DECIZIA nr. 701 din 6 octombrie 2020referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 22 ianuarie 2021



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel-Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia-Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Dumitru Chirca în Dosarul nr. 531/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.777D/2018.2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, Președintele acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 17 aprilie 2018.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 9 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 531/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Dumitru Chirca cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că a avut gradul de maistru militar clasa a IV-a până în anul 1998, când a fost trecut în rezervă, cumulând o vechime în calitate de cadru militar de 15 ani. Ulterior, a lucrat ca profesor, cumulând alți 15 ani de vechime în muncă. În anul 2017 a apreciat că întrunește condițiile pentru obținerea unei pensii militare conform dispozițiilor Legii nr. 223/2015 și a formulat o cerere de pensionare. Cererea i-a fost respinsă pentru neîndeplinirea condițiilor de vârstă, fiind invocat art. 19 din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.“ Contestația formulată împotriva acestei decizii a fost respinsă de Comisia de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Consideră că temeiul respingerii l-a constituit faptul că, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se prevede că „au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate“. Or, apreciază că sintagma „în activitate“ nu ține cont de faptul că persoanele care au fost trecute în rezervă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 au contribuit la sistemul de pensii. De asemenea, dacă va solicita acordarea pensiei în sistemul public de pensii, nu va beneficia de posibilitatea de a valorifica perioada lucrată în condiții speciale, întrucât aceasta nu se valorifică potrivit Legii nr. 223/2015.6. Autorul excepției arată și că acele cadre militare care au beneficiat de pensie în temeiul Legii nr. 223/2015 pot cere recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 223/2015, însă persoanele care au fost trecute în rezervă anterior Legii nr. 223/2015 nu pot beneficia de acordarea pensiei militare de stat în temeiul acestei legi la împlinirea vârstei de pensionare.7. Totodată, amintește că dreptul la pensie este protejat de art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar încălcarea sa aduce atingere dreptului de proprietate și constituie o discriminare. În acest sens, arată că în condițiile în care legea retroactivează doar pentru o categorie de contribuitori la sistemul militar de pensii militare, iar nu și pentru cei trecuți în rezervă anterior intrării în vigoare, se realizează o discriminare. De asemenea, arată că militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special trecuți în rezervă imediat după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 îndeplinind aceleași condiții pe care le îndeplinește și autorul excepției, au beneficiat de acordarea pensiei militare de stat.8. Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 16 alin. (1): Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;b) au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.13. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea, invocă încălcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 15, art. 16, art. 17 și art. 18 din Legea nr. 223/2015 prevăd dreptul militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special în activitate la trei tipuri de pensii de serviciu: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată și pensia anticipată parțială. Așa cum Curtea a reținut în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 225 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 17 iulie 2018, paragraful 23, pensia de serviciu este mai avantajoasă decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-și această opțiune legislativă pe principiul „recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei“ pe care, de altfel, îl menționează în art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015. Acesta este și motivul pentru care obținerea pensiei militare de stat este supusă unor condiții stricte și limitative.15. Astfel, pentru a obține pensie de serviciu pentru limită de vârstă în sistemul pensiilor militare de stat, art. 16 din Legea nr. 223/2015 impune trei cerințe: una dintre acestea privește calitatea titularului acestui tip de pensie, a doua se referă la vârsta de pensionare, iar a treia are în vedere vechimea efectivă și, în principal, vechimea în serviciu. Cât privește calitatea titularului pensiei de serviciu, textul de lege se referă la „militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate“. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, vârstă ce se va atinge printr-o creștere treptată, iar vechimea efectivă cerută este de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.16. Obținerea pensiei de serviciu anticipate, reglementate de art. 17 din Legea nr. 223/2015, presupune o scădere a vârstei de pensionare cu 5 ani, dar și existența unor situații care justifică acordarea acestui tip de pensie în aceste condiții mai avantajoase, respectiv trecerea în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale; ori trecerea în rezervă sau direct în retragere ori încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.17. În sfârșit, acordarea pensiei anticipate parțiale, la care se referă art. 18 din Legea nr. 223/2015, permite scăderea cu până la 5 ani a vechimii efective și a vechimii în serviciu, dar este condiționată, de asemenea, de aceleași situații menționate la art. 17, privind trecerea în rezervă ori încetarea raportului de serviciu.18. Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 și au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale și alte condiții, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 21 alin. (1) din aceeași lege.19. Dispozițiile art. 19 din Legea nr. 223/2015 reglementează o situație aparte, stabilind că militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24. Prin această reglementare legiuitorul a urmărit să acorde militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special un beneficiu suplimentar, creând posibilitatea valorificării vechimii în serviciu, în condițiile pensiei de serviciu, la data împlinirii condițiilor pentru limită de vârstă, ulterioară datei trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu, dacă această vechime are o durată semnificativă.20. Cât privește situația autorului excepției, Curtea constată că acesta a solicitat acordarea dreptului la pensie de serviciu în temeiul art. 19 din Legea nr. 223/2015, iar această cerere i-a fost refuzată, întrucât nu îndeplinea condițiile de vârstă legală de pensionare. În acest sens, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a arătat că vârsta de pensionare nu poate fi redusă prin aplicarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 ca urmare a faptului că autorul excepției a lucrat în grupa I și II de muncă, întrucât, potrivit acestui articol de lege, de această reducere nu beneficiază decât persoanele care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) din aceeași lege, respectiv au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.21. Prin urmare, Curtea constată că aspectele cuprinse în art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 referitoare la condiția ca militarul să fi solicitat acordarea pensiei militare fiind „în activitate“ nu sunt incidente cauzei în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, refuzul acordării acestui drept nereferindu-se la faptul că autorul excepției nu era „în activitate“, ci la împrejurarea că nu îndeplinea condițiile pentru a beneficia de reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 21 din aceeași lege.22. Având în vedere cele mai sus reținute, precum și dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Chirca în Dosarul nr. 531/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2020.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea
    ----