HOTĂRÂRE nr. 42 din 25 noiembrie 2021pentru acordarea încrederii Guvernului
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1122 din 25 noiembrie 2021



    Având în vedere dezbaterile care au avut loc în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 25 noiembrie 2021 asupra Programului de guvernare și întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Nicolae-Ionel Ciucă, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru,în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 25 noiembrie 2021,în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituția României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.  +  ARTICOL UNIC(1) Se acordă încredere Guvernului, în componența prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2.(2) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 25 noiembrie 2021.
    PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
    ION-MARCEL CIOLACU
    p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
    ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
    București, 25 noiembrie 2021.Nr. 42.  +  Anexa nr. 1
    LISTA
    Guvernului României
    1. Nicolae-Ionel Ciucă - prim-ministru2. Sorin Mihai Grindeanu - viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii3. Kelemen Hunor - viceprim-ministru4. Adrian Câciu - ministrul finanțelor5. Lucian Nicolae Bode - ministrul afacerilor interne6. Bogdan Lucian Aurescu - ministrul afacerilor externe7. Marian-Cătălin Predoiu - ministrul justiției8. Vasile Sebastian Dîncu - ministrul apărării naționale9. Florin Marian Spătaru - ministrul economiei10. Virgil-Daniel Popescu - ministrul energiei11. Adrian-Ionuț Chesnoiu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale12. Tánczos Barna - ministrul mediului, apelor și pădurilor13. Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației14. Dan Vîlceanu - ministrul investițiilor și proiectelor europene15. Marius-Constantin Budăi - ministrul muncii și solidarității sociale16. Alexandru Rafila - ministrul sănătății17. Sorin-Mihai Cîmpeanu - ministrul educației18. Constantin-Daniel Cadariu - ministrul antreprenoriatului și turismului19. Florin-Claudiu Roman - ministrul cercetării, inovării și digitalizării20. Gabriela Firea - ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse21. Lucian Romașcanu - ministrul culturii22. Novák Carol-Eduard - ministrul sportului
     +  Anexa nr. 2
    PROGRAM DE GUVERNARE 2021-2024
    Coaliția pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate
    Partidul Național Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din România
     +  Obiectivele Programului de guvernare 2021-2024Programul nostru țintește spre construcția unei societăți coezive, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, dintre mediul urban și rural, care să conducă la promovarea unei societăți deschise, în care cetățenii se pot simți apreciați și sprijiniți. Ne dorim stabilirea unor standarde durabile de calitate și de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate grupurilor vulnerabile și dezvoltarea unui sistem național de indicatori de incluziune socială prin integrarea tuturor bazelor de date din sfera asistenței sociale în regim digitalizat care să țină cont de mobilitatea socială; monitorizarea anuală efectivă a rezultatelor pe baza acestor indicatori.Conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice prin continuarea investițiilor în construcția de autostrăzi, căi ferate și mijloace de transport intermodal până în 2024, echilibrarea geografică a infrastructurii, refacerea căilor de rulare pe calea ferată, întărirea poziției economice și strategice a portului Constanța sunt doar principalele deziderate. Asigurarea conectivității și a accesibilității la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătățirea legăturilor între principalii poli economici de creștere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport.Dezvoltarea echilibrată și coezivă a României, astfel încât nicio regiune să nu rămână în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport, reprezintă prioritatea Programului de guvernare 2021-2024, fiind considerată un vector în ceea ce privește creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor și pentru stimularea investițiilor.Coaliția noii guvernări a fost structurată în temeiul următoarelor principii deosebit de necesare în combaterea și atenuarea efectelor crizei actuale, dar mai ales în susținerea dezvoltării și evoluției României: reziliență, sustenabilitate, transparență, echitate și eficiență.O constituție devine puternică atunci când se bucură de stabilitate în timp. Legea fundamentală trebuie înțeleasă, respectată și apărată, iar atunci când un autentic moment constituțional va apărea și exclusiv în scopul consolidării democrației în România, Guvernul va susține o reformă constituțională pentru a permite o reală apropiere între stat și cetățean, precum și creșterea gradului de protecție a drepturilor și libertăților în acord cu jurisprudența CEDO.Noua coaliție susține promovarea principiului de guvernare participativă, prin implicarea mai activă a societății civile, patronatelor, sindicatelor, bisericii și a altor actori sociali. Susține, de asemenea, crearea și menținerea unui climat favorabil pentru mediul de afaceri. Dezvoltă un program echitabil privind accesul neîngrădit și neîntrerupt la serviciile medicale, în acord cu nevoile pacienților afectați de pandemie și cu personalul medical implicat în acest proces.În același timp, principiul noii guvernări are în vedere acoperirea necesității de predictibilitate și de a crea reziliență pentru viitor pentru mediul economic și social, având în vedere provocările cu care ne-am confruntat în ultima perioadă.Modernizarea sistemului de învățământ prin adaptarea metodologiilor de predare-învățare la folosirea tehnologiilor informaționale și creșterea calității actului educațional, precum și organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate, asociate cu pregătirea superioară a personalului didactic bine calificat și elaborarea de curriculum potrivit cerințelor de pe piața muncii prin dezvoltarea de parteneriate, inclusiv cu mediul de afaceri, sunt ținte importante rezultate din Programul „România educată“. La fel de importante vor fi țintele reducerii ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional, crearea unui învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu.Vom promova o industrie cu impact minim asupra mediului pentru atenuarea schimbărilor climatice, adresând provocări precum reducerea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și a utilizării resurselor prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice și programe de sensibilizare sporită privind mediul. În concordanță cu noua strategie de politică industrială revizuită a UE61, se impune susținerea consolidării lanțurilor de valoare și implementarea celor mai performante tehnologii, promovarea economiei circulare, a competitivității, încurajarea comerțului industrial și dezvoltarea sectorului privat, agroindustriilor și energiilor regenerabile.De asemenea, vom promova reducerea polarizării sociale prin asigurarea creșterii constante, pe bază anuală, a veniturilor mici, alocațiilor pentru copii, tineri, vârstnici și persoane cu dizabilități, pensiilor, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate într-un cuantum superior celui mediu pe economie. Vom asigura sprijinirea dezvoltării activităților economice productive în mediul rural, pe lângă cele agricole, prin încurajarea antreprenoriatului, asigurarea accesului la internet pentru munca de la distanță, accesul sporit la serviciile de microfinanțare.Toate măsurile privind politicile sociale incluse în prezentul program de guvernare trebuie să se încadreze în deficitul și obiectivele asumate prin PNRR.  +  ObiectiveLa nivel programatic, se vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, în special îmbunătățirea capacității instituționale, guvernanța corporativă, atingerea țintelor europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor și creșterea siguranței în domeniu. De asemenea, se va implementa Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, ce va asigura un cadru predictibil, coerent, integrat și multimodal pentru sectorul de transport.Pe dimensiunea de ordine și siguranță publică, Guvernul are drept obiectiv principal întărirea capacității de a acționa în interesul cetățenilor și comunităților, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituțiile statului.În plan intern este important ca eforturile să se concentreze pe creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului, pe continuarea reformelor instituționale și rezolvarea unor probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul și l-au expus unor riscuri semnificative. Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetățenilor de către structurile MAI reprezintă un element-cheie de modernizare și transformare instituțională.În plan internațional, aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicații puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a UE. România va avea o contribuție fundamentală la modernizarea acquis-ului Schengen, astfel încât acesta să devină mai puternic și mai rezilient, în contextul provocărilor și amenințărilor de la frontierele externe ale Uniunii Europene.O politică externă a României - rezultat al abordării consensuale în plan intern - trebuie să fie coerentă, predictibilă și bazată pe trei piloni fundamentali: substanțierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.Politica externă a României - rezultat al abordării consensuale în plan intern - trebuie să fie coerentă, predictibilă și bazată pe trei piloni fundamentali: substanțierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO și consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la zona euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma Spațiului Schengen și a consolidării uniunii economice și monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc, și participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme prodemocratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova și având ca fundament comunitatea de limbă, istorie și cultură cu Republica Moldova, precum și viziunea spațiului comun din perspectiva integrării europene.Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor celor 6 piloni: tranziție verde; transformare digitală; creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziune socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe.Green Deal - ca vehicul predilect pentru reformarea și relansarea proiectului european. Interesul României este de a corela resursele dedicate tranziției verzi cu cele alocate relansării postcriză.Realizarea unei economii reziliente prin corectarea dezechilibrelor economice interne și externe și susținerea unui nou model de dezvoltare sustenabilă, pe dezvoltarea capitalului uman, investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea cheltuielilor statului și combaterea sărăciei.Reindustrializarea României prin crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de hub-uri industriale și promovarea de tehnologii digitale, tehnici moderne de producție, materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.Finalizarea procesului de retrocedare a proprietății private și simplificarea procedurilor de acordare a despăgubirilor pentru imobilele care nu mai pot fi restituite în natură.Reziliența sistemului de sănătate prin acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean, rețea națională de centre medicale comunitare, asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate, acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite, rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Se va prioritiza accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor, reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice.O nouă politică energetică națională este necesară în contextul european recent. Asigurarea securității energetice reprezintă obiectivul esențial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare piețe integrate. Se vor asigura tranziția verde și digitalizarea sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ținta asumată la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% față de nivelul din 1990, poate fi realizată doar prin mărirea capacităților de producție nucleare. La nivel regional, independența energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independența energetică a României devine un prim obiectiv al Guvernului.România își propune să transpună și să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, așa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă și intruzivă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare.Se va urmări dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, contribuind astfel la obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor europene, al Programului Național de Dezvoltare Locală și al celorlalte programe pe care le desfășoară. Obiectivele de bază vor fi: obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare - extinderea rețelelor de apă și canal, modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale, construirea și modernizarea unităților de învățământ, cadastrarea sistematică.Va continua procesul de modernizare a capacității administrative a statului prin creșterea calității și accesului la serviciile publice, pregătirea și selecția resurselor umane din sectorul public competente, integre și dedicate cetățeanului, promovând etica, integritatea, prevenirea corupției și transparența. Se vor realiza debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor, standardizarea, modernizarea și reducerea suprapunerii capacității și regulilor de control ale autorităților statului. O țintă importantă este și reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală.Modernizarea marilor sisteme publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și protejarea categoriilor vulnerabile social sunt cele patru direcții strategice prioritare. Elementele principale sunt modernizarea sistemului de pensii și de salarizare în sistemul public, modernizarea asistenței sociale prin investiții în infrastructură și servicii integrate, încurajarea natalității, creșterea ocupării și accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătățirea serviciilor publice. Principiul sustenabilității.Baza de plecare pentru construcția în educație pentru perioada 2021-2024 este operaționalizarea și implementarea Proiectului „România educată“, acest deziderat fiind inclus în Strategia Națională de Apărare a Țării, adoptată de Parlamentul României, și asumat de Guvernul României. În fața problemelor generate de pandemie, Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învățământ pe următoarele cinci paliere: conectivitate generalizată, echipamente electronice pentru toți beneficiarii sistemului de educație, adecvate nivelului de învățământ, conținut digital pentru toate disciplinele și toate nivelurile, formare a tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală, platforme de evaluare dedicate și securizate.Dezideratele urmărite din perspectiva Proiectului „România educată“ vor fi: educație de calitate pentru toți, educație individualizată - diversitate, realizarea autonomiei și gândirii critice, considerarea modelului profesorului în formarea elevului ca fiind cel mai puternic instrument pedagogic, alocarea prioritară de resurse suficiente, în mod transparent, echitabil și eficient.În cadrul NATO, se va urmări consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Rezultatul urmărit vizează creșterea credibilității strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea și angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliți în contextul NATO pentru finanțarea apărării, dezvoltarea capacității de apărare națională și a nivelului de reacție, participarea la inițiative și proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilități aliate comune; participarea la misiuni și operații NATO.Pe baza orientărilor formulate de Strategia Națională de Apărare a Țării, Guvernul va concepe și realiza proiectele de securitate și apărare ca un tot unitar, prin consolidarea posturii de apărare și descurajare, prin dezvoltarea unor capabilități de apărare robuste și reziliente, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României și articulării unui răspuns interinstituțional adecvat la provocările actuale și viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Astfel, sunt necesare cinci elemente esențiale: capabilități de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată și foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituționale centrate pe cunoaștere și inovație și, nu în ultimul rând, reziliența națională, inclusiv bazată pe pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare.Stimularea natalității prin susținerea familiilor este o prioritate pentru Guvern. Statul trebuie să își asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceștia să poată face față provocărilor financiare și sociale pe care le presupun întemeierea unei familii și creșterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor și să conducă la creșterea ratei natalității.Creșterea ponderii în PIB la 7% a investițiilor (registrul investițiilor publice - organism consultativ).Facilitarea accesului tuturor la sănătate, reziliența sistemului de sănătate, accelerarea și încurajarea vaccinării antiCOVID19, standarde europene de calitate a serviciilor de sănătate, gestionarea resurselor din fonduri europene pentru investiții în infrastructura de sănătate, implementarea telemedicinei.În ceea ce privește cultura, susținerea parteneriatului stat-biserică, valorificarea patrimoniului cultural al României, prin intermediul turismului, și a valorilor tradiționale autenticeCreșterea performanței sportive, investiții în sport și baze sportive, gestionarea carierei sportiveModernizarea infrastructurii școlare, stimularea și încurajarea învățământului dualÎncurajarea capitalului românesc, schimbarea paradigmei economice - trecerea la economia de producție, promovarea tehnologiei digitale, dezvoltarea de hub-uri industriale, realizarea unei economii reziliente, dezvoltarea capitalului uman, investiții, eficientizarea cheltuielilor statului, combaterea sărăciei, managementul destinațiilor turistice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, diversificarea serviciilor și creșterea calității în turism  +  MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEII. DezvoltarePe parcursul anului 2021, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a prioritizat deschiderea tuturor șantierelor inițiate anterior, dar și pornirea de noi investiții, contribuind la protejarea companiilor românești și a locurilor de muncă. În perioada noiembrie 2019-octombrie 2021 s-au finalizat 985 de obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Au fost deblocate proiecte vechi de importanță națională, printre care se numără Cazinoul Constanța, spitale - cum sunt cele din Sinaia, Bălcești, Vișeu de Sus sau Rădăuți, precum și stadioane, cum erau cele de la Arcul de Triumf, Steaua sau Giulești. Au fost demarate proiecte noi în sprijinul învățământului și al culturii românești, precum reabilitarea clădirii principale a Universității din București, a Academiei de Studii Economice, a Colegiului Național „Carol I“ din Craiova. Un alt proiect deblocat a fost cel de cadastrare a 598 de comune, în prezent fiind deja finalizate primele UAT-uri.Viziunea pe termen mediuMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Național de Dezvoltare Locală și al celorlalte programe pe care le desfășoară, are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, contribuind astfel la obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană. În noul ciclu de finanțare, prin fondurile structurale europene pentru dezvoltare regională, vor fi susținute proiecte care generează valoarea adăugată, prosperitate și o creștere a calității vieții în comunitățile în care vor fi implementate. Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României va urmări reducerea disparității urban-rural și a diferențelor de dezvoltare între regiuni și în interiorul regiunilor și se va axa pe următoarele priorități:1. Modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canal;2. Modernizarea drumurilor județene și locale și construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar;3. Modernizarea și construirea de unități de învățământ;4. Extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale;5. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială;6. Realizarea cadastrului sistematic;7. Construirea de infrastructură sportivă;8. Construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socioprofesionale, prin ANL;9. Reabilitarea monumentelor istorice, a unităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural;10. Reabilitarea energetică a clădirilor.Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă și de valorificare a resurselor de patrimoniu• Elaborarea, aprobarea și implementarea unor strategii locale privind gestionarea inteligentă a traficului și siguranța rutieră cu scopul de a promova transportul public în comun și de a asigura un management corespunzător al riscului de accidente rutiere;• Consolidarea, unde este necesară, a capacității de implementare a proiectelor de investiții cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin promovarea parteneriatelor între autoritățile publice locale de la nivel județean și cele de la nivel local;• Susținerea dezvoltării urbane prin investiții specifice și reglementarea cadrului legal pentru implementarea proiectelor de mobilitate urbană, destinate dezvoltării localităților urbane, în special pentru dezvoltarea serviciilor de transport public în comun de persoane;• Îmbunătățirea standardelor de locuit ale populației și reglementarea cadrului legal pentru implementarea proiectelor de regenerare urbană, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;• Valorificarea patrimoniului cultural de interes local pentru creșterea gradului de atractivitate a localităților rurale și urbane și pentru îmbunătățirea standardelor de locuit la nivelul populației, precum și valorificarea potențialului de creștere economică a localităților rurale și urbane cu impact asupra ameliorării situației economice a acestora în situații de criză;• Creșterea gradului de accesibilitate a populației la serviciile publice, precum și a calității serviciilor publice de interes local prestate, prin standardizare și digitalizare, inclusiv prin dotarea acestora cu echipamente IT;• Elaborarea unui cadru normativ unitar pentru principalele categorii de servicii publice locale asigurate populației: alimentare cu apă și canalizare, transportul public în comun de călători, salubritatea stradală și menajeră, iluminatul public, modernizarea de străzi, întreținerea spațiilor verzi, prin Codul Serviciilor Publice;• Elaborarea unui cadru normativ care să permită utilizarea tehnologiilor de fabricație aditivă în construcții.Obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare1. Extinderea rețelelor de apă și canalÎn acest moment, sunt racordate la sistemul de apă 13,9 milioane de locuitori, iar la canalizare 10,8 de milioane locuitori - ceea ce reprezintă aproximativ 70% și 55% din locuințele din România. Prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny“, vom sprijini toate UAT-urile în vederea dezvoltării echilibrate și a susținerii coeziunii teritoriale, fiecare solicitant având garantată o sumă minimă pentru proiecte de dezvoltare locală.Programul Național de Investiții „Anghel Saligny“ este un program multianual pentru perioada 2021-2028, în valoare de 50 de miliarde lei, finanțat de la bugetul de stat, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și are ca obiectiv general creșterea coeziunii teritoriale prin echiparea unităților administrativ-teritoriale cu dotări tehnico-edilitare și de acces la căile de comunicație, îmbunătățirea atât a condițiilor de viață, cât și a standardelor de muncă pentru toți locuitorii României. În ultimele luni, acest program de finanțare a fost lansat cu termen de depunere pentru începutul lunii noiembrie. Conform cifrelor din data de 10 noiembrie 2021, au fost înregistrate pe platforma digitală 3.147 de unități administrativ-teritoriale, cu 7.545 de cereri finalizate.Soluții punctuale pentru situații speciale: 200 de microstații de tratare, fose septice și sisteme de alimentare cu apă, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.2. Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale• 40% din drumurile județene și locale vor fi modernizate, prin programele implementate de MDLPA;• 3.000 de km de drumuri județene vor fi reabilitați;• 10.000 km de drumuri sau străzi locale vor fi modernizați.3. Construirea și modernizarea unităților de învățământProiecte de construire și reabilitare, consolidare și dotare de grădinițe, școli, campusuri, cămine studențești, centre de excelență pentru copii supradotați, tabere școlare, centre universitareAstfel, pentru accesul în mod egal la educație al copiilor și al tinerilor și pentru asigurarea condițiilor de desfășurare a procesului educațional într-un singur schimb, vor fi realizate proiecte privind:• 500 de creșe, grădinițe și școli, constând atât în construcții noi, cât și în reabilitări;• 15 campusuri școlare, constând în școală, liceu, internat, teren de sport, ateliere, laboratoare, cantină;• 20 de cămine studențești;• 5 centre universitare;• 20 de tabere școlare;• 20 de centre de excelență, informare și documentare pentru copii (construire).Implementarea programului național de construcție de creșe, ca suport principal pentru crearea infrastructurii antepreșcolare, a creșterii natalității și a sprijinirii familiilor. Programul implementat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației este deja lansat, cu peste 200 de solicitări înregistrate din partea unităților administrativ-teritoriale, din care se află în procedură de lansare a achiziției publice un număr de 138 de obiective de investiții.4. Sistemul sanitar și de protecție socialăÎn acest domeniu, programul nostru de guvernare prevede construirea, reabilitarea și dotarea a:• 200 de centre medicale în mediul rural;• 15 spitale județene - reabilitare;• 30 de spitale municipale și orășenești - reabilitare;• 7 spitale, inclusiv maternități.5. Cadastrare sistematicăDeși este considerat un domeniu critic în ceea ce privește gestiunea teritoriului și elaborarea politicilor de amenajare, acest domeniu a fost permanent marginalizat de acțiunea guvernamentală. De aceea, Guvernul își va asuma cadastrarea sistematică a teritoriului.În acest moment, este cadastrată o suprafață de aproximativ 40% din suprafața întregii țări, iar în perioada 2021-2024 ne propunem să ajungem la un procent de peste 65%, ceea înseamnă că vor fi cadastrate, în 4 ani, aproximativ 6 milioane de hectare în plus, din care 2 milioane de hectare din fonduri proprii ANCPI și aproximativ 4 milioane hectare din fonduri europene.• Pentru activitatea de cadastru, în programul de guvernare ne propunem ca, până la sfârșitul anului 2023, să finalizăm cele 660 de unități administrativ-teritoriale (5,4 milioane de hectare) cuprinse în programul operațional regional Axa 11 finanțată din fonduri europene și de la bugetul de stat.• Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România“ privind înregistrarea sistematică a imobilelor pentru 5.758.314 ha din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Obiectivul asumat îl reprezintă finalizarea înregistrării sistematice în aproximativ 450 de UAT-uri rurale, cu suprafață de aproximativ 3,9 milioane ha.• Proiectul „Informații geografice pentru mediu, schimbări climatice și integrare UE - LAKI III“ prin Programul „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice și Ecosisteme (RO - Mediu)“, finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2014-2021, în valoare de 5.000.000 euro, are ca obiectiv general îmbunătățirea capacității instituționale a ANCPI de a realiza și furniza informații geografice și cartografice precise și actualizate, care vor fi puse gratuit la dispoziția tuturor instituțiilor cu atribuții de monitorizare și raportare în domeniul protecției mediului, prevenirea și diminuarea efectelor riscurilor naturale, adaptarea la schimbările climatice, planificare teritorială durabilă integrată și, de asemenea, va sprijini implementarea directivelor UE referitoare la armonizarea și punerea în comun a informațiilor spațiale la nivel național și transfrontalier.• Modificarea legislației privind restituirea proprietăților, cu instituirea unui termen de finalizare. Corelarea acestei legislații cu cea din domeniul cadastrului și publicității imobiliarePropunerea legislativă ce urmează a fi formulată vizează măsurile prin care comisiile locale și județene de fond funciar vor accelera și finaliza procesul de retrocedare a proprietăților din România. Finalizarea acestui proces este strâns legată de înregistrarea tuturor imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin lucrări de înregistrare sistematică.De asemenea, propunem ca domeniul public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale să fie înregistrat cu celeritate, finanțarea acestor lucrări fiind posibilă din bugetul propriu al Agenției Naționale de Cadastru și de Publicitate Imobiliară.Considerăm că este la fel de importantă și o reformă privind evaluarea de către stat a terenurilor, ca punct minimal de plecare în stabilirea cuantumului despăgubirilor acordate de către stat, în cadrul procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică.Legislația va avea un capitol special pentru procedurile de comasare și/sau reajustare ale terenurilor, având drept scop constituirea unor noi intravilane sau extinderea celor vechi, astfel încât localitățile să poată beneficia de o proiectare urbanistică și arhitecturală modernă, după standarde de nivel european, care să permită realizarea de rețele edilitare și de transport local de tip smart city sau smart village.Obiectivul specific: realizarea modelului digital al terenului (DTM) și al suprafeței (DSM) cu acoperire totală de 50.000 km^2, în 8 județe ale României.• Strategia privind scanarea tramei stradale:– culegerea datelor privind rețelele edilitare din subteran din 41 de municipii reședință de județ și București, cu un buget alocat de 65.000.000 euro;– culegerea datelor de suprafață pentru 41 de municipii reședință de județ și București.6. Infrastructură sportivăSport de performanță:• 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri);• 8 bazine olimpice;• 5 patinoare artificiale pentru competiții;• 7 complexuri sportive, capacitate între 3.000 și 30.000 de locuri.Sport de masă:• 150 săli de sport;• 30 bazine didactice de înot;• 100 patinoare artificiale cu scop didactic;• 120 baze sportive;• 5 centre sportive de performanță pentru sporturi olimpice, constând în săli de antrenament, școală, internat, cantină, școală de antrenori, centru medical.7. Locuințe pentru specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socioprofesionaleÎn prezent, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației derulează, prin Agenția Națională pentru Locuințe - ANL, un program care vizează construirea de locuințe cu chirie, destinate tinerilor cărora sursele de venit nu le permit achiziționarea unei locuințe, și asigurarea stabilității tinerilor specialiști, prin crearea unor condiții de locuit convenabile. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va reorganiza structura ANL și consideră oportună creșterea numărului unor astfel de locuințe, prin construcția atât a unor noi spații pentru specialiști și tineri, cât și a unor locuințe de necesitate. În vederea reconsiderării și realizării infrastructurii intelectuale în mediul rural, vor fi avute în vedere promovarea unor noi concepte de infrastructură, cum ar fi: Casa Dascălului, Casa Medicului.Programul de construcții de locuințe sociale derulat în baza prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996 - se propune transformarea programului din program cu finanțare anuală în program cu credite de angajament multianuale.8. Monumente istorice, patrimoniu cultural și sedii administrativeMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții - CNI, derulează programe de reabilitare, consolidare și redare în circuitul public a unor astfel de imobile. Conservăm și promovăm identitatea națională și culturală prin construirea a cel puțin 9 muzee și reabilitarea a cel puțin 25 de monumente istorice cu finanțare din PNRR.9. Strategia de renovare, termoficare, de reabilitare energetică și de reabilitare a clădirilor cu risc seismicObiectivele Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cuprind acțiuni prioritare în asigurarea cadrului de politici publice în domeniile:• reducerea riscului seismic al clădirilor existente, prin elaborarea și aprobarea Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic, care se adresează tuturor tipurilor de clădiri vulnerabile (clădiri publice și private, clădiri rezidențiale și nerezidențiale), a planului de acțiuni cu obiective specifice pe termen scurt, mediu și lung (2030, 2040 și 2050), precum și revizuirea cadrului normativ și dezvoltarea unui program sistematic de monitorizare a indicatorilor și progresului în implementarea strategiei și programelor de investiții, inclusiv indicatori de program; se propune transformarea programului din program cu finanțare anuală în program cu credite de angajament multianuale;• reducerea consumului de energie în clădiri și a emisiilor de CO_2 prin aprobarea Strategiei de Renovare pe Termen Lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale atât publice, cât și private, un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050. Strategia cuprinde o foaie de parcurs cu măsuri și indicatori de progres măsurabili și stabiliți la nivel național, include etape orientative pentru anii 2030, 2040 și 2050 și specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficiența energetică în conformitate cu Directiva 2012/27/UE.În vederea consolidării clădirilor se derulează următoarele programe:• Reabilitarea a 2.200 de clădiri, investiție care va conduce la îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor românilor;• Creșterea siguranței populației prin reabilitarea clădirilor cu risc seismic ridicat - 300 de imobile la nivel național;• Programul de termoficare pentru 13 UAT-uri.Beneficiile urmărite sunt: creșterea gradului de confort și a siguranței cetățeanului; scăderea cheltuielilor legate de încălzire, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.10. Creșterea gradului de acces al cetățeanului la justițieRomânia are nevoie de investiții în sistemul de justiție, care pot fi derulate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin CNI, care are în derulare o serie de investiții la clădiri care deservesc sistemului judiciar - construire și reabilitare sedii de parchete, tribunale, judecătorii, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție, sedii administrative pentru instituții publice, prin finalizarea a minimum 15 obiective de investiții privind instanțele de judecată, sediile de parchete sau curți de apel.Transformarea programului cu finanțare de la bugetul național privind planurile urbanistice generale în program cu finanțare multianuală.II. Administrația publicăÎntr-un an de criză sanitară și economică s-a reușit mobilizarea aparatului administrativ, astfel încât funcțiile statului au fost active pe toată perioada stării de urgență și a stării de alertă.Principalele provocări ale sistemului de administrație publică au fost următoarele:1. Cadrul legislativ determinat de legislația primară și secundară este inconsistent și de slabă calitate, cu prevederi neclare, excepții și derogări care distrug predictibilitatea regulilor.2. Resursele umane din administrația publică nu sunt întotdeauna recrutate, promovate și evaluate pe bază de merit.3. Administrația publică este preponderent reactivă la nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri.4. Identificarea și evaluarea prevederilor legale care necesită schimbare și completare pentru aplicarea eficientă a Codului administrativ, inclusiv cele legate de folosirea limbii minorităților naționaleAproape fiecare minister are un serviciu sau o direcție de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare și Reziliență, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării și reducerii birocrației. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor da întâietate propunerilor care creează un efect de sinergie prin înglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocrației, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni.Reformele în domeniul administrației publice trebuie să promoveze atât consacrarea principiului integrității și corectitudinii, cât și schimbarea culturii administrative. Pe de altă parte, reforma administrației publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrative eficiente, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local și spre asigurarea unei autonomii locale extinse.Reforma administrației locale constă și în următoarele puncte-cheie:1. Elaborarea și aprobarea Codului finanțelor publice locale care să reunească într-un mod unitar și necontradictoriu reglementările privind: finanțele publice locale, criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, fiscalitatea locală și procedurile fiscale locale;2. Revizuirea Codului administrativ astfel încât să fie remediate disfuncționalitățile constatate în cei 2 ani de aplicare și prevederile legale care generează anomalii în administrația publică centrală și administrația publică locală. Totodată, se vor introduce reglementări pentru crearea consorțiilor administrative care să stimuleze și să dezvolte cooperarea între autoritățile administrației publice locale;3. Elaborarea Codului de procedură administrativă care să stabilească regimul juridic aplicabil actelor și contractelor administrative, reguli și mecanisme pentru simplificarea procedurilor administrative, inclusiv prin soluții de e-guvernare, pentru facilitarea accesului cetățenilor la administrația publică și pentru creșterea transparenței și eficienței instituțiilor publice.Este necesară asigurarea autonomiei financiare a autorităților publice locale, inclusiv prin punerea în aplicare a măsurilor de alocare către unități administrativ-teritoriale a procentelor stabilite de lege privind redevența pentru exploatările de suprafață. Guvernul va continua implementarea măsurilor privind alocarea unui procent semnificativ din impozitul pe venit estimat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităților administrative publice locale.Obiective generale• Mecanisme de guvernare și un proces decizional care să fie eficiente, focalizate pe priorități și obiective;• Creșterea calității și accesului la serviciile publice;• Resursele umane din sectorul public, competente, integre și dedicate cetățeanului;• Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență în întreaga administrație publică;• Transparență și acces la informații pentru toți cetățenii;• Debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor;• Încurajarea implicării directe a reprezentanților societății civile și mediului privat în adoptarea și prioritizarea măsurilor de debirocratizare inițiate de către Guvern și Parlament;• Prioritizarea măsurilor de debirocratizare, care pot fi corelate direct cu măsurile de digitalizare;• Simplificarea și modernizarea legislației specifice unor sectoare de activitate economică;• Standardizarea, modernizarea și reducerea suprapunerii capacității și regulilor de control ale autorităților statului;• Crearea unor mecanisme care să limiteze creșterea viitoare a birocrației;• Crearea unor modalități de evaluare a birocrației existente și a efectelor directe și indirecte ale acesteia asupra societății românești;• Formarea funcționarilor publici la nivelul administrației centrale, în vederea adaptării acestora la o viziune procontribuabil;• Implicarea directă a Guvernului pentru a susține debirocratizarea, standardizarea și digitalizarea birocrației la nivelul administrațiilor locale;• Simplificarea reglementărilor pentru diverse sectoare ale mediului de afaceri și adoptarea a cât mai multor recomandări transmise de OECD în acest sens;• Respectarea prevederilor din „Carta europeană a autonomiei locale“.Obiective specificeMecanisme de guvernare și proces decizional: Guvernare focalizată pe priorități și obiectiveVa fi revigorat procesul de planificare strategică și vor fi definite priorități reale guvernamentale sau sectoriale, urmând a fi asigurată și atragerea resurselor financiare necesare. Vor fi implementate noi mecanisme centrale pentru managementul priorităților.Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategicăPlanificarea bugetară va sprijini stabilirea priorităților și bugetarea corectă a resurselor necesare. Va asigura, de asemenea, predictibilitate pentru implementarea priorităților de investiții și o măsurare mai clară și realistă a indicatorilor asumați.Stabilirea unui mecanism de coordonare și monitorizare a investițiilor publice majore va asigura:• faptul că investițiile propuse vor genera un impact major din punct de vedere social, economic, de mediu - pentru o dezvoltare durabilă;• coordonarea între instituțiile implicate în realizarea investițiilor, un filtru pentru calitatea investițiilor;• deblocarea punctelor critice apărute în implementarea investițiilor.O structură simplă și clară a administrației centraleVa fi demarat un proces de clarificare și de stabilire a mandatelor instituțiilor din administrația publică centrală. Se vor evita suprapunerile de competențe și vor fi clarificate atribuțiile instituțiilor așa încât acestea să fi corespunzătoare segmentului de activitate reglementat.Flexibilizarea managementului instituțiilor publice prin încadrarea clară a instituțiilor guvernamentale pe categorii:• instituții care au funcții cu prerogative de putere publică, organizate la nivel de ministere, autorități, unele agenții guvernamentale, consilii județene, primării etc.;• instituții axate pe livrarea unor servicii specifice către populație de la nivel guvernamental sau teritorial;• restructurarea administrației centrale pe baza acestor mandate, astfel încât structura acesteia să fie flexibilă.Reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică localăProcesul de descentralizare a fost demarat odată cu eforturile României de accedere în Uniunea Europeană, ca instrument de modernizare și reformă a administrației publice, conform principiului subsidiarității, în ideea de transfer al competențelor către nivelul cel mai apropiat de nevoile cetățenilor și ale mediului privat. Însă acest proces a fost realizat parțial și într-un mod partizan, dominat de interesele politice de moment. De aceea, în viitor, procesul de descentralizare va continua simultan cu creșterea capacității administrative la nivel local. El trebuie să se fundamenteze pe o analiză reală, bazată pe colectarea și interpretarea datelor și pe un proces amplu de consultare între autoritățile publice relevante. Nicio descentralizare de sarcini nu se va face fără transferul resursei financiare aferente. Resursa financiară va trebui să fie precisă, cuantificabilă și cu caracter permanent. Acesta va avea în vedere următoarele etape:• analiza competențelor administrației publice centrale care pot fi transferate către administrația locală, precum și capacitatea administrativă a celei din urmă de a gestiona noile competențe;• corelarea transferului de competențe cu transferul de resurse bugetare;• predictibilitatea, transparența, stabilitatea și depolitizarea sistemului general de transferuri de la bugetul de stat, astfel încât să se asigure resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice, sprijinirea dezvoltării economiei locale și creșterea autonomiei financiare locale, indiferent de culoarea politică a administrațiilor locale și a Guvernului. Acest sistem va asigura că impozitul pe venit, prin diverse mecanisme de alocare, va finanța în integralitate administrația publică locală. Totodată, se va asigura stabilitatea acestui sistem, eliminându-se modificările anuale prin legi speciale. O atenție deosebită va fi acordată implementării programelor de finanțare a investițiilor locale de tip PNDL, astfel încât ele să fie transparente, eficiente și coordonate cu programele finanțate din fonduri UE.Implementarea în condițiile legii a procesului de transfer al activelor abandonate sau închise în urma procesului de reorganizare-restructurare a ministerelor, regiilor autonome, companiilor de stat și societăților cu capital integral de stat în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, precum și reglementarea juridică a patrimoniului sindical. În acest sens este necesară operaționalizarea direcției de legislație și de reglementare în domeniul activelor statului în cadrul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.Creșterea eficienței furnizării serviciilor publice la nivelul administrației publice locale prin stimularea unor soluții de asigurare în comun a acestora, acolo unde este cazul, pe bază voluntară.Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centraleInstituțiile deconcentrate reprezintă aproape o treime din administrația publică. În prezent, coordonarea acestora se realizează practic partajat de către compartimentele funcționale de resort ale ministerelor în subordinea cărora sunt organizate și de către instituția prefectului, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. O analiză a activității acestora arată că sunt, de cele mai multe ori, ineficiente, subdezvoltate și pasive. Multe dintre aceste structuri deconcentrate au corespondent în administrația publică locală descentralizată din subordinea consiliilor locale, județene și ale primăriilor, de exemplu, în sectoare precum tineret și sport, servicii sociale sau de sănătate. De asemenea, se poate observa cum unele spitale aflate în subordinea administrației publice locale funcționează mai eficient și beneficiază de resurse superioare și finanțare mai bună. Guvernul va clarifica pe baza unei evaluări serioase mecanismele de coordonare și management ale acestora, care să pună activitățile desfășurate într-o paradigmă bazată pe performanță și eficacitate.Debirocratizare și simplificare administrativăCriza epidemiologică prin care trecem a pus la încercare capacitatea administrației de a răspunde solicitărilor și nevoilor cetățenilor. Este mai clar ca oricând că este nevoie de un aparat administrativ modern, care să răspundă rapid și eficient nevoilor societății.Va continua procesul de simplificare administrativă pentru reducerea poverii administrative - sunt mai bine de 10 ani de când guvernele derulează proiecte de măsurare a costurilor administrative generate de legislație pentru companii și cetățeni, fiind cheltuite zeci de milioane de euro din fonduri europene, însă fără un proces solid, cuantificabil prin indicatori de implementare.1. Digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea serviciilor publice din administrație și automatizarea cât mai multor procese și interacțiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor. Introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-guvernare. Creșterea accesibilității serviciilor publice online. Introducerea „domiciliului“ și „identității“ electronice pentru fiecare cetățean.2. Crearea infrastructurii naționale de registre administrative în administrația publică: crearea și administrarea unor identificatori unici, implementarea de arhitecturi TIC standardizate, realizarea și extinderea interoperabilității dintre acestea, sistematizarea și simplificarea fluxurilor de date, de interogare și a procedurilor de raportare.3. Realizarea de sisteme informatice unitare la nivel local, care să permită interoperabilitatea sistemelor diverselor UAT-uri cu nivelul central; realizarea raportărilor Open Data conform specificațiilor unitare la nivel național.4. Cadastrarea proprietăților statului; implementarea generalizată, la nivelul UAT, al instituțiilor publice și al operatorilor de servicii de interes economic general, a instrumentelor digitale de identificare, inventariere, evaluare și stocare de tip GIS.5. Interoperabilizarea bazelor de date local-central, reglementarea accesului reciproc la bazele de date local-central și central-local.Resursele umane din sectorul public1. Administrație în interesul cetățeanului și orientare către rezultate. Evaluarea pentru fiecare instituție și fiecare funcționar va fi în raport cu rezultatele obținute.2. Implementarea unui cadru unitar de competențe la nivelul administrației pentru o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituțional și legal stabil, coerent și eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administrația publică. Este necesară clarificarea și eficientizarea rolului și mandatului ANFP, precum și a capacității sale tehnice, astfel încât să devină o instituție aliniată la standardele de calitate din domeniu în țările UE. Va fi operaționalizat un nou cadru de competențe pentru funcția publică, reglementat de Codul administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru ocuparea funcțiilor publice și care va susține profesionalizarea administrației publice și creșterea calității resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea și selecția funcționarilor publici, formarea și dezvoltarea lor, precum și în evaluarea performanțelor individuale.3. Implementarea unui model profesionist și imparțial de recrutare în funcția publică, prin organizarea unui sistem de concursuri care să pună accentul pe competența și integritatea funcționarilor publici, precum și pe orientarea spre performanță. Acest obiectiv va fi pus în practică prin dezvoltarea și pilotarea unui proces transparent și incluziv de recrutare și selecție în administrația publică centrală prin concurs de recrutare. Sistemul dezvoltat va fi aplicat progresiv în anii următori tuturor categoriilor de funcționari publici din administrația publică centrală. Administrația publică de la nivel local va beneficia de asistența instituțiilor specializate de la nivel central pentru preluarea și implementarea unor instrumente de recrutare care să aibă în centru preocuparea pentru competență și integritate a funcționarilor publici. Îmbunătățirea radicală a modului de legiferare și limitarea drastică a practicii de legiferare prin excepție sau prin derogare. Acest lucru se referă, pe de-o parte, la fundamentarea actelor normative în ceea ce privește evaluarea preliminară a impactului și unificarea standardelor în acest domeniu. Pe de altă parte, această prioritate se referă la tehnica de redactare și corelare a actelor normative și instituirea și în acest domeniu a unui singur standard de calitate.4. Dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților administrației publice și asigurarea resursei umane necesare procesului de transformare digitală:(i) cuantificarea nevoii de specialiști IT în administrația publică și elaborarea unui plan național pentru formarea și fidelizarea acestora;(ii) crearea unui corp de specialiști la nivel central (ADR) pentru pilotarea transformării digitale, în special pentru nevoile de la nivel local;(iii) derularea unui program amplu pentru crearea abilităților digitale necesare la nivelul angajaților din sectorul public care vor opera noile instrumente digitale puse la dispoziție prin:• evaluare constantă a nivelului de abilități digitale în administrația publică;• programe naționale de formare a funcționarilor publici, cu un calendar adaptat evoluției sistemelor informatice din administrația publică, dar și corelarea acestora cu evoluția tehnologică propriu-zisă.5. Sistem unic de evidență a personalului bugetar pentru funcționarii publici, personalul contractual din administrație și angajații la stat: sistemul e-bugetar. Se va accelera operaționalizarea prevederilor din Codul administrativ legate de evidența centralizată a personalului bugetar.6. Se va redefini cariera funcționarilor publici astfel încât să fie mai atractivă, cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanțelor pentru a orienta corpul funcționarilor publici spre atingerea rezultatelor și pentru responsabilizare față de cetățeni și mediul de afaceri. Va fi implementat un program solid de formare pentru funcțiile de management din administrația publică, cu accent pe dezvoltarea competențelor de leadership și managementul echipelor/ managementul performanței.7. Depolitizarea funcției publice și stabilirea clară a pozițiilor politice în structura administrativă. Este nevoie de profesioniști în sistemul public, așa cum este nevoie și de decidenți politici care să poarte răspunderea alegerii opțiunilor de politică publică. În ultimele decenii, această legătură/conexiune dintre politic și administrativ a fost păstrată de multe ori intenționat neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt pozițiile de răspundere politică (reprezentanți politici) și pozițiile din sistemul administrativ unde administrația se bazează pe funcționari publici. Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcție publică e cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcționari publici și bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realitățile pieței muncii și bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziție). Indiferent de decizia finală, este important ca soluția aleasă să fie urmărită și implementată complet, fără jumătăți de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se vor clarifica, de asemenea, statutul și rolul serviciilor deconcentrate ale ministerelor, precum și ale înalților funcționari publici în sistemul administrativ român, dar și al corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv și generator de costuri pentru bugetul de stat.Etică, integritate, prevenirea corupției și transparențăMăsurile pe care se va concentra Guvernul sunt:1. Continuarea transparentizării proceselor și procedurilor administrative prin promovarea de date și informații deschise, disponibile public. Publicarea online și accesul cetățenilor la toate cheltuielile publice, contractele de achiziții publice și la toate informațiile relevante privind instituțiile statului, de la Guvern până la primării;2. Transferul cât mai multor proceduri administrative în mediul digital/online, astfel încât să restrângem cât mai mult oportunitățile pentru fapte de corupție și comportament lipsit de etică profesională sau imoral;3. Selecția mai riguroasă a personalului din administrație prin proceduri transparente și instrumente precum concurs pentru funcționari publici;4. Promovarea unei culturi a eticii și integrității prin introducerea unui management al performanței, bazat pe un cadru de competențe în funcția publică și un proces continuu de formare profesională bazat pe orientarea spre performanță și analiza nevoilor de formare pe bază de date;5. Consolidarea și intensificarea politicilor de control și prevenție a faptelor de corupție și comportamentului lipsit de etică al personalului;6. Obiectivele legate de asigurarea transparenței decizionale, accesul la informații de interes public sau promovarea platformelor și surselor de date deschise vor fi realizate implicit prin măsurile de informatizare, debirocratizare, simplificare administrativă descrise în secțiunile precedente. Totodată, deși există norme legale clare, care reglementează obligativitatea tuturor instituțiilor publice de a transparentiza și informa publicul în legătură cu activitatea pe care o desfășoară și rezultatele pe care le obțin, practica arată că un procent extrem de mic de instituții publice întocmesc, de exemplu, rapoarte privind aplicarea Legii nr. 544/2001 privind informațiile de interes public. Un aspect pe care Guvernul se va focaliza mai mult vizează executarea obligațiilor legale în acest sens de către toate autoritățile publice centrale și locale printr-o activitate mai intensă de monitorizare și control, inclusiv sancționarea celor care nu respectă legea.III. Lucrări publiceReformele propuse pe domeniul lucrărilor publice sunt următoarele:• Creșterea numărului specialiștilor în construcții - experți, verificatori și auditori energetici, în multe domenii fiind înregistrată o lipsă acută de specialiști de acest gen;• Normativele de construcții se vor reactualiza, rescrie normativele de proiectare elaborate și publicate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în anii ’90 și care nu au fost actualizate până în prezent. Multe din aceste normative sunt depășite și se referă la funcțiuni de importanță majoră - spitale, grădinițe, școli, universități;• Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va sintetiza și simplifica prevederile actelor normative care se referă la domeniile construcțiilor, atât la proiectare, cât și la avizare, autorizare și execuție. Va simplifica interacțiunea beneficiarilor cu autoritățile locale, va simplifica procedurile de elaborare și avizare proiecte, va crea un flux mai rapid pentru autorizarea lucrărilor, va eficientiza monitorizarea execuției lucrărilor;• Auditul normativelor elaborate și publicate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - se vor actualiza toate normativele depășite. Se vor înlocui cele perimate și se vor abroga cele care nu mai au obiectiv, referinduse la materiale, tehnologii sau procese de proiectare care nu se mai folosesc.1. Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF) a fost instituit în sarcina Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) prin Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, în vederea realizării dezideratului de finalizare a înregistrării proprietăților imobiliare în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Se propune transformarea programului din program cu finanțare anuală în program cu credite de angajament multianuale.La această dată ANCPI are posibilitatea de a contracta lucrări de cadastru sistematic la nivel de UAT întreg, sectoare cadastrale și prin înregistrarea în cadastru și cartea funciară a planurilor parcelare.Guvernul își propune să urgenteze finalizarea la nivel național a înregistrărilor tuturor proprietăților prin cooptarea decizională a consiliilor județene în sensul contractării de către ANCPI, la propunerile acestora, a unui număr de 3-4 UAT-uri la nivelul fiecărui județ, respectiv 121 UAT-uri având în vedere următoarele criterii:• la nivel de UAT să se înregistreze un stadiu avansat de aplicare a legilor fondului funciar;• includerea UAT-urilor care au bugete reduse sau zone declarate defavorizate;• necesitatea luării în considerare a obiectivelor de dezvoltare județene pe termen scurt 2021-2024 și mediu 2024-2030.Propunem totodată ca în această etapă să se prioritizeze înscrierea în cartea funciară a tuturor imobilelor aflate în domeniul public sau privat al statului și al UAT-urilor, ca o garanție a inventarierii corecte a suprafețelor de teren și a construcțiilor edificate pe acesta, folosindu-se de asemenea bugetul de venituri proprii al ANCPI.Implementarea programului național a constituit și trebuie să constituie o prioritate pentru ANCPI, fiind unul dintre cele mai importante proiecte pe care aceasta îl va derula și în următorii ani, utilizând pe lângă fondurile europene alocate pe Axa 11 POR și fondurile proprii ale acesteia.Astfel, va putea fi continuată activitatea începută în anul 2015 de nominalizarea de către consiliile județene, sprijinite în decizia lor de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) ale UAT-urilor care vor putea fi contractate, folosind fondurile proprii ale ANCPI.În ceea ce privește importanța înregistrării sistematice a proprietăților, menționăm că prin Acordul stand-by ce a stat la baza stabilirii Memorandumului tehnic de înțelegere cu organismele internaționale Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială s-a instituit în sarcina statului român condiționalitatea creșterii numărului de proprietăți imobiliare înregistrate în Sistemul Informatic Integrat de Cadastru și Carte Funciară.Situația la zi a înregistrării sistematice în România este:• Stadiul Programului național de cadastru și carte funciarăDin totalul de 3.181 UAT-uri din România, până la data de 31.10.2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 122 UAT-uri (din care în 118 UAT-uri în integralitate și în 4 UAT-uri parțial), precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală de 3.325.863,25 ha.În anul 2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 24 UAT-uri (din care în 20 UAT-uri în integralitate și în 4 UAT-uri parțial), precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală aferentă de 813.253,75 ha.• Lucrări de înregistrare sistematică în derulareLa data de 31.10.2021 sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 1.493 UAT-uri, cu o suprafață estimată de 4.559.583,44 ha.La această dată, ANCPI a contractat un număr de 307 UATuri și este în perioada de achiziție publică pentru încă 291 UAT-uri finanțate din AXA 11.2. Descentralizarea - prioritate a noului guvern:• descentralizare a clădirilor abandonate și degradate aparținând administrației publice centrale și companiilor naționale de stat cu titlu gratuit către autoritățile locale;• descentralizarea resurselor financiare prin rămânerea redevențelor de exploatare la nivel local in proporție de 80% (din care 40% la consiliile județene și 40% la primării);• descentralizarea fondurilor europene către UAT-uri prin transformarea ADR-urilor în autorități de management pentru POR, program de 13 miliarde de euro;• adoptarea legii ce asigură cadrul legal de funcționare a Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI) și continuarea demersurilor pentru creșterea numărului acestora.3. Programe cu finanțare multianualăÎn prezent, dintre toate programele de finanțare cu fonduri de la bugetul de stat finanțate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, doar Programul național de investiții „Anghel Saligny“ și Programul național de dezvoltare locală sunt programe cu finanțare multianuală, pentru care se alocă credite de angajament pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 3 ani, și, respectiv, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 2 ani, creditele bugetare fiind egale cu creditele de angajament pe toată perioada de valabilitate a contractelor de finanțare. Totodată, Programul național privind creșterea performantei energetice a blocurilor de locuințe este un program de finanțare multianual pentru care se alocă credite de angajament pe o perioadă de 3 ani, însă cu alocarea eșalonată a creditelor bugetare anuale.Pentru a crește eficiența programelor de finanțare cu fonduri de la bugetul de stat și pentru a asigura predictibilitatea în realizarea și finalizarea obiectivelor de investiții, toate programele finanțate din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se vor transforma în programe cu finanțare multianuală. Pentru finanțarea obiectivelor de investiții prin aceste programe se vor asigura credite de angajament de la bugetul de stat pentru întreaga durată de derulare a acestora, precum și credite bugetare anuale, în vederea transferării sumelor necesare realizării obiectivelor de investiții pentru beneficiari, conform contractelor de finanțare și graficelor de execuție.  +  MINISTERUL FINANȚELORGuvernul susține un model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului uman, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea administrației publice și combaterea deprivării materiale a populației. Revenirea economică și construcția unei viziuni bazate pe producția internă se pot realiza pe trei paliere: oameni/lucrători, companii, pentru a salva locurile de muncă și datoria suverană/asigurarea necesarului de finanțare la costuri scăzute.Împreună cu politicile de venituri politica fiscal-bugetară reprezintă principala pârghie prin care vom asigura un management macroeconomic echilibrat, atât prin creșterea ofertei (producției) interne, cât și prin sporirea cererii interne, distribuite în mod echilibrat pe grupuri sociale, în scopul stimulării absorbției producției interne de bunuri și servicii.Printr-o politică fiscal-bugetară consistentă, vom consolida rolul strategic al statului la nivel macroeconomic. Asigurarea stabilității macroeconomice, a investițiilor publice cu efecte de multiplicare și menținerea unei datorii guvernamentale la un nivel sustenabil vor permite reintrarea României în grupul țărilor cu finanțe publice „sănătoase“ până la sfârșitul anului 2024.În următorii trei ani vor continua acțiunile în vederea reducerii decalajelor față de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea economică, investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovare și digitalizare. În contextul de redresare a activității post COVID-19, vom consolida măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităților economice afectate de pandemie și a angajărilor, precum și de protejare a veniturilor românilor. Va fi susținută oferta prin instrumente financiare și granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum și prin scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și garanții de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piața muncii a angajaților din sectoarele afectate de pandemia de COVID-19.Noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. În acest sens va avea loc și o reformă a marilor sisteme ce oferă servicii publice și, corespunzător acestora, o reformă a cheltuielilor publice. Prin creșterea transparenței și predictibilității în domeniul fiscal-bugetar, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum și a consumatorilor. Creșterea economică sustenabilă și echilibrată va permite creșterea standardului de viață al cetățenilor.Vor fi o prioritate digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor și contribuabili prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Pe termen scurt, vom înființa Fondul Român de Investiții, urmând ca cele două instituții să fie ulterior integrate.I. Reforma finanțelor publice și a companiilor cu capital de statObiective generaleSistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluția economiei, astfel încât să faciliteze creșterea economică, prin:1. creșterea sustenabilității finanțelor publice cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale și eliminarea risipei bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice;2. asanarea economiei reale și crearea condițiilor pentru consolidarea agenților economici performanți;3. mărirea flexibilității și eficienței bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar;4. întărirea responsabilității fiscal-bugetare prin rescrierea legilor privind finanțele publice și responsabilitatea fiscal-bugetară;5. ținerea sub control și reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului;6. introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investițiile publice în infrastructură și a bugetării verzi pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice și mediu în conformitate cu reglementările adoptate la nivel european.Obiective specifice:1. Creșterea eficienței finanțelor publice și îmbunătățirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu prin:• evaluarea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale: sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică centrală;• crearea infrastructurii de date statistice pentru analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale și serviciilor publice locale;• reformarea sistemului transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale, inclusiv analize de impact și propuneri de modificări legislative.2. Modernizarea bugetului prin:• simplificarea arhitecturii bugetului, care va fi bazat pe indicatori de performanță prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care să ofere în timp un raport calitate/preț care să conducă la optimizarea eficienței și eficacității politicilor propuse;• sprijinirea financiară a activităților generatoare de externalizări pozitive (cercetarea, dezvoltarea, eficiența energetică);• maximizarea coerenței între politicile de bază ale guvernului și sistemele de planificare bugetară. Se va pune accentul pe bugetarea performanței care să ofere un cadru bugetar adecvat pentru dezvoltarea planurilor strategice sectoriale;• un sistem de planificare și programare care să ofere o perspectivă strategică cuprinzătoare, națională, pe termen lung. Un set mai clar de obiective și priorități ale politicii sectoriale și un mod de stabilire a nevoilor bugetare corespunzătoare care să ducă la alocarea resurselor disponibile către domeniile cheie, care sa facă distincție între cheltuielile discreționare și nediscreționare și între investițiile și cheltuielile curente pe termen mediu, susținut de indicatori de rezultat sau de indicatori fiabili.3. Întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea îmbunătățirii performanței acestora prin:• îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă;• dezvoltarea ghidului privind aplicarea legislației guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, prin preluarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea aderării României la Ghidul OECD privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.4. Revizuirea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale în ceea ce privește sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică centrală, în baza următoarelor principii:• să nu se creeze obligații în sarcina bugetelor locale fără sursă de finanțare predictibilă și acoperitoare pentru nevoi;• la fundamentarea necesarului de finanțare, acolo unde sunt aprobate standarde de cost (unități de asistență sociomedicală, cămine pentru vârstnici, centre pentru persoane cu handicap etc.), sumele să fie în concordanță cu numărul de beneficiari;• creșterea competitivității agenților economici prin îmbunătățirea cadrului în care aceștia operează, prin reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.5. Generalizarea regulii de înregistrare a punctelor de lucru, indiferent de număr de angajați. În acest sens se va elimina pragul de 5 angajați/punct de lucru, impozitul pe venit fiind virat la bugetul local unde își desfășoară activitatea angajatul.II. Datorie publicăObiective generaleGuvernul României va fi nevoit să susțină eforturile financiare necesare modernizării infrastructurii în următorii ani. Vom asigura un mix echilibrat de finanțare, de natură să asigure un buffer optim în Trezorerie, precum și reintrarea datoriei guvernamentale sub pragul de sustenabilitate pe termen mediu.Obiectivul strategic este acela ca, pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro).Ministerul Finanțelor va avea în vedere o finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe. Se vor asigura finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice preponderent în monedă națională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieței interne, în paralel cu accesarea piețelor externe de capital, în vederea asigurării unor surse robuste de finanțare. Se va păstra caracterul specific al accesării de împrumuturi de pe piețele financiare internaționale, în alte valute decât moneda europeană, în condițiile obținerii unui raport cost/risc avantajos pentru statul român, diversificării bazei de investitori și utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar).În implementarea planului de finanțare, vom avea în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni.Obiective specificeVom susține dezvoltarea pieței titlurilor de stat pentru populație, inclusiv prin automatizarea procesului de subscriere și a plății dobânzilor și rambursării principalului, precum și prin analiza posibilității efectuării subscrierilor online.Este necesară utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanțare.Măsuri care să asigure un cadru prielnic implementării de proiecte în regim de PPP:• Aprobarea la nivelul Guvernului a unei strategii la nivel național pentru implementarea de proiecte prioritare în regim PPP;• Clarificarea cadrului instituțional, cu preluarea de către Ministerul Finanțelor a competenței de reglementare a domeniului PPP;• Amendarea cadrului legal aplicabil pentru clarificarea/ remedierea unor aspecte care la acest moment sunt necorelate cu buna practică internațională și care nu asigură premisele unei bune pregătiri a proiectelor de PPP;• Configurarea unui proces de control al calității asupra ciclului de viață al proiectului, care să fie operaționalizat la nivelul Ministerului Finanțelor și la ministerele de linie (domeniile transporturi, sănătate, justiție și educație etc.) pentru a spori capacitatea de a pregăti, atribui și gestiona cu succes proiecte PPP, acest proces urmând să fie proiectat special pentru a funcționa în contextul pieței din România;• Aderarea României la Principiile pentru guvernanță publică a parteneriatelor public-private ale Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică (OECD) și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României până în anul 2023.III. FiscalitateObiective generaleRomânia are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană.Este necesară o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socioeconomică care nu a permis dezvoltarea unei clase de mijloc consolidate, dar și o economie vulnerabilă la șocuri, indiferent de natura acestora. O analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesară și ar trebui realizată in parteneriat cu mediul socioeconomic. Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalității pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici, trebuie să facă obiectul unei analize în primul an de guvernare.Măsurile stabilite în baza analizei se vor aplica predictibil cu un calendar care să nu producă efecte negative asupra mediului antreprenorial.În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin:(i) simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală;(ii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.Se vor avea în vedere:• adoptarea de urgență a propunerii legislative privind capitalizarea societăților comerciale care nu respectă acest criteriu, proiect aprobat în Senat și aflat, în prezent, la Comisia buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților;• modificarea legislației comerciale, fiscale și contabile în scopul reflectării cu acuratețe a întregului volum al veniturilor realizate de firme prin îmbunătățirea regimului de emitere și circulație a facturilor, utilizarea fără excepție a caselor de marcat și racordarea acestora la sistemul central informatic al ANAF, care, la rândul său, trebuie rapid pus în funcțiune;• includerea pe costurile de producție ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfășurarea activității economice generatoare directe de venituri a acestora, conform practicilor din țările dezvoltate europene. Ca efect, vor scădea costurile de producție, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale acționarilor și administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor și, astfel, va crește baza de impozitare;• transpunerea imediată a prevederilor Inițiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, ceea ce va reduce substanțial evaziunea fiscală;• modificarea Codului fiscal în sensul eliminării facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei;• acordarea restituirilor de TVA și a altor creanțe ale firmelor în raport cu bugetul numai după compensarea, potrivit prevederilor actuale ale Codului fiscal, cu obligațiile acelorași agenți economici către buget;• dezvoltarea și consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifică prețurile de transfer în scopul reducerii substanțiale a acestei practici de evaziune fiscală;• orientarea verificărilor, în mod prioritar, către firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele implicate în evitarea sau evaziunea în plata taxelor);• creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic;• implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței;• revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării;• consolidarea schemelor de ajutor de stat și a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migrația forței de muncă cu o calificare superioară, prin susținerea parcurilor tehnologice și industriale și stimularea înființării de parteneriate cercetare-învățământ și mediul de afaceri. Dezvoltarea de politici și mecanisme de finanțare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului;• maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcțiile de reglementare și cele operaționale. Implementarea generalizată a contractelor de performanță în instituțiile publice și companiile de stat;• consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București și dezvoltarea acesteia prin: sprijinirea activă a listării de noi companii, stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație;• menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat pentru îmbunătățirea transparenței și guvernanței corporative a băncilor de stat;• revizuirea/clarificarea rolurilor fondurilor de garantare și contragarantare cu capital de stat, urmărind maximizarea eficienței și eficacității utilizării fondurilor publice, în paralel cu injectarea de capital în economie, îndeosebi a IMM-urilor;• susținerea revenirii creditării, în special către sectorul companiilor nefinanciare, prin continuarea programelor de garanții guvernamentale în sectoarele economice prioritare;• reducerea TVA pentru deșeurile colectate selectiv;• identificarea surselor și a mecanismelor de finanțare a unor noi măsuri de politici sociale (stoparea declinului demografic, sprijinirea familiilor, stimularea natalității etc.).  +  ANAFPe termen mediu și lung, Guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituție inovativă și capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili.Obiective specificeReforma ANAF și schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili sunt obiectivele principale. Va fi accelerată digitalizarea ANAF și astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală.În acest sens, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanța din fonduri nerambursabile:• modernizarea soluției de arhivare electronică a Ministerului Finanțelor;• obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF;• proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni;• proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finanțelor/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni.De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanțare de la bugetul de stat:• asigurarea funcționării și disponibilității sistemului informatic;• creșterea performanței specialiștilor IT;• retehnologizarea și extinderea platformelor hardware și software pentru interfața cu cetățenii (pregătire documentație achiziție și estimări bugetare);• asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023.Proiectele au ca scop atingerea următoarelor obiective:(i) crearea unei relații de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin:• dezvoltarea și extinderea de servicii simple și accesibile pentru contribuabili;• simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susținerea conformării voluntare la declararea obligațiilor fiscale prin:• reducerea și simplificarea numărului de formulare și declarații;• introducerea formularelor precompletate;• depunerea electronică a tuturor formularelor și declarațiilor;• evaluarea permanentă a calității serviciilor fiscale din perspectiva contribuabililor;• acordarea de asistență din inițiativa organelor fiscale pe teme ce decurg din constatări ale organelor de control din cadrul ANAF;• sprijinirea conformării voluntare la plata obligațiilor fiscale prin:• acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori;• mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite și taxe prin elaborarea „listei albe“ ce cuprinde contribuabili care și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale de plată;• transformarea executării silite în proces investigativ;• extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durată maximă de 30 de zile la plată, ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapidă a sumelor în circuitul economic;• asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor și aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale:• notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularități care ar putea conduce la stabilirea de diferențe de impozite și taxe;• medierea;• controlul inopinat;• inspecția fiscală parțială;• inspecția fiscală generală;(ii) transformarea ANAF într-o instituție performantă și inteligentă cu soluții digitale integrate, care utilizează la maximum datele și informațiile disponibile, prin:• accelerarea procesului de digitalizare al ANAF, efectuarea de investiții în tehnologie și în dezvoltarea aplicațiilor utilizate;• utilizarea eficientă a datelor și informațiilor și dezvoltarea de noi aplicații care să proceseze informația în timp real, inclusiv utilizarea analizelor de date și dezvoltarea de platforme adaptate, de tip Big Data, pentru eficientizarea activităților de management de risc automatizat, verificări și acțiuni automate;• introducerea de soluții tehnologice având drept scop creșterea valorii adăugate a muncii angajaților, mai ales în zona de analiză, sinteză și raportare;• informatizarea activităților de back office.Accelerarea informatizării ANAF, pentru a crește gradul de colectare, va fi realizată prin:• extinderea facilităților pentru plata impozitelor și a taxelor prin platforma Ghișeul.ro;• asigurarea de la distanță a serviciului de asistență a contribuabililor și dezvoltarea Call-center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel național;• implementarea proiectului TRAFIC Control, pentru monitorizarea în timp real a transporturilor privind achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri, precum și a celor aflate în tranzit;• extinderea funcționalității și a accesului mult mai facil la Spațiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea și simplificarea serviciilor aferente obligațiilor fiscale și nefiscale și plății taxelor;• modernizarea site-ului/portalului ANAF;• implementarea proiectului SFERA ce vizează centralizarea bazelor de date locale și interconectarea acestei baze unice cu sistemele informatice ale instituțiilor statului care dețin și pot furniza informații utile în activitatea de colectare a impozitelor/taxelor și contribuțiilor la bugetul general consolidat;• implementarea procedurilor de vămuire simplificată prin introducerea conceptului de vamă electronică;• dotarea punctelor vamale de la granița UE cu echipamente de control nondistructiv;• dezvoltarea proiectelor pentru stimularea conformării voluntare pentru marii contribuabili și persoanele fizice;• dezvoltarea proiectului privind infrastructura vamală ce vizează reabilitarea și modernizarea punctelor vamale de la granița externă a Uniunii Europene;• extinderea implementării procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la media europeană de utilizare într-un procent de 65%;• accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene;(iii) prevenirea și combaterea fraudei fiscale, ANAF devenind o instituție ce vine în sprijinul conformării contribuabililor și al menținerii unui mediu economic echitabil, prin:• dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntară pe sectoarele și categoriile de risc fiscal; • combaterea eficientă a comportamentelor neconforme și a fraudei fiscale prin demararea acțiunilor complexe, țintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Scopul acestor acțiuni îl reprezintă asigurarea unui mediu fiscal echitabil pentru toți contribuabilii și descurajarea concurenței neloiale;• utilizarea unui nou model de estimare a decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de acțiuni concentrate de prevenire și combatere a evaziunii în aceste sectoare;(iv) eficientizarea și transparentizarea instituției, transformarea ANAF într-o instituție solidă, modernă și de încredere, prin:• dematerializarea fluxurilor de activitate curentă și tranziția spre un mediu de lucru predominant digital care să includă corespondența electronică, generalizarea utilizării semnăturii electronice și accesul de la distanță al bazelor de date;• consolidarea colaborării și comunicării cu alte administrații fiscale, precum și cu organisme internaționale, pe ariile de interes și prioritățile comune existente la nivel internațional;• implementarea unei politici de resurse umane axată pe dezvoltarea competențelor angajaților prin participarea la cursuri de pregătire profesională;• administrarea tuturor persoanelor fizice nerezidente la nivelul administrației fiscale pentru contribuabili nerezidenți;• redefinirea pachetelor de contribuabili, ca urmare a reevaluării criteriilor de selecție;• simplificarea procesului decizional în interiorul agenției în scopul debirocratizării;• optimizarea procesului de alocare și utilizare a resurselor în concordanță cu prioritățile strategice ale agenției;• consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri și contribuabili pentru transparentizare și creșterea conformării fiscale;• înființarea unei baze de date în care să fie disponibile rapoartele de inspecție fiscală împreună cu soluțiile date în urma contestațiilor depuse, precum și cu soluțiile instanțelor de judecată;IV. Aderarea la zona euroObiective generaleDupă aderarea la Uniunea Europeană, considerăm că adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de țară al României pe termen mediu. În acest sens, ne propunem ca documentele strategice fundamentate și agreate în anul 2019 de toate instituțiile implicate - Planul național de adoptare a monedei euro și Raportul de fundamentare a acestui plan - să fie updatate conform unei noi Foi de parcurs adecvate realităților economice și sociale postpandemice.Obiective specificeObiectivul principal al României îl reprezintă creșterea convergenței reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024.V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernareObiective generalePrioritatea Guvernului României este de a asigura o creștere economică sustenabilă, iar concurența liberă și corectă este un ingredient important în atingerea unui astfel de obiectiv. Protejarea și stimularea concurenței sunt un obiectiv strategic la nivel național, dat fiind rolul acesteia în creșterea productivității (cu impact direct asupra bunăstării consumatorilor, dar și asupra competitivității țării noastre) și, în contextul noilor evoluții economice generate de pandemie, rolul în consolidarea rezilienței piețelor și în susținerea unui proces de revenire accelerat.Calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental pentru buna funcționare a economiei, pentru atragerea/ stimularea investițiilor și, implicit, pentru generarea unui nivel ridicat al competitivității economiei naționale.Obiective specifice1. Ajutoare de stat pentru redresarea economicăPentru a sprijini economia, în contextul pandemiei, Comisia Europeană a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (Cadrul temporar). Acesta permite statelor să se asigure că întreprinderile de toate tipurile dispun în continuare de lichidități suficiente și să mențină continuitatea activității economice atât în timpul pandemiei, cât și după încheierea acesteia.Până în prezent, 8 măsuri de sprijin au fost notificate de România, cu asistența Consiliului Concurenței, în baza Cadrului temporar și autorizate de forul european. Totodată, la nivel național s-a implementat, sub forma unei scheme de minimis programul IMM Leasing de echipamente și utilaje.Având în vedere accesul dificil la piața financiară pentru IMMurile românești, în special, și pentru cele europene, în general, datorită contracției economice care oferă proiecții economice pesimiste, pragul maxim de ajutor de stat (de minimis) instituit în prezent la 800.000 de euro fie va fi menținut, fie va fi aplicată o majorare a pragului stabilit înainte de criza economică de la 200.000 la 500.000 de euro.Acestor măsuri li se adaugă acțiunile din sfera agriculturii: schemele de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și aviar, respectiv a celor din sectorul bovin, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.Bugetul total al măsurilor de mai sus este de aproximativ 32,4 miliarde de lei (6,7 miliarde de euro), sumă ce reprezintă aproximativ 3,1% din PIB-ul României din 2020.Resursele financiare mobilizate prin intermediul măsurilor de sprijin (din bugetul național și din fonduri europene) au scopul de a concentra intervenția statului în economie în direcția atenuării efectelor negative generate de pandemia de COVID-19, atât la nivel de ansamblu (prin măsuri orizontale, pentru care sunt eligibili actori din diferite domenii economice, pe criterii privind evoluția indicatorilor financiari), cât și țintit, la nivelul unor domenii/actori economici în cazul cărora activitate a fost puternic perturbată de măsurile de limitare a răspândirii virusului.Măsurile urmăresc, în linie cu strategia Uniunii Europene, evitarea transformării crizei de lichiditate a întreprinderilor, cauzată de noile evoluții economice, într-una de solvabilitate, prin identificarea și sprijinirea actorilor și domeniilor vulnerabile. O atenție sporită, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar, este acordată întreprinderilor mici și mijlocii, afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități cauzată de pandemie, care amplifică dificultățile anterioare privind accesul la finanțare, în comparație cu întreprinderile mai mari.2. Demersuri viitoare în domeniul ajutoarelor de stat: Cadrul temporar prelungit și extinsUna din prioritățile în domeniul ajutoarelor de stat vizează continuarea elaborării și implementării măsurilor cuprinse în Planul național de investiții și relansare economică (de exemplu, IMM Factor), măsuri privind șomajul și legislația muncii, schema de ajutor de stat pentru întreprinderile din domeniile comerț și servicii afectate de COVID-19, sprijinirea sectoarelor afectate - Horeca, organizare de evenimente, turism, aeroporturi regionale etc.).Demersurile de relansare a economiei naționale sunt susținute de măsurile comunitare referitoare la flexibilizarea schemelor de ajutor de stat și a cadrului fiscal european și de mobilizare a bugetului Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, repararea prejudiciilor pandemiei, relansarea economică și creșterea rezilienței.În contextul evoluției pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană a decis să prelungească și să extindă domeniul de aplicare al Cadrului temporar. Toate secțiunile Cadrului temporar au fost prelungite, în cadrul ultimei runde de modificări, cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2022.În continuarea măsurilor de sprijin notificate de România în baza Cadrului temporar și autorizate de forul european, menționate anterior, în prezent, se află în lucru și alte scheme de ajutor de stat destinate susținerii economiei în contextul pandemiei.3. Intensificarea concurenței în sectoare cheie ale economiei naționale (demersuri publice aliniate principiilor de concurență, eliminarea unor blocaje/ineficiențe aflate în calea manifestării concurenței), pregătirea pentru tranziția digitală4. Asigurarea concurenței corecteExistă o preocupare deosebită, la nivelul statelor și al instituțiilor internaționale, referitoare la efectele generate de abuzurile venite din partea unor companii care, deși nu sunt dominante, dețin o putere superioară de negociere față de partenerii lor comerciali.În acest context, au apărut, la nivelul legislației comunitare, reglementări în sensul sancționării acestor practici, în anumite sectoare, iar la nivelul unor state membre s-a considerat oportună extinderea reglementărilor specifice la nivelul tuturor sectoarelor. Aceste reglementări sunt orientate spre combaterea unor practici care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei credințe și corectitudinii și care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia.VI. Planul național de redresare și reziliențăReforma ANAF prin digitalizare• Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru obligativitatea înrolării tuturor contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual)• Contribuabili persoane juridice înrolați suplimentar în SPV• Intrarea în vigoare a cadrului legal aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal va fi aprobat printr-un ordin al președintelui ANAF• Intrarea în vigoare a cadrului legal modificat incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal• Operaționalizarea/aprobarea planului de acțiune comun între Agenția Națională de Administrare Fiscală și Inspecția Muncii pentru a preveni și a limita fenomenul evaziunii privind munca la gri/negru• Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB• Reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale• Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice• Intrarea în vigoare a modificărilor la cadrul legal existent pentru îmbunătățirea funcționării Administrației Vamale• Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară• Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele de investiții publice semnificative și realizarea unei evaluări ex-post făcute de Consiliul fiscal• Intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare• Finalizarea analizei cheltuielilor în domeniul sănătății și domeniul educației• Adoptarea unei strategii multianuale și a unui calendar pentru realizarea unei analize de cheltuieli sistematice în toate sectoarele• Proiectul de buget pe anul 2024 include recomandările analizei cheltuielilor (din domeniul sănătății și al educației)• Intrarea în vigoare a legii pentru însărcinarea Consiliului fiscal cu realizarea unei evaluări periodice a impactului analizei cheltuielilor și pregătirea unui raport de implementare• Revizuirea cadrului fiscal• Analiza sistemului de impozitare din România în vederea elaborării de recomandări pentru a asigura că sistemul de impozitare contribuie la promovarea și păstrarea unei creșteri economice sustenabile• Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi• Intrarea în vigoare a: stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024.– legislație pentru extinderea taxării verzi/ecologice• Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.  +  MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURIIInfrastructura de transporturiDezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție esențială pentru creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor, pentru stimularea investițiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creșterea mobilității cetățenilor și a mărfurilor, pentru scoaterea din izolare socioeconomică a zonelor subdezvoltate prin dezvoltarea echilibrată a rețelelor de transport între toate regiunile țării. Asigurarea conectivității și a accesabilității la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătățirea legăturilor între principalii poli economici de creștere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport. Nicio regiune nu va rămâne în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport, stimulând astfel dezvoltarea echilibrată și coezivă a României.La nivel strategic, vor fi elaborate:– Strategia de gestionare a siguranței circulației pe toate modurile de transport, îndeosebi pe cel rutier și feroviar, ținând cont de faptul că acestea două afectează în cel mai înalt grad siguranța cetățenilor (participanți la trafic și pasageri)– Strategia de implementare a transportului intermodal atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri, în contextul țintelor de atins stabilite în Pactul climatic până în 2030, respectiv 2055. Strategia va avea ca fundament o analiză cu accent pe punctele tari ale României, astfel încât prin proiecte relevante și realizabile să pună în valoare avantajele situării geografice și ale infrastructurii deja existente (rețeaua de cale ferată, porturile fluviale și maritim, aeroporturile). De asemenea, la proiectarea rețelelor de căi de transport se vor avea în vedere următoarele condiții:• accesarea unei căi rutiere de mare viteză (drumuri expres sau autostrăzi) în maximum o oră din orice punct de plecare al țării• orice punct de destinație să poată fi atins în maximum 2 ore de la un aeroport• dezvoltarea punctelor de transport multimodale astfel încât traficul de călători și transportul mărfii să se deruleze cu minimul de timpi de așteptare posibilViziunea pe termen mediuRomânia are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport în următorii 10 ani. Finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră trebuie să fie una din prioritățile strategice ale României în următorii 10 ani, astfel încât anii 2021-2030 să devină o decadă transformațională pentru România. Pentru atingerea acestui obiectiv avem nevoie de resurse financiare, un management profesionist al proiectelor și un plan coerent executat strategic pe termen lung, precum și de reforme administrative conform asumărilor din cadrul PNRR.Abordarea Guvernului PNL-PSD-UDMR va fi una integrată a tuturor modurilor de transport, care va pune pe primul plan interesul legitim al cetățeanului de a avea acces la o infrastructură modernă, sigură și durabilă care să țină pasul cu dinamica regională, astfel încât să fie eliminate decalajele de dezvoltare acumulate în ultimii ani între regiunile istorice.Obiectivele României pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructură de transport vizează:• accelerarea investițiilor publice;• asigurarea resurselor financiare și umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiții;• asumarea unor decizii strategice care să declanșeze reforme structurale și să asigure o capacitate administrativă sporită;• prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației.Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienței instituționale, a simplificării administrative și vor fi sincronizate cu realitățile din teren și, în acord, cu direcțiile de acțiune agreate la nivelul UE.Investițiile în infrastructura de transport reprezintă, în viziunea Guvernului PNL-PSD-UDMR, o prioritate națională, motiv pentru care vor fi susținute prin politici structurale ce vor garanta eficiența lor.Astfel, promovarea unei politici de transport orientate spre investiții masive va fi dublată de măsuri de creștere a capacității administrative:– reorganizarea aparatului central, revizuirea structurilor sale (autorități din subordinea și sub autoritatea ministerului), simplificarea și eficientizarea procedurilor birocratice (avizare, licențiere, control) în contextul asumării responsabilității pentru fiecare etapă procedurală, precum și a suprapunerilor de atribuții, reanalizarea eficienței activității unora dintre acestea (ARF - Autoritatea pentru Reformă Feroviară);– aplicarea principiilor de guvernanță corporativă la toate societățile cu capital de stat, asumarea responsabilității deciziilor luate, precum și a mandatelor acordate reprezentanților statului în aceste societăți.Ne propunem aprobarea și implementarea Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 ce cuprinde viziunea strategică pentru acest deceniu și va sta la baza construcției infrastructurii românești. În fapt, acest plan reprezintă actualizarea strategiei de implementare a M.P.G.T. și va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exercițiu financiar european.Planul investițional prezintă o viziune integrată asupra întregii infrastructuri de transport din România acoperind nevoile de dezvoltare pentru toate modurile de transport - rutier, feroviar, metrou, aerian, naval și intermodal, precum și măsurile de capacitate administrativă necesare pentru realizarea acestor proiecte, în corelare cu reformele asumate prin Programul național de redresare și reziliență.Implementarea accelerată și eficientă a proiectelor de infrastructură cuprinse în Planul investițional depinde de un set de măsuri a căror aplicabilitate va fi atent monitorizată la nivelul fiecărei companii care derulează proiecte majore de investiții. Astfel, se va acționa pe următoarele direcții:1. creșterea calității studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice;2. eficientizarea relației cu instituțiile și entitățile avizatoare;3. îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice;4. accelerarea procedurilor administrative pentru demararea cât mai rapidă a proiectelor.5. introducerea unui sistem de soluționare rapidă a contestațiilor;6. creșterea performanței beneficiarilor și a cooperării între autoritățile locale și naționale;7. o monitorizare eficace a implementării proiectelor.Următorii 3 ani vor fi decisivi pentru evoluția domeniului transporturilor, în care Guvernul se va concentra pe câteva direcții de acțiune care să ne garanteze îndeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de guvernare, pe componenta de infrastructură de transport:[ ] Accelerarea implementării proiectelor aflate în execuție printr-un management responsabil și proactiv, printr-un dialog continuu cu antreprenorii și o colaborare interinstituțională eficientă, atât pe verticală, cât și pe orizontală, astfel încât să fie identificate rapid soluțiile în vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor proiecte;[ ] Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze într-un orizont optim de timp;[ ] Demararea de noi proiecte de investiții în infrastructura de transport prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate, care să aibă la bază eficiența economico-socială a acestor proiecte;[ ] Realizarea conectivității între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier și feroviar paneuropean și a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX paneuropean, precum și pe axa Est-Vest;[ ] Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul transporturilor și a procesului de selecție a managerilor profesioniști în baza unei analize transparente și solide;[ ] Atragerea specialiștilor români care lucrează în străinătate („repatrierea“) în implementarea unor proiecte majore;[ ] Parteneriate cu instituții publice care gestionează infrastructură în alte state membre UE pentru asistență tehnică[ ] Adoptarea unei noi strategii de finanțare a proiectelor de infrastructură care să asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil și eficient. Vor fi susținute investițiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanțare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor cheie al modernizării României. Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, și a altor instrumente de finanțare pentru a maximiza impactul acestora și pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte.Astfel, se va acționa pe 3 direcții pentru a obține un mix care să asigure necesarul de finanțare:• alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport până în 2030;• utilizarea fondurilor externe nerambursabile (P.O.I.M., C.E.F., P.O.T., P.N.R.R. );• antrenarea de fonduri rambursabile, fonduri de tip P.P.P. sau împrumuturi I.F.I.[ ] Consolidarea parteneriatului dintre C.N.A.I.R. și autoritățile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local și regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naționale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluții pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum și între C.F.R. - S.A. și autoritățile administrației publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor intraregionale, metropolitane și urbane.[ ] Intensificarea ritmului de derulare a investițiilor prin identificarea de modalități de finanțare și cooperare complexe, pe bază de parteneriate: C.N.A.I.R., autorități locale, asociații de dezvoltare intercomunitară, sector privat intern și internațional capabil să atragă fonduri din surse cât mai diverse (fonduri externe nerambursabile, granturi, împrumuturi, participare la capital, atragerea societăților de administrare de fonduri de investiții etc.)[ ] Intensificarea colaborării în cadrul Parteneriatului Inițiativei celor Trei Mări, în vederea dezvoltării unor proiecte de infrastructură de transport de importanță strategică regională, care vor contribui la dezvoltarea economică și la coeziunea europeană.[ ] Utilizarea duală a infrastructurii de transport: construcția sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent procesul de transport, atât pentru pasageri și mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară și transportul echipamentelor aferente acesteia.[ ] În domeniul fondurilor europene, sunt prioritare închiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregătirea și implementarea viitorului exercițiu financiar P.O.T. 2021-2027 și implementarea Planului național de redresare și reziliență.În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei rețele europene integrate orientate spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaționale care traversează România, și anume: Coridorul Rin-Dunăre și Coridorul Orient/Est-Mediteraneean, corelate cu prioritățile naționale specifice.În ceea ce privește direcțiile generale de acțiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce privește prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport și corelarea acestora cu sursele de finanțare. Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea P.O.I.M. 2014-2020 (n+3), lansarea P.O.T. 2021-2027, implementarea P.N.R.R., precum și corelarea acestor surse de finanțare cu creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investițional, ce prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani.Obiectivele prevăzute a se finanța utilizând Mecanismul de redresare și reziliență sunt reprezentate de proiecte majore rutiere, feroviare sau de metrou, mature din punctul de vedere al pregătirii documentațiilor tehnico-economice, cu impact redus asupra mediului și cu beneficii în ce privește digitalizarea și soluțiile inovative din transporturi. De asemenea în cadrul P.N.R.R. sunt prevăzute o serie de reforme privind capacitatea administrativă și operațională la nivelul tuturor instituțiilor implicate în implementarea proiectelor de infrastructură de transport.La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ:[ ] Finalizarea secțiunilor în implementare din coridoarele principale;[ ] Lansarea contractelor de proiectare și execuție lucrări pentru toate secțiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate;[ ] Introducerea la finanțare a trenurilor metropolitane (de exemplu, București, Cluj-Napoca, Timișoara), respectiv a trenurilor de lucru;[ ] Extinderea rețelei naționale de metrou la nivelul municipiului București și dezvoltarea unei rețele de metrou la Cluj-Napoca.De asemenea, un rol cheie îl vor avea măsurile privind capacitatea administrativă, ce includ:[ ] asigurarea unui cadru strategic stabil pe termen mediu și lung;[ ] elaborarea unei Cărți albastre (Blue book) pe modelul utilizat în alte state membre care să completeze legislația privind elaborarea documentațiilor tehnico-economice, dar să reprezinte în același timp un ghid practic pentru realizarea etapelor importante din pregătirea proiectelor și să asigure corelarea între acestea, fără a se ignora niciuna dintre etapele de pregătire;[ ] modificări legislative care să conducă la responsabilizarea factorilor implicați în avizarea proiectelor de infrastructură de transport de interes național în ceea ce privește: fondul forestier, terenurile agricole, descărcările arheologice, relocările de utilități electrice, gaze naturale, telefonie etc. Studiile de mediu și arii protejate, autorizările locale și de dezvoltare urbanistică etc.;[ ] constituirea în cadrul principalilor beneficiari de infrastructură de transport a unor divizii de ingineri proiectanți în măsură atât de analiză critică a documentațiilor de pregătire realizate prin asistență externă, cât și să corecteze acolo unde este necesar documentațiile tehnice;[ ] identificarea printr-un proces amplu de consultare atât a ofertanților, cât și a autorităților contractante, a principalelor deficiențe în cadrul legislativ actual în domeniul achizițiilor publice;[ ] implementarea cu prioritate a reformelor asumate prin P.N.R.R., în special cele legate de capacitatea administrativa a C.N.A.I.R., C.F.R., Metrorex și operaționalizarea C.N.I.R.A. Transportul rutierInfrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea rețelei rutiere, fie că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naționale, aceasta trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivității și a mobilității cetățenilor și a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp și în condiții de siguranță.Astfel, în Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii au fost stabilite obiectivele de conectivitate rutieră care vizează rezolvarea a patru mari probleme ale transportului rutier: timpi mari de întârziere în trafic, media zilnică anuală ridicată (MZA), accesibilitatea redusă națională și internațională și rata mare de accidente rutiere.Pentru soluționarea acestor probleme și o rețea rutieră de transport modernă, eficientă și sigură, investițiile în infrastructura rutieră de transport se vor concentra pe cele patru obiective generale de conectivitate rutieră, care asigură conexiunea atât a provinciilor istorice, cât și a regiunilor de dezvoltare ale României și se extind natural spre rețelele rutiere din țările vecine.Prioritățile Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se vor încadra în coordonatele onorării dezideratelor ce țin de protecția vieții umane, concomitent cu asigurarea unui mediu concurențial favorabil dezvoltării sustenabile a serviciilor de transport și creșterea continuă a calității serviciilor de transport, precum și a celor conexe diferitelor moduri de transport.Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate:I.1. creșterea calității infrastructurii rutiere de transport, de interes național, printr-un amplu program de întreținere curentă și periodică, implementat în perioada 2021-2024;I.2. îmbunătățirea siguranței rutiere, în concordanță cu politica U.E., prin implementarea unor programe de investiții naționale sau finanțate în baza unor parteneriate cu instituții financiare internaționale;I.3. dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere, prin accelerarea programelor de investiții cu impact asupra creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile alocate prin Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020, Programul operațional de transport 2021-2027 și Programul național de reformă și reziliență prin realizarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres incluse în respectivele programe;I.4. stabilirea ca obiectiv ca până în anul 2030 majoritatea municipiilor să dispună de variante alternative de deviere a transportului greu de marfă care în prezent tranzitează centrul localităților provocând numeroase daune (aglomerează traficul urban, contribuie la înrăutățirea calității aerului, afectează localitățile cu profil turistic);I.5. crearea cadrului legislativ în vederea realizării unui Registru național al utilajelor de construcții astfel încât toate utilajele constructorilor sau terților să fie înregistrate, iar în momentul semnării la o licitație să fie blocate în registru, fără a mai avea posibilitatea de a participa la alte lucrări decât la cele pentru care au fost înregistrate;I.6. crearea cadrului legal pentru constituirea unei platforme în cadrul site-ului Ministerului Transporturilor (MT), precum și al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în vederea monitorizării active a șantierelor;I.7. verificarea modului în care au fost asigurate stocurile de materiale necesare deszăpezirii drumurilor naționale (antiderapant, clorură) la nivelul direcțiilor regionale de drumuri și poduri, precum și a contractelor aferente prestării serviciilor de deszăpezire;I.8. identificarea și crearea cadrului și a condițiilor organizatorice, procedurale și instituționale preliminare indispensabile constituirii garanțiilor necesare reușitei ameliorării siguranței rutiere, raportată la ținta intermediară asumată la nivelul UE, a ceea ce înseamnă dezideratul reducerii numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50% în perioada 2021-2030. În acest sens se vor iniția/implementa următoarele 4 proiecte:[ ] promovarea/adoptarea și urmărirea continuă ulterioară a stadiului implementării Strategiei naționale pentru siguranță rutieră pentru perioada 2021-2030;[ ] revizuirea legislației naționale din domeniul gestiunii siguranței infrastructurii rutiere, prin implementarea Directivei 2019/1.936 a Parlamentului European și a Consiliului, vizând actualizarea normelor legale cu privire la evaluările de impact asupra siguranței infrastructurii rutiere, auditul de siguranță rutieră, inspecția de siguranță, precum și desfășurarea activităților de formare, atestare, instruire și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră;[ ] asigurarea garanțiilor indispensabile creșterii calității serviciilor de pregătire a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere, prin actualizarea cadrului normativ de reglementare a autorizării și controlul școlilor de conducători auto, precum și a organizării, desfășurării și administrării activităților specifice, vizând restructurarea sistemului de pregătire și actualizarea programelor de pregătire;[ ] dezvoltarea continuă a competențelor și ridicarea nivelului de pregătire a personalului de specialitate cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere, prin implementarea de programe dedicate, vizând următoarele 2 obiective:(i) ameliorarea onorabilității și creșterea continuă a calității serviciilor de formare inițială și de pregătire continuă obligatorie a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, prin revizuirea și consecvența aplicării conforme a normelor legale privind autorizarea, monitorizarea și controlul activităților organizate și desfășurate de centrele de pregătire și perfecționare profesională;(ii) asigurarea calității/obiectivității/onorabilității și profesionalizării continue a organizării și desfășurării - de către personalul abilitat/desemnat din cadrul MTI - a activităților de examinare în vederea atestării/certificării competențelor/ pregătirii profesionale a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, prin revizuirea normelor legale cu privire la procedurile și criteriile de evaluare aplicabile, și, respectiv, stabilirea competențelor și responsabilităților aferente organizării și desfășurării acestor activități;I.9. creșterea operativității, calității și a predictibilității în domeniul onorării serviciilor de specialitate prestate de instituțiile din subordinea ori de sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, vizând optimizarea procedurilor, digitalizarea administrării și procesării relațiilor cu deținătorii de auto/vehicule, operatorii de transport și de servicii conexe, și, respectiv, cu personalul de specialitate cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere. În acest scop se vor iniția/implementa cu prioritate următoarele 3 proiecte:[ ] digitalizarea principalelor activități din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR), prin implementarea de soluții eficiente pentru depunerea în format electronic a solicitărilor curente și/sau a documentelor necesare, de către persoanele fizice și juridice, precum și înregistrarea și evidența procesării/ soluționării documentelor și, respectiv, a solicitărilor depuse;[ ] implementarea facilității plății de către persoanele fizice/juridice a contravalorii tarifelor prestațiilor/serviciilor specifice, prin intermediul mijloacelor electronice de plată;[ ] înregistrarea, administrarea și documentarea activităților ce țin de organizarea, desfășurarea și evaluarea cursurilor de pregătire și perfecționare profesională, precum și a examinărilor susținute în condițiile legii de personalul cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere în vederea obținerii și/sau prelungirea valabilității atestatelor/certificatelor de calificare/ pregătire profesională;I.10. actualizarea și perfectarea sistemică a reglementărilor referitoare la autorizarea, licențierea, monitorizarea și controlul respectării condițiilor de acces la ocupații și de efectuare a serviciilor de transport și a celor conexe, vizând promovarea, asigurarea și menținerea unui climat și a unui sistem concurențial loial, favorabil dezvoltării continue și sustenabile a pieței transporturilor rutiere, de natură a contribui la creșterea calității serviciilor de specialitate proprii sistemului de transport rutier și implicit la consolidarea aportului acestui sector de activitate la dezvoltarea economică și socială durabilă a țării. Cele 5 proiecte care se vor implementa în mod subordonat onorării scopul definit sunt următoarele:[ ] actualizarea reglementărilor privind accesul la ocupația de operator de transport rutier, a condițiilor de efectuare și controlul acestor activități, prin implementarea „Pachetului de Mobilitate I“;[ ] clarificarea/definitivarea statutului Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transporturile Rutiere (ISCTR) și a personalului acestei instituții, precum și a finanțării acestor activități;[ ] eficientizarea organizării și desfășurării activităților de control în trafic - desfășurate de către personalul ISCTR - având în vedere inclusiv oportunitatea/necesitatea completării dotărilor acestei instituții cu unități mobile și echipamente indispensabile efectuării controlului, vizând cu precădere achiziția de detectare timpurie, de la distanță, a anumitor informații de la tahografele inteligente;[ ] revizuirea cadrului normativ specific autorizării/licențierii, condițiilor de efectuare și controlul activităților de transport rutier de persoane, cu accent deosebit pe actualizarea reglementărilor referitoare la serviciile regulate în trafic interjudețean, vizând creșterea calității serviciilor oferite călătorilor, precum și statuarea unui cadru concurențial favorabil dezvoltării continue a acestui tip de transport rutier;[ ] actualizarea actelor normative cu privire la răspunderea juridică în cazul constatării încălcării normelor legale aplicabile în domeniul transporturilor rutiere și al siguranței rutiere, precum și a procedurilor specifice, vizând controlul activităților de transport rutier și al activităților conexe transporturilor rutiere.B. Transportul feroviarTransportul feroviar prezintă o serie de avantaje în raport cu alte moduri de transport precum: eficiență economică superioară, nivel redus al emisiilor de gaze cu efect de seră și al emisiilor poluante, nivel ridicat de siguranță etc. Transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă derulate prin intermediul altor moduri de transport asigură valorificarea în interesul societății a acestor avantaje strategice și contribuie la creșterea competitivității economiei naționale, constituind o prioritate strategică în domeniul transporturilor, care va asigura inclusiv convergența cu politicile europene în domeniul transporturilor și mediului.Direcțiile de dezvoltare ale sectorului feroviar, pe termen scurt și mediu, sunt axate pe următoarele obiective strategice generale:I. Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internăII. Integrarea în spațiul feroviar unic europeanPe termen scurt și mediu, cele mai relevante direcții generale de acțiune sunt:a) creșterea vitezei de circulație pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilității regiunilor și persoanelor, prin reabilitarea și modernizarea rețelei feroviare la standarde europene;b) creșterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului față de viteza permisă de infrastructura feroviară;c) pregătirea documentațiilor tehnico-economice necesare atragerii/asigurării resurselor financiare adecvate pentru implementarea obiectivelor de investiții;d) asigurarea unui nivel ridicat al siguranței circulației trenurilor și eliminarea restricțiilor de viteză, în vederea creșterii vitezei de circulație;e) creșterea eficienței energetice și reducerea nivelului de poluare;f) asigurarea de resurse financiare adecvate pentru lucrările de întreținere, alături de soluții specifice de siguranță și securitate, inclusiv prin intermediul trenurilor de lucru;g) îmbunătățirea conectivității rețelei feroviare și dezvoltarea mobilității regionale și urbane în nodurile feroviare principale din România;h) investiții pe toată rețeaua feroviară, nu doar pe marile coridoare;i) creșterea competitivității transportului de călători și marfă, inclusiv prin consolidarea sistemului de servicii publice de interes național pentru transportul feroviar de călători și mărfuri;j) dezvoltarea și implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influență a municipiilor.k) îmbunătățirea conectării la rețeaua internațională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de exemplu București-ClujNapoca-Budapesta).În baza direcțiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiții în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe:I.1. dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administrațiile publice locale în marile centre urbane din țară, de exemplu: București, Cluj, Constanța, Brașov, Timișoara, Iași, Oradea, Sibiu;I.2. dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a municipiului București, prin modernizarea Inelului Feroviar București, a Complexului Feroviar București (Gara de Nord și a stației de cale ferată București Nord), conexiunea cu modurile de transport urban și periurban, realizând astfel integrarea nodurilor urbane în rețeaua feroviară;I.3. construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca și Constanța);I.4. îmbunătățirea conectivității feroviare la nivel regional prin sprijinirea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare între municipiile reședință de județ din cadrul regiunii;I.5. îmbunătățirea gradului de mecanizare a activităților de întreținere a infrastructurii, creșterea productivității și a capacității de intervenție în situații deosebite prin achiziționarea de trenuri de lucru pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare;I.6. creșterea gradului de disponibilitate a infrastructurii, a vitezelor tehnice și a veniturilor companiei simultan cu reducerea costurilor de exploatare și susținerea investițiilor orientate spre:• reducerea restricțiilor de viteză de pe rețeaua feroviară;• creșterea vitezelor tehnice și comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2163 km din rețeaua feroviară - (ex. București-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărășești-Iași, Filiași-Simeria);• creșterea gradului de electrificare a rețelei feroviare;• demararea unui proiect complex de reabilitare a infrastructurii de cale ferată, cu finanțare multianuală și obiective precise de etapă;• reducerea deranjamentelor la instalațiile feroviare;• executarea de către C.F.R. - S.A. cu mijloace proprii a activităților de reparații capitale a infrastructurii feroviare;• continuarea programului de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată;I.7. dezvoltarea digitalizării sistemelor din domeniul feroviar care să permită creșterea mobilității și accesibilității la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS pe coridoarele rețelei TEN-T și prin extinderea rețelei de fibră optică;I.8. dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar bazate pe hidrogen prin proiecte-pilot. CFR Marfă.Se vor implementa modalitățile pentru a obține redresarea financiară, prin continuarea activității operaționale a societății și fără a afecta poziția acesteia pe piață și relația cu partenerii comerciali.Datorită caracterului strategic, se impune demararea unui proces amplu de restructurare prin care să se asigure continuitatea activității CFR Marfă și a transporturilor de transport marfă strategice.  +  CFR CălătoriPrincipalele direcții de acțiune pentru perioada 2021-2024 se concentrează pe realizarea următoarelor obiective:• Creșterea capacității de transport. Creșterea parcului de vagoane reprezintă o prioritate permanentă, pentru a răspunde cerințelor de trafic și confort.• Digitalizare și noi concepte. Pentru modernizarea procesului de verificare, validare și emitere a biletelor în tren de personalul de tren, se va demara proiectul pentru achiziționarea de terminale mobile pentru taxare, dotate cu imprimante, cu ajutorul cărora vor putea fi vândute bilete în tren, renunțânduse astfel la clasicul chitanțier și pix. De asemenea, se lucrează la îmbunătățirea propriilor oferte comerciale. De exemplu, Cardul TrenPlus va suferi transformări, în sensul că nu va mai fi tipărit pe suport hârtie, ci va fi un portofel electronic. Cardul va putea fi emis atât la case, cât și în tren, prin intermediul terminalelor de taxare.• Pentru atragerea unor noi segmente de populație se va analiza posibilitatea introducerii și operaționalizării conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane suplimentare.  +  Autoritatea pentru Reformă FeroviarăDintre obiectivele asumate pentru perioada 2021-2024, cele mai importante vizează finalizarea procedurilor și implementarea contractelor pentru Achiziția de material rulant - 40 rame electrice Regio (RE - R) și achiziția de material rulant - 20 rame electrice Interregio (RE - IR), proceduri aflate în diverse stadii.Potrivit reformelor asumate prin PNRR, pentru implementarea în termen a acestora, vom analiza modalitatea și structura instituțională capabilă pentru realizarea acestui deziderat.C. Transportul navalPentru următorii 3 ani, axele prioritare de acțiune în ceea ce privește sectorul naval vor viza valorificarea potențialului imens oferit de Dunăre, de transportul fluvial, de dezvoltarea porturilor comerciale la Dunăre, transformarea portului Constanța în lider regional, intensificarea procesului de finalizare a proiectelor demarate și pregătirea proiectelor care se vor finanța din programele de finanțare ale Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.Prioritățile din domeniul transportului naval vizează:• elaborarea strategiei navale;• asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre, pe toată perioada anului;• dezvoltarea porturilor fluviale prin crearea de facilitați pentru depozitarea și operarea de containere, precum și facilități pentru transportul acestora pe Dunăre;• creșterea competitivității firmelor românești de transport pe apă, prin politici financiare și facilități pentru înnoirea flotelor și a utilajelor de operare portuară, astfel încât să crească viteza de transport pe apă, manipularea mărfurilor mai rapidă în porturi, scăderea consumurilor de combustibili și energie electrică și reducerea emanațiilor de noxe și reziduuri;• modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale (Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc.) și conectarea porturilor, în special a porturilor fluviale, la sistemele de transport rutiere și feroviare;• dezvoltarea Portului Constanța prin promovare unui plan major de investiții, astfel încât acesta să își atingă potențialul maxim și să își extindă hinterlandul cu perspective să devină cel mai important port din regiune;• analiza oportunității înființării unor linii de feribot între Portul Constanța și alte porturi din bazinul Mării Negre;• creșterea siguranței traficului prin dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de informare și management al traficului maritim costier și achiziționarea de nave tehnice;• digitalizarea: dezvoltarea platformei informatice Port Community System; actualizarea permanentă a hărților electronice de navigație; schimbul de informații RIS (River Information Services) la nivel regional; managementul căii navigabile; îmbunătățirea infrastructurii IT pentru stocarea și procesarea datelor geospațiale; realizarea bazelor de date pentru certificatele de calificare, la carnetele de serviciu și la jurnalele de bord conform Directivei UE 2017/2.397; implementarea ghișeului unic european în domeniul maritim (EMSWe) conform Regulamentului (UE) 2019/1.239;• integrarea porturilor fluviale în circuitul turistic european în vederea dezvoltării unor circuite turistice specifice turismului fluvial, inclusiv terminalele multimodale și legăturile de infrastructură de transport între porturile fluviale;• comasarea unor administrații în vederea reducerii birocrației, a tarifelor multiple aplicate mărfurilor, precum și a aplicării unei politici comune în ceea ce privește modul de atragere a mărfurilor pe căile navigabile interioare și a porturilor românești.D. Transportul aerianAbordarea în sectorul aviației va porni de la faptul că este unul dintre cele mai afectate de criza generată de răspândirea noului coronavirus, prin reducerea semnificativă, la nivel european, a traficului aerian comparativ cu perioada anterioară crizei sanitare.Pe termen scurt și mediu principalele obiective pentru perioada 2021-2024 aferente sectorului aerian vor viza:1. eficientizarea companiei TAROM, pin selectarea unui management performant și implementarea planului de restructurare elaborat pentru perioada 2021-2025;2. continuarea procesului de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare la Compania Națională Aeroporturi București (C.N.A.B.), S.N. Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța (SN AIMK-C), S.N. Aeroportul Internațional Timișoara - Traian Vuia (SN AIT-TV), precum și la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca, principalele proiecte de investiții fiind implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internațional Henri Coandă București și finalizarea proiectelor de modernizare/dezvoltare infrastructură planificate sau aflate în derulare la Aeroportului Internațional Henri Coandă București (A.I.H.C.B.), inclusiv construcția unui nou terminal și Aeroportul Internațional București-Băneasa (A.I.B.B.): dezvoltarea/ modernizarea terminalelor de pe Aeroportul Internațional Timișoara și alte proiecte pentru creșterea gradului de siguranță, Modernizarea pistei de decolare-aterizare AIMK-C pentru aducere la standarde europene, precum și alte proiecte suport pentru creșterea siguranței și capacității aeroportuare, construcție cale de rulare paralelă cu pista și dotarea cu echipamente de scanare bagaje și detectare explozibil la Aeroportul din Cluj-Napoca, precum și continuarea procesului de dezvoltare și modernizare a pistei de decolare-aterizare, terminal cargo, facilități conexe la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca;3. digitalizarea și introducerea noilor tehnologii în domeniul serviciilor aferente transportului aerian;4. dezvoltarea capacităților cargo prin construirea de terminale cargo în proximitatea aeroporturilor regionale (de exemplu, Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Iași, Bacău, Craiova ș.a.);5. Studiu de oportunitate privind dezvoltarea în cooperare cu autoritățile locale a unui aeroport în zona Brăila-Galați.  +  Compania Națională Aeroporturi BucureștiDirecțiile generale de acțiune ale C.N. Aeroporturi București S.A. în orizontul 2021-2024 sunt:• modernizarea infrastructurii aeroportuare;• asigurarea finanțării proiectelor de dezvoltare și implementarea acestora;• creșterea calității serviciilor asigurate;• adaptarea la noile condiții ale pieței și implementarea unor politici comerciale pentru stimularea creșterii traficului aerian;• implementarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare a A.I.H.C.B.;• implementarea sistemului A-CDM care își propune să îmbunătățească eficiența operațională a tuturor operatorilor aeroportuari prin reducerea întârzierilor, crescând predictibilitatea evenimentelor în timpul desfășurării unui zbor și optimizând utilizarea resurselor.• modernizarea pistei 08R-26L AIHCB prin reparație capitală (RC);• conformarea aeroporturilor la regulamentul european R139;• operaționalizarea cât mai rapidă a Aeroportului Băneasa și darea lui în trafic sub conceptul de Airport City.E. Transportul cu metroulDezvoltarea durabilă a unei capitale europene, precum Bucureștiul, nu poate fi concepută fără o dimensionare corectă a rețelei actuale de metrou care să țină pasul cu noua dinamică urbană și periurbană. De aceea, pe termen scurt și mediu programul de dezvoltare a metroului bucureștean se va realiza pe două paliere: dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente.Astfel, obiectivele Metrorex - S.A. pe termen mediu și lung, aferente perioadei 2021-2024, sunt:[ ] Extinderea și modernizarea rețelei actuale de metrou, precum și dezvoltarea de noi linii;[ ] Creșterea atractivității și accesibilității rețelei de metrou, prin montarea de elemente indicatoare pentru persoanele cu deficiențe de vedere, precum și prin mărirea numărului de lifturi și escalatoare pentru persoanele cu deficiențe locomotorii;[ ] Îmbunătățirea serviciilor de regularitate și confort prin achiziția de noi trenuri de metrou, echipate cu elemente de siguranță și supraveghere, precum și realizarea de noi accesuri și pasaje de corespondență la stațiile de metrou aflate în exploatare;[ ] Armonizarea proiectelor cuprinse în Planul național de reformă, Strategia de dezvoltare a metroului din București 2016-2030 și Planul de mobilitate urbană durabilă București/Ilfov;[ ] Continuarea acțiunilor cu privire la eficientizarea energetică, implicit scăderea consumului de energie prin continuarea implementării iluminatului cu leduri în stațiile de metrou în locul iluminatului existent și achiziția de trenuri moderne de metrou.De asemenea se va extinde rețeaua de metrou la nivelul municipiului Cluj-Napoca.F. Transportul multimodalStrategia cu privire la transportul intermodal se va corela cu dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport în contextul în care acesta contribuie la reducerea costurilor, dar și a emisiilor provenite din transporturi, prin transferarea fie parțială, fie în totalitate a călătoriilor de la modul rutier la moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar sau pe apă. Eficiența transportului multimodal de marfă și pasageri va fi cu atât mai mare cu cât, complementar, vor fi dezvoltate și infrastructuri de tipul platformelor sau terminalelor multimodale. Astfel, dezvoltarea unor platforme logistice conectate direct rutier - feroviar - aerian/naval va contribui la creșterea atractivității modurilor de transport sustenabile, în strânsă legătură cu politicile actuale ale Comisiei Europene.Având în vedere dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, dar și evoluția și dinamica pieței transporturilor, terminalele multimodale se vor putea implementa și de către beneficiarii privați în zone de convergență a modurilor de transport. Colaborarea dintre autoritățile centrale/locale și operatorii privați reprezintă un element-cheie pentru intervențiile în domeniul multimodal.Terminalul multimodal de pasageri aeroport - stație C.F. al Aeroportului Henri Coandă reprezintă o infrastructură care se poate multiplica la nivelul României în zonele Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Brașov. Tot în același context, implementarea conceptului de tren metropolitan reprezintă un veritabil exemplu de multimodalitate pentru pasageri în ariile urbane și periurbane ale orașelor precum București, ClujNapoca, Sibiu, Timișoara, Brașov, Iași, Craiova, Constanța.G. Planul Național de Redresare și ReziliențăÎn cadrul PNRR au fost asumate la nivel național o serie de reforme și investiții cu termene precise și jaloane de îndeplinit. Dintre acestea menționăm:Reforma 1 - Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră/Decarbonizarea transportului rutier în linie cu principiul „poluatorul plătește“• Intrarea în vigoare a legii pentru implementarea unui nou sistem de taxare pe baza distanței pentru vehiculele grele (camioane) și introducerea de taxe mai mari pentru deținerea în proprietate a celor mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește“ și a principiului taxării ecologice• Adoptarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră[ ] Dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare a autoturismelor electrice pentru a stimula mobilitatea verde• Intrarea în vigoare a legii privind siguranța rutieră - legislație privind monitorizarea, consolidarea aplicării normelor și sancționarea infracțiunilor în materie de siguranță rutieră• Adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune• Publicarea și implementarea planului de acțiune național privind Sistemul European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS)• Adoptarea Strategiei privind Transportul NavalReforma 2 - Managementul calității bazat pe performanță în transport - Îmbunătățirea capacității instituționale și a guvernanței corporative• Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A. (CNIR)• Selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație ale C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., Metrorex și C.F.R. Călători• Implementarea principalelor recomandări pentru creșterea performanței financiare și operaționale a C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., C.F.R. Călători și Metrorex  +  Anexă - Lista de proiecte1. Rutier[ ] Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv:( ) A3, Autostrada Transilvania( ) A1, Autostrada Sibiu-Pitești( ) A0, Autostrada de centură a municipiului București, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale( ) A10, Autostrada Sebeș-Turda - lotul 2( ) DX12, Drum expres Craiova-Pitești( ) Drum expres Brăila-Galați( ) Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură( ) Autostrada Lugoj-Deva (Margina-Holdea)[ ] Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, regiunii de sud, Transilvaniei în baza unor documentații mature și bine fundamentate, care vor stabili traseul optim și valoarea de investiție, după cum urmează:• Autostrada A8, Târgu Mureș-Târgu-Neamț-Iași-Ungheni• Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret• Autostrada A13, Brașov-Bacău• Autostrada A13, Sibiu-Brașov, în continuarea secțiunii Brașov-Bacău• Autostrada A9, Timișoara-Moravița• Autostrada A3 Târgu Mureș-Brașov• Drum expres Craiova-Pitești (loturile 3 și 4)• Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legătură Brăila-A7-ramurile Buzău și Focșani, Brăila-Tulcea, Constanța-Tulcea, Tișița-Albița), din care se va finaliza Drum de legătură Brăila-A7-ramurile Buzău și Focșani• Drum expres Calafat-Lugoj• Drum expres Sfântu Gheorghe-Ditrău, respectiv Sovata-Miercurea-Ciuc• Drum expres București-Târgoviște• Drum expres Suceava-Botoșani• Drum expres București-Alexandria• Drum expres Piatra-Neamț-Bacău• Trans Regio Brăila-Călărași-Chiciu cu VO la Slobozia, VO Însurăței, VO Viziru, VO Bărăganu• Drum expres Baia Mare-Dej-Bistrița-Vatra Dornei-Suceava• Legătura A3-Aeroport Henri Coandă[ ] Creșterea mobilității în zona Valea Prahovei prin:( ) Finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov( ) Creșterea capacității administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrăzii Ploiești-Brașov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu autoritățile locale, respectiv cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)( ) Realizarea unor investiții, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces)[ ] Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcție de variante de ocolire în perioada 2021-2024, de exemplu:( ) Continuarea proiectelor de construcție variante ocolitoare (VO; centuri ocolitoare): DNCB (Drumul Național Centura Municipiului București, modernizare la 4 benzi și intervenții la cele 4 pasaje Domnești, Berceni, Oltenița și Cernica); VO Buftea; VO Bârlad; VO Timișoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare și legătura Oar; VO Târgu Jiu, VO Galați; VO Tecuci, VO Mihăilești, VO Târgu Mureș( ) Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighișoara; VO Vaslui; VO Sfântu Gheorghe; VO Pitești Vest, VO Timișoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea; VO Piatra-Neamț, VO Iași, VO Ștei, VO Târgu Jiu, VO Bistrița, VO Aleșd, VO Fălticeni, VO Câmpulung Moldovenesc, VO Vatra Dornei( ) Implementarea în baza unor parteneriate cu autoritățile administrației publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaș, VO Salonta, VO Arad Est, VO Giurgiu, VO Gura Humorului, precum și alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susține);( ) Proiectarea și ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la rețeaua de autostrăzi[ ] Dezvoltarea unor programe în parteneriat M.T.I.-C.N.A.I.R.-C.N.I.R.-mediul universitar pentru formarea de specialiști în domeniul construcției de infrastructură rutieră, precum și a unor parteneriate cu organizațiile profesionale și patronale pentru formarea de forță de muncă calificată în domeniul construcției de drumuri[ ] Analizarea, în colaborare cu ministerele de resort, a oportunității și modalităților de sprijin al industriei autohtone în domeniul materialelor de construcții (de exemplu: producția de bitum, agregate etc.)[ ] Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de S.I.T. (sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcție autostrăzi și drumuri expres, de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidență a accidentelor2. Feroviar1. Finalizarea lucrărilor aflate în execuție și efectuarea recepțiilor la terminarea lucrărilor pentru proiectele:• Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria-Sighișoara, inclusiv ERTMS nivel 2;• Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria;• Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Sighișoara;• Reabilitarea liniei de cale ferată București-Giurgiu faza I;• Poduri și podețe - etapa I SRCF Cluj, București, Timișoara și Craiova2. Finalizarea studiilor de fezabilitate aflate în derulare, identificarea și asigurarea surselor de finanțare pentru demararea de noi lucrări pe rețeaua TEN-T Centrală și Globală pe secțiunile:– Craiova-Calafat– Craiova-Caransebeș– București Nord-Giurgiu Nord-Frontieră faza II– Apahida-Suceava– Pașcani-Dărmănești-Vicșani-Frontieră– Predeal-Brașov– portul Constanța– stațiile Fetești și Ciulnița– modernizarea stațiilor de cale ferată din România– modernizarea trecerilor la nivel cu cale ferată, poduri, podețe și tuneluri3. Lansarea de noi proiecte de modernizare pe secțiuni aflate pe rețeaua TEN-T Centrală și Globală:– Timișoara-Arad-Caransebeș– Cluj-Episcopia Bihor– Coșlariu-Cluj-Napoca– București-Craiova– Rădulești-Giurgiu– Constanța-Mangalia– Ploiești Vest-Focșani-Roman-Iași-Frontieră3. Naval– Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării în cadrul proiectului Fast Danube. Aprobarea unui memorandum în Guvern pentru înființarea unei echipe mixte transporturi, externe și mediu pentru a debloca proiectul Fast Danube prin solicitarea intervenției Comisiei Europene– Asigurarea finanțării pentru continuarea lucrărilor de protecție și consolidare a malurilor înalte în zona Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră[ ] Îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe sectorul Dunării cuprins între Călărași și Brăila - eliminarea punctului critic Bala– Promovarea portofoliului existent de proiecte finanțabil din fonduri europene prin stricta monitorizare a MT prin care să se asigure creșterea accesabilității, a capacității de transport maritim de mărfuri și implicit a creșterii volumului schimburilor comerciale– Dezvoltarea de terminale specializate în portul Constanța Sud - Molurile III și IV Sud– Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 10 bis-Poarta 10– Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în portul Constanța - zona port nou Constanța– Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în portul Constanța– Îmbunătățirea siguranței traficului naval prin finalizarea procesului de achiziționare de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice– Modernizarea și extinderea capacității de operare în porturile Medgidia și LuminițaPromovarea unor proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea porturilor, în vederea atragerii fluxurilor de marfă: „Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului - etapa I“, „Port Brăila - Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar din Incinta Bazin Docuri“, analizarea oportunității reactualizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe“.– Elaborarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale care își propune să realizeze o planificare corectă și concretă a investițiilor necesar a fi susținute în porturile românești, o redimensionare a politicilor tarifare și vamale, crearea unor alianțe strategice cu statele aflate pe coridorul Marea Caspică și Marea Neagră etc. De asemenea se va analiza posibilitatea ca UAT de-a lungul Dunării fluviale și maritime să devină eligibile pentru finanțarea de noi infrastructuri portuare comerciale și turistice.4. Metrou• Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2. Berceni-Pipera-Cale de rulare pe Magistrala 2• Magistrala 5. Drumul Taberei-Pantelimon-Secțiunea 2, Eroilor-Piața Iancului• Construcția liniei M4 - faza a doua (Gara de Nord-Gara Progresul), inclusiv material rulant• Magistrala M6 pe sectorul 1 Mai-Aeroport Internațional Henri Coandă (Otopeni), cu finanțare europeană nerambursabilă, fonduri J.I.C.A. și buget de stat• Achiziția de trenuri noi pentru Magistrala 5 (13 trenuri)• Trenuri noi pentru magistralele 1, 2, 3, 4 și TL - pregătire documentație pentru achiziția de 50 trenuri• Alte proiecte de perspectivă care sunt analizate în relație cu proiecția realizată prin Planul investițional și care a fixat pentru următorii 10 ani viziunea de dezvoltare a metroului în București, dar și la nivelul municipiului Cluj-Napoca• Extinderea utilizării metroului la nivelul municipiului ClujNapoca, prin dezvoltarea unei noi magistrale Gilău-Florești-Cluj-Napoca• Magistrala 7 - tronsonul Voluntari-Bragadiru - magistrala va asigura interconectivitatea între două zone populate din SV și NE• Magistrala 8 - Semi-inelul Sud Crângași-Dristor 2 va asigura toate relațiile de transfer ale călătorilor între magistralele de metrou, fără a mai fi necesară traversarea prin centrul orașului• Extensia actualelor magistrale de metrou - Extensie M1-Păcii - Linia de Centură Vest - Tronsonul va uni magistrala M1 de inelul feroviar al Bucureștiului, în zona vestică; Extensie M2 - Pipera-Petricani - Tronsonul va uni magistrala M2 cu magistrala feroviară M800, în gara Petricani; Extensie M2-Berceni - Linia de Centură Sud-Comuna Berceni - Tronsonul va uni magistrala M2 de inelul feroviar al Bucureștiului, în zona sudică; Extensie M4 - Străulești-Mogoșoaia - Tronsonul va uni magistrala M4 cu magistrala feroviară M700, în gara Parc Mogoșoaia; Extensie M5 - DNCB Domnești  +  MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENEFondurile europene, cu precădere politica de coeziune, reprezintă principalul instrument de investiții al Uniunii Europene. Având în vedere ponderea acestora în PIB-ul anual de peste 5%, fondurile europene sunt șansa României de a-și maximiza oportunitățile de dezvoltare printr-o bună administrare.România urmează să beneficieze de un volum de fonduri europene fără precedent, peste 80 de miliarde de euro - în cadrul politicii de coeziune, politicii agricole comune și pachetului de relansare economică, a căror utilizare trebuie să schimbe fundamental societatea românească. Pentru transpunerea acestor resurse în rezultate palpabile sunt necesare un efort colectiv și un angajament al întregii societăți.România are probleme în absorbția fondurilor europene, fie că este vorba despre fondurile de coeziune, de dezvoltare regională, fie de problemele care se prevăd în raport cu alocările prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).Problemele sunt generate de capacitatea administrativă redusă în domeniul absorbției fondurilor europene, existând un cerc vicios deoarece multe fonduri sunt destinate chiar creșterii capacităților administrației publice „de a crea instituții stabile și predictibile, dar și suficient de flexibile“ (obiectivul tematic 11 din politica regională). Fără o administrație sprijinită tehnic, nu se pot atrage înseși fondurile necesare de consolidare a capacităților esențiale pentru absorbția tuturor fondurilor europene.Guvernul României își asumă ca proiect de țară prioritar implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Cele 64 de reforme și 107 investiții vor reprezenta temelia pe care fiecare minister își va concentra eforturile și resursele în următorii ani. Ministerele se angajează să ducă la îndeplinire cu prioritate reformele din PNRR pentru care sunt responsabili și să mobilizeze expertiza și resursele necesare pentru a realiza la timp și sustenabil toate investițiile planificate.Având în vedere importanța PNRR pentru economia României, precum și timpul limitat de care dispunem pentru a realiza reforme structurale cu impact major pentru întreaga societate, Guvernul României va aloca cu prioritate resurse pentru recrutarea specialiștilor și atragerea expertizei înalte din domeniile vizate de reforme și investiții.Începând din acest moment, principiile care vor guverna domeniul fondurilor europene sunt:• Simplificare prin descentralizare;• Transparență prin digitalizare;• Sustenabilitate prin mentenanță;• Parteneriat prin implicare.ObiectiveO1: Gestionarea urgentă și eficientă a crizei absorbției pentru cadrul financiar multianual CFM 2014-2020;• urgentată derularea apelurilor pentru sumele necheltuite, evaluarea și contractarea pentru apelurile întârziate (exemplu: Innotech Student, competențe digitale, POR 2.2. Sprijin pentru IMM-uri, POC 4.1.1. - Sprijin pentru investițiile companiilor afectate de criza COVID, etc.)O2: Aprobarea și implementarea legislației pentru operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență 2021-2026;O3: Elaborarea, aprobarea și începerea implementării Acordului de parteneriat și a programelor operaționale aferente fondurilor europene din cadrul financiar multianual CFM 2021-2027; acreditarea sistemului de management și control;O4: Creșterea prefinanțării pentru urgentarea implementării proiectelor, având în vedere problemele identificate în contractarea împrumuturilor pentru cofinanțare și pentru demararea acestora;O5: Elaborarea, aprobarea și implementarea cadrului legal pentru înființarea unui institut de asistență tehnică și proiectare după model european care va permite realizarea documentațiilor de pregătire a proiectelor;O6: Îmbunătățirea serviciilor de suport și asistență directă pentru beneficiari, inclusiv la nivel local, în vederea creșterii nivelului de informare privind oportunitățile de finanțare și a calității proiectelorViziunea pe termen mediuImportanța fondurilor europene pentru România se poate măsura prin:• coeziune economică prin îmbunătățirea competitivității și susținerea inovării întreprinderilor și a sistemului public;• promovarea investițiilor verzi, susținerea transformării digitale a României și adaptarea la schimbările climatice și conturarea unui răspuns proactiv la potențiale riscuri;• asigurarea accesibilității persoanelor și conectivității orașelor;• dezvoltarea serviciilor publice de calitate în beneficiul cetățenilor;• promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv prin reducerea deprivării materiale;• creșterea accesului la serviciile sociale, de ocupare a forței de muncă, de sănătate și de educație, în special a grupurilor vulnerabile;• recuperarea decalajelor de dezvoltare între regiunile țării;• depășirea crizei economice și sanitare cauzate de COVID19.Pentru a valorifica potențialul reprezentat de finanțările europene în perioada 2021-2027, România trebuie să atragă și să utilizeze cu maximă responsabilitate, eficiență, transparență și cu impact fondurile nerambursabile și rambursabile avute la dispoziție. Oportunitatea financiară la care România are acces în următorii ani este fără precedent. Este motivul fundamental pentru care aceste resurse vor fi investite inteligent pentru ca proiectele și entitățile finanțate să poată produce beneficii consistente și în perioada de după finalizarea finanțării.Această viziune se bazează pe un set de priorități și măsuri subsecvente care au drept scop îmbunătățirea impactului utilizării fondurilor europene în viața cetățenilor, materializânduse printr-o contribuție a intervențiilor publice și private asupra creșterii calității vieții tuturor românilor.Priorități pe termen mediu 2021-2024:1. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020;2. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027;3. Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Redresare și Reziliență;4. Implementarea Acordului de Parteneriat și a programelor operaționale;5. Descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social;6. Debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, inclusiv corelarea legislației naționale, în vederea fluidizării procesului și creșterii atractivității, dar și a eficienței fondurilor europene;7. Creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităților aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituții ale statului, cât și la nivel de beneficiari;8. Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale;9. Promovarea investițiilor în educație, în mod special în educația timpurie, și în învățământul profesional și dual;10. Încurajarea participării directe a actorilor din România la programe aflate în managementul direct al Comisiei Europene, inclusiv prin susținerea cofinanțării unei astfel de participări, acolo unde este posibil;11. Operaționalizarea instrumentelor de dezvoltare teritorială (instrumente teritoriale integrate și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) și a instrumentului de global grant. Guvernul României sprijină funcționarea următoarelor investiții teritoriale integrate, propuse prin Legea nr. 176/2020, și anume:• ITI zona Munților Apuseni - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Moții, Țara de Piatră“: județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara;• ITI Harghita Covasna - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Csomád-Bálványos și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Harghita: județele Harghita și Covasna;• ITI Ernei-Gornești - Asociația Mureșeană de Dezvoltare Intercomunitară Ernei-Gornești: județul Mureș;• ITI Microregiunea Țara Făgărașului - Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară - ITI Microregiunea Țara Făgărașului: județele Brașov și Sibiu;• ITI Țara de Sus - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară-Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus: județele Suceava, Botoșani și Iași;• ITI Delta Dunării - Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării: județele Tulcea și Constanța;• ITI Ținutul Buzăului: județele Buzău, Vrancea și Prahova;• ITI zona Văii Jiului - Asociația pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului: județul Hunedoara;• ITI Ier-Barcău - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Ier-Barcău: județele Bihor, Satu Mare, Sălaj.I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziție peste 46,5 miliarde de euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții (F.E.S.I.) este de aproximativ 34,7 miliarde de euro.În ceea ce privește programele operaționale finanțate prin politica de coeziune (PO Infrastructură mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate administrativă, PO Asistență tehnică și PO Capital uman) și prin FEAD (PO Ajutorarea persoanelor dezavantajate), numărul contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii este de aproximativ 11.805, totalizând cca. 42 miliarde de euro, din care aproximativ 35 miliarde de euro reprezintă contribuția U.E. (144% din alocarea UE a PO).La nivelul lunii octombrie 2021, sumele totale primite de la Comisia Europeană (C.E.), reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din FESI și FEAD, se situează la aproximativ 18,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 54% din alocarea U.E., cu 5,3 miliarde euro mai mult solicitate Comisiei Europene față de anul 2020 (inclusiv plăți directe) din care FESI 3,5 miliarde euro. În plus, sau rambursat de către C.E. aproximativ 10,65 miliarde de euro pentru plăți directe în agricultură.În perioada 2022-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor. Astfel, se va urmări atingerea țintei de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare. În acest context, România trebuie să mai primească de la C.E. aproximativ 16,4 miliarde de euro pentru programele finanțate din F.E.S.I. și F.E.A.D. și aproximativ 650 milioane de euro pentru plăți directe în agricultură.Suplimentar în acest ciclu de finanțare 2014-2020, România beneficiază prin REACT EU de o alocare de 1,323 miliarde de euro, cu perspective de creștere a acestei alocări, program care finanțează domeniile sănătate, ocupare, IMM-uri și persoane dezavantajate, repartizată la nivelul următoarelor programe operaționale: infrastructură mare, competitivitate, capital uman și ajutorarea persoanelor defavorizate. Dintre acestea, POIM, POC și POAD sunt deja aprobate de către CE, iar POCU este în curs de aprobare.Situația actuală a absorbției pentru perioada programatică 2014-2020– 2014-2017 Definirea strategiilor și Înființarea programelor operaționale– 2017-2019 Lansarea apelurilor și închiderea contractelor de finanțare + absorbție FESI 9 mld. euro - sume solicitate CE, în plus pentru plăți directe s-a solicitat CE suma de 6,4 mld. euro); Lansarea apelurilor de proiecte și semnarea a 7.454 contracte de finanțare în valoare totală de 29,3 mld. euro.Printre contractele semnate putem aminti:• Autostrada Sibiu-Pitești;• CF Radna-Gurasada;• VO Bacău;• Pod Brăila;• Reducerea eroziunii costiere Faza II;• Stația de epurare Glina;• Spitalul regional Iași;• Proiecte apă canal în val. de 3.5 mld euro;– 2020-2021 Derularea contractelor semnate anterior și lansarea de noi apeluri - absorbție FESI 7,5 mld. euro - sume solicitate CE, în plus pentru plăți directe s-a solicitat CE suma de 2,9 mld. euro; Au fost lansate 97 de apeluri în valoare totală de 5,5 mld. euro.– 2021-2023• În perioada 2017-2019, pe lângă sumele solicitate CE pentru FESI+FEGA de 15,4 mld. euro, s-au încasat prefinanțări în valoare de 450 mil. euro.• În perioada următoare, Guvernul își propune accelerarea procesului de absorbție și îmbunătățirea mecanismelor, în vederea maximizării oportunităților oferite de fonduri europene.Următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:• menținerea unei rate anuale de absorbție care să conducă către o absorbție de 100% la sfârșitul anului 2023;• evitarea riscului de dezangajare prin monitorizarea lunară a stadiului implementării financiare a programelor operaționale;• urgentarea lansării ultimelor apeluri de proiecte pentru sumele rămase disponibile;• fluidizarea procesului, inclusiv accelerarea ritmului de evaluare și contractare prin îmbunătățirea procedurilor interne de lucru;• susținerea capacității de cofinanțare a beneficiarilor privați;• monitorizarea constantă a proiectelor cu risc de a nu fi finalizate până la 31.12.2023, pentru identificarea eventualelor întârzieri și luarea de măsuri de remediere și recuperare a întârzierilor;• continuarea realocării de fonduri la nivelul axelor prioritare ale unui program;• asigurarea interconectivității și interoperabilității dintre bazele de date ale instituțiilor statului și sistemul My SMIS prin dezvoltarea sistemului, cu scopul continuării simplificării procesului de depunere a proiectelor și creșterea celerității procedurilor de verificare a proiectelor și beneficiarilor din perioada de evaluare și cea de monitorizare a proiectelor;• necesitatea conștientizării și dezvoltării funcției de prevenție inclusiv la nivelul activității desfășurate de Autoritatea de Audit;• schimbarea de paradigmă în relația autorităților cu beneficiarii de proiecte, în sensul creșterii orientării spre dialog și sprijin în procesul de programare și derulare a investițiilor, și mai puțin spre verificare, control și audit;• programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale și autorizarea la plată a acestora.II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027Obiectiv: România - un model european de transformare a modului de gestionare a fondurilor europene: simplu, transparent, sustenabil și eficient.În ceea ce privește alocarea financiară pentru perioada programatică 2021-2027, aceasta însumează 87,24 mld. euro și se va realiza după cum urmează:• Politica de coeziune - 32,44 mld. euro;• Facilitatea de Reziliență și Redresare - 29,20 mld. euro;• Politica agricolă - 21,6 mld. euro;• SURE - 4 mld. euro.România beneficiază de o alocare totală de 32,44 mld. euro în cadrul politicii de coeziune, defalcată pe fonduri astfel:– 28,847 mld. euro - fondurile tradiționale FEDR, FC (management partajat) și FSE+;– 0,367 mld. euro FEDR pentru Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană/Interreg;– 2,13 mld. euro pentru Fondul pentru o Tranziție Justă;– 1,090 mld. euro transfer FC către Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF).Pe lista obiectivelor de politică de coeziune în perioada programatică 2021-2027 se înscriu:– OP Europă mai inteligentă– OP 2 Europă mai ecologică– OP 3 Europă mai conectată– OP 4 Europă mai socială– OP 5 Europă mai apropiată de cetățenii săi– Obiectivul specific Fondul pentru Tranziție JustăConcentrarea tematică se va realiza astfel:▪ 25% din FEDR pentru OP 1 (o Europă mai inteligentă);▪ 30% din FEDR pentru OP 2 (o Europă mai ecologică);▪ FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări climatice;▪ FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări climatice;▪ 8% din FEDR pentru dezvoltare urbană;▪ 3% din FSE+ pentru susținerea materială a persoanelor cele mai defavorizate;▪ 25% din FSE+ pentru incluziune socială;▪ 12,5% din FSE+ pentru sprijinul pentru tineri▪ 5% din FSE+ pentru garanția pentru copii▪ 0,25% din FSE+ pentru creșterea capacității partenerilor socialiDin cadrul perioadei programatice 2021-2027 fac parte următoarele programe operaționale, care au o alocare estimativă astfel:– POCIDIF (Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare) 1.65 mld. euro FEDR– POS (Programul Operațional Sănătate) 2.882 mld. euro (1.982 mld. euro FEDR 900 mil. euro FSE+)– POEO (Program Operațional Educație și Ocupare) 3.095 mld. euro FSE +– POIDS (Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială) 2.972 mld. euro (549 mil. euro FEDR 2.422 mld. euro FSE+)– PODD (Program Operațional Dezvoltare Durabilă) 4.502 mld. euro (3.328 mld. euro FEDR 1.173 mil. euro FC)– POT (Program Operațional Transport) 4.425 mld. euro (2.061 mld. euro FEDR 2.363 mld. euro FC)– POR (8 Programe Operaționale Regionale) 8.866 mld. euro FEDR– POJTF (Programul Operațional pentru Tranziție Justă) 2.139 mld. euro JTF– POAT (Programul Operațional Asistență Tehnică) 453 mil. euro (280 mil. euro FEDR 173 mil. euro FSE+)Pentru promovarea și dezvoltarea unui portofoliu matur de proiecte, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:• Analiza proiectelor nefinanțate în perioada 2014-2020 ca punct de plecare în identificarea portofoliului de proiecte pentru 2021-2027;• Asumarea rolului și a responsabilității de coordonator național, de către Ministerul Fondurilor și Proiectelor Europene, al politicii de coeziune;• Definitivarea la nivelul fiecărui program operațional a priorităților de investiții, ca urmare a consultării publice și a complementarității cu PNRR;• Urgentarea demersurilor de consultare a partenerilor publici pe baza versiunilor actualizate ale programelor operaționale;• Definitivarea și asumarea alocărilor financiare la nivel de programe și operațiuni;• Îmbunătățirea și simplificarea sistemului SMIS/MYSMIS pentru exercițiul 2021-2027, cu includerea opțiunilor pentru programele operaționale multifond; Direcția MySMIS din MIPE devine direcție directoare în ceea ce privește standardizarea cererilor de finanțare din cadrul programelor operaționale.• Autoritățile de management își vor defini ghidurile după câmpurile simplificate din MySMIS.1. Modernizarea infrastructurii hardware prin contractul de finanțare ce se află în derulare;2. Corelarea platformei MySMIS cu restul platformelor deținute de autoritățile publice;3. Simplificarea platformei prin uniformizarea câmpurilor pentru fiecare program operațional indiferent de apelul lansat.• Simplificarea pe tot ciclul de proiect, de la elaborare, depunere, evaluare, implementare, plăți și rambursări, inclusiv utilizarea costurilor simplificate pentru reducerea sarcinii administrative;• Încheierea unui memorandum privind interoperabilitatea și interconectivitatea bazelor de date de la instituțiile relevante, inclusiv instituții avizatoare, implicate în ciclul de viață al proiectelor;• Susținerea beneficiarilor cu proiecte majore în pregătire, prin utilizarea resurselor de asistență tehnică;• Dezvoltarea unui portofoliu național de proiecte care să genereze impact din exploatarea lor pentru economia națională, pentru regiuni și legăturile dintre acestea, pentru zonele metropolitane, ariile urbane funcționale ale municipiilor reședință de județ, pentru teritorii de importanță strategică etc.;• Pregătirea unui portofoliu național de proiecte de specializare inteligentă în baza strategiilor naționale și regionale specifice, împreună cu un mecanism financiar de sprijin pentru asigurarea cofinanțării și asistenței tehnice pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice și managementul implementării proiectelor;• Guvernul României va analiza oportunitatea descentralizării ADR-urilor prin crearea de unități de implementare și accesare de fonduri europene;• Guvernul României va analiza oportunitatea creșterii rolului grupurilor de acțiune locală rurale (abordarea Leader) și a grupurilor de acțiune locală urbane (abordarea CLLD) în gestionarea fondurilor europene în cadrul CFM 2021-2027. Soluția pentru mărirea bugetelor și impactului benefic al acestor structuri de tip bottom-up este finanțarea multifond a strategiilor GAL rurale și GAL urbane. Demersuri pentru ca GAL-urile să aibă acces la mai multe fonduri: FEADR, FSE+ și FEDR, astfel, GAL-urile vor putea sprijini finanțarea mai multor proiecte de calitate, cu impact în comunitate, în domenii precum dezvoltare afaceri agricole și nonagricole, servicii sociale, educație, digitalizare etc.III. Operaționalizarea Mecanismului de redresare și reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul național de relansare și reziliențăGuvernul își propune aprobarea cu celeritate a cadrului instituțional și financiar pentru implementarea PNRR cu scopul de a accelera aplicarea sa. În acest sens, Guvernul României va include partenerii sociali în mecanismul de monitorizare, va introduce competențele ADR-urilor în implementarea PNRR, eligibilitatea consiliilor județene și a UAT va simplifica modul de acordare a finanțărilor.În concordanță cu regulile europene stabilite prin Mecanismul de redresare și reziliență, vom optimiza implementarea PNRR la noile realități și identifica noi soluții pentru implementarea reformelor.Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument nou, propus de Comisia Europeană la data de 12 februarie 2021 ca instrument european de relansare economică în urma crizei provocate de noul coronavirus. Din anvelopa generală, România ar urma să beneficieze de o alocare de aproximativ 29,2 miliarde de euro sub formă de granturi (14,24 miliarde de euro) și împrumuturi (14,94 miliarde de euro). Regula generală - cuantumul disponibil pentru sprijinul financiar nerambursabil ar trebui să poată fi angajat din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022, iar diferența de 30% din granturi până la 31 decembrie 2023. Toate plățile contribuțiilor financiare către statele membre ar trebui efectuate până la 31 decembrie 2026, iar plățile ar trebui efectuate în cadrul proiectelor nu mai târziu de luna august 2026.Pentru operaționalizarea acestui instrument, România a elaborat Planul național de relansare și reziliență (PNRR). La data de 27 septembrie 2021, Comisia Europeană (CE) a adoptat evaluarea pozitivă a Planului național de redresare și reziliență (PNRR) al României.Planul național de redresare și reziliență al României reprezintă documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență - MRR la nivel național. Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente:I. Pilonul Tranziția verdeComponenta 1: Managementul apeiComponenta 2: Păduri și protecția biodiversitățiiComponenta 3: Managementul deșeurilorComponenta 4: Transport sustenabilComponenta 5: Valul renovăriiComponenta 6: EnergieII. Pilonul Transformarea digitalăComponenta 7: Transformarea digitalăIII. Pilonul Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziuniiComponenta 8: Reforma fiscală și reforma sistemului de pensiiComponenta 9: Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovareIV. Pilonul Coeziune socială și teritorialăComponenta 10: Fondul localComponenta 11: Turism și culturăV. Pilonul Sănătate, precum și reziliență economică și socialăComponenta 12: SănătateComponenta 13: Reforme socialeComponenta 14: Buna guvernanțăVI. Pilonul Noua generațieComponenta 15: EducațieCu privire la P.N.R.R., următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:• susținerea intereselor României în negocierea actelor delegate aferente Mecanismului de redresare și reziliență;• operaționalizarea mecanismului instituțional și financiar pentru P.N.R.R.;• corelarea criteriilor de eligibilitate și a timpului de implementare pentru proiectele finanțate prin P.N.R.R. cu cele din programele operaționale și naționale;• contractarea celor 29,2 miliarde de euro până la 31 decembrie 2023;• asigurarea unui flux de numerar (cash-flow) pentru implementarea proiectelor;• asigurarea unui sistem de coordonare și monitorizare eficient, care să garanteze o bună guvernanță prin implementarea reformelor și investițiilor în timp și în mod sustenabil;• simplificarea actului administrativ și îmbunătățirea procesului de inițiere și promovare de acte normative;• elaborarea schemelor de ajutor de stat pentru toate tipurile de componente vizate de PNRR;• susținerea procesului de pregătire de documentații tehnice până la nivelul de proceduri de achiziție publică pentru lucrări/furnizare bunuri;• descentralizarea tuturor componentelor aparținătoare celor 6 piloni care implementează proiecte cu beneficiari locali.IV. Măsuri de îmbunătățire a absorbției fondurilor europene1. Descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social• adoptarea unui memorandum la nivel de guvern cu măsuri pentru creșterea capacității administrative a ADR-urilor pentru a diminua riscul de dezangajare;• diminuarea disparităților de dezvoltare regională și locală prin susținerea măsurilor diferențiate de sprijin pentru localitățile și județele care prezintă un decalaj major față de media națională sau zonele mai dezvoltate la nivelul unei regiuni în ceea ce privește accesarea și derularea de programe și proiecte strategice de dezvoltare;• promovarea și organizarea unor sesiuni de training pe teme generale și specifice la nivelul beneficiarilor, inclusiv schimb de experiență și de bune practici între aceștia, în scopul creșterii capacității de implementare a beneficiarilor pentru asigurarea unei absorbții cât mai eficiente a fondurilor europene;• plăți și rambursări simplificate, orientate spre rezultate de calitate, cu impact și condiționate de indicatori de performanță;• transparentizarea tuturor procedurilor de control ale Autorității de Audit, autorităților de management și organismelor intermediare.2. Debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare• asigurarea programării și gestionării programelor operaționale orientate pe acces facil la fonduri și pe eficiența utilizării acestora, încurajând performanța, în special prin utilizarea pe scară largă a opțiunilor de costuri simplificate;• înființarea și operaționalizarea unui grup tehnic interministerial, care să implice inclusiv reprezentanți ai Autorității de Audit, pentru coordonarea și consultarea periodică dintre autorități și actori relevanți în proiectarea și implementarea operațiunilor cu abordare simplificată;• redefinirea regulilor de gestiune a fondurilor, de audit și de control, pentru utilizarea efectivă a costurilor simplificate;• implicarea actorilor relevanți în procese de elaborare a cadrului de reglementare și a documentelor de orientare pentru noile programe operaționale pentru asigurarea impactului asupra programelor și beneficiarilor;• autorități de asigurare a extinderii principiului „auditului unic“, pentru evitarea suprapunerii verificărilor, controale mai relaxate pentru programele operaționale cu istoric bun și o mai mare încredere în sistemele naționale de audit;• digitalizarea tuturor proceselor de implementare, inclusiv în relația cu beneficiarii;• modernizarea sistemului electronic de gestiune a fondurilor europene, inclusiv interoperabilitate și transformarea acestuia într-un instrument de management;• introducerea unui mecanism de raportare la nivelul Guvernului privind stadiul proiectelor strategice ale beneficiarilor publici, cu publicare pe pagina web a Guvernului;• crearea unui portal de date deschise, cu o structură unitară și intuitivă, accesibilă facil pentru public, de monitorizare a evoluției proiectelor contractate și implementate.3. Creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane• elaborarea și susținerea unui plan de capacitate administrativă la nivel național, regional și local;• valorificarea elementelor de flexibilitate identificate în legislația europeană în materie de fonduri europene;• inițierea unei strategii de profesionalizare rapidă, precum și creșterea capacității instituționale în domeniul fondurilor europene, de la nivel național la nivelul autorităților locale;• sprijinirea și susținerea prin informare, instruire, cofinanțare și asistență tehnică a participării beneficiarilor din România în programele gestionate direct de Comisia Europeană și/sau alți finanțatori. Coordonarea acestui proces, inclusiv crearea unui portofoliu de proiecte strategice pentru România.4. Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale, începând cu perioada 2021-2027• corelarea tuturor surselor de finanțare pentru a asigura o complementaritate și eficiență a intervențiilor;• alimentarea fondurilor pentru dezvoltare regională în toate cele 8 regiuni ale țării, care să activeze ca principal instrument pentru pregătirea proiectelor locale, județene și regionale care să fie principala bază pentru atragerea resurselor atât din politica de coeziune, cât și din PNRR, totodată, fondurile pentru dezvoltare regională trebuie alimentate anual, pentru a ajuta la susținerea coeziunii în interiorul regiunilor României, precum și finanțarea proiectelor de anvergură regională;• promovarea inițiativelor comunitare gestionate direct de către Comisia Europeană în rândurile potențialilor beneficiari din România;• valorificarea oportunităților din granturile Spațiului Economic European (SEE) și norvegiene;• stimularea prin pachete de informare, instruire, cofinanțare și asistență tehnică a creșterii participării entităților din România la programe și proiecte gestionate direct de către Comisia Europeană;• crearea unui portofoliu de proiecte naționale strategice cu care beneficiarii eligibili să participe la marile proiecte finanțate direct de către Comisia Europeană;• eficientizarea managementului fondurilor externe nerambursabile aferente perioadei 2021-2027, prin creșterea capacității de coordonare, inclusiv prin măsuri de diminuare a suprareglementării la nivelul programelor cu resurse naționale în contrast cu programele comunitare, în privința unor mecanisme care se suprapun, care pot provoca blocaje sau situații de dublă finanțare;• schimbul de experiență cu instituții de gestionare și control din alte state UE, pentru a facilita transferul de bune practici și inovația în rândurile beneficiarilor.  +  MINISTERUL ECONOMIEIPrecum întreaga țară și întreaga societate, economia traversează o perioadă complicată. Traversăm un reviriment economic după anul 2020, atunci când motoarele economiei globale au mers la ralanti. Asistăm și la o creștere a prețurilor, existând un apetit crescând pentru investiții, dar încrederea consumatorilor fluctuează. Cu alte cuvinte, există șanse și oportunități majore, dar și amenințări semnificative. Fiecare dintre acestea trebuie adresate în parte.Nu ne mai permitem luxul să generalizăm lucrurile. Trebuie să acționăm ferm, hotărât, pentru că sănătatea unei țări se măsoară și după sănătatea economiei sale.Un guvern responsabil este un guvern care acționează echilibrat, intervenind acolo unde este cazul, fără să cadă pradă unor sloganuri ideologice. Trebuie să facem ceea ce este necesar, pentru că, la finalul zilei, nu ideologia plătește salariile angajaților.România are o bază industrială încă relevantă. Acest lucru trebuie dezvoltat și încurajat. Industria creează plus valoare pe orizontală economiei și implică numere mari de angajați. Contrar percepției generate, industria României nu este un morman de fiare vechi și nici nu trebuie tratată astfel. Acolo unde activitatea se poate dezvolta, trebuie să sprijinim producția prin investiții și să sprijinim activitatea comercială facilitând accesul la noi piețe de desfacere. Acolo unde nu sunt mari șanse de reviriment, trebuie să găsim soluțiile pentru a salva activele și oamenii care lucrează în acele societăți.Industria națională de apărare poate să producă și să lucreze pentru acoperirea necesarului MApN, în strânsă colaborare cu acesta, dar și pentru piețe externe. Este necesară doar o viziune și doar bună-credință și interes onest.Industria de minerit nonenergetic are încă valoare, prin resursele utile aflate în haldele și iazurile companiilor. Pentru a transforma un munte de steril în venituri reale la buget și în prosperitate pentru români sunt necesare o viziune corectă, o abordare onestă și curajoasă.Industria ușoară românească, cu capital privat, are nevoie de susținere pentru a ajunge în fața viitorilor parteneri străini.Toate aceste lucruri se pot face, dacă ne dăm cu adevărat interesul.Este o realitate evidentă că avem nevoie de o politică industrială și o politică de reindustrializare națională, completă și complexă. Vorbim aici și de clustere industriale, dar și de industrii creative, vorbim și de producție, dar și de inovație, acolo unde putem să avem un cuvânt de spus.În companiile cu capital de stat trebuie să recuperăm, pe cât posibil, timpul pierdut. Trebuie să le alocăm banii de care au nevoie să opereze, să le ajutăm să intre pe noi piețe sau să recupereze piețe tradiționale, să le ajutăm să se retehnologizeze.Îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă este un aspect pe care îl vom urmări, iar Planul național de redresare și reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul prin care putem să realizăm acest deziderat.Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului este una dintre cele mai importante instituții aflate în coordonarea Ministerului Economiei.Obiective:• Auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare ale acestora• Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări• Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul țării a bateriilor• Investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN• Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării și în industria națională• Construirea a cel puțin unei noi fabrici de producție în cadrul industriei naționale de apărare și mărirea portofoliului de produse vandabile pe plan extern cu cel puțin 5 produse care pot să fie construite în parteneriat cu societăți din profil din țări aliate• Implementarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă la toate societățile din portofoliul ministeruluiMăsuri:• Elaborarea unei strategii naționale de descentralizare a deciziilor limitative impuse întreprinderilor publice în vederea dezvoltării companiilor de stat profitabile, pentru a oferi servicii de bună calitate, la un preț competitiv, concomitent cu modernizarea serviciilor ofertate pe o piață concurențială. Trebuie să prioritizăm descentralizarea deciziei de stabilire a cheltuielilor pentru companiile cu capital de stat profitabile, prin mutarea deciziei la ministerul de resort, în vederea evitării birocrației și pentru dezvoltarea acestora în mod sustenabil și accelerat în concordanță cu societățile private, aceasta având impact în dezvoltarea organizatorică, economică și juridică a companiilor• Eliminarea limitărilor impuse de legislație companiilor cu capital de stat profitabile privind întocmirea bugetului anual de venituri și cheltuieli în vederea evitării situațiilor în care acestea să își modifice strategia de dezvoltare în funcție de legea anuală a bugetului de stat. Acolo unde societățile sunt în domenii esențiale pentru economia țării, siguranța națională și interesul strategic pentru posturile unde specialiștii necesită un timp îndelungat de pregătire specializată și autorizare să se poată angaja personal, înainte de vacantarea posturilor, costurile cu aceștia să fie introduse în calculul productivității muncii după perioada de formare. Dacă în domeniul privat orice companie poate să elaboreze și să pună în aplicare orice fel de politici de personal, cât timp acestea sunt în conformitate cu legislația în vigoare, în domeniul administrației publice și al companiilor cu capital de stat această libertate este mai restrânsă. Există legi, reguli și regulamente care mai degrabă pun accentul pe uniformizare decât pe flexibilitate.Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială și locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiții semnificative în noile domenii-cheie ce se prefigurează. Ambițiosul program al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, precum și previziunile de creștere a cererii de energie electrică în Europa vor determina o cerere în creștere de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor.Obiective:Ne propunem reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice în domeniile-cheie ale viitorului și crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de hub-uri industriale și de inovare în următoarele domenii:• tehnologii noi de producție și stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.);• industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice;• noi tehnologii digitale și de comunicații;• materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.Sprijinul public va proveni din fonduri europene și va viza susținerea inițiativelor și investițiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât și prin consolidarea lanțurilor valorice preponderent formate din IMM și încurajarea dezvoltării de start-up-uri inovative.Abordarea va fi integrată vizând:• capacități de cercetare-dezvoltare;• infrastructura pentru producție de componente și asamblare de produs finit;• dezvoltarea de aplicații software și de comunicații aferente;• servicii de instalare și întreținere;• activități de export;• capacități de reciclare.Complementar, ne propunem dezvoltarea industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent. Pentru aceasta vom sprijini ecoturismul și managementul adecvat al destinațiilor de turism și industriile culturale și creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală.Ecosisteme industriale vizate:Dezvoltarea sectorului dedicat producției de tehnologii verzi (bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor)Obiective:• Dezvoltarea producției de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor;• Dezvoltarea producției de echipamente pentru producția de energie curată și echipamente de gestiune inteligentă: panouri fotovoltaice, capacități de stocare (exemplu: baterii litiu-ion), contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc.;• Creșterea numărului de companii producătoare de tehnologii verzi „Made in Romania“;• Absorbția unui volum de finanțări de 2 mld. euro (500 mil. euro/an) în perioada 2021-2024 dedicate R D, producției și distribuției de tehnologii verzi;• Exporturi de tehnologie verde în valoare de peste 1 mld. euro/an începând cu 2025;Direcții de acțiune:• Crearea parteneriatelor strategice cu membrii UE care dețin abilități și cunoștințe în dezvoltarea tehnologiei ecologice, de exemplu: Austria, Germania;• Susținerea platformelor digitale de brokeraj pentru a facilita prezentarea ofertei și cererii de tehnologii ecologice, alături de instituțiile de cercetare și dezvoltare (universități și institute de cercetare);• Lansarea unor programe de finanțare dedicate startupurilor din principalele sectoare producătoare de tehnologii verzi: mediu și ape curate, energie și transport curat, tehnologii pentru construcții de infrastructură și clădiri, tehnologii medicale, IT C subordonat economiei circulare, alimentație organică.Dezvoltarea sectorului digitalObiective:• Trecerea de la outsourcing la produse și servicii proprii și integrarea cu restul sectoarelor economice;• Dublarea nivelului de competențe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%).Direcții de acțiune:• Susținerea creării și dezvoltării de hub-uri digitale de inovare în conformitate cu Agenda UE 2016-2020 de digitalizare paneuropeană;• Încurajarea parteneriatului firmelor din sectorul IT cu sectorul educațional pentru introducerea competențelor digitale în toate ciclurile de educație inițială (începând de la grădiniță), precum și ca parte a formării profesionale continue;• Dezvoltarea infrastructurii ICT pentru a asigura pe tot teritoriul României accesul la internet de mare viteză din fonduri europene.Dezvoltarea industriei autoObiective:• Consolidarea poziției României în producția de componente pe lanțul valoric al industriei auto;• Adaptarea la tranziția către un transport curat și electromobilitate.Direcții de acțiune:• Atragerea de noi investitori de anvergură în domeniu;• Dezvoltarea de clustere auto în regiunile României cu prezență semnificativă a industriei auto și stimularea cooperării interclustere de tip rețea;• Fonduri europene pentru sprijinirea colaborării între producătorii și furnizorii din clusterele auto cu universități și alte instituții de cercetare pentru a dezvolta noi inovații care pot aduce o valoare adăugată semnificativă întregului sector.Dezvoltarea industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată înaltă, inclusiv a celor care folosesc gazul natural ca resursăObiective:• Susținerea investițiilor și dezvoltării sectoarelor industriale cu valoare adăugată înaltă;• Valorificarea superioară a gazelor naturale în contextul noilor exploatări onshore și offshore.Direcții de acțiune:• Implementarea politicilor de stimulare fiscală a mediului de afaceri pentru ca România să își sporească competitivitatea și atractivitatea investițională în ceea ce privește valorificarea superioară a gazelor naturale;• Dezvoltarea unor industrii precum: petrochimie, metalurgie, mase plastice, transporturi, agricultură, farmaceutice;• Identificarea și promovarea activităților cu o valoare adăugată mare și avansarea în lanțul valoric, mai ales prin integrarea IMM-urilor locale din industrie.Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulareObiective:• Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare și crearea de noi locuri de muncă în domeniu (inclusiv prin formalizarea activităților la gri și la negru de colectare);• Reducerea amprentei de carbon a economiei;• Creșterea gradului de valorificare a materiilor prime și a costului acestora.Direcții de acțiune:• Stimularea investițiilor în infrastructura dedicată economiei circulare, tehnologie și cercetare și dezvoltare;• Rezolvarea deficiențelor structurale legate de deșeuri, colectare selectivă, reciclare și reutilizare (Ordonanța nr. 74/2018);• Transpunerea în totalitate a legislației UE pentru economia circulară și valorificarea deșeurilor;• Implementarea unui cadru legislativ și de politică publică pentru un sector dedicat economiei circulare și valorificării deșeurilor;• Analiză și suport pentru transpunerea în practică a modelelor de economie circulară (conform OCDE)Dezvoltarea industriei alimentareObiective:• Încurajarea prelucrării superioare a materiei prime vegetale prin susținerea dezvoltării și creării de capacități de procesare autohtone în industria alimentară și conexă (exemplu: ambalaje);• Dezvoltarea lanțurilor valorice în domeniul plantelor tehnice și al altor tipuri de materiale naturale rezultate din activități agricole (cum ar fi lâna) pentru dezvoltarea oportunităților în industrii-țintă (mobilă, textile, construcții, auto, aeronautică etc.);• Încurajarea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obținerii de produse cu valoare adăugată și promovarea produselor tradiționale și a lanțurilor scurte la nivel local.Direcții de acțiune:• Menținerea și îmbunătățirea mecanismelor de stimulare a investițiilor integrate în producție agricolă - procesare - distribuție;• Asigurarea unor mecanisme previzibile și clare de finanțare a activităților de producție agroalimentară.Susținerea industriilor creativeObiective:• Valorificarea creativității, a proprietății intelectuale și a patrimoniului cultural ca factor-cheie de dezvoltare economică a României.Direcții de acțiune:• Dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software și jocuri pe calculator, arhitectură, design și modă, muzică, artă și cultură, film și televiziune, meșteșuguri, industria de carte și editură) în vederea creșterii valorii adăugate în economia românească;• Stimularea industriilor creative ca factor-cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor rămase în urmă.În vederea elaborării și susținerii politicilor industriale în scopul creșterii competitivității sectoarelor industriale, se va urmări atingerea următoarelor obiective:• Elaborarea Strategiei Naționale privind Economia Circulară. În elaborarea Strategiei Naționale privind Economia Circulară se va ține cont de noul plan de acțiune privind economia circulară publicat de CE la 11 martie 2020, care asigură o agendă orientată spre viitor pentru realizarea unei Europe mai curate și mai competitive, creată în comun cu actorii economici, consumatorii, cetățenii și organizații ale societății civile;• Definitivarea și implementarea Strategiei Naționale de Competitivitate 2021-2027 cu o componentă privind managementul tranziției industriale;• Elaborarea cadrului legislativ și relansarea Programului Creșterea Competitivității Produselor Industriale cu acțiuni de susținere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiții de proiecte finanțate prin schema de ajutor de stat aferentă.Program pentru dezvoltarea lanțurilor de producție localeSchema de ajutor de stat cu un punctaj prioritar pentru acoperirea segmentelor lipsă din lanțul de producție; substituirea importurilor de bunuri intermediare; angrenarea de companii locale; crearea/menținerea locurilor de muncă. Domenii prioritare: activitate de producție în industria de medicamente și de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; mașini, unelte și utilaje agricole; îngrășăminte; construcția de nave; piese auto; IT; energie.Program de industrializare pe bază de licențăFond de investiții care va contribui total sau parțial la cumpărarea de licențe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licențelor. Domeniile prioritare: sectoarele de producție cu intensitate tehnologică medie și înaltă + sectoarele „verzi“ (green) - tranziția către o producție prietenoasă cu mediul.Program pentru incubatoare și parcuri industrialeConstruirea/Funcționalizarea a câte minimum un parc industrial/tehnologic pentru fiecare județ, cu implicarea autorităților locale pentru asigurarea utilităților și infrastructurii. Cel puțin unul pentru start-up-uri în fiecare județ. Creșterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali.  +  MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUIActuala criză epidemiologică generată de răspândirea noului coronavirus a afectat serios activitatea în mediul de business din România. Una dintre lecțiile învățate recent se referă la fragilitatea unui mediu economic neconsolidat sau aflat în dezvoltare în fața unui pericol global, apărut intempestiv.România are nevoie de o viziune clară asupra căilor și mijloacelor de dezvoltare și consolidare a mediului său de afaceri, inclusiv în domeniul turismului, bazată, în principal, pe politici publice, dar și pe resurse (proprii și atrase), care să răspundă, într-o manieră adecvată și susținută, cerinței fundamentale de îmbunătățire radicală a acestuia.Un obiectiv prioritar îl constituie dezvoltarea unui mediu de afaceri deschis, activ, stabil și transparent, într-un cuvânt, predictibil, clădit pe responsabilitate, competitivitate și spirit antreprenorial, care să permită oamenilor de afaceri, managerilor și întreprinderilor să facă față concurenței existente pe piața unică și pe terțe piețe.Comisia Europeană a constatat în 2020^1 că cea mai importantă problemă a întreprinderilor mici și mijlocii o reprezintă legislația (în procent de 26%, respectiv birocrația și sarcinile administrative), urmată de problema finanțării (23%).^1 Flash Eurobarometer 486, Survey requested by the European Commission, Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs and co-ordinated by the Directorate-General for Communication.Conform viziunii pe termen mediu, România trebuie să devină o țară competitivă economic la nivel regional și global prin implementarea unui model economic bazat pe antreprenoriat, deschidere la concurență, inovare și investiții din fonduri europene.În acest sens, trebuie să inițiem și să implementăm o serie de măsuri care au ca scop realizarea unui plan major de edificare, modernizare și dezvoltare a ecosistemului antreprenorial în România. Acestea vizează, în principal, încurajarea înființării și dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii, stimularea activităților de cercetare-dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, sporirea și consolidarea capitalului autohton, atragerea investițiilor străine directe (mai ales în sectoare cu valoare adăugată ridicată, în infrastructură și noi capacități de producție), promovarea destinațiilor turistice, precum și continuarea dezvoltării relațiilor economice cu partenerii noștri.Dezvoltarea și îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial presupune diverse măsuri, pentru toate elementele acestuia, plecând de la politica guvernamentală, prin măsurile propuse în programul de guvernare, modificările legislative, identificarea modalităților de finanțare, dezvoltarea culturii antreprenoriale, sprijinirea prin mentorat și consultanță, înființarea și operaționalizarea infrastructurilor de sprijinire a afacerilor, până la partea de educație și formare, capital uman și forță de muncă (personal calificat), dar și pe partea de acces la piețe locale și globale (internaționalizare).IMM-urile sunt foarte importante pentru competitivitatea și prosperitatea României, pentru suveranitatea sa economică și tehnologică, precum și pentru reziliența economiei la diverse șocuri externe. Sustenabilitatea competitivă reprezintă principiul director al Europei pentru viitor. Realizarea unei economii digitale suple, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și neutre din punct de vedere climatic necesită mobilizarea deplină a IMM-urilor. Tranziția către o Europă mai sustenabilă din punct de vedere economic, ecologic și social trebuie să meargă mână în mână cu trecerea către digitalizare. Digitalizarea poate oferi IMM-urilor oportunități importante de a îmbunătăți eficiența proceselor de producție și capacitatea de inovare în materie de produse și modele de afaceri.Declanșarea pandemiei de COVID-19 în România a produs efecte deosebit de dure asupra economiei naționale, un număr foarte mare de întreprinderi, îndeosebi IMM-uri din aproape toate sectoarele economice fiind forțate să își reducă, suspende sau chiar să își închidă activitatea.Sprijinul guvernului acordat întregului mediu de afaceri autohton este esențial pentru a arăta solidaritate și a da încredere economiei și investitorilor. De aceea, vom continua să facem ceea ce trebuie: să oferim sprijin pentru redresarea operatorilor economici afectați de pandemie, să elaborăm și să gestionăm scheme de ajutor pentru firmele care așteaptă un ajutor de stat, după ce vreme de mulți ani au contribuit prin taxe și impozite la veniturile statului, vom căuta să generăm sinergii economice între sectorul public și privat, pentru că vorbim despre economia românească, nu economia sectorului privat și economia sectorului public.Mediul economic este cuprinzător: nu există doar servicii, nu există doar producție, nu există doar IT C, nu există doar industrie, nu există doar comerț, nu există doar consum. Toate, împreună, reprezintă mediul de afaceri românesc. Toate, împreună, trebuie să funcționeze.România poate să depășească acest moment dificil realizând investiții. Acestea trebuie să se întâmple, deopotrivă în sectorul public și în sectorul privat. Investițiile în sectorul privat asigură efervescență economică, creează inovare, aduc plus-valoare, contribuie la echilibrarea balanței comerciale. Investițiile în sectorul privat reduc decalajele de concurență față de alte țări și permit readucerea la viață a unor sectoare de activitate și companii care pot să contribuie la crearea de prosperitate în societate.Prin implementarea PNRR se vor adopta măsuri pentru îmbunătățirea competitivității, rezilienței, adaptabilității și securității întreprinderilor. Anul 2022 va însemna lansarea proiectelor propuse spre finanțare. Va fi elaborată Strategia națională axată pe transformarea digitală a întreprinderilor și pe promovarea interacțiunilor digitale dintre stat și întreprinderile private. Sunt necesare măsuri specifice pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor și pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la relevanța și beneficiile adoptării tehnologiilor digitale. Prin PNRR ne propunem ca tranziția verde și cea digitală să fie favorizate și prin stimularea cooperării dintre mediul academic/de cercetare și mediul de afaceri, facilitând transferul de tehnologii moderne și sporind competitivitatea firmelor.Turismul este un factor important pentru creșterea și dezvoltarea economiei, având un impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă. La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă la nivel mondial, iar România trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă și de calitate, mizând pe avantajele ei competitive.Potențialul turistic al României trebuie să se transforme din slogan în realitate economică. Avem nevoie de organizații de management al destinațiilor (OMD), la fel cum avem nevoie de promovare internă și externă. Pandemia de COVID-19 trebuie transformată într-o oportunitate pentru turismul românesc.Cu toate acestea, turismul a fost unul din sectoarele cele mai afectate în anul 2020, ca urmare a unei crize de sănătate fără precedent, precum și a unei crize sociale și de urgență economică pe fondul izbucnirii pandemiei de SARS-CoV-2, acest fapt reflectându-se atât în scăderea circulației turistice, cât și în activitatea redusă a profesioniștilor și operatorilor economici de profil.Îndeplinirea obiectivelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul turismului reprezintă unul din instrumentele care vor contribui la dezvoltarea sectorului turismului în România.Complementar, ne propunem dezvoltarea industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent. Pentru aceasta vom sprijini ecoturismul și managementul adecvat al destinațiilor de turism și industriile culturale și creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală.Obiective:• Reformarea relației dintre administrație și mediul de afaceri pe baza următoarelor principii: debirocratizare și digitalizare; stabilitate și predictibilitate; costuri administrative cât mai reduse și servicii publice cât mai eficiente; infrastructura de conectare accesibilă; tratament egal și respectarea legii în relația cu operatorul economic; asigurarea cadrului legislativ și economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale și a activității antreprenoriale pe cont propriu (PFA), inclusiv facilitarea accesului la finanțare• Susținerea mediului de afaceri prin soluții și măsuri financiare de susținere în contextul crizei sanitare• Creșterea competitivității companiilor prin scheme de ajutor de stat, granturi și garanții• Reducerea deficitului comercial prin creșterea competitivității firmelor românești la export, prin atragerea de investiții străine orientate către export și fabricarea în România a produselor din coșul zilnic• Crearea unui ecosistem antreprenorial care să faciliteze dezvoltarea start-up-urilor prin crearea unui cadru legislativ stimulativ și a instrumentelor necesare de finanțare• Prioritizarea turismului ca o ramură strategică pentru economia românească, prin revizuirea și modernizarea cadrului legal, instituirea OMD-urilor, programe de finanțare și promovare• Stimularea antreprenorială prin programe de creare de start-up-uri și consolidarea acestora• Crearea cadrului pentru dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor turistice din România în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Turismului• Schimbarea modului de colaborare cu mediul privat prin intermediul Consiliului Consultativ al Turismului• Suport financiar în vederea finanțării dezvoltării sustenabile a destinațiilor turistice din România în condiții de durabilitate, conectivitate, transformare în destinații turistice SMART și incluziune socială• Obținerea stabilității și predictibilității prin consolidarea unui dialog social structuratMăsuri:• Eficientizarea proceselor administrative pentru societățile comerciale - reducerea sarcinilor administrative pe care trebuie să le ducă la îndeplinire o firmă, accent mai mare pus pe responsabilitatea antreprenorilor, declarații de conformitate și pe propria răspundere• Digitalizarea procesului de înființare a firmelor• Deblocarea legii holdingurilor• Reactualizarea legii prevenirii• Inițierea legii finanțării participative• Continuarea și dezvoltarea accesului la finanțare pentru asigurarea capitalului de lucru și a fluxului de lichidități pentru firmele care își reiau activitatea după relansarea economică postpandemie• Crearea unei strategii pentru echilibrarea balanței comerciale și dezvoltarea de programe pentru a facilita exportul producătorilor români, alături de dezvoltarea rețelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică națională• Asigurarea continuității și finanțarea programelor de sprijinire a start-up-urilor• Operaționalizarea de noi programe pentru IMM-uri, inclusiv start-up-uri din fondurile structurale.• Finalizarea Măsurii 1 și adăugarea de noi categorii de aplicanți eligibili, respectiv întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, profesii liberale• Deblocarea fondurilor aferente Măsurii 2 de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în vederea finalizării plăților pentru toți beneficiarii admiși în cadrul măsurii• Schema de ajutor de stat pentru domeniile HORECA - finalizarea procesului de evaluare, demararea procesului de contractare și efectuare de plăți• Elaborarea programului Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei.Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing:1. Elaborarea unei strategii de comerț exterior însoțită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacității productive și relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea resurselor financiare pentru realizarea de investiții în România (investitori din SUA, state membre ale Uniunii Europene, state din Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore);2. Relansarea activității de comerț exterior, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19;3. Creșterea și diversificarea exporturilor românești într-un ritm mai ridicat și reducerea deficitului comercial, în special cu produse având valoare adăugată ridicată;4. Consolidarea dialogului instituțional și a mecanismelor de cooperare cu partenerii externi, în plan economic;5. Eficientizarea activității de promovare a comerțului exterior și reconfigurarea rețelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică națională;6. Consolidarea exporturilor pe piețele tradiționale;7. Diversificarea destinațiilor de export;8. Diminuarea deficitului comercial;9. Eficientizarea activității de promovare a exporturilor și atragerea de investiții străine;10. Operaționalizarea și eficientizarea Portalului de comerț;11. Crearea unei platforme interactive de postare a oportunităților de afaceri și înglobarea unei baze de date a producătorilor și exportatorilor români.Instrumente și Programe promovare exportObiective în domeniul comerțului exterior pentru perioada 2021-2024• Elaborarea unei strategii de comerț exterior însoțită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacității de producție internă și relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea de investiții străine în România (investitori din SUA, state membre ale UE, state din Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore);• Eficientizarea activității de promovare a comerțului exterior și reconfigurarea rețelei de reprezentare economică externă (diplomație comercială), în concordanță cu obiectivele de politică comercială a UE.Programe pentru susținerea comerțului exterior:1. PPE (Programul pentru promovare la export)Va fi modificată legislația aferentă, astfel încât să fie eligibilă pentru finanțare nu doar participarea în format clasic, ci și participarea la evenimente de promovare a exportului în format virtual, să fie modernizate instrumentele deja existente și să fie introduse instrumente noi. Va fi prevăzută acceptarea în program a mai multor forme de organizare juridică a beneficiarilor. Vor fi digitalizate procesele administrative ale programului, astfel încât să fie facilitat accesul firmelor în faza de aplicare, dar și ulterior în procesul de decontare.2. PINT (Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români)Începând de anul următor vor fi acceptați în acest program beneficiarii care aplică pentru participarea la evenimente virtuale. Va fi optimizată platforma digitală de derulare prin automatizarea pe cât posibil a unor procese de verificare postaplicare și mărirea bugetului pentru a putea finanța un număr mai mare de beneficiari.3. PCER (Programul pentru cooperare româno-elvețian)Vor fi demarate proiecte care au menirea de a continua și de a asigura sustenabilitatea centrelor de export înființate anterior în cadrul programului, precum și de replicare a experienței acumulate prin înființarea de centre noi și în alte regiuni ale țării. Între aceste proiecte se numără: Programul de instruire și certificare a exportatorilor în vederea însușirii cunoștințelor necesare pentru accesul la piețe, Proiectul pentru realizarea unei rețele naționale de centre de afaceri pentru export, ca un instrument de sprijin pentru exportatori și Proiectul pentru creșterea competitivității la export a mediului de afaceri, care răspunde nevoilor de dezvoltare instituțională a rețelei de sprijin pentru exportatorii români, precum și nevoilor de creștere a competitivității la export a firmelor românești. În ansamblu, PCER vizează reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, fiind implementat în România în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.065/2010 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian, având un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare.4. Program pentru investițiile mari în vederea stimulării capacității de exportGranturi pentru finanțarea investițiilor în companiile de export care antrenează un număr mare de furnizori locali, în lanțul de producție. Împrumuturi preferențiale pentru capital de lucru, cu subvenționarea 50% a ratei dobânzii. Criterii prioritare: crearea de locuri de muncă, plata la zi a taxelor și impozitelor, transfer tehnologic.Domenii prioritare: activitate de producție în industria de medicamente și de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; mașini și echipamente; mașini, unelte și utilaje agricole; îngrășăminte; construcția de nave; piese auto; IT; energie.5. Start-UP Nation, ediția a III-a, finanțarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect, pentru stimularea antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă.6. Programul Start-Up Diaspora Next Gen - susținerea cetățenilor români din diaspora care doresc să revină în țară și să deschidă o afacere cu finanțare FSE+Pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România“• Program pentru companiile implicate în realizarea de bunuri intermediarea) Granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează producție intermediară sau procesare în vederea susținerii costurilor, a diversificării ofertei, inovării și marketinguluib) Garanții de până la 1 milion de euro/companie pentru susținerea investițiilor în diversificarea ofertei și consolidarea cotelor de piață.Pachetul de stimulare economică pentru IMM• Programul IMM ProdGaranții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții.• Program Rural INVESTGaranții guvernamentale de până la 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FRC și FGCR, care își localizează producția în mediul rural și urban-mic.• Programul IMM ProdGaranții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții.• Programul Garant ConstructGaranții guvernamentale acordate companiilor din construcții, prin sistemul bancar, FNGCIMM și FRC, pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor.• Program Start-Up pentru studențiFinanțarea incubatoarelor de afaceri pentru studenți în universități, în conlucrare cu partenerii locali (autorități publice, companii care activează pe piața locală). Granturi de 100.000 euro. Punctaj prioritar: afaceri dezvoltate în domeniul de specializare.Pachetul de stimulare economică Innovation• Schemă de ajutor de stat „INNOVATION“Deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația implementării efective în România.• Granturi pentru digitalizare și comerț online (pentru IMM)Granturi între 50.000 și 200.000 de euro pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. de euro, pentru software certificat de ecommerce și de administrare a unei firme (de tip ERP).• Schemă de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor localeSchemă pentru sprijinirea transferului de tehnologie. Punctaj suplimentar: industrii exportatoare, nepoluante.Pachetul de stimulare economică România Tech Nation• Programul România Tech NationSchemă de ajutor de stat pentru susținerea înființării de startup-uri cu componentă digitală în fiecare județ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up. Este necesară includerea obligatorie a componentei de educație, training și mentorat, cu asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local.• Program Women in techSchemă de ajutor de stat pentru sprijinirea femeilor antreprenor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei. Vor fi acordate granturi cu componentă în fiecare județ.• Programul Starter kit - schemă de ajutor de stat pentru asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală prin acordarea de vouchere de digitalizare în valoare de 5.000 euro/companie.Acțiuni-suport pentru programul România Tech Nation• Înființarea a cel puțin unui laborator de robotică și makerspace în fiecare județ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, crește și dezvolta o companie în domeniul digital• Tech Tour Trucks - campanii de promovare a educației tech în comunități• Tech Capital of the Year - prin care să fie desemnat un oraș drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întreprinzătorii sau administrațiile locale care folosesc/implementează/desfășoară activități în cele mai noi domenii ale tehnologiei și științei• Cloud first policy - strategie care vizează adoptarea de soluții cloud pentru autoritățile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele și cunoștințele necesare pentru a se muta în cloud.Finanțarea proiectelor va fi din fonduri europene.Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenorialeObiective:• Crearea de comunități, clustere, hub-uri de inovare și dezvoltare în vederea creșterii productivității firmelor, permițându-le să concureze mai eficient atât la nivel național, cât și internațional;• Susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România - nevoia de a crește densitatea antreprenorială, de a crește reziliența firmelor, de a încuraja creșterea în talie a firmelor și de a încuraja crearea de valoare adăugată;• Stimularea investițiilor directe și a exporturilor și a investițiilor românești în afara țării;• Capitalizarea micilor afaceri (necesitatea și avantajele capitalizării, tehnici de capitalizare, atragerea de investiții - SME Investment Readiness);• Îmbunătățirea expertizei manageriale, tehnice și de piață a IMM-urilor (atragerea și menținerea talentelor, creativitate/ inovare, cercetare-dezvoltare in house, retehnologizare, standardizare, asigurarea calității, eficientizarea costurilor, marketing și stimularea vânzărilor);• Încurajarea asocierii în afaceri (de exemplu, clustere, rețele de afaceri) și, respectiv, de promovare/impresariere a afacerilor (matchmaking), îndeosebi pe plan internațional;• Promovarea culturii și educației antreprenoriale (ce înseamnă antreprenoriatul și asumarea riscului de a fi antreprenor);• Finanțarea tuturor schemelor de ajutor pentru IMM-uri se va face din fonduri europene.Direcții de acțiune:• Dezvoltarea unei cooperării între universități și alte instituții-suport pentru colaborare, sectorul de afaceri și agențiile guvernamentale relevante pentru a ajuta clusterele existente să prospere și să devină din ce în ce mai sofisticate și competitive, oferind în același timp mediul favorabil pentru formarea și creșterea de noi clustere economice;• Crearea Hub-urilor Digitale de Inovare (HDI) în baza parteneriatelor între comunitatea de afaceri din domeniul digital cu universitățile tehnice și institutele de cercetare;• Dezvoltarea structurilor și infrastructurilor locale de afaceri - acceleratoare, hub-uri, spații de coworking, centre de formare, parcuri industriale, științifice etc.;• Dezvoltarea de rețele de socializare antreprenorială și comunități de afaceri de tip market-place;• Crearea zonelor de funcționale urbane (ZFU) și a zonelor de activitate economică (ZAE) la periferia localităților, unde municipalitățile alocă teren, construiesc infrastructură de cea mai bună calitate și apoi creează un ecosistem de companii care își stabilesc activitatea în acele zone;• Susținerea dezvoltării rețelei de Hub-uri Inovative Digitale (DIH) ca parte a Agendei Digitale la nivel european, susținerea educației antreprenoriale și financiare;• Dezvoltarea antreprenoriatului rural și susținerea dezvoltării rețelelor de comunități antreprenoriale rurale food hubs prin servicii-suport dedicate (consiliere, finanțare etc.);• Tranziția de la măsuri tradiționale de promovare (exemplu: târguri și expoziții) la crearea de capete de pod în țări destinație și la crearea de parteneriate (match-making) țintite pe priorități sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei românești în context internațional;• Reformarea diplomației economice pentru a susține cu adevărat și în mod eficient internaționalizarea companiilor românești;• Identificarea acelor exemple pozitive (bright spots) în care companii românești au reușit să penetreze cu succes piețe externe și al căror exemplu poate fi replicat;• Crearea de competențe la nivelul autorităților publice locale pentru promovarea oportunităților de investiții locale. Încurajarea investițiilor străine directe strategice prin creșterea notorietății României pe plan internațional ca destinație profitabilă de business pentru companiile străine, prin promovarea climatului investițional al României și atragerea de noi investiții străine directe, în special a investițiilor cu impact semnificativ în economie (contribuind la crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată, facilitarea transferului de tehnologie, cunoștințe și know-how);• Stabilirea sectoarelor economice declarate prioritare pentru economia românească pe termen mediu și lung;• Realizarea unei strategii de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii din România, precum și de îmbunătățire a mediului de afaceri, în context digital;• Dezvoltarea în România a unui pol de creștere pe anumite domenii, cum ar fi domeniul IT, și stabilirea unui brand național (Romanian Pride, Romanian QualITy);• Încurajarea utilizării noilor tehnologii în producția de vârf/înalt specializată (high-tech); (laser Valley);• Formarea (cu sprijinul EBAN) a unor rețele de investitori de tip business angels la nivel regional sau național;• Încurajarea și promovarea platformelor de investiții participative de tip crowdfunding sau crowdlending;• Crearea de fonduri de investiții de capital de risc de tip seed capital sau de tip venture;• Acordarea de asistență financiară întreprinderilor care solicită finanțare pentru proiecte de mare anvergură (retehnologizare/modernizare, cercetare-dezvoltare și inovare).Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitoruluiLa nivel european se află în plină adoptare Noua Strategie de politică industrială, care exprimă ambiția UE de fi competitivă la nivel global. Strategia este centrată pe 14 ecosisteme industriale paneuropene și pe ideea de a investi masiv în consolidarea și dezvoltarea lanțurilor valorice-cheie. Acestea vor permite reducerea dependenței de materiile prime importate din afara Uniunii Europene. În același timp, tot la nivel european au fost deja setate două priorități-cheie, transformarea verde și cea digitală, care sunt menite să reconfigureze transversal întreaga industrie a UE. Pactul Ecologic și Noua Agendă Digitală devin parte integrantă a pachetului de redresare (Recovery Plan) pe care UE mizează pentru viitor.Dezvoltarea turismuluiObiective:• Dezvoltarea destinațiilor turistice cu implicarea tuturor actorilor din turism prin încurajarea parteneriatelor dintre mediul privat și cel public la nivel de destinație, în vederea creșterii calității și performanței managementului destinațiilor turistice din România;• Creșterea notorietății destinației turistice România, ca destinație turistică de calitate pe piața internațională a turismului;• Reducerea sezonalității, creșterea duratei medii a sejurului și a gradului de fidelizare a turiștilor;• Dezvoltarea tuturor formelor de turism din România, identificarea de noi oportunități de dezvoltare și stimularea creșterii circulației turistice interne și internaționale;• Realizarea de investiții în turism;• Simplificarea sistemului de autorizare în domeniul turismului, inclusiv pentru cele de tipul economiei colaborative;• Asigurarea atât a protecției turiștilor, cât și a operatorilor economici din industria de turism în situația unei crize;• Digitalizarea serviciilor publice oferite de autoritatea publică centrală în domeniul turismului;• Sprijinirea mediului antreprenorial în domeniul turismului.Direcții de acțiune:• Actualizarea cadrului legal privind dezvoltarea organizațiilor de management ale destinațiilor (OMD) care să reglementeze forma de organizare și finanțare a acestora în scopul asigurării de bugete proprii din taxe specifice la nivelul destinațiilor și din programe naționale de finanțare, managementul participativ în cadrul acestora și profesionalizarea managementului de destinație printr-un parteneriat între mediul public și cel privat;• Derularea de acțiuni de marketing atât în format tradițional, cât și în mediul online, care să contribuie la creșterea notorietății destinației turistice România la nivel național și internațional;• Identificarea unor nișe de turism unde România poate avea un avantaj comparativ și sprijinirea celor care au potențial, dar nu sunt încă recunoscute și susținute prin politici publice în prezent;• Actualizarea cadrului legal pentru continuarea și finanțarea programului de investiții în turism;• Formularea și adoptarea strategiei naționale de dezvoltare și promovare a turismului, a unor noi strategii sectoriale, precum și implementarea planurilor de acțiune aferente;• Actualizarea cadrului legal privind sistemul de clasificare, atestare, licențiere și omologare în domeniul turismului, inclusiv în domeniul economiei colaborative, prin adaptarea acestuia la cerințele actuale;• Elaborarea unui plan de gestionare a crizelor în domeniul turismului;• Înființarea unei scheme de ajutor pentru operatorii economici care activează în domeniul balneoclimateric, precum și pentru cei afectați de actuala criză sanitară;• Adoptarea cadrului legal pentru acordarea primei de incoming în domeniul turismului;• Actualizarea legislației specifice plajelor;• Dezvoltarea de programe și proiecte în vederea promovării traseelor turistice;• Realizarea unui sistem informatic de evidență a activității de turism din România;• Eliminarea neconcordanțelor legislative în cazul stațiunilor balneare și turistice;• Dezvoltarea formării în domeniul industriei de turism/ospitalitate prin impulsionarea învățământului dual și formarea profesională continuă de personal calificat;• Implementarea unor proiecte pentru digitalizarea serviciilor publice în domeniul turismului;• Crearea unui mediul fiscal prielnic dezvoltării și sprijinirii mediului antreprenorial în domeniul turismului.Pachetul de stimulare a companiilor din turismProgram de investiții pentru stațiunile balneare româneștiProgram în 10 ani pentru modernizarea a 31 de stațiuni balneare. Se finanțează 50% din cheltuielile eligibile, până la maximum 200.000 de euro, sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.Program de sprijin al sectorului de turismStimularea circulației turistice interne prin acordarea de tichete de vacanță, începând cu anul 2022, pentru salariații din sectorul bugetar și acoperirea contravalorii tichetelor de vacanță acordate de angajatorii din sectorul privat, în special pentru promovarea turismului rural și balnear; valoarea tichetelor de vacanță va fi de 1.450 lei.Program pentru digitalizarea turismului - digitalizarea sistemului de evidență a turiștilor în România, cu respectarea normelor GDPR, pentru a dezvolta baza de date care să permită o mai bună țintire a promovării de țară pe categoriile/țările de interes.Pachetul de stimulare economică pentru companiile mariProgramul „Salvarea firmelor strategice românești“Criza sanitară și cea economică vor accentua riscul de faliment al firmelor românești și vor reduce drastic competitivitatea acestora. Propuneri:• Instituirea de urgență a unui mecanism de infuzie de capital în firmele românești aflate în dificultate, prin cumpărarea de acțiuni de către stat și majorarea de capital, cu obligația înstrăinării acțiunilor după o perioadă (5 ani), cu dreptul de preempțiune al celorlalți acționari;• Pregătirea documentației, inclusiv a legislației pentru înființarea unui fond suveran de investiții și salvgardare, al cărui capital să fie constituit exclusiv prin alocări de la bugetul de stat.  +  MINISTERUL ENERGIEIAsigurarea securității energetice reprezintă obiectivul esențial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare piețe integrate.Asigurarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului reprezintă una dintre prioritățile mandatului Ministerului Energiei pentru anii următori. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ținta asumată la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% față de nivelul din 1990, poate fi realizată doar prin mărirea capacităților de producție nucleare.O nouă politică energetică națională este necesară în contextul european recent. Aceasta trebuie să aibă în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficiența energetică sau siguranța energetică, ci și stocarea energiei și, poate esențial, schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor prin accentuarea componentei electrice odată cu progresul tehnologic și dezvoltarea rețelelor inteligente, în special în zona urbană în prima etapă.Acest program urmărește identificarea și implementarea de noi măsuri complementare celor deja existente, precum plafonarea temporară a prețului energiei, compensarea facturilor la energie și amânarea la plată pentru consumatorul vulnerabil, în vederea protejării populației ce prezintă risc de sărăcie energetică. De asemenea, Guvernul își propune sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice de la nivel mondial. Implementarea unor măsuri eficiente în acest sens reprezintă o prioritate zero, deoarece depășirea provocărilor majore cu care se confruntă mediul de afaceri românesc va avea un rol esențial în redresarea economică a României. Evaluarea prevederilor Legii nr. 259/2021 și eventuala corecție a acestora în funcție de fluctuațiile din piață.La nivel regional independența energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independența energetică a României devine un prim obiectiv al guvernului.Obiective strategice:• Implementarea de măsuri în vederea asigurării securității energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și consolidarea ei din perspectiva aprovizionării cu carburanți și gaze naturale prin constituirea unui sistem pentru menținerea stocurilor obligatorii în conformitate cu legislația europeană• Promovarea de investiții în domeniul energetic, în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România - Statele Unite ale Americii• În contextul asumării României prin PNRR a eliminării treptate a producției de energie pe bază de cărbune până în anul 2032, precum și în baza parafării în octombrie 2020 a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, dezvoltarea unui Program național nuclear pe termen mediu și lung, care să includă dezvoltarea de noi capacități nuclearo-energetice ce implică reactoare modulare mici cu tehnologie din SUA este una absolut imperativă.• În contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale este necesară continuarea intervenției statului prin măsuri de reglementare pentru menținerea unui nivel de trai decent al populației care este afectată în mare măsură de costurile de subzistență, inclusiv de cele ale utilităților aferente locuinței, fără a afecta investițiile în domeniul energiei.• Finalizarea și aprobarea de către Guvernul României a Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050• Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră• Adaptarea unor capacități de producție a energiei electrice la noile tendințe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziție către o economie verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport al energiei electrice pentru a crește capacitatea de interconectare cu statele vecine și a putea prelua capacitatea suplimentară de producție de energie electrică din surse noi sau regenerabile• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de rețele inteligente de transport și distribuție• Clarificarea cadrului legal și de reglementare care ar permite investițiile în capacități noi de energie regenerabilă, prin clarificarea posibilității de semnare a contractelor bilaterale (corporate PPAs), de exemplu, și stimularea de instrumente financiare verzi pentru a susține investiții în energia regenerabilă• Stimularea creșterii producției de gaze naturale• Crearea unui cadru care să faciliteze absorbția de fonduri europene pentru realizarea investițiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore și offshore și energie solară. Încurajarea tranziției către o energie bazată pe biomasă, gaz și energie geotermală sustenabilă în zonele rurale și în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obținută din deșeuri organice din agricultură și zootehnie, precum și din folosirea deșeurilor menajere și industriale• Participarea activă în cadrul inițiativelor europene ce vizează investiții în promovarea și utilizarea pe scară largă a bateriilor electrice, în stocare, în capacități de capturare a CO_2, în utilizarea și/sau stocarea CO_2, prin identificarea și valorificarea materiilor prime rare (de exemplu, litiu)• Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent și predictibil, bazat pe consultare publică de substanță, care să constituie fundamentul piețelor libere și competitive de energie. De asemenea, înscrierea României în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie• Adaptarea legislației în vederea finalizării construcțiilor cu specific de producere a energiei hidrotehnice, precum și alte surse, în primul semestru al anului 2022• Participarea la inițiativele europene de încurajare a dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen, pentru a atinge pragul de competitivitate economică și de utilizare la scară largă, cu o contribuție esențială la securitatea energetică și susținerea atragerii de investiții în soluțiile tehnologice moderne care au atins un grad de maturitate și care au fost suficient testate pentru a funcționa în condiții de eficiență economică• Susținerea dezvoltării unor proiecte cu aplicabilitate în domeniul mobilității prin promovarea unor proiecte de interes comunitar care să vizeze interconectarea pieței din România cu celelalte piețe din Uniunea Europeană în vederea creării unor coridoare verzi de mobilitate• Susținerea dezvoltării infrastructurii de transport curat pentru stații de reîncărcare electrică și combustibili alternativi, potrivit legislației europene - CNG, LNG, biocarburanți avansați și hidrogen (pe termen mediu și lung) - prin includerea în schemele existente de sprijin, prin măsuri administrative, simplificare birocratică, stimulente fiscale și încurajarea unor programe de cercetare-dezvoltare, inovare• Stimularea investițiilor din mediul privat în sectorul energetic, inclusiv prin intermediul fondurilor europene, având ca scop decarbonarea și eficiența energetică pe tot lanțul valoric (producție - transport - consum) și în toate sectoarele conexe (industrie, transport, clădiri), precum și accelerarea procesului de digitalizare a rețelelor de energie• Sistem modern de guvernanță în sectorul energetic prin acționarea asupra depolitizării și independenței autorităților de reglementare și a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării și al digitalizării, pentru a avea o guvernanță corporativă și competență la toate nivelurile; crearea unui cadru legislativ și de reglementare transparent, stabil și coerent; listarea la bursă, acolo unde este fezabil, a companiilor din sectorul energetic pentru a crește gradul de transparență al actului managerial și pentru investiții bazate pe principii de eficiență economică și neutralitate tehnologică, păstrând controlul strategic al statului român• Acordarea unui loc central consumatorilor și prosumatorilor de energie, combaterii sărăciei energetice, creșterii eficienței energetice, introducerii sistemelor moderne și eficiente de încălzire a locuințelor, electromobilității și digitalizării; promovarea și facilitarea calității de prosumator, iar în cazul energiei electrice produsă de către prosumatori, vom susține compensarea cantitativă a energiei livrate în sistemul național de distribuție; redefinirea noțiunii de „consumator vulnerabil“ - extinderea definiției pentru a acoperi factori structurali și de acces, comportamentul comercial și designul de piață. Crearea și implementarea mecanismului de sprijin de tipul contracte pentru diferență• Extinderea duratei de exploatare a zăcămintelor mature de gaze naturale• Creșterea eficienței energetice prin accelerarea programelor naționale de renovare energetică aprofundată a clădirilor publice și a celor rezidențiale cu fonduri europene - anveloparea termică, introducerea contoarelor inteligente pentru utilități, înlocuirea instalațiilor interioare de apă caldă și căldură, asigurarea ventilării cu recuperarea căldurii, integrarea celor mai eficiente surse de căldură și a celor regenerabile, precum și digitalizarea; susținerea modificării legislației, astfel încât să accelerăm instalarea contoarelor inteligente; un cadru legal și de reglementare funcțional pentru încurajarea companiilor de tip ESCO (Energy Service Companies) și a contractelor de performanță energetică ESPC (Energy Savings Performance Contracts) pentru clădiri; susținerea măsurilor de eficiență energetică pentru companiile energointensive care asigură un număr important de locuri de muncă. Stimularea proiectelor de tip „clădiri cu zero emisii“, folosirea celor mai bune tehnologii disponibile (produse și instalații) și a sistemelor inteligente de gestionare a clădirilor, utilizarea materialelor izolante îmbunătățite și încălzirea din surse regenerabile durabile• Implementarea reformelor și obiectivelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României• Identificarea și utilizarea tuturor resurselor energetice pentru folosirea lor pe termen scurt în vederea depășirii crizei energetice• Înființarea Fondului energetic românesc, un vehicul public de investiții, organizat în conformitate cu cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare și investiții și în aliniament cu normele internaționale de bună practică în domeniul energiei, deținut de către statul român prin Ministerul Energiei• Înființarea unui departament de derulare a fondurilor europene în cadrul Ministerului Energiei în vederea derulării proiectelor din domeniul energetic din cadrul PNRR, Fondul de modernizare, precum și gestionarea fondurilor structurale• Operaționalizarea până la sfârșitul anului a Fondului pentru modernizare și elaborarea cadrului necesar deschiderii apelului de proiecte în primul trimestru al anului 2022, cu un impact estimat de a realiza noi capacități energetice, care vor conduce la reducerea importurilor de energie electrică și reluarea poziției de exportator net de energie a României, și atingerea țintelor intermediare stabilite prin Planul Național Integrat Schimbări Climatice (PNIESC) și creșterea competitivității industriei energetice în piața europeană de energie.(1) Crearea cadrului legislativ naționalActualizarea Legii energiei în concordanță cu noile prevederi comunitare în domeniul energiei electrice și gazelor naturale:• Prin implementarea cadrului legislativ european se va urmări atât elaborarea de măsuri menite să asigure creșterea siguranței în alimentare cu energie, cât și crearea premiselor necesare creșterii competitivității companiilor energetice pe piața regională de energie electrică.• În acest context, în perioada următoare sunt/este necesară(e) revizuirea și/sau actualizarea legii energiei electrice, pentru transpunerea prevederilor legislației europene (regulamente și directive) în domeniul energiei electrice și pentru evaluarea impactului.• Modificarea cadrului legal aplicabil achizițiilor publice în vederea accelerării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice necesare demarării investițiilor din domeniul energetic atât celor noi, cât și a celor blocate/întrerupte• Modificarea legislației în vigoare în vederea introducerii de criterii de lichiditate și solvabilitate pentru reautorizarea furnizorilor de gaze și energie electrică• Modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 (legea offshore) până la sfârșitul anului 2021. De asemenea completarea prevederilor legale pentru aplicarea aceluiași regim fiscal pentru perimetrele onshore deep (mare adâncime)• Modificarea și completarea cadrului legal în vederea reintroducerii contractelor bilaterale pentru energie electrică și gaze naturale pe termen lung• Modificarea și completarea cadrului legal în vederea extinderii rețelelor de energie geotermică• Crearea cadrului legislativ în vederea demarării primului program de Green Bonds INVEST (la energie), garanții de stat pentru obligațiunile emise de companiile sau autoritățile care investesc în programe privind tranziția către energia verde și reducerea emisiilor de carbon ale sectoarelor economice nonenergetice• Modificarea și completarea cadrului legislativ în vederea configurării unui mediu stabil, predictibil și stimulativ pentru investiții în noi capacități de producție• Modificarea și completarea Legii nr. 123/2012 în vederea definirii achizitorului unic pentru consumul propriu tehnologic al operatorilor economici din sistemul energetic, precum și pentru stabilirea cadrului legal de recuperare a tarifelor de distribuție pe o perioadă mai îndelungată de timp• Actualizarea legislației în domeniul gazelor naturale prin adaptarea cadrului fiscal la condițiile de piață din România, prin implementarea de măsuri în legislația primară și secundară care să asigure stabilitatea prețurilor pe termen lung prin raportarea la piața locală(2) Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2022-2024 și măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energeticeÎn contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice și tranziția energetică se au în vedere creșterea nivelului de ambiție pentru reducerea emisiilor, creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficiență și a nivelului de interconectivitate a rețelelor electrice.Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei și climei stabilite pentru anul 2030, aprobat de către Guvern la începutul lunii octombrie 2021, constituie o obligație a fiecărui stat membru, conform Regulamentului privind Guvernanța Uniunii Energetice, prin care acestea își elaborează strategii de politici energie-climă pe 10 ani, începând cu perioada 2021-2030.Creșterea gradului de securitate energetică și asigurarea siguranței în alimentare sunt obiective prioritare care pot fi realizate prin implementarea unor mecanisme de finanțare în sectorul energetic și prin tranziția către o energie curată, transformarea sistemului electroenergetic național și adaptarea la noile cerințe de mediu și la nevoile pieței de energie și, nu în ultimul rând, cu urmărirea unui impact cât mai mic asupra consumatorului final.De asemenea, vor fi adoptate măsuri pentru diversificarea mixului energetic și adaptarea sistemului electroenergetic la producerea viabilă și distribuită de energie din surse regenerabile, stimularea concurenței, creșterea gradului de interconectare și încurajarea investițiilor în infrastructura aferentă, în producerea mai flexibilă și asigurarea de stimulente pentru investiții în producerea, în stocarea energiei, în eficiență energetică pentru a răspunde nevoilor pieței, pentru a facilita concurența loială și pentru a garanta siguranța alimentării. Toate aceste obiective vor fi implementate, astfel încât să permită și să ducă la obținerea de beneficii concrete pentru cetățeni, la crearea de locuri de muncă, creștere economică și investiții în plan energetic. De asemenea, în domeniul societăților cu capital de stat va fi promovat un management performant, respectând principiile de guvernanță corporativă, în paralel cu simplificarea legislației în domeniu, în vederea debirocratizării activității acestora în raport cu instituțiile publice. Vor fi implementate planurile de restructurare ale operatorilor economici cu capital de stat, integral și/sau majoritar, care vor urmări: stabilirea capacităților strategice; menținerea în obiectul de activitate a produselor/serviciilor cu potențial de desfacere în plan intern și/sau export; modernizarea, retehnologizarea și optimizarea liniilor de fabricație cu potențial de competitivitate; restructurarea economico-financiară, diminuarea pierderilor și eficientizarea producției; crearea unor centre de excelență de cercetare și producție specializate pe domeniul specific de activitate; continuarea desemnării unor operatori economici ca centre de mentenanță pe categorii de tehnică.Necesarul de investiții aferente rețelelor electrice include proiectele de interconectare și de dezvoltare a rețelei până în 2030, precum și investițiile în rețele de distribuție. Aceste investiții includ echipamente și tehnologii ce fac tranziția către „rețelele inteligente“ cu comunicare bidirecțională, cu gestiune eficace și cu flexibilitate mai mare în operare.Distribuția de energie electrică este o activitate reglementată desfășurată de către 6 operatori de distribuție a energiei electrice. Și în acest sector sunt necesare investiții susținute pentru a atinge un nivel de performanță ridicat, în linie cu așteptările consumatorilor, precum și cu gradul de suportabilitate al acestora.În conformitate cu legislația secundară în vigoare, valoarea programelor de investiții ale companiilor de distribuție, precum și tipurile de lucrări aferente sunt aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, fiind corelate cu gradul de suportabilitate al consumatorilor și starea tehnică a rețelelor.Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de statInvestiții pe termen scurt• Finalizarea noii centrale de la Romgaz - Iernut cu termen de punere în funcțiune la finalul anului 2022• Creșterea capacităților de înmagazinare în depozitele Romgaz și transformarea acestora în depozite multiciclu în vederea asigurării funcționării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiții meteorologice severe (temperaturi negative)• Creșterea producției interne de gaze naturale prin demararea extracției offshore, precum și prin demararea extracției din noi zăcăminte onshore - CarageleInvestiții strategice pentru perioada 2022-2024  +  CNE CernavodăEnergia nucleară este o sursă de energie cu emisii reduse de carbon și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea acoperirii deficitului de capacitate de producție de energie electrică previzionat pentru 2028-2035, ca urmare a atingerii duratei-limită de operare a mai multor capacități existente, sunt prevăzute prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare de la Unitatea 1 de la CNE Cernavodă și realizarea a 1-2 noi unități nucleare, finanțarea urmând a fi asigurată conform acordului interguvernamental semnat în luna octombrie 2020 între România și Statele Unite ale Americii.• Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă - valoarea investiției: aproximativ 1,5 miliarde euro• Proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă - valoarea investiției: 7,6 miliarde euro, finalizarea contractării fazei 1 pentru reactoarelor 3 și 4 până la sfârșitul anului 2023• Proiectul Unității A - prima unitate de producție a energiei electrice folosind tehnologia reactoarelor mici de tip modular SMR• Realizarea instalației de detritiere la CNE Cernavodă - valoarea investiției: 190 milioane euro• Depozit intermediar de combustibil ars (DICA) - valoarea investiției: aproximativ 20 milioane euro• Menținerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în condiții de securitate națională, cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a recomandărilor Agenției de Aprovizionare a EURATOM, prin transferul fabricii de la Feldioara la SN Nuclearelectrica și deschiderea unei noi mine de uraniu de către SNN.• Creșterea securității nucleare și reducerea deșeurilor radioactive în reactoare nucleare de Generație IV– ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator) reprezintă un proiect de cercetare pentru un reactor de demonstrație a tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb (LFR - Lead Fast Reactors). Tehnologia LFR este susținută de Uniunea Europeană prin inițiativele SNETP (Sustainable Nuclear Energy Technology Platform) și ESNII (European Sustainable Nuclear Industrial Initiative), pentru dezvoltarea sistemelor nucleare de Generație IV. Acestea sunt bazate pe reactori rapizi răciți cu plumb (LFR), cu sodiu (Sodium Fast Reactor) și cu gaz (Gas Fast Reactor).  +  Complexul Energetic OlteniaPunerea în practică a programului de restructurare al companiei după aprobarea acestuia de către CE, prin retragere din exploatare a unor capacități energetice pe bază de lignit și înlocuirea acestora cu capacități de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO_2, precum și a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, prin care se intenționează transformarea mixului energetic din energie produsă doar pe bază de cărbune în energie produsă pe bază de cărbune, gaz natural și regenerabil  +  Romgaz• Finalizarea tranzacției privind achiziția de către Romgaz a întregii participații de 50% deținută de către Exxon Mobil Exploration and Production România Limited, în cadrul proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră, precum și realizarea în comun cu OMV Petrom a operării extragerii de gaze naturale• Parteneriat de colaborare între SNGN ROMGAZ - S.A., UAT Drobeta-Turnu Severin și Mehedinți Gaz - S.A. în vederea dezvoltării unor puncte termice pentru producerea de energie termică, precum și extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, pentru asigurarea continuității în alimentarea cu energie termică și gaze naturale a întreg municipiului Drobeta-Turnu Severin• Implicarea Romgaz în proiectul de dezvoltare a unei centrale de producere a energiei electrice pe gaze naturale, energie verde și hidrogen de la Halânga - Centrala Electrică, prin integrarea producției de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producția de hidrogen, prin intermediul unei unități de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale (CCGT) cu o capacitate de 150 MW, al unui parc fotovoltaic de 100 MW, precum și al unei unități de producere a hidrogenului• Implicarea Romgaz în proiectele de producție a energiei verzi, precum și în producția de metanol.  +  HidroelectricaImplementarea unui plan de investiții ambițios și complex prin dezvoltarea de proiecte noi care însumează aproximativ 26,04 miliarde de lei, prin realizarea de capacități hidroenergetice noi, retehnologizări și modernizări ale centralelor existente, proiectele noi de diversificare a activității, prin realizarea de capacități din alte surse regenerabile de energie, dar și prin implementarea unor activități de cercetare-inovare la nivelul companiei• Proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde lei, o putere instalată totală de 713,62 MW și o producție medie anuală de 3.396,79 GWh/an, din care menționăm finalizarea investițiilor aflate în stadiu avansat de execuție, sistate în prezent: Amenajarea hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, AHE Răstolița, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig. Treapta Câineni, Racovița și treapta Lotrioara;• Realizarea unor capacități noi de producție a energiei electrice pe râurile interioare, evaluate, în acest moment, la circa 93,7 MW instalați și o energie de proiect de 338,5 GWh/an;• Proiecte de retehnologizare și modernizare cu o valoare estimată totală de cca. 3 miliarde lei, acoperind capacități cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW și o producție medie anuală de circa 4.651 GWh/an;• Proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri cu o valoare estimată totală de circa 5,104 miliarde lei, ce conduc la punerea în funcțiune de capacități noi de producție cu o putere instalată totală de peste 655 MW și o producție medie anuală de circa 1.763,92 GWh/an;• Capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore și offshore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW pentru fiecare variantă, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate;• Capacități de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de circa 50 MW-100 MW, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate• Obținerea de noi autorizații de construcție pentru hidrocentralele a căror execuție a fost blocată pe probleme de mediu în termen de 6 luni de la modificarea prevederilor legale din domeniu de mediu  +  Electrocentrale BucureștiMinisterul Energiei își exprimă acordul de principiu privind transferul Electrocentrale București către Primăria Generală în vederea realizării unui SACET integrat. Totodată, prin Fondul de modernizare se va susține realizarea următoarelor proiecte de investiții:• Implementarea unei unități de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăvești, care presupune realizarea unei noi unități de producere de energie în cogenerare de înaltă eficiență în tehnologie cu ciclu combinat gaz-abur, cu funcționare pe gaze;• Implementarea unei unități de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE București Sud, care presupune realizarea unei noi instalații de cogenerare de înaltă eficiență (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe și circa 200 MWt;• Implementarea unei capacități noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficiență, cu funcționare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresul;• Reabilitarea ciclului combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață/Implementare unitate nouă în ciclu combinat de cca. 186 MWe și cca. 17 Gcal/h.  +  Complexul Energetic Hunedoara - societate în insolvență• Obiectivul la care trebuie să se conformeze Societatea Complexul Energetic Hunedoara este cel care se referă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care are ca factor principal „decarbonarea“ activității energetice prestate.• Din cauza neîndeplinirii condițiilor de mediu și a riscului de declanșare a procedurii de infringement, Termocentrala Deva a intrat în conservare, iar activitatea de producere a energiei a fost suspendată.• În acest context, au fost inițiate demersurile pentru identificarea de noi investitori pentru construirea unui grup de producere a energiei electrice de minimum 800 MW bandă.• Pentru Valea Jiului este în curs de elaborare un proiect care prevede ca până la sfârșitul anului 2021 să se înființeze un nou complex energetic format din cele 4 mine aflate în procedură de închidere, PRESTESEV și Termocentrala Paroșeni, astfel menținându-se locurile de muncă în această zonă monoindustrială.• În paralel, se va dezvolta pe platforma de la Paroșeni un grup de producere a energiei electrice, pe gaz, o microhidrocentrală și o fabrică de peleți cu putere calorică propice arderii în cazanul de la Paroșeni.  +  TranselectricaProgramul de investiții noi cuprinde:• Integrarea producției din surse regenerabile și centrale noi - Dobrogea și Moldova. Pe lângă investițiile aflate în curs de execuție, investiții noi se află în stadii premergătoare demarării execuției lucrărilor prin integrarea centralelor electrice eoliene de pe coasta Mării Negre - în colaborare cu SPEEH Hidroelectrica - S.A. - în acord cu European Green Deal. Proiectul se va realiza printr-o nouă centrală electrică eoliană CEE de 300 MW offshore, o nouă centrală hidroelectrică CHE Islaz - 30 MW, pe râul Olt, aproape de vărsarea în Dunăre, cu capacitate de pompaj de 24 MW, o nouă linie electrică aeriană LEA 400 kV.• Cablu subteran de curent continuu pentru evacuarea puterii din regiunea Dobrogea pe traseul conductei de gaz Tuzla-Podișor• Cablu subteran de curent continuu pe traseul gazoductului BRUA• Creșterea capacității de interconexiune a SEN:Proiectele prevăzute în Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport contribuie la dezvoltarea piețelor de energie și a unor mecanisme regionale de securitate energetică, care vor funcționa după regulile comune ale Uniunii Europene. Cooperarea regională este o soluție eficientă la analiza adecvației sistemelor energetice, respectiv la eliminarea/ diminuarea semnificativă a impactului în situația apariției unor crize în aprovizionarea cu energie.Principalele proiecte prevăzute în Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier sunt:• Trecerea axului 220 kV Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad la 400 kV - pentru creșterea capacității de interconectare a rețelelor de transport din România, Ungaria și Serbia, îmbunătățind integrarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 77 milioane de euro.• O nouă linie aeriană de interconexiune România-Ungaria 400 kV - Oradea-Józsa, pentru creșterea capacităților de interconectare a rețelelor de transport din România și Ungaria, îmbunătățind integrarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 200 milioane de euro.• Retehnologizare RET prin continuarea obiectivelor în derulare și promovarea de investiții noi;• Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Porțile de Fier - Reșița;• LEA 400 kV dublu circuit Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad;• LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă-Stâlpu, cu un circuit de intrare/ieșire în Stația Gura Ialomiței;• LEA 400 kV dublu circuit Smârdan-Gutinaș;• LEA 400 kV Gădălin-Suceava;• LEA 400 kV Suceava-Bălți (Republica Moldova);• LEA 400 kV Medgidia Sud-Constanța Nord;• LEA 400 kV Isaccea-Tulcea Vest;• Linia electrică subterană (LES) București Sud-Grozăvești;• LES 400 kV Domnești-Grozăvești;• Stația 400/110 kV Grozăvești;• Închiderea Inelului de 400 kV București-Ilfov, în zona de est;• Reconductorarea LEA 400 kV București Sud-Gura Ialomiței;• Reconductorarea Axului 400 kV București Sud-Pelicanu-Cernavodă;• Reconductorarea Axului 220 kV Gutinaș-Dumbrava-Stejaru-Gheorgheni-Fântânele-Ungheni;• Reconductorarea Axului 220 kV Urechești-Târgu Jiu Nord-Paroșeni-Baru Mare- Hășdat;• Reconductorarea LEA 220 kV Porțile de Fier-Reșița circuitele 1 și 2;• Trecerea la tensiunea de 400 kV a Axului 220 kV Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu și reconductorarea acestuia;• LEA 400 kV Stâlpu-Brașov;• Linii noi de curent alternativ și de curent continuu de evacuare a producției eoliene onshore și offshore din zona Dobrogea, respectiv a producției generate de Unitatea 3 și de Unitatea 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, pe traseul Tuzla-Podișor și Podișor-Corbu-Hurezani-Hațeg-Recaș-Horia-Nădlac;• Siguranța alimentării consumatorilor  +  TransgazProgramul de modernizare și dezvoltare al SNTGN Transgaz - S.A. pentru perioada 2022-2024 urmărește în principal următoarele direcții:• Asigurarea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor în condiții de siguranță, cu limitarea impactului asupra mediului:– modernizarea și retehnologizarea sistemului național de transport;– dezvoltarea sistemului național de transport gaze pe noi direcții de consum, în scopul asigurării transportului gazelor naturale destinate unor sisteme de distribuție a gazelor naturale nou-înființate și alimentării a noi consumatori racordați direct la SNT;– corelarea cu Programul de management al conducerii societății.• Extinderea rețelelor Transgaz, în cazul localităților turistice, aflate la o distanță mai mică de 25 de km de conductele Transgaz, conform Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012• În perioada 2021-2024 rețeaua românească de transport al gazelor naturale are în dezvoltare avansată următoarele proiecte, în valoare totală de 401.602.060 lei:– dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului național de transport gaze naturale pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza I), care presupune asigurarea unei capacități de transport al gazelor naturale spre Ungaria de 1,75 mld. mc/an, respectiv de 1,5 mld. mc/an spre Bulgaria;– dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum și al asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova de 1,5 mld. mc/an, în punctul de interconectare dintre sistemele de transport al gazelor naturale ale României și Republicii Moldova;– noi dezvoltări ale SNT în scopul preluării gazelor de la țărmul Mării Negre (Vadu T1), care presupune crearea unui punct suplimentar de preluare a gazelor naturale din perimetrele de exploatare offshore ale Mării Negre;– modernizarea SMG Isaccea 1 și Negru Vodă 1, care presupune modernizarea stațiilor de măsurare a gazelor din punctele de interconectare pentru creșterea gradului de asigurare a securității energetice în regiune.De asemenea, tot în perioada 2021-2024, Transgaz are proiecte care includ:– dezvoltarea SNT pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza II);– dezvoltarea Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre;– interconectarea România-Serbia;– amplificarea coridorului bidirecțional de transport al gazelor naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza III);– interconectarea sistemului național de gaze cu sistemul de transport al gazelor din Ucraina, modernizarea infrastructurii de transport al gazelor în zona de Nord-Vest a României.Investiții în alte companii strategice• CONPET - S.A. - modernizarea și securizarea sistemului național de transport al țițeiului și derivatelor, investiții pentru creșterea siguranței în exploatarea și diminuarea consumurilor specifice, dezvoltarea de noi activități conexe;• OIL TERMINAL - S.A. - dezvoltarea capacității de stocare în depozitul Sud, extinderea și creșterea capacității de încărcare/descărcare a țițeiului, produselor petroliere, chimice și petrochimice, precum și altor produse finite și materii prime lichide, modernizarea activelor existente - rezervoare, rețeaua de conducte, rezolvarea problemelor istorice de mediu prin realizarea lucrărilor de ecologizare;• SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAȚIILOR ÎN ENERGIE - S.A. - realizarea, în parteneriat cu Electrocentrale Grup - S.A., a unei noi capacități de producție în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan, dezvoltarea unei capacități de producție a energiei electrice (fotovoltaice și gaze naturale) la Fântânele; precum și dezvoltarea de noi proiecte privind punerea în funcțiune de noi capacități de energie verde;• UZINA TERMOELECTRICA MIDIA - S.A. - realizarea unei centrale termoenergetice în cogenerare, parc de panouri fotovoltaice;• SOCIETATEA ELECTROCENTRALE GRUP - S.A. - cofinanțarea proiectului de investiții privind realizarea unei centrale electrice fotovoltaice și gaze naturale pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Fântânele – județul Mureș, cofinanțarea investiției pentru o nouă capacitate de producție în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan.(3) Programe de finanțare:• Finanțarea extinderii rețelelor de gaze naturale• Programul național de racordare a populației și clienților noncasnici la sistemul inteligent de distribuție a gazelor naturale, cu valoare de peste 1 miliard de euro, se derulează în două etape, prima fiind aferentă perioadei de programare 2014-2020 cu o valoare de 235 de mil. euro, iar cea de-a doua etapă fiind prevăzută pentru perioada de programare 2021- 2027, cu o valoare estimată de 800 mil. euro. Beneficiarii eligibili sunt autoritățile publice locale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Sunt prevăzute a fi racordate un număr de 30.000 de gospodării la rețeaua de distribuție de gaze naturale, pe lângă înființarea de rețele de distribuție de gaze naturale. De asemenea, se vor putea finanța activități care prevăd extinderea rețelei actuale de distribuție a gazelor naturale. Toate proiectele de conducte construite în cadrul acestui program trebuie să fie pregătite și echipate pentru a transporta și gaze verzi obținute din surse regenerabile.• „Anghel Saligny“ - în cadrul programului se vor realiza obiective de investiții care constau în realizarea de sisteme de distribuție a gazelor naturale și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.(4) Susținerea exploatărilor offshoreExercitarea calității de instituție emitentă de acte de autorizare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.Colaborare interministerială în vederea modificării și completării Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.Promovarea unui proiect de ordonanță de urgență privind asigurarea continuității alimentării cu gaze naturale către sistemele de distribuție a gazelor naturale, în situația depletării zăcămintelor/încetării/renunțării la concesiunea petrolieră, suspendării activității sondei petroliereIdentificarea soluțiilor pentru dezvoltarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale din România în vederea extinderii zonelor concesionateModificarea și completarea Legii offshore nr. 256/2018 în vederea demarării proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creșterea securității energetice, reducerea dependenței de gaze de import și asigurarea tranziției către energia curatăAlte obiective specifice politicii economice și sectorului energetic• Inițiativa Celor 3 Mări (I3M) - Continuarea dialogului cu beneficiarii proiectelor și cu EximBank (reprezentantul statului român în cadrul fondului de I3M) în ceea ce privește stadiul și lista actualizată a proiectelor din domeniul energetic pentru a fi promovate și finanțate din Fondul Inițiativei celor 3 Mări• Finalizarea unui prim proiect SMR în una dintre țările partenere din Inițiativa Trei Mări (I3M) este esențială pentru a demonstra eficiența strategiei de înlocuire a centralelor electrice pe cărbune cu SMR-uri. România are toate premisele pentru prima dezvoltare de SMR-uri în regiune pe un sistem de 50 Hz și poate deveni un hub pentru producerea de SMR-uri în regiune, precum și o bază pentru pregătirea și susținerea operării acestei noi tehnologii în alte țări din cadrul Inițiativei Trei Mări.• SMR-urile ar putea fi construite pe amplasamentele existente ale centralelor pe bază de cărbune, fiind o sursă de generare de energie curată, fără emisii de carbon, menținând locurile de muncă și veniturile fiscale, contribuind în același timp la economia locală.Alte obiective în domeniul energiei – 2022-2024:• Două proiecte de asistență tehnică cu ajutorul instrumentului TSI, lansat de către DG REFORM pentru domeniul energiei, și anume asistență tehnică pentru monitorizarea și implementarea politicilor și măsurilor prevăzute în Planul Național Energie și Schimbări Climatice 2021-2030 și asistență tehnică pentru monitorizarea și raportarea investițiilor finanțate din Fondul de modernizare și asistență tehnică pentru elaborarea metodologiilor de implementare a mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit• Elaborarea fișei de asistență tehnică transmisă către Comisia Europeană pentru elaborarea planurilor teritoriale ale regiunii carbonifere Valea Jiului, care trece prin procesul de tranziție justă (în colaborare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, autoritatea care gestionează Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.)• Finalizarea procesului de transpunere a Directivei 2019/944 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică• Reactualizarea în 2023 a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC).(5) Scheme de ajutor în domeniul energieiA. Schema de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului „ELECTRIC UP“ privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp-100 kWp, necesară consumului propriu și livrarea surplusului în sistemul energetic național, precum și a stațiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-inB. Schema de ajutor de stat/de minimis prevăzută în scopul finanțării proiectelor inovatoare în domeniul eficienței energetice, prin valorificarea Fondului specializat pentru investiții în eficiența energetică• Schema de ajutor pentru creșterea competitivității industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi:– Continuarea Schemei de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 495/2014, cu modificările și completările ulterioare.Impact: aproximativ 70 de companii, beneficiare ale schemei de ajutor de stat, creșterea competitivității industriilor cu risc de relocare în afara UE, menținerea a aproximativ 300 mii locuri de muncă directe și indirecteAlocare financiară: 75 milioane euro/an;• Schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice. Certificatele de emisii de gaze cu efect de serăContinuarea implementării și armonizarea la contextul legislativ european a Schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul UE, precum și pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice.Impact: aproximativ 40 de companii, beneficiare ale schemei de ajutor de stat; creșterea competitivității industriilor impactate, mari consumatori de energie (din sectoare precum metalurgie, chimie, celuloză și hârtie, fire și fibre sintetice etc.); aproximativ 200 mii locuri de muncă directe și indirecte, menținute;• Schemă de ajutor privind susținerea IMM-urilor în vederea diminuării impactului costurilor majorate cu energia electrică și gazele naturale.(6) Fondul pentru o tranziție justăFondul pentru o tranziție justă este un instrument cu un buget global de 17,5 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro provin din cadrul financiar multianual (CFM/MFF) și 10 miliarde euro din Next Generation EU (NGEU). JTF este un element-cheie al European Green Deal și primul pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă (JTM).Alocarea JTF pentru România este de 2,139 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro NGEU. Alocarea de la NGEU trebuie utilizată până la sfârșitul anului 2026.Sprijinul din partea JTF va fi concentrat în cele șase județe menționate, așa cum s-a convenit între Guvernul României și Comisie (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș).(7) Fondul de modernizareDin bugetul Fondului pentru modernizare se vor finanța proiecte strategice în sectorul energetic din România. În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice și tranziția energetică în scopul creșterii nivelului de ambiție pentru reducerea emisiilor, al creșterii ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficiență energetică și a nivelului de interconectivitate a rețelelor electrice, conform obiectivelor asumate în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei și climei stabilite pentru anul 2030. Ministerul Energiei are calitatea de autoritate competentă pentru gestionarea și derularea Fondului pentru modernizare. Totodată, prin punerea în aplicare a acestor investiții țara noastră se încadrează în ținta Acordului de la Paris privind neutralitatea climei până în 2050, deoarece aceasta va conduce la reducerea emisiilor de carbon și a consumului de energie primară prin producția de surse regenerabile.Activități eligibile/Cheltuieli eligibile• Investiții în producerea și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile• Investiții pentru îmbunătățirea eficienței, inclusiv în transporturi, construcții, agricultură și deșeuri energetice• Investiții în stocarea energiei• Producția de biocombustibili• Investiții în modernizarea rețelelor energetice, conductelor centralelor de termoficare, rețelelor pentru transportul de electricitate și gaz, creșterea interconectărilor dintre statele membre• Investiții în regiunile dependente de cărbune: recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, educația, inițiativele legate de căutarea unui loc de muncă și start-up-uri  +  MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALEAgricultura românească trebuie să își consolideze performanțele și să devină competitivă pe termen lung, fără dependențe sau vulnerabilități generate de schimbările climatice, accesul dificil la finanțare, fragmentarea terenurilor și lipsa forței de muncă.Modernizarea agriculturii prin implementarea unor politici publice de creștere a competitivității prin retehnologizare este o necesitate stringentă care trebuie să fie susținută prin absorbția fondurilor europene și prin bugetul de stat, în așa fel încât exploatația agricolă să devină eficientă.Creșterea investițiilor, în special în unități de procesare, și promovarea unor politici coerente de marketing vor contribui la diminuarea exportului de materii prime și a importului de produse cu valoare adăugată, în vederea reducerii deficitului la nivelul balanței comerciale agroalimentare.Ansamblul de măsuri și obiective prevăzute în politicile agricole pentru creșterea producției agricole în vederea asigurării securității alimentare este o prioritate statală la care efortul bugetar și cel al actorilor relevanți din agricultură trebuie armonizat prin mecanisme clare, stimulative în respect față de populația României pentru realizarea unei producții sigure și de bună calitate.În acord cu politica agricolă comună, obiectivele generale trebuie să ducă la dezvoltarea și consolidarea mediului rural, ridicarea nivelului de trai și de câștig al actorilor relevanți din agricultură și industrie alimentară.Obiective pentru perioada 2021-2024– Implementarea PNDR și POPAM 2021-2022:• Lansarea tuturor sesiunilor aferente perioadei de tranziție 2021-2022, programate în conformitate cu calendarul și documentele aprobate, aflate la dispoziția solicitanților;• Urgentarea evaluării, selecției și contractării proiectelor aferente măsurilor lansate, în vederea finalizării acestora până la 31 decembrie 2025.– Definitivarea Planului național strategic 2023-2027 al României, cu o alocare de 15,636 mld. euro, care se va concentra pe atingerea următoarelor obiective:• Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat;• Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității;• Îmbunătățirea performanței fermierilor în lanțul valoric.Etapa I• Pregătirea, dezbaterea publică, negocierea și depunerea la Comisia Europeană a Planului național strategic 2023-2027Etapa II• Aprobarea de către CE, pregătirea cadrului legislativ și implementarea mecanismelor de sprijin prevăzute și aprobateDirecții de acțiune:• Investiții în modernizarea, restructurarea și creșterea competitivității fermelor;• Creșterea competitivității sectorului zootehnic;• Sprijin pentru cooperare în vederea integrării pe lanțul agroalimentar/programe de sprijin pentru industria alimentară;• Creșterea competitivității sectorului legume-fructe;• Investiții pentru modernizarea satului românesc, modernizarea infrastructurii rurale și susținerea programelor pentru activitățile nonagricole;• Instalarea tinerilor fermieri;• Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar;• Gestionarea riscurilor la nivel de fermă;• Investiții în crearea și dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea și marketingul produselor agroalimentare;• Investiții în infrastructura de irigații;• Cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;• Plăți compensatorii pentru angajamente în materie de mediu-climă si ecoscheme;• Revigorarea cercetării în domeniul agriculturii;• Cooperare cu statele cu cercetare avansată în domeniu în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;• Sprijin pentru introducerea tehnologiilor din sfera agriculturii în medii controlate și realizarea legislației aferente;• Combaterea deșertificării și conservarea rezervei de apă în sol.– Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agriculturăMăsuri susținute prin scheme de ajutor de stat pentru menținerea, perfecționarea si introducerea de programe noi în vederea asigurării predictibilității:• Încurajarea consumului de produse autohtone;• Sprijin privind sortarea, ambalarea, etichetarea pentru punerea pe piață a produselor agroalimentare de către producători agricoli și formele asociative cu rol economic (cooperative și grupuri de producători);• Sprijin pentru asigurarea necesarului de material genetic pentru sectorul vegetal, animal și piscicol aflat în dificultate.– Consolidarea fermelor de familieMăsuri:• Sprijinirea investițiilor în modernizarea, restructurarea, creșterea competitivității și a performanțelor de mediu, în special pentru fermele de familie, în sectorul vegetal și zootehnic;• Sprijinirea investițiilor pentru implementarea soluțiilor digitale în agricultură;• Încurajarea comercializării produselor finite obținute în fermele de familie și prin formele asociative;• Asigurarea accesului la finanțare;• Sprijinirea organizării fermelor de familie în forme asociative cu rol economic;• Realizarea de programe specifice și consolidarea acestora prin modificări legislative.– Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar• Continuarea și definitivarea procesului de intabulare a terenurilor agricole, inclusiv prin măsuri de sprijin în vederea finalizării succesiunilor.– Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar• Încurajarea fermelor mici și mijlocii de a se asocia sub diferite forme (în cooperative, grupuri de producători sau parteneriate între micii fermieri și consumatori pentru asigurarea lanțurilor scurte agroalimentare).Măsuri:• Susținerea investițiilor formelor asociative;• Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agroalimentar;• Strategii pentru eficientizarea activității, dezvoltarea și consolidarea formelor asociative.– Continuarea Programului Agro-InvestProgramul Agro IMM Invest este dedicat întreprinderilor mici și mijlocii cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar prin suplimentarea plafoanelor de finanțare.– Consolidarea mediului asociativOrganizarea fermierilor în structuri asociative reprezentative, partenere ale administrației agricole, asigură un dialog permanent cu privire la toate aspectele referitoare la politica agricolă comună, inclusiv la dezvoltarea rurală și la punerea sa în aplicare, și în special cu privire la măsurile pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le ia în acest context. Consolidarea mediului asociativ asigură realizarea unui schimb de experiență, oferă asistență și consultanță autorității agricole, în procesul de elaborare a strategiilor și politicilor agricole.Măsuri:• Susținerea aderării și participării organizațiilor de fermieri din România la structurile asociative din Uniunea Europeană;• Soluții digitale pentru managementul dialogului civil în sectorul agroalimentar.– Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producției agricoleRomânia prezintă un risc major față de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură și precipitații în peste 60% din suprafața țării.1. Reabilitarea și extinderea sistemului de irigații• Finalizarea Programului Național de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigații din România (PNI);• Asigurarea gratuită a apei până la stațiile de punere sub presiune preluate de către organizațiile de îmbunătățiri funciare și/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe;• Finalizarea obiectivelor de investiții aflate în diferite stadii de execuție și proiectare;• Finanțarea studiilor de fezabilitate și studiilor de impact pentru realizarea de noi amenajări de irigații.• Măsuri destinate achiziționării de echipamente de irigații.2. Reabilitarea și modernizarea sistemului de desecare și de combatere a eroziunii solului3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor• Operaționalizarea centrelor Muntenia, Moldova și Transilvania și punerea în funcțiune a punctelor de lansare;• Dezvoltarea programului Apă în Câmpia Română prin dotarea aeronave și înființarea grupurilor de generatoare terestre.4. Program de realizare a perdelelor de protecție în afara fondului forestier• Păstrarea eligibilității la plată pentru suprafețele ocupate de perdele de protecție;• Folosirea acelor specii forestiere ce pot fi adaptabile la fiecare microzonă.– Crearea unui sistem de management al riscurilor în agriculturăMăsuri:• Stimularea implicării fermierilor în scheme de prevenire și gestionare a riscurilor prin intermediul sprijinului acordat pentru susținerea primelor de asigurare;• Identificarea unor soluții eficiente de implementare a sistemelor de management al riscurilor în agricultură.– Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse româneștiÎn prezent, România importă o mare parte din produsele agroalimentare de consum, în timp ce exportă materii prime și produse agroalimentare cu valoare adăugată mică. Industria alimentară din România încă are decalaje semnificative în ceea ce privește valoarea adăugată a produselor agricole în raport cu capacitatea de producție. Este necesară sprijinirea acelor produse agroalimentare pentru care oferta internă este relativ redusă comparativ cu cererea actuală a pieței și potențialul existent, prin măsuri concrete ce vizează procesarea și stocarea.Măsuri:• Susținerea investițiilor în colectarea, depozitarea, stocarea, procesarea și comercializarea produselor agroalimentare;• Îmbunătățirea mecanismelor de aplicare a certificatelor de depozit și asigurarea consumului intern de produse agroalimentare și prin majorarea nivelului rezervei de stat;• Reorganizarea, operaționalizarea și asigurarea funcționalității Casei Române de Comerț Agroalimentar - UNIREA;• Măsuri active în vederea asigurării independenței proteice.– Dezvoltarea piețelor localeMăsuri:• Susținerea cooperării între producători și unitățile administrativ-teritoriale (consilii locale, școli, agenți economici) în vederea dezvoltării piețelor locale și valorificării directe a producției, astfel încât să se faciliteze crearea lanțurilor de desfacere;• Stimularea obținerii unor produse pentru procesele tehnologice care contribuie la reducerea amprentei de carbon.– Promovarea produselor locale româneștiMăsuri:• Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare;• Operaționalizarea Agenției de Calitate și Marketing a Produselor Agroalimentare;• Strategii de stimulare a consumatorilor cu privire la produsele agroalimentare românești;– Programe de încurajare a activității pentru zona montană• Programele de investiții din zona montană care vizează înființarea centrelor de colectare lapte, de sacrificare a animalelor, de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii, pentru înființare a stânelor montane și a centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor de pădure și a plantelor medicinale.– Asigurarea schimbului de generații în agriculturăMăsuri:• Instalarea tinerilor fermieri, cu sprijin financiar prin FEADR;• Măsuri complementare de sprijin prin politici publice.– Susținerea învățământului agricolPrin Programul național „România Educată“, ca parte componentă a Planului național de redresare și reziliență, se urmărește ca, printr-o importantă susținere financiară, să se creeze condițiile necesare pentru atragerea unui număr cât mai mare de elevi către învățământul liceal agricol, precum și o cât mai bună pregătire profesională a acestora pe parcursul procesului de învățare, astfel încât obiectivul de întinerire și profesionalizare a forței de muncă să fie atins.Măsuri:• Investiții privind finanțarea infrastructurii aferente liceelor agricole;• Cooperare între instituțiile de învățământ cu profil agricol și agenții economici din agricultură și industrie alimentară;• Realizarea de ferme model.– Cercetare, inovare și e-agriculturăCercetarea și inovarea joacă un rol esențial în realizarea unui sector agroalimentar inteligent, rezilient și sustenabil.Măsuri:• Susținerea investițiilor la nivel de fermă în tehnologii inovatoare aferente agriculturii de precizie;• Susținerea infrastructurilor de cercetare aferente băncilor de gene (Buzău și Suceava);• Asigurarea sprijinului pentru crearea de parteneriate de cooperare în vederea inovării, dezvoltării de noi practici, care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;• Continuarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală - ADER, pentru perioada 2023-2027;• Crearea unui cadru legislativ adecvat privind utilizarea dronelor agricole, inclusiv la lucrări de protecție a plantelor și omologarea pesticidelor;• Susținerea cercetării științifice pentru obținerea de soiuri hibrizi adaptate la noile condiții de climă și a biotehnologiilor.– Programe pentru dezvoltarea agriculturii ecologicePrin dezvoltarea agriculturii ecologice contribuim atât la protecția mediului înconjurător, cât și la obținerea de produse agroalimentare sănătoase necesare consumului uman. În timp ce agricultura ecologică contribuie la protejarea mediului, aceasta produce concomitent și alimente cu o valoare mai mare din perspectiva asigurării sănătății consumatorilor.Măsuri:• Susținerea investițiilor în fermele ecologice care integrează producția cu procesare;• Acordarea de sprijin financiar pentru suprafețele cultivate în sistem ecologic.– Creșterea competitivității în sectorul agricolMăsuri:Sprijin pentru investiții în vederea înființării/retehnologizării/ modernizării exploatațiilor agricole prin:• Investiții privind asigurarea independenței energetice a unităților de producție din agricultură, industrie alimentară și acvacultură;• Achiziții simple de utilaje agricole și irigații la nivelul fermei;• Investiții în ferme în unități de producție, prevăzute în programul de investiții în exploatații zootehnice pe amplasamente conforme cu normele de biosecuritate;• Înființarea de capacități de producție în vederea reducerii importului de material genetic prin operaționalizarea programului de susținere a suinelor pentru reproducție;• Înființarea de noi unități și dezvoltarea celor existente pentru reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol;• Investiții în ferme legumicole și producere de cartofi;• Investiții în înființarea și reconversia plantațiilor pomicole;• Condiționare, procesare și depozitare la nivelul fermelor;• Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și piscicole prin continuarea sprijinului acordat IMM-urilor pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole;• Instrumente de sprijin pentru bioeconomie și a economiei circulare;• Stabilizarea forței de muncă specializate din domeniile agriculturii, industriei alimentare și pisciculturii;• Continuarea măsurilor de plăți în favoarea bunăstării porcinelor și păsărilor, precum și extinderea acestora și pentru alte specii de interes zootehnic;• Măsuri privind protejarea producătorilor față de creșterea prețurilor la energie electrică, gaze naturale și îngrășăminte chimice;• Sprijin financiar pentru achiziția de material de reproducție la speciile ovine, caprine, taurine, bubaline, albine și viermi de mătase, în vederea creșterii calității genetice la aceste specii;• Acțiuni în vederea reducerii efectelor negative generate de epizootia de Pestă Porcină Africană.– Programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă• Creșterea producției de pește din acvacultură;• Încurajarea procesării primare în fermă, dar și a sectorului de procesare generală a peștelui care pot aduce plusvaloare sectorului pescăresc și servicii consumatorilor;• Măsuri de protecție a activităților din fermele piscicole privind conservarea producției și reducerea pierderilor provocate de păsările ihtiofage;• Programe de susținere a tinerilor pescari;• Organizarea pescuitului la Marea Neagră;• Susținerea, încurajarea și sprijinirea pescuitului tradițional;• Sprijin pentru dezvoltarea altor mijloace care să asigure un trai decent familiilor de pescari.– Eficientizarea capacității instituționaleConsolidarea capacității instituționale în vederea realizării unui management eficient.  +  MINISTERUL SĂNĂTĂȚIIMăsuri urgente pentru sistemul de sănătate în scopul controlului pandemiei de COVID-19• Măsurile sanitare cu impact asupra angajaților și activității companiilor trebuie luate în urma consultărilor reale și a participării EFECTIVE a reprezentanților celor implicați sau afectați. Este necesar un parteneriat real între autorități și mediul socioeconomic, care să formeze împreună mecanismul național care duce la luarea deciziilor în privința controlului pandemiei.• Măsurile cu impact pozitiv asupra sănătății publice, dar cu efecte negative asupra mediului economic și social, trebuie însoțite de un pachet de măsuri în care trebuie stabilite clar perioada de aplicare, impactul și instrumentele financiare de compensare a efectelor negative.• Restabilirea încrederii în autorități se poate realiza prin aducerea urgentă în prima linie a specialiștilor din sănătate și respectarea recomandărilor lor profesionale. Este esențială profesionalizarea funcțiilor publice cu atribuții în combaterea pandemiei și renunțarea la plasarea unor persoane în funcții publice doar pe baza apartenenței politice.• Ministerul Sănătății trebuie repoziționat ca autoritatea națională care ia deciziile necesare privind sănătatea publică și asistența medicală, necesare pentru controlul pandemiei și pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate al tuturor categoriilor de pacienți.• Măsurile legislative pentru combaterea pandemiei trebuie să fie bine delimitate temporal, să fie nediscriminatorii și să nu genereze injustiție socială sau economică. Ele nu trebuie să pună în pericol funcționarea sectoarelor vitale și mai ales a sistemului de sănătate.• Susținerea campaniei de vaccinare trebuie făcută printr-o abordare onestă față de populație. Este necesară regândirea conceptului campaniei de informare privind vaccinarea și adaptarea acesteia pentru diversele categorii sociale și în funcție de mediul de proveniență (rural-urban).• Sprijinul general acordat vaccinării are ca obiectiv atingerea pragului minim de 10 milioane de persoane vaccinate complet într-un interval de 90 de zile. Atingerea acestui prag poate asigura imunitatea colectivă și în România (dacă se iau în considerare și persoanele trecute prin boală) și revenirea în mod sustenabil la normalitate.• Extinderea testării prin înființarea de noi centre și asigurarea unui număr lunar de teste gratuite pentru angajații sectoarelor esențiale, pentru o perioadă definită de timp.Accesul permanent și echitabil la serviciile de sănătate în context pandemic, dar și postpandemic implică următoarele obiective majore:I. Măsuri imediate necesare pentru oprirea valului pandemic, reducerea rapidă a numărului de decese, accesul universal la investigații, tratament și testare; asigurarea accesului neîntrerupt la servicii medicale al pacienților cu boli cronice pentru a evita consecințele dramatice din anul 2020 care au dus la o mortalitate în exces de 20.000 de persoane în intervalul octombrie-decembrie.Reorganizarea Ministerului Sănătății, reînființarea unei structuri de sănătate publică și a celei de coordonare a intervențiilor pentru asigurarea asistenței medicale și a tratamentului pentru persoanele infectate cu SARS CoV-2 și a celor cu alte patologii.Pregătirea sistemului de sănătate pentru evitarea repetării situației din valul 4 - dezvoltarea serviciilor ambulatorii de asistență medicală primară și de specialitate (pachet de investigații realizate în ambulatoriu, protocoale de tratament cunoscute și aplicate), structuri de coordonare a asistenței medicale spitalicești la nivel județean, organizarea și realizarea de stocuri ale bazei logistice de aprovizionare și de intervenție, structură de coordonare la nivelul Ministerului Sănătății.II. Includerea în programul de guvernare și finanțarea prin legea bugetului de stat pentru anul 2022 a priorităților propuse în cadrul coaliției, care să asigure reziliența sistemului de sănătate și accesul sigur la servicii de sănătate și medicamente al cetățenilor români.III. Finanțarea sistemului de sănătateDetalierea obiectivelor majoreI. Gestionarea rapidă a situației de criză sanitară. Acțiuni urgente.I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu COVID-191. Accesul facil la diagnostic și tratament al pacienților COVID-19: centre ambulatorii de diagnostic și tratament (ambulatorii de specialitate, centre de permanență) în toate orașele care să ofere consultații, investigații și prescripție rapidă pacienților diagnosticați cu COVID-19.2. Accesul la medicație antivirală pe bază de prescripție în farmaciile cu circuit deschis.3. Call-center pentru medicii de familie/alte specialități care tratează pacienți COVID-19 pentru consiliere profesională (în parteneriat cu societățile profesionale medicale).4. Stabilirea urgentă a criteriilor de internare în spital a pacienților COVID-19.5. Constituirea structurii de coordonare a intervenției (MS) și a unității de achiziție, stocare și distribuție a medicației specifice pacienților COVID-19 (MS, DSU, Unifarm).6. Organizarea unei structuri județene funcționale de coordonare a acordării asistenței medicale, cu reprezentanți ai spitalelor din județ, a DSP și CJ pentru repartizarea pacienților cu COVID-19 și a celor cu boli cronice în funcție de disponibilitatea serviciilor medicale de asistență spitalicească.7. Stabilirea circuitului pacientului infectat cu SARS CoV-2. Pachet de informații ușor accesibil pentru toți cetățenii (Ce fac dacă am un test pozitiv, dacă sunt contact al unui caz pozitiv? Unde mă adresez? Când și unde mă prezint la medic? De unde procur medicația de care am nevoie?) și încurajarea prezentării timpurii la medic a persoanelor simptomatice.I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile.8. Asigurarea de teste rapide de calitate corespunzătoare conform listei ECDC, decontabile pe baza unui preț de referință.9. Organizarea de centre de testare, eventual în spații dedicate în actualele centre de vaccinare.10. Instruire în vederea testării/autotestării gratuite a angajaților nevaccinați în toate instituțiile publice minimum o dată pe săptămână și pentru unitățile sanitare de 2-3 ori pe săptămână.11. Acces gratuit la testare o dată pe săptămână la centre de testare, medici de familie și ambulatorii de specialitate pentru persoanele asimptomatice.12. Testarea elevilor, în cazul redeschiderii școlilor și liceelor, dar și a studenților, prin teste din salivă, minimum o dată pe săptămână (redimensionarea necesarului propus inițial de Ministerul Educației, în funcție de acceptabilitate).I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare13. Campanie de informare dedicată populației generale, părinților, persoanelor din categorii vulnerabile, inclusiv din mediul rural.14. Comunicare/informare beneficii vaccinare în parteneriat cu autoritățile locale și angajatorii, reprezentanți ai cultelor, reprezentanți ai mass-mediei, INSP, societățile profesionale medicale.I.IV. Set de măsuri nonfarmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui Pact național de solidaritate15. Autoritățile, cultele religioase, angajatorii și mass-media explică și încurajează regulile de reducere a transmiterii COVID19.16. Decalarea reală a programului de lucru pentru reducerea aglomerației în mijloacele de transport în comun, organizarea în schimburi a programului școlar pentru reducerea aglomerației17. Introducerea oriunde este posibil a regimului de telemuncă18. Suspendarea limitată a activităților neesențiale care generează aglomerație.19. Utilizarea certificatului verde european într-o manieră nediscriminatorie, cu acces universal la vaccinare și testare.I.V. Resursele umane în sănătate20. Posibilitatea transformării contractelor temporare ale personalului medical angajat în unitățile care tratează pacienți cu COVID în contracte permanente21. Creșterea numărului de locuri în specialitățile deficitare (ATI, boli infecțioase, epidemiologie, pneumologie)22. Parteneriat cu organizațiile profesionale (CMR, OAMGMAMR) și cu universitățile/facultățile de medicină pentru sprijinul personalului din unități sanitare și DSP (studenți, rezidenți)23. Parteneriat de încredere cu mediul universitar medical ca furnizor de instruire și resurse umane înalt calificate și pol de referință în practica medicalăI.VI. Investiții de urgență24. Prioritizarea investițiilor în structura secțiilor boli infecțioase și ATI, pentru creșterea siguranței pacienților, mai ales prin redimensionarea rețelelor de furnizare a energiei electrice și a oxigenului; reabilitarea de urgență a secțiilor de boli infecțioase afectate de incidente majore (Matei Balș, Constanța)25. Asigurarea sprijinului financiar, dacă este solicitat, pentru furnizorii de oxigen ai unităților sanitare26. Sprijinirea producătorilor din industria farmaceutică din România prin măsuri administrative sau fiscaleII.1. Reziliența sistemului de sănătate; acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean1. Rețea națională de centre medicale comunitare. Scop: asigurarea accesului permanent, rapid și neîngrădit al tuturor cetățenilor la asistență medicală primară. Număr centre: 800, dintre care primele 200 în anul 2022. Reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem de sănătate. Fiecare centru va angaja și va contracta servicii cu medici de familie, asistenți medicali, moașă, asistenți comunitari și sociali. Se vor dezvolta la nivelul acestor centre serviciile de telemedicină și de medicină dentară.2. Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate:• acordarea unei indemnizații de instalare, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale;• prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili;• creșterea numărului de locuri alocate specialității de medicină de familie;• creșterea finanțării pentru angajarea de asistenți medicali comunitari în funcție de nevoile comunității3. Acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite:• încurajarea deschiderii de farmacii în mediul rural și în zonele defavorizate, în corelație cu rețeaua națională de centre medicale comunitare;• aprovizionarea periodică cu unități mobile în zonele izolate.4. Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Scop: creșterea substanțială a accesibilității tuturor cetățenilor, mai ales din orașele mici și din localitățile rurale, la servicii de specialitate de calitate, acces la un pachet complet de investigații paraclinice, spitalizare de zi și servicii conexe serviciilor medicale.Înființarea în cadrul acestor centre a serviciilor de telemedicină, care vor realiza consultații la distanță și monitorizarea și îmbunătățirea tratamentului pacienților cu boli cronice (cardiovasculare, diabet, afecțiuni pulmonare). Acestor 200 de centre care se vor înființa în orașe li se adaugă cele existente deja în municipii (150), de obicei pe lângă spitale, ale căror structură și dotare vor fi reanalizate și adaptate unor standarde de calitate pentru întreaga gamă de servicii medicale ambulatorii de specialitate. Astfel de centre pot realiza unele dintre serviciile paraclinice și în parteneriat public-privat.5. Asistență medicală spitalicească• asigurarea calității serviciilor medicale spitalicești, comparabile cu un standard european, sub controlul unei instituții profesionalizate și independente• asistență medicală spitalicească acreditată și clasificată conform realității, introducerea de planuri de conformare cu obiective realizabile• decontarea serviciilor medicale în funcție de calitatea acestora• remunerarea medicilor și asistenților în funcție de competență și activitatea realizată• flexibilizarea modului de normare a activităților medicale în funcție de nevoi• deducerea TVA de către spitale• flexibilizarea utilizării paturilor de spital în funcție de adresabilitate, prin crearea de structuri organizatorice cu specialități medicale și chirurgicale înrudite• încurajarea formării și funcționării de consorții de spitale• profesionalizarea reală a managementului spitalicesc - management al spitalelor independent și profesionist, în afara influențelor politice, pe baza unor indicatori credibili și măsurabili, care să elimine arbitrarul în aprecierea activității managerului• modificarea și adaptarea la costurile reale a plății serviciilor medicale spitalicești• dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC) în cât mai multe spitale județene• restructurarea și sprijinirea spitalelor care nu au capacitatea tehnică și profesională medicală să trateze eficient pacienții internați prin includerea în noua rețea națională de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate, numai cu acordul autorităților locale• aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul Cartei Europene pentru limbile regionale și minoritare ratificată de România6. Prevenția și programele de sănătate• Accelerarea derulării programelor naționale de screening și extinderea acestora cu finanțare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidență în rândul populației României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatite;• Dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening și prevenție;• Aprobarea Planului național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene, implementarea prin instituțiile responsabile (MS, Ministerul Mediului, ANSVSA) și finanțarea în vederea implementării;• Actualizarea strategiilor naționale de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și a tuberculozei, reducerea stigmatizării;• Dezvoltarea, implementarea și finanțarea Planului național de control al cancerului (PNCC) prin abordarea integrată a luptei împotriva cancerului - de la prevenție, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire, viață după învingerea cancerului, în concordanță cu Planul european de cancer;• Finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății - educație pentru sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos;• Introducerea educației pentru sănătate în școli ca disciplină curriculară obligatorie, promovarea deprinderilor preventive și a unui stil de viață sănătos, sprijinite prin măsuri legislative adecvate;• Evaluarea și îmbunătățirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanțării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficiență și integrarea măsurilor de îmbunătățire în Strategia Națională de Sănătate 2021-2024;• Măsuri de îmbunătățire a activităților privind sănătatea Mamei și Copilului, în vederea reducerii ratei mortalității materne și infantile în România;• Elaborarea de programe medico-sociale comune între Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și autoritățile locale.7. Centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliuScop: asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistență medicală, cât și socială.Măsuri:• Dezvoltarea și înființarea de noi centre medico-sociale pentru persoanele vârstnice, încurajarea parteneriatului public-privat în domeniul dezvoltării și profesionalizării centrelor medico-sociale destinate îngrijirii persoanele vârstnice, precum și celor suferinde de boli mintale;• Adoptarea legislației care să încurajeze îngrijirile la domiciliu și dezvoltarea pentru a le face atractive prestatorilor de astfel de servicii;• Pregătirea asistenților medicali pentru îngrijiri la domiciliu, în colaborare cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Asistenților Medicali și Moașelor din România (OAMGMAMR).8. Dezvoltarea medicinii școlare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistență medicală și sprijin pentru informare și educația pentru sănătate în școli• Sprijinirea autorităților locale pentru angajarea medicilor și asistenților medicali dedicați medicinii școlare, prin finanțarea și organizarea de cursuri de instruire, în parteneriat cu societatea profesională de profil.9. Accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor; reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice• Redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării accesului pacienților la noi terapii inovative, decontabile din fonduri publice;• Continuarea și accelerarea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative;• Creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare și încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare.10. E-sănătate - Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de e-Sănătate, cu termene de implementare clare și cu finanțare sustenabilă• Asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de servicii medicale din sănătate;• Realizarea Registrelor Naționale de Boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor și pentru a permite sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate, în baza dovezilor și a medicinei bazate pe rezultat;• Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), cu calendar și responsabilități clare pentru operaționalizarea și utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui funcționalitate se are în vedere perfecționarea cadrului legislativ de reglementare;• Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar.11. Exercitarea profesiei medicale• Reforma rezidențiatului prin coordonarea metodologică a pregătirii de către universitățile/facultățile de medicină și farmacie, corelarea locurilor și posturilor scoase la concurs cu proiectarea pe 5 ani a specialităților deficitare și a nevoilor de asistență medicală și de resurse umane la nivel local și regional;• Actualizarea curriculei și bibliografiei de pregătire în rezidențiat și examen în specialitate conform recomandărilor UEMS, atunci când este posibil, pentru ca tinerii medici să poată căpăta competențele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice și de calitate actuale;• Generalizarea ghidurilor de bună practică, pentru a uniformiza practica medicală, elaborate de Colegiul Medicilor din România, Comisiile de specialitate și societățile profesionale;• Ghidurile vor sta la baza structurării și finanțării acțiunilor prioritare ale Ministerului Sănătății și ale programelor naționale;• Ori de câte ori este posibil, în funcție de specificul fiecărei specialități, vor fi adoptate ghidurile europene și internaționale;• Ghidurile vor sta la baza elaborării algoritmului de diagnostic și tratament al diferitelor boli, precum și a protocoalelor de diagnostic și tratament în funcție de specificul fiecărei specialități și al fiecărei unități sanitare;• Includerea ghidurilor dezvoltate la nivel național într-un Monitor Oficial Medical;• Reforma CMR, ca organism profesional independent.II.2. Restructurarea sistemului de sănătate publicăSe va baza pe o cartă a sănătății publice.Se recomandă înființarea unui Înalt Comitet pentru Sănătate Publică, care să stabilească prioritățile și calendarul României în atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă din domeniul sănătății și să ofere expertiză și coordonare în cazul urgențelor de sănătate publică:• Reorganizarea INSP prin acordarea de atribuții de coordonator metodologic și tehnic al Rețelei de Sănătate Publică (DSP-uri județene) și înființarea a încă 2 centre regionale (Constanța și Craiova) față de cele 4 existente, profesionalizarea structurilor de monitorizare și intervenție locală• Dezvoltarea rețelei de laboratoare de sănătate publică la nivel central și regional• Dezvoltarea capacității de intervenție în teren, de detecție precoce și de pregătire în cazul urgențelor de sănătate publică la nivel local, regional și național• Dezvoltarea componentei strategice pentru asigurarea achiziției și distribuției de vaccinuri, dezvoltarea de centre de stocare și distribuție regionale• Dezvoltarea componentei strategice dedicate asigurării securității transfuzionale; dezvoltarea de centre regionale de testare, prelucrare, stocare și transport ale sângelui și hemoderivatelor.III. Finanțarea sistemului de sănătate - Principii• Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la cel puțin 0,5% din PIB anual, în scopul apropierii de media UE și finanțării corespunzătoare a sectorului sanitar• Implementarea bugetării multianuale în sectorul sanitar• Asigurarea unui grad ridicat de absorbție a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România• Introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare privind utilizarea bugetului alocat sănătății1. Investiții de 2,4 miliarde de euro din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sporirea accesului la servicii de sănătate pentru dezvoltarea componentei de asistență medicală ambulatorie și îmbunătățirea calității asistenței medicale, precum și modernizarea infrastructurii de sănătate. Asigurarea dotării standardizate a centrelor medicale comunitare și a cabinetelor de medicină de familie în funcție de necesități și disponibilitatea resursei umane calificate.2. Investiții în sănătate de 2,8 miliarde de euro din fonduri europene prin Programul operațional Sănătate pentru:• construirea spitalelor regionale (Cluj, Craiova, Iași) și alte infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major• investiții în dotări pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate din spitale• creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară și comunitară (centre medicale comunitare), a serviciilor oferite în regim ambulatoriu (ambulatorii de specialitate), servicii de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului de îmbătrânire a populației și nevoilor de servicii de sănătate• digitalizarea sistemului medical3. Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu o creștere anuală de minimum 0,5% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate: încurajarea plăților pentru un pachet de servicii preventive oferite de rețeaua de medicină de familie, inclusiv pentru detecția precoce a bolilor cronice și monitorizarea activă a pacienților4. Dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanțeze servicii medicale• crearea unui cadru legislativ pentru încurajarea și creșterea deductibilității fiscale pentru asigurările complementare de sănătate• dezbaterea publică cu privire la oportunitatea introducerii concurenței în administrarea asigurării obligatorii de bază• deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori privați• menținerea rolului statului de reglementator, finanțator și ofertant de servicii de asigurare prin CNAS/casele județene de asigurări de sănătate5. Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe6. Investiții în infrastructura de sănătate prin programe de finanțare ale autorităților locale7. Stimularea investițiilor în cercetare și inovație în medicină prin:• Deschiderea de apeluri pentru proiecte naționale de țară, în domeniul cercetării medicale• Crearea unui fond de inovație în sănătate• Stimularea procedurilor privind studiile cercetării clinice, ca alternativă de acces la terapii inovative; încurajarea înființării de centre de studii clinice pe lângă spitalele județene, în colaborare cu universitățile/facultățile de medicină• Optimizarea și stimularea aprobării studiilor clinice și de cercetare la nivelul Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România• Simplificarea procedurilor de achiziție pentru obținerea materialelor și echipamentelor necesare activității de cercetare, prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ• Încurajarea întoarcerii în țară a cercetătorilor români ce activează în instituții din străinătate prin granturi de excelență8. Sprijinirea dezvoltării turismului medical și de wellness din România (ape termale și minerale/curative, balneologie, centre de recuperare etc.)  +  MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILORViziunea pe termen mediuLupta împotriva schimbărilor climatice, conservarea biodiversității, prevenirea și combaterea poluării generalizate reprezintă, în orice stat civilizat, orientările fundamentale ale politicii de mediu și climă, cu priorități imediate pe termen mediu și lung.România, alături de celelalte state membre, își asumă angajamentul Uniunii Europene de creștere a ambiției și eforturilor în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și în contextul adoptării Pactului Ecologic European.Guvernul va utiliza șansa oferită de aceste angajamente pentru a transforma societatea și economia națională, contribuind la obiectivul unei dezvoltări sustenabile, ținând însă cont și de impactul social și regional al acestui proces.Tranziția trebuie să fie percepută ca fiind justă, pentru a putea fi susținută pe termen lung la nivelul întregii societăți. Guvernul va urmări asigurarea echității tranziției și a caracterului durabil al soluțiilor propuse. Riscurile tranziției pot fi limitate printr-o împărțire justă a costurilor și eforturilor între sectoarele economice și prin favorizarea inovației. Vor fi implementate schimbări structurale în măsură a susține pe termen lung locurile de muncă și economia.Ce ne propunem în perioada 2021-2024Guvernul își propune o tranziție echitabilă în domeniul mediului și schimbărilor climatice, care să contribuie la atingerea obiectivelor de a avea un nivel mic de poluare, orașe mai curate, un grad cât mai mare de reciclare a deșeurilor, identificarea și utilizarea de noi surse de energie regenerabilă, protejarea patrimoniului natural și implementarea unei economii circulare performante.Integrată acțiunii colective a UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55% în 2030 și atingere a neutralității climatice în 2050, România își propune să transpună și aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, așa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă și intruzivă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare.Pentru a transpune cât mai deplin în termeni interni Legea europeană a climei (2021) și după modelul celorlalte state membre, se va elabora și adopta o Lege privind protecția climei în România.Redefinirea modulului de creștere va implica elaborarea unei noi strategii de dezvoltare durabilă, în consens cu repere stabilite la nivel unional-european, care va implica regândirea întregului sistem al economiei naționale, din perspectiva neutralității climatice, renunțarea la energiile fosile, promovarea celor curate și promovarea inovării tehnologice și, în acest context, revizuirea, completarea și resistematizarea indicatorilor dezvoltării durabile. Această transformare a modului de a produce, de consum și de existență socială va avea la bază respectarea echilibrului între ecologie și justiție socială, așa încât nicio nouă măsură ecologică să nu contribuie la creșterea inegalităților sociale, printr-o evaluare pertinentă și măsuri de ajustare și compensare, după caz.În acest context, o atenție deosebită se va acorda tranziției energetice, care va presupune stabilirea unui mix energetic intern care să țină seama de capacitățile României de dezvoltare a surselor curate, regenerabile (hidro, solară și eoliană), dar și a industriei nucleare și exploatării gazului metan, așa încât să se evite „sărăcia energetică“ și să se valorifice oportunitățile aferente Fondului pentru o tranziție justă finanțare, facilitare și sprijin practic. În acest sens, Pactul Ecologic European trebuie să constituie impulsul pentru realizarea unei Strategii naționale pentru tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon.Un obiectiv prioritar vizează elaborarea, revizuirea și aplicarea noilor Strategii naționale privind gestionarea și valorificarea deșeurilor în vederea trecerii la economia circulară, dezvoltarea durabilă a pădurilor (prin stoparea defrișărilor, conservarea pădurilor virgine și gospodărirea durabilă a fondului forestier național) și combaterea poluării aerului (ceea ce implică drept priorități definitivarea și aplicarea planurilor de gestionare și supraveghere a calității aerului în marile orașe, încetarea procedurilor de infringement și adoptarea planului național de „poluare zero“ preconizat la nivelul UE).Este necesară și urgentă implementarea unui Program de măsuri pentru ecologizarea siturilor contaminate și introducerea acestora în circuitul economic normal pentru a reda aceste spații comunității;O modificare importantă vizează transformarea Fondului pentru mediu în Fondul pentru mediu și climă, cu o importantă componentă de atragere și valorificare a fondurilor europene în materie.De asemenea, se are în vedere crearea Consiliului Științific Consultativ pentru Climă, care să fundamenteze științific politicile naționale privind clima și mediul și să urmărească aplicarea lor corespunzătoare, și a Pactului pentru climă sub forma unui mecanism permanent de dialog și consultări între autoritățile publice, specialiști și societatea civilă pe problemele tranziției energetice și climatice.Dezvoltarea Ecoturismului durabil, cu protejarea patrimoniului natural și un management eficient al resurselor, va reprezenta o direcție prioritară de acțiune.Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:• Îmbunătățirea integrării politicii de mediu și a coerenței politicilor sectoriale din punctul de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile;• Îmbunătățirea infrastructurii de mediu și reducerea decalajului existent față de alte state membre ale UE, cât și între regiunile de dezvoltare;• Prevenirea riscului și diminuarea efectelor calamităților naturale pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor;• Îmbunătățirea managementului deșeurilor și substanțelor periculoase la nivel național;• Susținerea și promovarea producției de energie din surse alternative, regenerabile și nepoluante;• Conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a componentelor sale, precum și evaluarea economică a serviciilor eco-sistemice;• Reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului;• Prevenirea și limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, implementarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;• Îmbunătățirea calității vieții prin asigurarea unui mediu sănătos în cadrul comunităților și susținerea unei alimentații sănătoase;• Modernizarea și întărirea capacității administrative/ instituționale în domeniul mediului;• Îmbunătățirea gradului de conștientizare, informare, consultare și participare a tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul;• Administrarea/managementul integrat, unitar și coerent al ariilor naturale protejate prin întărirea capacității instituționale a Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate - ANANP.1. Combaterea schimbărilor climatice• actualizarea Strategiei naționale privind schimbările climatice. În calitate de parte a Acordului de la Paris și de stat membru al UE, România are obligația de a întocmi și comunica instituțiilor partenere internaționale strategia sa pe termen lung cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră și Strategia de adaptare la schimbările climatice. Strategia, în forma solicitată, trebuie să conțină informații privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sporirea reținerilor de carbon în întreaga economie și în sectoare individuale. Implementarea Strategiei se va face prin Planul de acțiune care urmează să fie elaborat în parteneriat cu toate instituțiile responsabile de luarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele schimbărilor climatice, în consultare cu diferiți stakeholderi;• îmbunătățirea legislației, astfel încât să se asigure un cadru pentru integrarea obiectivelor climatice în toate politicile și să răspundă la următoarele întrebări: unde vrem să ajungem, cum vom ajunge, cum vor fi împărțite responsabilitățile, care este progresul realizat, cine să fie implicat în proces. Legea privind protecția climei va stabili un cadru dedicat pentru participarea publicului și a stakeholderilor. Prin adoptarea unei legi urmează să fie înființat un organism independent tehnico-științific consultativ cu rolul de a oferi sfaturi și recomandări Guvernului în adoptarea de măsuri și politici care vizează reducerea emisiilor de carbon ale României (Consiliul Științific Consultativ pentru Climă);• colaborarea cu toate instituțiile partenere pentru implementarea Planului Național Integrat Energie - Climă (PNIESC), precum și pentru revizuirea acestuia având în vedere atingerea țintei actualizate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030;• îmbunătățirea mecanismului necesar pentru gestionarea sectorului „Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinației Terenurilor și Silvicultură“ (LULUCF), parte a Inventarului Național de Emisii de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), printrun sistem național permanent de monitorizare, care va conține observații aeriene și terestre, care se vor valida la nivel internațional, în parteneriat cu mediul academic și institutele de cercetare de profil. Astfel, se va evita gestionarea defectuoasă a acestui sector, care va avea un rol important în îndeplinirea obligațiilor de conformare, prin echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu reținerile de carbon;• asigurarea transparenței datelor privind calitatea apei, aerului și solului;• facilitarea educației ecologice pentru a promova măsurile de protecție a mediului și a adresa probleme de schimbări climatice în școli și în afara lor; dezvoltarea unor programe de sprijin a „școlilor în natură/pădure“;• implicarea pensionarilor activi în acțiuni de mediu pentru a facilita integrarea lor socială;• dezvoltarea unor structuri instituționale adecvate care să genereze expertiză în probleme de schimbări climatice pentru diferite ministere, agenții, autorități locale și pregătirea continuă a funcționarilor publici cu atribuții în domeniul schimbărilor climatice și politicilor din acest domeniu.2. Păduri• Adoptarea unei noi Strategii forestiere naționale. Viitoarea strategie forestieră națională va trebui să fie armonizată atât cu strategiile din domeniul forestier de la nivel european și nivel internațional, cât și cu alte politici sectoriale/transsectoriale relevante și să se axeze pe principiile rezultate din procesul de consultare demarat în iulie 2020 cu factorii interesați din domeniu;• Definirea termenilor folosiți în strategia forestieră europeană, cu adaptarea la specificul național;• Acces public al cetățenilor pietonal și cu bicicleta în toate tipurile de păduri;• Definirea ca prioritate strategică a luptei împotriva exploatărilor ilegale de masă lemnoasă;• Reducerea vânzărilor de masă lemnoasă brută în state intra- și extracomunitare, susținerea societăților de exploatare, respectiv de prelucrare primară prin programe de finanțare în vederea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă;• Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase transportate pe drumurile publice;• Asigurarea unui sistem integrat de pază prin colaborare cu instituțiile abilitate ale statului;• Aprobarea și aplicarea unui Statut corect pentru Personalul Silvic, dotarea acestuia cu echipamente performante de apărare, comunicații și deplasare în teren;• Sistem compensatoriu acordat proprietarilor de păduri pentru pierderi suferite în urma constrângerilor de mediu, în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate;• Programul național de împădurire:[ ] Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane. Plantarea a 56.000 ha terenuri forestiere și 315 ha păduri urbane. Accentul se va pune pe împăduriri în afara fondului forestier național și extinderea acestuia, prin împădurirea terenurilor degradate și înființarea de perdele forestiere de protecție. Bugetul alocat este de 630 de milioane de euro. În cadrul procesului de împădurire se va ține cont de protecția pajiștilor naturale (HNV), acestea fiind excluse complet din campanie. Implicarea autorităților publice locale în identificarea și împădurirea terenurilor degradate[ ] Investiții în pepiniere și tehnologii moderne de producere a puieților forestieri - înființarea/modernizarea a 90 de pepiniere forestiere;• Combaterea tăierilor ilegale de pădure și a altor practici nelegale din sistemul silvic prin;• Îmbunătățirea continuă a sistemului informatic integrat SUMAL - sistemul de urmărire a trasabilității materialului lemnos, principalul instrument în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure;• Utilizarea celor mai noi tehnologii pentru asigurarea integrității fondului forestier - imagini satelitare, utilizarea dronelor, a sistemelor de inteligență artificială, camere video de monitorizare, sisteme de măsurare digitală a volumului de masă lemnoasă;• Definirea zonelor de risc și eficientizarea actului de control, interconectarea bazelor de date aflate la dispoziția diferitelor organe de control;• Organizarea Gărzii Forestiere Naționale, cu accent pe:[ ] implementarea de practici unitare și agregate la nivel național[ ] întărirea capacității de control[ ] înființarea de servicii specifice de implementare a PNRR la nivelul gărzilor forestiere[ ] digitalizarea activităților[ ] interzicerea exploatării pădurilor în parcurile naționale (cu excepția situațiilor de forță majoră, de exemplu, calamități naturale);• Reforma Romsilva, inclusiv prin realizarea unui audit, și adaptarea obiectivelor de administrare a pădurilor, integrând, pe lângă rolul economic și rolul de utilitate publică a pădurilor, punerea în valoare a potențialului turistic natural al fondului forestier și al infrastructurii existente. Gradarea unităților silvice și adoptarea unei strategii unitare la nivel național prin eficientizarea activităților specifice;• Finalizarea evaluării și punerea sub protecție a pădurilor cu valoare ridicată;• Continuarea reformei modului de vânzare a materialului lemnos prin vânzarea lui măsurată, și nu estimată, pentru creșterea treptată a masei lemnoase vândute pe metoda măsurării;• Asigurarea continuității IFN (Inventarul Forestier Național);• Implementarea unor măsuri de susținere a proprietarilor care dețin terenuri forestiere cu restricții în recoltarea de masă lemnoasă, suprafețe care se găsesc în arii naturale protejate, inclusiv Natura 2000 sau păduri care au suferit calamități naturale, prin asigurarea de compensări de la bugetul de stat;• Îmbunătățirea imaginii pădurilor României la nivel european și internațional prin:[ ] prezentarea valorilor naționale privind biodiversitatea existentă, respectiv conectivitatea pădurilor din România (acoperiri continue cu vegetație forestieră realizată prin practicile silviculturale aplicate)[ ] analiza continuă, împreună cu experți și instituții de specialitate recunoscute la nivel internațional, a datelor rezultate din imaginile satelitare cu privire la acoperirea terenurilor cu vegetație lemnoasă din țară și prezentarea acestora opiniei publice[ ] Programe de conștientizare a populației - prin prezentarea valorilor și bunelor practici referitoare la valorile silviculturii românești ca exemple de urmat[ ] Program „Școala în pădure“ - înființarea de centre de primire a școlarilor în pădure - transformarea și dezvoltarea unor cabane silvice în centre „Școala în pădure“[ ] Delimitarea rolurilor pădurilor de protecție și de producție, știind că rolul de protecție socială a pădurilor este foarte important, la fel ca nevoia populației pentru lemnul de foc, respectiv a industriei pentru materia primă, având în vedere că discutăm despre o resursă regenerabilă;• Îmbunătățirea capacității industriei de exploatare și prelucrare a lemnului în vederea exploatării durabile a fondului forestier național și creșterii contribuției sectorului la produsul intern brut;• Creșterea gradului de accesibilizare a fondului forestier național prin construirea și modernizarea drumurilor forestiere;• Programe de susținere pentru înlocuirea și modernizarea parcului de utilaje forestiere, susținerea tehnologiilor și echipamentelor de exploatare noninvazive (program de tip RABLA pentru înnoirea parcului auto, susținerea achiziționării funicularelor);• Program de întărire a capacității de prelucrare a industriei prin sprijinirea achiziționării de echipamente de prelucrare performante.3. Managementul apei și soluluiRealizarea securității apei în România se referă la combinarea a trei obiective:[ ] Asigurarea utilizării durabile a resurselor de apă;[ ] Furnizarea de servicii accesibile tuturor privind apa;[ ] Reducerea riscurilor legate de apă în contextul schimbărilor climatice.O abordare integrată care poate să răspundă acestor solicitări trebuie să prevadă:• creșterea rezilienței la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice;• dezvoltarea capacității de intervenție și răspuns a structurilor responsabile cu managementul situațiilor de urgență generate de inundații ori secetă;• extinderea serviciului public de alimentare cu apă și canalizare în contextul implementării Directivei-cadru a Apei și a directivelor subsecvente;• îndeplinirea măsurilor din Planul de Management al Bazinului hidrografic pentru atingerea stării bune a apelor privitor la presiunile hidromorfologice;• program de renaturare a terenurilor degradate și crearea culoarelor ecologice cu rol dublu: creșterea calității ecosistemelor și apărarea împotriva inundațiilor;• restaurarea și protecția zonelor inundabile în vederea refacerii sistemelor hidrografice;• transparentizarea calității apei - dezvoltarea unui portal și a rețelei naționale de monitorizare a calității apei; reglementarea unui sistem coerent de verificare a calității apelor bazat pe principiile enunțate de directivele europene;• realizarea unei strategii naționale coerente pentru ape uzate și creșterea gradului de dezvoltare a rețelelor de canalizare și de ape uzate;• realizarea unei strategii naționale de gospodărire a apelor în contextul adaptării tuturor măsurilor și acțiunilor intersectoriale la provocările generate de efectele schimbărilor climatice și la realizarea obiectivului securității apei;• protejarea albiilor râurilor și combaterea furtului de material mineral cu ajutorul soluțiilor digitale inteligente;• finalizarea programului privind combaterea eroziunii costiere;• prevenirea secetei - stocarea apei din perioadele cu exces de umiditate în vederea utilizării în perioadele secetoase, prin creșterea capacitații de reținere a apei în sol, lărgirea zonelor inundabile ale râurilor și/sau realizarea de acumulări/poldere temporare, restaurarea galeriilor de luncă și a brațelor moarte/zonelor umede, precum și regândirea sistemelor de desecare din zonele de câmpie;• strategie specifică pentru managementul durabil al solurilor - bază de date digitală prin integrarea zonelor care au risc la eroziune, conținut scăzut de materie organică, tasare, salinizare și integrarea și modelarea bazelor de date care au informații despre proprietățile solului (ICPA, IFN);• crearea unui ghid de bune practici integrat pentru un management sustenabil al terenurilor și al solului;• punerea în siguranță a localităților și a locuințelor aflate în zone de risc prin îndiguire, creare de poldere nepermanente și reabilitarea, modernizarea sistemelor de baraje existente.4. Reciclare și economie circulară• Reducerea cu cel puțin 75% a cantității deșeurilor care ajung în depozitele de deșeuri conforme, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025;• Utilizarea rațională a resurselor naturale, inclusiv a materialelor considerate astăzi deșeuri, având ca prioritate reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale și naționale prin reintroducerea deșeurilor în economia circulară;• Elaborarea Strategiei pentru economia circulară și implementarea acesteia bazată pe inovație, tehnologii noi care să permită colaborarea, comunicarea și transparentizarea sistemelor. Responsabilitățile de implementare din sistemul economiei circulare vor fi repartizate echitabil între toți actorii din sistem pe baza principiului „poluatorul plătește“;• Dezvoltarea sistemului de garanție-depozit pentru ambalaje;• Armonizarea actelor normative existente ca urmare a adoptării legislației privind SGR;• Înființarea de depozite pentru deșeurile din construcții;• Valorificarea unor materiale din depozitele poluante (zguri, șisturi, steril etc.) se va face în colaborare cu universități și institute de cercetare cu experiență în domeniu, prin proiecte comune cu finanțare din diferite surse;• Identificarea unor surse de finanțare pentru susținerea dezvoltării industriei prelucrării deșeurilor reciclabile, pentru care nu există în prezent infrastructură în România;• Sporirea exigenței în domeniul respectării legislației de mediu.5. Calitatea aerului• Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de Îmbunătățire a Calității Aerului care va stabili un echilibru stabil și durabil între nevoia românilor de a avea un aer mai curat și exigențele unor platforme economice care contribuie la dezvoltarea României și la creșterea perspectivelor de viață pentru noi toți. De asemenea, Strategia Guvernului va avea un impact puternic asupra filosofiei de dezvoltare a marilor orașe, care au o amprentă semnificativă de carbon. Astfel, vor fi dezvoltate protocoale de colaborare cu administrațiile publice locale care să încurajeze primăriile municipiilor și marilor orașe din România să facă o trecere graduală și sustenabilă către transport public bazat pe energie electrică.În vederea elaborării și implementării Strategiei Naționale de Îmbunătățire a Calității Aerului se vor lua măsuri privind:[ ] Dezvoltarea și optimizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin restructurarea/ reconfigurarea și prin instalarea unor puncte noi de măsurare utilizând diferite surse de finanțare (Fondul de Mediu, fonduri europene etc.);[ ] Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului;[ ] Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanți în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerințele directivei INSPIRE. Reducerea emisiilor de elemente poluante în atmosferă va presupune un set de măsuri legislative care să încurajeze marii poluatori să adopte tehnologii specifice de filtrare a emisiilor atmosferice, în conformitate cu legislația europeană;[ ] Elaborarea unui plan de conformitate, care va asigura monitorizarea atentă a respectării normelor UE privind autorizațiile acordate instalațiilor care funcționează în temeiul Directivei privind emisiile industriale și dacă marii poluatori atmosferici au adoptat sau nu măsurile solicitate în vederea reducerii de noxe din atmosferă;[ ] Reducerea emisiilor de noxe în atmosferă prin Planul integrat de dezvoltare economică urbană, care va cuprinde un set de măsuri proactive și preventive deopotrivă;[ ] Plantarea de arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane în vederea construirii sau reabilitării centurilor verzi care ajută la filtrarea aerului din mediul urban;[ ] Încurajarea dezvoltării spațiilor verzi în zonele urbane;[ ] Încurajarea autorităților locale în vederea reducerii emisiilor de carbon prin diverse mecanisme de sprijin;[ ] Încurajarea deplasării cu bicicleta (amenajarea unor piste sigure pentru bicicliști);[ ] Achiziționarea de infrastructură electrică de transport în comun;[ ] Transferul gradual de la transport în comun alimentat prin combustibili fosili la transport în comun bazat pe energie electrică.• Promovarea unor programe educaționale în parteneriat cu Ministerul Educației pentru consolidarea nivelului de conștientizare privind necesitatea reducerii amprentei personale de carbon la nivel comunitar.6. Situri contaminate și chimicale• Elaborarea unui Program pentru gestionarea siturilor contaminate și luarea unor măsuri urgente care vizează:[ ] Finalizarea procedurii de inventariere a siturilor potențial contaminate la nivel național;[ ] Acțiuni de decontaminare și ecologizare a siturilor poluate istoric;[ ] Realizarea unei baze de date în sistem GIS, cu finanțare europeană, și a investigărilor preliminare în cazul siturilor potențial contaminate;[ ] Reducerea numărului de situri contaminate prin continuarea demersurilor în vederea realizării de către deținătorii acestora a lucrărilor de remediere și redare în circuitul economic a terenurilor respective;[ ] Atragerea de fonduri europene pentru finanțarea lucrărilor de decontaminare a siturilor contaminate aflate în proprietatea statului sau a companiilor private;[ ] Reconversia zonelor monoindustriale (miniere) închise, în zone turistice.• Îmbunătățirea cadrului de reglementare în domeniul managementului chimicalelor pentru reducerea efectivă a poluării de la sursă;• Implementarea și aplicarea rapidă și completă a prevederilor Regulamentului Reach și a altor acte normative europene privind managementul chimicalelor;• Creșterea nivelului de control și combaterea importurilor ilegale de gaze florurate cu efect de seră.7. Biodiversitate și arii protejate• Elaborarea și implementarea urgentă a unui Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității, în acord cu politicile europene, care va avea drept obiective:[ ] Asumarea țintelor UE prin strategia europeană - 30% arii protejate și 10% strict protejate pana în 2030, asigurarea compensațiilor pentru pierderile de venit proprietarilor de teren aflați în această situație;[ ] Audit și reformă ANANP pentru eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate prin reintroducerea societății civile în activitatea de gestionare a ariilor protejate; implementarea proiectelor INSPIRE și SINCRON; aprobarea regulamentului PN Văcărești;[ ] Aprobarea legii ariilor protejate urbane și realizarea rețelei naționale de arii protejate urbane;[ ] Evaluarea populației de carnivore mari prin metode științifice moderne;[ ] Creșterea graduală a nivelului de nonintervenție în parcurile naționale și naturale, până la atingerea recomandării IUCN de 75% - început în 2021, finalizarea în 2024;[ ] Realizarea inventarului național de specii alohtone invazive - termen 2022;[ ] Elaborarea unei strategii naționale de combatere a speciilor alohtone invazive cu potențial risc pentru sănătate publică și pentru biodiversitate (de exemplu, Ambrosia artemisiifolia, Solidago canadensis, Rudbeckia spp. etc.) - termen 2023;[ ] Implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030, prin realizarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune privind Biodiversitatea 2030;[ ] Implementarea unor sisteme unitare de management al calității și performanței resurselor destinate implementării planurilor de management/măsurilor de management și/sau măsurilor de conservare;[ ] Crearea și aplicarea unui cadru unitar de acțiune care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate, printr-un sistem integrat de colectare, uniformizare și gestionare a informațiilor și datelor referitoare la biodiversitatea din România; optimizarea organizării/funcționării structurilor teritoriale ANANP; optimizarea bazei de date a ariilor naturale protejate; platforma integrată pentru eficientizarea proceselor administrative ale ANANP; strategia și planul de comunicare al ANANP; studii asupra potențialului economic al ariilor naturale protejate;[ ] Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală și națională, precum și orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autoritățile emitente cu prevederile planului de management. Indiferent de tipul de proprietate al pădurii, managementul forestier trebuie să țină cont de cerințele de conservare a biodiversității. În cazul în care principalul instrument de management forestier, amenajamentul silvic, este întocmit pentru o suprafață inclusă într-o arie protejată, trebuie să se respecte prevederile stabilite în planul de management al ariei (conform Legii nr. 49/2011).[ ] România, în calitate de stat membru UE, are obligația să realizeze un management corespunzător al rețelei Natura 2000 și al speciilor și habitatelor de interes comunitar. Pentru îmbunătățirea sau menținerea stării actuale a biodiversității este importantă elaborarea și implementarea planurilor de management, a seturilor de măsuri de conservare și a planurilor de acțiune aprobate pentru situri, respectiv pentru specii;[ ] Implementarea de proiecte specifice pentru conservarea unor specii sau a unor habitate periclitate pe plan național și/sau european;[ ] Realizarea unui grup de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, „Grup de Biodiversitate și Agricultură“, pentru a găsi soluții (viabile și pentru fermieri) pentru păstrarea biodiversității ridicate a zonelor agricole din România în conformitate cu Strategia de Biodiversitate a UE și a strategiilor anexe ca Farm to Fork etc.[ ] Realizarea de studii pentru a determina capacitatea suport a ariilor naturale protejate și rezervațiilor raportat la turismul de masă și fauna cinegetică teritorială;[ ] Parteneriate interinstituționale, la nivel central, pentru asigurarea controlului integrat al tuturor activităților ce se desfășoară în ariile naturale protejate. În ariile naturale protejate cu suprafețe foarte mari, mai ales cele cu statut special de conservare, precum Delta Dunării, Semenic-Domogled, Defileul Jiului etc., cu zone greu accesibile, este necesar un control coordonat/centralizat, atât pentru eficientizarea rezultatelor, cât și pentru a evita controalele repetate, în aceeași locație a mai multor instituții cu atribuții aproape similare;[ ] Consolidarea capacității administrative care va contribui la realizarea de progrese, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și conservarea naturii;[ ] Acțiuni de completare a nivelului de cunoaștere (de conștientizare) a biodiversității și ecosistemelor.• Referitor la Planurile de management pentru ariile protejate se vor lua măsuri privind:[ ] Asigurarea implementării planurilor de management elaborate și aprobate printr-o reformă a sistemului de management al ariilor protejate;[ ] Continuarea finanțării implementării Planurilor de management pentru ariile protejate și elaborarea unora noi, acolo unde nu există încă;[ ] Definirea unei axe de finanțare similare Axei Prioritare 5, Protejarea și conservarea biodiversității, decontaminarea solurilor poluate istoric și monitorizarea calității aerului, în cadrul Obiectivului Tematic 6 Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, prioritatea de investiții Protejarea și refacerea biodiversității solurilor, precum și promovarea de servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructurile ecologice;[ ] Simplificarea structurii și conținutului planurilor de management, eficientizarea implementării seturilor de măsuri minime și a măsurilor din planurile de management;[ ] Întărirea capacității instituționale a organismelor de control din domeniul mediului privind implementarea planurilor de management al ariilor naturale protejate.8. Managementul faunei cinegetice• Restructurarea integrală a sistemului de management al faunei sălbatice, parte integrantă a eforturilor de păstrare a biodiversității și refacerea calității habitatelor naturale;• Adoptarea Legii Managementului Faunei Sălbatice. Conservarea biodiversității și valorificarea inteligentă a resurselor regenerabile trebuie tratate integrat cu agricultura, zootehnia și politicile altor domenii relevante;• Digitalizarea sectorului, precum și realizarea bazei de date naționale cu privire la managementul faunei sălbatice;• Implementarea unui sistem obiectiv de evaluare și compensare a pagubelor produse de animalele sălbatice în agricultură în vederea conservării speciilor vulnerabile, creșterii gradului de acceptanță socială și asigurării coexistenței omului cu aceste specii;• Plasarea pe baze științifice a managementului faunei sălbatice și a valorificării resurselor regenerabile în vederea creării unor punți de legătură între ramuri esențiale ale economiei naționale;• Implementarea măsurilor de prevenție și intervenție în vederea reducerii conflictelor om/urs;• Demararea, în primăvara anului 2022, a programului de evaluare cantitativă și calitativă a populației de urs brun din România. Adaptarea și implementarea măsurilor din Planul de acțiune;• Plata, fără întârziere, a despăgubirilor în cazul pagubelor provocate de speciile strict protejate.9. Delta DunăriiReformarea ARBDD în acord cu rolul său de administrare, reglementare și control al unui teritoriu pe care se suprapun 3 categorii de arii naturale protejate de interes internațional - rezervație a biosferei, sit UNESCO al patrimoniului natural și cultural universal, zonă umedă de importanță internațională (sit Ramsar) și 3 situri Natura 2000 - două situri de importanță comunitară (ROSCI0065 Delta Dunării și ROSCI0066 Delta Dunării - zona maritimă) și o arie de protecție specială avifaunistică (ROSPA0031 Delta Dunării și complexul RazimSinoie), astfel încât Delta Dunării să devină un model de dezvoltare durabilă:• Reorganizarea ARBDD și asumarea unui rol proactiv de suport al comunităților locale pentru asigurarea echilibrului dintre activitățile de conservare și prosperitatea populației locale din Delta Dunării;• Utilizarea noilor tehnologii și a digitalizării pentru creșterea performanțelor activităților de monitorizare și control ale ARBDD;• Redefinirea rolului, componenței și atribuțiilor Consiliului Științific pentru a deveni o structură care să asigure coordonarea activităților de cercetare din ARBDD și suportul științific necesar luării deciziilor de management;• Redefinirea rolului, componenței și modului de funcționare a Consiliului Consultativ, astfel încât să asigure reprezentativitatea și participarea tuturor factorilor interesați în procesul de consultare și luare a deciziilor de către ARBDD;• Modelarea circulației apei și a sedimentelor în Delta Dunării ca suport în luarea deciziilor de management privind lucrările de reconstrucție ecologică și decolmatare;• Reformarea managementului resurselor acvatice: refacerea amenajărilor piscicole ce pot fi rentabile; dezvoltarea unor stații de reproducere pentru producerea de puiet necesar repopulării, în special pentru sturioni, șalău și crap; interzicerea transferului de terenuri destinate acvaculturii către terenuri agricole (pășuni, arabil); interzicerea comercializării uneltelor de tip monofilament; acordarea de compensații pentru pescarii comerciali care să le asigure echivalentul unui salariu minim pe economie/lună; reglementarea modului în care pescarii comerciali să valorifice peștele capturat (piață liberă locală); sprijin pentru dezvoltarea altor mijloace care să asigure un trai decent familiilor de pescari comerciali;• Reformarea managementului turismului: evaluarea capacității de suport pentru asigurarea unui turism durabil; reconfigurarea infrastructurii publice de acces și vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor; stabilirea unor reguli clare privind tipurile și modalitățile de practicare a turismului în toate zonele funcționale din RBDD; implementarea sistemului de control al vitezei și al deplasării ambarcațiunilor în Delta Dunării; suport și crearea de facilități pentru extinderea perioadei de vizitare la cel puțin 9 luni/an pentru a scădea presiunea pe perioada verii, tranziția către turismul lent și dezvoltarea de pachete turistice adecvate diverselor categorii de vizitatori; dezvoltarea punctelor gastronomice locale, creșterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport ecologice cu grad redus de poluare, promovarea și realizarea traseelor turistice nemotorizate;• Revigorarea activităților tradiționale (prelucrare stuf, meșteșuguri, gastronomie etc.) și dezvoltarea de noi activități (servicii de ghidaj turistic, reparații și recondiționare etc.) ce contribuie la implementarea principiilor dezvoltării durabile și economiei circulare;• Realizarea Cadastrului Deltei Dunării și actualizarea Regulamentului de urbanism al Deltei, astfel încât să se armonizeze regimul de înălțime, aspectul exterior al clădirilor, utilizarea materialelor de construcție tradiționale cu ocuparea și utilizarea terenurilor conform cerințelor de protecție pentru una din cele mai mari zone umede din lume. Este necesară reactualizarea acestuia astfel încât să se pună de acord cu Planul de management al rezervației elaborat în anul 2015 și cu legislația în vigoare.• Transportul ecologic de pasageri prin înlocuirea flotei existente de nave care asigură transportul naval în Delta Dunării cu nave cu consum redus de carburanți și grad redus de poluare care folosesc și sisteme alternative de energie regenerabilă este o prioritate pentru noul instrument financiar ITI Delta Dunării10. Administrația Fondului pentru Mediu• Transformarea Fondului pentru mediu în Fondul pentru mediu și climă, cu o importantă componentă de atragere și valorificare a fondurilor europene în materie;• Reorganizarea instituției în vederea asigurării unei capacități administrative adecvate;• Implementarea unor sisteme informatice integrate performante în vederea gestionării eficiente a proceselor de depunere/evaluare/management a/al proiectelor;• Programul RABLA Clasic, RABLA Plus și RABLA Plus pentru U.A.T.-uri - introducerea unui sistem informatic pentru depunerea dosarelor și simplificarea procesului de depunere și accelerarea procesului de evaluare. Suplimentarea continuă a bugetelor în funcție de solicitările beneficiarilor; asigurarea unei predictibilități multianuale;• Casa Eficientă Energetic - singurul program destinat eficientizării energetice a locuințelor individuale va continua și va fi îmbunătățit cu noi tipuri de echipamente eligibile pentru finanțare; se va asigura un buget anual consistent;• Acordarea de granturi de până la 90% (inclusiv din FE si PNRR) pentru construcția de parcuri fotovoltaice, care să asigure consumul propriu de electricitate primăriilor și consiliilor județene, consumul din școli, spitale, stații de tratare și epurare a apei, iluminat public fiind prioritare. În cazul în care există limitări din partea UE privind procentul de 90%, atunci pentru diferența dintre 90% și limitarea impusă de UE se acordă credite din Trezorerie pe 100 de ani, cu dobânda maximă 1,5%;• Rabla pentru Electrocasnice - programul prin care românii își pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse;• Iluminat Public Ecologic - programul destinat administrațiilor locale, prin care ne propunem înlocuirea sistemelor vechi de iluminat cu unele moderne, cu consum redus și tehnologii performante, va fi extins în următorii trei ani, astfel încât să poată fi accesat de cât mai multe primării. Introducerea unui sistem informatic pentru depunerea dosarelor;• Rețeaua de stații de încărcare pentru vehicule electrice. Tranziția către electromobilitate nu poate fi realizată fără o infrastructură de alimentare corespunzătoare. Prin extinderea acestui program, atât în localități, cât și de-a lungul drumurilor naționale și județene, ne propunem să dezvoltăm cea mai performantă rețea de stații de alimentare din regiune;• Mobilitate ecologică, piste de bicicletă - lansarea celui mai ambițios program de dezvoltare a infrastructurii velo. Asigurarea unui buget de cel puțin 500 milioane lei pentru perioada 2022-2024. Lansarea primului apel de proiecte în 2021;• Garduri și garduri electrice pentru apărarea culturilor agricole și comunităților de atacurile animalelor sălbatice, respectiv protejarea speciilor de faună sălbatică. Instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace permise de lege destinate alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor în interiorul culturilor sau așezărilor.11. Afaceri europene și fonduri europene• Mecanismul financiar SEE;• Programul operațional Dezvoltate durabilă;• Fondul pentru o tranziție justă (FTJ);• Susținerea investițiilor productive în întreprinderile mici și mijlocii;• Promovarea cercetării și inovării, reabilitării mediului, energie curată, perfecționarea, precum și transformarea instalațiilor existente cu emisii mari de dioxid de carbon atunci când aceste investiții conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor și protejează locurile de muncă;• InvestEU;• Investiții în infrastructura energetică și de transporturi, inclusiv pentru infrastructura de gaze naturale și de termoficare;• Proiecte de decarbonizare, de diversificare economică a regiunilor și de infrastructură socială;• Facilitate de împrumut finanțată de Banca Europeană de Investiții (BEI);• Pentru sectorul public - resurse pentru implementarea măsurilor de facilitare a tranziției către neutralitatea climatică;• Infrastructura energetică și de transport, rețelele de termoficare, măsurile de eficiență energetică, inclusiv renovarea clădirilor, precum și infrastructurile sociale;• Programul de sprijin pentru reforme structurale;• Strategii economice pe termen lung pentru tranziția lor spre o economie fără cărbune (Valea Jiului în România);• Clasarea procedurilor de infringement din domeniul mediului, apelor și pădurilor declanșate de Comisia Europeană împotriva României;• Continuarea demersurilor în vederea aderării la o serie de instrumente juridice OCDE în domeniul mediului și, în măsura disponibilității la nivel bugetar, transmiterea solicitării din partea României privind ridicarea statutului de „invitat“ la cel de „participant“;• Asigurarea formulării și implementării măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, Acordului de la Paris, Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă în privința obiectivelor de mediu, precum și a altor convenții de profil la nivel internațional;• Realizarea acțiunilor necesare pentru continuarea și consolidarea relațiilor bilaterale și/sau multilaterale cu o serie de state pentru promovarea imaginii și rolului României la nivel internațional  +  MINISTERUL EDUCAȚIEIViziunea pe termen mediuEducația reprezintă șansa pe care fiecare stat și-o acordă pentru viitor. Fără educație o țară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea și nici prosperitatea. România Educată este indispensabilă unei Românii puternice și prospere. România trebuie să fie țara în care fiecare cetățean își găsește șansa de a-și îndeplini potențialul, plecând de la accesul echitabil la o educație de calitate. Însă, pentru ca educația să reprezinte fundația solidă pentru o societate democratică și modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluțiile la provocările actuale, cronice și generate de criza pandemică, precum și strategia pentru adaptarea la viitor. Baza de plecare pentru construcția în educație pentru perioada 2021-2024 este operaționalizarea și implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiind inclus în Strategia Națională de Apărare a Țării, adoptată de Parlamentul României și asumat de Guvernul României prin Memorandumul din data de 13.07.2021.Sistemul de educație va fi reformat pe un set asumat de valori:• ECHITATEA - reducerea decalajelor din sistem și asigurarea șansei la o educație de calitate pentru copiii și pentru tinerii din toate mediile;• EXCELENȚA - susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului educațional;• INTEGRITATEA - asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație, dar și în viața de după absolvire;• STAREA DE BINE - dezvoltarea holistică a triunghiului minte-corp-suflet, cu ajutorul consilierii și al măsurilor de sprijin;• PROFESIONALISMUL - menținerea de standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în educația oferită elevilor și studenților;• RESPECTUL - însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte a formării;• FLEXIBILITATEA - asigurarea unui parcurs educațional individualizat pentru fiecare elev;• DIVERSITATEA - garantarea respectului pentru diversitate și a unui mediu tolerant în procesul educațional;• TRANSPARENȚA - utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul educațional;• COLABORAREA - dezvoltarea parteneriatului școală-societate și menținerea unui climat constructiv în interiorul sistemului de educație.Probleme structurale ale educației din RomâniaEducația din România se confruntă cu o serie de probleme structurale, care afectează societatea și economia României. Cele mai importante probleme structurale includ aspecte legate de echitate, abandon școlar, acces redus și o rată mult prea mare de analfabetism funcțional. Principalii indicatori care confirmă accesul redus la educație sunt:1. România are una dintre cele mai mici rate de acces la educația timpurie pentru copiii de 0-3 ani din Uniunea Europeană (media UE - 35,2%).2. Rata de participare a adulților la programe de formare este cea mai mică din Uniunea Europeană, situată la doar 1,3% în 2019.3. Rata de părăsire timpurie a școlii este a treia ca nivel din Uniunea Europeană, peste obiectivul național asumat în Strategia Europa 2020.4. Ponderea tinerilor de 30-34 de ani cu o diplomă universitară este cea mai mică din UE. Practic, România pierde zeci de mii de copii și tineri „pe drum“, oferindu-le calificări insuficiente/nerelevante pentru piața muncii.5. Lipsa de calitate și prestigiu a educației profesionale și tehnice, precum și insuficienta integrare a acesteia cu piața muncii.6. Nevoia unor măsuri integrate în procesul educațional, prin colaborarea Ministerului Educației cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și cu autoritățile locale.Însă problema accesului este dublată de calitatea necorespunzătoare a actului educațional din multe unități de învățământ. Conform testelor PISA, nivelul de competență la citit, matematică și științe plasează elevii de 15 ani din România pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Dintre aceștia, 44% sunt definiți ca analfabeți funcțional, afectând participarea viitoare a acestora la viața civică și economică.O problemă specială o reprezintă învățământul în limbile minorităților naționale care sunt dezavantajate din cauza lipsei resurselor educaționale, inclusiv a celor digitale și a constrângerilor normative ale efectivelor de elevi de la clasă. De asemenea, discrepanța mare a rezultatelor obținute de elevi la examenele naționale indică o problemă de inechitate structurală.O altă problemă importantă este și faptul că din perspectiva ponderii studenților la mia de locuitori, România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană.Cercetarea din România a suferit de pe urma subfinanțării cronice. Cu cea mai mică pondere a PIB alocată cercetării din UE, nu este deloc surprinzător că România a ajuns să fie calificată de către Comisia Europeană drept inovator modest.Toate aceste probleme sunt agravate de calitatea precară a infrastructurii. De la numărul insuficient al creșelor și grădinițelor, la numărul mare al clădirilor școlare fără apă curentă sau autorizare ISU, copiii și profesorii din România nu beneficiază de condiții adecvate de desfășurare a procesului educațional.Existența acestor probleme structurale limitează capacitatea României, în ansamblu, de a construi o societate dezvoltată în contextul unei economii globale competitive și bazate pe tehnologie. Totodată, riscul ridicat de perpetuare a sărăciei și de limitare a mobilității sociale este agravat de campanii de dezinformare și de știri false.Provocările și oportunitățile crizei sanitarePandemia generată de virusul SARS-CoV-2 a forțat trecerea educației în mediul online și a adus în prim-plan nevoia de a accelera o serie de reforme structurale - digitalizarea, personalizarea educației, debirocratizarea, structurarea și adecvarea curriculumului, concentrarea pe competențe-cheie și adaptarea la cerințele actuale ale unei societăți aflate în transformare accelerată. De asemenea, pandemia a făcut și mai vizibile clivajele între diversele medii sociale. Se evidențiază nevoia de recuperare, atât în termeni de competențe, cât și socioemoțional. O atenție deosebită se va acorda măsurilor remediale și continuării investițiilor în dezvoltarea infrastructurii digitale, a competențelor digitale în rândul elevilor și cadrelor didactice, precum și în asigurarea unei educații pentru sănătate care să promoveze prevenția și să combată dezinformarea.Pierderile generate de învățarea online sunt uriașe și greu de recuperat, sistemul de învățământ nefiind pregătit pentru a susține școala online, astfel încât elevii să dobândească cel puțin același nivel de competențe pe care le oferă procesul de educație desfășurat cu prezență fizică.Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învățământ pe următoarele cinci paliere:1. Conectivitate generalizată2. Echipamente electronice pentru toți beneficiarii sistemului de educație, adecvate nivelului de învățământ3. Conținut digital pentru toate disciplinele și toate nivelurile4. Formare a tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală5. Platforme de evaluare dedicate și securizateI. Deziderate din perspectiva Proiectului România EducatăI.1. Educație de calitate pentru toțiSistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare elev și student, începând cu educația timpurie și continuând cu învățarea pe tot parcursul vieții. Fiecare elev și student contează (indiferent de vârstă, de mediul socioeconomic, de nevoile speciale, de religie, de etnie etc.), iar formarea fiecăruia este esențială pentru viitorul României. Statul oferă programe naționale de sprijin pentru elevii și pentru studenții din medii dezavantajate, iar școlile care deservesc preponderent comunități sărace au acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal de sprijin și pentru activități de implicare a comunității în viața școlii. Sunt reduse la minimum pierderile din sistem (abandon școlar, părăsire timpurie a școlii, absenteism). În acest scop, se identifică din timp situațiile de risc și sunt identificate instrumente flexibile pentru corectarea acestora.De asemenea, se asigură o infrastructură adecvată și suficientă, care să respecte cel puțin un set minimal de standarde. Se adoptă un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul antepreșcolar până la cel universitar, coerent și adecvat profilului divers al copiilor și specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educație. Este esențială asigurarea personalului didactic format, astfel încât să poată aplica acest curriculum în diferite comunități și situații, pentru a răspunde adecvat unei mari diversități de elevi/studenți, cu profiluri, cu nevoi și cu aspirații proprii.Se urmărește atingerea unui nivel minim de alfabetizare funcțională și digitală. Totodată, se va pune accent pe autonomie în învățare, pe identificarea și gestionarea emoțiilor, pe comunicare pentru a dezvolta relații armonioase în familie și societate, toleranța și acceptarea diversității culturale și etnice. Se va încuraja creativitatea încă din faza educației timpurii și, ulterior, susținerea unor demersuri inovative și antreprenoriale. Beneficiarul educației dobândește un set de competențe diverse, pe care încearcă să le dezvolte permanent, începând cu educația timpurie și continuând pe tot parcursul vieții sale.I.2. Educație individualizată - diversitateEducația este individualizată, centrată pe nevoile și pe aspirațiile celui care învață și pe specificul fiecărei comunități de învățare.Sistemul de educație va asigura condițiile și va stimula elevii și studenții să-și dezvolte propriul potențial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinație, coroborat cu domeniile aflate în aria lor de interes. Consilierea și orientarea școlară, serviciile de sprijin educațional și social capătă o importanță accentuată în formarea, evaluarea și definirea parcursului școlar/universitar. Infrastructura educațională trebuie să fie adecvată, oferind fiecărui elev/student șansa maximizării propriului potențial. Pentru atingerea acestui deziderat, clasele/grupele vor fi dimensionate astfel încât profesorii să poată acorda atenția necesară fiecărui elev/student. Sunt stabilite mecanisme active și funcționale pentru înțelegerea anticipativă a nevoii de forță de muncă, de competențe și de abilități cerute de dinamica tehnologică și socială și, implicit, a nevoii de formare inițială și de formare continuă.Elevii și studenții vor beneficia de posibilitatea evaluării cunoștințelor dobândite în afara sistemului educațional formal. Evaluarea învățării efective este centrată pe o logică a dezvoltării de facto a abilităților și competențelor, și nu pe una a duratei participării formale.Se va susține continuarea și dezvoltarea programului școlilor-pilot, program ce presupune și o adaptabilitate crescută la nevoile specifice învățământului preuniversitar cu scopul de a pune în aplicare intervenții educaționale inovative, proiecte de cercetare educațională, noi modele curriculare și de carieră didactică, în vederea evaluării și determinării potențialului de valorificare extinsă și de fundamentare a politicilor educaționale la nivel național, inclusiv din perspectiva pregătirii tinerilor pentru o bună integrare în societate.Tinerii vor beneficia de posibilitatea de a alege o parte a disciplinelor, activităților extracurriculare și a altor forme de educație complementare utile. În urma consilierii, aceștia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaționale, profesionale sau teoretice, în funcție de domeniul spre care au înclinație, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice în accesul către un ciclu superior de educație sau către un alt traseu. Vor fi consiliați cu privire la alegerea parcursului educațional în raport cu dorințele și capacitatea de dezvoltare profesională și personală, în funcție de beneficiile și costurile fiecărei opțiuni. Astfel, rutele educaționale vor fi flexibile și vor asigura maximizarea potențialului individual.Vor fi stabilite mecanisme active și funcționale pentru înțelegerea anticipativă a nevoii de forță de muncă ca structură, competențe și abilități cerute de dinamica tehnologică și socială și, implicit, a nevoii de formare inițială și formare continuă.Învățământul în limbile minorităților naționale va beneficia, fără discriminare, de resurse educaționale (manuale școlare, inclusiv digitale), umane (personal didactic, didactic auxiliar și nedidactic), instituționale (unități de învățământ cu personalitate juridică, instituții de perfecționare pedagogică, instituții auxiliare și conexe sistemului de învățământ) și financiare necesare pentru menținerea și dezvoltarea unui sistem de învățământ propriu.I.3. Autonomie și gândire criticăSistemul românesc de educație formează tineri alfabetizați funcțional, tineri creativi, cu o gândire critică dezvoltată, capabili să coreleze informațiile teoretice cu experiențele practice. Copiii și tinerii înțeleg rostul școlii în formarea lor, valorizează lectura și au capacitatea de a înțelege și de a aplica ceea ce citesc.Toți elevii au capacitatea de a înțelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educației secundare. Absolvenții acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta și de a selecta informațiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul tehnologiei informaticii și a comunicării (TIC). Au capacitatea de a utiliza informațiile în siguranță, precum și de a se orienta în privința dezvoltării și educației lor ulterioare, optând pentru programe de formare necesare în cariera dorită.Cel care învață depășește un nivel minim de alfabetizare funcțională și digitală. Este autonom în învățare, are capacitatea de a-și autoregla învățarea și își poate identifica și gestiona singur emoțiile, fiind capabil să comunice, astfel încât să aibă relații armonioase, în familie și în societate. Întreg procesul de educație încurajează reflecția și învățarea ca valori practicate de-a lungul întregii vieți, atât de către elevi/studenți, cât și de către profesori.În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrânirea populației, trebuie să motivăm și să ajutăm fiecare copil în demersul de a-și maximiza potențialul. Investiția în educația timpurie este esențială pentru dezvoltarea armonioasă a personalității fiecărui om, pentru succesul său educațional, împlinirea și integrarea sa socială. Ea devine cu atât mai importantă pentru copiii care provin din medii dezavantajate. Oportunitățile de înscriere a copiilor într-o formă de educație timpurie, atât pentru nivelul antepreșcolar, cât și pentru cel preșcolar, sunt esențiale în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a comunităților.În același timp, copiii și tinerii trebuie sprijiniți pentru a putea finaliza învățământul secundar superior, pentru a urma un traseu de învățământ terțiar sau pentru a obține o calificare pentru integrarea lor pe piața muncii și în societate. O abordare incluzivă, de calitate, a întregului parcurs educațional este esențială și poate fi facilitată de eliminarea barierelor de acces și participare pentru copiii din categorii dezavantajate. Pentru a reduce părăsirea timpurie a școlii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp, a situațiilor de risc, dar și de instrumente flexibile pentru corectarea acestora. Se va adopta un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul educației timpurii până la cel universitar, coerent și adecvat profilului divers al copiilor și specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educație. Este esențială formarea personalului didactic astfel încât să poată aplica acest curriculum în diferite comunități și situații, pentru a răspunde adecvat unei mari diversități de elevi/studenți, cu profiluri, nevoi și aspirații proprii. Totodată se va asigura cadrul de finanțare necesar acoperirii acestor deziderate enumerate, atât din bugetul național, cât și din fondurile europene, respectiv din PNRR.I.4. Responsabilitatea și integritatea sunt valori-cheie asumate și exersateSistemul de educație formează cetățeni responsabili față de societate și față de mediul înconjurător. Responsabilitatea și integritatea sunt valori care se cultivă și respectă pe tot parcursul educațional. Cultura integrității se transmite atât prin comportamente și prin norme instituționale, cât și prin repere curriculare. Elevii înțeleg importanța unor valori precum responsabilitatea, corectitudinea, transparența, atât prin forța modelelor pedagogice primite prin intermediul cadrelor didactice, cât și prin prisma informațiilor pe care le înțeleg și le aplică la școală. Școala formează nu doar tineri care stăpânesc și aplică informațiile primite, ci și caractere umane, care își exersează în permanență integritatea, toleranța, respectul față de celălalt, față de mediu și față de societate. Sistemul de educație trebuie să formeze cetățeni activi, adaptați condițiilor economice și sociale, cu o cultură civică și democratică solidă, bazată pe valori europene.I.5. Modelul profesorului în formarea elevului este cel mai puternic instrument pedagogicProfesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație. Societatea recunoaște rolul și importanța profesorilor pentru formarea viitorilor cetățeni. Formarea inițială a cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioadă de practică de minimum șase luni și un proces riguros de selecție. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuția unor specialiști (profesori consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) și au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor comunității educaționale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică și să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în școală și comunitate.Sub presiunea generată de pandemia de COVID-19, cât și sub presiunea continuă și din ce în ce mai rapidă a tehnologiei, pregătirea cadrelor didactice devine din ce în ce mai complexă. Competențele transversale au devenit din ce în ce mai căutate de către angajatori, în contextul schimbării tehnologice accelerate. Competențele digitale devin o necesitate pentru întreg personalul didactic. Pentru asigurarea integrală cu resursă umană calificată, dubla specializare a cadrelor didactice devine o prioritate.Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, toate cadrele didactice vor beneficia de sprijin, iar cele cu performanțe deosebite vor beneficia de recunoaștere.I.6. Pentru educație se alocă resurse suficiente, în mod transparent, echitabil și eficientFinanțarea educației se va face în raport cu viziunea și strategia asumate, precum și cu performanțele înregistrate și nevoile existente, ținând cont de descentralizarea sistemului educațional și de capacitatea autorităților publice locale de a susține educația fără a afecta calitatea acesteia.Se propune schimbarea paradigmei sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar, printr-o combinare adecvată a sistemului de finanțare per elev cu sistemul de finanțare per formațiune de studiu, în vederea reducerii eficiente a inechităților existente. Se va asigura finanțare pentru resurse de învățare și pentru infrastructură educațională, conform standardelor naționale, inclusiv pentru extinderea cu prioritate a infrastructurii către acele zone în care cea existentă este insuficientă sau neadecvată. Finanțarea asigură resursele de învățare și infrastructură adecvate pentru elevii/studenții cu diverse forme de dizabilitate sau cu cerințe educaționale speciale. Având în vedere specificul învățământului în limbile minorităților naționale, dispersia geografică mare, precum și accesabilitatea redusă, se va asigura o valoare diferențiată semnificativ a costului standard per elev. Finanțarea este corelată cu obiectivele formulate la nivel național. Sistemul de finanțare cuprinde mecanisme de compensare care, indiferent de algoritmul de finanțare folosit, garantează alocarea de resurse suficiente pentru a acoperi nevoile locale. Se va susține alocarea de resurse suplimentare pentru școlile care deservesc preponderent comunități minoritare sau sărace, inclusiv pentru angajarea de personal-suport și activități de implicare a comunității în viața școlii, prin programe europene și bugetul național; pentru unitățile de învățământ din zone vulnerabile finanțarea de bază trebuie făcută adaptat, pe baza unui cost standard actual, cu menținerea finanțării suplimentare pentru învățământul în limbile minorităților naționale; reglementarea posibilității de organizare a unităților de învățământ în limbile minorităților naționale, cu personalitate juridică proprie, cu structuri în mai multe unități administrativ-teritoriale. Pentru aceste unități școlare se va oferi un coeficient mărit al costului standard per elev având în vedere aria de acoperire geografică mărită.I.7. Școli sigure și sănătoaseSiguranța individuală în școli sau în universități este o cerință de bază pentru un sistem de învățământ modern. Se vor aloca, prioritar, fonduri pentru infrastructura educațională, conform standardelor naționale de igienă, siguranță la incendiu, reducere a riscului seismic etc. Extinderea infrastructurii se va face cu prioritate către acele zone în care cea existentă este insuficientă, neadecvată sau nesigură. Infrastructura educațională va fi adecvată, spațiile educaționale dimensionate și dotate, astfel încât profesorii să poată acorda atenția necesară fiecărui elev sau student, oferindu-i contexte semnificative și motivante de învățare, oportunități de învățare experiențială și lucru în echipă.Sistemul educațional va deține infrastructura și dotările necesare, precum și parteneriate cu mediul privat, proiecte de accesare a fondurilor europene, utilizând toate pârghiile de finanțare disponibile pentru o investiție trainică.I.8. Sistemul de educație românesc este atractiv și valorifică oportunitățile de colaborare internaționalăProgramele de mobilitate sunt o componentă esențială pentru toate nivelurile de învățământ, atât pentru elevi și pentru studenți, cât și pentru profesori, cercetători și personalul administrativ. Se creează fluxuri de mobilitate echilibrate, atât din perspectiva celor care studiază în afara granițelor (outgoing), cât și pentru reprezentanții comunităților academice și școlare proveniți din alte țări (incoming), inclusiv prin susținerea adecvată a celor care provin din grupuri dezavantajate sau subreprezentate.Parteneriatele interinstituționale internaționale permit organizarea de programe în cotutelă, cu precădere în cadrul Universităților Europene. În învățământul superior, este stimulată organizarea programelor de masterat atât în limba română, cât și în limbi de circulație internațională. Dezvoltarea curriculară se bazează pe evoluțiile științifice, diversitatea culturală, tendințele din mediul internațional și cerințele mediului socio-economic național.Colaborările internaționale, accesarea fondurilor europene și organizarea în clustere care cuprind universități, institute de cercetare și companii private sunt utilizate ca oportunități de generare a inovării și a progresului științific. În acest context, se va acorda o atenție deosebită și pentru mărirea fondurilor pentru proiecte școlare și comunitare menite să promoveze interculturalitatea și diversitatea etnică, ca resurse și valori ale societății românești.I.9. Managementul educațional este unul profesionist și bazat pe responsabilitateFuncționarea performantă a unui sistem modern de învățământ este susținută printr-un management profesionalizat, capabil să implementeze, să monitorizeze și să ofere feedback politicilor publice din educație în toate unitățile de învățământ. Implicarea părinților, a asociațiilor de elevi și studenți, a partenerilor sociali și a sectorului privat în decizii poate contribui la profesionalizarea managementului educațional și promovarea unei guvernanțe orientate spre integritate, calitate și echitate. Se va susține organizarea de programe de formare inițială și continuă pentru managerii din educație, programe de sprijin în derularea activității și selectarea managementului prin concursuri corecte și periodic organizate.Se va finaliza concursul pentru ocuparea funcțiilor vacante de conducere din unitățile de învățământ, organizat exclusiv pe baza criteriilor de competență și se va avea în vedere organizarea unor sesiuni de concurs pentru ocuparea tuturor funcțiilor de conducere, de îndrumare și control din sistemul de învățământ preuniversitar.Profesionalizarea managementului școlar este o prioritate a sistemului care determină într-o bună măsură calitatea actului educațional, mai ales din perspectiva descentralizării reale a învățământului. Managerul sau directorul școlii trebuie să dețină un set complex de competențe în management organizațional, recrutarea, selecția și managementul resurselor umane, managementul timpului, managementul resurselor financiare și logistice, comunicare organizațională și relațională, managementul conflictelor și nu numai.Profesionalizarea managementului școlar și depolitizarea școlii sunt două elemente centrale care vor asigura autonomia performantă a unității de învățământ.I.10. Colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilientReziliența va fi asigurată atât la nivelul întregului sistem educațional, cât și la nivel individual (părinți, elevi, profesori etc.). Pe ambele niveluri, reziliența va urmări capacitatea de adaptare la contexte de criză sau de incertitudine.Direcțiile prioritare de acțiune vor fi stabilitatea cadrului normativ și predictibilitatea proceselor de reformă, dar și includerea în documentele strategice și de planificare a unor măsuri concrete de răspuns rapid și de adaptare în contexte de criză.Vor fi, de asemenea, identificate măsuri specifice de sprijin pentru școlile dezavantajate, astfel încât să fie reduse decalajele dintre școli, pentru ca toți copiii să aibă acces la un învățământ de calitate. O altă valoare asumată, în acest sens, este colaborarea tuturor părților implicate, pentru a crea un cadru care favorizează adaptabilitatea și reziliența, în care predictibilitatea parcursurilor educaționale să genereze încrederea societății, în ansamblu. Un sistem rezilient este unul predictibil si adaptabil, în care schimbările sunt fundamentate pe date colectate periodic.II. Obiective strategice în educațieProgramul de guvernare va continua implementarea Proiectului „România Educată“.Pentru operaționalizarea acestui proiect, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului „România Educată“.Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului:II.1. Revizuirea cadrului normativ național pentru a oferi coerență, predictibilitate și stabilitate sistemului care să garanteze atât preluarea drepturilor câștigate și prezente în legislația în vigoare pentru învățământul în limbile minorităților naționale, cât și debirocratizarea în vederea ușurării procesului de înființare de unități școlare preuniversitare și universitare. Reforma carierei didactice. Regândirea și flexibilizarea formării inițiale pe baze solide, mai ales prin activități practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experiență, dar și modele de bună practică din țară și din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel național și comunitar. Implementarea unor politici meritocratice de salarizare; Schimbarea modului de evoluție în carieră și diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans- și interdisciplinare;II.2. Regândirea și profesionalizarea guvernanței sistemului de educație în concordanță cu reforma administrației publice;II.3. Crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educație, atât la nivel central, cât și local, și corelarea cu sistemul de finanțare; Corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internațional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiți elevii să facă față provocărilor vieții active sau vieții educaționale;II.4. Digitalizarea procesului educațional și interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educațional, cât și în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: WiFi-Campus pentru toate școlile și universitățile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătățirea competențelor digitale atât pentru elevi, cât și pentru profesori;II.5. Programe de incluziune socială și oferirea de șanse egale la educație pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii și a analfabetismului funcțional;II.6. Generalizarea etapizată a programelor „masă caldă la școală“ și „școală după școală“ și promovarea unei viziuni coerente de integrare a tuturor programelor care au același obiectiv și același grup-țintă;II.7. Finanțarea unui program de suport educațional, prin practica pedagogică a studenților de la facultățile de limbă română în școlile și comunitățile minorităților naționale;II.8. Finanțarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale (inclusiv carte digitală);II.9. Crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional și vocațional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învățământul profesional redevine un nod esențial al legăturii educației cu piața muncii, nemaifiind considerat o opțiune negativă a candidaților;II.10. Profesionalizarea managementului unităților și instituțiilor de învățământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerența și competența în procesul de conducere a acestora;II.11. Regândirea infrastructurii educaționale și de cercetare, pe baza tendințelor demografice, migratorii și socioeconomice, pentru a reduce decalajele și a crește performanța sistemului de educație și cercetare. Introducerea considerentelor legate de sustenabilitate și protecția mediului în abordarea investițiilor în infrastructura școlară;II.12. Guvernul României va adopta și implementa o strategie națională pentru creșterea gradului de cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând minorităților naționale. Se au în vedere următoarele direcții de acțiune: aplicarea prevederilor Legii educației naționale în privința predării limbii române pentru elevi care studiază în limbile minorităților naționale, finanțarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române și finanțarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale;II.13. Promovarea integrității și eticii în sistemul educațional Realizarea unui Registru unic național integrat al diplomelor și actelor de studiu (RUNIDAS) prin interconectarea și completarea bazelor de date din sistemul de învățământ preuniversitar - Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR), REI și, respectiv, din sistemul de învățământ superior - Registrul matricol unic al universităților din România (RMUR) și ANS, în vederea urmăririi parcursului educațional al absolvenților, precum și pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licență, disertațiile și lucrările de doctorat, dar și diplomele de bacalaureat, licență, master și doctor, eliberate de către unitățile și instituțiile de învățământ din România, și va putea fi interogat în condițiile respectării prevederilor GDPR și a legislației privind drepturile de autor. Pentru o susținere eficientă a e-guvernanței, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de evidență al salariaților din România (REVISAL), precum și cu baza de date a evidenței populației.III. Obiective specifice în învățământul preuniversitar - echitate și calitateIII.1. Configurarea unui Program național integrata) Programul național privind achiziția de laptopuri sau tablete cu abonament la internet având ca scop dotarea elevilor și a studenților, prin raportare la criterii sociale, precum și a cadrelor didactice, care nu au beneficiat anterior de mijloace electronice cu acces la internet, în scopul realizării proceselor de predare-învățare - evaluare în format on-line, cât și pentru utilizarea mijloacelor educaționale bazate pe tehnologiile digitale sau pentru colaborarea interdisciplinară.b) Programul național pentru conectarea școlilor la internet având ca scop conectarea la internet a tuturor unităților și instituțiilor de învățământ, cu precădere a unităților de învățământ preuniversitar din localități situate în mediul rural, mediul urban cu până la 10.000 de locuitori, precum și a celor din zone izolate și/sau defavorizate, care nu au o conexiune performantă la internet. Consolidarea capacității structurilor subordonate sau în coordonare ale Ministerului Educației de a realiza, în termeni obiectivi, conectarea la Rețeaua Europeană de Educație și Cercetare GEANT și la serviciile conexe (Eduroam, Edugain etc.) a tuturor unităților de învățământ și de cercetare, precum și concentrarea la nivelul acestor structuri a tuturor resurselor necesare inclusiv a celor administrate de alte entități și care sunt utilizate de sistemul de educație.c) Program privind digitalizarea resurselor educaționale având ca scop realizarea unui sistem integrat de eLearning bazat pe o platformă open-source (de exemplu Moodle), cu facilități de videoconferință incluse. Se va înființa „Platforma națională digitală a educației“ care conține atât manualele în format digital, catalogul virtual, dar și alte resurse de învățare și posibilități de evaluare. Platforma va include facilități pentru managementul documentelor de studii și cel al unităților de învățământ.d) Programul național de învățământ TVR Educațional - acces gratuit la educație pentru toți elevii din România având ca scop realizarea unei Platforme educaționale digitale multimedia și a unei Biblioteci virtuale multimedia, în colaborare cu Televiziunea Română, destinate elevilor, cadrelor didactice și familiei, inclusiv celor din învățământul în limbile minorităților naționale, de tip „Netflix educațional românesc“.e) Realizarea și finanțarea unui Program național de ore remediale, destinat tuturor copiilor din România având ca scop evaluarea rapidă a fiecărui elev și realizarea de ore remediale finanțate care să vizeze fiecare elev.f) Programul național de sprijin al elevilor având ca scop stimularea performanței și participării la procesul educațional al tuturor elevilor din România, indiferent de statutul lor socio-economic. Prin acest program propunem relaxarea criteriilor privind eligibilitatea pentru bursa de ajutor social, astfel încât fiecare elev care provine dintr-o familie în care părinții sau tutorii legali au salariul minim pe economie va putea fi eligibil pentru acest tip de bursă, astfel încât numărul elevilor care pot să beneficieze de burse sociale să crească, până la dublarea numărului de beneficiari.g) Programul național de sprijin „Școala de Spital“ având ca scop sprijinirea elevilor care sunt înscriși la școala de spital.h) Programul național „Vouchere culturale pentru elevi“ având ca scop asimilarea culturii prin acordarea unui voucher de 250 lei/an, care poate acoperi servicii/bunuri culturale.i) Realizarea manualelor în limbile minorităților naționale în vederea acoperirii deficitului existent.j) Implementarea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul“III.2. Educația timpurie - acces pentru toți copiii în creșe și grădinițea) Finalizarea procesului de preluare din perspectivă conceptuală și metodologică a creșelor în sistemul național de învățământ, concomitent cu creșterea capacității de cuprindere în învățământul antepreșcolar a copiilor cu vârste între 0-3 ani;b) Asigurarea finanțării per antepreșcolar, conform prevederilor legale;c) Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025;d) Revizuirea standardelor specifice de asigurare a calității educației timpurii, inclusiv cele privind spațiul educațional, dotările, activitatea psihopedagogică și activitățile-suport;e) Dezvoltarea și actualizarea standardelor de pregătire și a standardelor ocupaționale pentru personalul din educația timpurie;f) Actualizarea cadrului normativ privind construcțiile cu scop educațional, precum și proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcția de creșe și grădinițe, în colaborare cu Ordinul Național al Arhitecților;g) Acordarea creditului fiscal pentru copiii înscriși la creșe și grădinițe astfel încât angajatorii să aibă posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit.III.3. Învățământ primar și secundar - servicii educaționale de calitate pentru toți eleviia) Creșterea accesului și participării la educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul de rezidență;b) Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană;c) Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcțional la copiii de 15 ani, similară mediei europene, conform rezultatelor obținute la testele PISA;d) Dezvoltarea programelor „școală după școală“ în unitățile de învățământ de stat și creșterea calității serviciilor oferite, inclusiv prin acordarea unei majorări cu 25%-30% a salariului de bază, pentru desfășurarea activității în program prelungit, în situația în care orele din cadrul programului prelungit nu intră în norma didactică;e) Oferirea serviciilor de consiliere și orientare (inclusiv logopedie) pentru toți elevii, prin crearea cadrului legal care să permită angajarea în școală a consilierilor școlari, logopezilor, asistenților sociali și profesorilor de sprijin;f) Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conținuturilor pe profilul celui care învață, pe competențele-cheie și pe maximizarea potențialului fiecărui copil;g) Valorificarea evaluărilor naționale și a evaluărilor curente, în vederea realizării intervențiilor remediale pentru asigurarea progresului școlar;h) Standardizarea evaluării la fiecare disciplină și an de studiu și digitalizarea evaluărilor și examenelor naționale;i) Introducerea portofoliului educațional digital pentru actualizarea și monitorizarea permanentă a parcursului educațional al fiecărui copil și identificarea imediată a măsurilor remediale necesare, inclusiv din perspectiva activității extrașcolare;j) Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanță ale elevilor (exemplu, identificarea talentelor în sport, artă, șah, abilități practice etc.) și de sprijinire a celor cu abilități și talente deosebite pentru a atinge excelența;k) Reconfigurarea ciclurilor de învățământ astfel încât toate traseele educaționale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat;l) Realizarea rețelei școlilor-pilot, în vederea implementării unor formule de administrare/management descentralizate și a dezvoltării unor programe educaționale inovative;m) Certificarea calificărilor din sistemul de învățământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piața muncii sau în tranziția către alte forme de educație, inclusiv la filiera teoretică (exemplu, certificări informatică, limbi străine);n) Creșterea calității învățământului în mediul rural prin încurajarea procesului de realizare a consorțiilor școlare;o) Renunțarea treptată la sistemul de predare simultană;p) Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară și pentru integrarea tehnologiei în procesul educațional;q) Creșterea alocării de fonduri pentru proiectele școlare și comunitare menite să promoveze interculturalitatea și diversitatea etnică, ca resurse și valori ale societății românești, inclusiv prin includerea istoriei minorităților etnice în manualele și programele de istorie;r) Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație va înființa, în structura acestuia, un birou de coordonare științifică a elaborării și revizuirii periodice a curriculei, coordonare a evaluării manualelor școlare și auxiliarelor didactice, precum și coordonare științifică și profesională a sistemului de evaluare și examinare pentru învățământul în limbile minorităților naționale și, conform art. 45 alin. (16), va înființa la Miercurea-Ciuc un birou de cercetare și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale;s) Se va susține dezvoltarea activităților centrelor de formare continuă în limbile minorităților naționale și a diversificării programelor de formare a acestora și se vor asigura manuale școlare, inclusiv cele digitale la toate disciplinele pentru învățământul în limbile minorităților naționale, începând cu anul școlar 2022/2023;ș) Examenul de evaluare a elevilor de clasa a VIII-a și, ulterior, bacalaureatul la limba și literatura română se vor organiza conform programei școlare speciale în vigoare pentru învățământul în limbile minorităților naționale.III.4. Învățământ profesional și vocațional - rute profesionale și vocaționale pentru o societate emergentăa) Dezvoltarea rutelor de educație profesională în regim dual la nivel secundar și terțiar;b) Extinderea programelor de tip dual până la cel puțin 30% din totalul programelor de educație profesională;c) Revizuirea ofertei educaționale, a curriculumului și a programelor pentru ruta tehnologică și profesională, pentru meserii emergente de pe piața muncii;d) Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învățământul profesional și dual, din surse europene/guvernamentale, prin crearea cadrului legal care să permită cumulul mai multor burse cu bursa profesională;e) Dezvoltarea centrelor/campusurilor pentru învățământ dual, corelată cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă;f) Crearea unui sistem național de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii sau a continuării studiilor la un nivel superior de educație, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate;g) Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă și creșterea numărului de grupe din clase în învățământul tehnologic, vocațional, profesional, de artă și sportiv.III.5. Cariera didactică - profesioniști în educațiea) Regândirea sistemului de formare inițială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera didactică și extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri postuniversitare de conversie profesională;b) Creșterea gradului de pregătire practică a cadrelor didactice și diversificarea contextelor de formare;c) Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situațiilor de risc de abandon școlar și utilizarea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora;d) Formarea cadrelor didactice în vederea integrării elevilor cu CES în învățământul de masă;e) Realizarea profilului de competențe al cadrului didactic pentru fiecare nivel de învățământ;f) Dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a impactului programelor de formare asupra calității procesului educațional;g) Salarizarea atractivă diferențiată pe criterii de performanță prin implementarea Legii nr. 153/2017, mărind salariile profesorilor. Este esențială identificarea unei soluții pentru a crește salariile profesorilor, în special ale profesorilor debutanți;h) Introducerea unui fond de premiere de 2% din bugetul de venituri și cheltuieli al unităților/instituțiilor de învățământ pentru salariații cu rezultate deosebite prin decizia consiliului de administrație al unității/instituției de învățământ;i) Includerea în formarea inițială a cadrelor didactice a unui modul special pentru însușirea competențelor de predare în regim simultan, cu precădere pentru cadrele didactice din educația timpurie și învățământul primar;j) Susținerea și extinderea dublei specializări în formarea inițială a cadrelor didactice.III.6. Managementul unităților de învățământ - profesionalizarea) Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la nivel de master și la resurse de calitate pentru directorii unităților de învățământ și pentru aspiranții la cariera managerială;b) Creșterea autonomiei unităților de învățământ atât în privința resursei umane, curriculumului la decizia elevului/ școlii/comunității, cât și a managementului financiar, pe baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili;c) Digitalizarea proceselor de management și administrative la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;d) Construirea unui sistem de Big Data și inteligență artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educație și să realizeze previziuni;e) Susținerea financiară a autorităților locale pentru rezolvarea integrală a situațiilor unităților de învățământ cu toalete în curte, fără acces la apă și canalizare sau fără internet;f) Identificarea și reabilitarea școlilor cu risc seismic sau cu vulnerabilități care afectează semnificativ procesul educațional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc.);g) Regândirea modului de organizare a concursului pentru managementul școlar, în acord cu descentralizarea și cu reforma administrativă, pentru a fi organizat la nivelul unității de învățământ;h) Dezvoltarea unor instrumente de guvernanță care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaționali (precum reprezentanții elevilor, părinților, sindicatelor și ai mediului privat).III.7. Infrastructura școlară - siguranță și calitatea) Construirea de creșe și grădinițe, în acord cu obiectivele privind rata de cuprindere a copiilor cu vârsta de 0-6 ani;b) Realizarea unor proiecte cu versiuni moderne de arhitectură care să faciliteze personalizarea educației pentru nevoile elevilor - inclusiv prin utilizarea opțiunilor de digitalizare a resurselor învățării;c) Dezvoltarea infrastructurii școlare și asigurarea dotărilor necesare pentru realizarea incluziunii copiilor cu CES în învățământul de masă;d) Elaborarea unui proiect național de reabilitare și extindere a rețelei de școli gimnaziale, școli profesionale și licee;e) Înființarea și dotarea de laboratoare didactice;f) Construcția și dezvoltarea de campusuri școlare, inclusiv pentru învățământ dual;g) Construirea de internate/cămine;h) Dezvoltarea unor centre regionale responsabile cu dezvoltarea și asigurarea de resurse pentru infrastructura IT din învățământul preuniversitar;j) Construirea de terenuri și săli de sport pentru unitățile de învățământ din zona educației timpurii, precum și pentru cele din ciclul primar, gimnazial și liceal pentru a favoriza suplimentarea numărului de ore de educație fizică și sport, având ca obiectiv maximal introducerea în planurile-cadru a unei ore de educație fizică, zilnic;k) Promovarea unui program eficient și transparent de finanțare a internatelor școlare, care să acopere în mod real cheltuielile de funcționare, inclusiv cele de personal;l) Extinderea infrastructurii, având ca obiectiv înființarea de noi clase, cu efective mai mici, acolo unde școlile au cereri foarte mari, prin eliminarea excepțiilor cu privire la depășirea numărului maxim de elevi din clasă, pe baza revizuirii/consolidării legislației actuale;m) Achiziția de autobuze/microbuze școlare corect corelată cu specificul și necesarul unităților școlare.IV. Învățământ superior - performanță, etică și integritateIV.1. Reforma universităților - performanță, acces echitabil, antreprenoriat, autonomie și adaptare la cerințele mediului socioeconomica) Actualizarea modului de finanțare a universităților în concordanță cu obiectivele de dezvoltare națională, cu misiunea asumată și cu performanța asociată obiectivelor strategice. Principiul de bază este că finanțarea trebuie să urmeze performanța și interesele strategice ale României;b) Aplicarea principiului autonomiei universitare inclusiv în ceea ce privește aspectele de management și administrative, în consonanță cu prevederile Constituției României, ale legii și cu valorile exprimate la nivel european de EUA, precum și cu asumarea răspunderii publice;c) Consolidarea autonomiei financiare a universităților, prin îmbunătățirea/completarea cadrului legal, în sensul flexibilizării utilizării soldurilor, finanțării de bază și veniturilor proprii, pentru susținerea activităților didactice și de cercetare, inclusiv pentru cheltuieli de capital, în paralel cu creșterea răspunderii publice a universităților față de transparența decizională și financiară a acestora;d) Utilizarea eficientă a resurselor pentru creșterea competitivității în plan internațional, prin încurajarea creării de consorții universitare performante de tipul universităților metropolitane (modelul francez), care să asigure și o cooperare intensificată între universități și institute de cercetare;e) Promovarea unor politici publice care să încurajeze înființarea de către universități a programelor de studii interdisciplinare (artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences), corelate cu cererile de pe piața forței de muncă;f) Continuarea implementării masteratului didactic, pentru a avea o resursă umană bine pregătită și adaptată prin aplicarea unor tehnici pedagogice inovative;g) Abordarea formării inițiale pentru cariera didactică într-o nouă paradigmă pentru a asigura posibilitatea unor trasee multiple de acces în carieră;h) Reintroducerea dublelor specializări la nivel de licență;i) Dezvoltarea colegiilor terțiare nonuniversitare, cu precădere în domenii deficitare pe piața muncii, anticipând nevoile angajatorilor;j) Asigurarea cadrului legal pentru dezvoltarea în universități de rute diferențiate de carieră pentru cercetători și cadre didactice: posturi exclusiv didactice, posturi exclusiv de cercetare și posturi mixte;k) Stabilirea unui cuantum minim pentru bursele studențești;l) Consolidarea participării studenților în luarea deciziilor;m) Reorganizarea și eficientizarea activității tuturor organismelor consultative sau instituțiilor aflate în coordonarea/relații de colaborare cu ME: CNATDCU, CNFIS, CNSPIS, ANC, ARACIS etc.;n) Asigurarea unei finanțări suplimentare de la bugetul de stat pentru temele de cercetare doctorală care răspund solicitărilor mediului economico-social;o) Aplicarea unitară a legislației specifice în vigoare pentru universitățile de stat multiculturale;p) Asigurarea cadrului legal pentru plata finanțării per capita pentru universitățile acreditate, cu predare în limba minorităților naționale, pentru specializările care nu se află în oferta niciunei instituții de învățământ din sistemul public din România, cu predare în limba minorității respective;q) Încurajarea instituțiilor de învățământ superior pentru a elabora propriile strategii în ceea ce privește dimensiunea socială;r) Sprijinirea coagulării universităților în vederea realizării unor instituții de învățământ superior din ce în ce mai competitive la nivel european și internațional;s) Întărirea serviciilor de consiliere pentru studenți, care să vizeze inclusiv aspecte legate de provocările psihologice care pot să apară pe parcursul studiilor universitare, inclusiv prin asigurarea a cel puțin un consilier la 1.000 de studenți și a unei finanțări adecvate;t) Îmbunătățirea condițiilor de studiu pentru persoanele cu dizabilități, prin adaptarea infrastructurii, a materialelor de studiu, a metodelor pedagogice și furnizarea de servicii dedicate;u) Stabilirea valorii bursei minime astfel încât să acopere cheltuielile de cazare, pentru masă, materiale de studii pentru fiecare student;v) Creșterea cu minimum 100% a subvenției cămine cantine pentru studenții cazați în căminele universităților, pentru a compensa creșterea costurilor la utilități;w) Acordarea subvențiilor necesare pentru accesul studenților la manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, beneficiind de reduceri din costul biletelor;x) Reevaluarea programelor de sprijin pentru studenți în vederea achiziționării de echipamente electronice;y) Continuarea acordării de locuri speciale absolvenților de liceu cu domiciliul în mediul rural, de etnie rromă;z) Asigurarea asistenței medicale gratuite pentru studenți în campusul universitar, cu creșterea vârstei de acces la servicii medicale gratuite până la 35 de ani;aa) Participarea studenților în proporție de 25% în senatul universității, consiliul facultății, comisia de etică, de asigurare a calității;bb) Sprijinirea structurilor asociative studențești;cc) Transparentizarea activităților didactice, de cercetare, dar și a celor specifice managementului și administrației, prin publicarea informațiilor relevante pe site-ul de internet al instituției;dd) Includerea indicatorilor care vizează respectarea valorilor fundamentale în procesul de evaluare externă a calității;ee) Flexibilizarea legislației fiscale care să încurajeze universitățile să dezvolte firme de tip start-up, spin-odd spin-out, precum și alte tipuri de entități prin care să ofere servicii societății;ff) Crearea cadrului legal pentru sprijinirea dimensiunii antreprenoriale a universității;gg) Preluarea de către universități a unor foste tabere școlare și universitare care să fie puse la dispoziția studenților.IV.2. Internaționalizarea învățământului superior - creșterea competitivității și compatibilizarea cu universitățile europenea) Susținerea universităților românești membre ale unor rețele de universități europene prin alinierea practicilor administrative la cele recomandate la nivel european, pentru a facilita realizarea obiectivelor;b) Simplificarea procedurilor de admitere și înmatriculare a studenților străini, prin generalizarea preadmiterii condiționate și susținerea optimizării timpului de obținere a vizei de studiu;c) Dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului terțiar și atingerea unui nivel de participare în programe de mobilități pentru minimum 20% dintre studenții înmatriculați în programe de licență și master și 80% dintre doctoranzi;d) Dezvoltarea activităților-suport pentru susținerea universităților românești în vederea implementării cadrului legal care reglementează diplomele duble/joint degree. Cele 10 universități românești deja integrate în rețelele universităților europene vor putea elibera diplome joint degree, valorificânduși astfel internațional expertiza și potențialul academic, pentru atingerea obiectivelor asumate în proiectele câștigate prin competiție europeană;e) Actualizarea cadrului legal aplicabil calificărilor și standardelor ocupaționale, precum și evaluării calității în învățământul superior. Pentru a avea un învățământ superior flexibil și adaptat la nevoile societății, în plan intern și internațional se vor susține prioritar învățământul dual, dubla specializare, procesul de lifelong learning, focalizarea pe learning outcomes.IV.3. Consolidarea performanței cercetării universitare - etică și integritatea) Dezvoltarea cercetării în universități prin finanțarea acestora în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum și mecanisme de monitorizare și evaluare a calității și relevanței activităților de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI);b) Continuarea și creșterea finanțării cercetării științifice din universități în cadrul finanțării de bază. În acest fel se va susține dezvoltarea activităților CDI în universitățile publice, crescând performanța și vizibilitatea cercetării românești în plan internațional;c) Sprijinirea universităților în vederea preluării unor institute de cercetare;d) Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru a dezvolta programe de studii și activități de cercetare relevante pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă SDG, precum și a altor activități conexe;e) Finalizarea evaluării și reforma școlilor doctorale, inclusiv prin evaluarea calității procesului educațional din cadrul acestui parcurs academic, pentru creșterea performanței școlilor doctorale, în condiții de transparență, etică și integritate academică;f) Elaborarea și asumarea unei strategii proprii de etică și integritate la nivelul fiecărei instituții organizatoare de studii universitare de doctorat.IV.4. Calitate, flexibilitate și inovare, centrate pe student și adaptate la cerințele impuse de progresul tehnologica) Dezvoltarea unei strategii naționale cu privire la învățarea și predarea inovativă, de înaltă calitate și centrată pe student, bazată pe date valide, colectate consecvent, și analize și cercetări specifice domeniului;b) Crearea cadrului legal pentru realizarea de programe de studii în format modular și acordarea de microcredite, cu adaptarea corespunzătoare a sistemului de evaluare externă a calității;c) Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru a implementa metode inovative și de înaltă calitate de învățare și predare, centrate pe student, care utilizează inclusiv instrumentele puse la dispoziție de digitalizare, abordări inter- și multidisciplinare, învățarea și predarea bazate pe cercetare, utilizarea informațiilor analitice despre învățare, a resurselor de învățare deschise etc.;d) Valorizarea cadrelor didactice care au rezultate deosebite în activitatea de învățare și predare, prin acordarea de recunoaștere, retribuire adecvată și progres în carieră;e) Furnizarea unor programe de formare pedagogică adecvate pentru cadrele didactice din învățământul superior și introducerea obligativității parcurgerii acestora în vederea progresului în carieră;f) Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru includerea în curriculumul universitar a competențelor viitorului: competențe digitale, gândirea critică și inovativă, rezolvarea de probleme, inteligență emoțională, lucrul în echipă, comunicare, reziliență, spirit antreprenorial și de leadership;g) Revizuirea programelor de studii printr-un demers bazat pe rezultatele învățării și corelarea acestora cu competențele cerute de piața muncii;h) Flexibilizarea departamentelor pentru pregătirea personalului didactic, în sensul de a putea organiza cursuri la maximum două discipline opționale în profilul universității respective.V. Măsuri pentru perioada de pandemie cu SARSCoV-21. Asigurarea condițiilor necesare prezenței fizice în școli este prioritară, punând în aplicare toate măsurile care țin de crearea condițiilor igienico-sanitare la nivelul unităților de învățământ (materialele și echipamente sanitare, igienizări de spații școlare, extinderea spațiilor de învățământ existente, transport gratuit etc.).2. Creșterea gradului de vaccinare în unități/instituții de învățământ, inclusiv prin susținerea campaniilor de vaccinare în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu toate instituțiile/ autoritățile cu atribuții în domeniu.3. Realizarea unui „Abecedar Sanitar“, care include măsuri cu impact imediat pentru asigurarea unui mediu sănătos în școli pe perioada pandemiei.4. Descentralizarea deciziilor privind modul de desfășurare a activităților în unitățile de învățământ la nivelul consiliului de administrație al școlii, cu avizul autorităților sanitare, al inspectoratului școlar și autorităților administrației publice locale.5. Asigurarea egalității de șanse în ceea ce privește accesul la educație pentru toți elevii din țară, indiferent de mediul de proveniență, pentru a nu adânci decalajele în pregătirea acestora: conectarea școlilor la internet, asigurarea infrastructurii necesare unui învățământ online sau hibrid corespunzător, dotarea elevilor și a cadrelor didactice care nu dispun de aparatura necesară, aplicarea unor programe remediale pentru elevi, susținerea cadrelor didactice pentru a urma programe de formare atât în ceea ce privește predarea online, crearea de cursuri online, cât și pentru gestionarea unor probleme cu care se confruntă elevii lor (bullying, anxietate, depresie, ș.a.), intensificarea activităților de consiliere și orientare școlară.6. Testarea elevilor, personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic trebuie realizată periodic.  +  MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALEIntroducereModernizarea marilor sisteme publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și protejarea categoriilor vulnerabile social sunt patru direcții strategice prioritare pe care Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) trebuie să le urmărească prin politicile pe care le susține.În acest context, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale are ca priorități: modernizarea sistemului de pensii și de salarizare în sistemul public, modernizarea asistenței sociale prin investiții în infrastructură și servicii integrate, încurajarea natalității, creșterea ocupării și accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătățirea serviciilor publice.– Modernizarea sistemului de pensii va urmări:a) Digitalizarea/evaluarea dosarelor de pensii;b) O legislație modernă care să aducă echitate, sustenabilitate și reducerea discrepanțelor între cuantumurile pensiilor celor care au desfășurat activități similare și au avut contribuții similare la sistemul de pensii;c) Recalcularea pensiilor, în vederea eliminării inechităților.– Modernizarea salarizării în sectorul public urmărește eliminarea inechităților și instituirea unui sistem de stimulare a performanței.– Modernizarea sistemului de asistență socială presupune trecerea de la un serviciu de asistență socială care se bazează pe alocări financiare insuficiente în raport cu nevoile și problemele concrete ale categoriilor vulnerabile către servicii sociale integrate.Integrarea intervențiilor la nivel de comunitate trebuie gândită împreună cu introducerea venitului minim de incluziune (VMI).Prin PNRR, România va putea dezvolta o infrastructură socială destinată copiilor care trăiesc în sărăcie, prin înființarea unor centre de zi, precum și pe cea destinată altor categorii vulnerabile.– În domeniul creșterii ocupării eforturile trebuie canalizate pe pregătirea și calificarea forței de muncă; digitalizare și flexibilizare, precum și pe creșterea ocupării persoanelor dependente de ajutorul social, integrare și sprijin pentru șomeri, dar și încadrarea persoanelor cu dizabilități.– În ceea ce privește digitalizarea instituțiilor, aceasta trebuie realizată în toate domeniile de activitate și la toate palierele de interacțiune cu cetățeanul, ceea ce presupune dezvoltarea sistemului informatic existent, precum și transferul în format electronic al tuturor serviciilor oferite de instituțiile din subordinea/aflate în coordonarea ministerului.I. Politici corecte și eficiente vizând pensiileObiective propuse sunt:I.1. Digitalizarea/Evaluarea dosarelor de pensii;I.2. Stabilirea calendarului de implementare a Legii nr. 127/2019 (în termen de 120 de zile), ținând cont de condiționalitățile de modernizare asumate prin PNRR și negocierile cu Comisia Europeană; recalcularea tuturor pensiilor în conformitate cu Legea nr. 127/2019, în vederea eliminării inechităților din sistem.I.3. Mărirea punctului de pensie la 1.586 lei și creșterea indemnizației sociale minime de la 800 lei la 1.000 lei, de la 1 ianuarie 2022; susținerea pensionarilor cu venituri reduse pentru a depăși perioada de iarnă a anului 2022.I.4. Recalcularea pensiilorLegislația din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, fiind introduse o serie de legi speciale prin care s-au reglementat categorii de pensii care nu au ca temei principiul contributivității.Susținem aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie, sens în care modernizarea sistemului public de pensii va conduce la eliminarea inechităților și reducerea decalajelor.Modernizarea sistemului de pensii va cuprinde:I.1. Digitalizarea/Evaluarea dosarelor de pensiiMăsuri propuse:– Transpunerea tuturor dosarelor de pensii din format letric în format electronic;– Creșterea capacității caselor de pensii în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea solicitărilor pensionarilor;– Întărirea capacității de comunicare/răspuns la solicitările de informații ale beneficiarilor prin folosirea informației în sistem digital;– Eficientizarea prin digitalizare a activității caselor de pensii și evaluarea tuturor dosarelor de pensii în perspectiva recalculării pensiei.I.2. Recalcularea pensiilorMăsuri propuse:– Stabilirea noului cuantum al pensiilorCa urmare a aplicării acestor măsuri vor fi consolidate în continuare abilitățile de management la nivelul conducerii caselor de pensii, prin fixarea unor indicatori clari de performanță pentru toate casele de pensii.De asemenea, va crește nivelul de informare a pensionarilor și accesul acestora la dosarele de pensii în format digital, ca parte a programului de furnizare a serviciilor destinate pensionarilor indiferent de locul de reședință.În ceea ce privește răspunsul la așteptările de prelungire a vieții active și de creștere a cuantumului pensiei, este în curs de adoptare cadrul legal care să permită opțiunea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale de pensionare să rămână active după vârsta legală de pensionare.Referitor la pensiile private, principalele măsuri urmărite sunt:– Creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în 2024;– Promovarea unor soluții legislative pentru dezvoltarea sistemului de pensii private;– Promovarea cadrului legal care vizează organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private (proiect de lege privind plata pensiilor private);– Flexibilizarea și dezvoltarea legislației privind pensiile facultative, prin adaptarea profilului de risc la parametrii persoanei în cauză (vârstă, obiectiv), a criteriilor de deductibilitate a cheltuielilor angajatorilor care contribuie la pensiile facultative și crearea de noi produse de acest tip.În ceea ce privește cele 6 categorii de pensii de serviciu, acestea vor fi recalculate plecând de la principiul contributivității, cu respectarea jurisprudenței Curții Constituționale.II. Modernizarea sistemului de salarizareModernizarea salarizării în sectorul public urmărește eliminarea inechităților și instituirea unui sistem de stimulare a performanței.Obiectivele propuse sunt:II.1. Eliminarea discrepanțelor salariale din sistemul bugetar;II.2. Stabilirea calendarului de implementare a Legii nr. 153/2017, ținând cont de condiționalitățile de modernizare asumate prin PNRR și negocierile cu CE, care va fi anunțat în termen de 120 de zile;II.3. Instituirea unui sistem de stimulare a performanței.Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul publicObiectivul modernizării salarizării în sectorul public constă în demararea unei ample evaluări a criteriilor care stau la baza salarizării în sistem, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ (Legea nr. 153/2017). În acest sens, criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, în mod obiectiv, fiind necesare corelări între muncă și nivelul de salarizare din sistemul public.Se vor desfășura următoarele acțiuni specifice:(1) Realizarea unei evaluări globale a impactului legislației privind salarizarea din sectorul bugetar;(2) Valorificarea rezultatelor evaluării în scopul îmbunătățirii serviciilor publice.Măsuri propuse:– Se va realiza o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, ținând cont de condiționalitățile asumate prin PNRR și negocierile cu CE;– Acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de lege;– Creșterea salariului minim brut la valoarea de 2.550 lei de la 1 ianuarie 2022;– Limitarea duratei de aplicare a salariului minim pentru o persoană la maximum 24 de luni, timp în care angajatorul va beneficia de sprijin din partea statului pentru calificarea angajatului salarizat la nivelul salariului minim;– Negocieri cu sindicatele și patronatele în vederea stabilirii unui mecanism predictibil de creștere a salariului minim pe economie.Alte măsuri:– clarificarea legislației în privința telemuncii și a muncii de la domiciliu, prin dialog cu patronatele și sindicatele, pentru introducerea dreptului la deconectare;– modificarea Codului muncii prin integrarea noilor realități ale pieței muncii în contextul digitalizării și transformării relațiilor de muncă (telemuncă, program flexibil etc.);– îmbunătățirea Legii dialogului social, a legislației privind securitatea și sănătatea în muncă.III. Modernizarea sistemului de asistență socialăRomânia încă nu reușește să ajute cu adevărat persoanele vulnerabile din comunități rurale, marginalizate, sărace. Sistemul național de asistență socială a mutat responsabilitatea serviciilor sociale asupra primăriilor, dar multe primării din mediul rural nu au asistenți sociali calificați și nu oferă aceste servicii (îngrijiri la domiciliu, consiliere, cantine, centre de zi etc.); angajații din domeniul asistenței sociale, educație și sănătate sunt puțini (dacă există din toate cele trei domenii) și lucrează separat, fără un management de caz adecvat.Peste 830.000 de persoane cu dizabilități și aproximativ 70.000 de copii cu nevoi speciale au nevoie de servicii adaptate nevoilor lor și familiilor în comunitățile în care trăiesc. Serviciile de tip centre de zi și respiro au fost identificate ca fiind o necesitate fundamentală, având un impact pozitiv asupra calității vieții familiilor persoanelor cu dizabilități și un rol semnificativ în prevenirea instituționalizării.În acest moment, 49.765 de copii din sistemul de protecție au dreptul la un cămin și la o familie, capabilă să le ofere securitate și îngrijire. Pentru aceștia trebuie asigurat un viitor optim, bazat pe alternative de îngrijire și un proces de adopție ce urmărește interesul superior al fiecărui copil. Timpul petrecut în sistemul de protecție trebuie redus substanțial. De asemenea, este necesar ca tinerii care părăsesc sistemul de protecție să fie însoțiți de măsuri de sprijin și de încurajare a abilităților de viață independentă.În domeniul asistenței sociale, obiectivul este ca finanțarea să se facă per beneficiar, indiferent de furnizorul de servicii de asistență socială, iar abordarea să fie personalizată și integrată în funcție de profilul beneficiarului: acesta este preluat de specialiștii sistemului de protecție socială care îi vor oferi toată paleta de servicii și beneficii sociale, dar și consiliere și mediere pentru piața muncii (în prezent, aproximativ 286.000 de șomeri) sau pentru pensionare (în prezent, 4,9 milioane de pensionari).MMSS va elabora, de asemenea, proiectul de lege privind asistența socială a persoanelor vârstnice, care vizează asigurarea eficienței în finanțarea serviciilor de îngrijire pe termen lung, îmbunătățirea sistemului actual de asistență socială a persoanelor vârstnice, în special a sistemului de servicii de îngrijire pe termen lung, dezvoltarea unui program de îngrijire pe termen lung și implementarea politicilor publice pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice.Este imperativ ca fondurile europene pe care România le are la dispoziție să fie valorificate în sensul dezvoltării serviciilor sociale și asigurării accesului oamenilor la acestea.Măsuri propuse:– Evaluarea măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic, în scopul scoaterii a 1,5 milioane de persoane din starea de deprivare materială severă;– Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) conform celor asumate în cadrul Planului național de redresare și reziliență. Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți asistența socială și de a reduce sărăcia în rândul persoanelor celor mai vulnerabile. Reforma va fi realizată prin actualizarea legislației în domeniul beneficiilor sociale prin asigurarea de sprijin real și adecvat familiilor vulnerabile, în condiții de sustenabilitate bugetară, corelat cu măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă;– Accentul va fi pus pe trecerea de la statutul de beneficiar de asistență socială la participant activ pe piața muncii, urmărind corelarea cu măsurile de activare și creștere a nivelului de educație. Suplimentar se va urmări reducerea sarcinii administrative atât la nivelul autorităților publice locale, cât și la cel al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială prin dezvoltarea platformei digitale care sprijină această reformă prin digitalizarea tuturor serviciilor de acordare a beneficiilor de asistență socială;– Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități - restructurarea centrelor de capacitate mare și asigurarea incluziunii beneficiarilor în comunitate;– Implementarea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic;– Continuarea implementării etapelor de creștere a alocațiilor pentru copii începând cu 1 ianuarie 2022:• Alocațiile pentru copiii cu vârste între 0-2 ani și handicap vor crește la 600 de lei;• Alocația pentru copiii de peste 2 ani va crește la 243 de lei;– Stabilirea unui mecanism obiectiv de creștere a indicelui social de referință;– Monitorizarea procesului de adopție și a managementului de caz, în urma modificărilor procedurii de adopție internă inițiate de ANDPDCA;– Colaborarea cu Ministerul Educației și cu Ministerul Sănătății, în vederea furnizării de servicii și beneficii integrate;– Îmbunătățirea procedurilor de realizare a inspecției sociale;– Crearea unui cadru pentru a face posibile transferurile de cazuri sociale între județe și de finanțare a acestora;– Dezvoltarea serviciilor de tip respiro/centre de zi pentru adulți și copii cu dizabilități;– Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu adicții;– Verificarea aplicării măsurilor de promovare a accesibilizării mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități;– Asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru toate categoriile vulnerabile;– TVA 5% pentru produsele de tehnologie asistivă;– Digitalizarea și simplificarea sistemului de evaluare și încadrare în grad de handicap;– Transmiterea, în baza acordului persoanei cu handicap, a certificatului de încadrare către alte instituții publice (exemplu, direcția de taxe și impozite pentru scutirea impozitului pe imobil);– Accesul la servicii europene pentru persoanele cu handicap;– Susținerea inițiativei europene „Cardul European de Dizabilitate“;– Acordarea, în mod extraordinar, a celei de-a 13-a indemnizații persoanelor cu dizabilități. Indemnizația compensatorie se acordă o singură dată, în luna ianuarie 2022.Ca urmare a acestor măsuri, aproape 18.000 de persoane cu dizabilități instituționalizate în centre de dimensiuni mari sau medii vor beneficia de o regândire a mecanismului de dezinstituționalizare, orientat pe alternative de viață independentă sau semiindependentă în comunitățile urbane și suburbane, pentru a evita perpetuarea izolării și lipsa de servicii la care au fost condamnate în ultimele decenii.Sisteme de sprijin și suport pentru viață independentă vor fi acordate și persoanelor cu dizabilități care nu sunt instituționalizate. În colaborare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, vom reevalua atât cuantumul decontabil, cât și lista tehnologiilor asistive disponibile ca sprijin pentru o viață activă și incluziune în muncă, urmărind principiul în care o investiție în tehnologia asistivă potrivită și modernă este o investiție care se recuperează în timp prin participarea persoanei respective în viața comunității și diminuarea costurilor directe și indirecte ale lipsei de independență.Va fi reevaluată legislația în domeniul pensiilor de invaliditate pentru a permite corelarea cu activități ocazionale intelectuale și artistice, fără a pune în pericol pierderea acestora.Nevoile persoanelor vulnerabile vor fi abordate coordonat și intersectorial cu măsuri țintite, fie că vorbim de: accesibilizarea mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități sau de nevoile specifice ale consumatorului vulnerabil.În ceea ce privește măsurile dedicate protejării consumatorului vulnerabil, se urmărește cu prioritate țintirea segmentului de populație aflat în situație de sărăcie relativă prin creșterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul; stabilirea cuantumului ajutorului prin compensare procentuală față de o valoare de referință și introducerea suplimentului pentru energie, precum și prin asigurarea conectării și accesului la electricitate în gospodăriile vulnerabile, interzicerea debranșării cu prioritate pentru cele cu copii, sprijinind astfel și accesul la educație online.Printre problemele acute cu care se confruntă această categorie de persoane se numără: participarea scăzută la viața socială și a comunității, participare redusă la viața educațională și profesională, provocări generate de mediul birocratic și instituțional, limitări în ceea ce privește accesul la serviciile de interes general, inclusiv servicii de sănătate.IV. Politici active de ocupare și stimulare a munciiÎn România sunt peste 5,69 milioane de angajați. În ultimul an și jumătate, Guvernul a reușit să sprijine o bună parte dintre aceștia pentru a nu-și pierde locurile de muncă, lucrând în parteneriat activ cu angajatorii.O serie de modificări sunt vizibile pe piața muncii, între care și ponderea în creștere a activităților desfășurate în telemuncă, mai ales în ultima perioadă determinată de criza sanitară.Dintre toate categoriile de persoane, rămân vulnerabile categoriile cuprinse în grupa de vârstă 16-29 ani, cele din grupa de vârstă 50+, cele din comunități defavorizate și persoanele cu dizabilități, iar o abordare dedicată e necesară inclusiv pentru românii întorși din diaspora, pentru care măsurile de atragere de fonduri europene trebuie să fie intensificate în continuare.Pe de altă parte, având în vedere vulnerabilitățile la care sunt expuse persoanele fără educație, exigențele pentru accesul la cursuri de formare pentru persoanele cu 4 clase absolvite trebuie relaxate, obiectivul final fiind acela de a sprijini cetățenii să aibă competențele necesare și să poată munci.Nevoile de formare se văd cel mai bine de către angajatori. Programele de formare stabilite anual de către ANOFM trebuie să fie rezultatul consultării pieței și trebuie facilitat accesul la fonduri pentru formare și pentru angajatori, astfel încât aceștia să gestioneze ei înșiși granturi pentru formarea candidaților la diferite poziții din companii. Angajatorii știu cel mai bine ce fel de resursă umană calificată le este necesară și vor putea administra fonduri externe nerambursabile în acest sens.Va fi urmărită eficientizarea politicii de ocupare și de stimulare a muncii, astfel încât să se ofere servicii competitive și adaptate realităților din piața muncii atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.Se va pune accent pe măsurile active care să sprijine formarea continuă, măsuri adaptate actualelor nevoi emergente, întrucât credem în importanța investiției în creșterea competențelor angajaților.Vom colabora cu miniștrii muncii de la nivelul Uniunii Europene pentru corecta informare a cetățenilor români care merg să lucreze în străinătate, cu privire la condițiile de muncă, respectiv pentru elaborarea unui pachet minimal de protecție socială, indiferent de țara în care lucrează, astfel încât o parte din preocupările noastre să reprezinte lucrătorii din diaspora.Principalele măsuri propuse:– Creșterea capacității ANOFM de identificare a oportunităților de angajare și sprijinirea, prin resurse proprii sau externalizate, a șomerilor în găsirea unui loc de muncă;– Facilitarea accesului angajatorilor la resurse europene/ naționale pentru pregătirea angajaților astfel încât să crească eficiența programelor de formare;– Creșterea capacității ANOFM de a realiza prognoze/evaluări ex-ante privind evoluția pieței muncii, astfel încât să se anticipeze prioritățile în domeniu și să se fundamenteze corespunzător luarea deciziilor;– Actualizarea în conformitate cu nevoile pieței muncii a legii privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;– Continuarea măsurilor de sprijin al angajaților și angajatorilor în perioada postpandemie COVID-19, inclusiv prin susținerea acestora din fonduri europene sau alte mecanisme (SURE);– Îmbunătățirea conținutului programelor de formare pentru ca cererea de locuri de muncă să se intersecteze cu oferta angajatorilor, inclusiv pentru categoriile de persoane care și-au pierdut locul de muncă în perioada pandemiei, prin prioritizarea dobândirii de cunoștințe în folosirea tehnologiei IT;– Sprijinirea Ministerului Educației în dezvoltarea unui program național de educație profesională și vocațională, precum și eliminarea barierelor administrative care împiedică dezvoltarea învățământului profesional și vocațional în sistem clasic sau în sistem dual;– Extinderea programului „A doua șansă“ pentru persoane care trăiesc în comunități marginalizate, care nu au un loc de muncă și care trăiesc doar din ajutorul social, accesul persoanelor vulnerabile la educație și la obținerea unei calificări crescând posibilitatea de integrare pe piața muncii;– Informarea lucrătorilor care acceptă munca nedeclarată cu privire la consecințe, astfel încât aceștia să conștientizeze beneficiile declarării integrale a veniturilor pe care le vor avea atât în timpul vieții active, cât și la momentul dobândirii calității de pensionar;– Simplificarea activității meseriei de bonă pentru accesul mai facil al familiilor la servicii de îngrijire și supraveghere a copilului pe timp de zi;– În zonele cu o pondere semnificativă a unei minorități naționale se vor organiza cursurile de calificare și recalificare pentru persoanele aparținând acestor minorități și în limba lor maternă, facilitând în acest fel însușirea mai ușoară de competențe specifice necesare pentru integrarea pe piața forței de muncă;– Inspecția Muncii trebuie eficientizată, iar schimbările trebuie să fie dublate de o reorganizare a activității salariaților. Rolul inspectorilor va crește, statutul lor trebuie întărit. Mediul de afaceri are nevoie și de sprijin în înțelegerea legislației, respectiv a obligațiilor;– Un rol important în atingerea obiectivelor menționate mai sus îl are digitalizarea serviciilor oferite de IM, precum și interconectarea bazelor de date, astfel încât activitățile pe care aceasta le are în vedere să se desfășoare cu eficiență maximă;– Va fi implementat un mecanism obiectiv de stabilire predictibilă a salariului minim brut pe țară garantat în plată în funcție de dinamica creșterii economice, negociat cu partenerii sociali;– Instituirea unei sume de 1.000 lei/lună deductibile din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toți agenții economici care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât tânărul este angajat până la împlinirea vârstei de 25 de ani. Suma se multiplică cu numărul tinerilor angajați. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane care în prezent este de 19%, comparativ cu 4% în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 25 de ani.– Instituirea unei sume de 750 lei/lună deductibile din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toți agenții economici care angajează persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 65 ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât persoana este angajată până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Suma se multiplică cu numărul persoanelor angajate. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane, care, în prezent, este a doua cea mai numeroasă după tinerii sub 24 de ani.Suplimentar implementării acestor măsuri este nevoie și de actualizarea constantă a Codului ocupațiilor din România și introducerea de noi meserii practicate pe piața muncii în concordanță cu transformările ce au loc la nivelul acesteia.V. Digitalizarea serviciilor publiceDigitalizarea este o prioritate atât din perspectiva accesibilității și ușurinței în utilizarea serviciilor publice de către cetățeni, cât și din punctul de vedere al facilitării comunicării între instituțiile publice prin conectarea bazelor de date folosite de către funcționarii publici.Se va continua digitalizarea relațiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronice în toate documentele necesare desfășurării acestor relații și se vor simplifica mecanismele de desfășurare a telemuncii (inclusiv în ce privește sănătatea și securitatea în muncă).Toate instituțiile din coordonarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale vor beneficia de resursele puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru modernizarea și digitalizarea condițiilor de lucru, respectiv pentru eficientizarea livrării serviciilor pentru cetățeni.Obiectivul acestei investiții este de a spori nivelul digitalizării pentru mai multe servicii din domeniul muncii și protecției sociale, pe baza achiziționării de echipamente și a formării personalului.Măsuri propuse:– Digitalizarea serviciilor oferite de ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) (cum ar fi depunerea online a documentelor pentru înregistrarea beneficiarilor și acordarea de prestații, posibilitatea de a se înregistra și de a participa la cursuri de formare online și evaluarea competențelor profesionale, sesiuni de consiliere online) și modernizarea infrastructurii;– Digitalizarea Inspectoratelor Teritoriale de Muncă (ITM), care vizează activitatea de control din domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă (sistem informatic, semnături electronice, simplificarea procedurii de notificare). În plus, se preconizează ca proiectul REGES-ONLINE să digitalizeze relația inspectoratelor teritoriale de muncă cu angajatorii, facilitând transmiterea datelor privind angajații și contractele individuale de muncă ale acestora;– Digitalizarea beneficiilor de asistență socială gestionate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială - ANPIS (inclusiv operaționalizarea platformei digitale pentru punerea în aplicare a venitului minim de incluziune). În acest sens, se are în vedere dezvoltarea unor instrumente de comunicare în timp real cu cetățenii și de gestionare electronică a dosarelor referitoare la beneficiile și prestațiile sociale;