fi materializate în teren prin aplicarea, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, a semnelor distinctive, stabilite anterior şi utilizate de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, respectiv un patrat roşu având laturile între 10 şi 15 centimetri, inconjurat de o bandă alba având lăţimea între 2 şi 4 centimetri, aplicat la distanţe între 50 şi 200 metri de către administraţiile parcurilor naţionale şi ale parcurilor naturale. (2) Limitele rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, în format digital, ca vectori cu referinţa geografică, se pun la dispoziţie de către autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului tuturor instituţiilor şi persoanelor interesate, prin intermediul paginii de Internet, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.  +  Articolul 10Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura evidentierea limitelor rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, ale căror elemente de identificare sunt prevăzute în anexa nr. 1, în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.  +  Articolul 11Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRUADRIAN NASTASEContrasemnează:---------------p. Ministrul apelor şi protecţiei mediului,Florin Stadiu,secretar de statp. Ministrul agriculturii,alimentaţiei şi pădurilor,Petre Daea,secretar de statMinistrul administraţiei publice,Octav CozmancaMinistrul lucrărilor publice,transporturilor şi locuinţei,Miron Tudor Mitreap. Ministrul finanţelor publice,Gheorghe Gherghina,secretar de statPreşedintele Academiei Române,Eugen SimionBucureşti, 4 martie 2003.Nr. 230.  +  Anexa 1HARTILE ŞI DESCRIERILE LIMITELOR REZERVAŢIILOR BIOSFEREI,PARCURILOR NAŢIONALE ŞI PARCURILOR NATURALECuprins:I. Harta rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturaleII. Lista abrevierilor şi semnele convenţionale utilizateIII. Hartile rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi descrierile limitelor pentru: a) Rezervatia Biosferei Delta Dunării; b) Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei; c) Parcul Naţional Retezat; d) Parcul Natural Porţile de Fier; e) Parcul Naţional Cheile Nerei - Beusnita; f) Parcul Natural Apuseni; g) Parcul Naţional Muntii Rodnei; h) Parcul Natural Bucegi; i) Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hasmas; j) Parcul Naţional Ceahlau; k) Parcul Naţional Calimani; l) Parcul Naţional Cozia; m) Parcul Naţional Piatra Craiului; n) Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina; o) Parcul Naţional Semenic - Cheile Carasului; p) Parcul Naţional Muntii Macinului; r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei; s) Parcul Natural Vânători-Neamt.ROMÂNIA Harta rezervaţiilor biosferei parcurilor naţionale şi parcurilor naturale LISTA ABREVIERILOR
                 
      b.h.=bazin hidrografic;og.=ogaş;
      cab.=cabană;OS=ocolul silvic;
      Cl.=culme;Pc.=picior;
      Confl.=confluenţă;P-na=poiana;
      Cr.=cracul;pr.=pârâu;
      D.=deal, dealul;r.=râu;
      Izv.=izvor;rez.=rezervor;
      JUD.=judeţul;UP=unitate de producţie;
      km=kilometru;V.=valea;
      m=metri;Vf.=vârful;
      M.=munte;[XII.5]=codul cadastral al bazinului hidrografic.
    SEMNELE CONVENŢIONALE Denumirile geografice, cotele şi elementele cartografice utilizate au fost preluate din foile hârtii topografice scara 1:25.000, editia a II-a, Direcţia Topografica Militară, Atlasul Cadastrului Apelor din România (1992) şi Hartile arboretelor, scara 1:10.000 şi/sau 1:20.000 din Amenajamentele silvice.REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRIIRezervatia Biosferei Delta Dunării deţine triplu statut de protecţie şi anume: Rezervatie a Biosferei desemnată internaţional de Comitetul MAB UNESCO, Zona Umeda de Importanţa Internationala desemnată de Secretariatul Convenţiei Ramsar şi Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de către UNESCO. Rezervatiei Biosferei Delta Dunării i s-a atribuit şi Diploma Europeană de către Consiliul Europei.Limita nordica. Limita de nord începe de la Cotul Pisicii urmărind până la granita cu Republica Moldova malul stang al Dunării la cota maxima de inundaţie, de unde se continua iniţial pe granita cu Republica Moldova şi apoi cu Ucraina.Limita estica. Limita de est începe de la vărsarea bratului Chilia în Marea Neagra pe granita cu Ucraina şi cuprinde apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv, până la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervatiei.Limita vestica (continentala). Limita începe din amonte de localitatea Grindu din borna B1 situata pe taluzul exterior al digului de apărare Grindu - Isaccea şi urmăreşte limita zonei palustre stabilită la piciorul exterior al digului de contur al incintei indiguite Grindu-Isaccea corespunzătoare malului drept al fluviului Dunarea de la Cotul Pisicii până în amonte de oraşul Isaccea la borna B13, trecând prin bornele cadastrale B2-B13. Din avalul localităţii Isaccea, din borna B15 până la Tulcea, limita continentala a rezervatiei este stabilită la baza Podisului Dobrogean şi este constituită din linia de contact a acestuia cu zonele inundabile la nivelele maxime, trecând prin bornele cadastrale B16-B24. În zona municipiului Tulcea, de la borna B25 situata amonte de portul mineralier până în aval de platforma unităţilor de industrie alimentara, la borna B27, limita continentala a rezervatiei o reprezintă malul drept al fluviului Dunarea, trecând prin borna cadastrala B26. Din aval de platforma de industrie alimentara a municipiului Tulcea, din borna B27, limita rezervatiei ocoleste oraşul, urmărind baza Podisului Dobrogean (incluzând incinta Tulcea-Nufaru), trecând prin borna B28 până în la borna B29 situata amonte de localitatea Nufaru, unde limita rezervatiei o reprezintă malul bratului Sf. Gheorghe până în aval de localitatea Nufaru, la borna B30. În continuare, limita rezervatiei este reprezentată de baza Podisului Dobrogean incluzând incinta Nufaru-Victoria şi trecând prin borna B31 aflată în imediata vecinătate a localităţii Victoria, iar în zona localităţii Baltenii de Sus limita este reprezentată de malul drept al bratului Sf. Gheorghe, ocolind localitatea prin borna B32. Limita continua prin borna B33 pe la baza Podisului Dobrogean incluzând incinta Bestepe-Mahmudia până la borna 34 situata amonte de localitatea Mahmudia, de unde limita este reprezentată de malul drept al bratului Sf. Gheorghe. Din avalul localităţii Mahmudia limita rezervatiei este reprezentată de baza podisului Dobrogean, trecând prin borna B35 şi incluzând amenajarea agricolă Mahmudia-Murighiol cu drumul de acces la fermele zootehnice Ghiolul Pietrei, unde se afla borna B36. Din acest punct limita rezervatia este constituită de un drum de exploatare pe direcţia nord-sud trecând prin punctul numit "Movila Duna", până la drumul judeţean Tulcea-Murighiol, incluzând lacul Saratura pentru a ajunge la limita nord-vestica a localităţii Murighiol, la borna B37 după care limita rezervatiei o reprezintă limita nordica a intravilanului satului Murighiol până la borna B38 şi în continuare baza Podisului Dobrogean, până în localitatea Dunavatu de Sus pe care o ocoleste trecând prin borna B39. Limita rezervatia urmăreşte în continuare limita dintre zona umeda şi horst indreptandu-se spre sud şi ocolind localitatea Dunavatul de Jos prin bornele B40 şi B41. De aici limita se îndreaptă spre est, fiind reprezentată de baza Podisului Dobrogean şi trecând prin bornele B42, B43, B44, până la intersectia acesteia cu Canalul Fundea (B45). Din punctul de intersectie al limitei rezervatiei cu canalul Fundea, aceasta este reprezentată de baza podisului Dobrogean, RBDD incluzând amenajarea piscicolă Sarinasuf, trecând prin bornele B46-B49 şi amenajarea piscicolă Iazurile, trecând prin bornele B50-B59 până la nord de localitatea Sarichioi. Din acest punct, limita rezervatiei este reprezentată de malul de vest al lacului Razim trecând prin bornele B64-B67 până la punctul numit "La Monument" (B68) după care pe direcţia nord-vest urmăreşte limita estica a lacului Babadag şi prin vestul localităţii Zebil până la intersectia cu drumul judeţean Tulcea-Zebil pe care îl traverseaza, şi include amenajarea piscicolă Tauc, trecând prin bornele B71-B74 şi amenajarea piscicolă Topraichioi, trecând prin bornele B76-B78, după care urmăreşte limita vestica a Lacului Babadag la baza podisului Dobrogean, până la nord de localitatea Enisala pe care o ocoleste prin partea de nord, trecând prin bornele B79-B93. Din acest punct, limita rezervatiei este reprezentată de intersectia podisului Dobrogean cu malul de vest al lacului Razim până la Capul Dolosman, incluzând amenajarea piscicolă 6 Martie trecând prin bornele B91-B93 şi zona cu protecţie integrală Capul Dolosman. De la Capul Dolosman limita rezervatiei se deplaseaza spre sud-vest, la baza Podisului Dobrogean incluzând amenajarea piscicolă Lunca trecând prin bornele B94-B97. Din sudul localităţii Lunca (B98) limita rezervatiei este reprezentată spre vest, sud şi sud-est de malul dinspre podis a lacurilor Ceamurlia, Golovita şi Zmeica trecând prin bornele B100-B106 incluzând zonele depresionare cu vegetaţie palustra, până în punctul numit "La Stanca" (B107) de unde limita rezervatiei traverseaza baza grindului Lupilor, urmărind spre vest şi apoi spre sud lacul Sinoie până în punctul "Movilele Dese" (B111). Din acest punct, limita rezervatiei este directionata spre vest şi sud pe malul lacului Istria, traverseaza drumul judeţean Istria-Istria Cetate în zona de legătură a lacului Istria cu lacul Nuntasi mergand apoi pe direcţia vest, sud şi sud-est pe malul lacurilor Nuntasi şi Tuzla până la padurea din nordul localităţii Vadu pe care o ocoleste prin nord-est trecând prin bornele B112-B121. În continuare, limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunării ocoleste localitatea Vadu prin est şi apoi se orienteaza pe o direcţie constant sudica la baza podisului Dobrogean cu zonele umede, incluzând Balta Mare şi Balta de Mijloc, până la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervatiei, în care se găseşte borna B124.PARCUL NAŢIONAL DOMOGLED - VALEA CERNEILimita nordica, începe în Vârful Paltina (2149,1 m) şi merge spre vest pe culmea muntilor Godeanu prin vârfurile Galbena (2161 m), Micusa (2179,6 m) şi Bulzului (2254,4 m), interfluviul ce formează limita nordica a bazinului Cernei [VI-2].Limita vestica, continua pe acelaşi interfluviu spre Vf. Godeanu (2229 m), apoi prin Culmea Dragutului până în Vf. Olanelor (1989,9 m). De aici trece pe interfluviul vestic al bazinului Cernei, prin Culmea Matichii, Vf. Dobrii (1928,4 m), mergand pe culmea principala a Muntilor Cernei prin Vârfurile Babei (1825 m), Boldoveni (1799,5 m), Vlascu Mic (1734 m) şi Zglivar (1708 m). De aici merge spre vest pe Custura Parsului, prin borna 180 din UP V Mehadia - O.S. Belareca şi Vf. Pogara (1360,2 m), de unde coboară pe Dosu Frasincea în Ogasul lui Mihai, mergand pe acesta până la borna 195, de aici urmând limita fondului forestier prin bornele 196, 214, 217, 240. Ajunge în Valea Topla la borna 242, de unde urca spre Vârfu Sulita până în borna 239. În continuare merge spre sud-est pe culme până în borna 247, iar de aici spre sud pe liziera, trece peste Valea Vartopu prin borna 246 din UP V Mehadia - O.S. Belareca, iar de aici urca pe culme până în Vf. Arjana (1511,4 m) din culmea Muntilor Cernei. Limita se continua pe Culmea principala a Mt. Cernei, prin Poiana Lungă, Vf. Ciclovete (1129,5 m), Poiana Ciclovete (1142,6 m) şi Culmea Mare (927,6 m) până în borna 45 din UP III Baile Herculane - O.S. Baile Herculane. De aici iar face un ocol pe versantul vestic, prin borna 415 din UP V Mehadia - O.S. Belareca, mergand pe limita fondului forestier prin bornele 416, 431, 439, până la borna 444 din acelaşi UP V Mehadia - O.S. Belareca, din apropierea confluentei Cernei cu Belareca [VI-2.12].Limita sudica, porneşte de la borna 444 din UP V Mehadia - O.S. Belareca, merge spre nord pe limita fondului forestier de la marginile localităţilor Pecinisca şi Baile Herculane, prin bornele 4, 8, 18 din UP III Baile Herculane - O.S. Baile Herculane până la borna 31, aflată în apropierea podului peste valea Cernei, de aici intorcandu-se pe malul drept al raului Cerna, până la intrarea acestuia prin staţiunea Baile Herculane, de unde urca pe liziera pădurii până în drumul naţional DN 6A, pe care îl urmează până în apropiere de intersectia acestuia cu DN 6, de unde urca pe dealul Stoghirului (469 m) şi continua pe Cracu Fasii şi Culmea Padesu prin Vârfurile Padesu (709 m) şi Creasta Cocosului (911 m).Limita estica. continua din Creasta Cocosului intrand în culmea principala a Muntilor Mehedinti pe la est de Masivul Domogled, Ciotul Pietrii (1227,9 m), Culmile Carligelor, Piatra Cosustei, Culmea şi Vf Pietrele Albe (1335,3 m), Poiana şi Culmea Beletina, Culmea Obarsia până în Vf. Poiana Mica (1179,2 m). Se continua pe Pârâul Capra [VII-1.36.2.1] şi apoi pe Motru Sec [VII-1.36.2] până la limita localităţii Motru Sec, limita pe care o urmează până la confluenta vaii Tarnicioara cu Motru Sec. De aici urca pe valea Tarnicioara până în saua dintre Cornetu Musteica şi Dealul Magura, de aici intrand pe limita fondului forestier de pe versantul estic al Cornetului Musteica, pe care o urmează până în borna 837 din UP II Motru Mare. Din acest punct limita merge pe malul stang al vaii Motrului, până la borna 14, unde trece pe limita fondului forestier, prin bornele 20 şi 28 până la borna 25, trecând înapoi pe malul stang al vaii Motrului, până la borna 39 unde din nou trece pe limita fondului forestier, ocolind Lacul Valea Mare prin bornele 47 şi 54, până la borna 76 din UP II Motru Mare - O.S. Pades. De aici continua pe malul stang al Motrului până la confluenta cu Valea Mileanului, pe care urca până sub Vf. Mileanul (1063,7 m), intrand pe culmea Dealului Alunu (1150,1 m). De aici urmează linia culmilor Turcineasa (1518,2 m), Sarba (1742,5 m), Serbota şi Soarbele până în Vârful Paltina (2149,1 m).PARCUL NAŢIONAL RETEZATParcul Naţional Retezat este desemnat internaţional de către Comitetul MAB UNESCO ca Rezervatie a Biosferei.Limita nordica. Porneşte din valea Raului Mare [IV-1.117.14], amunte de Casa Verde, pe limita fondului forestier (borna silvică 4 UP VI, OS Retezat), până în borna silvică 1 UP V, OS Retezat, apoi urca prin padure pe culmea secundară Muchia Picuiului, în Vf. Pecuiu (1827,3 m) şi se continua spre SV până în Vf Poienii (1736,0 m). De aici coboară la limita fondului forestier (borna silvică 19 UP V, OS Retezat, şi continua pe aceasta până la confluenta paraielor Lancitu/Garlii, prin bornele silvice 20, 24, 458, 459, 468, 461, 44, UP V, OS Retezat. În continuare limita urmăreşte amunte malul drept al paraului Garlii până la borna silvică 46 UP V, OS Retezat, apoi se orienteaza din nou pe limita fondului forestier cu proprietăţile comunei Rau de Mori (bornele silvice 51, 45, 49, UP V, OS Retezat), pe versantul stang al Lancitului, până pe culmea care coboară din Vf. Retezatu spre Vf. Pecuiu (în borna silvică 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în valea Rausor [IV-1.117.14.8] (borna silvică 51 UP I, OS Retezat), după care urmează avale malul stang al paraului, până la confluenta Rausor/Stevea. În continuare, limita urmăreşte traseul drumului forestier până la confluenta Rausor/pr. Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orienteaza spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 UP I, OS Retezat), situata pe culmea Lolaia - Rucsorii, trece prin Vf. Lolaii (1532,0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluenta Lolaia (Pietrile)/Obarsia Nucsoarei (prin bornele silvice 320, 321, 262, UP VI, OS Pui). De la confluenta, limita urca pe o culme secundară prin bornele silvice 260, 256, UP VI, OS Pui la borna silvică 258 UP VI, OS Pui, de la care coboară în Valea Malaiestilor (borna silvică 224 UP VI, OS Pui), din care urca pe un afluent al acesteia până în Vf. Mic (1634,0 m). În continuare, limita coboară pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba Iancului (borna silvică 185 UP VI, OS Pui), în pârâul Paros (borna silvică 185 UP VI, OS Pui), apoi urmăreşte aval malul stang al acestuia până la borna 160 UP VI, OS Pui. De la aceasta, urca pe un bot de deal la borna silvică 159 UP VI, OS Pui, din care coboară în Pârâul Mic (borna silvică 157 UP VI, OS Pui), urmăreşte amunte pârâul până la borna silvică 146 UP VI, OS Pui, după care urca în culmea Intalnicioara (borna silvică 137 UP VI, OS Pui). În continuare limita de nord coboară în valea Rau Alb (borna 134 UP, OS Pui), apoi urca pe Culmea Coroestilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui).Limita estica. Porneşte din Culmea Coroestilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui), situata pe interfluviul dintre Rau Alb [IV-1.117.10] şi Pârâul Poienii, trece prin Vf. Bradetului (1861,3 m) şi cota 1862,7 m, după care urmăreşte interfluviul dintre Rau Alb şi Rau Bărbat [IV-1.117.7], până în Vf. Capu Gaierului (1846,5 m), trecând prin cotele 1862,7 m şi 1834,0 m. Din Vf. Capu Gaierului (1846,5 m), coboară pe o culme secundară în Raul Bărbat, prin bornele silvice 219 şi 218 UP V, OS Pui, şi urmăreşte amunte (circa 2 km) malul drept al Raului Bărbat, până la borna silvică 162 UP V, OS Pui. În continuare urca culmea Pilugu Mare, trecând prin vârfurile Lazarului (2282,0 m), Gruniu (2219,0 m) şi Vf. Morii (2383,0 m), până în saua dintre Vf. Custurii şi Vf Morii. Din acest punct coboară spre S în pârâul Morii, pe care îl urmează aval prin bornele silvice 101 şi 98 UP V, OS Lupeni, apoi urca pe un afluent de dreapta al acestuia până la liziera pădurii (borna silvică 100 UP V, OS Lupeni). În continuare urmăreşte limita fondului forestier (pe sub culmea Straunile), până la borna silvică 38 UP V, OS Lupeni, din care coboară pe o culme secundară în valea Buta (borna silvică 39 UP V, OS Lupeni) pe care o urmează aval, pe malul stang până la ieşirea din Cheile Butei (borna silvică 3 UP V, OS Lupeni).Limita sudica. Începe la ieşirea din Cheile Butei (borna silvică 3 UP V, OS Lupeni) urca în Culmea Negrisar prin borna silvică 6 UP V, OS Lupeni, de la care urmăreşte limita nordica a unor enclave din UP IV (E9 şi E3), trecând prin bornele silvice 372, 325, 323, 324, 317, 309, toate din UP IV, OS Lupeni până în valea Jiului de Vest (borna silvică 303 din UP IV, OS Lupeni). De aici urmăreşte amunte malul drept al Jiului de Vest, până la confluenta Scocu Sec (Jara)/Jiu de Vest (borna 198 UP IV, OS Lupeni), apoi se continua pe un interfluviu secundar (Culmea Piatra Soarbele) până la limita jnepenisului cu golul alpin (borna silvică 241 UP IV Lupeni), trecând prin bornele silvice 244 UP IV, OS Lupeni (cota 1376,0 m) şi 242 UP IV, OS Lupeni. Limita se continua spre S pe marginea fondului forestier, prin bornele silvice 236 şi 235 UP IV, OS Lupeni până în interfluviul Cerna/Jiu de Vest (borna silvică 453 UP IV, OS Lupeni). Din acest punct, limita Parcului Naţional Retezat este comuna cu cea a Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei, până în Vf. Morii (2279,0 m) şi se menţine până în Vf. Paltina (2149,1 m) pe Culmea Soarbele (interfluviul Cerna [VI-2]/Jiu[VII]). Din Vf. Paltina (2149,1 m), limita trece pe interfluviul Cerna/Mures [IV-1] pe care îl urmează prin Vf. Galbena (2161,0 m), cotele 2174,0 m şi 2113,0 m, Vf. Micusa (2179,6 m), Vf. Scarisoara (2211,0 m), şi Vf. Bulzului (2245,4 m). Din Vf. Morii (2279,0 m), limita coboară pe la obarsia paraului Morii până la intrarea acestuia în padure (borna 351 UP III, OS Retezat), urmăreşte limita fondului forestier până în valea Rau Şes (borna 121 UP III, OS Retezat), prin bornele silvice 102, 104, 106, 108, 110, 112, 114, 117, 116, 115, 119 UP III, OS Retezat.Limita vestica. Din valea Rau Şes (borna 121 UP III, OS Retezat) urmează limita fondului forestier până în pârâul Corciova (borna silvică 205 UP III, OS Retezat), pe sub Vf. Prislop (1838,8 m) şi Vf. Soju (1961,5 m), prin culmea care coboară din Vf. Soju (borna silvică 134 UP III, OS Retezat), pârâul Scheiu (borna 146 şi 352 UP III, OS Retezat), trecând prin bornele 149, 150, 151, 154, 156, 158, 166, 173, 179, 187, 193 UP III, OS Retezat. În continuare limita urmăreşte aval malul stang al paraului Corciova până la acumularea Gura Apei (borna silvică 204 UP III, OS Retezat), urmăreşte malul de NV al lacului de acumulare, până în dreptul barajului, pe care îl traverseaza către malul drept al Raului Mare (borna silvică 339 UP III, OS Retezat). Mai departe limita urmăreşte limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului, unde seintalneste cu limita de N (borna 4 UP V, OS Retezat).PARCUL NATURAL PORŢILE DE FIERLimita nordica. Porneşte de la confluenta Canalului Patoc cu raul Nera şi urmăreşte o culme secundară până în dealul Mlaciche (149,9 m), după care, până la liziera pădurii din vestul localităţii Carbunari (borna 140 UP III, OS Moldova Noua), urmează cumpana de ape dintre bazinele hidrografice ale Nerei [VI-1] şi Dunării [XIV-1], situata pe culmea principala a Muntilor Locvei, trecând prin următoarele culmi şi vârfuri: Vf. Ciuca (294,0 m), Vf. Vargolia Mica (366,4 m), Vf. Vargolia Mare (444 m), Vf. Livada (500,4 m), Vf. Marcus (510,3 m), Creasta lui Milan, Vf. Poiana Lisa (546 m), Dealu Turcului, Culmea Naidasului, Vf. Talva Cerbului (659,8 m). De la liziera pădurii din vestul localităţii Carbunari (borna silvică 140 UP III, OS Moldova Noua), până la obarsia paraului Cremenita (la Izvorul Manestilor), limita parcului urmăreşte limita fondului forestier cu pasunea Carbunari, ocolind pe la sud-vest localitatea Carbunari şi continua apoi malul stang al paraului Cremenita [VI-1.14.1] până la confluenta cu pârâul Rachita [VI-1.14]. De la izvorul Manestilor până la confluenta Cremenita/Rachita, limita este comuna cu cea a Parcului Naţional Cheile Nerei - Beusnita. În continuare, limita urmăreşte amunte malul drept al paraului Rachita, prin obarsie, până în Vf. Ravensca Sud (725,8 m) şi continua spre sud, pe culme, până în Vf. Grosanat (578,4 m). Din acest vârf, coboară pe o culme secundară (Cracul Rau), prin cota 461,6 m, la confluenta paraielor Oravita/Oravita Seaca, În continuare, limita urca pe Cracu Calului până în Talva Toronita (712,9 m), trece prin cot 561,0 m şi inseuarea Balta Toronita, apoi urca pe Culmea Mărgianului până în Vf Ursului (704,8 m), ocoleste obarsia paraului Camenita [XIV-1.7.3a] până în Vf Dealu Mare (495,5 m), trece prin Culmea Ilovei şi Vf. Cracu Boului (668,0 m), de unde coboară la confluenta paraielor Ilova/Berzasca. De la confluenta, limita parcului urmează în amunte malul drept al pârâul Berzasca [XIV-1.7] până la confluenta Berzasca/Pârâul Stanicu. În continuare, limita urca pe culmea dintre cele doua paraie (Culmea Bretina), prin cota 507,8 m, în Vf Bretina Mare (686,3 m), apoi peste Culmea Grabetina şi Cracu Urdutului, în Talva Frasinului (849,9 m). De aici urmăreşte interfluviul dintre Valea Muschioasa şi Paraului Radu [XTV-1.17.1], prin cotele 674 m, 561 m şi 484 m şi coboară spre sud-est pe Cracul Radului la confluenta raului Mraconia [XIV-1.17] cu pârâul Radu. Urca pe Cracu Mraconitii în Culmea Secareaua (borna silvică 97 UP VI, OS Orşova), apoi se continua spre est traverseaza pârâul Morii (borna silvică 96 UP VI, OS Orşova) şi urca pe Cracu Soblanu Mic până în Vf Soblanu (567,0 m). Din acest vârf îşi schimba direcţia spre sud-est pe Culmea Soblanului până la borna 4 UP VII, OS Orşova, de unde coboară în pârâul Neamtului [XIV-1.17.3] (borna silvică 184 UP VII, OS Orşova) şi urca prin Culmea Streneacului în Vf Neamtului (509,8 m) şi Vf Strineacu Mic (602,2 m). În continuare, limita urmăreşte spre nord culmea vestica a bazinului hidrografic Valea Satului [XIV-1.18], trece prin Dealu Lugasita (636,8 m) până în Vf Predelu Mic (899,0 m), apoi ocoleste obarsia paraului Predelu Mare prin cota 721,0 m şi borna silvică 112 UP IX, OS Orşova. De aici limita coboară pe culmea vestica a bazinului hidrografic al paraului Predelu Mare până la confluenta Predelu Mare/Eselnita [XIV-1.20], se continua aval pe malul stang al raului până la confluenta Eselnita/Ogasul Ciresului, de unde urca spre NV pe Cracu Ciresului în interfluviu Nera/Eselnita (borna 262 UP IX, OS Orşova), pe limita dintre judeţele Caraş-Severin şi Mehedinti. Urmează acest interfluviu pe direcţie V - E, prin vârfurile Teiul Mosului (968,3 m) şi Micelep (913,0 m), pentru a se orienta spre SE prin inseuarea de la nord de Vf Cracu Ursului (624,2 m) spre culmea Seracova Mare. În continuare urmăreşte cumpana de ape dintre bazinele vailor Seracova Mare şi Seracova Mica până la podul rutier şi feroviar peste valea Seracova Mare. În continuare, limita traverseaza Cerna [VI-2], şi urca pe o culme prelunga (spre N) spre Vârfu Caraula (418,0 m) şi Dranic (548,8 m). Urmează apoi direcţie S - N, pe Culmea Dranicului, până în Vf. Meteriz (720,3 m) urmăreşte spre sud cumpana de ape a bazinului Tarovat până în Poiana Ciumini şi coboară la confluenta Valea Piatra Alba/Racovatu. De la confluenta, urca pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul raului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din raul Bahna limita urca pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) şi ajunge la intersectia drumului judeţean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin)Limita estica. Din intersectia drumului judeţean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin) limita urmăreşte spre sud traseul soselei până la intersectia cu drumul comunal de pe Plaiu Motoratului (borna silvică 52 UP IV OS Drobeta-Turnu Severin), urca în Vf. Motarat (634,2 m), apoi coboară din nou în drumul comunal din Plaiul Motaratului (Dealul Hatesc) pe care îl urmează , până la cota 567 m. În continuare limita urmăreşte spre sud cumpana de ape Slatinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidostitei) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Sulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin. Limita continua pe culmile dintre afluentii Jidostitei, Luchita Mare şi Valea Grecului, prin Dl. Miscanului şi Dl. Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 şi 85, UP V, OS Dr.- Turnu Severin), coboară la confluenta vaii Grecului cu pârâul Jidostita [XIV-1.22], apoi se continua spre S-V prin Dealu La Pietroi, pe la vest de localitatea Breznita-Ocol. Limita urmăreşte în continuare drumul de sub Vf. Varanic (402,0 m), până sub cota 312,0 m (borna 277 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). De aici limita parcului urmăreşte limita fondului forestier, până în malul Dunării (borna silvică 269 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin) prin bornele silvice 260, 261, 275 din UP V, OS Drobeta-Turnu Severin.Limita sudica. Este reprezentată de granita de stat a României pe fluviul Dunarea (senalul navigabil) de la vest de Schela Cladovei (în dreptul bornei 269 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin), până la Gura Nerei.Limita vestica. Este reprezentată de raul Nera de la confluenta cu Dunarea până la confluenta cu Canalul Patoc (pe o lungime de aproximativ 5,4 km).PARCUL NAŢIONAL CHEILE NEREI - BEUSNITALimita nordica. Porneşte din Dealul Talva Mica (borna silvică 12 din UP V, OS Oravita), trece peste vârful Talva Mare (853,3 m), pe interfluviul ce desparte bazinul Oravitei [V-3.10a.1] de cel al Jitinului, apoi coboară în drumul naţional DN 57B în borna silvică 54 din UP V, OS Oravita, pentru a ocoli pe la sud sanatoriul Marila pe limita fondului forestier, prin bornele silvice 49 şi 36 din acelaşi UP. De aici se continua pe drum până la borna silvică 44 din UP III, OS Anina, de unde se îndreaptă spre sud până în borna silvică 43. De aici continua pe Cracu Ocnarului, prin borna silvică 36 şi pe Dealu Ocnarului, apoi pe Vartoapele lui Matei până la borna silvică 23, unde trece pe limita fondului forestier, pe care coboară în Valea Minisului [VI-1.7] în borna silvică 15 din UP II, OS Anina. Urmează aval valea Minisului pe malul stang până în borna silvică 81 din UP III, OS Anina, de unde urmăreşte limita fondului forestier prin bornele 77, 76, 75 din aceeaşi unitate de producţie, pe la sud de localitatea Steierdorf, trece pe malul stang al paraului Steir [VI-1.7.a] în borna silvică 129 şi coboară până la confluenta cu Valea Minisului. De la confluenta urca pe Dealul Frumos (832,2 m), care desparte bazinele hidrografice ale Minisului şi Steirului şi merge pe culme prin Dealul Zabal pe interfluviul ce desparte bazinul Minisului de bazinele paraielor Buhu şi Poneasca [VI-1.7.1] până la confluenta Poneasca/Minis (borna silvică 218 din UP II, OS Bozovici).Limita estica. Porneşte de la confluenta Poneasca/Minis şi continua aval pe malul stang al Minisului până la confluenta cu Valceaua Maraetilor, urca pe Dl. Padizelu Mare (546,6 m), continua pe Dl Brezaricea şi coboară la confluenta Paraului Lighidia [VI-1.7.3] cu un afluent de stanga al acestuia (borna silvică 61 din UP II, OS Bozovici). Urca pe culmea Agrisului şi apoi coboară în pârâul Agris [VI-1.9] la confluenta acestuia cu Ogasul Streneac, pentru a continua pe un aliniament de culmi format din Dealul Streneacu (765 m), Talva Mare, Talva Curmaturii, Poiana Zaniului, Poiana Gorunet, Poiana Braniste, Zmuta Mare, traversand valea Lapusnicului [VI-1.11] pe la confluenta sa cu pârâul ce izvorăşte de sub vârful Talvei (791,70 m), apoi pârâul Moceris [VI-1.12] pe la confluenta sa cu Ogasul Fetei Mari, de unde urca în vârful Zmulta Mare (506 m). De aici coboară în Pârâul Ducin [VI-1.12a] pe care îl urmează pe malul stang până la confluenta sa cu pârâul Ducinoiu. Coboară pe malul stang al Ducinului până la confluenta sa cu Ogasul Odailor, de unde urca în Vf. Odailor (537,60 m). Din acest vârf coboară până la borna silvică 12 din UP I, OS Bozovici, continuand pe malul stang al Ogasului Bazacan, şi de la confluenta pe malul stang al vailor Ducinului şi Nerei până la confluenta Nerei cu Valea Bucevii.Limita sudica. Urmează Vaile Bucevii şi Cremenita [VI-1.14.1] pe malul drept al acestora, apoi urmează Pârâul Boistea pe malul drept până confluenta acestuia cu Valea Runcii, pe care o urmează până la obarsia sa, unde trece pe limita fondului forestier, în borna silvică 241 din UP III, OS Sasca Montană, până în borna silvică 253 din acelaşi UP.Limita vestica. Porneşte de la est de localităţile Carbunari şi Stinapari din borna silvică 253 din UP III, OS Sasca Montană şi continua pe limita fondului forestier până la borna silvică 233 din UP IV, OS Sasca Montană. De aici urca pe Cracul Baltan, prin Vf. Cioaca Înaltă (593,1 m) pe la est de Sasca Română, până ajunge în valea Nerei la confluenta acesteia cu pârâul al cărui versant vestic este Cracu Miscu. Urca pe valea Nerei până la borna silvică 203 din UP I, OS Sasca Montană, confluenta cu Pârâul Beiu [VI-1.15], de aici pe malul drept al Ogasului Chichireagul Mare [VI-1.15.1] până la borna silvică 11 din aceeaşi unitate de producţie, iar de aici merge pe limita fondului forestier până la Pârâul Vicinic prin bornele 195, 199, 198 din UP V, OS Oravita. Urca pe o culme secundară a carei cota maxima este de 401,6 m, iar de aici până la est de localitatea Oravita merge pe limita fondului forestier, prin bornele 143, 137, 120, 357, 77, 74 din acelaşi UP V, OS Oravita. Ocoleste localitate Oravita pe limita fondului forestier, ajungând în borna silvică 8, de unde urca în Vârful Talva Mica (borna silvică 12 din UP V, Valea Oravita, OS Oravita).PARCUL NATURAL APUSENILimita nordica. Din vârful Magura Fericii (1106,1 m) limita urmăreşte, spre NE, culmea principala dintre bazinele Crisului Pietros [III-1.42.9] şi al vaii Nimaiesti [42.13] până în Vf. Poienii (1626,8 m). În continuare, limita urmăreşte culmea principala dintre bazinele hidrografice Crisului Repede [III.44] şi Somesului Mic [II-1.31] (de la izvor până la confluenta cu Someşul Rece se numeşte Someşul Cald), prin cota 1515,4 m, Vârfii Bohodei (1653,8 m), Vf. Fântâna Rece (1652,4 m), Vf. Carligatele (1694,3 m), cota 1650,3 m, Vf Coasta Braiesei (1692,4 m), Vârfu Britei (1758,6 m), culmea Piatra Talharului, Vârfii Miclau (1639,9 m) şi Vf. Nimaiasa (1588,9 m). Din Vf. Nimaiasa limita trece pe interfluviul dintre Valea Stanciului [III.44.4.1] şi pârâul Craciun [III-1.44.5.1] prin "La Nimaiasa" (1612,0 m), cota 1584,0 m, Vf Vârfuraşu (1687,8 m) şi se continua spre NE, prin saua Între Munti, până în Vf Dealu Paltinisului (1785 m). În continuare, limita are o direcţie generală spre S, pe interfluviul Valea Stanciului [III.44.4.1]/Seciu [III.44.4.2], trece prin Vf Piatra Graitoare (1557,1 m), Vf Iconii (1497,6 m) şi cota 1419,0 m. De la aceasta, limita coboară pe un interfluviu secundar prin inseuarea cu cota 1175,0 m, până la confluenta Valea Stanciului/Valea Arsa, apoi urca în versantul drept al Vaii Arse prin cota 1265,0 m (Dl. Rasinarilor), în Vârfu Cuciulata (1485,9 m). De la Vârfu Cuciulata (1485,9 m) limita este situata din nou pe interfluviul principal dintre Crisul Repede şi Someşul Mic, trece prin saua Prislop (1250 m), Cuciulata (1267,2 m), cota 1245,0 m, Magura Calatele (1403,9 m) şi cotele 1101,1 m, 1115,0 m, până la liziera pădurii (borna silvică 162 UP V, OS Belis). De la liziera pădurii ocoleste prin N intravilanul satului Balcesti (com. Belis), continua pe drumul comunal dintre Balcesti şi Belis (1,3 km), apoi îşi schimba direcţia spre N, prin cotele 1103,0 m, 1104,0 m, 1099,0 m (Dl. Negru), după care urmăreşte traseul drumului comunal până în cota 1136,6 m situata deasupra catunului Dealu NegruLimita estica. Din cota 1136,6 m, limita coboară la confluenta Vaii Negre cu Someşul Cald, apoi urmează în amunte malul drept al Somesului Cald până la barajul lacului de acumulare Fantanele (extremitatea de est), de unde se continua spre S pe culmea secundară dintre Parau Valea Rea şi Pr. Ghidurilor (Parau Mestecanis) până în Dambu Hir (1311,5 m). În continuare limita urmăreşte culmea principala dintre bazinul hidrografic Belis [II-1.31.5] cu bazinele Racatau [II-1.31.9.4] şi Dobrus [II-1.31.9.4.1] până în saua dintre Coltau Vârfului (1652,6 m) şi Vârfu Pietroasa (1564,0 m), trecând prin Dealu Fantanele (1360,5 m), Vârfu Dobrus (1413,0 m), Vârfu Stanii (1461,0 m), Chicera Negrului (1496,8 m), Dl. Sastinii (1473,0 m) şi Coltau Vârfului (1652,6 m). Din saua dintre Coltau Vârfului (1652,6 m) şi Vârfu Pietroasa (1564,0 m), limita coboară pe valea Plostini [IV-1.81.5.1] prin borna silvică 360/UP VIII, OS Garda şi urmăreşte malul drept al paraului Plostini până la confluenta acestuia cu pârâul Albac [IV-1.81.5], pe care îl urmăreşte aval până la confluenta cu Ariesul Mare [IV-1].Limita sudica. De la confluenta Albac [IV-1.81.5] / Ariesul Mare [IV-1], limita urmează spre amunt malul drept al Ariesului Mare până la obarsia acestuia în Pasul Vartop (1160 m) incluzând Cheile Albacului şi ocolind intravilanul localităţilor Scarisoara, Garda de Sus şi Arieseni. Din Pasul Vartop limita urmăreşte spre S culmea principala dintre bazinul Crisurilor [III] şi Mures [IV-1] până în Galisoaia (1395,5 m), apoi se continua pe o direcţie generală E - V pe culmea Dealu Curbăluit (1181,8 m) până la confluenta Hoanca Motului/Valea Codatului, şi se continua aval pe malul stang al Vaii Crisu Baita [III.42.5] până în satul Fanate (com. Campani) la confluenta cu V. Brusturi.Limita vestica. De la confluenta Crisu Baita/V. Brusturi, limita urmăreşte spre N liziera pădurii (bornele silvice 227 UP I, OS Vascau şi 228 UP IV, OS Sudrigiu) spre podul de lângă biserica localităţii Sighistel, de unde urca pe culmea secundară Dambu Osoiului, se continua pe culmea dintre valea Sighistel [III.42.5.1] şi Valea Neagra (Valea Izbucului) [III.42.6] prin cotele 640,1 m şi 606,0 m, Vârfu Brusturi (770,1 m) şi Vârfu Magurii (741,3 m). În continuare limita traverseaza valea Paraului Craiasa prin localitatea Chiscau pe la intersectia cu drumul care urca în Dealu Chisu şi se îndreaptă spre locul La Ograduta (578,4 m). De aici urca în Dealu Chisu, apoi coboară în Valea Mare (Pietrosita) până la liziera pădurii (borna silvică 21 UP IV, OS Sudrigiu) pe care o urmează până în Valea Lazului (borna silvică 229 UP IV, OS Sudrigiu), apoi urca în Vârfu Plopilor (723,8 m), de unde coboară pe culme secundară până la confluenta Crisului Pietros [III.43.9] cu Valea Mare Carpinoasa (Valea Aleu) [III.42.9.2]. De la confluenta urca în Dealu Lazului (567 m) şi urmăreşte spre N cumpana de ape a bazinului hidrografic Valea Mare Carpinoasa (Valea Aleu) [III.42.9.2], trece prin cota 684,5 m, Vf Dealu Blidaru (800,2 m) şi ajunge în Vf. Magura Fericii (1106,1 m).PARCUL NAŢIONAL MUNTII RODNEIParcul Naţional Muntii Rodnei este desemnat internaţional de către Comitetul MAB UNESCO ca Rezervatie a Biosferei.Limita nordica. Din vârful Magura Mare (1599,2 m), limita parcului se orienteaza spre nord, pe interfluviul de vest al bazinului hidrografic Valea lui Stepan până la ieşirea acestuia din fondul forestier (borna silvică 193 UP VI, OS Borsa). De la ieşirea din padure a Vaii lui Stepan, limita parcului se îndreaptă spre est urmând limita fondului forestier şi traversand vaile Izvorul Dragos [I-1.1.6.], Valea Dragos, Valea Hotarului, Valea Hutile, Valea Pietroasa [I-1.1.4.], Valea Tisei trecând prin bornele silvice: 83, 82, 36, 12 aparţinând UP VI OS Borsa, până în valea paraului Repede la sud de confluenta pr. Tisei cu pr. Repede [I-1.1.3.] (borna silvică 184 UP V5 OS Borsa). Limita parcului urmează amunte malul drept al paraului Repede până la prima confluenta importanţa (borna silvică 197 UP V, OS Borsa) şi urca spre est pe o culme secundară până în vârful de cota 1302,8 m de unde coboară spre nord în valea Vinisorul, pe o culme secundară. Limita continua amunte pe malul drept al Vaii Vinisorul până la intrarea acestuia în fondul forestier (borna silvică 189 UP V, OS Borsa), şi se înscrie apoi pe liziera pădurii până la confluenta paraielor Negoescu Mare. [I-1.1.2.] şi Negoescu Mic (borna silvică 148 UP V, OS Borsa). De la confluenta, limita parcului merge spre est pe culmi secundare, traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Negoescu şi Fântâna [I-1.1.a], trece prin vârful Buza Muntelui (1663,4 m) şi ajunge în valea Fântâna la nord de confluenta vaii Paltinisului cu valea Cimpoiasul (borna silvică 93 UP V, OS Borsa). Limita continua aval pe malul stang al paraului Fântâna până la confluenta cu pr. Zanoaga, urmăreşte amunte malul drept al pr. Zanoaga, trece prin obarsia acestuia şi urca până în inseuarea Pasului Prislop pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Viseu [I-1] şi Bistrita [XII-1]. Din Pasul Prislop limita parcului coboară la obarsia Bistritei Aurii pe care o urmează avale, pe malul stang, până la confluenta cu pârâul Rotunda.Limita estica. De la confluenta pr. Rotunda cu Bistrita Aurie limita parcului urmează amonte pr. Rotunda, trece prin obarsia acestuia şi se continua pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Bistrita şi Someşul Mare [II-1] până în vârful Nichitas (1450,7 m). Continua din acest vârf pe interfluviu până în vârful Stanistea (1477,7 m), trecând prin vârfurile Gaja (1847,1 m), Dosul Gajei (1856,0 m), Ineut (2222,5 m), Roşu (2113,1 m) şi Cobasel (1835 m).Limita sudica. Din Vf. Stanistea (1477,7 m), spre sud-vest şi apoi spre vest, limita urmează un interfluviu secundar până în valea Cobaselului [II-1.4.] la aproximativ 1000 m avale de confluenta Cobaselului cu pârâul Visu (borna silvică 87 UP IV, OS Rodna). Din acest punct limita parcului continua spre Capul Benes (1587,1 m), mai întâi pe un interfluviu secundar şi apoi prin estul vârfului Capul Benes, pe limita fondului forestier, până la cota 1493,0 m. De la aceasta cota limita parcului coboară pe interfluviu până la confluenta Izvorului Roşu [II-1.5.1] cu Izvorul Bailor [II-l.5] şi continua apoi aval pe malul stang al raului Izvorul Bailor până la confluenta cu pârâul Valea Seaca, pe care urca urmând malul drept, trece prin obarsia acestuia (borna silvică 108 UP IV O.S. Rodna) şi continua pe limita fondului forestier şi pe interfluviul secundar ce urca în vârful de cota 1542,6 m. Din acest vârf, aflat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Bailor şi Anies [II-1], limita coboară spre vest, pe culme (borna silvică 247 UP IV, OS Rodna) şi pe limita fondului forestier până la confluenta Aniesului Mic [II-1.6.1] cu Aniesul Mare [II-1.6]. În continuare, spre sud, limita parcului este data de limita fondului forestier de pe dreapta vaii Anies până la intersectia acesteia cu malul raului (borna silvică 194 UP III, OS Sangeorz Băi). Continua aval pe malul stang al Aniesului până ce acesta se desparte de liziera pădurii (borna silvică 167 UP III, OS Sangeorz Băi), apoi urmăreşte limita fondului forestier până la în valea Blidareasa (borna silvică 166 III, OS Sangeorz Băi). Limita urca pe malul drept al pr. Blidareasa, trece prin obarsia acestuia, traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Blidareasa şi Valea Vinului [II-1.8.2.] şi coboară pe o culme secundară în Valea Vinului (borna silvică 140 UP II, OS Sangeorz Băi). De aici limita urmează avale malul stang al Vaii Vinului până la ieşirea din fondul forestier (borna silvică 135 UP II, OS Sangeorz Băi). Continua spre vest pe limita fondului forestier (borna silvică 198 UP II, OS Sangeorz Băi) şi coboară pe o culme secundară în valea Pietrelor [II-1.8.1.] (borna silvică 195 UP II, OS Sangeorz Băi). Traverseaza aproximativ perpendicular interfluviul dintre bazinele hidrografice Valea Pietrelor şi Cormaia pe culmi secundare până amunte de confluenta pr. Cormaia [II-1.8.] cu Izvorul Craiului (borna silvică 255 UP II, OS Sangeorz Băi). Continua aval pe malul stang al raului Cormaia până la confluenta acestuia cu Valea Vinului şi urca pe Culmea Craiului pe care o urmăreşte pe limita fondului forestier până în vârful Craiului (1658,7 m). Din vârful Craiului limita parcului continua spre nord pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Rebra [II-1.15] şi Cormaia până în apropierea vârfului Detunata (1752,3 m) trecând prin vârful Scarisoara. Din apropierea vârfului Scarisoara (200 m sud-vest), limita parcului coboară la obarsia paraului Scaricele şi continua pe malul stang al acestuia până la confluenta cu valea Rebra.Limita vestica. De la confluenta paraului Scaricele cu valea Rebra limita urmează amunte malul drep al Rebrei până la confluenta cu Rebrisoara Mare şi continua pe malul drept al acesteia până la confluenta cu pârâul Minis. De la aceasta confluenta limita urmează interfluviul dintre pr. Minis şi Rebrisoara Mare până în vârful Tomnaticului (1373,9 m), de unde coboară spre nord în pârâul Barlata (borna silvică 228 UP IV, OS Nasaud). De aici urmăreşte amunte malul stang al pârâul Barlata până la confluenta cu pârâul Celarul, pe care urca până în Piciorul Batrana. Din Piciorul Batrana limita continua spre NE (aproximativ 600 m) pe limita fondului forestier şi apoi coboară spre NV, pe o culme secundară, în valea Izvorul Nistor. Din valea Izvorul Nistor limita parcului urca în culmea Batrana şi continua spre nord, coborând la obarsia paraului Runcani pe care îl urmează până la confluenta cu Izvorul Izei (68 UP I, OS Salauta). De la confluenta limita parcului urca pe culme în vârful Troian şi se orienteaza spre est prin vârful Rachitis pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Iza şi Rebra. Din vârful Rachitis limita continua pe culmea principala până în vârful Magura Mare (1599,2 m).PARCUL NATURAL BUCEGILimita nord-vestica. Porneşte din valea Raul Mare (Provita) aval de confluenta cu Valea Graigarul (borna silvică 224 UP III, OS Rasnov) şi urmăreşte limita fondului forestier, până în albia paraului Sumerita, afluent al Panicerului (borna silvică 241 UP III, OS Rasnov). Apoi, urca pe versantul stang al Sumeritei (Dl. Tinoasa sau Piscul Scurt), pe limita fondului forestier, trece peste Dealul Tinoasa şi coboară în pârâul Panicer (borna silvică 262 UP III, OS Rasnov), de unde urca în Culmea Carbunarilor la cota 1122,0 m (borna silvică 261 UP III, OS Rasnov). Traverseaza padurea pe versantul nord-vestic al Culmii Carbunarilor până la culmea de pe dreapta paraului lui Opris (borna silvică 8 UP IV, OS Rasnov), după care, pe direcţia SV, ajunge la drumul forestier DF 25 (borna silvică 28 UP IV, OS Rasnov) pe care-l urmează până la capatul sudic al fanetelor din Muntele Fruntii (borna silvică 65 UP IV, OS Rasnov). În continuare urmează limita fondului forestier pe versantul drept al vaii Poarta până la rascrucea dintre DF 24 cu drumul forestier care duce în Muntele Fruntii (borna silvică 74 UP IV, OS Rasnov). De aici urmează limita fondului forestier pe Muchia Noaghia (borna silvică 62 IV, OS Rasnov) până la confluenta unde se formează Valea Rece (borna silvică 28 UP V, OS Rasnov), prin borna silvică 29 UP V, OS Rasnov. Mai departe limita urmăreşte amunte Valea Rece, până la cea de-a doua confluenta de la izvoare (borna silvică 31 UP V, OS Rasnov), după care urca culmea, pe limita fondului forestier (borna silvică 35 UP IV, OS Rasnov). În continuare tot pe limita fondului forestier se orienteaza spre VSV până în valea Tisei (borna silvică 58 UP V, OS Rasnov), de unde continua spre S pe versantul drept al vaii, pe limita fondului forestier, pentru a reveni în Valea Tisei (borna silvică 72 UP V, OS Rasnov). Din Valea Tisei urca Muchia Predus (borna silvică 71 UP V, OS Rasnov) şi se menţine pe culme până la cota 1369,0 m (borna silvică 81 UP V, OS Rasnov). Coboară pe linia de cea mai mare panta în Valea Simon [VIII-1.50.4.3] (borna silvică 87 UP, V OS Rasnov), urca Muntele Piesei (borna silvică 146 UP V, OS Rasnov), şi ajunge în borna 230 bis UP VI, OS Rasnov, trecând prin cotele 1301,0 m şi 1311,2 m.Limita vestica. Din Muntele Plesei (de la borna 230 bis UP VI, OS Rasnov), limita coboară pe o culme secundară în Valea Bangaleasca, (borna silvică 231 UP VI, OS Rasnov), urca din nou pe cumpana apelor în Culmea Plesei (borna 232 UP VI, OS Rasnov) apoi coboară din nou în Valee Bangaleasca (borna 236 UP VI, OS Rasnov). De aici se menţine pe parau avale până la ieşirea acestuia din padure (borna 296 din UP VI, OS Rasnov). Apoi trece pe versantul stang al vaii şi traverseaza Culmea Barbuletului, pe la limita fondului forestier, până în Valea Moeciu Rece (Moiecel) [VIII-1.50.4] (borna silvică 314 UP VI, OS Rasnov) şi urca pe parau până la obarsie şi ajunge în Vârful Gorganului (1597,5 m). De aici se îndreaptă spre SSE, pe interfluviul principal dintre bazinele hidrografice ale Vaii Negre [XI-1.1.1] şi Bratei [XI-1.1], până la confluenta Paraului Negru/Valea Brateiului, pe culmea Muntele Lacului, prin Vârful Dudele Mari (1954,3 m) şi culmea Dudele Mici (1714,5 m), în continuare limita urmăreşte aval malul drept al paraului Bratei până la borna 94 UP IV OS Moroeni. De aici limita traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Bratei şi Izvoru Ratei [XI-1.2] (Valea Rateiului), pe culme secundară, prin Culmea Hateiu (1535,0 m), până în Valea Rateiului (borna silvică 39 UP IV, OS Moroeni). De aici limita parcului urca pe interfluviul dintre Izvorul Ratei şi Raciu [XI-1.3] la cota 1635,5 m (borna silvică 40 UP IV, OS Moroeni), de unde se menţine pe acest interfluviu până la borna silvică 197 UP III OS Moroeni din culmea Muntele Raciu şi coboară pe o culme secundară în pârâul Raciu (borna 191 UP III, OS Moroeni).Limita sudica. Din pârâul Raciu (borna silvică 191 UP III, OS Moroeni) urmăreşte malul drept a acestuia vărsarea în Ialomita [XI-1], urmăreşte amunte malul stang al Ialomitei până la confluenta cu Pârâul Porcului (borna silvică 229 UP III, OS Moroeni). Traverseaza interfluviul Ialomita/Glodu [XI-1.4.1], prin Plaiul Priporului, la sud de cota 1309 m, şi coboară în Pârâul Glodu la borna 31 UP VI, OS Moroeni, pe care îl urmează în aval până la vărsarea în Ialomicioara [XI-1.4]. De la confluenta, limita urca pe Ialomicioara pe malul stang, secondand soseaua Targoviste - Sinaia până la circa 200 m aval de confluenta Paraului Carpinis (Carpenis) [XI-1.4.a] cu Ialomicioara, se menţine pe limita fondului forestier, pe marginea poienii din aval de confluenta, pe care o ocoleste pentru a reveni în amunte de confluenta, dar pe stanga Ialomicioarei şi urca pe afluentul Cheia Mare până la cota 1209 m (256 UP VI, OS Moroeni). În continuare urmează spre N culmea principala dintre Ialomicioara şi Prahova [XI-1.20], de unde coboară la obarsia Paraului Negru (borna silvică 52 UP IV, OS Sinaia), pe care îl urmează avale, până la vărsare în Pârâul Izvoru Dorului [XI-1.20.6] pe care îl urmăreşte aval până în dreptul bornei silvice 3 UP V, OS Sinaia, de pe versantul stang al vaii.Limita estica. Porneşte din valea Izvoru Dorului (borna silvică 3 UP V, OS Sinaia) şi urmăreşte limita fondului forestier prin bornele silvice 33 din Valea Zgarbura, 40 din Plaiu Casariei şi 56 din valea Peles [XI-1.20.5], toate din UP V, OS Sinaia, până în culmea Plaiu Palatului (borna silvică 52 UP V, OS Sinaia), lăsând în afară intravilanul localităţii Sinaia. Coboară pe Plaiul Palatului pe limita fondului forestier până la intersectia drumului forestier Opler cu limita dintre subparcelele 1 D şi 4 din UP VI, OS Sinaia, apoi urmăreşte în continuare limita de subparcele, prin bornele 4, 7, 14, 19, 24, 29, 42, toate din UP VI, OS Sinaia, până deasupra DN1 (borna silvică 41 UP VI, OS Sinaia). De aici se continua pe limita fondului forestier până în Valea Cerbului [XI-1.20.2], (borna silvică 25 UP I, OS Azuga), ocolind intravilanul localităţilor Poiana Tapului şi Busteni prin bornele silvice 21 şi 31 UP VII, OS Sinaia (ultima din Valea Jepilor) şi prin borna silvică 22 UP I, OS Azuga din Valea Alba. În continuare limita urmăreşte amunte Valea Cerbului pe limita fondului forestier din versantul drept până la cabana Gura Diham, formează un intrand pe culmea Muntele Diham între bornele silvice 59, 99 şi 152 UP I OS Azuga (ultima situata la confluenta Valea Cerbului/Cracu Diham (Valea Seaca). De la confluente limita urmăreşte amunte malul stang al vaii Cracu Dihamului, până în saua Baiu dintre Vf La Cleste (1461,0 m) şi Vf. Baiului (1518,8 m), apoi urca în Vf Baiului (Diham) pe interfluviul dintre bazinele hidrografice ale râurilor Olt [VIII-1] şi Ialomita [XI-1]. De aici continua spre SV prin inseuarea dintre Vf. Diham şi Vf. Capatana Porcului (1593,9 m) situata deasupra cabanei Poiana Izvoarelor, de unde coboară în obarsia paraului Raul Mare (borna silvică 157 UP III, OS Rasnov) pe care îl urmează până la confluenta cu Pârâul lui Dobre. De la confluenta urmăreşte limita fondului forestier de pe stanga vaii Raul Mare până intalneste limita de NV a parcului în borna silvică 224 UP III, OS Rasnov.PARCUL NAŢIONAL CHEILE BICAZULUI - HASMASLimita nordica. Din Vf Licas (1675,2 m) limita ocoleste pe la nord poiana de pe pisc şi coboară spre est pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Licas şi Cupas [XII-1.53.48.2] şi apoi pe culmea dintre pârâul Suhard şi pârâul Cupas până în Vf. Suhard (1507,0 m). De aici coboară pe culmea secundară dintre cele doua paraie cu obarsiile în estul vârfului Suhard până la confluenta acestora şi apoi pe parau până la confluenta cu pârâul Cupas (borna silvică 351 UP VIII, OS Gheorgheni). În continuare urmăreşte aval malul stang al paraului Cupas până la cota 954,1 m aflată la confluenta cu primul afluent pe stanga, urca pe acesta până la obarsie (borna silvică 417 UP VIII, OS Gheorgheni) şi continua pe limita fondului forestier până la cota 1358,0 m aflată pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Cupas şi Lapos [XII-1.53,48.3]. În continuare, limita urmează interfluviul spre est până la cota 1332,0 m de unde coboară spre nord-est pe culmea secundară din vestul cheilor Laposului până amunte de acestea (borna silvică 8 UP VI, OS Bicazul Ardelean). De la capatul din amunte al cheilor (borna silvică 8 UP VI, OS Bicazul Ardelean), limita parcului se continua spre est pe limita fondului forestier până la est de localitatea Barnadu (borna silvică 123 UP VI, OS Bicazul Ardelean). De aici urmăreşte talvegul paraului prin padure, pe limita de parcela şi apoi pe limita fondului forestier până în valea Sugaului [XII-1.53.48.5] (borna silvică 125 UP VI, OS Bicazu Ardelean). Din acest loc limita continua pe creasta abruptului stang al vaii Sugaului până la confluenta acesteia cu Bicazul [XII-1.53.48.], incluzând în parc cheile Sugaului.Limita estica. De la confluenta Sugaului cu Bicazul, limita urca pe Bicaz până la circa 100 m amunte de ramificatia drumului (borna silvică 348 UP IV, OS Bicazu Ardelean) apoi se orienteaza spre sud-est şi urca pe interfluviul dintre Bicaz şi Surduc, urmărind limita fondului forestier până în Vf Surduc (925,5 m). Din acest vârf limita parcului urmăreşte limita sinuoasa a fondului forestier până la confluenta paraului Tiganul cu primul afluent pe dreapta (borna silvică 3 UP V, OS Bicazu Ardelean). Din valea pr. Tiganul limita parcului urmează liziera pădurii de pe versantul drept al Bicăjelului până în afluentul de dreapta al pr. Fagetul, aflat sub linia de înaltă tensiune (20 kv) (borna silvică 24 UP V. OS Bicazu Ardelean). În continuare urmează aceeaşi limita a fondului forestier mai întâi aval, în lungul acestui afluent circa 250 m de unde urca în vârful de cota 897,0 m pentru a cobora apoi în valea Bicăjelului [XII-1.53.48.4.] la intrarea din amunte a cheilor (borna silvică 262 UP V, OS Bicazu Ardelean) incluzandu-le în parc. Traverseaza Bicăjelul, urca pe versantul stang făcând un intrand spre nord pe limita fondului forestier (bornele silvice 261, 260 UP V, OS Bicazu Ardelean) după care se orienteaza spre SV aproximativ paralel cu linia de înaltă tensiune (20 kv) până la cumpana de ape dintre Bicaz şi Bicajel (borna silvică 259 UP V5 OS Bicazu Ardelean). De aici limita parcului merge pe versantul stang al Bicăjelului, urmând limita fondului forestier şi lăsând în afară parcului salasele şi fâneţele, până la confluenta cu Maturisca (borna silvică 253 UP V, OS Bicazu Ardelean). În continuare urmează versantul drept al cheilor formate de Bicajel până la confluenta cu pr Groapa incluzandu-le în parc. Urmează apoi spre amunte cursul Bicăjelului până la intrarea în chei de unde urca pe versantul drept, ocoleste pe limita fondului forestier cota 1045,0 m şi coboară la intrarea din amunte a cheilor (borna silvică 245 UP V, OS Bicazu Ardelean). Din acest punct limita formează un intrand spre NV prin bornele 243 şi 300 UP V, OS Bicazu Ardelean traversand pr. Oniga pe limita fondului forestier. Din pr. Oniga (borna silvică 300 UP V, OS Bicazu Ardelean) limita parcului se orienteaza spre sud pe versantul stang al Bicăjelului urmând limita fondului forestier (bornele silvice 298, 234, 231, 200 UP V, OS Bicazu Ardelean) până în Pârâul lui Melot (borna silvică 188 UP V, OS Bicazu Ardelean). De la baza Culmii lui Lazar (borna silvică 188 UP V, OS Bicazu Ardelean) limita parcului face un intrand spre vest pe limita fondului forestier mai întâi pe stanga şi apoi pe dreapta Paraului lui Melot (bornele silvice 169, 170, 171, 173, 174 UP V, OS Bicazu Ardelean) şi urca pe cumpana de ape dintre Pârâul lui Melot şi pr. Drunitei, coboară în acesta şi îl urmează până la ieşirea din padure (borna silvică 165 UP V, OS Bicazu Ardelean). De aici până la pârâul Trei Fantani (borna silvică 151 UP V, OS Bicazu Ardelean) urmează limita fondului forestier. Din pr. Trei Fantani limita parcului urca pe interfluviul din dreapta şi urmează limita fondului forestier până la borna silvică 152 UP V, OS Bicazu Ardelean. Urca la cota 1244,0 m şi se menţine spre sud pe linia de schimbare de panta de pe versantul stang al Paraului Tainic, urca până la inseuarea de pe cumpana de apa pe care se continua apoi până în Vf. Stancilor (1461,8 m).Limita sudica. Pornind din Vf. Stancilor limita coboară în bazinul Oltului spre vest până la confluenta primului afluent de pe stanga cu pr. Tibleacul (borna silvică 17 UP VIII, OS Izvorul Mures). În continuare limita urmează interfluviul drept al pr. Tibleac până la cota 1326,0 m, traverseaza Piciorul lui Balint până la borna silvică 223 UP VII, OS Izvorul Mures şi coboară în pârâul Simina la limita fondului forestier (borna silvică 226 UP VII, OS Izvorul Mures).Limita vestica. Din pârâul Simina (borna silvică 226 UP VII, OS Izvorul Mures) limita urmează amunte malul drept pr. Simina până la prima confluenta (borna silvică 219 UP VII, OS Izvorul Mures) după care se înscrie din nou spre vest pe limita fondului forestier până pe cumpana de ape dintre paraele Simina şi Fierarul (borna silvică 217 UP VII, OS Izvorul Mures). În continuare limita urca la cota 1216,0 m şi coboară pe o culme secundară până pârâul Fierarului (borna silvică 216 UP VII, OS Izvorul Mures). Urmează amunte pârâul Fierarului, pe limita fondului forestier, până la ieşirea paraului din padure (borna silvică 215 UP VII, OS Izvorul Mures), se orienteaza spre vest pe liziera pădurii, traverseaza Culmea Fierarului şi ajunge în afluentul din dreapta al paraului Fierarului (borna silvică 208 UP VII, OS Izvorul Mures). De aici coboară pe parau circa 400 m (borna silvică 207 UP VII, OS Izvorul Mures) apoi urca pe cumpana de ape dintre pârâul Stramt şi pârâul Fierarului pe care o urmează spre nord până la cota 1365,0 m. Din vârf coboară spre vest până la intersectia dintre culmile Piciorul Scaunelor şi Piciorul Bisericii (borna silvică 183 UP VII, OS Izvorul Mures) coboară spre nord în pârâul Scaunelor şi urca pe aceeaşi direcţie până la limita fondului forestier pe Culmea Frumoasa (borna silvică 180 UP VII, OS Izvorul Mures). Urmăreşte liziera pădurii până la ieşirea din padure a paraului Andrei (pr. Boros) (borna silvică 176 UP VII, OS Izvorul Mures) pe care îl urmează până la 50 m amunte de confluenta cu Pârâul Mare (borna silvică 174 UP VII, OS Izvorul Mures). Urmează în continuare limita fondului forestier amunte pe versantul stang al Paraului Mare pe care îl traverseaza la ieşirea din padure (borna silvică 171 UP VII, OS Izvorul Mures) şi continua spre NV peste Culmea Mare şi Piciorul Mesteacanului până în pârâul Mesteacanul Mare (borna silvică 147 UP VII, OS Izvorul Mures). Urca pe o culme secundară la cota 1203,0 m de pe Culmea Patul Mare pe care va cobora până la confluenta pârâelor Patul Mare cu Saua Fagului (borna silvică 136 UP VII, OS Izvorul Mures). Urca pe partea dreaptă a paraului Saua Fagului până la prima confluenta (borna silvică 253 UP VII, OS Izvorul Mures) urmează cumpana de ape dintre paraele Saua Fagului şi Liniei (borna silvică 126 UP VII, OS Izvorul Mures) de unde coboară pe o culme secundară la confluenta paraului Liniei cu pârâul Ascuns (borna silvică 122 UP VII, OS Izvorul Mures). Continua pe pârâul Ascuns amunte până la obarsie (borna silvică 249 UP VII, OS Izvorul Mures) de unde pe direcţie NV coboară în pârâul Fagul Olt şi continua spre nord pe culmi secundare până la cota 1394,0 m (borna silvică 77 UP VII, OS Izvorul Mures). De aici limita urmează în amunte interfluviul până la cota 1598,0 m de unde coboară pe versantul sudic până la liziera pădurii (borna silvică 239 UP VII, OS Izvorul Mures). Din acest punct limita parcului formează mai multe întrânduri mai întâi spre est şi apoi apre nord mentinandu-se în permanenta pe limita fondului forestier (110 UP VII, 116 UP VII, 114 UP VII OS Izvorul Mures, 217 UP V, 225 UP V OS Bicazu Ardelean, 141 UP VIII, 138 UP VIII, 142 UP VIII, 167 UP VIII OS Gheorgheni) până în valea Haghimas (borna silvică 143 UP VIII, OS Gheorgheni) lăsând în afară parcului păşunile şi fanetele. Urmează valea Hăşmaşului aval până la ieşirea din padure (borna silvică 147 UP VIII, OS Gheorgheni) continuand apoi din nou pe limita fondului forestier (450 UP VIII, 124 UP VIII, 116 UP VIII, 91 UP VIII OS Gheorgheni, 240 UP V OS Bicazu Ardelean, 28 UP VIII, 13 UP VIII, 21 UP VIII OS Gheorgheni) până la marginea abruptului stancos din estul Lacului Roşu la borna silvică 440 UP VIII OS Gheorgheni. De aici limita parcului coboară pe interfluviu spre Lacul Roşu până la baza versantului la est de sosea (borna silvică 59 UP VIII, OS Gheorgheni) de unde pe limita fondului forestier ajunge la confluenta Bicazului cu pr. Oaia [XII-1.53.48.1] şi cu pârâul Licas. De la confluenta limita parcului continua amunte pe malul drept a Licasului până la obarsie (264 UP VIII) şi se îndreaptă apoi spre vest pe versant până la borna 265 UP VIII aflată în curmătura dintre Vf Ciutacului (1624 m) şi Vf. Licos (1675,2 m) de unde se continua pe culme spre nord până în Vf. Licos.PARCUL NAŢIONAL CEAHLAULimita nordica. Limita nordica începe de la vest de Durau, de la ieşirea paraului Slatina (Schitul) [XII-1.53.41] din padure, la baza culmii La Pârâul Larg (borna silvică 369 UP II, OS Ceahlau). Se continua pe limita fondului forestier şi efectuează un intrand pe valea pr. Martin [XII-1.53.41.1.], îl traverseaza (borna silvică 323 UP II, OS Ceahlau) şi se continua pe aceeaşi limita a fondului forestier pe la baza interfluviului dintre bazinele Martin şi Durau până în muchia interfluviului (borna silvică 317 UP II, OS Ceahlau). De aici limita parcului continua spre sud-est ocolind schitul şi staţiunea turistica Durau pe limita fondului forestier, traverseaza cumpana de apa dintre bazinele Durau şi Durăuaş mergand pe liziera pădurii de pe versantul stang al pr. Durăuaş până la NE de vârful de cota 898,0 m (borna silvică 273 UP II, OS Ceahlau). De aici se orienteaza spre nord prin padure pe limita dintre parcelele silvice (unităţile de amenajare) 75 şi 74 din UP II, OS Ceahlau până intalneste limita fondului forestier (274 UP II, OS Ceahlau). Din acest punct limita parcului continua pe liziera pădurii spre nord, pe linia de cea mai mare panta până în pr. Durăuaş. Traverseaza interfluviul dintre pr. Durăuaş şi pr. Gasteni (pr. Vistenilor), pe limita fondului forestier, urca pe partea stanga a pr. Gasteni urmând liziera până la ieşirea paraului din padure. Traverseaza pârâul şi urca în interfluviu dintre pr. Gasteni şi pr. Ursu (borna silvică 243 UP II, OS Ceahlau), şi continua pe limita fondului forestier până în pârâul Ursu. Din pr. Ursu limita continua pe liziera pădurii până în culmea dintre pr. Ursu şi Pârâul lui Gheorghe (borna silvică 240 UP II, OS Ceahlau). De aici limita parcului urca pe cumpana de ape până la drumul ce leagă staţiunea Durau de Bicaz (borna silvică 239 UP II, OS Ceahlau). Din acest punct limita parcului continua pe limita fondului forestier până la intrarea drumului în padure (borna silvică 209 UP II OS Ceahlau). Urmează în continuare liziera pădurii care urca pe culmea de pe partea stanga a pr. Răpciuniţa, urmează prin padure cumpana de ape a acestui parau, trece prin Curmatura Teodoresti (1127,0 m) şi coboară pe culme până pe partea dreaptă a drumului Durau - Bicaz (borna silvică 115 din UP II OS Ceahlau). Urmăreşte limita fondului forestier, fără a include drumul în parc, traverseaza drumul pe la intrarea acestuia în padure şi urmează liziera din sudul Poienii Tiflicus până la est de vârf (borna silvică 117 UP II, OS Ceahlau). De aici limita parcului se orienteaza spre SE pe o culme secundară pe linia de cea mai mare panta în pârâul Tiflic [XII-1.53.42.] (borna silvică 102 UP II, OS Ceahlau) şi urca pe culmea din dreapta pe care o urmează până în vf. Stus (1072,0 m). Din vf Stus limita coboară spre sud-est în pârâul Strigoaia (borna silvică 178 UP I, OS Ceahlau) pe care îl urmează pe malul stang până la confluenta acestuia cu pârâul Izvorul Alb [XII-1.53.45.].Limita estica. De la confluenta pr. Izvorul Alb cu pr. Strigoaia limita parcului urmează amunte malul drept al paraului Izvorul Alb până ce acesta intalneste drumul Durau - Bicaz (borna silvică 147 UP I OS Ceahlau). De aici urca pe o culme secundară atingand interfluviul dintre bazinele Izvorul Alb s Izvorul Muntelui [XII-1.53.47] la est de abruptul stâncos (borna silvică 135 UP I, OS Ceahlau). Se orienteaza spre est pe cumpana de ape a pr. Izvorul Muntelui traverseaza drumul prin Curmatura Lutu Roşu şi merge pe cumpana de ape din stanga pr. Baicu până la confluenta acestuia cu Izvoru Muntelui. Limita continua circa 200 m în amunte de confluenta pe malul drept al Izvorului Muntelui până la confluenta cu pr. Armeni pe care îl urmează în amunte pe malul drept până la obarsie, urcand în inseuarea din Piciorul Maicilor (borna silvică 198 UP X OS Bicaz). De aici limita se orienteaza spre vest pe interfluviul dintre bazinele pr. Armeni şi pr. Furcituri până la borna silvică 158 din UP X, OS Bicaz de unde coboară în valea paraului Furcituri pe o culme secundară la borna 159 UP X OS Bicaz. Limita urmăreşte în continuare, aval, malul stang al pr. Furcituri circa 800 m după care urca în Piciorul Varatecului (1078,0 m). Din vârf coboară la obarsia pr. Magdei şi continua pe malul stang al acestuia până la confluenta cu pr Fagii Rari de unde se formează Neagra Mica [XII-1.53.48.8]. De la confluenta limita urmează amunte malul drept al pr. Fagii Rari, trece prin obarsia acestuia şi se continua pe limita fondului forestier până în pr. Neagra Mare (borna silvică 106 UP IX, OS Bicaz) trecând prin vf. Neagra (1138,0 m). Urmează aval, pe malul stang, pr. Neagra Mare până la confluenta acestuia cu pr. Urda pe care urca pe malul drept, trece prin obarsia acestuia şi ajunge în Vf Verde (1338,8 m) pe interfluviul dintre bazinele Bicaz [XII-1.53.48] şi Bistra [XII-1.53.48.7.1].Limita sudica. Din Vf. Verde (1338,8 m) limita se orienteaza spre sud-vest pe interfluviul dintre bazinele Bicaz şi Bistra, urmând Culmea Fagetelului, până la liziera pădurii (borna silvică 268 UP VIII, OS Bicaz). De aici limita parcului urmează limita fondului forestier, trece pe la nord de Vf Fagetel (1165,0 m) şi continua până în pr. Franturilor (borna silvică 241 UP VIII, OS Bicaz).Limita vestica. Din pr. Franturilor urmează limita fondului forestier până la confluenta Bistrei cu Pârâul lui Stan. De aici se continua spre nord pe malul drept al Bistrei până la confluenta cu pr. Cintelnic pe care îl urmează pe malul drept până la obarsie şi urca în culmea Obcina Lacurilor (borna silvică 118 UP VIII, OS Bicaz). Se continua spre sud-vest pe culmea Obcina Lacurilor circa 600 m şi coboară la obarsia pr. Slatina pe care îl urmează aval pe malul stang până la baza culmii La Pârâul Larg (borna silvică 369 UP II OS Ceahlau) unde intalneste limita de nord.PARCUL NAŢIONAL CALIMANILimita nordica. Porneşte din Pârâul cu Peşti de la 3,85 km distanta faţă de confluenta cu raul Dorna (borna silvică 10 UP III, OS Dorna Candreni) şi urca spre NE pe o culme secundară în vârful de cota 1653,0 m situat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Pârâul cu Peşti/pr. Pietrosu. Ocoleste obarsia pr. Pietrosu prin borna silvică 519 UP I, OS Dorna Candreni până la borna silvică 622 UP I, OS Dorna Candreni (aflată pe interfluviul dintre pr. Pietrosu şi pr. Mezdrea), de la care coboară în valea Mezdrea (borna silvică 513 UP I, OS Dorna Candreni). Limita continua amunte 500 m, pe malul drept al pr. Mezdrea (borna silvică 512 UP I, OS Dorna Candreni), apoi traverseaza plaiul Negrisoara prin borna silvică 511 UP I, OS Dorna Candreni, coboară în pr. Bumbul (borna 499 UP I, OS Dorna Candreni), urca în culmea Piciorul Pantei (borna silvică 490 UP I, OS Dorna Candreni) pe care coboară în pârâul Negrisoara la 360 m avale de confluenta pr. Podetul / pr. Negrisoara [IV-1.53.16.6] (borna silvică 492 UP I OS Dorna Candreni). Limita parcului continua amunte pe pr. Negrisoara până la confluenta cu Podetul, iar apoi pe acesta până la borna silvică 480 UP I OS Dorna Candreni şi urca pe o culme secundară până în Piciorul Tamau (borna 474 UP I, OS Dorna Candreni). De aici coboară în primul afluent de stanga al pr. Tamau (borna 475 UP I, OS Dorna Candreni), îl urmează avale parul la confluenta cu pr. Tamau, pe care îl va continua până la confluenta acestuia cu pr. Maftei (borna silvică 459 UP I OS Dorna Candreni). În continuare urmăreşte amunte pr. Maftei (circa 600 m), până în borna silvică 454 UP I, OS Dorna Candreni, din care urca pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Maftei şi Fundul Negrisoarei (borna silvică 451 UP I, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului urmăreşte culmea secundară ce coboară în pr. Fundul Negrisoarei (borna silvică 434 UP I, OS Dorna Candreni), traverseaza pârâul şi urca pe versantul opus, pe interfluviul dintre pr. Fundu Negrisoarei şi pr. Negresti în vârful Batca Negresti de cota 1551,0 m (borna silvică 435 UP I, OS Dorna Candreni). În continuare urmăreşte interfluviul până în vârful de cota 1645,0 m din care coboară spre nord, în pr. Negresti, la confluenta din vestul Stancilor Doisprezece Apostoli (borna silvică 42, UP I, OS Dorna Candreni). De la aceasta confluenta limita parcului urca pe afluentul de dreapta (dinspre nord) până la obarsie şi continua pe interfluviul dintre bazinele pr. Negrisoara şi pr. Harla prin cota 1642,0 m, până la borna silvică 309 UP I, OS Dorna Candreni. Limita traverseaza apoi pr Harla (borna silvică 310 UP I, OS Dorna Candreni), urca în Piciorul Lucaciului (borna silvică 303 UI I, OS Dorna Candreni) şi coboară în valea Pintea la confluenta acesteia cu principalul afluent de stanga, trecând prin bornele 289, 291, 290, 287 UP I, OS Dorna Candreni. Continua amunte pe valea Pintea 380 m până la borna silvică 282 UP I, OS Dorna Candreni, apoi urca în inseuarea dintre culmea Piciorul Lat şi Piciorul Scurt (borna silvică 281 UP I, OS Dorna Candreni). De aici, continua spre SV, până la cota 1701,0 m, apoi urmează culmea Piciorul Scurt pe 970 m şi coboară la stana din pr. Harlea pe care îl urmăreşte avale (circa 500 m) până la 450 m nord de confluenta Harlea/Pârâul cu Peşti.Limita estica. Porneşte de la confluenta Harlea/Pârâul cu Peşti şi urmăreşte liziera pădurii până la ieşirea din fondul forestier a paraului Taieturilor, până în pr. Pavaluc (borna silvică 239 UP VI, OS Vatra Dornei), coboară pe acesta 230 m, urca pe culmea dintre paraele Pavaluc şi Panacul (borna silvică 217 UP VI, OS Vatra Dornei) şi coboară pe aceasta din urma, pe limita fondului forestier, până la confluenta Panacul/Taieturilor. Urmează avale malul stang până la confluenta cu pr. Rosia (borna silvică 191 UP VI, OS Vatra Dornei) de la care urca pe culmea dintre pr. Taieturilor şi pr. Rosia până la borna 187 UP VI, OS Vatra Dornei, coboară pe o culme secundară în pr. Rosia la cota 1295,0 m (borna silvică 188 UP I OS Dorna Candreni) şi urmează aval pr. Rosia până la prima confluenta (borna silvică 176 UP VI, OS Vatra Dornei). De la confluenta urca pe interfluviu şi ocoleste bazinul pr Paduretul, trecând prin cota 1657,6 m (borna silvică 177 UP VI, OS Vatra Dornei) şi prin stancaria (cota 1535,0 m) aflată pe interfluviul dintre pr. Paduretul şi pr. Haita. De aici limita parcului coboară în valea de la nord de culmea Piscul Calului (1258,0 m) (borna silvică 154 UP VI, OS Vatra Dornei) traverseaza culmea Piscul Calului şi coboară în pr. Haita [IV-1.53.11.2] (borna silvică 135 UP VI, OS Vatra Dornei). Urmăreşte aval pr. Haita 300 m până la confluenta cu primul afluent de dreapta, urca pe interfluviul dintre pr. Haita şi pr. Paltinisul (culmea Piciorul Paltinu) (borna 108 UP VI, OS Vatra Dornei) apoi coboară în Pârâul Paltinisul la borna silvică 106 UP VI, OS Vatra Dornei. Limita urmează amunte pr. Paltinisul circa 250 m (borna silvică 88 UP VI, OS Vatra Dornei), apoi urca pe culmea Capul Dealului la cota 1692,2 m, trecând prin borna silvică 89 UP VI, OS Vatra Dornei şi continua 500 m spre vest, pe culme, până la borna silvică 77 UP VI, OS Vatra Dornei, din care coboară în pr. Tarnita [IV-1.53.17.2.1.] (borna silvică 73 UP VI, OS Vatra Dornei). În continuare urmăreşte avale pr. Tarnita până la confluenta cu pârâul Bijilor (pr. Batcelor) (borna silvică 33 UP VI, OS Vatra Dornei). Urca pe pârâul Bijilor, trece prin obarsia acestuia şi ajunge în Poiana Dumitrel de unde urmăreşte limita vestica a poienii, până sub Vf. Dumitrel (1689,0 m). De aici limita continua spre SE, pe culme, prin bornele silvice 43 UP VI, OS Vatra Dornei şi 311 UP V, OS Vatra Dornei, apoi urmăreşte limita fondului forestier pe la vest de cota 1697,6 m prin bornele silvice 255, 58, 254, 252, 251, 248, 243 UP V OS Vatra Dornei până în pr. Dumitrelul Mare (borna silvică 233 UP V, OS Vatra Dornei). Din acest punct limita urca spre est până pe interfluviul drept al pr. Dumitrelul Mare (borna silvică 230 UP V, OS Vatra Dornei), pe care îl urmează, mai întâi pe culme şi apoi pe limita fondului forestier, până aproape de Vf. Negoiul Romanesc (1883,0 m) (borna silvică 208 UP V OS Vatra Dornei). Continua pe limita de fond forestier prin bornele silvice 209, 227, 211, 200 şi 204 UP V OS Vatra Dornei, urmează apoi drumul de cariera până intalneste interfluviul stang al pr. Pietricelul pe care coboară în parau (borna silvică 173 UP V, OS Vatra Dornei). Traverseaza interfluviul dintre pr. Pietricelul şi Pârâul Neagra prin cota 1369,0 m şi urmează amunte pr. Neagra până la confluenta cu pr. Puturos (borna silvică 162 UP V OS Vatra Dornei). De la confluenta limita parcului urca spre est, pe culme, până la limita fondului forestier cu golul alpin (borna silvică 141 UP V, OS Vatra Dornei), pe care o urmează spre nord până la borna 25 UP VI, OS Vatra Dornei, trecând prin bornele silvice 137, 89, 82, 76, 60, 44 şi 26 UP VI, OS Vatra Dornei. De aici limita parcului continua pe culme, spre nord, prin bornele silvice 28 UP V, OS Vatra Dornei şi 517 UP V, OS Panaci, apoi coboară la confluenta Duruitoarea / pr. Bauca (borna silvică 503 UP V, OS Panaci). De la confluenta limita parcului urca la nord de Vf. Piciorul Tiganului (1701,0 m) (borna silvică 380 UP V, OS Panaci) prin bornele silvice 604 şi 465 UP V, OS Panaci. Din nordul vârfului Piciorul Tiganului (1701,0 m) şi până în culmea dintre paraiele Izvorul Calimani şi Secu (Dealul Lat), limita parcului urmează limita fondului forestier. De aici limita parcului coboară pe o culme secundară în pârâul Secu şi urca tot pe culme secundară interfluviul dintre pr. Secu şi Voivodeasa (Culmea Talharului, cota 1609,0 m). De aici şi până la obarsia pr. Puturos limita parcului corespunde limitei superioare a fondului forestier şi trece prin pr. Voivodeasa (cota 1642,2 m). De la obarsia pr. Puturos şi până la confluenta pr. Steaga / Ilva Mare [IV-1.35.] limita parcului este data de limita superioară a jneapanului. În continuare limita se orienteaza spre sud şi urca în extremitatea vestica a Poienii Dragus (borna 318 UP I, OS Lunca Bradului), la limita superioară a fondului forestier pe care o urmează, ocolind pe la sud de Vf. Dragus (1768,0 m), până în cumpana de ape dintre pr. Cucubertul Mare [IV-1.35.2.1] şi pr. Cocosul (Culmea Cocosului), prin bornele silvice 446, 565, 578 şi 579 UP II O.S. Lunca Bradului. Continua spre sud pe cumpana de ape până la borna silvică 612 UP II, OS Lunca Bradului din care coboară la obarsia pr. Ghilcosa pe care îl urmează avale până la confluenta Ghilcosa / Cucubertul.Limita sudica. Porneşte de la confluenta Ghilcosa/Cucubertul şi continua amunte pe pr. Cucubertul până la confluenta Cucubertul Mare / Cucubertul Mic, iar de aici urca pe interfluviul dintre cele doua bazine până la cota 1408,7 m (borna silvică 539 UP II, OS Lunca Bradului). Continua spre nord interfluviul principal dintre bazinele hidrografice Ilisoara Mica [IV-1.35.2.2.] şi Cucubertul, până la intersectia cu Piciorul Taieturii (borna silvică 461 UP II, OS Lunca Bradului), din care coboară sre sud-vest pe Piciorul Taieturii până la confluenta Ilisoara Mica / Pârâul Rau şi urmează avale Ilisoara Mica, circa 300 m (borna silvică 431 UP II, OS Lunca Bradului). Urca spre nord-vest până în culmea Paltinisoara Mare (borna silvică 430 UP II, OS Lunca Bradului), continua spre nord-est pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Ilisoara Mica şi Ilva [IV-1.35.], până în borna silvică 335 UP I, OS Lunca Bradului de sub Pleasa sub Dragus, apoi coboară la confluenta Ilva Mare / pr. Pietrosul [IV-1.35, 1.]. De la confluenta, limita continua, spre nord-vest, pe o culme secundară, până la borna silvică 231 UP I, OS Lunca Bradului, traverseaza primul afluent pe dreapta prin borna silvică 232 UP I, OS Lunca Bradului şi urca în interfluviul stang al paraului Tihul la cota 1539,0 m (borna silvică 200 UP I, OS Lunca Bradului), trecând prin cota 1371,0 m. Coboară în pr. Tihul la borna silvică 191 UP I, OS Lunca Bradului şi urca pe culme secundară în interfluviul drept la cota 1695,0 m. Din acest punct limita parcului urmăreşte interfluviul dintre bazinele hidrografice Ciungetul şi Tihul (Culmea Cipatanii) până în Vf. Tatarului (1531,6 m), coboară pe Culmea Tatar la confluenta Tihul (de Rastolita) / pr Zapodia Tatarului, de unde urmează avale pr Tihul [IV-1.38.2.] până la confluenta cu Valea Naruita. Continua amunte pe Valea Naruita până la prima confluenta (borna silvică 30 UP V, OS Rastolita), urca pe interfluviul din dreapta al vaii Naruita până în cumpana de ape dintre Tihul şi Pârâul Mijlociu [IV-1.38.2.1] (borna silvică 26 UP V, OS Rastolita) şi coboară pe acesta (Dealul Rastosnea) până la confluenta Tihul / Pârâul Mijlociu.Limita vestica. Porneşte de la confluenta Tihul / Pârâul Mijlociu şi urca pe Pârâul Mijlociu până amunte de confluenta Paraului Mijlociu / Dieciul (borna silvică 259 UP IV, OS Rastolita). În continuare se orienteaza spre vest şi traverseaza interfluviul dintre Pârâul Mijlociu şi pr. Scurtu prin borna 214 UP IV, OS Rastolita şi coboară în pr. Scurtu pe traseul liniei de funicular. Limita continua amunte pe pr. Scurtu până la borna silvică 207 UP IV OS Rastolita, urca în Dealul Secului (1351,0 m) şi continua pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Pârâul Mijlociu şi Bistrita [II-1.] până la aproximativ 200 m sud-est de Vf. Piatra Zurzugiul (Bistriciorul Mic 1917 m), trecând prin cota 1428,0 m, Vf. Piciorul Scurt (1541,6 m), cota 1553,0 m, borna silvică 199 UP IV, OS Rastolita şi cota 1710,8 m. De la Piatra Zurzugiul, continua pe limita fondului forestier pe la vest de Vf. Aurorul (1835,0 m) până în pârâul Colbul, de unde urca în Muntele Viisoarei (1802,6 m) şi continua pe cumpana de ape a paraului Izvorul Prislopului [II-1.24.4.2.], până la borna silvică 108 UP IV, OS Dorna Candreni. De aici coboară în pârâul Zgarciul (borna silvică 105 UP IV, OS Dorna Candreni) prin bornele silvice 106 şi 104 UP IV, OS Dorna Candreni, urmează aval pârâul până la borna 100 UP IV, OS Dorna Candreni, apoi urca pe o culme secundară, spre SV, până în culmea dintre pr. Zgarciul şi pr. Fundul Zgarciului (borna silvică 99 UP IV, OS Dorna Candreni), pentru a cobori în pârâul Zgarciul la borna silvică 90 UP IV, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 97 şi 95 UP IV, OS Dorna Candreni. Limita parcului continua spre sud-sud-est pe o culme secundară până în cota 1613,9 m (borna silvică 89 UP VI OS Dorna Candreni), de unde coboară în pârâul Stranior (borna silvică 69 UP IV, OS Dorna Candreni) pe care îl urmează avale aproximativ 100 m (borna silvică 63 UP IV, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului traverseaza pe culmi secundare interfluviul dintre vaile Stranior şi Tihu II, trecând prin bornele silvice 61 şi 60 UP IV, OS Dorna Candreni şi continua până la borna 47 UP IV, OS Dorna Candreni, din pr. Tihu II. Din acest punct limita parcului continua amunte pe pârâul cu obarsia sub cota 1453,0 m (borna silvică 42 UP IV, OS Dorna Candreni), coboară în pr. Gruiul, pe culmi secundare, prin bornele silvice 33, 29, 28, 27 şi 25 UP IV, OS Dorna Candreni şi continua pe pr. Gruiul până la confluenta acestuia cu Izvorul Dornei (borna silvică 324 UP II, OS Dorna Candreni). Limita parcului urmează avale Izvorul Dornei până lângă cabana forestieră (borna silvică 329 UP OS Dorna Candreni), traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Dornei şi Pârâul Cotit, trecând prin bornele silvice 308 şi 303 UP II, OS Dorna Candreni, din care coboară în Pârâul Cotit (borna silvică 304 UP III, OS Dorna Candreni) şi îl urmează avale până la borna silvică 300 UP II, OS Dorna Candreni. Limita ocoleste bazinul hidrografic al paraului Daliilor prin bornele silvice 299, 290, 289, 280, 287 şi 281 UP III, OS Dorna Candreni şi coboară în pr. Barsanilor la borna silvică 282 UP III, OS Dorna Candreni. De aici traverseaza în pr. Horoava (Ciutei) la borna silvică 273 UP III, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 277 şi 272. Continua amunte pe vale (circa 300 m) până la borna 269 UP III, OS Dorna Candreni şi traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Dorna şi Voroava [XII.1.10.1.1] prin bornele silvice 253, 251 şi 210 UP III, OS Dorna Candreni până la borna silvică 211 UP III, OS Dorna Candreni din valea Voroava. Continua amunte pe Voroava circa 600 m (borna silvică 185 UP III, OS Dorna Candreni), de unde urca pe o culme secundară în Piciorul Calului (borna silvică 173 UP III, OS Dorna Candreni) şi coboară în valea Piciorul Calului la borna silvică 174 UP III, OS Dorna Candreni. De aici limita parcului traverseaza culmea Piciorul Barsanilor prin bornele silvice 259, 157, 155, 148 până la borna silvică 149 UP III, OS Dorna Candreni UP III, aflată în valea de la nord de culmea Piciorul Barsarilor. Urmează avale pârâul până la confluenta cu Prislopul (borna silvică 143 UP III, OS Dorna Candreni), continua amunte pe Prislopul până la borna silvică 136 UP III, OS Dorna Candreni şi urca în interfluviul dintre bazinele hidrografice Prislop şi Faţa Prislopului (borna silvică 135 UP III, OS Dorna Candreni). Limita parcului continua pe culme, spre vest, şi coboară la confluenta marcată de borna silvică 108 UP III, OS Dorna Candreni şi urmăreşte avale pârâul până la confluenta cu Faţa Prislopului (borna silvică 106 UP III, OS Dorna Candreni), aflată amunte de cabana rezervorului de apa. De aici limita parcului continua amunte pe Faţa Prislopului până la obarsie, urca pe culme în vârful Ciungilor (1453,0 m) şi continua spre SV circa 250 m, coborând apoi pe linia de panta maxima în Pârâul cu Peşti (borna silvică 10 UP III, OS Dorna Candreni) unde intalneste limita nordica.PARCUL NAŢIONAL COZIASunt reunite sub acest generic trei sectoare montane distincte. Este vorba de partea de sud-est a Muntilor Lotrului, separat de restul parcului de vaile largi ale Oltului şi Lotrului. Partea estica a Muntilor Capatanii şi Muntele Cozia propriuzis despărţite de raul Olt, constitue o unitate peisagistica complexa.Partea sud-estica a Muntilor LotruluiLimita nordica. Porneşte din interfluviul stang al vaii Calinesti [VIII-1,134], din inseuarea aflată la nord-vest de Culmea Carciumii (borna silvică 417 UP, I OS Cornet), se continua spre sud-est pe Culmea Carciumii până la cota 815,1 m (borna silvică 439 UP I, OS Cornet), iar de aici continua prin padure spre sud-est, pe Culmea Carciumii până la baza acesteia în lunca Oltului (borna silvică 437 UP I, OS Cornet).Limita estica. De la baza Culmii Carciumii (borna silvică 437 UP I, OS Cornet), limita se orienteaza spre sud pe partea dreaptă a soselei Sibiu - Ramnicu Valcea (E 81), la limita pădurii ocolind pe la vesl localitatea Tutulesti, până la baza culmii Negoiu (borna silvică 426 UP I, OS Cornet). Ocoleste localitatea Calinesti făcând un intrand pe valea Calinesti până la borna silvică 425 UP I, OS Cornet, traversează valea la borna silvică 86 UP I, OS Cornet şi continua spre sud ocolind localităţile Proieni Corbu şi Golotreni (bornele silvice 83, 37, 30 UP I, OS Cornet), până la intersectia caii ferate cu drumul european E 81 (269 UP VI, OS Brezoi).Limita sudica. De la intersectia caii ferate cu drumul european E 81, limita parcului se continua pe limita fondului forestier, amunte, pe malul stang al raului Lotru până la intrarea vaii Vasilatu în lunca Lotrului (borna silvică 235 UP VI, OS Brezoi, aflată la circa 100 m la nord de confluenta V. Lotrului [VIII-1, 135] cu V. Vasilatu [VIII-1.135.17]).Limita vestica. De la baza interfluviului stang al vaii Vasilatului (borna silvică 235 UP VI, OS Brezoi), limita parcului continua pe acesta, prin cota 605,4 m, Plaiul Dobra, prin cotele 763,0 m şi 836,0 m şi ajunge în Vf. Poiana Sulitei (1013,4 m). Din Vf. Poiana Sulitei traseul limitei se orienteaza spre est, pentru a cobori la obarsia pr. Sulitelor (98 UP I, OS Cornet) pe care se continua până la confluenta cu valea Calinesti. În continuare limita parcului urmăreşte amunte valea Calinesti circa 250 m şi urca pe primul afluent din stanga până la inseuarea aflată la nord-vest de Culmea Carciumii (borna silvică numărul 417 UP I, OS Cornet).Sectorul Muntilor Cozia - CapatanaLimita nordica. De la baza culmii Mavra (borna silvică 1 UP V, OS Calimanesti) limita parcului continua spre sud-est pe limita fondului forestier pe stanga vaii Baias [VIII-1, 133], până la borna silvică 396 UP VIII, OS Cornet. Din acest punct, limita parcului se îndreaptă spre est urmând cursul paraului Baiasul până la confluenta cu valea Calugaresei pe care o urmăreşte amunte până la limita fondului forestier (borna silvică numărul 414 UP VIII, OS Cornet). Se continua pe limita fondului forestier de pe versantul stang al vaii Baiasu până la confluenta cu pârâul Sturii (borna silvică 335 UP VIII, OS Cornet), şi urmează malul drept al Baiasului până la intrarea în satul Pripoare (borna silvică 330 UP VIII, OS Cornet).Limita estica. De la intrarea în satul Pripoare (borna silvică 330 UP VIII, OS Cornet) până la Valea Rosia (borna 311 UP VIII, OS Cornet) limita parcului urmăreşte marginea fondului forestier ocolind pe la vest prin vârful Sturului (837,1 m) şi cota 776 m, terenurile agricole aferente satelor Pripoare şi Surdoiu. De aici limita se continua aval pe malul stang al Vaii Rosia şi apoi pe limita fondului forestier până în valea Podul (borna silvică 306 UP VIII, OS Cornet). Limita parcului continua spre sud pe malul drept al paraului Podul (Valea Grosilor), trece pe la obarsia paraului Podul, urca pe interfluviul (111 UP VI, OS Calimanesti) dintre vaile Podul şi Valea Robaia (Valea Cumpenita) - afluent al pr. Bradisor [VIII-1, 140.2], şi coboară urmărind malul drept al paraului Robaia până la ieşirea acestuia din fondul forestier (borna silvică 114 UP VI, OS Calimanesti). Se continua pe limita fondului forestier până la sudul Dealului cu Coacaza (99 UP VI, OS Calimanesti), ocolind pe la vest localitate Dangesti. În continuare limita coboară pe malul stang al paraului Valea Mica până la circa 400 m amunte de confluenta cu pârâul Robaia (borna silvică 102 UP VI, OS Calimanesti) şi continua pe liziera pădurii până la ieşirea din fondul forestier a paraului Valea Mare (borna silvică 61 UP VI, OS Calimanesti).Limita sudica. Porneşte de la ieşirea paraului Valea Mare (borna silvică 61 UP VI, OS Calimanesti din fondul forestier şi continua amunte pe malul drept al acestuia până la borna silvică 67 UP VI, OS Calimanesti, de unde se îndreaptă spre NV pe culme secundară, până în interfluviul dintre pr. Curmaturii şi pr. Valea Mare la cota 1042,5 m urmărind apoi culmea, spre sud, până în pr. Salatruc [VIII-1, 140.3] (pr. Patesti) (borna silvică 44 UP VI, OS Calimanesti). În continuare limita urmăreşte amunte pr. Patesti, pe malul drept, aproximativ 200 m până la confluenta acestuia cu pr. Pastai, de unde urca pe culme secundară (Culmea Afinis) până în interfluviul stang al pr. Pausa [VIII-1, 137] (Plaiul Calimanului) la 250 m sud de cota 1005,1 m. De aici limita parcului urmăreşte spre sud culmea principala dintre pr. Pausa [VIII-1, 137] şi Salatruc (pr. Patesti), pr. Valea Satului până în vârful Pausa 652,3 m, trecând prin cotele 962,5 m, 968,4 m, 772,0 m, 672,0 m şi 651,2 m. Din Vf. Pausa limita parcului continua spre vest pe culme secundară până la liziera pădurii (borna silvică 241 UP V, OS Calimanesti), pe care o urmăreşte până la ieşirea pr. Pausa din padure, în nord-estul localităţii Pausa (borna silvică 188 UP V, OS Calimanesti). De la nord-estul localităţii Pausa (borna silvică 188 UP V, OS Calimanesti) limita parcului urmăreşte limita fondului forestier, ocoleste Manastirea Turnu (borna 168 UP V, OS Calimanesti) şi trece prin borna 164 UP V, OS Calimanesti aflată în nordul poienii din jurul Manastirii Turnu. De la borna silvică 164 UP V, OS Calimanesti la borna silvică 122 UP III OS Calimanesti limita parcului traverseaza raul Olt [VIII-1 ] şi continua apoi pe limita fondului forestier spre sud, pe malul drept al Oltului, până la nord de localitatea Caciulata (borna silvică 91 UP III, OS Calimanesti), la baza interfluviului stang al pr. Caciulata [VIII-1, 138]. În continuare limita parcului urca pe interfluviul stang al pr. Caciulata până în Culmea Puturoasa la cota 871,0 m trecând prin cotele 679,0 m, 778,7 m şi 794,5 m. De aici limita parcului urmează spre vest Culmea Puturoasa până în Muchia Plopilor, trecând prin cota 934,0 m, continua apoi pe interfluviul dintre bazinele Muereasca [VIII-1,141] (la sud) şi Caciulata, respectiv Lotrisor [VIII-1, 136] (la nord) până la cota 1074,0 m trecând prin cota 1179,0 m, Vf. Dosul Pământului (1159,0 m), cota 1219,0 m şi Vf. Olăneştilor (1415,5 m).Limita vestica. De la cota 1074,0 m limita parcului trece prin obarsia pr. Iangului până la confluenta acestuia cu pr. Valea lui Stan [VIII-1, 135.16] pe care îl urmează apoi aval, pe malul stang până la ieşirea paraului Valea lui Stan din fondul forestier (borna silvică 146 UP I, OS Brezoi). De aici limita parcului urmăreşte limita fondului forestier, ocoleste pe la sud localitatea Brezoi şi ajunge în valea Oltului (borna silvică 124 UP IV, OS Calimanesti). De la borna silvică 124 UP IV, OS Calimanesti la borna silvică 118 UP V, OS Calimanesti limita parcului traverseaza raul Olt şi continua apoi spre nord pe malul stang al acestuia trecând prin bornele silvice 93, 98, 94, 89 UP V, OS Calimanesti şi ocolind pe la est localităţile Varatica şi Drăgăneşti până la baza culmii Mavra (borna silvică 1 UP V, OS Calimanesti).PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUILimita nordica, în partea nord - estica a parcului limita porneşte de la baza Culmii Magura (borna 1 UP V, OS Zarnesti) şi urmăreşte limita fondului forestier de pe faţa nordica a acesteia până în valea Prapastiilor [VIII-1.50.3] (borna silvică 4 UP V, OS Zarnesti), trecând prin borna 36 din valea Tohanita [VIII-1.50.4.5]. În continuare limita se îndreaptă prin pasune spre NNE până la locul numit Hora cu Brazi (borna silvică 2 UP V, OS Zarnesti), ocoleste pe la E şi N acest loc, după care se îndreaptă spre NV, aproximativ în linie dreapta, pe limita dintre fanete şi terenul arabil, trecând prin locul numit Toplita, până la intersectia dintre valea Crapaturii şi drumul forestier Zarnesti - Plaiu Foii. În continuare urmează drumul forestier până la podul peste Barsa Mare [VIII-1.50] din apropierea confluentei acesteia cu Barsa Fierului [VIII-1.50.2]. Apoi urmăreşte malul stang al Barsei Mari, spre vest, până la podul peste Barsa lui Bucur [VIII-1.50.1], de unde continua pe drumul forestier până la podetul peste Valea Cotofenei. Urmează valea în amunte până la limita fondului forestier pe care se continua până pe Muchia Cotofenei (borna silvică 120 UP VI, OS Zarnesti).Limita vestica. Din Muchia Cotofenei (borna silvică 120 UP VI, OS Zarnesti), limita se îndreaptă spre sud, pe marginea fondului forestier, aproximativ 300 m pentru a ocoli perimetrul construit, de pe malul drept al Barsei Tamasului, coboară în Barsa Tamasului, la bazinetul de captare pentru microcentrala electrica, apoi urmează amunte malul stang al Barsei Tamasului, până la confluenta cu Valea lui Sbarneci. De aici limita parcului urmăreşte liziera pasunii împădurite de pe versantul stang al vaii pentru a include poiana din lungul Barsei Tamasului, până la confluenta dintre Barsa Tamasului şi valea Borsa (v. Bosii). De aici urca pe interfluviul secundar dintre cele doua vai până ajunge în Culmea Tamasului. Apoi urmează spre sud-est pe Culmea Tamasului (interfluviul dintre bazinul hidrografic al raului Barsa [VIII-1.50] şi bazinul hidrografic al raului Dambovita [X-1.25]) trecând prin Curmatura Otetelea (1484 m), până în borna silvică 224 UP III Cascoe, OS Rucar, de sub vârfu Tamasel. De aici limita urmăreşte culmea Tamasel, prin Vf. Muntele Tamasel (1347,0 m) şi coboară spre sud, până la confluenta Dambovita/Dragosloveni. În continuare urmează spre sud malul drept al Dâmboviţei, până la confluenta cu valea Mira, de unde ocoleste pe la est localitatea Satic şi revine pe rau (în dreptul bornei 383 UP III, OS Rucar). Limita urmăreşte aval malul drept al Dâmboviţei până în apropiere de intrarea în Cheile Dâmboviţei (borna silvică 382 UP III, OS Rucar) şi urmează culmea secundară din dreapta Dâmboviţei, urcand prin Gruiul Ratei (1083,4 m), apoi se îndreaptă spre sud-est pe culmea Piscul cu Colti, până la ieşirea Dâmboviţei din chei (borna silvică 39 UP III, OS Rucar). De aici limita urmează din nou malul drept al Dâmboviţei trecând prin satul Podu Dâmboviţei, până în apropierea intrării în chei, la linia de înaltă tensiune (borna silvică 6 UP III, OS Rucar). În continuare se îndreaptă spre vest, urcand pe versant în lungul liniei de înaltă tensiune până la limita fondului forestier (borna silvică 5 UP III, OS Rucar), pe care o urmează prin Vf. Crucii (987,7 m), până la ieşirea Dâmboviţei din chei (borna silvică 163 UP VII, OS Rucar).Limita sudica. De la ieşirea raului Dambovita din chei (borna silvică 163 UP VII, OS Rucar) urmăreşte limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cuculet şi prin locul numit La Bradet (borna silvică 160 UP VII, OS Rucar), după care urca prin padure pe linia de cea mai mare panta până în culmea Prislop pe care o urmează până în Vf Piatra Berbecilor (1412,5 m). Din acest vârf limita coboară pe culme până în amunte de Cheile Pitei, urmăreşte amunte pârâul Pita, până la un afluent de dreapta pe care urca în culmea Menghia la cota 1132,0 m. Din acest punct limita coboară în parau Plaiul, pe care îl urmează în aval până la confluenta cu Valea Ghimbav [X-1.25.5] şi apoi urca pe aceasta până la confluenta cu pârâul Bechet.Limita estica. De la confluenta Valea Ghimbav/Bechet limita urca spre nord-vest pe linia de cea mai mare panta în Culmea Ghimbavului (borna silvică 4 UP VII, OS Rucar), pe care o urmează spre est prin Muntele Ghimbav (1335,5 m), Vf. Coltii Ghimbav (1406,6 m), până la limita fondului forestier (borna silvică 358 UP VIII, OS Rucar). De aici se continua pe limita fondului forestier până în raul Dambovita (borna silvică 385 din UP VIII, OS Rucar). Apoi se îndreaptă spre nord urmând malul stang al Dâmboviţei până la confluenta cu Dambovicioara [X-1.25.3], de unde urca în amunte pe aceasta până la intrarea în Cheile Dambovicioarei (borna silvică 1 UP VI, OS Rucar), urca la limita superioară a versantului stang al cheilor, urmărind limita dintre fanete şi fondul forestier până la borna 279 UP VI, OS Rucar, traverseaza padurea la borna silvică 280 UP VI, OS Rucar şi urmăreşte limita fondului forestier până în raul Dambovicioara aval de satul Dambovicioara (borna silvică 213 UP VI, OS Rucar). În continuare limita traverseaza raul Dambovicioara pe malul drept, urmează limita fondului forestier pe marginea satului Dambovicioara, revine pe malul stang amunte de sat (borna silvică 151 UP VI, OS Rucar), continua pe limita fondului forestier ce include stancariile împădurite şi Pestera Dambovicioarei, traverseaza apoi Dambovicioara aval de construcţiile din Valea Rea (borna silvică 255 UP VI, OS Rucar) pe care le ocoleste (borna silvică 25 UP VI, OS Rucar), revenind pe stanga vaii la ieşirea Dambovicioarei din Cheile Brusturetului (borna silvică 142 UP VI, OS Rucar) pe care le include în parc. Amunte de Cheile Brusturetului (borna silvică 133 UP VI, OS Rucar) limita urca pe versantul stang la limita superioară a fondului forestier în Coltul Paltinisului (1232,0 m) prin borna 134 UP VI, OS Rucar. În continuare limita ajunge în culmea Plesei pe limita pădurii (bornele 132, 241, 165 UP VI, OS Rucar), urmărind culmea până în cota 1488,0 m (borna silvică 64 UP VII, OS Rasnov) trecând prin Vf. Galma Plesei (1471,8 m). Limita parcului urmăreşte marginea fondului forestier ajunge în Vârful lui Stavrat (1216,6 m), urmează apoi interfluviul Valea lui Nen/Valea Seaca până la confluenta celor două (borna silvică 126 UP VII, OS Rasnov), coboară pe Valea lui Nen până la primul afluent pe dreapta pe care îl urmează până la obarsia acestuia, la intersectia de drumuri din satul Pestera. De aici coboară pe pârâul Rudarita până la confluenta cu valea Sbarcioara [VIII-1.50.4.2], urmează aval valea Sbarcioarei şi mai jos valea Turcu [VIII-1.50.4] până la borna 212 din U.P. VII O.S. Rasnov, situata la extremitatea estica a Coltilor Magurii, în apropierea localităţii Bran.Zona de intravilan aferentă localităţilor Pestera, Magura, Moieciu şi Bran este încadrată în categoria de management V - parc natural - şi se întinde spre nord-vest până la o limita de demarcatie ce urmăreşte drumul Zarnesti - Magura până la ieşirea din fondul forestier (borna silvică 73 UP V, OS Zarnesti) urmărind spre SV limita fondului forestier până sub Vârful lui Stravat (borna silvică 85 UP VII, O5 Rasnov).PARCUL NATURAL GRADISTEA MUNCELULUI - CIOCLOVINALimita nordica. Porneşte din saua Poarta Scarnii (1554,0 m) şi urmăreşte spre vest interfluviul dintre Orastie (Gradistea) [IV-1.114] şi Sibisel [IV-1.14.5], până în Vf. Prisaca (1216 m), trecând prin cota 1604,5 m, Culmea Godeanului (1620,4 m), Vf. Godeanu (1656,2 m), Culmea Muncelului (1563,7 m), Culmea Ulmului (1231,0 m), Cioaca Ulmului, Poiana Hafia, Vf. Groape (1283,5 m), Dealul Izvoarele (1233,0 m) şi Vf. Brusturelu (1229 m). Din Vf. Prisaca (1219 m), limita coboară prin Dalma Ciresului în nordul localităţii Costesti, la podul peste valea Orastie (Gradistea).Limita vestica. Porneşte din localitatea Costesti, de la podul peste Orastie (Gradistea), urmărind amunte malul stang al raului Orastie (Gradistea) până la confluenta cu pârâul Vintii şi continua amunte pe aceasta până la confluenta cu pârâul Poienii. De la confluenta urmăreşte amunte malul stang a paraului Poienii, pe la est de Muchia Fetei până în Vf. Chicera (Chicioara 775,1 m), de unde intra pe interfluviul principal dintre valea Faieragului [IV.1.114.4] şi Valea Luncanilor [IV-1.117.19], trece peste Dealul Merisoara (781 m), Vf. Vagau (781,2 m), Dealul Prohodistea, până în Vf. Secuiulu (948,0 m), din care coboară pe o culme secundară la confluenta de sub obarsia paraului Scaiului. Limita urmăreşte avale pârâul Scaiului până la confluenta cu Valea Luncanilor, apoi continua amunte pe Valea Luncanilor până la confluenta cu V. Morii [IV-1.117.19.1]. De la confluenta amunte, V. Luncanilor este denumita V. Vânătorului. Urmăreşte amunte malul stang al V. Vânătorului până la confluenta situata la NNV de Vf. Lautu (910 m) şi urca în acesta pe o culme secundară. În continuare limita coboară spre SSE, pe o culme secundară, în pârâul Varatecu, pe care îl urmează aval până la confluenta cu Valea Dreptu. Urmăreşte amunte Valea Dreptu (circa 1,3 km) până la limita pădurii şi urca în Vf. Magura (803,6 m), trecând prin cota 616,0 m. Din vârful Magura limita coboară prin Dealul Coroi (678,0 m) în valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluenta acesteia cu pârâul care iese din Pestera Sura Mare şi urmăreşte avale pârâul Ohaba până la confluenta cu pârâul Sipotele. De la confluenta limita continua amunte pe pârâul Sipotele circa 900 m, până în vestul catunului Sipoteni ocolind pe la vest şi sud pesterile din valea Sipotele şi Cascadei (incluse în parc), după care urca în versantul stang al paraului Sipotele, Dealu Dreptu (942,0 m), prin Dumbrava şi cota 662,0 m. De aici se orienteaza spre S, prin Vf. Muncelu Mare (944,2 m), pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudica a acestuia coboară în valea Strei [IV-1.117], în partea de N a localităţii Petros. În continuare limita traverseaza Streiul şi urca pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei şi Pârâul lui Balmos. Urmează spre S acest interfluviu şi coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmos.Limita sudica. O constituie drumul naţional DN 66 Simeria - Petrosani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merisor-Banita (752 m), până la intersectia cu drumul vicinal Pestera-Jupaneasa de pe partea stanga a DN 66.Limita estica. Porneşte din DN 66 şi urmăreşte drumul vicinal Pestera-Jupaneasa până în catunul Jupaneasa, la podul peste valea Jupaneasa, apoi urca spre V în cumpana de ape dintre bazinele hidrografice Jigureasa [VII-1.15.8.1] şi Jupaneasa [VII-1.15.8.2], pe care o urmează spre N prin cota 951,0 m, Dealul Dalmos (1085,0 m), Vf. La Zapoje (1223,9 m), Vf. Jiguru Mare (1498,7 m), Vf. Muntelui (1451,5 m), până în Vf. Capul Muntelui (1377,0 m). În continuare limita coboară pe o culme secundară la confluenta vaii Petros (Strei) cu pr. Pravat, urca amunte pe malul stang al vaii Petrosului până la confluenta cu Valea Scortarului, pe care o urmează amunte până în saua de sub Vf. Steaua Mare (1730,2 m). Îşi menţine apoi direcţia spre N, pe interfluviul principal dintre Strei şi Gradistea (Orastie), pe culmea Steaua şi trece prin cotele 1674,0 m, 1665,0 m, 1659,0 m, 1631,5 m, până în saua Poarta Scarnii (1554,0 m).PARCUL NAŢIONAL SEMENIC - CHEILE CARASULUILimita nordica. Porneşte din drumul forestier care se desprinde din soseaua Resita - Cuptoare spre Comarnic, la 3,2 km de la intersectie (borna silvică 78 UP VII, OS Resita) urmărind liziera pădurii până în Valea Mare (borna silvică 79 UP VII, OS Resita), continua amunte pe parau până la borna silvică 81 UP VII, OS Resita, după care urmează limita fondului forestier cu fanetele şi păşunile împădurite ale locuitorilor localităţii Cuptoare, până în soseaua Cuptoare - Valiug (borna silvică 81 UP VI, OS Resita), prin bornele 64, 62, 4, 15, 16, 17 din UP VII, OS Resita. Continua pe drumul spre Valiug 1,16 km (borna silvică 54 UP V, OS Resita) după care se înscrie spre sud pe o succesiune de mameloane şi inseuari marcate de cotele 685,0 m, 725,5 m (D. Piatra Alba), 775,5 m şi 818,0, după care trece în Culmea Valiug (885,1 m). Din cota 885,1 m, limita coboară pe o culme secundară în Valea Grindesti (borna silvică 4 UP VI, OS Valiug) prin bornele 2 şi 1 UP VI, OS Valiug, de unde urmăreşte limita dintre fondul forestier şi islazul Grindesti până la Acumularea Gozna (borna silvică 16 UP VI, OS borna silvică 54 UP V, OS Valiug). Ocoleste pe la S Acumularea Gozna, pe limita fondului forestier, excluzând din parc Complexul turistic Crivaia, Poiana Crivaia şi terenurile agricole ale locuitorilor din Valiug, trecând prin bornele silvice 32, 58, 26, 27, 38, 13, 15, 11, 9, UP II, OS Valiug până la sud de baraj (borna silvică 3 UP II, OS Valiug). Din borna silvică 3 UP II, OS Valiug limita urmează spre SE culmea secundară Cracu Dragutei, care porneşte din estul barajului, pe limita dintre fondul forestier şi fanetele comunei Valiug, până la confluenta Gozna/Goznuta (borna silvică 158 UP I, OS Valiug), trecând prin bornele 159, 157, din UP I, OS Valiug. De aici limita parcului continua pe limita fondului forestier cu pasunea impadurita Hartu până în Cracu Hartului (borna silvici 117 UP I, OS Valiug), trecând prin borna silvică 119 UP I, OS Valiug. Din Cracu Hartului coboară pe linia de cea mai mare panta în drumul Valiug - Brebu Nou, pe care îl urmează până în pârâul Gradiste (borna silvică 12 UP I, OS Valiug). În continuare urmează avale limita fondului forestier de pe malul drept al paraului Gradistea până la acumularea Trei Ape (prin bornele silvice 75, 72, 46, 41 UP IX, O5 Valiug) şi continua pe malul vestic al lacului, tot pe limita fondului forestier până la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (borna silvică 44 UP IX, OS Valiug).Limita estica. Porneşte de la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (borna silvică 44 UP IX, OS Valiug), urca apoi Ogasul Furtunei până în Vf. Paroasa Mare (1268,0 m), urmăreşte culmea Paroasa (interfluviul Judecătorul/Semenic) până în pârâul Semenic [V-2.2], (borna silvică 47 UP X, OS Valiug). Traverseaza apoi pârâul Semenic (Paroasa) pe la vest de Cabana Vadu Rau şi urca pe Cracu Murgului pe interfluviul Nerganita [VI-1.1] /Semenic în Talva Nerganita Mare (1363,5 m), prin bornele 46, 45 UP X, OS Valiug şi 21 UP XI, OS Valiug de unde coboară la borna silvică 89 UP VI OS Nera. De aici urmează interfluviul Nerganita/Mehadica [V-1.12.4] şi Globu [V-1.12.4.4] până în Poiana Flamanda (borna 118 UP VI, OS Nera) prin Vf. Talva Nerganita Mica (1254 m), Vf. Nerganita Mica (1220,7 m) şi Culmea Trecatoarea (cotele 1083,0 m, 897,7 m). Din Poiana Flamanda limita coboară (prin borna 119 UP VI, OS Nera) în pârâul Nerganita la vest de cabana forestieră (borna silvică 120 UP VI, OS Nera). Urmează avale pârâul Nerganita circa 700 m (borna silvică 5 UP VI, OS Nera), de unde urca în Culmea Mica (borna silvică 4 UP VI, OS Nera) şi coboară la confluenta Nera [VI-1]/Cosava [VI-1.2], prin cota 847,0 m şi Cracu Botu Calului (908,0m).Limita sudica. Din confluenta Nera/Cosava limita urmăreşte amunte, circa 1,3 km, malul drept a paraului Cosava până la borna silvică 1 UP V, OS Nera, de unde urca pe culmea secundară dintre Cosava şi Cosava Mica, până în Talva Eapi (1208,0 m), trecând prin Cracu cu Brazi, saua Între Cosave (885,0 m), cota 922,0 m şi Cracu lui Ivan (1056,0 m). Din Talva Iepi (Eapi) (1208,0 m), limita urmăreşte culmea principala a Muntilor Semenic (interfluviul Poneasca [VI-1.7.1] /Cosava, Helisag [VI-1.3], Taraia [VI-1.7.2]), până la circa 700 m amunte de confluenta Poneasca/Minis [VI-1.7] (borna silvică 197 UP III, OS Poneasca), trecând prin cotele 1121,0 m, 1193,5 m, 1036,0 m, Culmea Mare (978,5 m), Culmea Trei Movile (958,0 m), Poiana Marului, cota 920,7 m şi 602,0 m. Din acest punct limita urmăreşte avale malul stang al raului Poneasca, până la confluenta cu Minisul.Limita vestica. Porneşte de la confluenta Poneasca/Minis şi până la Talva cu Brazi (aflată la circa 400 m N de Dealul Frumos - 832,2 m) este comuna cu limita Parcului naţional Cheile Nerei - Beusnita şi trece prin Dealu Zabal (685,8 m), cotele 702,2 m, 834,6 m, Dealu Trei Movile (926,9 m), Talva Predilcova (891,2 m) şi cota 782,3 m. Din Talva cu Brazi şi parcurge interfluviul Buhui/Steier [VI-1.7.a] şi Buhui/Garliste [V-3.3.], până în Saua Marghitas (borna silvică 30 UP VI, OS Anina), prin bornele silvice 39, 35, 32, UP VI, OS Anina, Dealu Colonovat (812,0 m), după care coboară sub LEA 35 kv (bornele silvice 12, 13 UP VI, OS Anina) din nordul localităţii Anina, pe care o ocoleste pe limita fondului forestier (bornele silvice 5, 6, 7 UP VI, OS Anina) şi reintra pe traseul LEA 35 kv, la borna silvică 15 UP VI, OS Anina. Continua pe traseul LEA şi coboară în pârâul Garliste (borna silvică 23 UP VI, OS Anina), traverseaza pârâul Garliste (Slucht) şi urca pe versantul stang al acestuia până la calea ferată. Urmează calea ferată până la borna 138 UP V, OS Anina şi continua pe limita fondului forestier cu pasunea Garliste, până în Ogasul Gaurii, ocolind Dealul Moghila (680,8 m), prin Cleantu Cerbului (520,0 m), Iazomnic (502,0 m). De aici continua avale pe Ogasul Gaurii până la confluenta cu V. Garlistei, apoi limita continua prin Dealu Stupilor, Dealu Vanat (454,7 m), Dealu Golas (borna topo 495,1 m), Dealu Curicita, pe limita estica a localităţii Carasova până la drumul naţional 58. Limita urmează apoi drumul naţional 58 până la intersectia sa cu drumul spre Iabalcea pe care continua circa 1,3 km, de unde urca în Vârfu Muchii (592,3 m) din Dealu Pasac, se îndreaptă în continuare spre SE până în Dealu Groapa Iepii (546,0 m), apoi spre N prin Dealu Grindu, cotele 703,0 m, 754,0 m, până în Dealu Ponor (808,1 m). Din acest punct, limita urmează fondul forestier până în drumul forestier D 162 (borna silvică 77 UP VII, OS Resita), prin borna 87 UP VII, OS Resita, pe care continua spre N până la intrarea acestuia în padure (borna silvică 78 UP VII, OS Resita), unde intalneste limita de nord.PARCUL NAŢIONAL MUNTII MACINULUIEste format din două masive distincte: Culmea Pricopanului şi Muntii Macin.Culmea Pricopanului:Limita nordica: Porneşte de la obarsia vaii Vasilica Mica (borna silvică 377 UP I, OS Macin) de sub Vf Cheia (259,7 m) coboară pe vale până la prima confluenta pe stanga (borna silvică 376 UP I OS Macin). De aici se orienteaza spre est pe linia de schimbare de panta, traverseaza obarsiile vailor Vasilica Mare, Sulucu Valea La Chernoaga, Valea Mos Andrei (Mos Dinu) până în inseuarea dintre Dealu Pricopanu şi Dealu Imbulzita (borna silvică 317 UP I OS Macin).Limita estica: Din inseuarea dintre Dealu Pricopanu şi Dealu Imbulzita (borna silvică 317 UP I OS Macin) limita se îndreaptă spre sud pe la baza versantului estic al Culmii Pricopanul urmând limita fondului forestier până la nord de localitatea Greci la limita nordica a terenurilor agricole.Limita sudica: Ocoleste pe la baza, ultimul vârf (120 m altitudine), din extremitatea sudica a Culmii Pricopanului, la nord de localitatea Greci.Limita vestica: Porneşte de la nord de localitatea Greci urmând o direcţie generală sud-sud-est - nord-nord-vest pe la baza versantului vestic, fiind reprezentată de linia de contact dintre fondul forestier inclus în Parcul Naţional şi vecinătăţile acestuia (terenurile agricole sau păşunile aparţinând comunei Greci), ocolind Dealu Sulucu (167,0 m) până la est de clădirile Regiei Tutunului. Urca spre est pe culme până la primul vârf (189,6 m) şi continua până intalneste drumul de coasta ce urmăreşte versantii de pe rama vestica a Culmii Pricopanului, urmând curba de nivel de 200 m spre sud, urca un vârf (226,0 m), după care coboară spre sud-vest până la baza versantului. De aici se continua pe la baza versantului, urmând direcţia generală sud-sud-est - nord-nord-vest, traversand o serie de vai (pe curba de nivel de 100 m), până la baza culmii care coboară din Vf. Cheia, urca până la obarsia vaii Vasilica Mica.Muntii Macin:Limita nordica. Porneşte de la ieşirea vaii Jijila [XIV-1.49] din padure (inseuarea dintre Dealu Pricopanu şi Dealu Imbulzita (borna silvică 206 UP I, OS Macin), se îndreaptă spre est până la Valea Gairu Mitrofan (borna silvică 195 UP I, OS Macin) pe limita fondului forestier ocolind obarsiile Vaii lui Alexe şi traversand Valea Trocu şi Valea Osmanului. De aici urmăreşte amunte Valea Gairu Mitrofan până la a doua confluenta pe dreapta (borna silvică 125 UP I, OS Macin) cu un afluent pe care îl urmăreşte până aproape de obarsie, traverseaza culmea la obarsia Vaii Curaturii [XV-1.3.1] (borna silvică 127 UP IV, OS Cerna).Limita estica. De la obarsia Vaii Curaturii [XV-1.3.1] (borna silvică 127 UP IV, OS Cerna) limita continua până la confluenta cu Valea Taita [XV-1.3.] (borna silvică 119 UP IV, OS Cerna) pe care o urmează până la confluenta cu Valea Tigancii o traverseaza, trece pe dreapta Taitei şi urmăreşte limita fondului forestier ocolind pe la nord şi vest localitatea Nifon, traversand Valea Porcaretii şi Valea Vinului (borna silvică 26 UP III, OS Cerna). În continuare limita urmăreşte linia de demarcare între fondul forestier şi vecinătăţile acestuia reprezentat prin terenuri agricole sau păşunile localităţilor Hamceatca şi Balabancea, realizand un mare intrand spre vest până la extremitatea estica a Dealului Crapcea (borna silvică 55 UP II OS Cerna).Limita sudica: Urmăreşte culmea Dealului Crapcea până în extremitatea ei vestica (borna silvică 116 UP II, OS Cerna) şi se orienteaza spre NV pe culme pe limita fondului forestier, până în valea Martina. Ocoleste pe la baza Culmea Dealu Mare, traverseaza în continuare Valea Poteca Tigancii, Valea Drumu Adanc, Valea Bordeiu Bratu şi ocoleste pe la sud pe limita fondului forestier Culmea Saua Mare (Culmea Uzun Burun) cu Vf. Arheuziu (313,3 m).Limita vestica: De la baza Culmii Saua Mare limita continua spre nord pe linia de demarcatie a fondului forestier faţă de vecinătăţile acestuia (terenuri agricole şi păşuni), formează un mare intrand spre est pe Valea Plopilor, traverseaza Valea Trei Plopi, Valea Adanca, Valea Radului şi Valea lui Jug. În continuare limita păstrează direcţia generală sud - nord urmează limita fondului forestier şi traverseaza vaile: Ditcova, Racova, Caraba de unde urca pe Culmea Dealului Tutuiatu (442,5 m), ocoleste valea de sub Vf. Greci (la est) afluenta a Vaii Recea pe la limita inferioară a fondului forestier până la Dealu Imbulzita, traverseaza Saua dintre Culmea Pricopanu şi Dealul Imbulzita şi se continua până în pârâul Jijila unde intilneste limita nordica.PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEIParcul Natural Balta Mica a Brailei este desemnat de către Secretariatul Convenţiei Ramsar ca Zona Umeda de Importanţa Internationala în special ca habitat al pasarilor de apa.Limita Parcului Natural Balta Mica a Brailei este reprezentată de fluviul şi bratele Dunării la cotele maxime de inundaţie între podul de la Giurgeni - Vadul Oii şi până la sud de Brăila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea.Limita estica. De la podul Giurgeni - Vadul Oii limita este data de malul drept al Dunării, continuată cu malul drept al bratului Valciu până la confluenta cu Dunarea, la nord de Insula Mica a Brailei. Urmăreşte apoi malul drept al Dunării şi malul drept al bratului Cravia până la confluenta cu Dunarea din amunte de Brăila.Limita vestica. De la podul Giurgeni - Vadul Oii limita este data de malul stang al Dunării până la desprinderea bratului Pasca, la sud de Ostrovul Orbului. Urmează malul stang al bratului Pasca până la confluenta cu Dunarea, din aval de Ostrovul Orbului şi apoi continua pe malul stang al Dunării până la sud de Insula Calia. Limita parcului continua pe malul stang al bratului Calia şi apoi din nou de malul Dunării până la malul stang al bratului Arapu, care devine limita până în aval de confluenta Dunării cu bratul Cravia.În interiorul acestor limite parcul cuprinde totalitatea ostroavelor şi insulelor aflate la sud de Brăila până la podul de la Giurgeni - Vadul Oii, respectiv Insula Arapului, Insula Fundul Mare, Insula Calia, Insula Mica a Brailei, Ostrovul Cracanel, Insula Varsaturii şi Bratul Arapu, Bratul Calia, Bratul Pasca Bratul Cremenea, Bratul Manusoaia, Bratul Valciu şi Bratul Cravia.PARCUL NATURAL VÂNĂTORI NEAMTLimita nordica. Porneşte din Vf. Chitigaia Rea (1124 m, borna 149 din UP III Manastirea Neamt - O.S. Targu-Neamt) pe interfluviul nordic al bazinului Neamtului [XII-1.40.41], prin Culmea Neamtului şi Poiana Strugaria, până în Dealul Comorii, continua prin Vf. Comorii (632 m) şi de aici pe Culmea Plesul, Culmea Piscului şi Dealul Carbunelui, până în valea Slatioara, la confluenta acesteia cu pârâul Tarzia [XII-1.40.39.1]. De aici urmează limita fondului forestier pe la marginea sudica a satului Grosi şi cea vestica a comunei Brusturi.Limita estica. Pe fondul forestier se continua pe la vest de comuna Brusturi până la confluenta vaii Brusturi [XII-1.40.39] cu un parau ce coboară de sub vârful Lebedei (474 m), de unde continua pe valea Brusturi până la borna 92 din UP IV Cetatea - O.S. Targu-Neamt, trecând pe limita fondului forestier până în borna 89 din aceeaşi unitate de producţie. De aici trece în borna 86 şi continua pe limita fondului forestier pe sub Dealul Neamtului, lăsând în afară parcului forestier localităţile Targu-Neamt, Lunca şi Nemtisor, pe care le ocoleste pe la nord-est până la borna 251 din UP III Manastirea Neamt din O.S. Targu-Neamt. Coboară apoi pe valea Iftimie până la drumul spre Nemtisor, continuand pe marginea vestica a acestuia până la Padurea Dumbravii (borna 44 din UP II Dumbrava, O.S. Targu-Neamt) mergand pe limita fondului forestier până la borna 41. De aici coboară în valea Neamtului (Ozana) şi coboară în valea Rea până la borna 288 din UP I Secu, O.S. Targu-Neamt, continuand pe limita fondului forestier până la Pârâul Muncelu (borna 200 din UP III Agapia - O.S. Varatec) pe care coboară până la valea Agapia [XII-1.40.44.1] şi trece din nou pe limita fondului forestier în borna 55. Ocoleste localităţile Varatec, Filioara, Valea Arini şi Baltatesti pe limita fondului forestier peste Dealul Filioara, până în valea Cracăului [XII-1.53.60] (borna 180 din UP I Cracaul Negru - O.S. Varatec) pe care o urmează până la borna 34, şi continua pe bornele 35 şi 9 din aceeaşi unitate de producţie.Limita sudica. Continua pe de la borna 9 pe interfluviul dintre bazinele Cracăului şi Almasului [XII-1.53.60.4], pe culmea Crăcăoanilor, Dealul Magurii peste Vf. Magura Garoina (1162 m) apoi pe Culmea Hotarelor peste Vf. Tarnitelor până la Vf. Buhalniţa (1231 m), pe interfluviul dintre bazinul Cracăului şi bazinul Cuejdiului [XII-1.53.57].Limita vestica. Se continua din Vf. Buhalniţa pe Culmile Steregoaia şi Stanisoara, peste Vf. Crainicu (1192 m) - interfluviul dintre bazinele Cracăului şi al Hangului [XII-1.54.43], apoi trece în bazinul raului Neamt, pe interfluviul dintre bazinele râurilor Secu [XII-1.40.41.4] şi Domesnic [XII-1.40.41.3], peste Batca Cucului, Batca Hotarelor şi Batca Targurilor, de unde urca pe Obcina Chitelor peste Vf Chitele (1061 m), Obcina Sascutelor, şi coboară până aproape de confluenta vaii Sascuta cu Neamtul (borna 297 din UP I Secu, O.S. Targu-Neamt). Aici îşi schimba direcţia spre est, pe limita fondului forestier până la drumul spre comuna Leghin pe care o ocoleste, şi intra din nou pe limita fondului forestier în borna 19 din UP II Dumbrava, O.S. Targu-Neamt, mentinandu-se pe limita fondului forestier până în borna 17, de unde urca pe interfluviul dintre Neamt şi Nemtisor, pe Dealul Rasca şi Dealul Leghin. De aici continua pe Dl. Dobreanu (883 m), Coasta Fagului, apoi pe Piciorul Bompa, până în Vf. Chitigaia Rea.
     +  Anexa 2STRUCTURApersonalului administraţiilor parcurilor naţionale şi parcurilor naturaleStructurile de administraţie ale parcurilor naţionale şi ale parcurilor naturale care fac obiectul acestei hotărâri vor avea următoarea componenta:- director al parcului;- şef paza;- economist;- responsabil relaţii cu comunitatile şi educaţie ecologica;- biolog;- specialist în tehnologia informatiei;- între 6 şi 17 agenţi de teren,respectiv,- Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei - 20 de persoane, dintre care 14 agenţi de teren;- Parcul Naţional Retezat - 17 persoane, dintre care 11 agenţi de teren;- Parcul Natural Porţile de Fier - 23 de persoane, dintre care 17 agenţi de teren;- Parcul Naţional Cheile Nerei - Beusnita - 17 persoane, dintre care 11 agenţi de teren;- Parcul Natural Apuseni - 21 de persoane, dintre care 15 agenţi de teren;- Parcul Naţional Muntii Rodnei - 18 persoane, dintre care 12 agenţi de teren;- Parcul Natural Bucegi - 17 persoane, dintre care 11 agenţi de teren;- Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hasmas - 12 persoane, dintre care 6 agenţi de teren;- Parcul Naţional Ceahlau - 12 persoane, dintre care 6 agenţi de teren;- Parcul Naţional Calimani - 15 persoane, dintre care 9 agenţi de teren;- Parcul Naţional Cozia - 13 persoane, dintre care 7 agenţi de teren;- Parcul Naţional Piatra Craiului - 13 persoane, dintre care 7 agenţi de teren;- Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina - 14 persoane, dintre care 8 agenţi de teren;- Parcul Naţional Semenic - Cheile Carasului - 17 persoane, dintre care 11 agenţi de teren;- Parcul Naţional Muntii Macinului - 12 persoane, dintre care 6 agenţi de teren;- Parcul Natural Balta Mica a Brailei - 13 persoane, dintre care 7 agenţi de teren;- Parcul Natural Vânători-Neamt - 17 persoane, dintre care 11 agenţi de teren.-------