ORDIN nr. 23 din 9 martie 2015 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne
EMITENT
  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 16 martie 2015



    Având în vedere prevederile art. 6 și 13 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, ale Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1(1) Prezentul ordin instituie normele referitoare la activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI.(2) Activitatea profesională a psihologilor din MAI se desfășoară conform reglementărilor în vigoare privind statutul profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și potrivit prevederilor prezentului ordin.(3) Principalele componente ale activității de psihologie sunt:a) evaluarea psihologică;b) asistența psihologică;c) diagnoza organizațională;d) psihologia judiciară.  +  Articolul 2(1) Psihologii din MAI participă, potrivit competențelor și în părțile ce-i privesc, la activitățile de analiză a postului, a evenimentelor definite potrivit legislației privind securitatea și sănătatea în muncă, acordă sprijin de specialitate în evaluarea activității, pregătirii și conduitei profesionale individuale a personalului.(2) Psihologii din cadrul MAI pot realiza activități de cercetare științifică în domeniul de specialitate, destinată, în principal, dobândirii de cunoștințe noi cu privire la fenomenele și procesele psihice apărute la personalul și în unitățile MAI, precum și utilizării cunoștințelor științifice pentru realizarea de noi instrumente, metode și tehnici de lucru sau pentru perfecționarea celor existente.  +  Articolul 3În sensul prezentului ordin, termenii de mai jos se utilizează cu înțelesul următor:a) evaluare psihologică: proces de cunoaștere și estimare cantitativă și calitativă, prin utilizarea unor instrumente, metode și tehnici specifice, a parametrilor de stare și de funcționare psihologică;b) asistență psihologică: ansamblu de programe și măsuri specifice, menite să asigure capacitatea de funcționare optimă a individului din punct de vedere al parametrilor psihici;c) diagnoză organizațională: ansamblu de activități specifice, constând în estimarea și interpretarea parametrilor psihosociali ai componentelor structurale sau procesuale ale organizației și, după caz, ai fenomenelor sau proceselor specifice relației acesteia cu mediul extern, în vederea fundamentării și adoptării unor decizii ce urmăresc eliminarea sau atenuarea disfuncționalităților și valorificarea potențialului existent;d) comportament dezadaptativ: comportament care prezintă un pericol pentru sine sau pentru alte persoane și/sau care afectează în mod semnificativ randamentul în muncă și/sau calitatea relațiilor interumane;e) monitorizarea psihologică: demers proiectat atât în plan individual, cât și organizațional menit să urmărească evoluția problemelor de natură psihologică identificate inițial, prin utilizarea unor metode de specialitate; (la 06-06-2018, Litera e) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) f) analiză psihologică a activității profesionale: investigare sistematică a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților profesionale în vederea identificării și cuantificării solicitărilor psihice pe care acestea le presupun, precum și a deprinderilor, aptitudinilor și a altor caracteristici psihice necesare pentru a îndeplini eficace și la un nivel calitativ ridicat activitățile de muncă;g) riscuri psihosociale: factori fizici, sociali și psihologici, prezenți în mediul profesional, acționând independent sau în interrelație, precum și orice element relevant din organizarea activității pentru care există indicii de asociere pozitivă semnificativă între expunere și alterarea reversibilă sau ireversibilă a stării ori funcționării psihologice;h) cabinet de psihologie: spațiu sau ansamblu de spații, special destinat desfășurării activității de psihologie, utilizat permanent și exclusiv de către psiholog pe durata raporturilor sale de muncă/serviciu cu MAI;i) date specifice activității de psihologie: orice informații, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulație, utilizate în desfășurarea activității de psihologie;j) beneficiar al activității de psihologie: structura/unitatea MAI sau, după caz, persoana fizică căreia îi sunt furnizate servicii psihologice;k) psiholog de unitate: psihologul care are ca principală atribuție asistența psihologică a personalului dintr-o unitate a MAI.  +  Capitolul II Structurile și personalul care desfășoară activități de psihologie în MAI  +  Articolul 4(1) Exercitarea actului psihologic se face de către psihologii cu drept de liberă practică încadrați pe funcții de specialitate în MAI, cu respectarea condițiilor de competență profesională, precum și de funcționare, stabilite potrivit actelor normative în vigoare.(2) Încadrarea în funcții de psiholog este condiționată de deținerea atestatului de liberă practică, acordat de Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, astfel:a) în specialitatea "psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf", pentru psihologii care vor exercita atribuții în domeniul psihologiei judiciare;b) în specialitatea "psihologie aplicată în domeniul securității naționale", pentru alți psihologi decât cei prevăzuți la lit. a).(3) Psihologii care, în exercitarea atribuțiilor profesionale, desfășoară activități specifice altor domenii ale psihologiei, trebuie să dețină, suplimentar, atestate de liberă practică în specialitățile corespunzătoare, iar structurile de profil în care își desfășoară activitatea să fie avizate conform legii de către Colegiu.(4) Psihologii din MAI participă la programe de formare profesională continuă, în specialitățile de competență și în raport cu cerințele postului, organizate conform normelor stabilite de Colegiu. Cheltuielile ocazionate de parcurgerea programelor de formare profesională se suportă de MAI, în condițiile legii.  +  Articolul 5(1) Profesia de psiholog în MAI se exercită numai după evaluarea cunoștințelor profesionale.(2) Postul de psiholog vacant, de execuție sau de conducere, se ocupă în modalitățile prevăzute de legislația aplicabilă fiecărei categorii de personal.(3) În cazul polițiștilor și cadrelor militare, evaluarea cunoștințelor profesionale se realizează în cadrul procedurilor de ocupare a postului de psiholog vacant, de către comisiile de evaluare sau, după caz, de către comisiile de concurs.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3) nu este necesară evaluarea cunoștințelor profesionale atunci când ocuparea postului vacant de psiholog se realizează prin:a) modificarea raporturilor de serviciu ale unei persoane care ocupă un post de psiholog în MAI;b) numirea în funcție a psihologilor puși la dispoziție.(5) În cazul personalului contractual, evaluarea cunoștințelor profesionale se realizează în cadrul procedurilor de ocupare a postului de psiholog vacant, în conformitate cu legislația aplicabilă acestei categorii de personal.(6) Nominalizarea membrilor cu studii de specialitate în cadrul comisiilor de evaluare/concurs sau, după caz, subcomisii se face prin dispoziție a directorului Centrului de Psihosociologie al MAI, denumit în continuare Centru. (la 06-06-2018, Articolul 5 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 6(1) În exercitarea atribuțiilor profesionale, psihologii sunt independenți profesional, neputând fi supuși influențelor rezultate din subordonarea ierarhică, de natură să conducă la încălcarea normelor legale, deontologice și de bună practică în vigoare, răspunderea pentru întreaga prestație de specialitate revenindu-le în totalitate.(2) Psihologii sunt obligați să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care au luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor profesionale, cu excepția prevederilor exprese ale actelor normative în vigoare.(3) Raporturile de subordonare ierarhică în care se găsesc psihologii privesc doar aspectele legate de organizarea funcțională și administrativă a unității, ordinea interioară și disciplina la locul de muncă.(4) Șefii ierarhici sunt obligați să respecte dreptul de inițiativă și decizie al psihologilor în exercitarea actului profesional.  +  Articolul 7(1) Structurile specializate în desfășurarea activității de psihologie în MAI cuprind:a) Centrul de psihosociologie, unitate de specialitate cu atribuții de exercitare a actului psihologic, învestită cu autoritate de reglementare, îndrumare, coordonare și control în domeniul de competență, subordonată MAI;b) serviciile/birourile de psihologie de la nivelul inspectoratelor generale, cu atribuții de exercitare a actului psihologic, precum și de îndrumare, coordonare și control al psihologilor din structurile subordonate; (la 20-02-2020, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 7 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 26 din 18 februarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 20 februarie 2020 ) c) serviciile/birourile/compartimentele de psihologie din cadrul celorlalte unități MAI, cu rol în exercitarea actului profesional. (la 20-02-2020, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 7 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 26 din 18 februarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 20 februarie 2020 ) (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), activitatea de psihologie judiciară din cadrul Poliției Române este coordonată de structura de specialitate stabilită la nivelul acesteia.(3) Serviciile/birourile/compartimentele de psihologie în care funcționează psihologii de unitate sunt subordonate direct și nemijlocit șefului/comandantului unității.  +  Articolul 8(1) Certificarea îndeplinirii condițiilor de funcționare a structurilor specializate pentru desfășurarea activității de psihologie în MAI se face de către Colegiu, prin eliberarea avizului de funcționare.(2) Centrul întreprinde formalitățile prevăzute de legislația în vigoare, pe lângă Colegiu, pentru eliberarea avizului de funcționare prevăzut la alin. (1) și înregistrarea modificărilor cu privire la condițiile care au stat la baza eliberării acestuia.(3) Funcționarea structurilor specializate este condiționată de existența cabinetului de psihologie, a dotărilor tehnice și metodologice stabilite de Colegiu.  +  Articolul 9(1) Centrul coordonează în mod direct, în domeniile proprii de competență, activitățile de perfecționare a pregătirii profesionale a psihologilor, potrivit reglementărilor în vigoare.(2) Centrul poate organiza programe de formare profesională continuă a psihologilor din MAI, potrivit normelor în domeniu instituite de Colegiu.(3) Structurile specializate în desfășurarea activității de psihologie în MAI prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) și b) organizează periodic convocări de specialitate, în scopul diseminării informațiilor, experienței și bunelor practici, clarificării unor aspecte concrete ale exercitării profesiei de psiholog și aplicării unitare a dispozițiilor legale din domeniu.(4) Convocările de specialitate organizate de către structurile de psihologie cu atribuții de îndrumare, coordonare și control, prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b), se realizează cu avizul Centrului.  +  Capitolul III Activitățile de psihologie desfășurate în MAI  +  Secţiunea 1 Evaluarea psihologică  +  Articolul 10(1) Evaluarea psihologică se realizează în următoarele circumstanțe: (la 06-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 10 , Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) a) în cadrul procedurilor de resurse umane;b) cu ocazia avizării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuții și misiuni în condiții de solicitare psihică intensă; (la 06-06-2018, Litera b), alineatul (1) din Articolul 10 , Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) c) în cadrul asistenței psihologice;d) cu ocazia fundamentării diagnosticului medical; (la 06-06-2018, Litera d), alineatul (1) din Articolul 10 , Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) e) în cadrul activității de cercetare științifică;f) în cadrul activității de psihologie judiciară;g) în alte situații, potrivit reglementărilor în vigoare.(2) Evaluările psihologice prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și g) se realizează la solicitarea șefilor/comandanților de unități, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.(3) Destinația sau sfera de aplicare a documentului cuprinzând rezultatul evaluării psihologice se stabilește în raport cu scopul sau scopurile aferente evaluării psihologice sau, după caz, cu scopul sau scopurile subsumate cazurilor prevăzute la art. 11-18. (la 06-06-2018, Secțiunea 1 din Capitolul III a fost completata de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 11Evaluarea psihologică în cadrul procedurilor de resurse umane urmărește selecționarea personalului MAI și se realizează în următoarele cazuri:a) admiterea candidaților în instituțiile de învățământ care realizează formarea inițială pentru nevoile MAI;b) încadrarea directă ca polițiști/cadre militare;c) reîncadrarea/rechemarea în activitate a polițiștilor/cadrelor militare;d) angajarea în muncă a funcționarilor publici/personalului contractual;e) ocuparea posturilor de conducere vacante;f) trecerea agenților de poliție/maiștrilor militari/subofițerilor în corpul ofițerilor de poliție/ofițerilor;g) transferul în MAI, conform legii. (la 06-06-2018, Articolul 11 din Secțiunea 1, Capitolul III a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 12(1) Evaluarea psihologică efectuată cu ocazia avizării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuții și misiuni în condiții de solicitare psihică intensă stabilește capacitatea, din punct de vedere psihologic, a unei persoane de a se integra într-o activitate profesională cu cerințe specifice, determinate de natura, durata și intensitatea efortului presupus.(2) Evaluarea psihologică efectuată cu ocazia avizării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuții și misiuni în condiții de solicitare psihică intensă se realizează în următoarele cazuri:a) participarea la misiuni internaționale;b) îndeplinirea funcțiilor de reprezentare externă;c) îndeplinirea funcțiilor didactice, cu excepția celor din învățământul superior;d) îndeplinirea atribuțiilor specifice instructorilor de ordine publică, precum și a formatorilor;e) desfășurarea de activități cu cifru;f) autorizarea ca artificieri și pirotehniști;g) atestarea ca instructori în poligonul de tragere;h) executarea de acțiuni și intervenții speciale;i) executarea unor activități care expun personalul la riscuri psihosociale;j) atestarea personalului care urmează să încadreze posturile de specialitate din categoria personalului navigant;k) atestarea ca instructori și evaluatori ai conducătorilor auto;l) acordarea dreptului de a conduce autovehiculele aparținând MAI;m) la indicația medicului de medicina muncii, pentru alte categorii de lucrători, potrivit reglementărilor privind supravegherea sănătății lucrătorilor;n) în alte cazuri prevăzute de reglementările în vigoare.(3) Încadrarea în prevederile alin. (2) lit. i) se realizează de către inspectoratele generale/similar și instituțiile de învățământ ale MAI. (la 06-06-2018, Articolul 12 din Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 13(1) Evaluarea psihologică periodică, pentru supravegherea sănătății lucrătorilor, are rol profilactic și se realizează în raport cu riscurile în muncă, în cadrul asistenței psihologice.(2) Evaluarea psihologică periodică se realizează la intervalele de timp indicate de medicul de medicina muncii, în cazul personalului prevăzut de legislația privind supravegherea sănătății lucrătorilor, precum și:a) anual, pentru personalul prevăzut la art. 12 alin. (2) lit. c)-h), j) și k), precum și pentru elevii și studenții din instituțiile de învățământ ale MAI, în cazul în care perioada de școlarizare este de un an sau mai mare; (la 20-02-2020, Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 13 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 26 din 18 februarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 20 februarie 2020 ) b) la intervalele stabilite de inspectoratele generale/similare și instituțiile de învățământ ale MAI pentru activitățile prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. i), care nu pot fi mai mari de 5 ani;c) la 5 ani pentru întreg personalul MAI, cu excepția celui declarat apt în urma unei evaluări psihologice periodice efectuate în cazurile prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. h) și i). (la 06-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 13 , Secțiunea 1, Capitolul III a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) (3) Evaluarea psihologică periodică prevăzută la alin. (2) lit. c) vizează investigarea capacității persoanei din punct de vedere psihologic de a-și desfășura activitatea în MAI, conform statutului profesional. (la 06-06-2018, Articolul 13 din Secțiunea 1, Capitolul III a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) (4) Evaluarea psihologică periodică pentru personalul aflat în unul dintre cazurile prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. h) și i) vizează investigarea din punct de vedere psihologic a capacității de a răspunde solicitărilor respectivelor activități și a celor ce decurg din statutul profesional. (la 06-06-2018, Articolul 13 din Secțiunea 1 , Capitolul III a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 14(1) Evaluarea psihologică a personalului la reluarea activității se efectuează, la indicația medicului de medicina muncii, în cadrul asistenței psihologice, după o întrerupere a activității de minimum 90 de zile pentru motive medicale sau de minimum 6 luni pentru orice alte motive.(2) Evaluarea psihologică prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 7 zile de la reluarea activității.  +  Articolul 15(1) În cazul în care este necesară evaluarea psihologică a unei persoane pentru mai multe scopuri, în situațiile prevăzute la art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 și 14, se poate realiza o singură activitate de evaluare psihologică, urmând a se elibera câte un aviz pentru fiecare dintre scopurile urmărite.(2) În activitatea de evaluare psihologică prevăzută la alin. (1), psihologul va asigura investigarea parametrilor psihologici suficienți pentru fiecare dintre scopurile urmărite.  +  Articolul 16(1) Evaluarea psihologică, în cadrul asistenței psihologice, se realizează și în situații speciale, la apariția unor comportamente dezadaptative sau la întoarcerea personalului participant la misiuni internaționale a căror durată este de cel puțin 6 luni consecutive, caz în care se urmărește necesitatea stabilirii unor măsuri de monitorizare și/sau intervenție psihologică. (la 06-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 16 , Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) (2) În urma unei evaluări psihologice realizate potrivit alin. (1), psihologul poate solicita, în situații temeinic justificate, efectuarea unei evaluări psihologice clinice suplimentare, unei structuri specializate dintre cele prevăzute la art. 7 alin. (1), avizate în acest sens, în vederea fundamentării concluziilor de specialitate.  +  Articolul 17Evaluarea psihologică clinică în vederea fundamentării diagnosticului medical se realizează în următoarele cazuri: (la 06-06-2018, Partea introductivă a Articolului 17 din Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) a) la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacității de muncă;b) la solicitarea medicilor specialiști din rețeaua sanitară a MAI, potrivit prevederilor Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.  +  Articolul 18Evaluarea psihologică a persoanelor propuse a fi incluse în Programul de protecție a martorilor, precum și în vederea relocării altor persoane pe teritoriul României are drept scop stabilirea compatibilității acestora cu Programul de protecție a martorilor, precum și aplicarea în mod eficient a măsurilor de protecție și asistență.  +  Articolul 19(1) Evaluarea psihologică realizată în sensul prevederilor art. 11 și ale art. 12 alin. (2) se finalizează prin emiterea unui aviz psihologic de tipul Apt/Inapt și, după caz, a unor observații și recomandări.(2) Evaluarea psihologică prevăzută la art. 13 alin. (2) și art. 14 se finalizează prin emiterea unui aviz psihologic de tipul «Apt/Apt condiționat/Inapt» și, după caz, a unor observații și recomandări. Avizul psihologic de aptitudine condiționată poate atrage, sub formă de recomandări, impunerea unor restricții în exercitarea activității profesionale de către persoana deținătoare. (la 20-02-2020, Alineatul (2) din Articolul 19 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 26 din 18 februarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 20 februarie 2020 ) (3) Evaluarea psihologică prevăzută la art. 16 alin. (1) și art. 18 se finalizează printr-un raport de evaluare psihologică.(4) Evaluarea psihologică prevăzută la art. 16 alin. (2) și art. 17 se finalizează printr-un raport de psihodiagnostic și evaluare clinică. (la 06-06-2018, Alineatul (4) din Articolul 19 , Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) (5) Rezultatul evaluării psihologice se prezintă beneficiarului și cuprinde informații relevante în raport cu scopul urmărit, fără a se motiva concluziile. (la 06-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 19 , Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 19^1(1) Frauda sau tentativa de fraudă, precum și alte comportamente imputabile persoanei evaluate psihologic de natură să perturbe buna desfășurare a activității de evaluare atrag eliminarea din evaluare și poate constitui temei pentru declararea inaptitudinii psihologice.(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un proces-verbal și se confirmă de cel puțin un martor. (la 06-06-2018, Secțiunea 1 din Capitolul III a fost completată de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 20(1) Avizul psihologic de inaptitudine emis în condițiile art. 19 alin. (1) și (2) poate fi contestat, o singură dată.(2) Contestația se formulează în scris, în nume personal, se adresează Centrului și se depune la sediul unității beneficiare, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință a avizului psihologic.(3) Contestația se soluționează în termen de 15 zile de la data înregistrării la Centru. Termenul poate fi prelungit, în situația în care este necesară o cercetare mai amănunțită, cu cel mult 15 zile.(4) Contestația trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente: numele, prenumele și codul numeric personal al contestatarului, data și scopul susținerii evaluării psihologice, motivele de fapt pe care se întemeiază contestația și semnătura contestatarului.(5) Contestația se analizează de către o comisie constituită prin dispoziție a directorului Centrului.(6) Lucrările comisiei nu sunt publice, analiza și soluționarea contestației desfășurându-se fără participarea contestatarului.(7) Comisia de soluționare a contestației are următoarele atribuții:a) analizează și soluționează contestațiile formulate împotriva avizului psihologic de inaptitudine, concluzia fiind consemnată într-un proces-verbal;b) realizează reevaluarea psihologică a persoanelor ale căror contestații au fost admise.(8) Contestația care nu îndeplinește cerințele referitoare la termenul de depunere, datele de identificare, formularea în nume propriu și motivarea de fapt se respinge fără a analiza cauza pe fond.(9) Admiterea contestației atrage anularea avizului atacat și reevaluarea psihologică a persoanei respective, conform programării.(10) Hotărârea comisiei de soluționare a contestațiilor este definitivă și se comunică unității beneficiare, pentru a fi adusă la cunoștința contestatarului. (la 06-06-2018, Articolul 20 din Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 21(1) Valabilitatea documentelor cuprinzând rezultatele evaluărilor psihologice efectuate în condițiile art. 11 și 12alin. (2) este de 6 luni de la data emiterii.(2) Pe durata de valabilitate prevăzută la alin. (1), titularii nu pot participa la o nouă evaluare psihologică în același scop cu evaluarea inițială, cu excepția cazului în care a fost admisă contestația în condițiile art. 20. (la 06-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 21 , Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) (3) Avizul psihologic rezultat în urma unei evaluări psihologice efectuate în condițiile art. 13 alin. (2) își încetează valabilitatea cu ocazia emiterii unui nou aviz rezultat în urma unei evaluări psihologice realizată la solicitarea medicului de medicina muncii sau ca urmare a unei decizii a comisiei de expertiză medico-militară de natură să infirme concluziile inițiale. (la 06-06-2018, Articolul 21 din Secțiunea 1 , Capitolul III a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) (4) În situația în care, în urma unei evaluări psihologice realizate în condițiile art. 13 alin. (2) lit. a) și b), persoana evaluată a obținut un aviz psihologic de inaptitudine, poate fi susținută o nouă evaluare, în vederea avizării pentru desfășurarea respectivelor activități, în condițiile art. 12 alin. (2). Noua evaluare poate fi susținută după minimum 6 luni de la emiterea documentului cuprinzând rezultatul evaluării, cu excepția cazului în care a fost admisă contestația în condițiile art. 20. (la 06-06-2018, Articolul 21 din Secțiunea 1 , Capitolul III a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 22În situația în care psihologul, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că este afectată capacitatea unei persoane din cadrul MAI de a purta și utiliza arme și muniții interzise sau supuse autorizării, formulează recomandări în acest sens și informează de îndată șeful/comandantul unității din care face parte persoana respectivă.  +  Articolul 23(1) Evaluarea psihologică se efectuează, în funcție de scopul urmărit, astfel: (la 20-02-2020, Partea introductivă a alineatului (1) din Articolul 23 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 26 din 18 februarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 20 februarie 2020 ) a) psihologii din cadrul Centrului efectuează evaluările psihologice prevăzute la art. 11 și art. 12 alin. (2) lit. a) și b). În situații justificate, determinate de amploarea și celeritatea procedurilor de resurse umane sau pentru facilitarea selecționării personalului, inclusiv prin reducerea consumului de mijloace, în cazuri punctuale, evaluările psihologice în cazul admiterii candidaților în instituțiile de învățământ care realizează formarea inițială pentru nevoile MAI și pentru ocuparea posturilor de execuție vacante pot fi efectuate, conform metodologiei stabilite la nivelul Centrului, și de către psihologii de unitate desemnați prin dispoziție a directorului Centrului; (la 20-02-2020, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 23, Secțiunea 1, Capitolul III a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 26 din 18 februarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 20 februarie 2020 ) b) psihologii din cadrul Centrului, la solicitarea Comisiei centrale de expertiză medico-militară, precum și psihologii din rețeaua sanitară a MAI, la solicitarea comisiilor teritoriale, efectuează evaluările psihologice prevăzute la art. 17 lit. a);c) psihologii din rețeaua sanitară a MAI efectuează evaluările psihologice prevăzute la art. 17 lit. b);d) psihologii din cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor realizează evaluarea psihologică prevăzută la art. 18.(2) Evaluarea psihologică prevăzută la art. 12 alin. (2) lit. c)-n), art. 13 alin. (2), art. 14 și art. 16 alin. (1) se efectuează după cum urmează: (la 06-06-2018, Partea introductivă a Alineatului (2) din Articolul 23, Secțiunea 1, Capitolul III a fost modificată de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) a) psihologii de unitate pentru personalul unităților din care fac parte, precum și pentru personalul care urmează să ocupe un post vacant, prin mutare, în cadrul acestora, cu excepția celui din conducerea lor, care intră în competența de evaluare psihologică a psihologilor din cadrul structurilor de profil coordonatoare de la nivelul unităților centrale ale MAI; (la 06-06-2018, Litera a) din Articolul 23 , Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 ) b) psihologii desemnați prin dispoziția șefului eșalonului superior, cu avizul Centrului, în situația unităților care nu au prevăzută/încadrată funcția de psiholog de unitate sau acesta se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile;c) psihologii din cadrul Centrului pentru personalul unităților din componența aparatului central al ministerului și personalul din conducerea structurilor aflate în subordinea/coordonarea MAI;d) psihologii desemnați prin dispoziția directorului Centrului pentru unitățile, instituțiile și structurile din subordinea/ coordonarea MAI care nu au prevăzută/încadrată funcția de psiholog de unitate sau acesta se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile. (la 06-06-2018, Litera d) din Articolul 23 , Secțiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Secţiunea a 2-a Asistența psihologică  +  Articolul 24Asistența psihologică are drept obiectiv asigurarea condițiilor privind adaptarea la mediul de muncă specific a personalului MAI, precum și creșterea performanțelor personale, identificarea timpurie a semnelor/simptomelor tulburărilor psihice, remisiunea stărilor disfuncționale și menținerea sănătății psihice a tuturor categoriilor de beneficiari.  +  Articolul 25Beneficiază de asistență psihologică gratuită, prin rețeaua proprie a MAI, următoarele categorii de persoane:a) personalul MAI aflat în activitate;b) personalul MAI pensionat;c) soțul, soția, copiii și părinții aflați în întreținerea legală a persoanelor prevăzute la lit. a) și b);d) militarii în rezervă, concentrați/mobilizați în unitățile MAI;e) elevii și studenții unităților de învățământ ale MAI;f) persoanele private de libertate încarcerate în spațiile administrate de MAI;g) victimele dezastrelor, conform reglementărilor în vigoare;h) persoanele incluse în Programul de protecție a martorilor;i) străinii aflați în custodie publică în centrele de specialitate ale MAI;j) solicitanții de azil cu nevoi speciale și străinii care au obținut o formă de protecție în România;k) victimele traficului de persoane, incluse în programele de asistență ale Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane;l) consumatorii de droguri incluși în programele de asistență ale Agenției Naționale Antidrog.  +  Articolul 26Asistența psihologică este de următoarele tipuri:a) profilactică - presupune identificarea, prin intermediul evaluărilor psihologice periodice, a eventualelor vulnerabilități psihice și desfășurarea de programe menite să îi asigure individului capacitatea de a face față mediului bio-psiho-social;b) primară - vizează evaluarea și ierarhizarea problemelor de natură psihologică identificate în prealabil la beneficiarii asistenței psihologice, monitorizarea psihologică a acestora, precum și desfășurarea unor programe de intervenție psihologică, în scopul autocunoașterii, optimizării și dezvoltării personale și/sau remisiunii/ameliorării problemelor psihologice;c) recuperatorie - se referă la modalități de remisiune, prin tehnici de consiliere psihologică clinică și psihoterapie, a unor manifestări dezadaptative sau tulburări/afecțiuni psihice și/sau soluționarea unor probleme de natură psihosocială.  +  Articolul 27(1) Personalul MAI care a obținut un aviz psihologic de tipul "Apt condiționat" în urma evaluării psihologice periodice sau la reluarea activității, respectiv cel care a făcut obiectul unei evaluări psihologice în situații speciale, la care se evidențiază existența unor probleme de natură psihologică, se supune monitorizării psihologice, în funcție de oportunitate și la recomandarea psihologului, în vederea clarificării situației acestuia. Monitorizarea psihologică se realizează și la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacității de muncă.(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) se finalizează prin emiterea unui raport de monitorizare psihologică, în care se consemnează evoluția problemelor identificate și concluziile de specialitate.(3) Eventualele restricționări privind exercitarea anumitor activități, aferente avizului psihologic de tipul «Apt condiționat» acordat în condițiile prevăzute la alin. (1), pot fi ridicate la recomandarea psihologului de unitate, în urma obținerii efectelor ameliorative scontate ale măsurilor de asistență psihologică subsecvente. (la 20-02-2020, Articolul 27 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 26 din 18 februarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 20 februarie 2020 )  +  Articolul 28(1) Asistența psihologică profilactică și primară este acordată, în funcție de nevoile specifice fiecărei categorii de beneficiari și în concordanță cu interesele MAI, după cum urmează:a) psihologii de unitate pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 25 lit. a)-d) și, după caz, lit. e), f) sau g), în funcție de specificul unităților pe care le asigură;b) psihologii din cadrul Centrului pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 25 lit. a)-c) din componența aparatului central al ministerului și al structurilor aflate în subordinea/coordonarea MAI pe care le asigură;c) psihologii din cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor, Inspectoratului General pentru Imigrări, Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane și Agenției Naționale Antidrog pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 25 lit. h)-l), în funcție de specificul unităților din care fac parte;d) psihologii din rețeaua sanitară a MAI, potrivit Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pentru asigurații care beneficiază de servicii medicale.(2) Monitorizarea psihologică a personalului identificat cu probleme de natură psihologică, în situația unităților care nu au prevăzută/încadrată funcția de psiholog de unitate sau acesta se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, se realizează potrivit algoritmului prevăzut de art. 23 alin. (2) lit. b) și d).(2^1) În situația în care administrațiile centrelor de reținere și arestare preventivă nu au prevăzută/încadrată funcția de psiholog de unitate sau acesta se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, asistența psihologică a persoanelor prevăzute la art. 25 lit. f) se realizează de către psihologii desemnați prin dispoziția șefului eșalonului superior, cu avizul Centrului. (la 23-02-2021, Articolul 28 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost completat de Articolul I din ORDINUL nr. 30 din 18 februarie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 181 din 23 februarie 2021 ) (3) Psihologii prevăzuți la alin. (1) pot acorda și asistență psihologică recuperatorie, în condițiile prevederilor art. 4 alin. (3).  +  Secţiunea a 3-a Diagnoza organizațională  +  Articolul 29Diagnoza organizațională are drept obiectiv cunoașterea descriptivă, explicativă și predictivă a fenomenelor, proceselor și mecanismelor psihosociale care acționează la nivelurile structurale și funcționale specifice mediului intern și extern instituției, susținând, prin rezultatele, concluziile și recomandările furnizate în acest context, procesul de conducere/comandă în planificarea, implementarea și evaluarea eficacității unor acțiuni/măsuri destinate ameliorării calității vieții profesionale, creșterii eficienței în îndeplinirea atribuțiilor și misiunilor unităților MAI.  +  Articolul 30Activitățile de diagnoză organizațională sunt realizate în scopul:a) determinării profilului general al unei organizații;b) analizei în profunzime a unei situații problematice, manifestată la nivelul unor subsisteme sau procese organizaționale;c) evaluării practicilor manageriale de la diferite paliere decizionale;d) evaluării impactului în plan instituțional și/sau psihosocial al implementării unor strategii, politici și programe, inclusiv a celor finanțate din fonduri externe nerambursabile;e) analizei caracteristicilor structurale și funcționale ale relațiilor de cooperare/colaborare existente între instituțiile cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, orientată către identificarea soluțiilor de optimizare a parteneriatului instituțional.  +  Articolul 31În funcție de sfera de cuprindere a demersului de evaluare specific, diagnoza organizațională se realizează în mod diferențiat, după cum urmează:a) la nivelul MAI, în ansamblul acestuia;b) la nivelul unităților din cadrul MAI;c) la nivelul structurilor organizaționale componente ale unei unități MAI.  +  Articolul 32Diagnoza organizațională se realizează:a) pentru fundamentarea unor măsuri de ameliorare a mediului psihosocial;b) pentru monitorizarea calității climatului organizațional existent la nivelul MAI în ansamblul acestuia;c) pentru semnalarea unor simptome negative semnificative în funcționarea componentelor structurii organizatorice;d) atunci când este necesară realizarea unei analize profunde a parametrilor structurali și funcționali ai sistemului de management;e) în cadrul unor proiecte de cercetare finanțate din surse bugetare, fonduri externe nerambursabile sau alte surse legal constituite;f) pentru efectuarea unor activități de control;g) în alte situații temeinic justificate, potrivit reglementărilor în vigoare.  +  Articolul 33(1) Diagnoza organizațională se realizează, cu aprobarea sau din dispoziția conducătorilor unităților din care fac parte, potrivit competențelor, de către:a) psihologii din cadrul Centrului în situațiile prevăzute la art. 31 lit. a)-c); (la 05-05-2015, Lit. a) a alin. (1) al art. 33 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 23 din 9 martie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 5 mai 2015. ) b) psihologii din cadrul structurilor de profil coordonatoare, de la nivelul unităților centrale ale MAI, pentru situațiile prevăzute la art. 31 lit. b) și c); (la 05-05-2015, Lit. b) a alin. (1) al art. 33 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 23 din 9 martie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 5 mai 2015. ) c) psihologii de unitate pentru situațiile prevăzute la art. 31 lit. c). (la 05-05-2015, Lit. c) a alin. (1) al art. 33 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 23 din 9 martie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 5 mai 2015. ) (2) Diagnoza organizațională poate fi realizată individual sau în echipe multidisciplinare, din care pot face parte și sociologi, în funcție de problematica psihosocială supusă analizei.  +  Articolul 34În situația prevăzută la art. 32 lit. f), diagnoza organizațională se realizează, în funcție de structurile MAI care fac obiectul acestei activități, de către specialiști din cadrul:a) Centrului, cu ocazia controalelor dispuse de către ministrul afacerilor interne la nivelul structurilor MAI;b) structurilor de profil coordonatoare de la nivelul unităților centrale ale MAI, cu ocazia controalelor efectuate de către acestea în unitățile teritoriale subordonate ori aflate în coordonare.  +  Articolul 35Activitatea reglementată în prezenta secțiune se finalizează printr-un raport de diagnoză organizațională, care cuprinde datele de identificare privind demersul respectiv, scopul și obiectivele investigației, procedurile, metodele și tehnicile utilizate în culegerea și analiza datelor, rezultatele obținute și semnificația acestora, concluziile, recomandările și, după caz, documentația-anexă, constituită din documente/date probante sau justificative.  +  Secţiunea a 4-a Psihologia judiciară  +  Articolul 36(1) Activitatea de psihologie judiciară cuprinde:a) evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf - având ca obiectiv investigarea sincerității persoanelor suspectate de săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală sau a celor care au cunoștință despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal;b) analiza psihologică a comportamentului infracțional, având ca obiectiv elaborarea profilului trăsăturilor psihocomportamentale ale persoanei necunoscute care a săvârșit, în mod repetat, infracțiuni grave împotriva persoanelor sau patrimoniului;c) evaluarea personalității criminale - constând în analiza psihocomportamentală a persoanelor suspectate de săvârșirea cu violență a unor fapte prevăzute de legea penală, stabilirea gradului de pericol social al acestora, precum și adaptarea de către organele judiciare a tacticilor și metodelor de audiere.(2) Evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi realizată și în alte situații, având ca scop investigarea sincerității personalului MAI, în cadrul activităților privind securitatea națională, potrivit normelor interne specifice emise la nivelul MAI.  +  Articolul 37(1) Evaluarea comportamentului simulat prevăzută la art. 36 alin. (1) lit. a) se realizează din dispoziția organelor judiciare, de către psihologii din cadrul structurilor criminalistice ale Poliției Române.(2) Rezultatul evaluării comportamentului simulat prin tehnica poligraf se consemnează într-un raport de expertiză criminalistică sau constatare tehnico-științifică, după caz.  +  Articolul 38(1) Analiza psihologică a comportamentului infracțional se realizează, din dispoziția organelor de urmărire penală, pornind de la elementele rezultate din cercetarea la fața locului, de către psihologii din cadrul structurilor specializate ale Poliției Române împreună cu personalul cu atribuții în desfășurarea activității de urmărire penală privind infracțiuni grave împotriva persoanei sau patrimoniului.(2) Rezultatul activității prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un raport de analiză a comportamentului infracțional.  +  Articolul 39(1) Evaluarea personalității criminale se realizează, din dispoziția organelor de urmărire penală, de către psihologii din cadrul structurilor specializate ale Poliției Române.(2) Rezultatul evaluării personalității criminale se consemnează într-un raport de expertiză și evaluare a personalității criminale.  +  Secţiunea a 5-a Alte activități în domeniul psihologiei  +  Articolul 40Psihologii realizează analiza psihologică a activității profesionale, în scopul proiectării demersurilor de evaluare și asistență psihologică.  +  Articolul 41Psihologii participă conform actelor normative interne care reglementează activitatea de management resurse umane, în calitate de membri, în comisiile constituite în vederea analizei posturilor și întocmirii/reactualizării fișelor posturilor, potrivit specialității pe care o au. (la 06-06-2018, Articolul 41 din Secțiunea a 5-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 42Psihologii acordă, la solicitare, sprijin de specialitate personalului care participă la activitatea de evaluare a subordonaților, cu privire la cunoașterea calităților personale și conduitei individuale a acestora, precum și a factorilor psihosociali care au influențat semnificativ performanța profesională.  +  Articolul 43În activitatea de analiză a evenimentelor, definite potrivit prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, la solicitarea persoanelor împuternicite, potrivit legii, să efectueze cercetarea evenimentului sau a structurii de inspecția muncii competente, psihologii formulează constatări și concluzii în ceea ce privește:a) identificarea caracteristicilor comune anumitor tipuri de evenimente, ce pot fi semnificative din punct de vedere preventiv;b) studierea cauzelor și împrejurărilor producerii unor evenimente pentru a determina în ce măsură anumite caracteristici psihice personale și/sau de grup pot fi legate de o posibilă repetare a evenimentului;c) identificarea eventualelor disfuncționalități ale organizației, prin prisma interpretării evenimentelor drept posibil simptom al acestora.  +  Articolul 44Psihologii asigură suportul psihologic al misiunilor operative cu grad ridicat de risc, prin identificarea riscurilor psihosociale specifice și recomandarea unor măsuri de limitare/eliminare a acestora, la solicitarea șefilor/comandanților unităților pe care le asigură, potrivit competențelor.  +  Articolul 45Activitatea de cercetare științifică în domeniu se poate realiza de psihologi individual sau în cadrul unor echipe constituite în acest sens, cu avizul consultativ al Centrului.  +  Articolul 46Activitățile prevăzute în prezenta secțiune se desfășoară de către psihologii de unitate, psihologii din cadrul structurilor de profil coordonatoare, respectiv psihologii din cadrul Centrului, la nivelul unităților pe care le asigură potrivit competențelor.  +  Capitolul IV Sistemul de gestiune a datelor  +  Secţiunea 1 Organizarea sistemului de gestiune a datelor  +  Articolul 47(1) Sistemul de gestiune a datelor specifice cuprinde totalitatea procedurilor, metodelor și regulilor privind înregistrarea, păstrarea, prelucrarea, circulația datelor și documentelor din domeniul activității de psihologie.(2) Activitățile de gestiune a datelor specifice se desfășoară la nivelul structurilor specializate pentru realizarea activității de psihologie.(3) Șefii/comandanții de la toate nivelurile sunt obligați să aplice măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru protejarea datelor specifice împotriva scurgerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat la acestea.(4) Evidențele nominale și statistice în domeniul activității de psihologie se realizează pe suport hârtie și/sau digital.(5) Informațiile, indiferent de mediul de stocare, trebuie să fie exacte, complete și relevante.  +  Articolul 48În scopul asigurării secretului profesional, actele, lucrările și înregistrările cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta își exercită profesia sunt inviolabile, potrivit reglementărilor în vigoare.  +  Articolul 49Responsabilitatea pentru păstrarea probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a însemnărilor și înregistrărilor cu caracter profesional revine psihologilor și, după caz, șefilor/comandanților unităților în care aceștia își desfășoară activitatea.  +  Articolul 50(1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările și înregistrările se păstrează în condiții de siguranță o perioadă de cel puțin 10 ani de la încheierea relațiilor profesionale cu beneficiarul, dacă prin alte prevederi legale nu este prevăzut alt termen mai mare.(2) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările și înregistrările se distrug, potrivit reglementărilor în vigoare.  +  Articolul 51(1) Este interzisă transmiterea de informații din documentele de evidență a activității de psihologie către persoanele sau instituțiile care nu au dreptul de a le cunoaște.(2) Încălcarea dispozițiilor alin. (1) atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară sau penală a celor vinovați.  +  Articolul 52(1) Activitățile de evaluare psihologică, asistență psihologică, diagnoză organizațională, precum și cele de evaluare a comportamentului simulat cu ajutorul tehnicii poligraf se consemnează de către psiholog în registrul de evidență a actelor profesionale.(2) Registrul de evidență a actelor profesionale poate fi consultat numai de către următoarele persoane:a) psihologul în a cărui competență se află registrul;b) psihologii cu atribuții de coordonare, îndrumare și control de specialitate de la eșaloanele superioare.  +  Articolul 53(1) Activitățile de evaluare și asistență psihologică de care beneficiază personalul MAI, precum și elevii/studenții unităților de învățământ ale MAI se consemnează de către psihologul de unitate în carnetele psihologice.(2) Carnetul psihologic cuprinde istoricul serviciilor de psihologie de care a beneficiat titularul și poate avea anexate, după caz, documente cu conținut psihologic referitoare la titular.(3) Actualizarea carnetelor psihologice se face în termen de maximum 30 de zile de la producerea unei modificări cu privire la datele prevăzute la alin. (2).(4) Evidența centralizată a carnetelor psihologice se păstrează în registrul de evidență a carnetelor psihologice.(5) Carnetul psihologic poate fi consultat numai de către următoarele persoane:a) titularul carnetului;b) psihologul în a cărui competență se află titularul carnetului;c) psihologii cu atribuții de coordonare, îndrumare și control de specialitate de la eșaloanele superioare.(6) Circuitul carnetelor psihologice se face astfel:a) la mutarea/detașarea/împuternicirea titularului pe o funcție în altă unitate, carnetul psihologic este transmis psihologului din unitatea respectivă;b) în situația unităților care nu au prevăzută/încadrată funcția de psiholog de unitate sau acesta se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, șefii/comandanții vor lua măsuri pentru transmiterea acestuia psihologului desemnat;c) la încetarea raporturilor de serviciu/muncă sau trecerea în rezervă a titularului, carnetul psihologic se arhivează, conform reglementărilor în vigoare.  +  Secţiunea a 2-a Evidența activității de evaluare psihologică  +  Articolul 54(1) Documentele de evidență a activității de evaluare psihologică sunt:a) avizul psihologic;b) procesul-verbal de evaluare psihologică;c) raportul de evaluare psihologică;d) raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică.(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se încheie în două exemplare, din care unul se transmite beneficiarului, iar cel de-al doilea se păstrează la emitent.  +  Articolul 55(1) Avizul psihologic, procesul-verbal și raportul de evaluare psihologică pot fi consultate numai de către următoarele persoane:a) șeful/comandantul unității beneficiare;b) șeful structurii de resurse umane din cadrul unității beneficiare, respectiv lucrătorul care are în competență dosarul de concurs sau, după caz, de personal;c) medicul de medicina muncii;d) persoana evaluată;e) psihologul de unitate;f) psihologii cu atribuții de coordonare, îndrumare și control de specialitate de la eșaloanele superioare;g) orice altă persoană care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, este necesar să cunoască conținutul acestora.(2) Raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică poate fi consultat numai de către următoarele persoane:a) membrii comisiei de expertiză/evaluare a capacității de muncă;b) medicul specialist care a solicitat evaluarea psihologică clinică;c) persoana evaluată;d) psihologul care asigură asistența psihologică în unitatea din care face parte persoana evaluată;e) psihologii cu atribuții de coordonare, îndrumare și control de specialitate din cadrul Centrului.  +  Secţiunea a 3-a Evidența activității de asistență psihologică  +  Articolul 56(1) Documentele de evidență a activității de asistență psihologică sunt:a) nota-raport de informare privind rezultatele activității/ programului de profilaxie psihologică;b) raportul de monitorizare psihologică.(2) Documentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se încheie într-un singur exemplar și se aduce la cunoștința șefului/comandantului unității în care s-a desfășurat activitatea/programul de profilaxie psihologică.(3) Documentul prevăzut la alin. (1) lit. b) se încheie în două exemplare, din care unul se transmite beneficiarului, iar cel de-al doilea se păstrează la emitent.  +  Articolul 57(1) Nota-raport menționată la art. 56 alin. (1) lit. a) poate fi consultată numai de către următoarele persoane:a) șeful/comandantul unității în care s-a desfășurat activitatea/programul de profilaxie psihologică;b) solicitantul activității/programului de profilaxie psihologică;c) persoanele care participă la activitatea/programul de profilaxie psihologică;d) psihologul de unitate;e) psihologii cu atribuții de coordonare, îndrumare și control de specialitate de la eșaloanele superioare.(2) Raportul de monitorizare psihologică poate fi consultat de către persoanele prevăzute la art. 55 alin. (1), precum și de către șeful nemijlocit al persoanei care a făcut obiectul monitorizării psihologice.  +  Secţiunea a 4-a Evidența activității de diagnoză organizațională  +  Articolul 58(1) Documentul de evidență a activității de diagnoză organizațională este raportul de diagnoză organizațională.(2) Documentul prevăzut la alin. (1) se încheie în două exemplare, din care unul se transmite șefului/comandantului unității beneficiare, iar cel de-al doilea se păstrează la emitent.  +  Articolul 59Raportul de diagnoză organizațională poate fi consultat numai de către următoarele persoane:a) șeful structurii care a solicitat diagnoza organizațională;b) șeful/comandantul unității în care s-a realizat diagnoza organizațională;c) membrii comisiilor de control, în situația prevăzută la art. 32 lit. f);d) psihologul de unitate;e) psihologii cu atribuții de coordonare, îndrumare și control de specialitate de la eșaloanele superioare.  +  Secţiunea a 5-a Evidența activității de psihologie judiciară  +  Articolul 60(1) Documentele de evidență a activității de psihologie judiciară sunt:a) raportul de expertiză criminalistică/constatare tehnico-științifică;b) raportul de analiză a comportamentului infracțional;c) raportul de expertiză și evaluare a personalității criminale.(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se încheie în două exemplare, din care unul se transmite beneficiarului, iar cel de-al doilea se păstrează la emitent.  +  Secţiunea a 6-a Evaluarea și evidența statistică a activității  +  Articolul 61Structurile/personalul de specialitate vor raporta activitatea desfășurată conform formularelor, modalităților și termenelor stabilite de către Centru sau de către structura de specialitate abilitată să coordoneze activitatea de psihologie judiciară, potrivit competențelor.  +  Articolul 62(1) Situațiile statistice cu relevanță pentru activitatea de psihologie se realizează prin prelucrarea datelor și informațiilor din evidența nominală.(2) Situațiile statistice se întocmesc conform formularelor și la termenele stabilite de către Centru sau de către structura de specialitate abilitată să coordoneze activitatea de psihologie judiciară, potrivit competențelor.  +  Capitolul V Dispoziții finale  +  Articolul 63Centrul și structura de specialitate abilitată să coordoneze activitatea de psihologie judiciară stabilesc, potrivit competențelor, următoarele:a) atribuțiile structurilor și personalului aflate în coordonare profesională;b) cadrul procedural și formularele pe suport hârtie și/sau digital utilizate în activitatea de psihologie;c) dotarea minimă obligatorie a structurii de psihologie.  +  Articolul 64Directorul Centrului este abilitat să emită dispoziții aplicabile structurilor și personalului cu atribuții în domeniul activității de psihologie coordonate profesional de către Centru.  +  Articolul 65Achiziția instrumentelor, metodelor și tehnicilor de specialitate care urmează a fi utilizate în activitatea de psihologie se face cu avizul Centrului, respectiv al structurii de specialitate abilitate să coordoneze activitatea de psihologie judiciară, potrivit competențelor.  +  Articolul 66Imprimatele tipizate pentru activitatea de psihologie desfășurată de structurile de specialitate se asigură de către unitățile în cadrul cărora acestea funcționează.  +  Articolul 67Consilierea șefilor/comandanților de unități pe probleme privind activitatea de psihologie se realizează de către psihologii de unitate.  +  Articolul 68(1) Șefii/comandanții de unități au următoarele obligații cu privire la evaluarea psihologică a personalului:a) să asigure prezentarea acestuia la evaluarea psihologică;b) să asigure respectarea recomandărilor formulate de structurile/personalul de specialitate;c) să utilizeze personalul conform avizelor psihologice deținute.(2) Susținerea de către personalul MAI și de către elevii și studenții din instituțiile de învățământ ale MAI a evaluării psihologice periodice, în situații speciale, la reluarea activității, a evaluării psihologice clinice, potrivit prezentului ordin, precum și participarea la activitățile de monitorizare psihologică sunt obligatorii. (la 06-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 68 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 49 din 22 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 06 iunie 2018 )  +  Articolul 69Șefii/comandanții de unități vor lua măsuri pentru asigurarea spațiilor și dotării necesare înființării și funcționării structurii de psihologie, conform reglementărilor în vigoare.  +  Articolul 70Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 71La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 257/2007 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 august 2007, se abrogă.  +  Articolul 72Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor interne,
    Gabriel Oprea
    București, 9 martie 2015.Nr. 23.