HOTĂRÂREA nr. 83 din 28 noiembrie 2019privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ion Artenie
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 967 din 29 noiembrie 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ioana Marilena Chiorean- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019 și de reluare a alegerilor prezidențiale, formulată de domnul Ion Artenie.2. Cererea a fost depusă și înregistrată la Biroul Electoral nr. 48 pentru Secțiile de Votare din Străinătate la data de 25 noiembrie 2019, care a transmis-o prin poștă electronică Biroului Electoral Central la data de 26 noiembrie 2019. Biroul Electoral Central a transmis Curții Constituționale contestația la data de 27 noiembrie 2019, aceasta fiind înregistrată la Curtea Constituțională la aceeași dată, formând obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.156F/2019.3. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.4. În contestația formulată, domnul Ion Artenie solicită, în esență, anularea „tuturor voturilor din străinătate, pentru că posibilitatea votării în 3 zile în străinătate a produs o discriminare față de cetățenii români din România, care pot vota o singură zi sau anularea acestor alegeri și reluarea celor două tururi de scrutin la o dată ulterioară, pentru că și în primul tur, Serviciul de Telecomunicații Speciale a avut aceleași atribuții“.5. În acest sens se arată că, prin art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 631/2019 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, s-au introdus atribuțiile Serviciului de Telecomunicații Speciale în gestionarea și prelucrarea semnăturilor alegătorilor din secțiile de votare din străinătate. Or, acest serviciu este unul secret, care nu poate desfășura activități în cadrul alegerilor, „pentru că nu prezintă garanții“, deoarece șeful acestui serviciu a fost numit de unul dintre cei doi candidați. Biroul Electoral Central nu poate delega altei entități a statului activitățile privind gestionarea semnăturilor, Autoritatea Electorală Permanentă nu poate pune la dispoziția altei entități a statului listele cu alegători și codurile numerice personale, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale nu are în gestionare prelucrarea datelor cetățenilor români. Stocarea (chiar și temporară) a acestor date pe dispozitive electronice reprezintă o încălcare a legii.6. Contestatorul mai arată că, la sosirea în secția de votare, după ce a predat buletinul, a semnat pe un dispozitiv electronic (tabletă), de unde deduce că datele personale și semnătura au fost încărcate pe serverul Serviciului de Telecomunicații Speciale, motiv pentru care consideră că alegerile au fost viciate. Înainte de a semna pe dispozitivul electronic, nu i s-a cerut acordul, încălcându-se astfel Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, precum și Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.7. Având în vedere acestea, contestatorul solicită Curții Constituționale să anuleze alegerile, în esență, deoarece Serviciul de Telecomunicații Speciale nu poate avea atribuții în cadrul alegerilor, și să verifice constituționalitatea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 631/2019.8. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii.
    CURTEA,
    examinând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:9. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și art. 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019.10. Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“.11. Față de dispozițiile legale citate, Curtea reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri“. Or, în cauza de față, domnul Ion Artenie nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în conformitate cu art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019 formulată de acesta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.12. Întrucât domnul Ion Artenie nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în sensul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, lipsa acestei calități se circumscrie unei excepții dirimante și, având în vedere art. 248 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Curtea nu va mai analiza celelalte aspecte învederate prin contestația formulată.13. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂȘTE:
    Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ion Artenie.Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean
    -----