HOTĂRÂREA nr. 84 din 28 noiembrie 2019asupra sesizării privind modalitatea de numărare a voturilor valabil exprimate în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, formulată de domnul Petru Bojin
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 967 din 29 noiembrie 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Claudia-Margareta Krupenschi- magistrat-asistent-șef
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea cererii de „eliminare de la numărătoarea finală“ a unor voturi valabil exprimate în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, formulată de domnul Petru Bojin.2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 9.875 din data de 28 noiembrie 2019 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.172F/2019.3. În temeiul prevederilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlaltor documente aflate la dosar. 4. În motivarea cererii, domnul Petru Bojin consideră că votul exprimat în ziua de duminică, 24 noiembrie 2019, cu prilejul celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, s-a realizat cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“ și, respectiv, a art. 1 alin. (1) din aceasta, conform căruia „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil“. 5. Se susține că cetățenii români din străinătate au fost privilegiați față de cetățenii români din România, deoarece primii au avut posibilitatea să își exprime voturile pentru cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României pe parcursul zilelor de vineri, 22 noiembrie 2019, și, respectiv, de sâmbătă, 23 noiembrie 2019, în timp ce a doua categorie de cetățeni români a avut la dispoziție doar ziua de duminică, 24 noiembrie 2019. În plus, se arată că în hotărârea de validare a rezultatului primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2019, Curtea Constituțională nu a precizat ca date pentru al doilea tur de scrutin zilele de 22, 23 și 24 noiembrie 2019, ci doar data de 24 noiembrie 2019. Autorul contestației conchide că, în ipoteza în care Curtea Constituțională va constata încălcarea art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală pentru voturile exprimate la secțiile de votare din străinătate în data de 22 și, respectiv, 23 noiembrie 2019, aceasta să solicite Biroului Electoral Central excluderea de la numărătoarea finală a respectivelor voturi. 6. Susțineri de aceeași natură, referitoare la privilegierea cetățenilor români din străinătate față de cetățenii români aflați pe teritoriul României, sunt formulate cu privire la exprimarea votului prin corespondență, modalitate de care beneficiază numai prima categorie de cetățeni români. Și în acest caz, al admiterii acestor susțineri pe considerentul încălcării art. 16 alin. (1) din Constituție, autorul contestației învederează Curții Constituționale să solicite Biroului Electoral Central eliminarea de la numărătoarea finală a voturilor exprimate astfel. 7. De asemenea se semnalează o altă situație ce contravine atât art. 1 alin. (1), cât și art. 16 alin. (1) din Constituție, definită, în esență, de faptul că votul cetățenilor români care trăiesc în străinătate poate influența, în condițiile actuale de vot din străinătate, alegerea Președintelui României. Astfel, deși au dreptul de vot, acești cetățeni români nu resimt în mod direct rezultatul votului lor, în sensul că vor „trăi la fel în străinătate, situația lor rămâne la fel în străinătate“, în timp ce, pentru cetățenii români ce locuiesc în România, rezultatul votului influențat de cetățenii români din străinătate are un efect direct asupra vieții lor, fie într-un sens pozitiv, fie negativ. Se afirmă, astfel, că „la conducerea României poate să ajungă un președinte ales de cetățeni români plecați de zeci de ani din România, cetățeni români care nu au vizitat România de zeci de ani, cetățeni români care sunt loiali (cel puțin din punct de vedere fiscal) altui stat, cetățeni români care plătesc impozite și taxe în alte state, dar care hotărăsc cum va fi condusă România cetățenilor români care plătesc impozite și taxe în România, cetățeni români care au domiciliul în alte state, dar care hotărăsc cum va fi condusă România cetățenilor români care au domiciliul în România.“ În atare condiții, în care cetățeni care trăiesc în afara țării decid cine este președintele țării, România nu poate fi un stat suveran și independent conform art. 1 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, și pentru această situație, autorul contestației consideră că Biroul Electoral Central ar trebui să excludă de la numărătoarea finală aceste voturi. 8. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii formulate.
    CURTEA,
    examinând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele: 9. Atribuțiile Curții Constituționale, în ansamblul procesului electoral referitor la alegerea Președintelui României, sunt reglementate de prevederile art. 3, art. 31, art. 42 alin. (7) și ale art. 52-54 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare. 10. Prevederile legale mai sus menționate sunt edictate în aplicarea dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, iar acestea nu presupun vreo atribuție a Curții Constituționale referitoare la renumărarea voturilor, de vreme ce această atribuție revine, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Biroului Electoral Central, care „dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.“11. Or, din examinarea contestației formulate de domnul Petru Bojin, Curtea reține, pe de o parte, că acesta solicită, în realitate, renumărarea voturilor valabil exprimate în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României în anul 2019. Pe de altă parte, Curtea observă că autorul contestației nu precizează dacă s-a adresat, în prealabil, Biroului Electoral Central pentru soluționarea acesteia, iar din verificările operate pe site-ul acestei din urmă instituții nu rezultă că ar fi emisă o atare decizie.12. Având în vedere faptul că instanța de contencios constituțional nu are competența legală de a soluționa prezenta contestație, rezultă că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 13. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂȘTE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind modalitatea de numărare a voturilor valabil exprimate în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, formulată de domnul Petru Bojin.Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent-șef,
    Claudia Margareta Krupenschi
    -----