INSTRUCŢIUNI nr. 2.758 din 24 iulie 1971privind prevenirea şi combaterea bolilor venerice
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 101 din 25 august 1971



    În temeiul Decretului nr. 141/1953 pentru prevenirea şi combaterea bolilor venerice, ministrul sănătăţii emite următoarele instrucţiuni:  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Sînt boli venerice, potrivit art. 1 din Decretul nr. 141/1953 pentru prevenirea şi combaterea bolilor venerice: sifilisul, infectia gonococica (blenoragia), sancrul moale şi limfogranulomatoza venerică (limfogranulomatoza inghinala).Orice persoană suferind de o boala venerică sau care afla de existenta unui caz de boala venerică are obligaţia sa anunţe de îndată, despre aceasta, unitatea sanitară cea mai apropiată. Aceeaşi obligaţie revine şi personalului sanitar, care are şi datoria de a institui primele măsuri antiepidemice.Orice persoană care suferă de o boala venerică este obligată a se supune tratamentului medical din momentul în care ia cunoştinţa de existenta bolii şi pînă la completa vindecare.Pentru minorii care suferă de o boala venerică, obligaţia prevăzută în alineatul precedent revine şi părinţilor, tutorilor sau persoanelor la care locuiesc minorii.Pentru minorii care suferă de o boala venerică şi care locuiesc în unităţi pentru ocrotirea minorilor, preventorii, leagane de copii, cămine sau alte asemenea unităţi, medicul unităţii are obligaţia de a asigura şi urmări efectuarea regulată a tratamentului, iar conducerea unităţii are obligaţia de a asigura prezentarea lor la tratament.  +  Articolul 2Normele legale de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile se aplică şi în cazul bolilor venerice, în ceea ce priveşte: a) declararea obligatorie a cazurilor de boli venerice.Se exceptează de la declararea obligatorie a bolnavilor unităţile sanitare ale Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securităţii Statului. Pentru această categorie de bolnavi, unităţile sanitare sus-menţionate vor comunică direcţiilor sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti datele privind sursa de infectie şi contactii din populaţia civilă, obţinute prin ancheta epidemiologica; b) izolarea obligatorie, la indicaţia personalului sanitar, a cazurilor confirmate sau suspecte de boli venerice, precum şi a contactilor; c) efectuarea, în scop preventiv, de investigaţii epidemiologice, clinice sau de laborator; d) supravegherea medicală activa şi tratamentul obligatoriu al bolnavilor, suspectilor şi contactatilor de boli venerice; e) aplicarea de măsuri restrictive la persoanele bolnave, suspecte sau contacte de boli venerice, precum şi foştilor bolnavi la primirea, angajarea, menţinerea sau reluarea activităţii acestora în unităţi unde prezenta lor poate reprezenta un pericol pentru sănătatea publică.Sînt considerate confirmate, suspecte sau contacte de boala venerică persoanele constatate ca atare de către personalul sanitar, în conformitate cu prezentele instrucţiuni.  +  Articolul 3Unităţile sanitare vor cere concursul organelor militiei atunci cînd intampina împotrivire în îndeplinirea sarcinilor şi în special în următoarele situaţii: a) identificarea unor persoane indicate drept surse de infectie sau contacti sexuali; b) furnizarea de date privind domiciliul unor persoane - bolnave, surse de infectie, contacte sexuale - care nu au putut fi depistate; c) aducerea persoanelor care refuza, în mod repetat, sa dea curs chemării organelor sanitare; d) reinternarea bolnavilor de sifilis fugiti din spital; e) prezentarea la serviciul dermato-venerologic din policlinica a persoanelor care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice.  +  Articolul 4În activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice, medicii din unităţile sanitare au dreptul:- de a dispune măsuri antiepidemice, cu caracter obligatoriu, privind bolnavii, suspectii şi contactii de boli venerice;- de a constata şi sanctiona, potrivit legii, contravenţiile de la normele legale de igiena şi de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile.  +  Articolul 5Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru prevenirea şi combaterea bolilor venerice, instituite de comitetele executive ale consiliilor populare respective, sprijină - pe teritoriul subordonat din punct de vedere administrativ - activitatea de prevenire şi combatere a acestor boli.  +  Capitolul 2 Sarcinile unităţilor sanitare în prevenirea şi combaterea bolilor venerice  +  Articolul 6Pentru scăderea morbiditatii prin boli venerice, unităţile sanitare, pe lîngă sarcina de depistare a bolilor venerice în cadrul activităţii medicale curente, sînt obligate sa desfăşoare, potrivit atribuţiilor pe care le au, acţiuni de prevenire şi combatere care constau în: a) educaţia sanitară a populaţiei; b) supravegherea epidemiologica a populaţiei, prin:- examenul medical în vederea angajării;- examenul medical prenuptial;- controlul medical periodic al gravidelor;- examenul medical de bilanţ al elevilor din ultimul an de liceu;- examenul medical la admiterea în învăţămîntul postliceal şi superior;- examenul medical al donatorilor de sânge;- controlul serologic pentru depistarea sifilisului la bolnavii şi foştii bolnavi de infectie gonococica;- controlul medical periodic antivenerian al unor grupe şi categorii de populaţie, stabilite în prezentele instrucţiuni;- controlul medical periodic antivenerian al persoanelor care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice; c) lupta în focarul de boala venerică, prin:- măsuri de izolare în spital;- informare epidemiologica;- ancheta epidemiologica;- diagnostic şi tratament al bolnavilor şi contactilor;- acţiuni de depistare a bolilor venerice în colectivităţi cu morbiditate crescută prin astfel de boli; d) declararea şi evidenta bolilor venerice.A. - Centrul dermato-venerologic  +  Articolul 7Centrul dermato-venerologic, organ tehnic de specialitate al Ministerului Sănătăţii, are următoarele sarcini: a) analizează periodic morbiditatea prin bolile venerice, factorii favorizanti, eficienta activităţii antiepidemice şi propune Ministerului Sănătăţii măsurile necesare pentru prevenirea şi combaterea acestor boli; b) studiază şi propune Ministerului Sănătăţii metodologia de diagnostic clinic şi de laborator, schemele de tratament, metodologia şi formele de educaţie sanitară, sistemul informaţional, indicatorii de evaluare a activităţii desfăşurate de unităţile sanitare pentru prevenirea şi combaterea bolilor venerice; c) interneaza cazuri deosebite de boli venerice în vederea stabilirii diagnosticului şi indicatiei terapeutice, precum şi pentru efectuarea de investigaţii clinice şi de laborator în scopul fundamentarii ştiinţifice a metodologiei de diagnostic şi a schemelor de tratament; d) asigura îndrumarea metodologică şi acorda asistenţa tehnica unităţilor sanitare, în activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice; e) organizează şi desfăşoară investigaţii şi anchete medico-sociale în colectivităţi cu morbiditate crescută prin boli venerice, în colaborare cu direcţiile sanitare interesate; f) participa la specializarea şi perfecţionarea personalului sanitar în probleme de prevenire şi combatere a bolilor venerice.B. - Direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti  +  Articolul 8Direcţiile sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti au următoarele sarcini: a) elaborează planul de acţiune antiveneriana, iniţiază, organizează şi controlează, pe teritoriul judeţului sau al municipiului Bucureşti, măsurile de prevenire şi combatere a acestor boli.Repartizează sarcinile şi responsabilităţile pe teritoriul judeţului şi al municipiului Bucureşti, pentru spitalele, secţiile şi serviciile de specialitate cat şi pentru medicii dermato-venerologi, în vederea realizării măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor venerice; b) asigura condiţiile corespunzătoare de funcţionare a spitalelor, secţiilor şi serviciilor dermato-venerologice (local, dotare şi încadrare cu personal superior şi mediu sanitar), în raport cu necesităţile din teritoriu şi cu normativul de încadrare cu personal a unităţilor sanitare; c) asigura condiţiile de executare a serodiagnosticului sifilisului şi a celorlalte analize de laborator pentru bolile venerice, în unităţile sanitare care dispun de laboratoare de diagnostic; d) organizează investigaţii epidemiologice şi anchete medico-sanitare în colectivităţi cu morbiditate crescută prin boli venerice, precum şi în grupe de populaţie cu risc crescut de imbolnavire; e) asigura şi urmăresc instruirea personalului sanitar în problemele organizatorice, metodologice şi tehnice de prevenire şi combatere a blilor venerice; f) stabilesc şi urmăresc desfăşurarea acţiunilor de educaţie sanitară antivenerica a populaţiei; g) informează comitetul executiv al consiliului popular respectiv asupra situaţiei şi desfăşurării planului de activitate în acest domeniu.C. - Inspectoratele sanitare de stat  +  Articolul 9Inspectoratele sanitare de stat judeţene sau al municipiului Bucureşti, în cadrul activităţii de igiena şi medicina preventivă, au următoarele sarcini în prevenirea şi combaterea bolilor venerice: a) participa, din punctul de vedere al specialitatii lor, la investigaţiile epidemiologice şi de laborator organizate în teritoriu; b) urmăresc modul de cuprindere şi eficienta măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor venerice, în unităţile supuse controlului sanitar.D. - Medicul dermato-venerolog coordonator  +  Articolul 10Medicul dermato-venerolog coordonator judeţean sau al municipiului Bucureşti are următoarele sarcini: a) îndrumă şi controlează activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice şi răspunde de aplicarea prezentelor instrucţiuni, în mod unitar, pe teritoriul judeţului sau al municipiului Bucureşti; b) analizează trimestrial, cu medicii de specialitate din teritoriu, morbiditatea şi activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice şi face propuneri direcţiei sanitare, pentru instituirea măsurilor corespunzătoare; c) urmăreşte şi sprijină desfăşurarea activităţii de supraveghere epidemiologica a populaţiei; d) controlează şi sprijină serviciile dermato-venerologice în acţiunile de lupta în focarele de boli venerice; e) aprofundeaza ancheta epidemiologica în cazurile de boli venerice depistate tardiv, datorită unor erori de diagnostic sau deficiente în efectuarea examenelor profilactice, stabilind responsabilităţile şi ia măsurile legale ce se impun; f) comunică Centrului dermato-venerologic colectivitatile cu morbiditate semnificativ crecuta prin boli venerice faţă de media pe ţara, precum şi bolnavii şi contactii de boli venerice depistati printre cetăţenii străini; g) tine evidenta tuturor cazurilor de boli venerice de pe teritoriu, pe baza datelor obţinute de la serciviul de statistica sanitară judeţean sau al municipiului Bucureşti; h) propune direcţiei sanitare împreună cu serviciul de educaţie sanitară judeţean sau al municipiului Bucureşti planul de acţiune, tematica şi formele de educaţie sanitară a populaţiei în acest domeniu; i) aplica şi, după caz, propune conducerilor unităţilor sanitare santionarea personalului sanitar care nu respecta instrucţiunile de prevenire şi combatere a bolilor venerice.E. - Serviciul dermato-venerologic din policlinica  +  Articolul 11Serviciul dermato-venerologic din policlinica are următoarele sarcini: a) efectuează anchetele epidemiologice ale bolnavilor de boli venerice din teritoriul atribuit şi aplica măsurile de lupta în focar; b) examinează suspectii de boli venerice trimişi de dispensarele medicale şi de alte unităţi sanitare, în scopul precizarii diagnosticului şi a conduitei de tratament; c) trimite spre internare în spital bolnavii de boli venerice, care necesita tratament şi supraveghere spitaliceasca; d) comunică telefonic medicului dermato-venerolog coordonator judeţean cazurile de sifilis recent, depistate în teritoriu, precum şi colectivitatile cu morbiditate crescută prin boli venerice; e) întocmeşte fişele de declarare a cazurilor noi de boli venerice; f) stabileşte luarea şi scoaterea din evidenta a bolnavilor de boli venerice, potrivit cu prezentele instrucţiuni; g) efectuează tratamentul şi controlul postterapeutic al bolnavilor şi contactilor de boli venerice cu domiciliul în localitatea în care îşi are sediul policlinica şi tine evidenta lor; h) tine evidenta şi efectuează controlul medical periodic al persoanelor care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice; i) asigura controlul, îndrumarea şi sprijinul tehnic al unităţilor sanitare din teritoriu, în activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice.  +  Articolul 12Serviciul dermato-venerologic din policlinica va informa organele militiei competente din punct de vedere teritorial, asupra evoluţiei morbiditatii prin boli venerice, precum şi asupra datelor obţinute cu ocazia anchetelor epidemiologice sau a verificărilor efectuate în teren privind: a) persoanele suferinde de boli venerice, care au recunoscut un mare număr de contacti sexuali şi sînt suspiciuni ca practica prostituţia; b) persoanele care, deşi nu prezintă semne de boli venerice, sînt suspectate ca practica sau favorizează prostituţia; c) imobilele în care se banuieste ca se organizează practicarea prostituţiei; d) cazurile de transmitere cu ştiinţa a bolilor venerice şi materialelor probatorii necesare urmăririi penale.F. - Spitalul şi secţia de dermato-venerologie  +  Articolul 13Spitalul şi secţia de dermato-venerologie au următoarele sarcini: a) asigura internarea bolnavilor şi suspectilor de boli venerice, cu izolare obligatorie; b) stabileşte diagnosticul clinic şi de laborator al bolnavilor internati; c) aplica tratamentele în raport cu stadiul şi forma de boala, conform schemelor de tratament stabilite; d) participa la anchetele şi investigaţiile epidemiologice, la activitatea de control şi îndrumare a unităţilor sanitare, precum şi la instruirea personalului sanitar în prevenirea şi combaterea bolilor venerice.G. - Secţia clinica de dermato-venerologie  +  Articolul 14Secţia clinica de dermato-venerologie are următoarele sarcini: a) asigura internarea bolnavilor şi suspectilor de boli venerice, cu izolare obligatorie; b) acorda asistenţa medicală bolnavilor de boli venerice care prezintă dificultăţi de diagnostic sau tratament, trimişi de medicii dermato-venerologi; c) efectuează acele examene de laborator pentru precizarea diagnosticului de boala venerică care nu pot fi executate de laboratoarele unităţilor sanitare teritoriale; d) acorda asistenţa tehnica de specialitate unităţilor sanitare, în activitatea de prevenire şi combatere a bolilor venerice; e) participa la specializarea şi perfecţionarea personalului sanitar în probleme de prevenire şi combatere a bolilor venerice.H. - Centrele medico-sanitare, dispensarele medicale de circumscripţie şi de întreprindere  +  Articolul 15Centrele medico-sanitare, dispensarele medicale de circumscripţie urbana, rurală şi de întreprindere au următoarele sarcini: a) depisteaza cazurile de boli venerice cu ocazia consultatiilor medicale curente, prin examinarea clinica a tegumentelor şi mucoaselor; b) efectuează supravegherea epidemiologica antiveneriana a grupelor şi categoriilor de populaţie prevăzute în prezentele instrucţiuni; c) efectuează semestrial examenul clinic şi anual examenul serologic la elevii şcolilor profesionale şi ai şcolilor tehnice postliceale; d) îndrumă la serviciul dermato-venerologic din policlinica, pentru precizarea diagnosticului şi a conduitei de tratament, orice suspect de sifilis, precum şi suspectii de alte boli venerice în cazul în care nu se poate preciza diagnosticul prin examen clinic; e) participa la anchetele epidemiologice efectuate de serviciul dermato-venerologic din policlinica, în cazurile de boli venerice apărute pe teritoriul lor; f) efectuează tratamentul bolnavilor şi contactilor de boli venerice; g) controlează postterapeutic bolnavii şi contactii de boli venerice care au terminat tratamentul.Centrele medico-sanitare, dispensarele medicale de circumscripţie din comune şi din oraşele fără serviciu dermato-venerologic în policlinica ţin evidenta bolnavilor de boli venerice din teritoriul respectiv.I. - Policlinicile şi dispensarele medicale pentru studenţi  +  Articolul 16Policlinicile şi dispensarele medicale pentru studenţi au următoarele sarcini: a) depisteaza cazurile de boli venerice cu ocazia consultatiilor medicale curente, prin examinarea clinica a tegumentelor şi mucoaselor; b) efectuează examenul clinic şi serologic al candidaţilor la examenele de admitere în facultăţi. Valabilitatea examenului serologic efectuat anterior, în cadrul altor examene medicale, este de 6 luni; c) efectuează anual examenul serologic al studenţilor; d) îndrumă suspectii de boli venerice la medicul dermato-venerolog din policlinica; e) efectuează tratamentul bolilor venerice la studenţi, pe baza avizului şi indicatiei terapeutice date de medicul dermato-venerolog, comunicând acestuia - în termen de 3 aile - luarea în tratament a bolnavilor, precum şi terminarea fiecărei serii de tratament; f) participa la acţiunile de lupta în focarele de boli venerice la studenţi; g) examinează periodic - clinic şi serologic - angajaţii din unităţile care deservesc studenţii, obligaţi a se supune controlului periodic antivenerian.J. - Alte spitale, secţii şi servicii  +  Articolul 17Spitalele, secţiile şi serviciile în specialitatile enumerate mai jos au următoarele sarcini: a) Obstetrică-ginecologie:- depisteaza cazurile de sifilis şi infectii gonococice cu ocazia consultatiilor medicale curente şi periodice;- tratează ambulator şi interneaza la nevoie, în secţiile de obstetrică-ginecologie sau de dermato-venerologie din spitalul teritorial, gravidele:- cu sifilis latent;- foste bolnave de sifilis;- ai căror soţi au urmat sau urmează un tratament antiluetic;- examinează nou-nascutii în vederea depistarii unor semne clinice de sifilis congenital precoce şi le aplica tratamentul;- efectuează profilaxia oftalmiei gonococice la nou-născuţi;- colaborează cu medicul dermato-venerolog la precizarea diagnosticului de boala venerică şi pentru instituirea terapeuticii adecvate, furnizand acestuia datele obţinute de la bolnave, necesare anchetei epidemiologice. b) Pediatrie:- depisteaza cazurile de boli venerice, cu ocazia consultatiilor curente şi periodice, pe care le comunică medicului dermato-venerolog din policlinica, pentru efectuarea anchetei epidemiologice;- interneaza pentru tratament, în secţia de pediatrie, copiii, sub vîrsta de 16 ani, bolnavi de sifilis congenital cu manifestări clinice. Bolnavii cu sifilis latent, cu domiciliul în mediul urban, vor fi trataţi în serviciul pediatriei din policlina sau, în lipsa acestuia, de medicul dispensarului de pediatrie şcolar. c) Neuropsihiatrie:- examinează clinic şi serologic copiii, în cazuri de inapoiere mintală, tendinte la vagabondaj şi furt, precum şi de alte tare neuropsihice, în scopul depistarii sifilisului. d) Boli interne:- precizează diagnosticul în cazurile suspecte de sifilis cardio-vascular (anevrism aortic, aortita, arterita), alte forme de sifilis visceral (hepatic, osos etc.), ca şi în cazurile de reumatism gonococic.K. - Serviciul de laborator  +  Articolul 18Laboratoarele de analize medicale din unităţile sanitare, care efectuează determinări de laborator pentru bolile venerice, au următoarele sarcini: a) efectuează examenul de triaj serologic al sifilisului (reactia de floculare VDRL) şi examenul bacteriologic direct pentru diagnosticul infectiei gonococice; b) efectuează seroreactiile complete de confirmare a sifilisului în serurile pozitive sau dubioase la examenul de triaj şi în alte împrejurări (precizare de diagnostic, bolnavi în tratament, scoatere din evidenta, control postterapeutic), precum şi culturi şi antibiograme pentru precizarea diagnosticului şi tratamentului infectiei gonococice.Seroreactiile complete de confirmare a diagnosticului de sifilis, obligatorii de efectuat, sînt:- seroreactiile de floculare: reactia Citochol, reactia Meinicke (MKR II) şi reactia VDRL în tub sau pe lama;- seroreactia de fixare a complementului (tip BW) cu antigen Bordet-Ruelens, cu antigen cardiolipinic şi cu antigen spirochetic de tulpina Reiter; c) ţin evidenta examenelor şi determinarilor efectuate şi comunică rezultatele unităţilor sanitare interesate.Rezultatele serologice pozitive se vor comunică şi serviciilor dermato-venerologice din policlinicile teritoriale, în termen de 24 ore de la obţinerea rezultatelor.  +  Capitolul 3 Educaţia sanitară  +  Articolul 19Direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti stabilesc, anual, activitatea de educaţie sanitară a populaţiei, cu sarcini precizate pentru unităţile sanitare, în funcţie de rolul şi atribuţiile lor în asistenţa medicală şi în raport cu situaţia morbiditatii prin bolile venerice.  +  Articolul 20Activitatea de intruire şi educaţie sanitară se va efectua diferenţiat pe grupe şi categorii de populaţie, inclusandu-se în planul tematic, în principal, următoarele aspecte: a) modul de transmitere şi manifestările de debut ale bolilor venerice; avantajele prezentării la medic la primele semne de boala; b) evoluţia şi complicatiile bolilor venerice; riscurile tardive; c) cunoaşterea şi utilizarea mijloacelor profilactice antiveneriene; d) pericolul autotratarii pentru bolnav, familie şi colectivitate; e) importanţa controalelor medicale profilactice în prevenirea bolilor venerice; f) necesitatea şi obligativitatea legală pentru bolnavii de boli venerice de a se trata şi de a respecta indicaţiile medicale privind tratamentul, examenele clinice şi de laborator, ca şi restricţiile temporare în activitatea pentru evitarea transmiterii bolii; g) importanţa declarării de către bolnav a sursei de infectie şi a contactilor sexuali, ca şi obligaţiile contactilor în lichidarea focarelor de boli venerice.  +  Articolul 21În desfăşurarea activităţii de educaţie sanitară se va solicita sprijinul unităţilor de învăţămînt, organizaţiilor de tineret, de femei şi sindicat, ca şi al altor organe cu sarcini de instruire şi educaţie a populaţiei.  +  Capitolul 4 Supravegherea epidemiologica a populaţiei  +  Articolul 22Prin supraveghere epidemiologica a populaţiei, în cadrul activităţii de prevenire şi combatere a bolilor venerice, se înţelege totalitatea investigatiilor epidemiologice, clinice şi de laborator, practicate în grupele şi categoriile de populaţie prevăzute în prezentul capitol, în scopul depistarii active a bolilor venerice.  +  Articolul 23Examenul clinic antivenerian consta din inspecţia tegumentelor şi mucoaselor accesibile, palparea grupelor ganglionare şi examenul organelor genitale.Persoanele care la examenul clinic sînt suspecte de sifilis, precum şi cele suspecte de alte boli venerice, în cazul în care nu se poate preciza diagnosticul prin examenul clinic, vor fi trimise la serviciul dermato-venerologic din policlinica teritorială.  +  Articolul 24Controlul serologic, în cadrul supravegherii epidemiologice a populaţiei, va consta din practicarea obligatorie a seroreactiei de triaj VDRL.  +  Articolul 25Medicii care trimit probe de sânge la laborator pentru serologia sifilisului sînt obligaţi sa specifice, pentru fiecare persoana controlată, următoarele date pe tabelele care însoţesc probele: numele şi prenumele, vîrsta, adresa şi scopul efectuării analizei (examen medical în vederea angajării, examen medical prenuptial, control periodic antivenerian etc.) Tabelele cu rezultatele primite de la laborator se păstrează ca evidenta a unităţii pentru activitatea de supraveghere epidemiologica antiveneriana.  +  Articolul 26Persoanele cu serologie pozitiva sau dubioasa, după examenul serologic complet, vor fi trimise la serviciul dermato-venerologic din policlinica teritorială, pentru definitivarea diagnosticului şi indicarea tratamentului.  +  Articolul 27În scopul unei cat mai bune supravegheri epidemiologice a populaţiei, unităţile sanitare efectuează următoarele examene şi controale medicale:I. A. - Examenul medical în vederea angajării  +  Articolul 28În cadrul examinarilor medicale complexe pentru stabilirea stării de sănătate a persoanelor care doresc să fie angajate se efectuează şi examenul clinic şi serologic pentru bolile venerice.Bolnavii cu sifilis recent nu pot fi angajaţi la nici un fel de muncă decât după efectuarea primei serii de tratament şi dacă în urma acestui tratament boala se afla în faza latenta.Rezultatul examinarilor clinice şi al analizelor de laborator pentru sifilis, efectuate în cursul altui examen medical sau în cursul controalelor periodice, are o valabilitate de 6 luni de la data efectuării acestor examinari şi analize.Înregistrarea examinarilor şi a rezultatului lor se face în registrul de consultaţii al dispensarului medical de întreprindere, de circumscripţie, al centrului medico-sanitar, ca şi al altor unităţi sanitare care executa astfel de examinari.I. B. - Examenul medical prenuptial  +  Articolul 29Potrivit dispoziţiilor Codului familiei, secţiile şi birourile de stare civilă nu vor oficia căsătorii pînă cînd cei ce vor să se căsătorească nu vor dovedi, prin certificate medicale eliberarea de unităţile sanitare, că nu suferă de o boala venerică în forma transmisibila.Certificatele medicale se eliberează numai pe baza rezultatelor examenelor serologice efectuate cu cel mult două săptămâni înainte şi au o valabilitate de doua săptămâni de la eliberare.Nu se vor elibera astfel de certificate medicale bolnavilor suferind de boli venerice decât după completa lor vindecare.Se vor elibera certificate medicale pentru căsătorie acelor bolnavi de sifilis care nu prezintă leziuni cutanate sau mucoase, numai în cazul cînd:- au reactii serologice negative stabile şi fac dovada efectuării tratamentului regulat, sau- au reactii serologice pozitive şi fac dovada tratamentului regulat, de minimum 2 ani.În aceste cazuri, la eliberarea certificatului medical, medicul va incunostinta asupra stării lor de sănătate pe viitorii soţi, care vor da o declaraţie scrisă asupra cunoaşterii situaţiei.Înregistrarea persoanelor cărora li se efectuează examenul medical în vederea căsătoriei se face în registrul de consultaţii al dispensarului medical de circumscripţie, respectiv al centrului medico-sanitar, o singură dată, la prima prezentare a acestora.I. C. - Examenul medical periodic al gravidelor  +  Articolul 30Orice femeie gravida este obligată a se supune examenului medical, clinic şi serologic, în cadrul activităţii de prevenire şi combatere a bolilor venerice.La constatarea graviditatii, medicul unităţii sanitare care ia în evidenta gravida îi va face un examen complet şi-i va recolta sânge pentru examen serologic şi, la nevoie, alte produse patologice pentru examene de laborator, în vederea depistarii bolilor venerice.Examenul serologic se va repeta în a doua jumătate a cursului sarcinii, iar examenul clinic se va practica în fiecare luna.Datele examinarilor clinice şi rezultatele examenelor serologice se vor înscrie în registrul de evidenta a gravidelor.I. D. - Examenul medical de bilanţ al elevilor din ultimul an de liceu; examenul medical la admiterea în învăţămîntul postliceal şi superior  +  Articolul 31În cadrul examenului medical de bilanţ, elevii din ultimul an de liceu vor fi supuşi examinării clinice şi serologice, în vederea depistarii bolilor venerice.În cadrul examenului medical pentru admiterea în învăţămîntul postliceal şi superior, candidaţii vor fi supuşi şi examenului clinic şi serologic pentru depistarea bolilor venerice, în cazul în care nu au efectuat aceste examene în ultimele 6 luni.Înregistrarea elevilor şi candidaţilor examinati clinic şi serologic se va face în registrul sau fişa de consultaţii.I. E. - Examenul medical al donatorilor de sânge  +  Articolul 32Persoanele care doneaza sânge vor fi examinate clinic şi serologic în vederea depistarii bolilor venerice de către medicii centrelor de recoltare şi conservare a sângelui, cu ocazia fiecărei donari de sânge.Cazurile suspecte de boli venerice vor fi comunicate, în termen de 24 de ore, serviciului dermato-venerologic, din policlinica de domiciliu al bolnavului, pentru confirmarea diagnosticului şi indicaţia terapeutică.Cazurile suspecte de boli venerice sau confirmate cu infectie gonococica, sancru moale sau limfogranulomatoza venerică se exclud de la donarea sângelui pînă la infirmarea suspiciunii sau completa lor vindecare.Se exclud de la donarea sângelui bolnavii şi foştii bolnavi de sifilis.II. A. - Controlul serologiei pentru depistarea sifilisului la bolnavii şi foştii bolnavi de infectie gonorocica  +  Articolul 33La confirmarea diagnosticului de infectie gonorocica se va efectua şi seroreactia VDRL, care se va repeta după 3 luni.II. B. - Controlul medical periodic antiveneric al unor grupe şi categorii de populaţie  +  Articolul 34Grupele şi categoriile de populaţie care sînt supuse controlului medical periodic antivenerian, precum şi termenele de examinare clinica şi serologica, sînt următoarele:ExaminareClinica Serologica- Personalul de servire din unităţile de alimentaţie publică şi colectivă (restaurante, cantine-restaurant, bodegi, bufete, cafenele, cofetarii, cantine şi altele asemenea)........lunar semestrial- Personalul de serviciu din unităţile de gazduire publică şi de cazare colectivă (hoteluri, moteluri, cabane, campinguri, cămine, internate, dormitoare comune şi alte asemenea unităţi) .........lunar semestrial- Personalul de îngrijire din crese, cămine şi leagane de copii ....................lunar semestrial- Conducătorii profesionisti de autovehicule şi ajutoarele lor din întreprinderile economice care efectuează transporturi în comun şi de mărfuri:- în cadrul localităţii ..........................semestrial semestrial- în afară localităţii ...........................lunar semestrialControlul medical periodic antivenerian se practica numai la persoane în vîrsta de pînă la 40 de ani, se efectuează în cadrul dispensarelor medicale de circumscripţie şi de întreprindere precum şi în centrele medico-sanitare şi se înscrie în registrul de evidente speciale.Persoanele supuse controlului medical periodic antivenerian vor avea asupra lor un carnet, care va fi vizat de medic cu ocazia fiecărei examinari şi pe care sînt obligate a-l prezenta la controlul organelor sanitare.Conducătorii organizaţiilor socialiste sînt obligaţi sa urmărească şi sa sprijine efectuarea controlului medical periodic antivenerian al angajaţilor supuşi acestui control, potrivit programarilor stabilite în comun cu unităţile sanitare.II. C. - Controlul medical periodic antivenerian al persoanelor care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice  +  Articolul 35Serviciile dermato-venerologice din policlinici vor lua în evidenta şi vor examina periodic următoarele persoane care constituie surse potenţiale polivalente de boli venerice:- sursele polivalente de sifilis şi infectie gonococica, depistate prin ancheta epidemiologica;- persoanele aparent sanatoase care au avut - în decurs de 2-3 luni - contacte sexuale cu cinci sau mai mulţi parteneri, stabilit prin ancheta epidemiologica;- persoanele comunicate de organele militiei, pentru a fi supuse controlului medical periodic antivenerian.Aceste persoane se supun lunar examenului clinic şi trimestrial examenului de laborator, pentru depistarea bolilor venerice, atît timp cat ele sînt considerate surse potenţiale.Datele examinarilor clinice şi rezultatele examenelor de laborator se vor înscrie în registrul de evidente speciale.  +  Capitolul 5 Lupta în focar  +  Articolul 36Prin focar de boala venerică, în sensul prezentelor instrucţiuni, se înţelege: bolnavul suferind de o formă contangioasa de boala venerică, sursa de infectie, precum şi contactii săi sexuali şi familiali.Fiecare contact imbolnavit constituie, la rândul sau, un nou focar de boala venerică, dacă are şi alţi contacti sexuali în afară de sursa.  +  Articolul 37În cadrul luptei în focar, unităţile sanitare vor urmări asanarea focarelor de boli venerice prin măsuri de izolare, informare epidemiologica, ancheta epidemiologica şi prin acţiuni de depistare în colectivităţi cu morbiditate crescută.Diagnosticul şi tratamentul bolnavilor şi contactilor de boli venerice se fac potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Sănătăţii.A. Izolarea  +  Articolul 38Medicii dermato-venerologi vor interna, în mod obligatoriu, în spital: a) suspectii şi bolnavii de sifilis recent şi sifilis congenital precoce; b) bolnavii de sifilis tertiar cu manifestări cutaneo-mucoase; c) bolnavii de sifilis în tratament ambulatoriu, recalcitranti la tratament; d) bolnavii cu infectie gonococica sau alte boli venerice, care necesita tratamente speciale, ori sînt în situaţii care îi împiedica să urmeze tratamentul ambulatoriu corect; e) sursele polivalente de infectie gonococica care nu urmează regulat tratamentul în policlinica sau nu reactioneaza corespunzător la tratamentul ambulatoriu; f) cazurile de vulvo-vaginita gonococica infantila.În cazurile prevăzute la lit. a), internarea se face pe toată durata primei serii de tratament, în cele de la lit. b) şi c), pe durata unei serii de tratament, iar în cazurile de la lit. d), e) şi f), pînă la vindecarea bolnavului.B. - Informarea epidemiologica  +  Articolul 39Orice medic care depisteaza un suspect sau bolnav de o boala venerică are obligaţia sa-l comunice telefonic, în 24 de ore, serviciului dermato-venerologic din policlinica. Aceeaşi obligaţie revine şi spitalelor în care s-au internat bolnavi de boli venerice.  +  Articolul 40Serviciul dermato-venerologic din policlinica va începe, în decurs de 24 de ore de la confirmarea cazului de boala venerică, ancheta epidemiologica pentru toţi bolnavii depistati în teritoriu.Datele epidemiologice ale bolnavilor cu domiciliul pe teritoriul altor policlinici din judeţ sau din alte judeţe vor comunică, telefonic şi în scris, în ziua obţinerii lor, serviciilor dermato-venerologice ale acestor policlinici, pentru continuarea şi definitivarea anchetei epidemiologice.Serviciul dermato-venerologic care efectuează ancheta epidemiologica poate solicita, la nevoie, de la orice unitate sanitară de pe teritoriul atribuit, precum şi de la orice serviciu dermato-venerologic din alte policlinici din judeţ sau din alte judeţe, date epidemiologice, clinice şi de laborator în legătură cu bolnavul anchetat şi contactii acestuia. Unităţile sanitare vor comunică datele în termen de 3 zile de la solicitarea lor.În cazul unor dificultăţi sau întârzieri în transmiterea informaţiilor epidemiologice, medicul serviciului dermato-venerologic din 1 va solicita sprijinul medicului dermato-venerolog coordonator judeţean.C. - Ancheta epidemiologica  +  Articolul 41Serviciul dermato-venerologic din policlinica va înscrie datele obţinute şi activităţile desfăşurate în cadrul anchetei epidemiologice în "Fişa de ancheta epidemiologica în bolile venerice".În cadrul anchetei epidemiologice, serviciul dermato-venerologic efectuează interogatoriul bolnavului, identificarea şi examinarea medicală a contactilor, ca şi supravegherea medicală şi tratamentul acestora.1. Interogatoriul bolnavului  +  Articolul 42Interogatoriul bolnavului va fi efectuat de asistenţa (sora) de ocrotire a serviciului dermato-venerologic din policlinica, în primele 24 de ore de la confirmarea cazului.Înainte de începerea interogatoriului, medicul care îngrijeşte bolnavul, internat sau ambulator, va furniza asistenţei (sorei) de ocrotire toate informaţiile epidemiologice clinice şi de laborator în legătură cu bolnavul.Interogatoriul se va face într-o încăpere separată, desfasurandu-se numai între asistenţa (sora) de ocrotire şi bolnav.  +  Articolul 43Bolnavul interogat are obligaţia sa declare toate datele privind identitatea, domiciliul, ocupaţia şi locul de muncă, atît pentru ei cat şi pentru membrii săi de familie, sursa probabila de infectie şi contactii sexuali pe care i-a avut din momentul contractării bolii pînă la data interogatoriului.Asistenţa (sora) de ocrotire va explica bolnavului importanţa depistarii şi tratamentului precoce al cazurilor de boli venerice pentru evitarea riscurilor, atît pentru bolnavi cat şi pentru descendenţi, subliniind responsabilitatea legală ce-i revine în identificarea sursei de infectie şi a contactilor.  +  Articolul 44Asistenţa (sora) de ocrotire va raporta, în aceeaşi zi, medicului dermato-venerolog care efectuează ancheta epidemiologica, rezultatele interogatoriului, acesta urmând sa hotărască măsurile necesare a fi luate.În cazul în care bolnavul nu mai poate furniza alte date în legătură cu boala de care suferă, i se va cere de către medicul dermato-venerolog, să semneze un formular cuprinzînd contactii sexuali declaraţi.2. Identificarea şi examinarea medicală a contactilor (inclusiv sursa de infectie)  +  Articolul 45În decurs de 24 de ore de la interogatoriul bolnavului, personalul mediu sanitar care participa la ancheta epidemiologica se deplaseaza la domiciliul contactilor declaraţi (inclusiv sursa de infectie) sau la locul de muncă şi le înmânează, sub semnatura, invitaţia pentru prezentarea la examenul medical. Pentru persoanele care nu au fost găsite, invitaţia va fi transmisă, recomandat, la domiciliul sau la unitatea unde îşi au locul de muncă. În cazul în care persoanele invitate nu se prezintă la consulatii în termen de 48 de ore, vor fi sancţionate cu amendă, potrivit normelor legale, şi la nevoie se va solicita sprijinul organelor militiei.Pentru identificarea şi examinarea medicală a altor contacti sexuali decât cei declaraţi de bolnav, se vor culege, după caz, cu respectarea confidentei necesare, informaţii de la familie, vecini şi prieteni intimi, de la locul de muncă, locul de cazare sau locurile în care se stabileşte ca s-au produs contacte infectante.3. Supravegherea medicală şi tratamentul contactilor de boli venerice  +  Articolul 46Sursa de infectie şi contactii sexuali ai cazului de sifilis recent, gasiti bolnavi, vor fi internati în spital şi supuşi tratamentului.Contactii sexuali ai cazului de sifilis recent, gasiti sanatoSi, vor fi supuşi tratamentului preventiv şi vor fi supravegheati prin examene clinice şi serologice, trimestrial, timp de un an.Contactii familiali ai bolnavilor de sifilis recent vor fi examinati clinic şi serologic de 2 ori: la depistarea bolnavului şi după 3 luni de la prima examinare.Contactii sexuali şi familiali ai bolnavilor de sifilis latent tardiv vor fi examinati clinic şi serologic, o singură dată, la depistarea bolnavului.Femeile declarate de către bolnavii cu infectie gonococica drept sursa de infectie sau contacte sexuale, stabilite ca atare prin ancheta epidemiologica, vor fi supuse tratamentului, chiar dacă nu prezintă semne clinice de boala sau nu se confirma bacteriologic.Bărbaţii contacti sanatosi ai bolnavelor cu infectie gonococica vor fi supravegheati prin examen clinic, din 3 în 3 zile, timp de 12 zile de la ultimul contact sexual infectant.Contactii sanatori ai bolnavilor de sancru moale vor fi examinati clinic la 5 zile de la contactul sexual infectant.Contactii sanatosi ai bolnavilor de limfogranulomatoza veneriana vor fi supravegheati prin examinare clinica saptamanala, timp de 35 de zile de la ultimul contact sexual infectant.Supravegherea clinica şi de laborator, precum şi tratamentul contactilor de boli venerice, se efectuează de medicul dermato-venerolog din policlinica pentru cei cu domiciliul în localitatea în care îşi are sediul policlinica şi de medicul centrului medico-sanitar sau de medicul dispensarului medical de circumscripţie pentru cei din comune şi oraşele fără serviciu dermato-venerologic.D. Acţiuni de depistare a bolilor venerice în colectivităţi cu morbiditate crescută  +  Articolul 47În colectivităţi cu morbiditate crescută prin boli venerice, direcţia sanitară va organiza acţiuni de depistare clinica şi serologica a persoanelor care se încadrează în grupele de vîrsta cu cel mai crescut risc de imbolnavire (15-30 ani).La aceste acţiuni participa medici dermato-venerologi, personal sanitar al dispensarelor medicale şi din alte unităţi sanitare, în funcţie de importanţa şi extinderea acţiunii.Pentru organizarea şi îndrumarea tehnica a unor astfel de investigaţii, se poate solicita, la nevoie, sprijinul Centrului dermato-venerologic.Aceste acţiuni se susţin printr-o intensa activitate de educaţie sanitară, asigurându-se, în prealabil, condiţiile de diagnostic ca şi de izolare şi tratament al eventualelor persoane depistate ca bolnave sau suspecte de boala venerică.  +  Capitolul 6 Declararea şi evidenta bolilor venericeA. Declararea bolilor venerice  +  Articolul 48Serviciul dermato-venerologic din policlinica pe teritoriul căreia îşi are domiciliul bolnavul, la încheierea anchetei epidemiologice, dar nu mai târziu de 5 zile de la confirmarea diagnosticului, va întocmi fişa de declarare a cazului nou de boala venerică, pe care o înaintează serviciului de statistica sanitară judeţean sau al municipiului Bucureşti.  +  Articolul 49Serviciul de statistica sanitară judeţean sau al municipiului Bucureşti verifica modul de completare a fişelor de declarare primite şi le codifica, după care le înaintează pînă în ziua de 10 ale lunii următoare celei raportate la Centrul de calcul şi statistica sanitară al Ministerului Sănătăţii.B. Evidenta bolnavilor de sifilis  +  Articolul 50Evidenta bolnavilor de sifilis se tine pe registrul sau pe fişa de tratament antiluetic, de către serviciul dermato-venerologic pentru persoanele care au domiciliul în localitatea în care îşi are sediul policlinica şi de către centrul medico-sanitar sau dispensarul medical de circumscripţie în comune şi oraşele fără serviciu dermato-venerologic.În cazul cînd un bolnav se tratează la alta unitate sanitară, aceasta va comunică unităţii sanitare care îi are în evidenta fiecare serie de tratament şi rezultatele analizelor efectuate.  +  Articolul 51Bolnavii de sifilis se iau în evidenta pe baza unuia dintre următoarele acte: a) biletul de ieşire din spital; b) biletul de trimitere al serviciului dermato-venerologic din policlinica; c) biletul de trimitere al centrului medico-sanitar sau al dispensarului medical de circumscripţie pentru bolnavii care îşi schimba domiciliul.Pe biletul de trimitere, respectiv de ieşire din spital, ce se expediază recomandat unităţii sanitare care urmează a lua bolnavul în evidenta, se vor specifică: diagnosticul complet, rezultatele examenelor serologice, tratamentul efectuat, eventualele accidente terapeutice, precum şi indicaţiile de tratament în continuare.Unitatea sanitară care preia în evidenta un bolnav de sifilis, care şi-a schimbat domiciliul, va înştiinţa despre aceasta, în decurs de 10 zile, unitatea sanitară care a avut bolnavul în evidenta.  +  Articolul 52Bolnavii de sifilis se scot din evidenta de către: a) medicul dermato-venerolog din policlinica, la terminarea tratamentului, pe baza examenului serologic complet şi a rezultatului examinarilor clinice de specialitate; b) medicul dermato-venerolog din policlinica, medicul centrului medico-sanitar sau medicul dispensarului medical de circumscripţie:- la primirea confirmării de preluare în evidenta, în cazul în care bolnavul îşi schimba domiciliul, sau- după 6 luni de la plecarea din localitate a bolnavului, în cazul în care nu s-au putut afla noul domiciliu sau loc de muncă.  +  Articolul 53După scoaterea din evidenta, foştii bolnavi de sifilis se examinează semestrial, clinic şi serologic, timp de 3 ani, rezultatele notandu-se, în continuare, în registrul sau fişa de tratament antiluetic.  +  Capitolul 7 Dispoziţii finale  +  Articolul 54Metodologia de diagnosticare, de tratament şi de educaţie sanitară, precum şi sistemul informaţional şi indicatorii de evaluare în bolile venerice, sînt cuprinşi în anexele 1-6*) la prezentele instrucţiuni, după cum urmează:- Anexa 1: Diagnosticul şi clasificatia bolilor venerice- Anexa 2: Diagnosticul de laborator al infectiei gonococice- Anexa 3: Tratamentul bolilor venerice- Anexa 4: Metodologia educaţiei sanitare şi prevenirea şi combaterea bolilor venerice- Anexa 5: Sistemul informaţional în bolile venerice- Anexa 6: Principalii indicatori de cuprindere şi eficienta a activităţii de prevenire şi combatere a bolilor venerice.  +  Articolul 55Prezentele instrucţiuni intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea lor.  +  Articolul 56Pe aceeaşi dată, Instrucţiunile Ministerului Sănătăţii nr. 39/1959 privind sarcinile circumscripţiei sanitare urbane în acţiunea de prevenire şi combatere a bolilor venerice şi nr. 40/1959 privind sarcinile serviciului dermato-venerologic din policlinica, publicate în Buletinul Ministerului Sănătăţii nr. 1/159; nr. VII/C/1588/1965 privind informarea, înregistrarea şi raportarea cazurilor noi de boli venerice; nr. XII/C1/3644/II B/1967 privind prevenirea şi combaterea bolilor venerice; nr. XII/C2/296/1968 privind principalele măsuri de depistare activa a bolilor venerice, publicate în Buletinul Ministerului Sănătăţii nr. 7/1968, precum şi orice alte dispzoitii contrare, se abroga.----------------- Notă *) Anexele 1-6 se vor comunică, prin grija Ministerului Sănătăţii, consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi direcţiilor sanitare şi tuturor unităţilor sanitare.Ministrul sănătăţii,Dan Enachescu------------