DECIZIE nr. 6 din 15 decembrie 2001cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 46/1996 în cazul neprezentarii pentru executarea serviciului utilitar alternativ la care se referă acest text de lege.
EMITENT
  • CURTEA SUPREMA DE JUSTIŢIE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 818 din 19 decembrie 2001



    Sub preşedinţia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Paul Florea, s-a luat în examinare recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 46/1996 în cazul neprezentarii pentru executarea serviciului utilitar alternativ la care se referă acest text de lege.Au fost prezenţi 76 de judecători din totalul de 82 în funcţie, Secţiile Unite fiind constituite, astfel, cu respectarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 56/1993, republicată.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie a fost reprezentat de Ion Ionescu, procuror şef de secţie în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Punându-se în discuţie dacă dezbaterile să se ţină în şedinţa publică, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca acestea să aibă loc în şedinţa nepublica, fiind împotriva judecătorii: Gabriela Victoria Barsan, Gheorghe Bucur, Silvia Caramihai, Alexandrina Cochinescu, Adrian Duta, Emil Gherghut, Radu Giroveanu, Cornelia Silvia Marica, Anton Pandrea, Iuliana Popescu, Lucia Popescu, Luana Stancu, Margareta Teodorescu şi Camelia Toader.Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, astfel cum este formulat, cerând să se decidă în sensul că refuzul persoanelor, care au optat să execute serviciul utilitar alternativ, de a se prezenta la unitatea la care au fost repartizate de către autoritatea militară, în vederea prestării acestui serviciu, constituie infracţiunea de neprezentare la încorporare prevăzută de art. 354 alin. 2 din Codul penal.A mai cerut să se constate că nu este exceptat, de la aceasta obligaţie, nici personalul ordinat al Organizaţiei religioase "Martorii lui Iehova", întrucât acea organizaţie nu este recunoscută de lege ca fiind cult religios.SECŢIILE UNITE,deliberând asupra recursului în interesul legii, constata următoarele:În aplicarea dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, s-a constatat ca instanţele de judecată nu au un punct de vedere unitar în aprecierea faptelor de neprezentare pentru executarea serviciului utilitar alternativ a cetăţenilor repartizaţi sa presteze acest serviciu, deoarece, din motive religioase, refuza sa îndeplinească serviciul militar sub arme.Astfel, în unele cauze s-a considerat ca neprezentarea pentru executarea serviciului utilitar alternativ a cetăţenilor repartizaţi sa presteze acest serviciu pe motiv ca, din convingeri religioase, refuza sa îndeplinească serviciul militar sub arme, constituie infracţiunea de neprezentare la încorporare prevăzută de art. 354 alin. 2 din Codul penal.În alte cauze, dimpotriva, s-a hotărât ca fapta de neprezentare în vederea executării serviciului utilitar alternativ nu poate fi încadrată în dispoziţiile art. 354 alin. 2 din Codul penal, deoarece autorul unei atare fapte nu poate fi considerat ca are calitatea de "incorporat", iar prin termenul "unitate", la care se referă acest text de lege, nu se poate înţelege decât o unitate militară sau o formaţiune militară, iar nu una din cele denumite "angajator" în înţelesul Hotărârii Guvernului nr. 618 din 6 octombrie 1997, adoptată în temeiul art. 4 din Legea nr. 46/1996.În aceste din urma cauze s-a procedat corect.Potrivit art. 354 alin. 1 din Codul penal "neprezentarea la încorporare sau concentrare în termen de 3 zile de la încunoştinţare, iar dacă termenul de prezentare fixat este mai mare de 3 zile, neprezentarea la acest termen a celui chemat de autoritatea militară" constituie infracţiunea de neprezentare la încorporare sau concentrare şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.Totodată, în conformitate cu alin. 2 al aceluiaşi articol, "cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi neprezentarea celor încorporaţi sau concentraţi la unitatea la care au fost repartizaţi".Din aceste dispoziţii ale legii rezultă deci ca infracţiunea menţionată se poate comite şi prin neprezentarea celor încorporaţi sau concentraţi la unitatea la care au fost repartizaţi.Dar, din moment ce chemarea pentru satisfacerea stagiului militar în una dintre aceste doua modalităţi nu se poate realiza decât prin repartizarea celor încorporaţi sau concentraţi la o unitate militară, iar nu şi la o instituţie publică, regie autonomă sau societate comercială, în cadrul cărora nu se pot desfăşura activităţi specifice îndeplinirii serviciului militar, este evident ca legiuitorul nu a vizat incriminarea, prin dispoziţiile menţionate, a faptelor de neprezentare pentru executarea serviciului utilitar alternativ la care se referă art. 4 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.Înscrierea în alin. 1 al art. 4 din Legea nr. 46/1996 a prevederii potrivit căreia "cetăţenii care, din motive religioase, refuza sa îndeplinească serviciul militar sub arme executa serviciul utilitar alternativ" nu poate justifica incriminarea neprezentarii acestora la instituţia publică, regia autonomă sau societatea comercială unde se organizează executarea serviciului utilitar alternativ în conformitate cu prevederile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 618/1997.Reglementarea prin art. 4 din Legea nr. 46/1996 a obligativitatii executării serviciului utilitar alternativ de către cei care, din motive religioase, cum sunt şi preceptele invocate de adeptii Organizaţiei "Martorii lui Iehova", refuza sa îndeplinească serviciul militar sub arme nu poate suplini o norma de trimitere la textul art. 354 alin. 2 din Codul penal, prin care este incriminata "neprezentarea celor încorporaţi sau concentraţi la unitatea la care au fost repartizaţi", sau la o alta dispoziţie de lege cu caracter penal.Ca urmare, este evident ca neprezentarea celor repartizaţi la instituţia publică, regia autonomă sau societatea comercială, pentru executarea serviciului utilitar alternativ prin participarea la activităţi de natura celor menţionate în art. 2 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 618/1997, nu poate fi echivalata cu o neprezentare a celor încorporaţi sau concentraţi la unitatea unde au fost repartizaţi, care, în accepţiunea art. 354 din Codul penal, nu poate fi decât o unitate militară, singura apta sa primească cetăţeni într-un asemenea scop.Dispoziţia art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 618/1997 ca "nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri sau a clauzelor contractuale de către executanţii serviciului utilitar alternativ atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală, potrivit legii", nu poate avea alta semnificaţie decât aceea ce decurge din natura incalcarilor aduse Legii nr. 46/1996 şi hotărârii Guvernului, data în conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. 2 din acea lege, iar nu şi aceea de referire la art. 354 alin. 2 din Codul penal sau la o alta dispoziţie a legii penale.În consecinţa, faţă de considerentele ce preced, în temeiul art. 26 lit. b) din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată, precum şi al art. 414 2 din Codul de procedură penală, urmează să se admită recursul în interesul legii, dar în sensul celor arătate, şi să se constate ca fapta de neprezentare pentru executarea serviciului utilitar alternativ nu este prevăzută de legea penală.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECIDE:Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.În aplicarea dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 46/1996, constata ca fapta de neprezentare pentru executarea serviciului utilitar alternativ nu este prevăzută de legea penală.Pronunţată în şedinţa publică la data de 15 octombrie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE,PAUL FLOREAPrim-magistrat-asistent,Ioan Raileanu────────────