DECIZIA nr. 694 din 31 octombrie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 14 ianuarie 2020



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Atilla- judecător
    Simina Popescu-Marin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, excepție ridicată de Ana-Maria Danciu în Dosarul nr. 4.379/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.101D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, deoarece aceasta vizează în realitate aspecte privind modificarea legii, de competența autorității legiuitoare. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile legale criticate sunt clare, precise și nu au caracter discriminatoriu.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 26 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.379/117/2017, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâta Ana-Maria Danciu într-o cauză având ca obiect o acțiune în răspundere patrimonială.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece generează discriminări și încalcă principiul legalității. Astfel, Legea nr. 340/2004, prin cele două alineate ale art. 30, indică faptul că în cadrul instituției prefectului se organizează și funcționează cancelaria prefectului, compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcții de execuție: directorul, consilierul și secretarul. În același timp, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici prevede în art. 14 și în anexa nr. 1, la pct. I lit. C, care sunt funcțiile publice de execuție. Acestea sunt: consilier juridic, consilier, auditor, expert, inspector, referent de specialitate și referent. Autoarea excepției arată că funcția pe care o ocupă, cea de director de cancelarie, nu este enumerată printre funcțiile publice de execuție, dar, în schimb, în cazul prezentării funcțiilor de conducere, sunt prevăzute toate funcțiile care conțin titulatura de director. Susține că nicio funcție care are titulatura de director nu este indicată sau enumerată în cadrul funcțiilor publice de execuție, ci în cadrul celor de conducere.6. În aceste condiții, autoarea consideră că funcția de director de cancelarie trebuie să se înscrie în categoria funcțiilor de conducere, la fel ca toate celelalte funcții de director sau de șef prevăzute în statutul funcționarilor publici. Având în vedere prevederile statutului funcționarilor publici în cuprinsul cărora se menționează că șefii de serviciu, precum și directorii, indiferent de compartiment, sunt funcționari publici care ocupă funcții de conducere, autoarea consideră că prin prevederile legale criticate este discriminată față de toți aceștia, de vreme ce deține tot o funcție de director, dar nu exercită o funcție de conducere, ci doar una de execuție. O asemenea reglementare determină restrângea anumitor drepturi, cum ar fi, spre exemplu, norma de hrană 6, acordată funcționarilor cu funcție de conducere. Or, diferența de tratament juridic trebuie să aibă o bază rațională obiectivă și să nu instituie privilegii sau discriminări. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 6 din 25 februarie 1993. În opinia autoarei excepției este injust ca funcția de director de cancelarie să nu fie calificată drept o funcție de conducere, având în vedere atribuțiile specifice și subordonarea directă față de prefect, care este un înalt funcționar public.7. De asemenea, referitor la încălcarea principiului legalității, se arată că noțiunea „respectarea legilor“, din cuprinsul art. 1 alin. (5) din Constituție, trebuie înțeleasă ca o obligație generală, impusă în sarcina fiecărui participant la un anumit raport juridic, dar și în sarcina legiuitorului, entitatea ce construiește cadrul angajării juridice. Această respectare trebuie analizată din prisma dispoziției legale ce instituie faptul că funcția de director de cancelarie nu este una de conducere, în timp ce, potrivit statutului funcționarilor publici, funcții asemănătoare cu cea de director de cancelarie sunt consacrate ca fiind unele de conducere. În aceste condiții, autoarea consideră că, prin aplicarea unei norme, fără a se lua în considerare conținutul unei alte norme, care reglementează o situație asemănătoare, se ridică o problemă de neconstituționalitate în raport cu art. 16 și art. 1 alin. (5) din Constituție.8. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 nu contravin textelor din Constituție invocate.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 24 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, Legea nr. 340/2004 a fost abrogată de art. 597 alin. (2) lit. a) din partea IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății instanței judecătorești produc efecte juridice prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004, care au următorul cuprins: „Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcții de execuție de specialitate specifice: directorul cancelariei, consilier, consultant și secretarul cancelariei“.13. În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 se referă la funcțiile pe care le cuprinde cancelaria prefectului, stabilind că funcțiile de director al cancelariei, consilier, consultant și secretar al cancelariei reprezintă funcții de execuție de specialitate specifice. Rolul directorului este de a coordona activitatea cancelariei prefectului, acesta fiind răspunzător în fața prefectului în acest sens. Personalul din cadrul cancelariei prefectului își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat în condițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.15. În raport cu acestea, Curtea reține că stabilirea categoriilor de funcții care compun cancelaria prefectului, calificarea acestora drept funcții de execuție și stabilirea regimului juridic aplicabil țin de opțiunea liberă a legiuitorului exercitată în limitele Legii fundamentale, fără a reprezenta o discriminare în raport cu categoria funcționarilor publici, la care se referă autoarea excepției.16. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității în drepturi a cetățenilor implică un tratament egal pentru situații identice sau similare și nicidecum același tratament pentru situații diferite. Uniformitatea este, de aceea, contrară egalității în drepturi, care implică dreptul la diferențiere pentru situații care, prin natura lor, nu sunt identice (a se vedea, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 6 din 25 februarie 1993, nr. 35 din 1 iulie 1993 și nr. 60 din 14 octombrie 1993). Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față, Curtea reține că personalul din cancelaria prefectului și funcționarii publici sunt două categorii juridice distincte și, prin urmare, aplicarea unui tratament juridic distinct, specific fiecărei categorii în parte, este justificată în mod obiectiv. În consecință, Curtea constată că dispozițiile art. 16 din Constituție nu sunt sub niciun aspect încălcate.17. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că acestea nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.18. Distinct de acestea, Curtea constată că autoarea excepției deduce pretinsa neconstituționalitate din compararea soluțiilor legislative consacrate prin prevederile legale criticate, pe de o parte, și Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pe de altă parte. Or, așa cum s-a statuat constant în jurisprudența Curții Constituționale (exemplu fiind Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013), examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției.19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ana-Maria Danciu în Dosarul nr. 4.379/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Simina Popescu-Marin
    ----