DECIZIA nr. 555 din 26 septembrie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 971 din 3 decembrie 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Alexandru-Ioan Farkas în Dosarul nr. 3.594/83/2017 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 331D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus un înscris prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Dispozițiile criticate fac referire la modul de calcul al pensiei și sunt conforme art. 15 alin. (2) din Constituție. Legea se aplică pentru viitor, competența soluționării litigiilor aparținând instanței judecătorești. De altfel, principiul conținut în dispozițiile criticate a mai făcut obiectul și altor decizii ale Curții Constituționale.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 1 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.594/83/2017, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Alexandru-Ioan Farkas, reclamant într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile criticate încalcă art. 15 alin. (2) și art. 47 alin. (2) din Constituție, prin faptul că dispunând, în mod retroactiv (cu 33 ani) modul de calcul al punctului anual de pensie, produce (atât autorului, cât și unui număr însemnat de pensionari) o pierdere ilegală și ireversibilă, în contradicție cu art. 1 din Protocolul adițional la Convenție. Principiul contributivității se încalcă întrucât este eliminat din punctajul anual un cuantum de 15,5% asupra veniturilor realizate și luate în calcul, din contribuția efectivă la constituirea fondului CAS (contribuțiile pentru asigurări sociale), prin neluarea în considerare a impozitului pe fondul total de retribuire aplicat la fondul total de salarii la care a contribuit și autorul excepției de neconstituționalitate, așa cum aceasta a fost prevăzută de art. 13 și art. 28 alin. (1) din Legea nr. 1/1977. Această sumă trebuia, în opinia autorului, să aibă calitatea de „bun personal dobândit și, ca atare, intangibil“, fie și cu caracter temporar, în deplină concordanță cu cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006.7. Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă apreciază că dispozițiile criticate nu încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât „vizează modul de calcul al pensiei petentului Farkas Alexandru-Ioan, pentru viitor, raportat la salariul înscris în carnetul de muncă pe perioada 01.07.1977-01.01.1991“. De asemenea, nu se încalcă art. 47 alin. (2) din Constituție, întrucât „petentului Farkas Alexandru-Ioan nu i-a fost negat dreptul la pensie, așa cum acesta a fost prevăzut de dispozițiile legale contestate ca fiind neconstituționale“. În sprijinul acestei opinii, instanța face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 506 din 9 aprilie 2009.8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.9. Avocatul Poporului arată că textul legal criticat nu conține nicio dispoziție cu caracter retroactiv. Astfel, este evident că aceste dispoziții legale vizează trecutul, pentru că vechimea în muncă, respectiv stagiul de cotizare au fost realizate în perioadele anterioare intrării lor în vigoare, dar efectele lor se produc în viitor, cuantumurile pensiilor calculate fiind valabile numai pentru viitor.10. Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 față de art. 47 alin. (2) din Constituție, Avocatul Poporului constată că aceasta nu poate fi reținută. Dispozițiile criticate confirmă principiul contributivității, pe care se întemeiază stabilirea cuantumului pensiei, în perfect acord cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție. Dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 au același conținut normativ ca prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, abrogată prin Legea nr. 263/2010. În privința constituționalității prevederilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii (de exemplu, deciziile nr. 736 din 24 octombrie 2006 și nr. 506 din 9 aprilie 2009). Astfel, prin Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, Curtea Constituțională a reținut că modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, precum și a altor condiții și criterii de calcul al pensiilor ține de competența și opțiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Astfel, Parlamentul le poate stabili și modifica în raport cu posibilitățile financiare disponibile ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societății.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conținut: „(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: [...] b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991“.14. Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea, autorul arată că sunt încălcate și prevederile art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că pentru înțelegerea modului de stabilire a cuantumului pensiilor din sistemul public este necesară înțelegerea modului în care se calculează punctajul lunar, noțiune definită în art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 263/2010: numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștigului salarial brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică. Se observă deci că este necesar ca legea să determine câștigul salarial brut astfel încât să facă posibilă calcularea punctajului lunar. Într-adevăr, potrivit art. 96 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, „Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică“. Prin urmare, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, adică 1 ianuarie 2011, în calculul punctajului lunar va fi luat în considerare câștigul salarial brut care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale.16. Având în vedere că după 1 ianuarie 2011 s-au deschis/se vor deschide și drepturile la pensie ale asiguraților care au realizat stagii de cotizare anterioare acestei date și nu doar drepturile la pensie ale asiguraților care vor fi realizat/vor realiza stagii de cotizare exclusiv după această dată, se ridică problema modului de calcul al punctajului lunar pentru intervalul anterior datei de 1 ianuarie 2011. Dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 reglementează determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, iar cele ale art. 166 din aceeași lege reglementează determinarea punctajelor lunare pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2011.17. Se observă că la determinarea punctajelor lunare în intervalul 1 aprilie 2001-31 decembrie 2010 și, respectiv, după data de 1 ianuarie 2011, se ia în considerare venitul brut lunar realizat/câștigul salarial brut care a constituit baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale. În schimb, la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 prevăd că se utilizează salariile brute sau nete, după caz, fără mențiunea „care a constituit baza de calcul al contribuției individuale“. Din aceste rațiuni legiuitorul a reglementat, în două articole distincte, modul de determinare a punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 2011.18. Autorul excepției susține că neutilizarea „impozitului pe fondul total de retribuire aplicat la fondul total de salarii la care a contribuit și autorul excepției de neconstituționalitate, așa cum aceasta a fost prevăzută de art. 13 și art. 28 alin. (1) din Legea nr. 1/1977 privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităților de stat“ la determinarea punctajelor lunare pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1991, ci a salariilor nete, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetele de muncă, reprezintă o încălcare a Constituției, în particular a dreptului de proprietate privată (Legea nr. 1/1977 a fost abrogată de Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, de asemenea abrogată în prezent).19. În mod evident, autorul excepției de neconstituționalitate critică modul în care legiuitorul a stabilit condițiile și criteriile de calcul al pensiilor. Or, o astfel de critică, precum și critici care vizează modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare țin, așa cum a stabilit Curtea Constituțională chiar cu privire la o soluție legislativă similară, respectiv cea care se regăsea în art. 164 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, abrogată în prezent, de competența și opțiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic (a se vedea deciziile Curții nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009 și nr. 1.006 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 august 2010). Astfel, Parlamentul le poate stabili și modifica în raport cu posibilitățile financiare disponibile, ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societății.20. În Decizia nr. 409 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 19 iulie 2012, Curtea a mai reținut că legiuitorul are competența exclusivă și opțiunea liberă pentru stabilirea veniturilor în raport cu care se datorează contribuția la fondul asigurărilor sociale și în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor și al altor ajutoare sociale, în privința cărora Constituția nu dispune. Aceasta nu înseamnă, desigur, că jurisdicția constituțională nu poate cenzura în niciun fel soluțiile la care s-ar putea opri legiuitorul în exercitarea acestei competențe. Doar că, ținând cont de faptul că, în mod particular cu privire la politicile social-economice, statul are o marjă largă de apreciere, Curtea nu poate sancționa decât acele opțiuni ale legiuitorului care depășesc această largă marjă de apreciere și care, deci, sunt vădit disproporționate or nerezonabile.21. În ceea ce privește critica raportată la art. 44 din Constituție care garantează dreptul de proprietate privată și art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la pensie, în Decizia nr. 786 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 22 noiembrie 2012, Curtea Constituțională s-a raportat și la jurisprudența instanței de la Strasbourg care a statuat că pensia constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Stec și alții contra Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 53, și Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Muñoz Diaz contra Spaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut însă că art. 1 din Protocolul adițional la Convenție nu presupune și dreptul de a dobândi o pensie de un anumit cuantum. Astfel, instanța europeană a arătat că este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În același sens, prin Hotărârea din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Frimu și alții contra României, paragraful 41, Curtea a reținut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.22. În cauza de față, soluția aleasă de către legiuitor, respectiv utilizarea, la determinarea punctajelor lunare pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1991, a salariilor nete, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetele de muncă, în niciun caz nu poate fi caracterizată drept vădit nerezonabilă sau disproporționată. Câtă vreme la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează acel venit al asiguraților care, în mod rezonabil, se poate presupune că este sursa lor de venituri cea mai consistentă și, implicit, care influențează decisiv cuantumul pensiei în intervalul 1 iulie 1977-1 ianuarie 1991, măsura criticată este proporțională și, deci, conformă dispozițiilor constituționale invocate.23. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție referitor la neretroactivitatea legii, Curtea Constituțională, cu privire la soluția legislativă anterioară, respectiv cea prevăzută de art. 164 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, a reținut că „modalitatea de determinare a punctajelor anuale utilizate la calculul pensiilor privește numai persoanele care se pensionează după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000“ (a se vedea Decizia nr. 762 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008). Mutatis mutandis, dispozițiile criticate în prezenta cauză sunt aplicabile numai persoanelor care s-au pensionat/se pensionează după data de 1 ianuarie 2011, și nu anterior acestei date. Prin urmare, Curtea reține netemeinicia criticii formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituție.24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru-Ioan Farkas în Dosarul nr. 3.594/83/2017 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva
    -----