DECIZIA nr. 233 din 16 aprilie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 11 iulie 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ pentru membrii Florin Alexandru Nicola, Marin Bun, Andrei Niculescu, Dan Laurențiu Guzga, Dumitru Nicolae, Sorinel Badea și Daniel Cristea în Dosarul nr. 4.247/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.887D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a depus note scrise la dosar prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate de autorul excepției vizează probleme de interpretare a legii, ce revin competenței instanței de judecată.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 12 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.247/3/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ pentru membrii Florin Alexandru Nicola, Marin Bun, Andrei Niculescu, Dan Laurențiu Guzga, Dumitru Nicolae, Sorinel Badea și Daniel Cristea.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 17 din Legea nr. 284/2010 încalcă principiul constituțional potrivit căruia pentru o muncă egală se cuvine o plată egală, precum și principiul egalității în drepturi, în măsura în care se interpretează că doar salariații care prestează munca de noapte „în schimburi“ sau „în ture“ beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. În acest sens arată că această interpretare restrictivă a textului de lege recunoaște dreptul la spor de noapte doar salariaților care prestează munca în schimburi și îi exclude pe acei salariați care prestează munca de noapte cu caracter neregulat, flexibil, datorită specificului muncii de poliție judiciară, fără a fi considerată însă muncă suplimentară. În același context amintește că Legea nr. 53/2003 - Codul muncii „reglementează în art. 111-118 și art. 136 mai multe variante de program considerat normal, respectiv uniform, inegal, flexibil, în schimburi, toate fiind, fără echivoc, variante ale muncii cu durata normală a timpului de muncă și care nu reprezintă muncă suplimentară.“7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției. În acest sens arată că „statul este suveran în a stabili condițiile pentru acordarea sporurilor, stimulentelor, premiilor la salariul de bază al personalului plătit din fonduri publice, întrucât acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare“.8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, arată că dispozițiile de lege criticate nu disting după cum este vorba despre persoanele care își desfășoară activitatea în timpul nopții, în ture sau schimburi sau în cadrul celorlalte forme de program normal de muncă. De altfel, argumentele expuse în susținerea criticii se referă la aspecte privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale privind acordarea sporului pentru munca de noapte, prestată în condițiile legale de către anumite persoane. Or, o astfel de problematică nu intră în competența instanței de control constituțional, ci a instanțelor de judecată.10. Avocatul Poporului apreciază de asemenea că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele invocate de autorul excepției vizează probleme de interpretare și aplicare a legii, de competența exclusivă a instituțiilor publice cu atribuții în domeniu, respectiv a instanței de judecată în caz de litigiu.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 17 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, dispoziții care prevăd că „personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22,00 și 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.“ Curtea constată că Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată prin dispozițiile art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având însă în vedere cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată.14. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi și art. 41 alin. (4), potrivit cărora „la muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații“.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 17 din Legea-cadru nr. 284/2010 reglementează acordarea unui spor de 25% din salariul de bază pentru persoanele care îndeplinesc următoarele condiții cumulative: își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22,00 și 6,00; desfășurarea activității în aceste condiții are loc „potrivit programului normal de lucru“; timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte „din timpul normal de lucru“.16. Autorul excepției critică sensul restrictiv al dispozițiilor art. 17 din Legea-cadru nr. 284/2010, considerând că sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că doar salariații care prestează munca de noapte „în schimburi“ sau „în ture“ beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.17. Față de aceste critici, Curtea constată că nici dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010 și nici cele ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii nu prevăd care este programul normal de lucru, ci doar definesc timpul de lucru, stabilesc durata acestuia, atât zilnic, cât și săptămânal, și modul în care se repartizează pe zile, existând și posibilitatea unei repartizări inegale [art. 111, art. 112 alin. (1), art. 113, art. 117 și art. 118 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003]. Prin urmare, pentru a se stabili care este programul normal de lucru pentru un salariat trebuie analizată situația concretă, respectiv acel mod de împărțire a timpului de lucru stabilit de angajator, în care salariatul, în mod regulat, prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale.18. În speță Curtea observă că interpretarea instanței de judecată a avut ca temei prevederile unor acte normative subsecvente legii, respectiv Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/214/2011, care, în anexa nr. 8, reglementează „Normele privind acordarea sporului pentru munca prestată în timpul nopții“ și definește sintagma „program normal de lucru“. Aceleași norme prevăd că sporul pentru munca prestată pe timpul nopții nu se acordă decât dacă aceasta se desfășoară „în ture“.19. Așa fiind, Curtea apreciază că aspectele învederate de autorul excepției se referă, în realitate, la chestiuni ce privesc modul de interpretare și aplicare a legii, ce revin competenței instanței de judecată și nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate.20. De altfel, chiar dacă în speță „programul normal de lucru“ ar fi interpretat în sensul criticat de autorul excepției, această interpretare ar rezulta din dispozițiile ordinului mai sus amintit, și nu din cele ale art. 17 din Legea-cadru nr. 284/2010. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare“, prin lege înțelegându-se actul normativ adoptat de Parlament și promulgat de Președinte, astfel că dispozițiile unui ordin al ministrului afacerilor interne nu pot constitui obiect al analizei de constituționalitate.21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ pentru membrii Florin Alexandru Nicola, Marin Bun, Andrei Niculescu, Dan Laurențiu Guzga, Dumitru Nicolae, Sorinel Badea și Daniel Cristea în Dosarul nr. 4.247/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 aprilie 2019.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea
    ----