DECIZIA nr. 829 din 11 decembrie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) și art. 47 alin. (1) și (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 103 din 11 februarie 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ioana Marilena Chiorean- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) și art. 47 alin. (1) și (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, excepție ridicată de Ionel Doru Budeanu în Dosarul nr. 2.780/86/2016 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.987D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din Constituție. Referitor la dispozițiile art. 47 alin. (5) din Lege nr. 334/2006 invocă jurisprudența Curții Constituționale.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 7 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.780/86/2016, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) și art. 47 alin. (1) și (5) din Legea nr. 334/2006. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Ionel Doru Budeanu, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea recursului împotriva Sentinței nr. 138 din 20 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Suceava, prin care s-a respins acțiunea privind anularea parțială a procesului-verbal al comisiei de validare a Consiliului Local al Orașului Salcea, în ceea ce privește mențiunea „în cazul consilierului independent Budeanu Ionel Doru nu se validează mandatul deoarece până la data ședinței nu este depus avizul AEP privind depunerea raportului financiar de venituri și cheltuieli de un mandatar financiar autorizat“.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (4) „care reglementează dreptul de a fi ales“, deoarece impun condiții excesive referitoare la încheierea unui contract cu un mandatar financiar. Or, autorul excepției susține că, fiind preot, a considerat de cuviință să nu realizeze o campanie electorală activă, precum formațiunile politice. Astfel, nu a folosit materiale electorale și nu a organizat dezbateri politice, motiv pentru care nu a realizat nicio cheltuială și, în consecință, nu a avut nevoie de venituri sau contribuții. Prin urmare, nu a fost nevoie să își desemneze un mandatar financiar. Ar fi excesiv și ilogic să desemneze un mandatar financiar pentru cheltuieli și venituri de 0 lei, mai ales în condițiile în care art. 34 alin. (8) și (9) din Legea nr. 334/2006 prevede că „Pot fi desemnate ca mandatari financiari coordonatori numai persoanele fizice care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, respectiv numai persoanele juridice care oferă servicii specializate de contabilitate.“ și că „Partidele politice, alianțele politice și candidații independenți care au desemnat mandatari financiari care nu au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat au obligația de a încheia contract de asistență de specialitate cu persoane fizice autorizate sau persoane juridice, specializate în oferirea de servicii de contabilitate.“ Potrivit acestor dispoziții de lege, doar persoanele cu o anumită specializare pot îndeplini această calitate, de mandatar financiar, ceea ce presupune remunerarea acestora. Este dincolo de orice raționament logic să plătești mandatarul financiar pentru a evidenția venituri și cheltuieli de 0 lei. Prin urmare, depunerea raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor în cuantum de 0 lei, fără ca acesta să fie semnat de un mandatar financiar, nu poate conduce la invalidarea mandatului, o astfel de măsură caracterizată de un formalism dus la extrem nefiind în spiritul art. 16 alin. (4) din Constituție, „care reglementează dreptul de a fi ales“.6. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul caracterului neîntemeiat al excepției, deoarece art. 16 alin. (4) din Constituție dă tuturor cetățenilor care îndeplinesc condițiile legii organice „dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale“. Or, Legea nr. 334/2006 reprezintă, față de textul constituțional, legea organică de respectat sub aspectul îndeplinirii condițiilor de către reclamant, atribut ce aparține instanței.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că nu se susține critica autorului excepției privitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, întrucât regula organizării exclusiv de către mandatari financiari a evidenței contribuțiilor și a cheltuielilor pentru campania electorala este aplicabilă deopotrivă candidaților aparținând partidelor politice și candidaților independenți, iar sancțiunea specifică, respectiv nevalidarea mandatului candidaților aleși, este aplicabilă indiferent dacă aparțin unui partid politic sau sunt independenți.9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012 și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010), s-a statuat că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică, legiuitorul ordinar are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 și 40 din Legea fundamentală, să dezvolte, la nivelul legislației infraconstituționale, condițiile concrete pentru exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecărei funcții publice elective. Legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Din aceeași jurisprudență rezultă că adăugarea prin lege a unor condiții suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnități publice elective este motivată de importanța acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente, ca o garanție a reprezentativității acestora. Se invocă, astfel, Decizia Curții Constituționale nr. 226 din 3 iulie 2001. Reglementările privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianțele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți, în sensul Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 19/2016 privind aprobarea Ghidului finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, cu modificările și completările ulterioare) la transparență financiară, la declararea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate mai ales pentru campaniile electorale. Prin urmare, depunerea raportului financiar nu face altceva decât să disciplineze și să transparentizeze activitatea competitorilor electorali și mai ales modul de finanțare a campaniilor electorale.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse la dosar de părțile Consiliul Local al Orașului Salcea și orașul Salcea, prin primar, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 alin. (1) și art. 47 alin. (1) și (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, având următorul cuprins: – Art. 34 alin. (1): „Evidența contribuțiilor și a cheltuielilor pentru campania electorală aparținând partidelor politice și candidaților independenți este organizată exclusiv de către mandatari financiari.“;– Art. 47 alin. (1) și (5):(1) În termen de 15 zile de la data desfășurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligați să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale și ale candidaților independenți, precum și cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoțite de declarațiile prevăzute la art. 28 alin. (9).(...)(5) Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condițiile legii.“13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (4) „care reglementează dreptul de a fi ales“. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 853 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 23 februarie 2018, Curtea respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a acestora.15. La paragraful 16 al acestei decizii, Curtea a reținut următoarele: „Condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în aceleași legi electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). Din aceeași jurisprudență rezultă că adăugarea prin lege a unor condiții suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnități publice elective este motivată de importanța acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente, ca o garanție a reprezentativității acestora. De asemenea, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, referindu-se la prevederile art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, Curtea Constituțională a statuat că «dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricții nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenței unor condiționări în exercițiul acestor drepturi»“.16. Curtea a mai reținut că reglementările privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianțele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți) la transparență financiară, la declararea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate, cu precădere în perioada sau pentru campaniile electorale. Pe de altă parte, finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu trebuie să afecteze independența acestora sau să obstrucționeze campaniile electorale. Transparența veniturilor și cheltuielilor pentru activitatea partidelor politice și pentru campaniile electorale se realizează prin publicarea pe site-ul Autorității Electorale Permanente și în Monitorul Oficial al României, Partea I, a declarațiilor și rapoartelor prevăzute de lege. În ceea ce privește finanțarea în timpul campaniilor electorale, art. 28 din lege prevede că, „Până cel mai târziu la data începerii campaniei electorale, partidul politic, alianța politică și candidații independenți, prin mandatar financiar, deschid câte un cont bancar la nivelul fiecărui județ, un cont bancar la nivelul fiecărui sector al municipiului București sau la nivelul municipiului București, după caz, precum și un cont bancar la nivel central“. Potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, „Evidența contribuțiilor și a cheltuielilor pentru campania electorală aparținând partidelor politice și candidaților independenți este organizată exclusiv de către mandatari financiari“. Mandatarul financiar este numit de conducerea partidelor politice, alianțelor politice, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale sau de către candidații independenți. Un competitor electoral va avea un singur mandatar financiar coordonator la nivel central, respectiv câte un mandatar financiar desemnat la nivelul fiecărui județ, sector al municipiului București și la nivelul municipiului București. Dispozițiile art. 34 alin. (14) din lege reglementează expres interdicția candidaților de a fi mandatari financiari. În cel mult 48 de ore de la data depunerii unei sume în unul dintre conturile deschise, candidatul are obligația de a preda mandatarului financiar județean o declarație cu indicarea sursei contribuției. Legea instituie obligația ca toate contribuțiile pentru campania electorală să fie declarate Autorității Electorale Permanente de către mandatarul financiar, acestea putând fi folosite numai după data declarării acestora. Ulterior desfășurării scrutinului electoral, în termen de 15 zile, mandatarii financiari coordonatori sunt obligați să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale și ale candidaților independenți, precum și cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoțite de declarațiile prevăzute de lege. În acest context legea reglementează, prin norma supusă controlului de constituționalitate, interdicția validării mandatelor candidaților declarați aleși, dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condițiile legii.17. Prin urmare, Curtea a constatat că obligația depunerii raportului financiar nu constituie decât o modalitate prin care se urmăresc disciplinarea și transparentizarea activității competitorilor electorali și, mai ales, a modului de finanțare a campaniilor electorale, prin controlul contribuțiilor pecuniare de care aceștia beneficiază. Această obligație reprezintă o condiție procedurală pe care o persoană care a intrat într-o competiție electorală trebuie să o îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi aleasă în funcția pentru care a candidat. Cu alte cuvinte, legea instituie o condiție suplimentară, ulterioară procesului electoral, dar în strânsă conexiune cu activitățile pe care acesta le implică, condiție de a cărei îndeplinire depinde validarea mandatului în funcția publică electivă. Operațiunea de validare a mandatului sub rezerva executării obligațiilor prevăzute de lege este motivată de importanța procedurii electorale, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente, ca o garanție a reprezentativității acestora, și constituie expresia dreptului de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție. 18. Așa fiind, Curtea a reținut că, sancționând nerespectarea obligației legale prin invalidarea mandatului, dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 dau eficiență principiului constituțional prevăzut de art. 121 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală, în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii“.19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.20. În ceea ce privește celelalte dispoziții din Legea nr. 334/2006, criticate în cauza de față, Curtea constată că, în privința acestora, sunt valabile aceleași considerente ca cele referitoare la art. 47 alin. (5) din aceeași lege, întrucât au fost criticate din aceleași perspective. Curtea mai reține că, prin articolul unic pct. 7 din Legea nr. 78/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, au fost introduse art. 34^1 și 34^2 în Legea nr. 334/2004, potrivit cărora „Atribuțiile mandatarilor financiari pot fi realizate în baza unui contract cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, după caz“, iar „Mandatarii financiari înregistrați la Autoritatea Electorală Permanentă pot fi înlocuiți oricând de către partidele politice, alianțele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți care i-au desemnat, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 34.“21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionel Doru Budeanu în Dosarul nr. 2.780/86/2016 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 34 alin. (1) și art. 47 alin. (1) și (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean
    -----