PROGRAM din 27 mai 2020de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 523 bis din 18 iunie 2020



    Notă
    Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 432 din 27 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 523 din 18 iunie 2020.

    MĂSURI EXISTENTE
    aprobate de către alte autorități care
    contribuie la starea ecologică bună a mediului marin
    Titlul măsuriiÎn ariile marine protejate este interzisă desfășurarea programelor, proiectelor și activităților care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor protejate respective
    Nr./codul măsuriiRO-ME-001
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 52 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10% din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 aniPești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate.Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis).Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 MaiNisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Z. noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻².1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m⁻²Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70%1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m²; Densitatea speciei Halichondria panicea în habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL
    DescriptoriD1 Biodiversitate-habitate pelagiceD1 Biodiversitate-păsări marineD1 Biodiversitate-mamifere marineD1 Biodiversitate-peștiD1 Biodiversitate-habitate bentaleD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)- Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)- Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare);- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Introducerea de specii neindigene și translocații- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor- Introducerea de substanțe organice- Modificări importante în regimul salinității- Modificări importante în regimul temperaturii- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin- Deșeuri marine- Zgomot subacvatic
    Activitate/TematicăExtracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energiePescuit/Extracție de resurse viiAcvacultură/Producere de hranăProtecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de omDragaje/Extracție de resurse mineraleTurism și recreere, inclusiv sporturi nautice/RecreereTransport naval/TransportDepozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuriCercetare marină, activități educative/Cercetare
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de biodiversitate/rețele trofice marine/integritatea fundului mării
    Titlul măsuriiMonitorizarea capturilor accidentale ale speciilor protejate de păsări marine
    Nr./codul măsuriiRO-ME-002
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăHotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum și ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.
    Obiective de mediuPăsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va crește Ind. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung
    DescriptoriD1 Biodiversitate-păsări marineD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale
    Activitate/TematicăTransport naval/TransportPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea țintelor/obiectivelor legate de păsări marine
    Titlul măsuriiEste interzis exportul exemplarelor aparținând speciilor non-CITES de floră si faună sălbatică sau deplasarea acestora în vederea comercializării în una dintre țările din Uniunea Europeană, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare, fără acordul pentru export, respectiv fără certificatul de origine eliberate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului
    Nr./codul măsuriiRO-ME-003
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdonanța de urgență nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.
    Obiective de mediuHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 MaiInd. 1.6.2Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²
    DescriptoriD1 Biodiversitate-habitate pelagiceD1 Biodiversitate-peștiD1 Biodiversitate-habitate bentaleD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale
    Activitate/TematicăCercetare marină, activități educative/CercetareExtracție de resurse genetice/bioprospectare
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea țintelor/obiectivelor legate de biodiversitate.
    Titlul măsuriiInterzicerea pescuitului comercial, recreativ/sportiv și familial al delfinilor, tot timpul anului și menținerea obligativității raportării capturilor accidentale de delfini, inclusiv din zona economică exclusivă
    Nr./codul măsuriiRO-ME-004
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdonanța de urgență nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.
    Obiective de mediuMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate
    DescriptoriD1 Biodiversitate-mamifere marine D4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine.
    Titlul măsuriiFolosirea talianulului submersibil pentru pescuitul staționar în zona costieră a litoralului românesc al Mării Negre, este permisă cu respectarea condițiilor:- îmbunătățirea selectivității uneltei prin menținerea dimensiunilor minime legale a laturii ochiurilor de plasă de la camera de prindere;- monitorizarea permanentă a capturii pentru stabilirea avantajelor implementării talianului submersibil în practicarea unui pescuit selectiv–nedistructiv asupra populației piscicole.
    Nr./codul măsuriiRO-ME-005
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.
    Obiective de mediuMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de pești și molușteInd. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și molușteD1 Biodiversitate-mamifere marineD1 Biodiversitate-peștiD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și specii comerciale de pești.
    Titlul măsuriiEste interzisă folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m
    Nr./codul măsuriiRO-ME-006
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018
    Referință – legislația UE/internațională
    Obiective de mediuMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de pești și molușteInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot)Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie);Reducerea efortului de pescuit până la F≤ FMSY =0,4 (bacaliar)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus)Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 tInd. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și molușteD1 Biodiversitate-mamifere marineD1 Biodiversitate-peștiD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și speciile comerciale de pești.
    Titlul măsuriiEste interzisă folosirea oricăror unelte de pescuit în fața gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanță de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte și de alta a brațelor Sulina și Sfântu Gheorghe; în fața brațului Chilia al Dunării lățimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale ale României
    Nr./codul măsuriiRO-ME-007
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018
    Referință – legislația UE/internațională
    Obiective de mediuMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)
    DescriptoriD1 Biodiversitate-mamifere marineD1 Biodiversitate-peștiD1 Biodiversitate-habitate bentaleD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol).
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție moderată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamifere marine și integritatea fundului mării datorită limitării geografice.
    Titlul măsuriiSe interzice folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România
    Nr./codul măsuriiRO-ME-008
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018
    Referință – legislația UE/internațională
    Obiective de mediuInd. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii
    DescriptoriD1 Biodiversitate-peștiD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura nu are o nicio contribuție la atingerea obiectivelor legate de Biodiversitate-pești deoarece acestea sunt definite doar pentru familia Gobbidae. Măsura poate avea o contribuție ridicată în condițiile revizuirii definițiilor SEB și Obiective de mediu (extinderea lor).
    Titlul măsuriiSe interzice folosirea setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg și a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagră
    Nr./codul măsuriiRO-ME-009
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018
    Referință – legislația UE/internațională
    Obiective de mediuMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)
    DescriptoriD1 Biodiversitate-mamifere marineD1 Biodiversitate-peștiD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine.
    Titlul măsuriiSe interzice folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm și a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm și 2a = 200 mm, folosirea șirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru scrumbie
    Nr./codul măsuriiRO-ME-010
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018
    Referință – legislația UE/internațională
    Obiective de mediuMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)
    DescriptoriD1 Biodiversitate-mamifere marineD1 Biodiversitate-peștiD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor de mediu legate de mamiferele marine.
    Titlul măsuriiIntroducerea speciilor de pești și a altor culturi în amenajările marine, indiferent de proveniența lor, se face cu avizul autorității publice centrale care răspunde de pescuit și acvacultură și al autorității publice centrale care răspunde de mediu
    Nr./codul măsuriiRO-ME-011
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 46 din Ordonanța de urgență nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internațională
    Obiective de mediuInd. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreInd. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse
    DescriptoriD2 Specii neindigene
    Presiuni principale- Introducerea de specii neindigene și translocații
    Activitate/TematicăAcvacultură/Producere de hrană
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene.
    Titlul măsuriiIntroducerea deliberată în mediu marin a speciilor invazive din afara teritoriului național este interzisă exceptând situațiile:a) introducerea în scop de cercetare-dezvoltare în condiții de izolare a speciilor invazive, b) introducerea în scop de cercetare-dezvoltare pentru reconstrucția ecologică a unor habitate, care nu sunt incluse în rețeaua de arii naturale protejate și sunt distruse iremediabil de factori antropici sau de schimbările climatice
    Nr./codul măsuriiRO-ME-012
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdinul ministerului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992
    Obiective de mediuInd. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreInd. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse
    DescriptoriD2 Specii neindigene
    Presiuni principale- Introducerea de specii neindigene și translocații
    Activitate/TematicăAcvacultură/Producere de hrană Cercetare marină, activități educative/Cercetare Control biologic
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene.
    Titlul măsuriiIntroducerea intenționată a speciilor alohtone impune efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră și faună indigene
    Nr./codul măsuriiRO-ME-013
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992
    Obiective de mediuInd. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreInd. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse
    DescriptoriD2 Specii neindigene
    Presiuni principale- Introducerea de specii neindigene și translocații
    Activitate/TematicăAcvacultură/Producere de hrană Cercetare marină, activități educative/Cercetare Control biologic
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene.
    Titlul măsuriiMonitorizarea obligatorie a apelor de balast și a foulingului pentru navele care debalastează sau care efectuează operațiuni de carenare în porturi, ca și a sedimentelor de pe fundul tancurilor de balast unde se pot afla forme de rezistență
    Nr./codul măsuriiRO-ME-014
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăHotărârea Guvernului nr. 1.081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și Planului de Acțiune pentru Conservarea biodiversități 2014 – 2020
    Referință – legislația UE/internaționalăConvenția privind diversitate biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 și ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare
    Obiective de mediuInd. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreInd. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse
    DescriptoriD2 Specii neindigene
    Presiuni principale- Introducerea de specii neindigene și translocații
    Activitate/TematicăTransport naval/Transport
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de introducerea intenționată de specii neindigene.
    Titlul măsuriiNavele/ambarcațiunile deținătoare de autorizații de pescuit calcan au următoarele obligații: a) să respecte zona/cota de pescuit alocată;b) să descarce peștele capturat în portul/punctul de debarcare arondat;c) să folosească unelte (setci) cu latura ochiului egală sau mai mare de 400 mm;d) dimensiunea minimă pentru calcan la descărcare să fie de cel puțin 45 cm;e) să respecte perioada de prohibiție a pescuitului de calcan conform prevederilor regulamentelor europene în vigoare.
    Nr./codul măsuriiRO-ME-015
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 35 din Normele privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016
    Referință – legislația UE/internaționalăRegulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017 privind registrul flotei de pescuit a UniuniiRegulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului.
    Obiective de mediuInd. 3.1.1 Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima)Ind. 3.2.2 Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500–2.000 toneInd. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5–6 ani (calcan)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și moluște
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pește (calcan)
    Titlul măsuriiSe interzice, în activitatea de pescuit comercial, folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, respectiv de la țărm până la izobata de 20 m
    Nr./codul măsuriiRO-ME-016
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018
    Referință – legislația UE/internațională
    Obiective de mediuMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis) Specii comerciale de peștiInd. 3.1.1 Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (rechin) Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și molușteD1 Biodiversitate-peștiD1 Biodiversitate-mamifere marineD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pește (rechin) și D1 Biodiversitate-mamifere marine datorită limitării sale geografice
    Titlul măsuriiStabilirea criteriilor pentru atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate
    Nr./codul măsuriiRO-ME-017
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 3 din Normele privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016
    Referință – legislația UE/internaționalăRegulamentului (CE) nr. 1224/2009 a Consiliului din 20 noiembrie 2009Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013
    Obiective de mediuInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500–2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și moluște
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște
    Titlul măsuriiÎntocmirea declarației de debarcare (cuprinde cantitățile descărcate pentru fiecare specie de pește, zona de proveniență, precum și alte date stabilite de ANPA) de către navele/ambarcațiunile care descarcă capturile pe teritoriul României și prezentarea acesteia către ANPA
    Nr./codul măsuriiRO-ME-018
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdonanța de urgență nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăRegulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013
    Obiective de mediuInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500–2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și molușteD1 Biodiversitate - pești
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);-Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol).
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște
    Titlul măsuriiExemplarele de pești cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reținute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora
    Nr./codul măsuriiRO-ME-019
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdonanța de urgență nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăRegulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013
    Obiective de mediuInd. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și moluște
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște
    Titlul măsuriiPerioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, precum și zonele de protecție a resurselor acvatice vii se stabilesc anual, la propunerea ANPA, prin ordin de ministru.
    Nr./codul măsuriiRO-ME-020
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 12 alin. (4) din Ordonanța de urgență nr. 23/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăRegulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.Convenția pentru diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispozițiilor privind comitetele care asistă Comisia în exercitarea competențelor de executare prevăzute de actele care fac obiectul producerii menționate la articolul 251 din Tratatul CE.Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.Regulamentul (UE) nr. 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului.
    Obiective de mediuInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500–2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și moluște
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște.
    Titlul măsuriiToate navele de pescuit cu o lungime egală sau mai mare de 12 metri trebuie să fie echipate cu sistem de monitorizare prin satelit (VMS), care să fie conectate în permanență în timpul cât nava se află în activitate pe mare
    Nr./codul măsuriiRO-ME-021
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 807/2016 privind aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate
    Referință – legislația UE/internaționalăRegulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017
    Obiective de mediuInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500–2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și moluște
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște.
    Titlul măsuriiStabilirea criteriilor de distribuire a dreptului de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit
    Nr./codul măsuriiRO-ME-022
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 17 din Ordonanța de urgență nr. 23/2008 privind, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăRegulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017Regulamentul (UE) nr. 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017
    Obiective de mediuInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500–2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 - 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și moluște
    Presiuni principale- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv);
    Activitate/TematicăPescuit/Extracție de resurse vii
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște.
    Titlul măsuriiColectarea, în aglomerările umane cu peste 10.000 l.e., a apelor uzate urbane prin sisteme de canalizare și epurarea lor avansată, la nivel de treaptă terțiară, pentru îndepărtarea azotului și fosforului, înainte de evacuarea în receptorii naturali
    Nr./codul măsuriiRO-ME-023
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 3 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane rezidualeRegulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 251 din tratat, în ceea ce privește procedura de reglementare cu control
    Obiective de mediuInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăPercentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10
    DescriptoriD5 Eutrofizare
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor
    Activitate/TematicăDescărcări de ape uzate orășănești/Activități terestre
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare.
    Titlul măsuriiEpurarea corespunzătoare a apelor uzate urbane, provenite din aglomerări umane cu mai puțin de 10.000 l.e., colectate prin sisteme de canalizare și evacuate în ape costiere
    Nr./codul măsuriiRO-ME-024
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 7 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăPercentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10ContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marin
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor- Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de organisme patogene microbiene
    Activitate/TematicăDescărcări de ape uzate orășănești/Activități terestre
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.
    Titlul măsuriiDescărcările de ape uzate epurate în zonele stagnante din Marea Neagră se realizează prin conducte de descărcare în larg, prevăzute cu posibilități de dispersie
    Nr./codul măsuriiRO-ME-025
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 4 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăPercentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10ContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marin
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor- Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de organisme patogene microbiene
    Activitate/TematicăDescărcări de ape uzate orășănești/Activități terestre
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.
    Titlul măsuriiModernizarea și extinderea stațiilor de epurare ale unităților industriale, precum și reducerea emisiilor de substanțe poluante
    Nr./codul măsuriiRO-ME-026
    Categoria de măsuri UE1b
    Referință – legislația româneascăHotărârea Guvernului nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care este cuprins în teritoriului României
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apeiDirectiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991,Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăPercentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10ContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marin
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor- Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de organisme patogene microbiene
    Activitate/TematicăDescărcări de ape uzate orășănești/Activități terestre
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.
    Titlul măsuriiApele uzate provenite de la unitățile medicale și veterinare, curative sau profilactice, precum și de la orice fel de întreprinderi și instituții care prin specificul activității lor pot produce contaminarea cu agenți patogeni, se descarcă în rețelele de canalizare ale localităților și în stațiile de epurare numai în condițiile în care s-au luat toate măsurile de dezinfecție si sterilizare prevăzute de legislația sanitară în vigoare
    Nr./codul măsuriiRO-ME-027
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 6 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003 și Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008
    Obiective de mediuNu sunt definite obiective cărora li se adresează această măsură
    DescriptoriD8 Contaminanți în mediul marin
    Presiuni principale- Introducerea de organisme patogene microbiene
    Activitate/TematicăDescărcări de ape uzate orășănești/Activități terestre
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorDeși nu contribuie la atingerea niciunui obiectiv definit, RO-ME-027 poate fi importantă în perspectiva actualizării definirii obiectivelor D8 Contaminanți în mediul marin (referitor contaminanții microbiologici).
    Titlul măsuriiActualizarea codului de bune practici agricole în funcție de progresele în domeniu și de apariția de noi tehnologii și practici agricole cu impact redus asupra mediului acvatic
    Nr./codul măsuriiRO-ME-028
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăPercentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10ContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marin
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici
    Activitate/TematicăDescărcări de ape uzate din agricultură/Activități terestre
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.
    Titlul măsuriiExploatarea plajelor din zone amenajate pentru îmbăiere, pe malul mării, se face cu respectarea următoarelor cerințe:- întreținerea curățeniei, dotarea cu recipiente adecvate pentru colectarea deșeurilor (un recipient la 150 m² zonă de plajă);- să nu existe reziduuri solide;- să nu existe spumă, detergenți;- să nu existe pete de produse petroliere;- respectarea numărul recomandat de dotări sanitare
    Nr./codul măsuriiRO-ME-029
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 9 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecție sanitară și control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CE
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăPercentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10ContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marineInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marinD10 Deșeuri marine
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de compuși nesintetici- Introducerea de organisme patogene microbiene- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin -Deșeuri marine
    Activitate/TematicăTurism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare, D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine.
    Titlul măsuriiRealizarea, de către administratorii porturilor maritime, de instalații specializate pentru colectarea, preluarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave și instalații plutitoare sau din scăpări accidentale
    Nr./codul măsuriiRO-ME-030
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 22 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive 2011Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificarea a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadă;Percentila 75 a mediilor anuale ale concentrațiilor nutrienților în apele marine trebuie să fie mai mică decât valorile limită Ind. 5.1.2 Nivelurile nutrienților să conducă la menținerea unui raport N/P > 10ContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marin
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de organisme patogene microbiene- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin
    Activitate/TematicăTransport naval/Transport Operațiuni portuare/poziționare de conducte și cabluri submarine/Structuri realizate de om
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D5 Eutrofizare și D8 Contaminanți în mediul marin.
    Titlul măsuriiDotarea administrațiilor porturilor maritime, precum și a potențialilor poluatori cu mijloace specifice de intervenție în cazuri de poluări accidentale și utilizarea acestora indiferent de cauza apariției fenomenului de poluare
    Nr./codul măsuriiRO-ME-031
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 23 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000.Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)
    Obiective de mediuInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse
    DescriptoriD8 Contaminanți în mediul marin
    Presiuni principale- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin
    Activitate/TematicăTransport naval/Transport Operațiuni portuare/poziționare de conducte și cabluri submarine/Structuri realizate de om
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D8 Contaminanți în mediul marin (limitare geografică).
    Titlul măsuriiRealizarea lucrărilor de amenajare, conform Master Planului “Protecția și reabilitarea zonei costiere”, necesare pentru îmbunătățirea fluxului de sedimente transportate de Dunăre
    Nr./codul măsuriiRO-ME-032
    Categoria de măsuri UE1b
    Referință – legislația româneascăHotărâre a Guvernului nr. 859/2016.
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000Directiva 2011/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediuluiDirectiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului
    Obiective de mediuNu sunt definite obiective/ținte legate de modificări ale condițiilor hidrografice
    DescriptoriD1 Biodiversitate-habitate bentale D4 Rețele trofice marine D6 Integritatea fundului mării D7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrografice
    Presiuni principale-Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)- Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) - Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare) - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)
    Activitate/TematicăDragaje/Extracție de resurse minerale Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă/Structuri realizate de om
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura este importantă în contextul eroziunii continue a zonei costiere, dar trebuie bine evaluat impactul asupra habitatelor bentale.
    Titlul măsuriiElaborarea și implementarea planului de preluare și gestionare a deșeurilor generate de nave și/sau a reziduurilor mărfii
    Nr./codul măsuriiRO-ME-033
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdonanța Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 210/2013, cu modificările ulterioare.
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008.Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marineInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marinD10 Deșeuri marine
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor- Introducerea de substanțe organice - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de radionuclizi - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin; - Deșeuri marine
    Activitate/TematicăTransport naval/Transport Operațiunii portuare/Structuri realizate de om
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D10 Deșeuri marine, D8 Contaminanți în mediul marin și D5 Eutrofizare.
    Titlul măsuriiAdministrațiile portuare trebuie să asigure dotarea și disponibilitatea permanentă a instalațiilor portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii și să instituie un sistem de tarifare aplicabil navelor, astfel încât să încurajeze navele să predea deșeurile generate și/sau reziduurile mărfii la instalațiile portuare de preluare și să nu le descarce în mare
    Nr./codul măsuriiRO-ME-034
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăOrdonanța Guvernului nr. 20/2012 aprobată cu modificări prin Legea nr. 210/2013, cu modificările ulterioare.
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 și Regulamentul nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008.Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marineInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marinD10 Deșeuri marine
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor- Introducerea de substanțe organice - Introducerea de organisme patogene microbiene - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de compuși sintetici - Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Deșeuri marine
    Activitate/TematicăTransport naval/Transport Operațiunii portuare/Structuri realizate de om
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D10 Deșeuri marine, D8 Contaminanți în mediul marin și D5 Eutrofizare.
    Titlul măsuriiSolicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităților existente, pentru proiecte de dezafectare, inclusiv în arii marine protejate, care pot avea impact semnificativ asupra mediului marin
    Nr./codul măsuriiRO-ME-035
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera. noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m⁻² Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m²; Densitatea speciei Halichondria panicea în habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SLSpecii neindigeneInd. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreInd. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduseSpecii comerciale de pești și molușteInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot)Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie);Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 toneInd. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun) EutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăInd. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limităInd. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropiceContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverseDeșeuri marineInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.
    DescriptoriD1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD2 Specii neindigeneD3 Specii comerciale de pești și molușteD4 Rețele trofice marineD5 EutrofizareD6 Integritatea fundului măriiD7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrograficeD8 Contaminanți în mediul marin D9 Contaminanți în pești și fructe de mareD10 Deșeuri marineD11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic
    Presiuni principale- Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)- Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) - Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare) - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Introducerea de specii neindigene și translocații - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Modificări importante în regimul salinității- Modificări importante în regimul temperaturii - Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Deșeuri marine - Zgomot subacvatic
    Activitate/TematicăExtracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energie Pescuit/Extracție de resurse vii Acvacultură/Producere de hrană Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracție de resurse minerale Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport Depozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuri Cercetare marină, activități educative/Cercetare
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent.
    Titlul măsuriiDesfășurarea activităților existente, precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, inclusiv în arii marine protejate, se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu
    Nr./codul măsuriiRO-ME-036
    Categoria de măsuri UE1a
    Referință – legislația româneascăArt. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare
    Referință – legislația UE/internaționalăDirectiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord-Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m⁻² Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m²; Densitatea speciei Halichondria panicea în habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SLSpecii neindigeneInd. 2.2.1 Menținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreInd. 2.2.1 Tendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduseSpecii comerciale de pești și molușteInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot)Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F 0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15–limite de referință (calcan)Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie);Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 toneInd. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)EutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăInd. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limităInd. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropiceContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverseDeșeuri marineInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.
    DescriptoriD1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD2 Specii neindigeneD3 Specii comerciale de pești și molușteD4 Rețele trofice marineD5 EutrofizareD6 Integritatea fundului măriiD7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrograficeD8 Contaminanți în mediul marin D9 Contaminanți în pești și fructe de mareD10 Deșeuri marineD11 Forme de energie introduse în mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic
    Presiuni principale- Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)- Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) - Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare) - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Introducerea de specii neindigene și translocații - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Modificări importante în regimul salinității- Modificări importante în regimul temperaturii - Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Deșeuri marine - Zgomot subacvatic
    Activitate/TematicăExtracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energie Pescuit/Extracție de resurse vii Acvacultură/Producere de hrană Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracție de resurse minerale Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport Depozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuri Cercetare marină, activități educative/Cercetare
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura are o contribuție potențial ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent.

    MĂSURI NOI
    ce vor conduce la atingerea stării ecologice bune a mediului marin
    Titlul măsuriiCrearea capacităților necesare pentru operațiunile de salvare a cetaceelor rănite sau bolnave, susținerea activităților de intervenție în cazul cetaceelor eșuate moarte și pregătirea unui cod de conduită, care să guverneze funcționarea centrelor sau a laboratoarelor implicate în această activitate
    Nr./codul măsuriiRO-MN-001
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiAceastă măsură a fost propusă ca urmare a transpunerii în legislația românească (Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996; Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 374/2004 pentru aprobarea Planului de acțiune privind conservarea cetaceelor din apele românești ale Mării Negre) a cerințelor Convenției ACCOBAMS prin care, cele 3 specii de delfini ce trăiesc în Marea Neagră, sunt protejate: Tursiops truncatus, Phocoena phocoena, Delphinus delphis (Anexa II a Directivei Habitate). Ca rezultat al identificării deficiențelor privind capacitățile tehnice necesare realizării obiectivelor de protecție și conservare a celor 3 specii de mamifere marine, măsura urmărește implementarea unor acțiuni destinate creării premiselor pentru salvarea cetaceelor rănite sau bolnave, precum și intervenția și studierea celor eșuate moarte, prin:1. Pregătirea unui cod de conduită și crearea unei rețele de voluntari instruiți privind alertarea și intervenția în cazul incidentelor cu delfini eșuați, aflați în stare precară. În vederea realizării acestei acțiuni, se va promova colaborarea între specialiștii din cadrul institutelor de cercetare, direcții sanitar veterinare, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri, voluntari; 2. Utilarea, specializarea și coordonarea centrelor și laboratoarelor care să preia sarcina tratării mamiferelor rănite (institute de cercetare, clinici veterinare);3. Crearea unei baze de date specializate privind cazuistica și raportarea către autoritățile competente naționale a mortalităților și ratei de succes obținute ca rezultat al acțiunilor de salvare;4. Analizarea cazurilor eșuate moarte pentru identificarea cauzelor ce au determinat decesul (naturale sau antropice) (institute de cercetare, direcții sanitar veterinare, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri).
    Categoria de măsuri UE2b
    Tipuri cheie de măsuriKTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentaleKTM 36 M – Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură)KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor
    Obiective de mediuInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis).
    DescriptoriD1 Biodiversitate-mamifere marineD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale - Introducere de deșeuri marine- Introducere de compuși sintetici- Introducere de substanțe și compuși nesintetici- Introducere de zgomot subacvatic
    Domenii principale de activitatepescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, poziționare/instalare de cabluri și conducte submarine
    CaracteristiciMamifere marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciAcordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003.Convenția privind diversitatea biologică, cu modificările interioare.Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 și ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, cu modificările ulterioare
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicConștientizare/comunicare/diseminare.
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre
    CosturiCost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim ~ 1.200.000 euroComponentele costului:1. costuri de management; costuri de comunicare (costuri întâlniri); costuri diseminare - pregătire și organizare 1 meeting2. costuri tehnice - echipamente laborator, utilare centru, consumabile, și altele asemenea3. costuri training personal4. costuri cercetare - salarii
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeinr de cetacee salvate/an; nr. de laboratoare și centre utilate
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate:de mediu:- îmbunătățirea stării populației de mamifere marine- creșterea cunoștințelor legate de cauzele rănirii/deceselor în rândul populației de mamifere marine
    CoordonareNațională
    Fezabilitate tehnicăDezvoltare nouă
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), custozii ariilor marine protejate, ONG "Mare Nostrum”
    Oportunități de finanțareFonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa – infrastructura deficitară
    Titlul măsuriiStabilirea și administrarea zonelor protejate pentru cetacee, în corespondență cu zonele care servesc cetaceelor ca habitate și/sau care le asigură importante resurse de hrană
    Nr./codul măsuriiRO-MN-002
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura este necesară deoarece, până în prezent, la nivelul Mării Negre nu sunt delimitate zone destinate protecției speciilor de delfini, cu precădere a habitatelor lor de hrănire (cu excepția acelora ce fac parte din ariile protejate, unde beneficiază de regim de protecție) și a principalelor lor rute de migrație.Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni:1. Colectarea datelor de monitorizare sau/și a observațiilor privind prezența și etologia populațiilor de delfini legate de hrănire și migrație, la nivel național și regional, în vederea creării modelului de distribuție;2. Elaborarea hărților în GIS privind habitatele de hrănire și rutele de migrație (sezoniere) ale celor 3 specii de delfini la nivel regional și diseminarea acestora către autoritățile navale, gărzile de coastă, asociațiile pescărești, custozii ariilor protejate, Comisia Mării Negre;3. Stabilirea unui Protocol și Plan de Acțiune privind protecția habitatelor și a rutelor de migrație la nivel național și regional, incluzând restricțiile privind activitățile de navigație, pescuit, extracție resurse minerale;4. Includerea habitatelor/rutelor de protecție în Planificarea Maritimă Spațială.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.
    Obiective de mediuInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)
    DescriptoriD1 Biodiversitate-mamifere marineD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale; - Introducere de deșeuri marine- Introducere de compuși sintetici- Introducere de substanțe și compuși nesintetici- Introducere de zgomot subacvatic
    Domenii principale de activitatepescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, poziționare/instalare de cabluri și conducte submarine
    CaracteristiciMamifere marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciAcordul asupra Conservării Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona contiguă a Atlanticului din 24.11.1996 (ACCOBAMS)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 și de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003.Convenția privind diversitatea biologică, cu modificările ulterioare.Convenția privind protecția Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare
    Instrument pentru implementare/Mod de implementaretehniclegislativconștientizare/comunicare/diseminare.
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție potențial ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor legate de mamiferele marine
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 224.000 euro,Componentele costului:1. costuri de cercetare - salarii; costuri tehnice - achiziție echipamente PC, software, și altele asemenea2. costuri disemniare - 1 meeting3. costuri elaborare plan - planificare, scriere, meeting coordonare, și altele asemenea4. costuri cercetare - salarii
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeihărți GISnr. de zone protejate desemnate
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: ridicată (mare)Analiza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Este posibil ca această măsura să aibă efecte negative asupra unor activități economice (pescuit, shipping, instalare cabluri/conducte, și altele asemenea)Beneficii - scăzute:de mediu:- îmbunătățirea stării populației de mamifere marineBeneficiile nu vor apare în această fază, ci doar după implementarea planului de acțiune.
    CoordonareNațională
    Fezabilitate tehnicăAplicată frecvent; experiența vastă/dovezi de bune practici
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, custozii ariilor protejate, ONG ‘'Mare Nostrum”
    Oportunități de finanțarefonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO-BG)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa–reticența unor operatori economici
    Titlul măsuriiProtejarea speciilor marine de pasaj, ielcovanul (Puffinus yelkouan) și subspecia mediteraneană a cormoranului moțat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii), precum și a celorlalte specii importante de păsări protejate incluse în Formularul standard al sitului Natura 2000, ROSPA 0076 Marea Neagră
    Nr./codul măsuriiRO-MN-003
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiAceastă măsură a fost dezvoltată ca măsură comună între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România–Faza 2".Inițial, măsura dezvoltată se referea la doar două specii de păsări marine (ielcovanul (Puffinus yelkouan) și subspecia mediteraneană a cormoranului moțat (Phalacrocorax aristotelis desmarestii) selectate ca indicatori comuni pentru Bulgaria și România, deoarece ambele specii sunt monitorizate pe coastele celor două țări. Ambele specii sunt incluse în anexa nr. 2 a Protocolului privind Conservarea Biodiversității și Cadrului Natural al Mării Negre din Convenția privind Protecția Mării Negre împotriva poluării din 14.06.2002, lista speciilor importante în Marea Neagră (ratificat prin Legea nr. 218/2011). Prima specie este definită ca rară, iar cea de a doua ca fiind în pericol.Măsura este extinsă la toate speciile importante de păsări marine protejate incluse în Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră și în Planul de management al ROSPA Marea Neagră.Măsura urmărește adunarea de informații cât mai detaliate despre zonele de odihnă și hrănire speciilor marine selectate și va susține programul de Monitorizare D 1,4 - Păsări marine din Bulgaria și România. Activitățile care ar putea afecta diversitatea păsărilor marine vor fi de asemenea monitorizate în cadrul acestei măsuri.Un alt scop al măsurii este limitarea presiunii din turism și urbanizare, pescuit, scurgeri de petrol, eroziune costieră în zona costieră.Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni, grupate în 2 faze:Faza 1: 1. Cercetări pentru determinarea zonelor de odihnă și hrănire a speciilor marine de pasaj și a celorlalte specii importante de păsări din ROSPA Marea Neagră; 2. Delimitarea zonelor de odihnă și hrănire în scopul stabilirii de măsuri pentru protejarea în continuare a speciilor vizate. Aceasta va conduce la obținerea următoarelor informații:- identificarea și cartografierea tipurilor de habitate speciale, în special a celor recunoscute sau identificate de către legislația comunitară (Directiva Habitate și Directiva Păsări) sau de către convențiile internaționale ca prezentând un interes special din punct de vedere științific sau al biodiversității;- habitate din zonele care merită o atenție specială datorită caracteristicilor, localizării sau importanței strategice a acestora. Este vorba de zone supuse la presiuni extreme sau specifice sau de zone care necesită un regim de protecție special.- descrierea dinamicii populațiilor, a zonei de răspândire naturale și a celei reale și a statutului speciilor de păsări marine prezente în regiunea/subregiunea marină;Faza 21. implementarea măsurilor de protecție spațială.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritareKTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undițăKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcțiiKTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marineKTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă-apele costiere)KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.KTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marinKTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale.KTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură)KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilorKTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecție Spațială pentru mediul marin
    Obiective de mediuInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung
    DescriptoriD1 Biodiversitate-păsări marineD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extragere selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale; - Introducere de deșeuri marine- Introducere de compuși sintetici- Introducere de substanțe și compuși nesintetici- Introducere de zgomot subacvatic
    Domenii principale de activitatepescuit, shipping, producere de energie, operațiuni portuare, turism/recreere, activități de pe uscat (industrie, agricultură, deversări de ape reziduale municipale, pierderea/degradarea habitatelor)
    CaracteristiciPăsări marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție potențial ridicată la atingerea țintelor/obiectivelor de mediu legate de păsările marine.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 184.000 euro în faza 1; cel mai probabil implementarea fazei 2 va conduce la costuri peste 500.000 euro Componentele costului:Faza 11. costuri de cercetare - salarii; costuri tehnice - achiziție echipamente PC, software, și altele asemenea2. costuri negociere - pregătire, planificare, meetinguri la nivel național și bilateralFaza 2 – imposibil de estimat costurile în acest stadiu
    EficiențăModerată – scor 3
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiIndicatori legați de obiectivele de mediu definite referitoare la păsările marine
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerțului privat prin limitarea intențiilor de investiții (ex. în construirea de noi ferme de midii, ferme piscicole și/sau extinderea celor existente sau alte intenții de dezvoltare a acvaculturii, parcuri eoliene offshore), precum și asupra turismului (construirea de complexuri de agreement, turism recreativ pe mare, uscat, sporturi, etc).Beneficii - moderate:de mediu:- îmbunătățirea stării populației de păsări marineBeneficiile nu vor apare în faza 1, ci doar după implementarea măsurilor de protecție spațială (faza 2).
    CoordonareBilaterală România–Bulgaria
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată/incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării, custozii ariilor marine protejate, ONG-uri: Societatea Ornitologică Română, Mare Nostrum
    Oportunități de finanțareFonduri publice, fondul pentru mediu, proiecte europene (ex. CBC RO-BG, programul HORIZON 2020, LIFE, și altele asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiElaborarea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate în conformitate cu cerințele Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin
    Nr./codul măsuriiRO-MN-004
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiAceastă măsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru mediul marin” în Bulgaria și România – Faza 2".Măsura este necesară având în vedere extinderea unor arii marine protejate (ex. ROSCI 0026 Vama Veche–2 Mai, ROSCI 0273 Zona marină de la Capul Tuzla, și altele asemenea) și desemnarea unora noi.Implementarea eficientă a acesteia necesită următorii pași:1. Reevaluarea tipurilor și stării de conservare a habitatelor și speciilor din cadrul Ariilor Marine Protejate conform DCSM; 2. Elaborarea/Revizuirea/actualizarea planurilor de management pentru Ariile Marine Protejate, dacă este necesar, și punerea în aplicare a măsurilor de conservare, protecție, refacere și management incluse în acestea.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritareKTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță.KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcțiiKTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marineKTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Ape–apele costiere)KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marinKTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marinKTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marin KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentaleKTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură)KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilorKTM 38 Măsuri legate de Măsurile de Protecție Spațială pentru mediul marin
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera. noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m⁻² Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluii Tricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m²; Densitatea speciei Halichondria panicea în habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL
    DescriptoriD1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale, de exemplu pescuitul comercial și sportiv- Introducerea de organisme patogene microbiene- Introducerea de specii neindigene și translocații- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni)- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)- Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitateActivități recreative, precum turism, sport, relaxare, și alte asemenea; Industrie precum evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine, precum petrol și gaz natural; Urbanizare, precum deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii, precum pescuit; Acvacultură; Activități de pe mare, precum transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici
    Caracteristici- Păsări marine- Mamifere marine- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009.Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor de stare definite.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost foarte ridicat (>1.500.000 Euro) – scor 1Costul implementării acestei măsuri este dificil de estimat, dar cel mai probabil va fi de ordinul zecilor de milioane euro (conform ghidului programului POIM) Componentele costului:Faza 1 – elaborarea/revizuirea/actualizare planurilor de management1. costuri pentru cercetare (constituire grup experți, întâlniri, studii geologice, biologice și hidrochimice, etc.) 2. costuri actualizarea/elaborare/revizuire a planurilor de management (costuri experți, întâlniri, comunicare, consultare stakeholderi)Faza 2 – implementarea măsurilor de protecție și conservare Cheltuieli foarte dificil de estimat în acest stadiu, dar cel mai probabil costurile vor fi 5.000.000 euro (conform ghidului programului POIM)
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNumărul de planuri de management elaborate revizuite pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noi arii protejate; Numărul de planuri de management implementate pentru ariile protejate existente/ariile marine protejate/alte arii protejate sau noile arii protejate definite
    Evaluare socio-conomicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice prin extinderea ariilor marine protejate și, implicit, prin elaborarea/revizuirea/actualizarea planurilor de management.Beneficii – foarte ridicate:De mediu:- îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești- îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejateSocio-economice- creșterea nr. de turiști pentru desfășurarea de activități de agreement pe mareBeneficiile nu vor apare în faza de revizuire/actualizare a planurilor de management, ci doar după implementarea acestora
    CoordonareNaționalăBilaterală România–Bulgaria
    Fezabilitate tehnicăFrecvent aplicată; experiență vastă/dovezi de bune practici
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate
    Oportunități de finanțareFonduri publice: proiecte europene spre ex. programul POIM, HORIZON 2020, CBC RO-BG, LIFE, fonduri alocate prin proiecte de către DG ENV, DG MARE și alte asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiCrearea de rețele coerente și reprezentative de Arii Marine Protejate care includ Ariile Marine Protejate din România și Bulgaria, inclusiv planurile de management. Controlul sporit al activităților reglementate în Ariile Marine Protejate
    Nr./codul măsuriiRO-MN-005
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată în comun de România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2".Această măsură este îndreptată spre crearea unei rețele coerente și reprezentative, comune/combinate, de Arii Marine Protejate în Zonele Economice Exclusive ale României și Bulgariei. "Coerent" și "Reprezentativ" se referă la Articolul 13 din Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin. Coerența ar putea însemna că ar trebui să existe o conexiune între condițiile fizice de mediu (vânt, curenți marini) și habitate. "Reprezentativ" ar putea însemna că toate tipurile de habitate importante sunt protejate (ar trebui incluse atât habitatele costiere, cât și cele offshore). Măsura urmărește îmbunătățirea mediului marin și sporirea controlului activităților reglementate care ar putea afecta ecosistemele din Ariile Marine Protejate.Un Grup de Lucru ar trebui să stabilească criteriile pentru definirea rețelei și să recomande acțiuni pentru realizarea acesteia.Măsura necesită următoarele acțiuni:1. Investigarea distribuției actuale a Ariilor Marine Protejate, coerenței și reprezentativității2. Controlul activităților reglementate în sau în apropierea Ariilor Marine
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritareKTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undițăKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcțiiKTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marineKTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă – apele costiere)KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marinKTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marinKTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marinKTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentaleKTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură)KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 aniPești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalăInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g• m⁻²Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu C.barbata în interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluii Tricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m² ; Densitatea speciei Halichondria panicea în habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL
    DescriptoriD1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)- Introducerea de organisme patogene microbiene- Introducerea de specii neindigene și translocații- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de radionuclizi- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)- Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitateActivități recreative (turism, sport, relaxare, etc); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)
    Caracteristici- Păsări marine- Mamifere marine- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor de stare definite.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 580.000 euro Componentele costului:- Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, etc.)- costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media)- costuri negociere (planificarea și pregătirea, schițarea și ratificarea acordului, întâlniri între reprezentanții celor 2 state membre, costuri pentru deplasări și alte costuri)- costuri pentru control (costuri personal suplimentar, costuri training, costuri operaționale)
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiAr trebui să aibă la bază indicatorii existenți
    Evaluare socio-conomicăAnaliza Cost-Eficiență: mareAnaliza Cost-Beneficiu: mareEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice.Beneficii – ridicate:De mediu:- îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești- îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejateBeneficiile cresc prin implementarea fazei de control.
    CoordonareNaționalăBilaterală România–Bulgaria
    Fezabilitate tehnicăFrecvent aplicată; experiență vastă/dovezi de bune practici
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate
    Oportunități de finanțareFonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO-BG, LIFE, POIM și alte asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiCrearea coridoarelor ecologice între arii protejate marine
    Nr./codul măsuriiRO-MN-006
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura se referă la necesitatea creării conexiunilor fizice între habitatele și speciile protejate al căror ciclu reproductiv sau mod de hrănire presupun circulația între habitate situate la distanță unele de altele, separate fizic prin zone în care nu beneficiază de regim de protecție.Implementarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni:1. Studii privind identificarea habitatelor și speciilor care trebuie să beneficieze de crearea coridoarelor ecologice;2. Studii privind posibilitățile tehnice, economice de creare a coridoarelor; 3. Consultarea stakeholderilor și demararea procedurilor de delimitare și înfințare a coridoarelor ecologice.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudiniiKTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritareKTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undițăKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcțiiKTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marineKTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere)KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marinKTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marinKTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marinKTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentaleKTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalăInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie SudInd. 1.5.1 1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 haInd. 1.6.1Dimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLInd. 1.6.2Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Ind. 6.2.11140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%
    DescriptoriD1Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)- Introducerea de organisme patogene microbiene- Introducerea de specii neindigene și translocații- Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de radionuclizi- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)- Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitateActivități recreative (turism, sport, relaxare, etc); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)
    Caracteristici- Păsări marine- Mamifere marine- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicConștientizare/comunicare/diseminareLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareape teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție foarte ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor de stare definite.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 136.000 euro Componentele costului:- Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, etc.)- costuri consultare stakeholderi; costuri comunicare (inclusiv mass media)- costuri negociere (planificarea și pregătirea, schițarea și ratificarea acordului, întâlniri, costuri pentru deplasări și alte costuri)
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNr. de coridoare ecologice
    Evaluare socio-conomicăAnaliza Cost-Eficiență: mareAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin, în schimb, măsura poate afecta o serie de activități economice.Beneficii – scăzute:De mediu:- îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești- îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejateBeneficiile nu apar în această fază de desemnare a coridoarelor ecologice. Beneficiile vor apare în momentul în care sunt stabilite și implementate reguli/reglementări privind activitățile economice în aceste coridoare.
    CoordonareNaționalăBilaterală România–Bulgaria
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată /incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului , Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar), custozii ariilor marine protejate.
    Oportunități de finanțareFonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO-BG, LIFE, POIM, și alte asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa - reticența operatorilor economici cu activități în mediul marin
    Titlul măsuriiRealizarea hărților de risc pentru habitatele din ariile marine protejate Natura 2000
    Nr./codul măsuriiRO-MN-007
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiAceastă măsură presupune realizarea unui instrument de management privind anticiparea riscurilor pentru protecția și conservarea habitatelor din ariile protejate, luând în considerare activitățile socio-economice cu impact potențial negativ asupra acestora, având în vedere situarea ariilor protejate în zona costieră, puternic antropizată. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni:1. Identificarea activităților socio-economice cu impact direct, indirect și cumulat asupra habitatelor protejate;2. Clasificarea habitatelor în funcție de sensibilitatea și vulnerabilitatea acestora la potențialele efecte negative; 3. Utilizarea softurilor de modelare (ex. Marxan) pentru estimarea/cuantificarea riscurilor și luarea celor mai bune decizii de management al activităților cu impact negativ.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudiniiKTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 aniPești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalăInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluii Tricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m² ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL
    DescriptoriD1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)- Introducerea de organisme patogene microbiene- Introducerea de specii neindigene și translocații- Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)- Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitateActivități recreative (turism, sport, relaxare, etc); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)
    Caracteristici- Păsări marine- Mamifere marine- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnic
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor definite. 
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 176.000 euro Componentele costului:- Costuri pentru cercetare (salarii, întâlniri experți, informări, și alte asemenea)- Costuri tehnice (echipamente PC, software, consumabile)
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNr. de hărți realizate
    Evaluare socio-conomicăAnaliza Cost-Eficiență: mareAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Beneficii – scăzute:De mediu:- îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești- îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejate
    CoordonareNațională 
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată/incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului , Apelor și Pădurilor (Agenția Națională pentru Protecția Mediului), custozii ariilor protejate, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar, și alte asemenea).
    Oportunități de finanțareFonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC RO-BG, EASME, LIFE fonduri alocate prin proiecte de DG ENV, DG MARE)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiArmonizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului de urbanism cu Planul de amenajare a spațiului maritim în vederea susținerii măsurilor de protecție și conservare a speciilor și habitatelor
    Nr./codul măsuriiRO-MN-008
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiAceastă măsură urmărește îndeplinirea obligațiilor ce revin României din adoptarea Directivei privind Planificarea Maritimă Spațială, care implică coordonarea tuturor proiectelor/activităților de dezvoltare socio-economică a zonei costiere cu obiectivele de protecție și conservare a habitatelor și speciilor ariilor marine protejate.Acțiunile necesare implementării acestei măsuri:1. Adoptarea unui Program Comun de Acțiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale și cele de protecție și conservare a ariilor marine protejate printr-un Acord între autoritățile administrative locale, agenții economici cu interese de dezvoltare în zona costieră și custozii/administratorii ariilor protejate;2. Instruirea personalului și achiziționarea softurilor necesare planificării maritime spațiale de către instituțiile de decizie;3. Utilizarea (în scopul Planificării spațiale maritime) instrumentelor software, ce facilitează alegerea celor mai bune opțiuni de folosire a spațiului maritim, ținând cont de interacțiunile dintre activitățile socio-economice desfășurate; 4. Consultări publice cu autoritățile cu responsabilități în domeniul planificării spațiale maritime, în scopul evitării conflictelor de interese.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudiniiKTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.KTM 38 Măsuri legate pentru Măsurile de Protecție Spațială a mediului marin (se adresează presiunilor multiple)
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 aniPești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalăInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluiiTricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m² ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL
    DescriptoriD1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)- Introducerea de organisme patogene microbiene- Introducerea de specii neindigene și translocații- Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)- Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitateActivități recreative (turism, sport, relaxare, și alte asemenea); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)
    Caracteristici- Păsări marine- Mamifere marine- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritimDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ Conștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu definite
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul implementării acestei măsuri este estimat la ~ 185.000 euro Componentele costului per acțiune:1. costuri de elaborare a programului comun de acțiune (pregătire, consultări, finalizare, aprobare, comunicare, și alte asemenea)2. costuri training3. costuri cercetare (salarii); costuri tehnice (echipamente PC, consumabile, software)4. costuri consultare publică (pregătire, organizare meeting, și alte asemenea)
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNr. de hărți realizate
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: mareAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Beneficii – scăzute:De mediu:- îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești- îmbunătățirea stării speciilor marine de floră și faună protejateSocio-economice:- creșterea nr. de vizitatori/turiștiBeneficiile vor apare o dată cu implementarea Programului Comun de Acțiune privind obiectivele de dezvoltare socio-economică cuprinse în Planurile de Urbanism Zonale și cele de protecție și conservare a ariilor marine protejate
    CoordonareNațională 
    Fezabilitate tehnicăFrecvent aplicată; experiență vastă/dovezi de bune practici
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Educației și Cercetării
    Oportunități de finanțareFonduri publice: proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, proiecte finanțate de DG MARE, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, și alte asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiElaborarea hărților de distribuție a habitatelor predominante conform Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin la nivel național, armonizarea clasificării acestora la nivel regional și european (conform EUNIS) și publicarea acestora în EMODNet și pe site-ul Comisiei Mării Negre
    Nr./codul măsuriiRO-MN-009
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura are ca scop crearea unui instrument facil de management pentru autoritățile publice, factorii decidenți, agenți economici, în privința gestionării activităților economice desfășurate în habitatele marine. Totodată, constituie un pas important în vederea evaluării stării habitatelor importante la nivel național și regional, folosind un sistem unitar de identificare a acestora, promovat la ora actuală la nivel european.Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni:1. Identificarea, clasificarea si cartarea habitatelor predominante și realizarea hărților de distribuție în format GIS, cu respectarea standardelor Directivei INSPIRE;2. Publicarea hărților în baze europene.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudiniiKTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 aniPești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalăInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira.barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluii Tricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m² ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL
    DescriptoriD1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)- Introducerea de organisme patogene microbiene- Introducerea de specii neindigene și translocații- Introducerea de îngrășăminte și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice (de exemplu apele uzate, maricultura, aluviuni).- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici - Introducerea de radionuclizi- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)- Zgomotul subacvatic (de exemplu activități nautice, echipament acustic subacvatic)- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitateActivități recreative (turism, sport, relaxare, etc); Industrie (evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); Producerea de energie/extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz natural); Urbanizare (deversări de ape reziduale municipale); Agricultură; Activități asociate extracției de resurse vii (pescuit); Acvacultură; Activități de pe mare (transport/shipping, inclusiv cu ambarcațiuni mici)
    Caracteristici- Păsări marine- Mamifere marine- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP)
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost foarte mare (> 1.500.000 ) – scor 1Costul implementării acestei măsuri este de ordinul zecilor de milioane de euro, cartografierea habitatelor fiind o activitate foarte costisitoare și de durată Componentele costului:- costuri cercetare (salarii); - costuri tehnice (monitoring, studii biologice, geologice, hidrochimie, etc), echipamente PC, consumabile, software- costuri pentru diseminare
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNr. de habitate cartateNr. de hărți
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: scăzută (mică)Efecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Beneficii – moderate:De mediu:- îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peștiCartografierea habitatelor este considerată un mijloc eficace de a sintetiza în mod cuprinzător distribuția spațială și starea habitatelor marine și, prin urmare, furnizează instrumente esențiale de informare pentru a sprijini aplicațiile de management de mediu.
    CoordonareNațională
    Fezabilitate tehnicăFrecvent aplicată; experiență vastă/dovezi de bune practici
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar), custozii ariilor naturale protejate
    Oportunități de finanțareFonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, POIM, EASME, proiecte finanțate de DG MARE și DG ENV)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiEvaluarea funcțiilor și serviciilor ecosistemice
    Nr./codul măsuriiRO-MN-010
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiAceastă măsură este obligatorie în contextul în care, România trebuie să se conformeze, ca semnatar al Convenției privind Biodiversitatea și lansării Strategiei Uniunii Europene privind Biodiversitatea în perspectiva anului 2020 (UEBD2020), cerințelor acestora. Acestea prevăd activitățile pe care trebuie să le întreprindă statele membre în perioada următoare:- Realizarea hărților serviciilor ecosistemice- Evaluarea stării ecosistemelor marine și a serviciilor acestora- Evaluarea, până în 2020, din punct de vedere economic, a acestor servicii- Integrarea valorilor ecosistemelor în sistemele lor contabile și de raportare la nivelul UE.Principalele acțiuni ce trebuie întreprinse pentru implementarea acestei măsuri, sunt:1. Identificarea tipurilor de servicii (ex., de producție, reglare, culturale, suport) și prioritizarea acestora;2. Identificarea metodologiilor celor mai potrivite de valorizare contabilă a tipurilor de servicii; 3. Instruirea custozilor/administratorilor ariilor protejate și, de asemenea, a agenților economici privind evaluarea serviciilor ecosistemice, autorități locale de mediu (APM) cu atribuții in domeniul reglementarii activităților 4. Realizarea hărților serviciilor ecosistemice identificate;5. Elaborarea unui sistem național de plată a serviciilor ecosistemice și reinvestire a valorii monetare în protecția/refacerea/reconstrucția ecologică și menținerea serviciilor ecosistemice pe termen lung.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritareKTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undițăKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcțiiKTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marineKTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere)KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marinKTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marinKTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mareKTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentaleKTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 aniPești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalăInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluii Tricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m² ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SLSpecii neindigeneMenținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreTendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduseSpecii comerciale de pești și molușteInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie);Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)EutrofizareInd. 5.1.1 Aportul Fosforului anorganic dizolvat și a Azotului anorganic dizolvat din activitățile antropice să fie constant sau să scadăInd. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limităInd. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropiceContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverseDeșeuri marineInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.
    DescriptoriD1 Biodiversitate - habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD2 Specii neindigeneD3 Specii comerciale de pești și molușteD4 Rețele trofice marineD5 EutrofizareD6 Integritatea fundului măriiD7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrograficeD8 Contaminanți în mediul marin D9 Contaminanți în pești și fructe de mareD10 Deșeuri marineD11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic
    Presiuni principale- Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)- Colmatare (de exemplu prin construcții permanente) - Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare) - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) - Introducerea de specii neindigene și translocații - Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv) - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor - Introducerea de substanțe organice - Modificări importante în regimul salinității- Modificări importante în regimul temperaturii - Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Deșeuri marine - Zgomot subacvatic
    Domenii principale de activitatePescuit și acvacultură; activități de cercetare și experimentale; shipping și transport (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; activități de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor)
    Caracteristici- Păsări marine- Mamifere marine- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciConvenția privind diversitatea biologică (CBD), cu modificările ulterioareDirectiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2013
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicConștientizare/comunicare/diseminareLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor de mediu și de presiune.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 120.000 euroComponentele costului:- Costuri pentru cercetare; costuri tehnice (echipamente PC, software, și alte asemenea)- Costuri training- Costuri comunicare; costuri consultare stakeholderi- Costuri pentru elaborarea sistemului național de plată (costuri de negociere, costuri consultare stakeholderi)
    EficiențăModerată – scor 3
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeinr. de metodologii; nr. de hărți ale serviciilor ecostitemice identificate
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Beneficii - scăzute:de mediu:- îmbunătățirea stării habitatelor bentale, pelagice, mamifere marine, păsări marine, peștiSocio-economic:- evaluarea serviciilor furnizate de ecosistemul marin
    CoordonareNațională 
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată/incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar, și alte asemenea) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură)
    Oportunități de finanțareFonduri publice; proiecte europene (ex. program HORIZON 2020, EASME, LIFE, proiecte finanțate de DG Mare, și alte asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020 -2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiRealizarea unui plan de acțiune comun pentru detectarea timpurie și atenuarea și evaluarea impactului speciilor non indigene
    Nr./codul măsuriiRO-MN-011
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura urmărește detectarea timpurie de noi specii non-native și reducerea impactului lor asupra componentelor native ale ecosistemului.Implementarea măsurii necesită desfășurarea următoarelor acțiuni:1. Echiparea navelor cu stații de tratare a apei de balast în vederea distrugerii speciilor non-indigene invazive de patogeni, chisturi; 2. Creșterea capacității tehnice a autorităților supervizoare (asigurarea unui număr suficient de vase disponibile având dotarea tehnică necesară pentru realizarea de inspecții regulate și inopinate și având echipament corespunzător pentru prelevarea și analizarea de probe;3. Echiparea și acreditarea laboratoarelor specializate pentru analiza apei de balast; 4. Creșterea capacității administrative/tehnice a personalului care prelevează și analizează probe de apă de balast (creșterea numărului de inspectori și a personalului de laborator).
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudiniiKTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive și a bolilor introduseKTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene în mediul marin și pentru controlul acestora
    Obiective de mediuMenținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreTendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse
    DescriptoriD2 Specii neindigene
    Presiuni principale- Introducerea de specii neindigene și translocații
    Domenii principale de activitateTransport naval; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic
    Caracteristici- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciConvenția Internațională pentru Controlul și Managementul Apelor de Balast și a Sedimentelor de la Nave (Convenția de la Londra, 2004)Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel localRegulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive Ghidul IMO pentru controlul și managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluția MEPC 207/62).
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale și Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție moderată/mare la atingerea obiectivelor/țintelor referitoare la D2 Specii neindigene
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost mare (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2Costul estimat pentru implementarea măsurii: minim 345.000, dar cel mai probabil va depăși 1.000.000 euroComponentele costului:1. costuri tehnice (achiziție stații de tratare a apei) – imposibil de estimat în acest stadiu2. costuri tehnice (achiziție echipamente de laborator, de prelevare probe, consumabile)3. costuri acreditare laboratoare 4. costuri cu personalul (suplimentarea personalului de control, inclusiv personal pentru laborator), costuri training, costuri operaționale pentru control
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeinr. cazurilor speciilor neindigene/invazive nou înregistrate în ecosistemul Mării Negre; nr. cazurilor de impact negativ înregistrate asupra speciilor native sau asupra speciilor neindigene deja introduse în ecosistemul Mării Negre, cauzate de introducerea speciilor neindigene/invazive; nr. de vase inspectate/an; nr. probelor de apă de balast/an;nr. probelor de apă de balast găsite în neconcordanță cu cerințele legale/an.
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medie Analiza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Măsura va avea efecte asupra sectorului de construcții de nave, inclusiv asupra proprietarilor de nave prin necesitatea creșterii investiției în echipamente cu sisteme speciale pentru tratarea apei de balast în vederea distrugerii speciilor non native de patogeni, și altele asemenea. Beneficii - moderate:de mediu:- este de așteptat reducerea cazurilor de deversări ilegale de apă de balast de către vasele care navighează în apele teritoriale - limitarea introducerii, răspândirii și impactului negativ al speciilor neindigene asupra ecosistemului Mării Negre;
    CoordonareBilaterală România–Bulgaria Regională
    Fezabilitate tehnicăDezvoltare nouă
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar)
    Oportunități de finanțareFonduri publice, proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa – România nu a ratificat încă Convenția Internaționala pentru Controlul și Managementul Apelor de Balast si a Sedimentelor de la Nave; lipsa de cunoștințe legată de căile/vectorii de introducere a speciilor neindigene, răspândire, și alte asemenea
    Titlul măsuriiRevizuirea permanentă a listei de specii neindigene marine din Marea Neagră
    Nr./codul măsuriiRO-MN-012
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura este necesară pentru cunoașterea permanentă a speciilor neindigene introduse în Marea Neagră pe diferite căi. Este necesară o permanentă colaborare între grupul de experți și organizații sectoriale, institute de cercetare, etc pentru asigurarea de informații și observații legate de specii neindigene nou introduse.Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni:1. Constituirea unui grup de experți care să actualizeze permanent lista de specii invazive;2. Campanii de sensibilizare/conștientizare a diverselor grupuri profesionale (pescari, operatori plaje, fermieri, scafandri, operatori portuari, etc.) privind furnizarea de informații/observații legate de prezența speciilor invazive.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudiniiKTM 18 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale speciilor invazive și a bolilor introduseKTM 34 Măsuri pentru reducerea introducerii și răspândirii speciilor neindigene în mediul marin și pentru controlul acestora.
    Obiective de mediuMenținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreTendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduse
    DescriptoriD2 Specii neindigene
    Presiuni principale- Introducerea de specii neindigene și translocații
    Domenii principale de activitateTransport naval; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură; cercetare marină; control biologic
    Caracteristici- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciConvenția Internațională pentru Controlul și Managementul Apelor de Balast și a Sedimentelor de la Nave (Convenția de la Londra 2004)Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007. Regulamentul (UE) Nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014Ghidul IMO pentru controlul și managementul biodepunerilor marine pentru a minimiza transferul de specii acvatice invazive (Rezoluția MEPC 207/62).
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale și Zona Exclusivă Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D2 Specii neindigene
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost foarte scăzut (< 50.000 euro Euro) – scor 5Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 45.000 euro,Componentele costului:1. costuri cercetare2. costuri de comunicare, costuri de creștere a conștientizării (meeting cu factori interesați)
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNr. de specii nou introduse în listă
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: foarte mareAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Beneficii - scăzute:de mediu:- măsura în sine nu aduce beneficii directe. Beneficiile indirecte rezidă din cunoașterea permenentă a speciilor nou introduse în ecosistem, înțelegerea efectelor pe care acestea le au asupra ecosistemului și a căilor de introducere și dispersare a acestora
    CoordonareNaționalăBilaterală România–Bulgaria Regională
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată/incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională “Apele Române“, Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - INCD GeoEcoMar)
    Oportunități de finanțareFonduri publice, proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, LIFE+, și alte asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiSensibilizarea (campanii educaționale) și consilierea grupurilor locale pescărești referitor la folosirea eficientă a tehnicilor și echipamentelor “prietenoase cu mediul“
    Nr./codul măsuriiRO-MN-013
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura poate fi considerată ca un prim pas în procesul de introducere de noi tehnici de pescuit prietenoase mediului (unelte selective, amplasarea de dispozitive electronice tip PINGER sau ADD).Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni:1. Organizarea de evenimente de consolidare a capacității cu grupurile locale de pescari în centre de formare profesională;2. Campanii educaționale în cadrul asociațiilor de pescuit referitoare la folosirea eficientă a tehnicilor de pescuit prietenoase mediului (ex. emițătoare de impulsuri subacvatice (pinger).
    Categoria de măsuri UE2b
    Tipuri cheie de măsuriKTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale
    Obiective de mediuPești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalăInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung
    DescriptoriD1 Biodiversitate-mamifere marineD1 Biodiversitate-păsări marineD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)
    Domenii principale de activitatePescuit
    Caracteristici- Păsări marine- Mamifere marine- Pești
    Legături cu alte directive/legislații/politiciRegulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale și Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de mamifere marine, păsări marine și pești.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost foarte scăzut (< 50.000 Euro) – scor 5Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 37.000 euro,Componentele costului:1. Costuri pentru evenimentele de consolidare a capacității cu grupurile locale de pescari în centre de formare (pregătire, organizare meetinguri cu stakeholderi, follow-up)2. Costuri comunicare
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNr. de emițătoare de impulsuri subacvatice
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: foarte mareAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. În schimb, măsura poate conduce la costuri de investiții pentru achiziționarea de emițătoare de impulsuri subacvatice, și altele asemeneaBeneficii - scăzute:de mediu:- îmbunătățirea stării populației de mamifere marine, păsări marine, pești.Beneficiile directe vor apare atunci când se vor implementa aceste tehnici prietenoase cu mediul
    CoordonareBilaterală România–Bulgaria 
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată / incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), ONG “Mare Nostrum”
    Oportunități de finanțareFonduri publice; proiecte europene (ex. programul HORIZON 2020, CBC România-Bulgaria, POPAM, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa – temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții
    Titlul măsuriiStimularea practicilor “prietenoase cu mediul“ prin utilizarea vaselor de pescuit cu lungime mai mică de 10 m și care nu folosesc echipamente remorcate (pescuit la scară redusă)
    Nr./codul măsuriiRO-MN-014
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” (DCSM) în Bulgaria și România–Faza 2" Scopul măsurii este de a încuraja pescuitului de coastă la scară redusă, promovând astfel folosirea inovațiilor tehnologice (ex. tehnici de pescuit mai selective) care nu cresc efortul de pescuit.Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. Elaborarea ghidului de reglementări;2. Elaborarea ghidului tehnic.
    Categoria de măsuri UE2b
    Tipuri cheie de măsuriKTM 20 Măsuri de prevenire și control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale
    Obiective de mediuHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluii Tricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m² ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SLSpecii comerciale de pești și molușteInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie);Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD1 Biodiversitate-habitate bentaleD3 Specii comerciale de pești și molușteD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice și nebiologice de pe fundul mării și din subsol)- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)
    Domenii principale de activitatePescuit
    Caracteristici-Pești-Habitate bentale
    Legături cu alte directive/legislații/politiciRegulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție mare în atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște și D1Biodiversitate-habitate bentale, D4 Rețele trofice și D6 Integritatea fundului mării
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Din contră, măsura este de așteptat să aibă efecte benefice în apele marine ale țărilor riverane prin creșterea stocului de pești comerciali și nu numai.
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 44.000 euro, dar cheltuielile pentru introducerea celor mai bune practici sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare se estimează costuri >150.000 EuroAceastă măsură conține costuri administrative și de implementare.- pregătirea personalului administrativ și a pescarilor - stimularea financiară (mecanism) a sectorului de pescuit pentru introducerea echipamentelor și practicilor prietenoase mediului- introducerea de programe pilot de testare a echipamentelor- distribuirea de materiale promoționale- întâlniri între stakeholderii din sectoarele de pescuit costier la scara redusă și cel la scară largă- introducerea celor mai bune practici disponibile
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNumărul de vase cu lungimea mai mică de 10 m și care nu folosesc echipamente remorcate.
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: mareAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii - moderate:Socio-economice:- Beneficii pentru pescari (pe termen mediu si lung) – îmbunătățirea stocului de pești (specii comerciale); îmbunătățirea pescuitului durabil
    CoordonareBilaterală România–Bulgaria  
    Fezabilitate tehnicăDezvoltare nouă
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța)
    Oportunități de finanțareFonduri publice, proiecte europene (ex. POPAM, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa – temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții și pierderea locurilor de muncă
    Titlul măsuriiDesemnarea zonelor în care este permisă folosirea uneltelor de pescuit de tip beam traul și observații pe termen lung asupra impactului acestora. Modificarea cerințelor de utilizare, atunci când este cazul
    Nr./codul măsuriiRO-MN-015
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată/comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura presupune identificarea zonelor în care acest tip de traulare este permisă (criteriile folosite vor fi stabilite de către Grupuri de Lucru comune) și are ca scop reducerea deteriorării habitatelor bentale Măsura include componente de control (după stabilirea zonelor autorizate pentru folosirea uneltelor de pescuit tip beam traul și a celor în care acestea sunt interzise, ar trebui desfășurate operațiuni de control pentru a monitoriza respectarea dispozițiilor) și componente de monitoring și cercetare în scopul evaluării impactului folosirii beam traul-ului asupra ecosistemului (în funcție de această evaluare măsura ar putea fi modificată în ceea ce privește cerințele de utilizare, atunci când este necesar).Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni: 1. constituirea grupurilor de lucru (la nivel național și regional) pentru stabilirea criteriilor necesare identificării zonelor în care beam trawl este permis;2. controlul respectării zonelor în care beam trawl este permis; 3. activități de cercetare și monitorizare a impactului asupra habitatelor bental.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudiniiKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere) KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale.
    Obiective de mediuInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2: Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Z. noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluii Tricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m² ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL
    DescriptoriD1 Biodiversitate-habitate bentaleD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv); - eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial); - extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice de pe fundul mării)
    Domenii principale de activitatePescuit
    Caracteristici- Habitate bentale
    Legături cu alte directive/legislații/politiciRegulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura este de așteptat să aibă o contribuție mare la atingerea obiectivelor legate de habitatele bentale și integritatea fundului mării
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 430.000 euro, dar cheltuielile sectoriale sunt dificil de estimat în acest stadiu. Prin urmare, se estimează costuri >1.000.000 EuroAceastă măsură conține costuri administrative și de implementare.1. constituirea grupurilor de lucru (pregătire, organizare meetinguri la nivel național si regional); costuri de cercetare; costuri comunicare2. costuri suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia; costuri operaționale pentru control3. costuri cercetare; costuri sectoriale - imposibil de estimat în această fază
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNr zone identificate; nr. de amenzi
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte socio-economice negative pe termen scurt, putând conduce la reducerea cantității de moluște/rapane colectate și la pierderea de locuri de muncă.Beneficii – mari:De mediu:- îmbunătățirea semnificativă a stării habitatelor bentale- îmbunătățirea calității apeiSocio-economice:- Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătățirea stocului de moluște/rapana (specii comerciale);
    CoordonareBilaterală România–Bulgaria  
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată / incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de frontieră); Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină GeoEcoMar)
    Oportunități de finanțareFonduri publice, proiecte europene (ex. HORIZON 2020, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, POPAM);
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa – temerea pescarilor legată de pierderea locurilor de muncă
    Titlul măsuriiPromovarea și stimularea (inclusiv financiară) a pescuitului și colectării de moluște în condiții prietenoase cu mediul
    Nr./codul măsuriiRO-MN-016
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura urmărește promovarea și stimularea tehnicilor prietenoase mediului de pescuit și colectare de moluște.Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:1. Definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuție cu sectoarele de pescuit/procesare/export); 2. Aplicarea sistemului de stimuli (financiari);3. Constituirea de servicii de consultanță; 4. Sensibilizarea (campanii educaționale) și consilierea grupurilor locale pescărești referitor la folosirea eficientă a tehnicilor și echipamentelor prietenoase mediului.
    Categoria de măsuri UE2b
    Tipuri cheie de măsuriKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale
    Obiective de mediuHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari–2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot subtratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥ 2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥ 46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥ 1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥ 70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥ 70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥ 100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 m² ≥ 50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 m² ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥ 22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥ 1600 g m⁻²1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥ 50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g•m⁻²1170-2: Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 5000 g•m⁻²Densitatea populației de Donacilla cornea ≥ 3300 ind•m⁻²Densitatea populației de Donax trunculus ≥ 200 ind•m⁻²1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥ 50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥ 100 g•m⁻²1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g•m-2 Biomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 16 g•m⁻²Ind. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind•m⁻²Densitatea populației de Arenicola marina ≥ 0,1 ind•m⁻²; Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥ 1 ind•m⁻²Densitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥ 500 ind.m⁻²Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 m² ≥ 200 ind•m⁻²Ind. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajistilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 m² = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 m² ≥ 30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥ 50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în pătrate de 1 m² ≥ 80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în pătrate de 1 m² ≥ 30% Frecvența gastropoduluii Tricolia pullus în pătrate de 1 m² ≥ 1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 m² ≥ 10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 m² ≥ 70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥ 50%1170-9: Frecvența decapoduluii Eriphia verrucosa în transecte de 100 m² ; Densitatea speciei Halichondria panicea in habitat ≥ 1 colonie m⁻²Ind. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥ 70 mm SL Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalăInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungD3 Specii comerciale de pești și molușteInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F ≤ 0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤ 0,4 (hamsie);Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD1 Biodiversitate-habitate bentaleD1 Biodiversitate-mamifere marineD1 Biodiversitate-peștiD1 Biodiversitate-păsări marineD3 Specii comerciale de pești și molușteD4 Rețele trofice marineD6 Integritatea fundului mării
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial)- Extracția selectivă (datorată de exemplu explorării și exploatării resurselor biologice de pe fundul mării)
    Domenii principale de activitatePescuit
    Caracteristici- Habitate bentale- Pești- Mamifere marine- Păsări marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009Regulamentul (CE) nr. 508/2014 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2013
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicEconomicConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție mare la atingerea obiectivelor legate de D1 Biodiversitate, D4 rețele trofice marine, D6 Integritatea fundului mării și D3 Specii comerciale de pești și moluște.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2Costul este în foarte mare măsură influențat de componenta economică (stimularea financiară) care este imposibil de estimat în acest stadiu. Componentele costului:1. costuri legate de definirea sistemului de stimuli (inclusiv document de discuție cu sectoarele de pescuit/procesare/export, organizare întâlniri)2. aplicarea sistemului de stimuli (financiari): imposibil de estimat în această etapă3. Constituirea de servicii de consultanță: imposibil de estimat în această etapă4. costuri de comunicare; costuri de conștientizare
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeinr. de stimulări financiare/an
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura poate avea efecte negative (pe termen scurt) asupra activităților economice de pescuit și colectare de moluște, putând conduce la scăderea producției, costuri pentru investiții și la pierderea de locuri de muncă. Beneficii – moderate:De mediu:- îmbunătățirea semnificativă a stării habitatelor bentale- îmbunătățirea calității apeiSocio-economice:- Exploatarea sustenabilă aduce beneficii pescarilor, pe termen mediu si lung) prin îmbunătățirea stocului de pești și moluște (specii comerciale);
    CoordonareBilaterală România–Bulgaria  
    Fezabilitate tehnicăDezvoltare nouă
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța)
    Oportunități de finanțareFonduri publice: proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, POPAM)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa – temerea pescarilor legată de creșterea costurilor pentru investiții și de pierderea locurilor de muncă.
    Titlul măsuriiDezvoltarea planului multianual regional de management pentru stocurile de pești vizate
    Nr./codul măsuriiRO-MN-017
     Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMasura a fost dezvoltată ca măsură comuna între România și Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura va contribui la atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești.Implementarea măsurii necesită realizarea următoarelor acțiuni:1. Constituirea unui Grup de Lucru regional;2. Discuții asupra unor posibile măsuri comune (ex. stabilirea limitelor de disribuire a stocurilor pt. speciile demersale);3. Implementare (control).
    Categoria de măsuri UE2b
    Tipuri cheie de măsuriKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale
    Obiective de mediuInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY = F≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și moluște
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)
    Domenii principale de activitatePescuit
    CaracteristiciPești
    Legături cu alte directive/legislații/politiciRegulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.Regulamentul (UE) nr. 2017/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017.Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție semnificativă la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost moderat (250.000 – 7500.000 Euro) – scor 3Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 328.000 euro.Componentele costului per acțiune:1. Costuri operaționale pentru Grupul de Lucru regional (planificare, organizare intalniri, etc.)2. costuri comunicare/diseminare (întâlniri cu organizațiile pescărești) 3. costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control
    EficiențăRidicată – scor 5
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiIndicatorii legați de D3
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: ridicată (mare)Analiza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – moderate:De mediu:- menținerea volumului stocurilor în limite biologice sigure Socio-economice:- atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești- o mai bună aliniere la planul național de gestionare a pescuitului și întărirea controlului la aplicarea sa.
    CoordonareBilaterală România–Bulgaria Regională
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată / incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța)
    Oportunități de finanțareFonduri publice proiecte europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, POPAM);
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiPunerea în aplicare a controlului pentru setcile de calcan
    Nr./codul măsuriiRO-MN-018
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura se referă la îmbunătățirea funcțiilor de control ale autorităților competente pentru controlul cerințelor stabilite de către Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru setcile de calcan utilizate în sectorul de pescuit (material, dimensiunea ochiului și grosimea).Scopul măsurii: îmbunătățirea stocului de calcan și reducerea capturilor accidentale (pești și mamifere) prin întărirea mecanismului de control asupra tehnicilor/uneltelor de pescuit pentru calcan.Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:1. Pregătirea personalului de control; 2. Suplimentarea personalului de control; 3. Controlul operațional.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale
    Obiective de mediuPeștiInd. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate în peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Specii comerciale de pești și molușteInd. 3.1.1 Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY = (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,15 – limite de referință (calcan);Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤ 0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (calcan (Psetta maxima), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus)Ind. 3.2.2 Refacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 – 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD1 Biodiversitate-mamifere marineD1 Biodiversitate-peștiD3 Specii comerciale de pești și molușteD4 Rețele trofice marine
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)
    Domenii principale de activitatePescuit
    CaracteristiciPeștiMamifere marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale / Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pești și moluște, D1 Biodiversitate-mamifere marine și pești, și D4 Rețele trofice marine.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost moderat (250.000 – 7500.000 Euro) – scor 3Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 298.000 euro.Componentele costului: costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNr. de controale-amenzi
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: ridicată (mare)Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare)Efecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – ridicate:De mediu:- reducerea capturilor accidentale de mamifere marine- reducerea capturilor accidentale de alți pești (specii necomerciale)Socio-economice:- atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești
    CoordonareNaționalăBilaterală România–Bulgaria
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată / incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării); Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța)
    Oportunități de finanțareFonduri publice proiecte europene (ex. POPAM, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiDefinirea și reevaluarea perioadelor și zonelor de prohibiție pentru speciile de pești – stocuri de pești
    Nr./codul măsuriiRO-MN-019
     Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura dezvoltată ca măsură comună între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura urmărește reevaluarea și, acolo unde este necesar, modificarea perioadelor și zonelor de prohibiție existente (prelungirea, schimbarea perioadelor, schimbarea zonelor pentru pescuit, etc.) luând în considerare schimbările condițiilor de mediu.Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:1. Constituirea Grupurilor de Lucru comune (reprezentanți ai Agențiilor Naționale de Pescuit și Acvacultură, ai altor administrații de stat relevante, institutelor de cercetare, ONG-urilor și Grupurilor Locale Pescărești); Revizuirea zonelor și perioadelor de prohibiție existente în apele teritoriale2. Studii pentru evaluarea spațială și temporală a stocurilor și specificarea nevoilor;3. Delimitarea perioadelor și zonelor;4. Controlul de conformitate cu aceste interdicții și restricții în zonele desemnate.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudiniiKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentale
    Obiective de mediuInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY= F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)
    DescriptoriD3 Specii comerciale de pești și moluște
    Presiuni principale- Extragerea selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)
    Domenii principale de activitatePescuit
    CaracteristiciPești
    Legături cu alte directive/legislații/politiciRegulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013.Convenția pentru diversitatea biologică (CBD), cu modificările ulterioare.Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.Regulamentul (CE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014.Regulamentul (UE) 2017/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017.
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție moderata la atingerea obiectivelor legate de D3
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost moderat (250.000 – 7500.000 Euro) – scor 3Costul pentru implementarea măsurii este estimat la ~ 225.000 euro.Componentele costului: Costuri operaționale pentru constituirea Grupurilor de Lucru și delimitarea perioadelor si zonelor (planificare, pregătire și organizare întâlniri)Costuri de cercetare Costuri de comunicareCosturi legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control
    EficiențăRidicată – scor 5
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiAr trebui să se bazeze pe indicatorii existenți
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: ridicată (mare)Analiza Cost-Beneficiu: ridicată (mare)Efecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Măsura ar putea avea efecte negative asupra comerțului cu pești prin limitarea și/sau interzicerea pescuitului. Beneficii – ridicate:De mediu:- îmbunătățirea stării populațiilor celor 7 specii comerciale- menținerea în limite biologice sigure a speciilor comerciale- îmbunătățirea stării populațiilor speciilor necomerciale care ar putea fi pescuite accidentalSocio-economice:- atingerea randamentului maxim sustenabil (MSY) și stocurilor sustenabile de pești
    CoordonareBilaterală România–Bulgaria
    Fezabilitate tehnicăAplicată frecvent; experiența vastă / dovezi de bune practici
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltarea Marină “Grigore Antipa” Constanța), Ministerul Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră)
    Oportunități de finanțareFonduri publice programe europene (ex. POPAM, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime);  
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020
    Dificultăți în implementareDa – posibila reticență a pescarilor
    Titlul măsuriiGestionarea și reducerea surselor difuze de poluare, inclusiv depunerile atmosferice
    Nr./codul măsuriiRO-MN-020
     Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2"Măsura se referă la eutrofizare și poluarea cu contaminanți și include două etape: prima va fi concentrată pe activitățile de cercetare legate de o mai bună cunoaștere a impactului surselor difuze de poluare (în special depunerile atmosferice) asupra mediului marin, iar cea de a doua fază va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoștințelor acumulate în prima fază.Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:Etapa 1 va cuprinde:- Activități de cercetare în scopul mai bunei cunoașteri privind impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin; 1.1.a. Activități de monitorizare1.1.b. Proiecte de cercetare- Folosirea unei metodologii comune la Marea Neagră pentru evaluarea presiunii datorate surselor difuze de poluare și a impactului acestora de la sursele difuze de poluare (modele, SWAT, etc.).1.2.a. Dezvoltarea de ghiduri pentru elaborarea metodologiilor comune1.2.b. Dezvoltarea de modele, etc (personal, logistică, și altele asemenea).Etapa 2 va consta în dezvoltarea măsurilor pentru reducerea impactului surselor difuze de poluare, pe baza cunoștințelor acumulate în prima fază și va fi dezvoltată în cel de-al doilea ciclu al Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin
    Categoria de măsuri UE2b
    Tipuri cheie de măsuriFaza 1KTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudiniiFaza 2KTM 2 Reducerea poluării cu nutrienți din agriculturăKTM 3 Reducerea poluării cu pesticide din agriculturăKTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritareKTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcțiiKTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă KTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marin
    Presiuni principale- Introducerea de nutrienți - Introducerea de materie organică - Introducere de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de radionuclizi - Introducerea de organisme patogene microbiene
    Domenii principale de activitateActivități de pe uscat (transport, activități urbane, industrie, agricultură); activități de pe mare (producere de energie, shipping).
    Caracteristici- Păsări- Mamifere- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000.Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991.Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnic (etapa 1)Legislativ (etapa 2)
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor de mai jos (totuși dificil de estimat datorită lipsei cunoștiințelor în această fază)
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost ridicat (750.000 – 1.500.000 Euro) – scor 2 (costul se referă doar la implementarea etapei 1)Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 400.000 euro, dar cel mai probabil va crește semnificativ. În acest stadiu este imposibil de precizat costul necesar pentru investiții.Componentele costului:- costuri pentru cercetare (personal cercetare, echipamente, software, organizare întâlniri, și altele asemenea)- costuri pentru implementarea tehnică (costuri pentru investiții, costuri operaționale, costuri pentru întreținere, și altele asemenea) - imposibil de estimat- costuri elaborare metodologii comune (constituire grup experți, întâlniri bilaterale, și altele asemenea)Costuri pentru dezvoltarea măsurilor de reducere (etapa 2) urmează a se determina (depind de rezultatele obținute în etapa 1)
    EficiențăModerată (medie) – scor 3
    Indicatori pentru măsurarea eficienței 
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: scăzută Efecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – scăzute:De mediu:- îmbunătățirea mediului marin prin minimizarea impactului din surse difuzeNu se așteaptă beneficii pe termen scurt, deoarece măsura nu conduce în mod direct la modificări ale stării mediului. Beneficiile sunt dificil de identificat în această fază de început a procesului.
    CoordonareNaționalăBilaterală România–Bulgaria  
    Fezabilitate tehnicăDezvoltare nouă
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Apelor și Pădurilor (Administrația Națională “Apele Române“ și Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
    Oportunități de finanțareFonduri publice; programe europene (ex. Programul Horizon 2020)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa–lipsa de cunoștințe referitoare la impactul depunerilor atmosferice asupra mediului marin
    Titlul măsuriiÎntărirea controlului privind folosirea zonelor de curățare a navelor în porturi
    Nr./codul măsuriiRO-MN-021
     Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura se referă la întărirea controlului (referitor atat la personal, cât și la îmbunătățirea logisticii) pentru respectarea prevederilor MARPOL 73/78 și Directivei (UE) 2019/883 cu privire la deversarea deșeurilor organice și minerale în zonele de curățare din porturi.Masura se adresează reducerii aportului de nutrienți, materie organică și contaminanți (chimici și microbiologici) în apele teritoriale și în Zona Economică Exclusivă.Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:1. Constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea sistemului de sancțiuni (revizuirea cuantumului în funcție de nivelul de poluare, de intenție, și altele asemenea);2. Pregătirea personalului de control; 3. Suplimentarea personalului de control; 4. Controlul operațional (combustibil, materiale, ambarcațiuni și altele asemenea).
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și / sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă
    Obiective de mediuEutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIN din activitățile antropice să fie constant sau să scadăContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverseDeșeuri marineInd. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării.
    DescriptoriD5 EutrofizareD8 Contaminanți în mediul marinD10 Deșeuri marine
    Presiuni principale- Introducere nutrienți - Introducere de materie organică - Introducere de compuși sintetici- Introducere de substanțe și compuși nesintetici- Introducere de agenți patogeni- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitatetransport naval, operațiuni portuare
    Caracteristici- Păsări marine- Mamifere marine- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008Directiva 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificare a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CEConvenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)Convenția pentru Protecția Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D5 Eutrofizare, D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 277.000 euro.Componentele costului: - Costuri necesare constituirii grupului de lucru; costuri de negociere (pregătirea sistemului de sancțiuni, întâlniri, etc.) - Costuri legate de suplimentarea personalului de control; costuri pentru pregătirea personalului de control; costuri operaționale de control
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeinr. de controale/annr de nave ce folosesc facilitățile portuare/an
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: ridicată (mare)Analiza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Beneficii – moderate:De mediu:- îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, habitate pelagice, pești, mamifere marine, păsări marine
    CoordonareNațională 
    Fezabilitate tehnicăAplicată frecvent; experiență vastă / dovezi de bune practici
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului, Garda Națională de Mediu), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (Autoritatea Navală Română)
    Oportunități de finanțarefonduri publice
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiIntroducerea etichetării ecologice (pe baza etichetelor ecologice relevante existente) în acvacultură
    Nr./codul măsuriiRO-MN-022
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2"Măsura urmărește dezvoltarea schemelor de etichetare ecologică pentru promovarea unei acvaculturii durabile și îmbinarea elementelor de piață și industrie cu interesele și comunitățile de mediu.Importanța măsurii - etichetarea ecologică poate facilita accesul pe noile piețe, consolidarea sau extinderea cotei de piață pe piețele existente, creșterea credibilității și a câștigurilor prin potențiale prețuri “premium”.Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni:1. Stabilirea Grupurilor de Lucru; 2. Dezvoltarea campaniilor de conștientizare a publicului;3. Implementarea (inclusiv materiale promoționale permanente).
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine ( ex. din acvacultură)
    Obiective de mediuInd. 9.1.1 Nivelul contaminanților (metale grele, pesticide organoclorurate, bifenili policlorinați și HPA) în pești și moluște capturate din mediul natural să nu depășească nivelurile maxime stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu modificările și completările ulterioare; pentru contaminanți care nu sunt enumerați în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, valorile limită sunt agreate la nivel național/regionalInd. 9.1.2 Nu mai mult de 25 % din probele investigate pe parcursul unui an să depășească nivelurile reglementate pentru metale grele; nu mai mult de 5 % din toate probele investigate pe parcursul unui an să depășească nivelurile reglementate pentru bifenili policlorurati, HPA și pesticide organoclorurate
    DescriptoriD9 Contaminanți în pești și fructe de mare
    Presiuni principale- Introducere de compuși sintetici - Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de organisme patogene microbiene
    Domenii principale de activitateActivități de pe uscat (activități urbane, industrie, agricultură); Turism și Activități recreative, Shipping, Producere de energie (extracție țiței și gaze naturale), Eliminare de deșeuri, Extracție de resurse nevii, Operațiuni portuare
    Caracteristici- Habitate bentale- Pești
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 2013/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei.Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (inclusiv moluște și pești), amendat prin: Regulamentul (CE) nr. 1126/2007; Regulamentul (CE) nr. 565/2008; Regulamentul (CE) nr. 629/2008; Regulamentul (UE) nr. 105/2010; Regulamentul (UE) nr. 165/2010Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală și nonanimală și reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările ulterioare.Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 cu privire la aplicarea art. 36 din Tratatul EURATOM referitor la monitorizarea nivelului radioactivității în mediu în scopul evaluării expunerii populației
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D9 Contaminanți în pești și fructe de mare.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost moderat (250.000 – 750.000 Euro) – scor 3 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 97.000 euro. Totuși, este foarte probabilă o creștere a costului implementării măsurii prin introducerea cheltuielilor sectoriale (deocambată dificil de evaluat).Componentele costului: - Costuri pentru constituirea grupului de lucru (la nivel national - experți de stat și experți din sectorul piscicol (producători din acvacultură) în scopul de a verifica legislația existentă la nivel național și European legat de etichetarea ecologică, dezvoltarea de propuneri pentru astfel de etichete în acvacultură; la nivel regional - întâlniri bilaterale între România și Bulgaria pentru coordonarea și aprobarea propunerilor) - Costuri pentru consultări cu stakeholderi, autorități și sectoare relevante la o scară mai mare și revizuirea legislației (dacă este necesară) și adoptarea acesteia- Costuri pentru campanii de conștientizare a publicului (închiriere de locații, catering, materiale promoționale); costuri de comunicare (broșuri, pliante, media)- Cheltuieli sectoriale - imposibil de estimat în acest stadiu
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiCreșterea generală a consumului de fructe de mare pe termen scurt, mediu și lung (kg/an, tone/an)Creșterea generală a consumului de fructe de mare etichetate ecologic pe termen scurt, mediu și lung (kg/an, tone/an)
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: ridicată (mare)Analiza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Această măsură ar putea avea un efect negativ asupra restului de producători care nu pot să asigure calitatea necesară a propriilor produse și nu sunt autorizați să folosească etichetarea ecologică (creșterea “economiei gri”).Beneficii – moderate:Socio-economic:- sectorul piscicol va alege să opteze pentru introducerea etichetării ecologice dacă există o astfel de solicitare. Opțiunea depinde de tipul de etichete si de potențialele beneficii pentru mediu. Introducerea etichetării ecologice este relevantă pentru piețele locale de pește și pentru export- creșterea conștientizării publicului asupra produselor oferite pe piață și posibilitatea de a alege, creșterea consumului de produse marine (statistici periodice referitoare la produsele marine oferite pe piețe și preferințele consumatorilor)- creșterea profitului firmelor care oferă produse etichetate ecologic.
    CoordonareNaționalăBilaterală România–Bulgaria
    Fezabilitate tehnicăDezvoltare nouă
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, incluzând Autoritatea Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
    Oportunități de finanțareFonduri publice; proiecte europene (ex. Programul CBC România-Bulgaria, programul HORIZON 2020, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, POPAM)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020
    Dificultăți în implementareDa – posibila reticență a unor producători legat de costurile ridicate, suportul managerial inadecvat, insufiența datelor și impactul asupra pieței.
    Titlul măsuriiAmendarea legislației existente, acolo unde este necesar, pentru desfășurarea activităților economice în mediul marin
    Nr./codul măsuriiRO-MN-023
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” (DCSM) în Bulgaria și România – Faza 2"Măsura se referă la activitățile umane din mediul marin menționate/listate în cadrul art. 8 al Directivei 2014/89/UE de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritimMăsura nu se referă la activități militare.Implementarea măsurii presupune desfășurarea următoarelor acțiuni:1. Activități pregătitoare pentru modificarea/adaptarea legislației naționale, dacă este necesar; 2. Consultări publice și sectoriale;3. Adaptarea legislației.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 15 Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare sau de reducere a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritareKTM 19 Măsuri de prevenire sau control a efectelor adverse a activităților recreative, inclusive pescuitul la undiță.KTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/ eliminări ale animalelor și plantelor KTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcțiiKTM 26 Măsuri de reducere a pierderii fizice de habitate bentale în apele marineKTM 27 Măsuri de reducere a daunelor fizice în apele marine (și care nu sunt raportate în cadrul KTM 6 legat de Directiva Cadru Apă–apele costiere)KTM 28 Măsuri de reducere a introducerii de energie, inclusive zgomot subacvatic, asupra mediului marin. KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marinKTM 30 Măsuri de reducere a interferențelor cu procesele hidrologice în mediul marinKTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliberării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 32 Măsuri pentru reducerea poluării accidentale din surse de pe mareKTM 33 Măsuri de reducere a descărcărilor de nutrienți și materie organică în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferăKTM 35 Măsuri de reducere a perturbărilor biologice în mediul marin rezultate din extracția de specii, inclusiv capturi accidentaleKTM 36 Măsuri de reducere a altor tipuri de perturbare biologică, incluzând moartea, rănirea, perturbarea, translocarea speciilor marine native, introducerea de patogeni microbiologici și introducerea de indivizi modificați genetic din specii marine (ex. din acvacultură)KTM 37 Măsuri de refacere și conservare a ecosistemelor marine, inclusiv a habitatelor și speciilor.
    Obiective de mediuHabitate pelagiceInd. 1.6.2 Percentila 90 a valorilor biomasei fitoplanctonului să nu depășească valorile limită în 10 % din observațiile din sezonul de vară în ultimii 6 ani Pești Ind. 1.1.1 Aria de distribuție a speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele două decenii; speciile selectate sunt înregistrate iî peste 50% din observațiile din ultimii 6 aniInd. 1.3.1 Condițiile populației speciilor din familia Gobiidae nu sunt afectate în mod negativ de presiunea umană și se situează în domeniul de valori din ultimele 2 deceniiInd. 4.3.1 Mărimea populației speciilor din familia Gobiidae nu este afectată în mod negativ de presiunea umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 deceniiMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalăInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lungHabitate bentaleInd. 1.4.1 1110-1: Menținerea existenței celor trei pajiști de Zostera noltei în zona Mangalia1110-8: Menținerea distribuției actuale în zona Costinești–2 Mai Nisipuri cu Donax trunculus: Menținerea distribuției actuale în zona Năvodari - 2 Mai1140-3: Menținerea distribuției actuale în zona Eforie Nord–Eforie Sud1170-7: Menținerea distribuției actuale în zona 2 Mai–Vama Veche1170-8: Menținerea distribuției actuale în zona Cap Aurora–Vama Veche1170-10: Menținerea distribuției actuale în punctele Agigea, Costinești și Vama Veche1170-2: Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis: Menținerea distribuției actuale pe tot șelful României între izobatele de 30 – 50 m1170-9: Menținerea distribuției actuale pe tot substratul stâncos circalitoralInd. 1.5.1 1110-1: Suprafața ocupată de habitat ≥2,43 ha1140-3: Suprafața ocupată de habitat ≥2,06 ha1170-7: Suprafața ocupată de habitat ≥1,8 ha1170-8: Suprafața ocupată de habitat ≥46 ha1170-10: Suprafața ocupată de habitat ≥1 haInd. 1.6.1Înălțimea frunzelor de Zostera noltei în iunie ≥70 cm; extinderea anuală a rizomilor de Zostera noltei în zonele de creștere ale pajiștilor ≥70 cm Înălțimea talurilor de Cystoseira barbata în sezonul rece ≥100 cm; frecvența exemplarelor tinere de Cystoseira în pătrate de 1 mp ≥50%Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SLFrecvența juvenililor de Pholas dactylus în pătrate de 1 mp ≥ 50%; dimensiunea maximă a exemplarelor de Pholas dactylus (lungimea cochiliei) = 70 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donacilla cornea (lungimea cochiliei) ≥22 – 24 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Donax trunculus (lungimea cochiliei) 45 – 50 mm SLDimensiunea maximă a exemplarelor de Arenicola marina (lungimea corpului întreg în extensie) 250 – 350 mm TLInd. 1.6.21110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥50%; biomasa foliară a Zostera noltei ≥1600 g/mp1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata în interiorul câmpurilor ≥50%; biomasa umedă a Cystoseira barbata fără epifite ≥ 3000 g/mp1170-2:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥ 50%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥5000 g/mpDensitatea populației de Donacilla cornea ≥3300 ind/mpDensitatea populației de Donax trunculus ≥200 ind/mp1170-7: Acoperirea cu Corallina officinalis în interiorul câmpurilor ≥50%Densitatea populației de Lentidium mediterraneum≥9000 ind/mp; biomasa vie a Lentidium mediterraneum ≥100 g/mp1170-9:Acoperirea cu Mytilus viu în interiorul habitatului ≥80%; biomasa vie a Mytilus galloprovincialis ≥ 8000 g/mpBiomasa vie a Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp≥16 g/mpInd. 4.3.1Densitatea populației de Lentidium mediterraneum ≥ 9000 ind/mpDensitatea populației de Arenicola marina ≥0,1 ind/mp Densitatea populației de Necallianassa truncata ≥1 ind/mpDensitatea populației de Mytilus galloprovincialis ≥500 ind/mp Densitatea populației de Modiolula phaseolina în pătrate de 1 mp ≥200 ind/mpInd. 6.2.11110-1: Acoperirea cu Zostera noltei în interiorul pajiștilor ≥ 50%; Frecvența decapodului Palaemon adspersus în pătrate de 1 mp = 100%; Frecvența decapodului Carcinus aestuarii în transecte de 50 mp ≥30%1170-8: Acoperirea cu Cystoseira barbata in interiorul centurilor ≥50%; Frecvența epifitei Colaconema thuretii în patrate de 1 mp ≥80%; Frecvența gastropodului Gibbula divaricata în patrate de 1 mp ≥30% Frecvența gastropodului Tricolia pullus în pătrate de 1 mp ≥1%1170-2: Frecvența algelor Lithothamnion, Phyllophora sau Coccotylus în transecte de 50 mp ≥10%; Frecvența decapodului Liocarcinus navigator în transecte de 400 mp ≥70% 1140-3: Frecvența polichetului Ophelia bicornis în probe ≥ 1%; Frecvența mysidului Gastrosaccus sanctus în probe ≥50%1170-9: Frecvența decapodului Eriphia verrucosa în transecte de 100 mp ; Densitatea speciei Halichondria panicea în habitat ≥1 colonie mpInd. 6.2.31170-2: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥50 mm SL1170-9: Dimensiunea mediană a exemplarelor de Mytilus galloprovincialis (lungimea cochiliei) ≥70 mm SLSpecii neindigeneMenținerea raportului actual specii neindigene/specii indigene, ca număr de specii și/sau abundență în cadrul fiecărui grup, la litoralul românesc al Mării NegreTendința descrescătoare a speciilor neindigene nou introduseSpecii comerciale de pești și molușteInd. 3.1.1 Menținerea mortalității prin pescuit F ≤ FMSY = 0,64 (sprot);Tendință constantă de scădere a valorilor mortalității cauzate de pescuit la nivel regional în intervalul FMSY= (F0,1-FMAX) cu valori cuprinse între F = 0,07 și F = 0,1 limite de referință (calcan);Tendință constantă de scădere a mortalității cauzate de pescuit la nivel regional, FMSY să nu depășească valoarea limită de referință de 0,54 (FMSY= F ≤0,54, valoare limită recomandată) atunci când valoarea coeficientului mortalității naturale M 1-3= 0,81 și rate de exploatare E ≤0,4 (hamsie);Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,4 (bacaliar)Reducerea drastică a efortului de pescuit, F ≤ FMSY = 0,15 (calcan)Reducerea efortului de pescuit în zona de iernat (stavrid)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,54 (hamsie)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,18 (rechin)Reducerea efortului de pescuit până la F ≤ FMSY = 0,46 (barbun)Ind. 3.1.2 Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,082 (sprot)Menținerea pragului limită a raportului captură/biomasă ≤0,033 (calcan)Ind. 3.2.1 Creșterea SSB (biomasa stocului reproducător) la nivel regional pentru speciile comerciale relevante la nivelul Mării Negre (bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), calcan (Psetta maxima), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), hamsie (Engraulis encrasicolus), rechin (Squalus acanthias) și barbun (Mullus barbatus ponticus).Ind. 3.2.2 Menținerea stocului de șprot, la litoralul românesc, la valori de aproximativ 60.000 toneRefacerea stocului de calcan, la litoralul românesc, până la valori de 1.500 – 2.000 tone Ind. 3.3.1 Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 1,5 – 2 ani (șprot)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 5 - 6 ani (calcan)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (bacaliar)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 – 4 ani (stavrid)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 2 ani (hamsie)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 120 cm (rechin)Creșterea procentului exemplarelor mai mari de 3 ani (barbun)EutrofizareInd. 5.1.1 Aportul DIP și DIP din activitățile antropice să fie constant sau să scadăInd. 5.2.2 Percentila 5 a valorilor transparenței în apele marine trebuie să fie mai mare decât valoarea limităInd. 5.3.1 Menținerea distribuției spațiale a speciilor perene cheie (Cystoseira, Zostera) în limite stabile (peste 60 %), fără o fragmentare a câmpurilor datorată activităților antropiceContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverseDeșeuri marineInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării
    DescriptoriD1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marineD2 Specii neindigeneD3 Specii comerciale de pești și molușteD4 Rețele trofice marineD5 EutrofizareD6 Integritatea fundului măriiD7 Modificarea permanentă a condițiilor hidrograficeD8 Contaminanți în mediul marin D9 Contaminanți în pești și fructe de mareD10 Deșeuri marineD11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic
    Presiuni principale- Sufocare (de exemplu punerea în funcțiune de structuri realizate de om sau evacuarea reziduurilor de dragare)- Colmatare (de exemplu prin construcții permanente)- Modificări în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare /evacuarea reziduurilor de dragare)- Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare)- Introducerea de specii neindigene și translocații- Extracția selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu pescuitul comercial și sportiv)- Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în azot și fosfor- Introducerea de substanțe organice- Modificări importante în regimul salinității- Modificări importante în regimul temperaturii- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin- Deșeuri marine- Zgomot subacvatic
    Domenii principale de activitatePescuit și acvacultură; activități de cercetare și experimentale; shipping și transport (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; activități de conservare a speciilor protejate; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări, extracție de nisip și pietriș); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor)
    Caracteristici- Habitate pelagice- Habitate bentale- Pești- Mamifere marine- Păsări marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2013.
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicLegislativ Conștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale/Zona Europeană
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție ridicată la atingerea tuturor obiectivelor/țintelor definite în prezent
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre. Dimpotrivă, implementarea măsurii va avea rezultate pozitive.
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4 Costul minim estimat pentru implementarea măsurii este ~ 82.000 euro. Componentele costului: - costuri legate de activitățile pregătitoare în domeniul legislativ (costuri negociere, pregătire, organizare întâlniri la nivel național și bilateral)- costuri legate de organizarea de consultări publice și sectoriale- costuri legate de modificări legislative (pregătire document, discutare, întâlniri la nivel național și bilateral)- costuri de comunicare
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNr. de modificari/an
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: ridicată (mare)Analiza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Implementarea măsurii ar putea conduce la conflicte între conformitatea cu legislația de mediu și intențiile de investiții în anumite zone din mediul marin (investiții publice și private). De exemplu, conflicte între planurile de investiții în ariile protejate sau în apropierea lor.Beneficii – moderate:De mediu și socio-economice:Fiecare autoritate competentă realizează o evaluare a planurilor, programelor sau activităților care pot avea efecte secundare negative semnificative asupra mediului marin și sănătății umane, cum ar fi cercetări pentru surse alternative de energie în mediul marin (explorarea și extracția de petrol și gaz natural, parcuri eoliene offshore, etc.).
    CoordonareBilaterală România–Bulgaria
    Fezabilitate tehnicăFrecvent aplicată; experiență vastă / dovezi de bune practici
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Apelor și Pădurilor (Administrația Națională “Apele Române” și Agenția Națională pentru Protecția Mediului), Ministerul Educației și Cercetării (Institute de cercetare), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor
    Oportunități de finanțareFonduri publice
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiÎmbunătățirea managementului deșeurilor de la nave
    Nr./codul măsuriiRO-MN-024
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și RomâniaMăsura se referă la evaluarea și punerea în aplicare a colectării și transportului deșeurilor provenite de la nave (acestea includ deșeuri gospodărești și de exploatare, deșeuri alimentare și materiale plastice în conformitate cu anexa 5 din MARPOL 73/78, precum și deșeuri petroliere (șlam) și ape reziduale (ape uzate și apa de santină).Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:1. Îmbunătățirea facilităților existente 2. Pregătirea personalului de control; 3. Personal suplimentar pentru control; 4. Control operațional
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin.KTM 31 Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase (substanțe sintetice, substanțe nesintetice, radionuclizi) și eliminării sistematice și/sau intenționate de substanțe în mediul marin, din surse de pe mare sau din atmosferă
    Obiective de mediuContaminanțiInd. 8.1.1.Percentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în apele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adversePercentila 75 a concentrațiilor metalelor grele măsurate în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Percentila 75 a concentrațiilor hidrocarburilor aromatice policiclice în sedimentele marine este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marineInd. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării
    DescriptoriD8 Contaminanți în mediul marinD10 Deșeuri marine
    Presiuni principale- Introducerea de compuși sintetici- Introducerea de substanțe și compuși nesintetici- Introducerea de alte substanțe, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin - Deșeuri marine
    Domenii principale de activitateTransport naval; operațiuni portuare
    Caracteristici- Pești- Habitate bentale- Habitate pelagice- Păsări marine- Mamifere marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78)Convenția pentru Protecția Mării Negre împotriva poluării – Protocolul privind Protecția Mediului Marin al Mării Negre împotriva Poluării cauzate de descărcări
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnic
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura poate avea o contribuție potențial ridicată la atingerea obiectivelor legate de D8 Contaminanți în mediul marin și D10 Deșeuri marine
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost ridicat (750.000 - 1.500.000 Euro) – scor 2Costul estimat pentru implementarea măsurii este de minim 260.000 Euro, dar cel mai probabil, luând în considerare și costurile de investiții (dificil de estimat în acest stadiu) va depăși 1.000.000 EuroComponentele costului:- costuri tehnice – cheltuieli cu infrastructura, imposibil de estimat în această fază- costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, costuri operaționale de control
    EficiențăPotențial ridicată – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeiNumărul de semnale primite/anNumărul de inspecții/an Numărul de taxe/anCantitatea de deșeuri din diferite categorii pentru procesare ulterioară în porturi/an
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Beneficii - moderate:de mediu:- îmbunătățirea condițiilor (chimice) a habitatelor bentale, habitatelor pelagice, mamifere marine, păsări marine, pești.
    CoordonareNațională
    Fezabilitate tehnicăAplicată frecvent; experiență vastă / dovezi de bune practici
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (Autoritatea Navală Română)
    Oportunități de finanțarefonduri publice; proiecte europene (ex. Horizon 2020, și altele asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiStabilirea coordonată și/sau sprijinirea campaniilor regulate (anuale) de creștere a conștientizării adresate mediului de afaceri (agenți comerciali, operatori de plaje, pescari, etc) și publicului (turiști, studenți, copii, etc) legate de sursele și consecințele deșeurilor marine asupra mediului și de necesitatea reciclării deșeurilor
    Nr./codul măsuriiRO-MN-025
     Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura a fost dezvoltată ca măsură coordonată între România și Bulgaria în cadrul proiectului European (DG Environment) "Suport tehnic și administrativ pentru implementarea comună a Directivei Cadru „Strategia pentru Mediul Marin” în Bulgaria și România – Faza 2" Măsura urmărește creșterea conștientizării operatorilor economici (pescari, operatori turism, operatori portuari, etc.) legat de efectele negative ale introducerii de deșeuri marine–reducerea presiunii la surse.Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:1. Evenimente pentru consolidarea capacității sub formă de campanii și seminarii de informare (copii, studenți și publicul larg);2. Campanii regulate (anuale) de încurajare și promovare a curățării plajelor și îmbunătățirea monitorizării și colectării deșeurilor marine pe bază de voluntariat (în sectoarele de plajă care nu au fost închiriate, pe bază de contract, de la Administrația Bazinală de Apă – Dobrogea-Litoral);3. Campanii regulate de conștientizare a operatorilor economici (pescari, operatori de plaje, agenți comerciali, etc.) privind impactul negativ al deșeurilor marine asupra afacerilor lor și conservării biodiversității;4. Întărirea controlului (ex. respectarea prevederilor contractuale ale operatorilor de plaje, operatorilor portuari, și altele asemenea).
    Categoria de măsuri UE2b
    Tipuri cheie de măsuriKTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undițaKTM 21 Măsuri de prevenire și control a poluării din zonele urbane, infrastructura de transport și construcțiiKTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin
    Obiective de mediuInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul măriiInd. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezența deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine.
    DescriptoriD10 Deșeuri marine
    Presiuni principale- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitatepescuit, operațiuni portuare, industrie, turism/recreere, shipping, etc
    Caracteristici- Pești- Habitate bentale- Mamifere marine- Păsări marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006Convenția pentru Protecția Mării Negre împotriva Poluării, cu modificările ulterioare – Protocolul privind Protecția Mediului Marin al Mării Negre împotriva Poluării cauzate de descărcări
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale / Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 225.000 euroComponentele costului:- costuri comunicare/diseminare- costuri de conștientizare (pregătire, organizare meetinguri, etc.)- costuri tehnice (achiziție saci gunoi, pubele, etc)- costuri pentru suplimentarea personalului de control, pregătirea acestuia, costuri operaționale de control
    EficiențăPotențial ridicată (mare) – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeinr. de evenimentenr de campanii de curățare a plajelor nr. de meetinguri cu stakeholderi nr. sancțiuni/an
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Beneficii - moderate:a) de mediu:- îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilor.b) Beneficii socio-economice- Beneficii recreaționale/turism –creșterea nr. de turiști, nr de cazări în propietăți situate în vecinătatea plajelor, etc.- Beneficii pentru pescari – mai puține deșeuri ce se pot încurca în plase
    CoordonareNaționalăBilaterală România–Bulgaria
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată / incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Apelor și Pădurilor (Administrația Națională "Apele Române" prin Administrația Bazinală de Apă - Dobrogea Litoral și Garda Națională de Mediu), Ministerul Educației și Cercetării (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța), ONG Mare Nostrum
    Oportunități de finanțareFonduri publice; fonduri private; programe europene (ex. Programul CBC România-Bulgaria, programul HORIZON 2020, și altele asemenea.)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiFacilitarea și implementarea practicilor de "pescuit de deșeuri"
    Nr./codul măsuriiRO-MN-026
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura se va baza pe acțiunea de colectare a deșeurilor marine prinse accidental în uneltele de pescuit ale pescarilor. Măsura va cuprinde și o componentă economică (stimularea pescarilor).Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni:1. Campanii de conștientizare/sensibilizare a pescarilor privind importanța/necesitatea colectării deșeurilor marine;2. Elaborarea unui sistem de stimulare (ex. financiară) a pescarilor și aplicarea acestuia (și identificarea surselor de finanțare a sistemului de stimulare);3. Asigurarea infrastructurii necesare colectării deșeurilor (dotarea ambarcațiunilor de pescuit cu saci pentru colectarea deșeurilor, crearea de facilități în punctele de debarcare (ex. pubele, transport auto, etc.) pentru colectarea deșeurilor „pescuite” și transportul acestora la unitățile de preluare și procesare.
    Categoria de măsuri UE2b
    Tipuri cheie de măsuriKTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undițaKTM 20 Măsuri de prevenire sau control al efectelor adverse rezultate din pescuit și alte exploatări/eliminări ale animalelor și plantelor KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin
    Obiective de mediuInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării
    DescriptoriD10 Deșeuri marine
    Presiuni principale- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitateShipping; operațiuni portuare; pescuit; acvacultură, industrie, turism/recreere.
    Caracteristici- Pești- Habitate bentale- Mamifere marine- Păsări marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992. Directiva 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019.Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicConștientizare/comunicare/diseminareEconomic
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 46.000 euro, dar incluzând și componenta economică, costul va creșteComponentele costului:- Costuri pentru creșterea conștientizării (salarii, materiale, organizare întâlniri); costuri de comunicare (salarii, materiale publicitare, alte costuri administrative)- Costuri pentru elaborarea sistemului de stimulare (constituire grup experți – salarii, întâlniri), -costuri tehnice (achiziție materiale, combustibil, etc).Cheltuielile legate de acordarea stimulilor nu sunt încă evaluate.
    EficiențăPotențial ridicată (mare) – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeicantitate de deșeuri colectatănr de puncte amenajate pentru colectare nr. de stimului acordat
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: ridicată (mare)Analiza Cost-Beneficiu: mareEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.În schimb, măsura ar putea să aibă efecte negative minore asupra activității de pescuit prin reducerea spațiului de depozitare din ambarcațiuni/bărci, pierderea de timp pentru pescuitul deșeurilor, etc. Pentru a compensa aceste neajunsuri (dar nu numai) măsura prevede elaborarea unui sistem de stimuli financiari.Beneficii - moderate:de mediu:- îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilorEconomice: - reducerea costurilor de întreținere plaselor de pescuit: mai puține deșeuri marine conduc la costuri mai mici de întreținere în ceea ce privește repararea și curățarea plaselor;- reducerea cantității de deșeuri din zonele de traulare
    CoordonareNațională
    Fezabilitate tehnicăDezvoltare nouă
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură), ONG Mare Nostrum
    Oportunități de finanțarefonduri publice; programe europene (ex. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, POPAM, și altele asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiIdentificarea zonelor de acumulare a deșeurilor din material plastic din mediul marin și elaborarea unui plan de acțiune în vederea depoluării acestora
    Nr./codul măsuriiRO-MN-027
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura se referă la cunoașterea zonelor în care s-au identificat acumulări de deșeuri, în special din plastic și, în funcție de arealul identificat (plaje, cordoane de nisip, lagune, acvatorii portuare, golfuri, largul marii, etc.) se vor elabora acțiuni specifice de recuperare/colectare a acestor deșeuri plastice și reciclarea lorMăsura contribuie la atingerea obiectivelor referitoare la D10 (reducerea volumul de deșeuri plastice ce pot fi transportate din zonele de aglomerare spre zone mai puțin poluate, reducerea posibilității de crearea de particule de microplastice, formate prin descompunerea masei plastice în fragmente mai mici de 5 mm precum fibre, folii, obiecte sferice etc.).Implementarea măsurii presupune următoarele acțiuni1. Promovarea/încurajarea transmiterii datelor/informațiilor/observațiilor privind prezența deșeurilor (plastice) de către persoane fizice/autorități/lucrători comerciali care au posibilitatea de a observa și a informa autoritățile competente (campanii de constientizare, campanii media, aplicații software dedicate (ex. Marine Litter Watch, și altele asemenea);2. Crearea unui grup de lucru (care să proceseze datele/observațiile recepționate și care să elaboreze modele de distribuție a zonelor de acumulare pe baza datelor furnizate);3. Elaborarea unui plan de acțiune care să cuprindă acțiuni specifice pentru tipurile de areale identificate.
    Categoria de măsuri UE2b
    Tipuri cheie de măsuriKTM 19 Măsuri pentru prevenirea sau controlul efectelor adverse ale activităților recreative, inclusiv pescuitul cu undița KTM 29 Măsuri pentru reducerea deșeurilor în mediul marin
    Obiective de mediuInd. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul măriiInd. 10.2.1 Reducerea numărului cazurilor înregistrate constând în prezența deșeurilor marine în tractul digestiv al organismelor marine
    DescriptoriD10 Deșeuri marine
    Presiuni principale- Deșeuri marine
    Domenii principale de activitateTransport naval (inclusiv activități portuare, croaziere); turism și activități recreative; industrie (incinerare, evacuări directe sau descărcări); activități de producere de energie (cabluri și conducte, parcuri eoliene offshore, explorarea, exploatarea și extracția țițeiului, a gazelor)
    Caracteristici- Pești- Habitate bentale- Mamifere marine- Păsări marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale / Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție moderată la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D10 Deșeuri marine.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 67.000 euro,Componentele costului:1. costuri comunicare (campanii media, materiale publicitare); costuri pentru creșterea conștientizării (salarii, transport, organizare și materiale pentru meetinguri)2. costuri de cercetare3. costuri elaborare plan (pregătire, consultare, aprobare, etc); costuri studii de caz (materiale, combustibil, etc)
    EficiențăPotențial ridicată (mare) – scor 4
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeinr. de semnale primitenr. de areale identificate volumul de deșeuri colectat
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: mareAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Beneficii - moderate:De mediu:- îmbunătățirea condițiilor habitatelor bentale, mamiferelor marine, păsărilor marine, peștilorSocio-economice- Elaborarea planului de acțiune pentru diverse zone de acumulare a deșeurilor contribuie într-o mică măsură la creșterea numărului de vizitatori ai locurilor neamenjate pentru îmbăiere. Contribuția va fi semnificativă după implementarea planului.- Reducerea costurilor de întreținere a plaselor de pescuit: cunoașterea zonelor de acumulare a deșeurilor plastice poate determina pescarii să ocolească aceste zone, astfel încât aceștia să aloce costuri mai mici de întreținere în ceea ce privește repararea și curățarea plaselor.
    CoordonareNaționalăBilaterală România–Bulgaria Regională
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată / incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Apelor și Pădurilor (Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Educației și Cercetării, ONG Mare Nostrum
    Oportunități de finanțarefonduri publice; programe europene (ex. HORIZON 2020, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, și altele asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareNu
    Titlul măsuriiElaborarea unor norme specifice privind nivelul de zgomot produs de motoarele navelor/ambarcațiunilor, în special acelora care navighează în arii marine protejate
    Nr./codul măsuriiRO-MN-028
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura urmărește reducerea nivelului zgomotului produs de motoarele ambarcațiunilor/navelor de agrement și de pescuit, în special a celor care navighează în ariile marine protejate, dar și a navelor comerciale și furnizoare de servicii portuare.Implementarea măsurii necesită următoarele acțiuni:1. Constituirea unui grup de lucru (experți), la nivel național, pentru elaborarea metodologiei pentru definirea normelor specifice privind zgomotul produs de motoarele ambarcațiunilor/navelor;2. Creșterea conștientizării privind impactul zgomotului subacvatic generat de motoarele ambarcațiunilor/navelor asupra biodiversității marine;3. Pregătirea unui plan de acțiune (include propuneri de modificări tehnice, restricții de trafic maritim, sancțiuni, control, etc.);4. Consultarea stakeholderilor privind planul de acțiune.
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de energie, inclusiv zgomot subacvativ
    Obiective de mediuMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung
    DescriptoriD11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic
    Presiuni principale- Zgomot subacvatic
    Domenii principale de activitateTurism/agrement, pescuit, transport naval.
    Caracteristici- Mamifere marine- Păsări marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale și Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de mamifere marine și păsări marine
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost scăzut (50.000 – 250.000 Euro) – scor 4Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 82.000 euroComponentele costului:1. costuri de cercetare pentru elaborarea metodologiei (salarii experți, costuri întâlniri)2. costuri de creștere a conștientizării (meeting cu factorii interesați), costuri comunicare3. costuri pt elaborarea planului de acțiune (salarii, întâlniri, alte costuri)4. costuri consultare stakeholderi (organizare 2 meetinguri)
    EficiențăModerată (medie) – scor 3
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeinr de ambarcațiuni modificate tehnic
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: medieAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin.Măsura poate avea un impact negativ asupra proprietarilor de ambarcațiuni/nave prin alocarea unor fonduri suplimentare în vederea modificărilor tehnice pe care măsura le propune (schimbarea motoarelor ce generează zgomot peste limita admisă).Beneficii - scăzute:de mediu:- reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecințe asupra populațiilor de mamifere și păsări marine. Conștientizarea se estimează a avea o contribuție slabă la atingerea obiectivelor (beneficiilor), în timp ce elaborarea planului nu contribuie la obținerea beneficiilor (doar implementarea sa poate contribui semnificativ, dar nu este prevăzută în această măsură).
    CoordonareNațională
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată / incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor; Ministerul Educației și Cercetării (Institute de Cercetare); Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, custozii ariilor marine protejate;
    Oportunități de finanțareFonduri publice; programe europene (ex. programe Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, HORIZON 2020, și altele asemenea)
    Planificarea implementării/acoperire temporală2020-2021
    Dificultăți în implementareDa - posibila reticență a stakeholderilor (operatori de turism, proprietari ai ambarcatiunilor, și altele asemenea)
    Titlul măsuriiRealizarea registrului de zgomot impulsiv la litoralul românesc al Mării Negre
    Nr./codul măsuriiRO-MN-029
    Descrierea scurtă și precisă a măsuriiMăsura constă în dezvoltarea și menținerea actualizată a unui registru al zgomotului care să înregistreze (să se adreseze), spațial și temporal, activitățile de pe mare generatoare de zgomot.Primul pas îl reprezintă constituirea unui grup de experți care să analizeze și să decidă care sunt sursele relevante de zgomot impulsiv care trebuie incluse (ex. măsurători seismice, instalații de foraj, sonare cu frevență joasă și medie și explozibili). Al doilea pas îl constituie procesul de achiziție de date referitoare la zgomotul subacvatic impulsiv de la operatorii economici ce desfășoară activități pe mare.În general, procesul de obținere a actelor de reglementare pentru activitățile pe mare poate contribui la obținerea de date legate de zgomotul subacvatic. Aceste date vor contribui la realizarea registrului de zgomot. În cazul în care activitățile de pe mare generatoare de zgomot subacvatic nu sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, datele referitoare la zgomot vor fi colectate pe baza de voluntariat (ex. activități militare). Elaborarea și permanenta actualizare a registrului de zgomot permite o mai bună înțelegere a activităților din mediul marin, generatoare de zgomot. Datele incluse în acest registru pot fi folosite în cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activități asupra mediului marin (modele predictive pentru posibilul impact, scenarii, etc).Implementarea măsurii necesită următoarele actiuni:1. constituirea grupului de experți2. dezvoltarea si permanenta actualizare a registrului (achiziție date, realizare de produse de date, etc)
    Categoria de măsuri UE2a
    Tipuri cheie de măsuriKTM 14 Cercetarea, îmbunătățirea bazei de cunoștiințe pentru reducerea incertitudiniiKTM 28 Măsuri de reducere a introducerii în mediul marin a formelor de energie, inclusiv zgomot subacvativ
    Obiective de mediuMamifere marineInd. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvateInd. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvateInd. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Turciops truncatus, Delphinus delphis)Păsări marineInd. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare ielcovan (Puffinus yelkouan)Ind. 1.4.1 Conservarea habitatatului ielcovanului prin reducerea presiunilor datorate factorilor uman și naturalInd. 1.5.1 Suprafața habitatelor ielcovanului (Puffinus yelkouan) se va menține sau va creșteInd. 4.3.1 Mărimea/abundența populației (numărul de indivizi migratori) de ielcovan (Puffinus yelkouan) se menține în limita a 95% din abundența naturală a speciilor migratoare din România și va crește pe termen lung
    DescriptoriD11 Forme de energie introduse in mediul marin, inclusiv zgomotul subacvatic
    Presiuni principale- Zgomot subacvatic
    Domenii principale de activitateToate activitățile desfășurate pe mare (shipping, operațiuni portuare, prospecțiuni seismice, producere de energie, pescuit, turism/recreere, etc)
    Caracteristici- Mamifere marine- Păsări marine
    Legături cu alte directive/legislații/politiciDirectiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992.Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014.
    Instrument pentru implementare/Mod de implementareTehnicConștientizare/comunicare/diseminare
    Referință spațială/Zone de implementareApe teritoriale și Zona Exclusiv Economică
    Contribuția măsurii la atingerea obiectivelorMăsura va avea o contribuție scăzută la atingerea obiectivelor/țintelor legate de D1 Biodiversitate-mamifere marine și păsări marine și D4 Rețele trofice marine.
    Impact transfrontalierImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă impact negativ asupra mediului marin din țările riverane Mării Negre.
    CosturiCost foarte scăzut (< 50.000 euro Euro) – scor 5Costul estimat pentru implementarea măsurii este de ~ 41.000 euro,Componentele costului:1. Costuri de cercetare/elaborarea metodologiei stabilirea pragurilor (salarii experți, costuri întâlniri); costuri diseminare (pregătire și organizare 1 meeting)2. costuri de cercetare (personal cercetare, achiziție software, PC, și altele asemenea)
    EficiențăModerată (medie) – scor 3
    Indicatori pentru măsurarea eficiențeinr. de activități incluse în registru
    Evaluare socio-economicăAnaliza Cost-Eficiență: mareAnaliza Cost-Beneficiu: medieEfecte negative secundareImplementarea măsurii nu este de așteptat să aibă efecte negative asupra mediului marin. Dimpotrivă, măsura va contribui la obținerea de date legate de zgomotul subacvatic, care, mai departe, pot fi folosite in cadrul unor viitoare instrumente de evaluare a impactului acestor activități asupra mediului marin.Beneficii - scăzute:de mediu:- reducerea introducerii zgomotului subacvatic în mediu marin cu consecințe asupra populațiilor de mamifere și păsări marine. Măsura în sine nu contribuie la obținerea beneficiilor de mediu, dar are o contribuție la cunoașterea surselor de zgomot impulsiv, ceea ce poate contribui în viitor la elaborarea unor măsuri specifice de reducere a acestei presiuni.
    CoordonareNațională
    Fezabilitate tehnicăAplicată; experiență limitată / incertitudini
    Organizații responsabile pentru implementarea măsuriiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională “Apele Române” și Agenția Națională de Protecție a Mediului), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Educației și Cercetării (Institute de cercetare)
    Oportunități de finanțareFonduri publice
    Planificarea implementării/acoperire temporalăDecembrie 2020
    Dificultăți în implementareDa - posibila lipsă a datelor referitoare la activități militare

    EXCEPȚII
    Numele excepțieiIntroducerea de specii neindigene pe căi secundare, în particular prin strâmtoarea Bosfor
    Nr./codul excepțieiRO-EX-001
    Tipul de excepție Art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010, privind stabilirea strategiei mediul marin, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2011, cu modificările ulterioare.  România nu este responsabilă de gestionarea zonelor marine la punctul de intrare al speciilor neindigene de la strâmtoarea Bosfor în Marea Neagră și, prin urmare, nu sunt în măsură să ia măsuri pentru a preveni răspândirea unor astfel de specii în Marea Neagră. Deși România poate lua măsuri pentru a preveni in