NORME METODOLOGICE din 30 martie 2016de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor
EMITENT
  • AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 20 aprilie 2016



    Notă
    Aprobate prin ORDINUL nr. 35 din 30 martie 2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 303 din 20 aprilie 2016.
    Notă1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar-veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deținătorul de animale asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării și prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploatație;b) confidență - intervalul în care trebuie să se găsească, pentru un anumit risc de eroare atribuit, variația valorilor obținute pe un eșantion dintr-o populație variabilă;c) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de animale;d) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum și cu regulile de sănătate și bunăstare animală;e) controale oficiale cu frecvență redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la fața locului, la destinație și/sau în timpul transportului ce pot implica și prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformității cu cerințele de certificare asumate la origine;f) controale oficiale cu frecvență întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă asupra lotului controlat; controalele oficiale cu frecvență întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeași destinație, până la obținerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploatația/abatorul de destinație la principiul controlului oficial cu frecvență redusă;g) data prelevării - data la care a fost recoltată proba;h) deținător de animale - persoană responsabilă pentru sănătatea animalelor pe care le are în grijă cu obligația de a proteja atât animalele, cât și oamenii de boli transmisibile. Deținătorul de animale are animalele în posesie permanentă în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație, sau are animalele în posesie temporară în calitate de îngrijitor al acestora, sau de persoană căreia i s-a încredințat îngrijirea acestora; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum și administratorii exploatațiilor comerciale, de tip târguri sau expoziții de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor și abatoare;i) expunere - gradul de distribuție a produsului medicinal veterinar și reflectă numărul potențial de animale expuse unui produs cu defect;j) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severității consecințelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de calitate;k) expertiza suplimentară - analiza contraprobei/contraprobelor prelevată/prelevate de către medicul veterinar oficial odată cu proba/probele, la solicitarea proprietarului, la orice laborator acreditat, atunci când acesta nu este convins de rezultatul analizei/analizelor efectuate în cadrul laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București sau în cadrul laboratoarelor naționale de referință; contraproba sigilată rămâne la dispoziția proprietarului care trebuie să o păstreze în condiții corespunzătoare și o poate trimite pentru analiză la orice laborator acreditat din România sau din Uniunea Europeană pentru a efectua examenul de laborator respectiv; acest drept al proprietarului nu va aduce atingere obligației direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, de a impune, în termenele prevăzute de legislație, măsurile necesare asupra animalului și exploatației în care se găsește acesta, în cazul diagnosticării bolilor transmisibile animalelor sau omului, ca urmare a acțiunilor sanitar-veterinare publice cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor;l) incidență - reprezintă numărul de cazuri sau focare noi de boală apărute în interiorul unei populații de animale, expusă riscului, într-o arie geografică determinată, pe parcursul unui interval de timp determinat;m) localitate/sat - organizare teritorială cu cod siruta;n) perioada de așteptare/interzicere a mișcării - perioadă în care animalele nu pot ieși în afara exploatațiilor;o) prevalență - numărul total de cazuri sau focare a unei boli prezentă într-o populație de animale, expusă riscului, într-o zonă geografică determinată, la un moment dat sau într-o perioadă determinatăp) prevenirea bolilor - activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora;q) Program - programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor și ecvideelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora;r) proprietar de animale - persoană care are drept de proprietate asupra unor animale;s) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;t) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe dintr-o populație normală morfoclinic și examinarea acestora, precum și examenele necropsice; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecția de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat și agreat, în numele autorității, examinarea populației animalelor de acvacultura din fermele sau din zonele de creștere a moluștelor pentru depistarea unei boli, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției și notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creșteri a mortalității;u) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli, prelevarea de probe, analize și examene de laborator pentru precizarea diagnosticului;v) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecții, în cadrul aplicării masurilor de control specificate de lege.w) testarea probelor în cadrul programelor cofinanțate de monitorizare, control și eradicare a bolilor reprezintă examinarea probelor recoltate pentru supravegherea, monitorizarea și eradicarea bolilor, utilizând toate componentele din fișele de calcul, stabilite ca fiind eligibile de LNR și comunicate anual de ANSVSA prin note de serviciu, pentru determinarea costului unitar al unei probe. (la 02-03-2018, Punctul 1 din Notă a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) 2. Animalele vii importate din țări terțe se supun prelevărilor de probe în posturile de inspecție la frontieră cu scopul verificării îndeplinirii normelor de sănătate din certificatul însoțitor conform prevederilor Decizia nr. 97/794/CE a Comisiei din 12 noiembrie 1997 de stabilire a anumitor modalități de aplicare a Directivei nr. 91/496/CEE a Consiliului privind controalele veterinare ale animalelor vii importate din țări terțe.3. Animalele vii importate din țări terțe se supun regulilor de carantină profilactică timp de minim 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploatației de animale este obligat să dețină locuri special amenajate în acest scop.4. Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar pentru creștere și reproducție se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii.5. Proprietarii și deținătorii de animale sunt obligați să notifice direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București intenția de a introduce animale din comerțul intracomunitar și import în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a intrării în exploatație.6. Examenul clinic acceptat și decontat de către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabilește zona în care se face examenul clinic, frecvența și documentele necesare pentru decont în următoarele situații:a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare;b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere și protecție specifică fiecărei boli. Decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, formulată anterior acțiunii de examinare clinică.7. La propunerea direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poate dispune, prin ordin al președintelui acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, acțiuni imunoprofilactice de necesitate; orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate în România cu notificarea prealabilă către direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București; notificarea trebuie însoțită de motivație, tipul de vaccin și schema de vaccinare.8. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor trebuie comunicate proprietarului sau deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării.9. Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, precum și al controalelor oficiale întărite, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de proprietarii animalelor; (la 08-11-2018, Punctul 9. a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 ) 10. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia specifică este obligatorie în cazul exploatațiilor nonprofesionale se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar în cazul exploatațiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A se realizează de medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii.11. La bovine, ovine, caprine, suine și ecvidee, acțiunile sanitar-veterinare publice din cadrul Programului suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale care au fost identificate și înregistrate conform legislației în vigoare. (la 08-11-2018, Punctul 11. a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 ) 11^1. Prin excepție de la pct. 11, acțiunile sanitar-veterinare publice din cadrul Programului suportate de la bugetul de stat se pot efectua la ecvideele pentru care proprietarii, din motive justificate, la momentul acțiunii nu pot prezenta pașaportul, dar care sunt identificate prin microcip și înregistrate în Baza Națională de Date - Sistemul de identificare și înregistrare a ecvideelor, urmând ca acțiunile respective să fie completate ulterior în pașaport. (la 08-11-2018, Punctul 11^1. a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 ) 12. La carnasierele domestice, acțiunile sanitar-veterinare publice din Program se efectuează în campanie și sub forma vaccinărilor de completare, conform precizărilor tehnice din capitolul I secțiunea 9 pct. 3, numai la animalele care dețin carnete de sănătate, fie livrate de către furnizorii aprobați de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, fie furnizate și gestionate de Colegiul Medicilor Veterinari, înseriate și numerotate potrivit alocării marjelor de serii și de numere de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în care sunt completate în mod obligatoriu: numele și prenumele proprietarului/deținătorului, domiciliul acestuia (localitatea, strada, numărul și județul), specia (câine/pisică), adresa acestuia, cod de identificare/numărul microcipului, după caz în conformitate cu respectarea prevederilor legislative în vigoare, rasa, sexul, vârsta, culoarea și semnele particulare ale animalului; seria și numărul carnetelor de sănătate/codul de identificare/numărul microcipului, după caz, sunt trecute în mod obligatoriu în documentul justificativ privind efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare, pentru acceptarea plății acestora; fiecare consiliu județean, respectiv al municipiului București al Colegiului Medicilor Veterinari trebuie să dețină evidența carnetelor de sănătate furnizate și să o furnizeze direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București. Vaccinarea antirabică este obligatorie la toate carnasierele domestice, identificate prin microcipare sau prin alte mijloace în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în zona de control a unui focar de rabie, după cum este definit în legislație.13. Costurile manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare și tuberculinare, analiza și examenele de laborator necesare realizării în exploatațiile nonprofesionale a acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program se asigură din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.14. Prin excepție de la prevederile pct. 13, proprietarii animalelor suportă costurile aferente:a) manoperei de prelevare a probelor, analizele și examenele de laborator efectuate la solicitarea proprietarilor dacă probele nu au fost prelevate în cadrul supravegherii pasive dispuse de ANSVSA/DSVSA și a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli declarabile;b) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora, în cazul controalelor oficiale cu frecvență redusă efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar, precum și al celor întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate al animalelor, al exploatației și a situației epidemiologice; (la 08-11-2018, Litera b) din Punctul 14. a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 ) c) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, precum și analizelor și examenelor de laborator aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului sau comerțului intracomunitar;d) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora, pentru animalele care fac obiectul importului, exportului, comerțului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale, mișcări noncomerciale și comerciale ale animalelor de companie;e) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, precum și analizelor și examenelor de laborator aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol;f) prelevării contraprobei, analizei și examenului de laborator efectuate în vederea expertizei suplimentare;g) contravalorii vaccinului și manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle și contra agalaxiei contagioase;h) contravalorii manoperei de vaccinare antirabică a pisicilor domestice în cazul vaccinării în campanie conform Programului, contravalorii vaccinului și manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice în situația executării acesteia de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, la solicitarea și alegerea proprietarului și în afara campaniei prevăzute în Program;i) deparazitării animalelor;j) operațiunilor de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale pentru export sau comerț intracomunitar;k) supravegherii sanitar-veterinare a materialului seminal congelat din import și supravegherii tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare (mamitele subclinice);l) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora pentru:i) ecvideele provenite din import, comerț intracomunitar și caii de sport reîntorși în țară;ii) costurile determinate de procedurile administrative suplimentare, inclusiv orice teste de laborator sau investigații ulterioare necesare privind circulația ecvideelor, materialului seminal, ovulelor, embrionilor și serului provenite de la ecvidee, în conformitate cu prevederile art. 9 din Decizia 2010/346/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România;iii) testul efectuat în cele 10 zile premergătoare datei mișcării pe teritoriul României, la ecvideele care părăsesc exploatația și au trecut 90 zile de la testare.m) manoperei de prelevare a probelor aferente realizării acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control pentru:i) avortul salmonelic al iepelor;ii) rinopneumonia ecvină;iii) fascioloza;iv) trichomonoza bovină;v) diareea virală a bovinelor, respectiv boala mucoaselor BVD - MD;vi) paratuberculoza;vii) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;viii) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;ix) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultura, precum și din ape curgătoare;x) moluște gasteropode-Cryptobia helicis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode la moluștele gasteropode;xi) Batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze la batracieni;xii) bruceloza la canide;xiii) toxoplasmoza;xiv) oncopatii la mamiferele de producție și carnasiere;xv) oncopatii de animalele de producție în libertate și exotice;xvi) bruceloza la iepuri;xvii) micoplasmoza respiratorie aviară.n) programului de control al epididimitei contagioase (Brucella ovis) în vederea evaluării statusului de sănătate al animalelor care fac obiectul verificării înainte și după campania de montă, importului, exportului, comerțului intracomunitar.o) programului de control pentru artrita/encefalita caprină în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului și comerțului intracomunitar.p) programului de control pentru Maedi-Visna în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului și comerțului intracomunitar.q) manopera de prelevare a probelor de sânge și analizele de laborator aplicate în diagnosticul tuberculozei bovine prin testul de detecție a gamma interferonului - ELISA-γ-IFN. (la 08-11-2018, Punctul 14. a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 ) 15. Contravaloarea tuberculinei aviare și mamifere, a vaccinului contra rabiei și a vaccinului contra antraxului, a vacutainerelor și a acelor necesare prelevării probelor de sânge, precum și a formularelor tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program se suportă din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, conform art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013.16. Costurile pentru realizarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploatațiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A, și anume costurile aferente manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare și de tuberculinare, se suportă de către proprietarii acestora.17. Costurile analizelor și examenelor de laborator pentru realizarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploatațiilor comerciale, inclusiv al celor de tip A, se suportă din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.18. Manopera de identificare și înregistrare a animalelor neidentificate, care au depășit vârsta maximă prevăzută de legislația în vigoare pentru identificarea și înregistrarea acestora, se efectuează numai în cazul în care se poate face dovada originii acestora, costurile fiind suportate de proprietar. În cazul bovinelor neidentificate, dacă nu se poate face dovada originii animalelor, se aplică prevederile art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 494/98 al Comisiei din 27 februarie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor administrative minime în cadrul sistemului de identificare și înregistrare a bovinelor, cu amendamentele ulterioare.19. În cazul în care operatorul economic pune la dispoziția laboratorului materialele necesare, acesta va achita doar contravaloarea manoperei și a altor cheltuieli incluse în tarif.20. Analizele și examenele de laborator efectuate în controlul oficial în cadrul Programului se efectuează doar cu metode acreditate conform prevederilor art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare.21. Conduita de diagnostic de laborator se stabilește și se comunică de către LNR/institutele de profil, după caz.22. Costurile probelor recoltate și ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacții adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficiențe privind condițiile de depozitare a produsului medicinal veterinar sunt suportate de persoana juridică responsabilă, respectiv, după caz, de către deținătorul autorizației de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii veterinare sau puncte farmaceutice veterinare.23. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deținătorul autorizației de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.24. Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în țările terțe se vor face ținând cont de condițiile impuse în certificatele transmise de către administrațiile veterinare ale țării respective.25. În cazul în care, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.26. Vaccinul contra antraxului și vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.27. Laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive. Se exceptează probele pentru examene toxicologice care se păstrează 30 de zile, dacă nu au fost identificați compuși volatili sau cu descompunere rapidă.28. În perioada testării animalelor este interzisă vânzarea acestora, până la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ, cu excepția ecvideelor destinate abatorizării pe teritoriul României, care trebuie transportate direct către abatorul de destinație fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploatație.29. Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în scopul abatorizării pe teritoriul României pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecțioase ecvine.30. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a lua măsuri ca, la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, control oficial, precum și medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripției sanitar-veterinare zonale.31. Planul cifric anual se elaborează la nivelul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, luându-se în considerare o medie anuală din ultimii 3 ani, calculată la data de 31 martie a fiecărui an, a efectivelor pe specii și categorii de animale și nu a efectivelor existente în stoc la un moment dat.32. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București trebuie să elaboreze programe lunare de afluire detaliate privind prelevarea probelor și a transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe circumscripții sanitar-veterinare de asistență, și pe exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în planul cifric, graficele sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct, șeful serviciu/birou economic și administrativ, șeful laboratorului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București, medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripțiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.33. Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București transmite planul cifric, graficul de afluire și probele pentru analize la laboratorul propriu pentru metodele pentru care este acreditat, la alt laborator sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv al municipiului București acreditat sau la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, pentru fiecare caz în parte. Desemnarea laboratoarelor sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București cu metode spre care se afluiesc probele pentru diagnostic este făcută de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.34. Dacă planul cifric estimat este diferit de numărul real al animalelor țintă existente la data efectuării acțiunii se va avea în vedere ca toate animalele țintă să fie supuse testării chiar dacă numărul probelor este mai mic sau mai mare decât cel planificat. Planul cifric se consideră realizat atunci când 100% din animalele țintă, existente efectiv în teren la data testării, au fost supuse testării.35. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislația în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți notifică în scris direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța lanțului alimentar județeană, respectiv a municipiului București cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii.36. Refuzul efectuării acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii de către proprietarii sau deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale în vigoare, iar întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora.37. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.38. În situația supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să realizeze analize cost - beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode pentru controlul bolii.39. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să îndeplinească în cel mai scurt timp posibil condițiile de testare necesare pentru finalizarea calificării statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale de bovine și al exploatațiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar și să întocmească dosarele de calificare pentru exploatațiile care îndeplinesc condițiile de calificare pentru tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină.40. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să monitorizeze statusul exploatațiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină, luând în considerare faptul că România a fost declarată oficial liberă de bruceloză bovină din anul 2013.41. Medicii veterinari oficiali prelevează probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabilirii eficacității și eficienței unor acțiuni sanitar-veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situație în care se dispune de autoritatea sanitar-veterinară competentă.42. În cazul acțiunilor imunoprofilactice pentru stabilirea frecvenței de execuție se va tine cont, în mod obligatoriu, de precizările cuprinse în prospectul produselor biologice utilizate în ceea ce privește perioada de timp cuprinsă între două acțiuni succesive de vaccinare.43. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoțite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piață și de utilizare a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare.44. Toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii trebuie controlate oficial de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar sau de către autoritatea competentă dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 85 și 86 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare. Contravaloarea analizelor pentru toate seriile de produsele medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii se achită de către deținătorul autorizației de comercializare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.45. În cazul în care medicii veterinari oficiali din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și cei ai posturilor de inspecție la frontieră suspicionează introducerea pe piață, importul în Uniunea Europeană sau exportul din Uniunea Europeană ale blănurilor de pisică (felis silvestris) și/sau de câine (canis lupus familiaris), precum și ale produselor care conțin asemenea blănuri, aceștia vor utiliza serviciile unui laborator comunitar acreditat.46. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a-și menține actualizate stocuri minime de materiale și echipamente de intervenție pentru controlul bolilor majore la animale în exploatațiile nonprofesionale, în conformitate cu planurile de contingență și cu manualele operaționale pentru fiecare maladie. Necesarul de materiale și echipamente va fi stabilit la nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și transmis, anual, prin notă de serviciu, direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București. În cazul confirmării unei boli majore prin procedurile de achiziție în vigoare se vor achiziționa materialele necesare combaterii întregului focar.47. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile nonprofesionale pentru controlul bolilor majore la animale sunt suportate de la bugetul de stat.48. Operatorii economici deținători de animale de producție crescute în scop comercial sau de agrement - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice organizate în condițiile legii - deținători de exploatații comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, precum și primăriile orașelor care au în subordine grădini zoologice, au obligația să-și reactualizeze periodic stocul echipamentelor de protecție, materiale de intervenție și dezinfectanți care să servească intervenției în cazul confirmării unor focare de boli majore.49. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, grădini zoologice sunt suportate de către operatorii economici deținători sau care au în subordine unitățile sus amintite.50. Pentru implementarea programelor de monitorizare, control și eradicare a anumitor boli și zoonoze, programe ce sunt aprobate și cofinanțate de către Uniunea Europeană anual prin decizie a Comisiei Europene, în scopul efectuării unitare a achiziției materialelor și a consumabilelor necesare realizării analizelor de laborator pentru toate probele recoltate în cadrul acestor programe, prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor sunt stabilite detaliile privind constituirea comisiilor, organizarea și derularea procedurilor de achiziție publică.51. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor analizează în detaliu modalitatea de realizare a inspecțiilor oficiale în exploatațiile nonprofesionale înregistrate în Registrul specific al exploatațiilor și rezultatele obținute în anii precedenți. Până la finalizarea concluziilor acestei analize, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor decide ca inspecțiile în exploatațiile nonprofesionale să se desfășoare în perioada septembrie-15 decembrie. Plata pentru realizarea inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale se efectuează numai în cazul în care au fost operate în Baza națională de date toate modificările identificate în teritoriu în momentul efectuării acestor inspecții. (la 04-12-2018, Punctul 51. a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 185 din 29 noiembrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1030 din 04 decembrie 2018 ) 52. Acțiunile sanitar-veterinare obligatorii prevăzute în Program și ale căror costuri nu sunt suportate integral de la bugetul de stat pot fi efectuate de orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, cu respectarea legislației specifice în vigoare.53. Toate costurile suportate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor în vederea realizării Programului trebuie să se încadreze în bugetul aprobat cu această destinație.54. Costul testelor cofinanțate de Comisia Europeană efectuate pentru supravegherea bolilor trebuie să se încadreze în costul eligibil al fiecărui test stabilit la plafonul menționat în decizia grant a Comisiei Europene prin care sunt aprobate anual programele de supraveghere, control și eradicare a bolilor care beneficiază de cofinanțare. (la 02-03-2018, Nota a fost completată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) 55. Fiecare DSVSA are obligația, încă din perioadele de liniște epidemiologică, să asigure obținerea certificatelor de competențe privind uciderea, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii, de către cel puțin 5 medici veterinari oficiali, pe care să îi folosească în componența echipelor de ucidere. (la 02-03-2018, Nota a fost completată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) 56. Prelevarea, transportul și examinarea probelor provenite din exploatațiile comerciale situate în zona de protecție sau supraveghere a unui focar, în scopul acordării de derogări ori al ridicării restricțiilor, indiferent de boală, sunt suportate de la bugetul de stat. (la 02-03-2018, Nota a fost completată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) 57. La stabilirea cauzei posibile a morții unui animal se vor avea în vedere următoarele:a) În cazul animalelor moarte, în situația în care cadavrele acestora sunt transmise de către medicii veterinari oficiali către laboratoarele desemnate pentru controlul oficial, cu suspiciunea unor boli notificabile, după examinarea anatomopatologică se vor efectua recoltări și eșantionări de probe care se vor examina cu celeritate pentru diagnosticarea bolii suspicionate. În cazul în care rezultatele testelor efectuate exclud suspiciunea inițială, în funcție de rezultatele examinării anatomopatologice și capabilitatea de diagnostic, laboratoarele pot efectua testări suplimentare cu scopul identificării cauzei morții animalului.b) În cazul animalelor moarte, în situația în care există incertitudini cu privire la stabilirea cauzei morții, simptomatologia putând fi atribuită mai multor boli, cu excepția cererilor pentru expertize medico-legale veterinare, medicii veterinari oficiali vor solicita realizarea unui diagnostic complet, complex și diferențial, efectuat pe întreg cadavrul, începând cu examenele anatomopatologice. La stabilirea schemei de testare pentru diagnosticul diferențial se vor avea în vedere, în primul rând, principalele boli notificabile ale animalelor din speciile respective.c) Costurile examenelor de laborator efectuate în condițiile precizate la punctele a) și b) sunt suportate din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. (la 08-11-2018, Actul a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 )  +  ABREVIERI
    ──────────────AA-PAS ──────────────ADNS ──────────────AIE ──────────────ANSVSA  ──────────────BCCC ──────────────BND ──────────────CSVSA  ──────────────CMV ──────────────DDD ──────────────DSVSA  ──────────────EDTA ──────────────ElAs-gammaIFN ──────────────GPS ──────────────HACCP  ──────────────HE ──────────────HEA ──────────────HEV ──────────────Hb ──────────────IA ──────────────IDSA ──────────────IFD ──────────────IISPV ──────────────ICPBMV  ──────────────LEB ──────────────LM ──────────────LNR ──────────────LNR EST  ──────────────LNR IA ──────────────LSVSA  ──────────────NTG ──────────────OMSA/OIE ──────────────OMS ──────────────PAS ──────────────PCR ──────────────PIF ──────────────PPD ──────────────PPD-J ──────────────RFC ──────────────RSAR ──────────────RMA ──────────────SRAAF ──────────────TB ──────────────TCS ──────────────TIA ──────────────TU ──────────────UCPR ──────────────UE ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────albastru alsacian ──────────────────────────────────────────────────────────────sistemul de notificare a bolilor la animale ──────────────────────────────────────────────────────────────anemie infecțioasă ecvină ──────────────────────────────────────────────────────────────Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ──────────────────────────────────────────────────────────────Boala cronică cahectizantă a cervideelor ──────────────────────────────────────────────────────────────Baza Națională de Date ──────────────────────────────────────────────────────────────Circumscripția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor ──────────────────────────────────────────────────────────────Colegiul Medicilor Veterinari ──────────────────────────────────────────────────────────────Dezinfecție, Dezinsecție, Deratizare ──────────────────────────────────────────────────────────────Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București ──────────────────────────────────────────────────────────────Etilen diamino tetraacetat de sodiu ──────────────────────────────────────────────────────────────test imunoenzimatic pentru gamainterferon ──────────────────────────────────────────────────────────────sistem de poziționare globală ──────────────────────────────────────────────────────────────Principiile privind analiza riscurilor și punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point) ──────────────────────────────────────────────────────────────hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică ──────────────────────────────────────────────────────────────hematoxilină - eozină - albastru de metil ──────────────────────────────────────────────────────────────hematoxilină - eozină - verde lumină ──────────────────────────────────────────────────────────────hemoglobina ──────────────────────────────────────────────────────────────influența aviară ──────────────────────────────────────────────────────────────Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală ──────────────────────────────────────────────────────────────Imunofluorescență directă ──────────────────────────────────────────────────────────────Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară ──────────────────────────────────────────────────────────────Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar ──────────────────────────────────────────────────────────────Leucoza enzootică bovină ──────────────────────────────────────────────────────────────Rețeaua națională a laboratoarelor de morfopatologie ──────────────────────────────────────────────────────────────Laboratorul național de referință ──────────────────────────────────────────────────────────────Laboratorul Național de Referință pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile ──────────────────────────────────────────────────────────────Laboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară ──────────────────────────────────────────────────────────────Laboratorul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv al municipiului București ──────────────────────────────────────────────────────────────Numărul total de germeni ──────────────────────────────────────────────────────────────Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală ──────────────────────────────────────────────────────────────Organizația Mondială a Sănătății ──────────────────────────────────────────────────────────────Periodic acid schiff ──────────────────────────────────────────────────────────────Reacția de polimerizare în lanț ──────────────────────────────────────────────────────────────Post de inspecție la frontieră ──────────────────────────────────────────────────────────────Extract proteic purificat ──────────────────────────────────────────────────────────────Derivat proteic purificat - Johnină - paratuberculină ──────────────────────────────────────────────────────────────Reacția de fixare a complementului ──────────────────────────────────────────────────────────────Reacția de seroglutinare rapidă ──────────────────────────────────────────────────────────────Reacția de microaglutinare ──────────────────────────────────────────────────────────────Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje ──────────────────────────────────────────────────────────────Tuberculoză bovină ──────────────────────────────────────────────────────────────Test comparativ simultan ──────────────────────────────────────────────────────────────Toxiinfecție alimentară ──────────────────────────────────────────────────────────────Test unic ──────────────────────────────────────────────────────────────Uniunea Crescătorilor de Păsări din România ──────────────────────────────────────────────────────────────Uniunea Europeană ──────────────────────────────────────────────────────────────
     +  Capitolul I SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE  +  Secţiunea 1 PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIAA. Supravegherea în exploatațiile comerciale, cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 20/2018
    Exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinarExploatații comerciale de tip A
    12
    I. Supravegherea clinicăI. Supravegherea clinică
    1. Medicul de liberă practică împuternicit - când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor2. Medicul veterinar oficial - o dată pe anÎn mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnostic care stabilește proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe și criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, cu modificările ulterioare.Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sunt supuse, în mod regulat, dar nu mai puțin de o dată la patru luni, inspecțiilor efectuate de către DSVSA.Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sau livrează la abator porci pentru schimb intracomunitar cu carne de porc și produse din carne de porc vor respecta condițiile Deciziei 2013/764/UE de punere în aplicare a Comisiei din 13 decembrie 2013 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre, cu modificările și completările ulterioare.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor.2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an.În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clincă în exploatație conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei, cu modificările ulterioare.
    II. Supravegherea serologicăII. Supravegherea serologică
    1. pasivă- Pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la scroafele care au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploatații. Rata de avorturi se calculează de către fiecare deținător de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate.1. pasivă- În vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat.
    2. activă ٭Se efectuează pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel:- în exploatațiile de creștere și îngrășare, de la toate categoriile de porci, se prelevă probe cu asigurarea prevalenței de 5% și a confidenței de 95%, raportată la tot efectivul de animale.- în exploatațiile cu reproducție, se prelevă probe de la toți vierii, iar pentru restul categoriilor de porci, exceptând sugarii, se prelevă probe cu asigurarea prevalenței de 5% și a confidenței de 95%, raportată la tot restul efectivului de animale.2. activă ٭**Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge în vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel:a) de la toți vierii și de la toate scroafele;b) de la toate categoriile de porci cu excepția celor de la lit. a) se vor preleva probe cu asigurarea prevalenței de 5% și a confidenței de 95%.
    III. Supravegherea virusologicăIII. Supravegherea virusologică
    Supraveghere pasivăPentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR;a) se recoltează probe de organe, atunci când numărul de porci morți depășește rata mortalității zilnice**;b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele ce au avortat atunci când numărul lor crește peste rata de îmbolnăviri medie a fiecărei ferme;c) se prelevă probe de organe de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității;d) se recoltează probe de la toți avortonii.Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR: a) se prelevă probe de organe, dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată; b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele care au avortat; c) se prelevă probe de organe de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității; d) se recoltează probe de la toți avortonii.
    * Prelevarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale se realizează în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar oficial. Pentru efectuarea schimbului intracomunitar cu porci vii din exploatațiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de DSVSA, în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, cu modificările ulterioare, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mișcarea loturilor de porci din exploatație.** Rata mortalității zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeași zi, împărțit la numărul de porci prezenți în adăpost în acea zi și înmulțit cu 100. Fiecare exploatație își calculează și o rată a mortalității lunare și pe ciclu de producție.*** Prelevarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale de tip A se realizează în luna iunie, de către medicul veterinar oficial.Costul testelor de laborator se suportă din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
    B. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 20/195/2018
    I. Supravegherea clinică este efectuată de către:1. medicul de liberă practică, atunci când este solicitat de către proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morți și cu ocazia certificării mișcării porcinelor;*2. medicul de liberă practică prin inspecțiile clinice obligatorii efectuate în perioada septembrie-octombrie.II. Supravegherea serologică pasivă- pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat.III. Supravegherea virusologică pasivăSe realizează pentru porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate și pentru scroafele care au avortat, prin efectuare de teste Real Time RT-PCR prin:a) prelevarea probelor de organe de la porcii morți și cei sacrificați de necesitate cu semne care pot fi atribuite și pestei porcine clasice;b) prelevarea probelor de sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele care au avortat;c) prelevare de probe de la toți avortonii.
    Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactului cu populația de mistreți.Se interzice accesul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale pe fondurile de vânătoare.
    * În oricare dintre situațiile menționate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fișă de inspecție, urmărește identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte și solicită informații referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluție a unor boli la porci. Fișele de inspecție se completează atât la verificarea oricărui tip de exploatație comercială, cât și în cazul celor nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice care pot fi atribuite și pestei porcine clasice, prelevă probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA și ia, pe loc, măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informații epidemiologice transmise de către acesta și rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică și să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situației.
    C. Supravegherea la mistreți*
    I. Supravegherea serologicăPrelevarea de probe de ser sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale de la toți mistreții vânați, indiferent de vârstă. Probele prelevate pentru examene serologice sunt însoțite de probe pereche, prelevate de la aceleași animale, pentru examene virusologice. Se folosesc următoarele teste serologice:1. testul ELISA pentru detecția anticorpilor pe probe de ser sanguin sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale;II. Supravegherea virusologică.1. Se efectuează testul Real Time RT-PCR pentru detecția genomului viral, în laboratorul cel mai apropiat de fondul de vânătoare, pe probe prelevate de la:a) toți mistreții găsiți morți;b) toți mistreții vânați, indiferent de vârstă.2. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile Real Time RT-PCR pozitive.Pentru testarea virusologică se prelevă următoarele probe de organe: splină, tonsile, limfonoduri.
    2. testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare.Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se face ținând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine clasice în fondurile de vânătoare respective și de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali. 
    * Probele provenite de la porcii mistreți se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau de către alte persoane abilitate și instruite în prealabil în acest sens, conform legislației în vigoare.
    (la 08-11-2018, Punctul 1. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 )
    2. PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE A INFLUENȚEI AVIARE LA PĂSĂRILE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE ÎN ROMÂNIA
    Supraveghere și control - exploatații nonprofesionale Supraveghere și control - exploatații comerciale și păsări sălbatice
    Supraveghere activă Păsări domestice - galinacee și palmipede din exploatațiile nonprofesionale, situate în zone cu risc crescut - "localități țintă". Criteriile și factorii de risc sunt: a) Prezența mai multor specii de păsări de curte în aceeași exploatație, în special prezența rațelor și gâștelor domestice împreună cu alte specii de păsări domestice. b) Situarea gospodăriilor populației deținătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploatații avicole comerciale. c) Prezența categoriilor de păsări de curte cu durată de viață mai îndelungată și a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploatație (cum ar fi găinile ouătoare). d) Situarea gospodăriilor populației în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor măriiunde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă. e) Situarea gospodăriilor populației în apropierea locurilor de odihnă și reproducție a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA pentru subtipurile H5/H7. Supravegherea serologică prin RIHA pentru subtipul H5N8 numai la rațe și gâște, în plus față de supravegherea serologică curentă, conform recomandării CE (Directorate General for Health and Food Safety), pe baza evaluării realizate de către EU Reference Laboratory Weybridge, UK. Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice și testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvențiere, analize filogenetice.  Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influența aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.  Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a gripei aviare se realizează în toate județele, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga țară.  Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației, a ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlulși responsabilitatea medicului veterinar oficial. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.                                   Supraveghere activă Grupa de animale țintă: păsări domestice cu excepția puilor de carne,din exploatațiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu dețin condiții severe de biosecuritate. Criteriile și factorii de risc sunt: a) Situarea exploatației avicole în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor mării undes-ar putea aduna păsările migratoare de apă. b) Situarea exploatațiilor avicole în zonele cu o densitate ridicată a păsărilor migratoare sălbatice, în special a acelor păsări care sunt caracterizate drept specii-țintă menționate în partea 2 din anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările de curte și la păsările sălbatice. c) Exploatațiile avicole cu păsări crescute în aer liber sau exploatațiile în care păsările domestice sau alte păsări captive suntcrescute în aer liber. d) Nivel scăzut de biosecuritate în exploatația avicolă, inclusiv metoda de depozitare a hranei pentru animale și utilizarea apei de suprafață. e) Activități comerciale intense, inclusiv importurile și mișcările de păsări. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA pentru subtipurile H5/H7. Supravegherea serologică prin RIHA pentru subtipul H5N8 numai la rațeși gâște, în plus față de supravegherea serologică curentă, conform recomandării CE (Directorate General for Health and Food Safety), pe baza evaluării realizate de către EU Reference Laboratory Weybridge, UK.  Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice și testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvențiere, analizefilogenetice. Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influența aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile comerciale, aparține medicului veterinar oficial. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană. Supraveghere pasivă Grupa de animale țintă: păsările sălbatice de apă, migratoare din speciile ținta, specificate în anexa II la Decizia 2010/367/UE. În interesul coerenței legislației Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, trebuie să se ia în considerare cerințele Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privindconservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce privește concepția supravegherii și procedurile de prelevare de probe. Supravegherea păsărilor sălbatice constă în: 1. Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice. 2. Prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave și moarte - speciile "țintă" menționate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE - și testarea virusologică a acestora. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice, aparține medicului veterinar oficial. Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologiemoleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigațiilor virusologice: a) izolare de virus; b) tipizare; c) secvențiere; d) analize filogenetice. Supravegherea păsărilor sălbatice din speciile "țintă" cu risc mare de contaminare cu subtipurile H5 și H7 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri și alte cursuri de apa unde au fost descoperite păsări bolnave sau moarte, conform anexei II la Decizia 2010/367/UE. Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic și vânătoare, asociațiile vânătorilor și pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României și la starea de sănătate a acestora Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi și autoritățile veterinarecompetente teritorial. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.
    3. PROGRAME NAȚIONALE DE CONTROL AL SALMONELOZELOR ZOONOTICE ÎN ROMÂNIA3.1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România Scop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 1% al efectivelor de găini de reproducție adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium și Salmonella Virchow.  + 
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a găinilor de reproducție, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 250 de găini de reproducție sunt incluse în Program. 2. Un efectiv de găini de reproducție este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducție ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescute găinile de reproducție sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-), S. Infantis și S. Hadar, S. Virchow. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini de reproducție i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării acesteia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducție din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce prelevează probe se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie.
    B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducție din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop
    Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducție din România este opțională și se efectuează în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploatației pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară; 2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella laefectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea Salmonellei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani; 5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările și completările ulterioare; 6. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Categorii de testat și frecvența: a) pui de o zi-maximum 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret - fiecare efectiv din exploatație (hală populată): 1. la 4 săptămâni; 2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" ce reprezintă două probe sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv (hală populată): 1. În baterii-cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol: i) 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") din fiecare efectiv (hală populată) ce vor fi grupate în minim două probe compuse, sau ii) cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau iii) cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale adăpostului din fiecare efectiv (hală populată) - 150 gr/probă compusă.
    B. Programul de control oficial
    a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploatație: 1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat; 2. o prelevare oficială de rutină spre sfârșitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producție; 3. o prelevare oficială de rutină în cursul producției, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare.
    b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. În situația în care există incertitudini cu privire la obținerea unor rezultate pozitive la autocontrolul realizat de către operatoruleconomic, în cel mai scurt timp de la primirea buletinului de analiză cu rezultatul serotipizării efectuată la nivelul LNR-IDSA, DSVSA recoltează probe în cadrul controlului oficial de confirmare. 2. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele in exploatație pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene.
    Categorii de probe ce se prelevează:
    a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploatație: i) în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); ii) la sol - 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete"), din fiecare efectiv de păsări (hală populată) ce vor fi ce vor fi grupate în cel puțin două probe compuse, sau cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință (tampon "șosetă") și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale adăpostului din fiecare efectiv a cel puțin 150 gr/probă compusă (hală populată). b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. Prelevarea probelor se face în conformitate cu precizările lit. a); toate probele recoltate sunt analizate la LNR din cadrul IDSA. 2. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. 3. Un efectiv de găini de reproducție este considerat pozitiv: (i) în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepția tulpinilor vaccinale, în una sau mai multeprobe prelevate de la efectiv, în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găini de reproducție; sau (ii) în cazul în care au fost depistați în efectiv agenți antimicrobieni sau cu acțiune bacteriostatică. Această regulă nu se aplică situațiilor excepționale prevăzute la Precizări tehnice, lit. B Programul de control oficial, lit. b), atunci când rezultatul pozitiv inițial pentru Salmonella la autocontrol nu a fost confirmat în urma prelevării oficiale a probelor în conformitate cu protocolul menționat la Precizări tehnice, lit. B - Categorii de probe ce se prelevează lit. a). 4. În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară, precum și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice 5. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv este obligatorie prelevarea oficială de probe pentru verificarea eficienței decontaminării; în cazul în care rezultatele testelor oficiale de verificare a eficienței decontaminării sunt necorespunzătoare, se repetă acțiunile de decontaminare, după care se repetă prelevarea oficială de probe până la obținerea de rezultate corespunzătoare; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/a unui adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella se efectuează numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecției au avut rezultate corespunzătoare.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animaledin cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și la LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezentei agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate încadrul Programului Național de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 6. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR - SalmonelozeAnimale din IDSA.
    (la 21-11-2017, Subpunctul 3.1 din Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificat de Punctele 3 și 4, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 )
    3.2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România Scop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor pozitive de găini ouătoare adulte  + 
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a găinilor ouătoare, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:- 4. Lista actualizată a exploatațiilor precum și a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini ouătoare i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 5. Programarea calendaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supusă aprobării acesteia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puțin o data pe an și ori de câte ori este nevoie.
    B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonoticela găinile ouătoare din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.
    Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de ouătoare incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare din România este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploatației pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal:
    1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul Comisiei (UE) nr. 517/2011 din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv al UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 și a Regulamentului (UE) nr. 200/2010; 3. Regulamentul (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce privește introducerea pe piață a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu amendamentele ulterioare; 4. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene; 5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Se prelevează probe din toate efectivele (hale populate), astfel: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate); Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată); c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată): 1. În baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete").
    B. Programul de control oficial
    Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual de la toate efectivele (halele populate) din toate exploatațiile cu cel puțin 1.000 de păsări; b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fostdepistat pozitiv pentru Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium; c) în orice caz în care se suspectează o infecție cu Salmonella, atunci când se investighează focare de boli cu transmitere prin alimente, în conformitate cu art. 8 din Directiva 2003/99/CE, sau în orice cazuri în care DSVSA consideră că este necesar, utilizând protocolul privind prelevarea de probe prevăzut la lit. D pct. 4 lit. (b) din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003; d) în toate celelalte efective din exploatație, în cazul în care se depistează în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului, prezența Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unul din efectivele din exploatație; e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar, în cadrul controlului oficial se prelevează: 1. În baterii - 2 probe compuse de materii fecale proaspete plus cel puțin o probă compusă de materii proaspete în funcție de mărimea efectivului, sau 2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete"), plus cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință(tampoane șosete) în funcție de mărimea efectivului. DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane șosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puțin 100 g. Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. b), c), d) și e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni și se prelevează și probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.
    În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România. Un efectiv esteconsiderat pozitiv și în cazul în care probele oficiale de praf sunt pozitive, iar probele de materii fecale proaspete/încălțămintea de unică folosință/tampoane șosete sunt negative. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării, în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella, se va efectua numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecției au avut rezultate corespunzătoare. 3. În situația în care există incertitudini cu privire la obținerea unor rezultate pozitive la autocontrol, în cel mai scurt timp posibilde la primirea buletinului de analiză cu rezultatul serotipizării efectuate la LNR- IDSA, DSVSA recoltează probe în cadrul controlului oficial de confirmare. Recoltarea probelor se realizează conform prevederilor lit. D pct. 4 din anexa II la Regulamentul CE nr. 2.160/2003, respectiv: prelevarea unui număr de 7 probe, dintre care 5 de fecale și 2 de praf, fiecare dintre acestea fiind testată individual sau investigația bacteriologică a cecumurilor și oviductelor provenite de la 300 de păsări ori investigația bacteriologică a cojii și a conținutului a 4.000 de ouă, de la nivelul efectivului suspicionat; toate probele recoltate trebuie analizate la LNR din cadrul IDSA și respectiv, pentru probele de ouă recoltate, la IISPV. 4. Un efectiv de găini ouătoare este considerat pozitiv: a) în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepția tulpinilor vaccinale, în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, în cadrul programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găini ouătoare chiar dacă serotipurilor de Salmonella relevante sunt detectate în probe de praf; sau b) în cazul în care au fost depistați în efectiv agenți antimicrobieni sau cu acțiune bacteriostatică. Această regulă nu se aplică situațiilor excepționale descrise la pct. 3, atunci când rezultatul inițial pozitiv pentru Salmonella la autocontrol nu a fost confirmat de protocolul de prelevare a probelor detaliat la acest punct.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze se examineazănumai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrulIDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate încadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide. 5. Punerea pe piață a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007, cu amendamentele ulterioare. 6. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 7. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR - SalmonelozeAnimale din IDSA.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederileOrdinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare
    (la 21-11-2017, Subpunctul 3.2 din Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificată de Punctele 5 și 6, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 )
    3.3. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium.  + 
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de pui carne, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Toate exploatațiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puțin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuți puii de carne sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de broileri i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatați ei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării acesteia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie.
    B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal:
    1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 200/2012 al Comisiei din 8 martie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la puii de 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare; 5. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Fiecare efectiv de pui de carne din exploatație (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării (serotipul) și să se completeze documentele care furnizează informațiile privind lanțul alimentar. Probele constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa și testa într-o singură probă.
    B. Programul de control oficial
    Prelevarea oficială de probe se realizează: a) anual, din cel puțin un efectiv de pui de carne din 10% dintre exploatațiile cu peste 5.000 de păsări; b) ori de câte ori este necesar. Probele constau în două perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se grupează și testează într-o singură probă. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. a) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li sau administrat agenți antimicrobieni sau, în cazul suspicionării unor astfel de administrări, se prelevează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult 5 păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.
    Un efectiv depistat pozitiv cu unul dintre serotipurile relevante de Salmonella ca urmare a controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la efectivele de broileri este considerat ca un efectiv confirmat pozitiv și supus măsurilor și restricțiilor sanitar-veterinare în vigoare, fără a se efectua alte investigații suplimentare în cadrul programului de control oficial.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze se examineazănumai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România se testează se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare
    (la 13-12-2016, Litera B din Subpunctul 3.3, Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul 1 a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 130 din 22 noiembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1002 din 13 decembrie 2016 )
    3.4. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România3.4.1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngrășat pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium.  + 
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de curcani pentru îngrășat, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Sunt incluse în program toate exploatațiile cu efective de curcani pentru îngrășat ce cuprind cel puțin 500 de curcani pentru îngrășat. 2. Un efectiv de curcani pentru îngrășat este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrășat ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuți curcanii pentru îngrășat sunt compartimentate, iar păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program trebuie să se găsească la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de curcani pentru îngrășat i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării din partea acestuia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie.
    B. Programul de control oficial - DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal:
    1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
    2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare; 5. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășare din România, aprobatanual prin decizie grant a Comisiei Europene.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Fiecare efectiv de curcani pentru îngrășat din exploatație (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrășat să poată fi expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării (serotipul) și să se completeze documentele care furnizează informațiile privind lanțul alimentar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa și testa într-o singură probă.
    B. Programul de control oficial
    Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual, din cel puțin un efectiv de curcani la îngrășat din 10% dintre exploatațiile care au cel puțin 500 de curcani pentru îngrășare;b) ori de câte ori este necesar. Probele recoltate constau în două perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se grupează într-un singur eșantion. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. a) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni sau, în cazul suspicionării unor astfel de administrări, se prelevează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult 5 păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.
    Un efectiv depistat pozitiv cu unul dintre serotipurile relevante de Salmonella ca urmare a controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la efectivele de curcani la îngrășat este considerat ca un efectiv confirmat pozitiv și supus măsurilor și restricțiilor sanitare veterinare în vigoare, fără a se efectua alte investigații suplimentare în cadrul programului de control oficial.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animaledin cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate încadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare
    (la 13-12-2016, Litera B din Subpunctul 3.4.1, Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul 1 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 130 din 22 noiembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1002 din 13 decembrie 2016 )
    3.4.2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani de reproducție pentru Salmonella interitidis și Salmonella Typhimurium
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de curcani de reproducție, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 250 de curcani de reproducție sunt incluse în program. 2. Un efectiv de curcani de reproducție este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducție ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4, [5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de curcani de reproducție i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 5. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării din partea acestuia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.
    B. Programul de control oficial
    DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.
    Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal:
    1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea Salmonellei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani; 5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare; 6. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani de reproducție din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene;
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Categorii de testat și frecvența: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre, potrivit lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret, potrivit lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate efectivele (hale populate) din exploatație: 1. la 4 săptămâni; 2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate): 1. 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") dintr-un efectiv (hale populate) sau 2. cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată) sau 3. cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puțin 150 g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).
    B. Programul de control oficial
    Prelevarea oficială de probe de realizează prin: I. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploatație: 1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploatațiile de curcani de reproducție adulți cu vârsta cuprinsă între 30 și 45 de săptămâni; 2. din toate efectivele noi introduse într-o exploatație unde Salmonella enteritidis și/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; 3. În toate exploatațiile de curcani de reproducție de elită, străbunici și bunici; 4. ori de câte ori este necesar. Se prelevează următoarele probe: a) 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") dintr-un efectiv (hale populate) sau b) cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată) sau c) cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puțin 150 g fiecare dintr-un efectiv (hală populată). II. Prelevarea oficială pentru confirmare 1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează și probe suplimentare pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație. 2. În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție. 3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficientei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară precum și pentru eventualele prelevări ulterioare, sunt suportate de operatorul economic.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate încadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. 6. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR - SalmonelozeAnimale din IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
    3.5. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2014, 2016, 2018 și 2020Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România
    EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:
    - Salmonella spp;- Campylobacter jejuni și Campylobacter coli - C. jejuni și C. coli;- Escherichia coli - E. coli - indicator comensal.
    BAZA LEGALĂDecizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensaleDecizia de punere în aplicare 2013/653/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind un ajutor financiar din partea Uniunii pentru un plan coordonat de control pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene a agenților zoonotici în 2014Decizia Grant privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene
    ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2014, 2016, 2018 și 2020
    A. Izolate de Salmonella spp:- din populația de găini ouătoare, pui de carne și curcani pentru îngrășare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor naționale de control stabilite în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003. B. Izolate de Campylobacter jejuni provenite din:- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne. C. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne.D. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din:- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne.E. Izolate de Campylobacter coli provenite din:- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea, în abator, a puilor de carne.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    A. Frecvența eșantionăriiEșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii: 2014, 2016, 2018 și 2020. Numărul de probe care urmează a fi prelevate în țara noastră este cel prevăzut de granturile de decizie transmise în anii anteriori de către Comisia Europeană. B. Dimensiunea eșantioanelorTestarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de pasăre, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.Pentru monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eșantioane din fiecare populație animală și categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de pasăre, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.C. Metoda eșantionăriiIzolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eșantionare aleatorie, provenite din unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an.D. Raportare:a) informații referitoare la fiecare eșantion individual;b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană; c) informații generale;d) informații specifice privind eșantionarea;e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene;f) informații specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare;g) rezultatele testelor sinergice.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea post-mortem.Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA și LSVSA nominalizate.Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA.IDSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV și LSVSA nominalizate.Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se efectuează de către IISPV și sunt transmise la ANSVSA.IISPV analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.
    Instrucțiunile detaliate privind implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale sunt transmise prin nota de serviciu.
    (la 08-11-2018, Punctul 3.5. din Punctul 3. , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 )
    3.6. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2015, 2017 și 2019Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România
    EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:
    - Salmonella spp;- Campylobacter jejuni și Campylobacter coli - C. jejuni și C. coli;- Escherichia coli - E. coli - indicator comensal.
    BAZA LEGALĂ
    Decizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensaleDecizia Grant privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene
    ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2015, 2017 și 2019
    Izolate de Salmonella spp:- din carcase de porci pentru îngrășat eșantionate pentru testarea și verificarea conformității, potrivit prevederilor subpunctului 2.1.4 al capitolului 2 din anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu modificările și completările ulterioare;- din carcase de bovine cu vârsta mai mică de un an și producția de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an, eșantionate pentru testarea și verificarea conformității, potrivit prevederilor subpunctului 2.1.3 al capitolului 2 din anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu modificările și completările ulterioare.Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:- eșantioanele cecale prelevate la sacrificarea porcilor în abator.Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din:- eșantioanele cecale prelevate la sacrificarea porcilor, în abator.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    A. Frecvența eșantionăriiEșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii 2015, 2017 și 2019 - pentru porcine - cecum și carcasă, carnea de porc și carnea de bovine.Numărul de probe care urmează a fi prelevate în țara noastră este cel prevăzut de granturile de decizie transmise în anii anteriori de către Comisia Europeană.B. Dimensiunea eșantioanelorTestarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de porc, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.Pentru monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eșantioane din fiecare populație animală și categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de porc, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, iar în cazul cărnii de bovine, dacă producția este mai mică de 50.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.C. Metoda eșantionăriiIzolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eșantionare aleatorie, provenite de la unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an.D. Raportare:a) informații referitoare la fiecare eșantion individual;b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistență antimicrobiană;c) informații generale;d) informații specifice privind eșantionarea;e) informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene;f) informații specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare;g) rezultatele testelor sinergice.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea post-mortem și în unitățile de vânzare cu amănuntul.Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea post-mortem.Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA și LSVSA nominalizate.Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA.IDSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV și LSVSA nominalizate.Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se efectuează de către IISPV și sunt transmise la ANSVSA.IISPV analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.
    Instrucțiunile detaliate privind implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale vor fi transmise prin nota de serviciu.
    (la 08-11-2018, Punctul 3.6. din Punctul 3. , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 )
    4. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BOLII LIMBII ALBASTRE - BLUETONGUE, FEBRA CATARALĂ OVINĂ - ÎN ROMÂNIAScopul: evidențierea lipsei circulației virale
    Supravegherea pasivă
    1. Monitorizarea documentelor care pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente care însoțesc transporturile de animale receptive care provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Normei privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului intracomunitar cu anumite animale vii și produse de origine animală, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/20072. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor - bovine, ovine și caprine - efectuată de către proprietarii sau reprezentanții acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA3. Inspecția rumegătoarelor receptive din specii domestice și sălbatice existente pe teritoriul României astfel:a) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial;b) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau cele importate din țări terțe cu destinația abatorizare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial responsabil de abator;c) rumegătoarele sălbatice vânate în condiții normale, dar care la inspecția externă prezintă aspecte lezionale, ori vânate datorită faptului că prezintă semne clinice de boală; paznicii de vânătoare din cadrul fondurilor de vânătoare au obligația de a anunța medicul veterinar de liberă practică împuternicit despre orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice sau despre orice leziuni observate la animalele moarte.4. În cazul în care, în urma inspecției, se suspicionează infecția cu virusul bluetongue, aceasta este urmată de prelevarea de probe pentru verificarea suspiciunii - ser sanguin și sânge pe EDTA, de la animalele în viață, și organe precum splină, limfoganglioni și pulmon, de la animalele moarte.
    Supravegherea activă
    Are ca scop îndeplinirea prevederilor anexei nr. 1 pct. 1 lit. b) și c) din Regulamentul (CE) nr. 1.266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2006 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, cu modificările și completările ulterioare.
    I. Supraveghere serologică
    Monitorizarea serologică se realizează în conformitate cu Programul anual pentru supravegherea bolii bluetongue în România, astfel:1. Frecvența de testare: supravegherea serologică se efectuează în lunile iunie, septembrie și noiembrie.2. Supravegherea serologică se realizează pe animale santinelă, de preferință femele, seronegative, nevaccinate, cu vârsta cuprinsă între 4 luni și doi ani; în cazuri justificate și în conformitate cu datele înregistrate în Baza națională de date privind identificarea animalelor pot fi acceptate ca santinelă animalele cu vârsta cuprinsă între 4 luni și trei ani; animalele santinelă sunt selectate după cum urmează: în primul rând bovine, apoi ovine și caprine, din circumscripții sanitar-veterinare de asistență țintă desemnate în interiorul unor unități epidemiologice care sunt reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km, respectiv cu suprafața de 2.500 km pătrați, calculate în raport cu suprafața totală a fiecărui județ; în fiecare unitate epidemiologică este selectată o circumscripție sanitar-veterinară de asistență; identificarea circumscripțiilor sanitar-veterinare de asistență țintă se efectuează de către DSVSA, prin suprapunerea gridului de pătrate peste suprafața județului; circumscripțiile sanitar-veterinare de asistență țintă identificate sunt transmise la ANSVSA, pentru aprobare; circumscripțiile sanitar-veterinare de asistență vor fi selectate în interiorul pătratelor de 50 x 50 km ținând cont de faptul că pe teritoriul acestora există exploatații cu o populație constantă de rumegătoare, în primul rând bovine, apoi ovine și caprine; distanța minimă dintre două circumscripții sanitar-veterinare de asistență va fi de 10 km, iar distanța maximă va fi de 50 km; această distanță este măsurată în linie dreaptă între două circumscripții sanitar-veterinare de asistență.3. Numărul de probe care va fi prelevat din fiecare circumscripție sanitar-veterinară de asistență țintă este calculat astfel încât să asigure depistarea animalelor infectate, la o prevalență de 5% și o confidență de 95%.4. Testarea se realizează prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare - ELISA.5. În tabelul de mai jos sunt precizate numărul circumscripțiilor sanitar-veterinare de asistență țintă și numărul de probe care urmează a fi prelevate, pentru fiecare județ:
    Nr.crt.JudețSuprafața totală a județului/kmpNr. circumscripțiisanitar-veterinarede asistență țintăNr. total de probe/lunăNr. total de probe/perioadă
    1Alba6.2423177531
    2Arad7.7544236708
    3Argeș6.8623177531
    4Bacău6.6213177531
    5Bihor7.5443177531
    6Bistrița-Năsăud5.3553177531
    7Botoșani4.9862118354
    8Brăila4.7662118354
    9Brașov5.3633177531
    10Buzău6.1033177531
    11Caraș-Severin8.5144236708
    12Călărași5.0882113354
    13Cluj6.6743177531
    14Constanța7.0713177531
    15Covasna3.7102118354
    16Dâmbovița4.0542118354
    17Dolj7.4143177531
    18Galați4.4662118354
    19Giurgiu3.5262118354
    20Gorj5.6023177531
    21Harghita6.6393177531
    22Hunedoara7.0633177531
    23Ialomița4.4532118354
    24Iași5.4763177531
    25Ilfov1.583159177
    26Maramureș6.3043177531
    27Mehedinți4.9332118354
    28Mureș6.7143177531
    29Neamț5.8903177531
    30Olt5.4983177531
    31Prahova4.7162118354
    32Satu Mare4.4182118354
    33Sălaj3.8642118354
    34Sibiu5.4323177531
    35Suceava8.5534236708
    36Teleorman5.7903177531
    37Timiș8.6974236708
    38Tulcea8.4994236708
    39Vaslui5.3183177531
    40Vâlcea5.7653177531
    41Vrancea4.8572118354
    42Municipiul București228159177
    Total 238.4111146.72620.178
    6. Selectarea animalelor santinelă care urmează a fi incluse în programul de monitorizare serologică se efectuează în perioada ianuarie - februarie sau, cel mai târziu, până la sfârșitul perioadei libere de vectori, prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare pentru a se stabili dacă sunt seronegative; prelevarea probelor, atât pentru selectarea animalelor santinelă cât si pentru testarea ulterioară a acestora, se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului oficial; numărul animalelor testate în vederea selectării ca animale santinelă trebuie să fie stabilit luând în considerare datele epidemiologice disponibile și să nu depășească 10 animale santinelă pe exploatație; animalele santinelă stabilite în anul anterior pot fi selectate ca animale santinelă cu testarea obligatorie în perioada ianuarie-februarie a anului curent sau, cel mai târziu, până la sfârșitul perioadei libere de vectori; animalele care au rezultate pozitive la testul ELISA sunt eliminate de la testare, reluându-se testarea până la completarea numărului de animale seronegative necesar pentru realizarea programului de monitorizare. Animalele cu seroconversie în perioada de selectare a animalelor santinelă nu sunt considerate suspiciuni și nu se întocmește raport de notificare a suspiciunii.7. Selectarea animalelor santinelă se efectuează numai din cadrul exploatațiilor nonprofesionale și al exploatațiilor comerciale de tip A; proprietarii acestora sunt înștiințați despre statutul de «santinelă» al animalului deținut și despre obligațiile ce decurg din aceasta.8. În cadrul procesului de selectare a animalelor santinelă, față de numărul de animale santinelă propus, un procent de 20% se va testa în plus în perioada de selectare a animalelor santinelă, respectiv ianuarie-februarie sau, cel mai târziu, până la sfârșitul perioadei libere de vectori; aceste animale constituie rezerve pentru înlocuirea animalelor santinelă eliminate din efectiv - vândute de către proprietar, tăieri de necesitate etc.; pe parcursul perioadei de monitorizare nu mai sunt selectate alte animale santinelă față de numărul inițial + 20% rezerve.9. În cadrul acțiunilor de prelevare a probelor de sânge în lunile iunie, septembrie și noiembrie se prelevă, concomitent, atât probe de sânge integral pentru examen serologic, cât și probe de sânge pe EDTA pentru examen PCR.10. Animalele santinelă care prezintă seroconversie în perioada iunie-noiembrie sunt considerate „suspiciuni“; în acest caz se întocmește raport de notificare a suspiciunii, se elimină de la testarea serologică și se testează conform arondării, prin tehnica PCR, pe probele de sânge pe EDTA prelevate conform prevederilor pct. 9; în cazul unui rezultat negativ la testul PCR, suspiciunile sunt, de asemenea, eliminate de la testarea serologică; până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării vor fi expediate la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală; în cazul în care în județ este declarat cel puțin un focar de boala bluetongue și circumscripția sanitar-veterinară de asistență țintă este situată în zona de 20 km în jurul focarului - zona de control, atunci aceasta se elimină de la testare.11. Pentru animalele santinelă care prezintă seroconversie se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de maximum 3 probe ser sanguin, pentru fiecare lună în care se face testarea serologică prin testul ELISA.12. În cazul achiziției prin schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, randomizat, pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot, de la rumegătoarele care intră în România; în cazul achizițiilor din țări terțe, se testează toate animalele; animalele care fac parte din transport pot fi certificate după cum urmează:- nevaccinate sau netrecute prin infecție naturală - animale care provin din zone sau țări libere de bluetongue sau din zone de restricție, indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel negativ; probele cu rezultat pozitiv sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor; dacă rezultatele sunt tot pozitive, animalele sunt testate prin tehnica PCR pe probe de sânge pe EDTA, conform arondării; până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR, conform arondării, se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală; de asemenea se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de 3 probe cu ser sanguin pozitiv/lot de animale;- vaccinate sau trecute prin infecție naturală - animale care provin din zone sau țări libere de bluetongue - numai în cazul animalelor vaccinate - sau din zone de restricție indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel pozitiv; probele cu rezultat negativ sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor.Prin excepție de la cele două paragrafe anterioare, în perioada liberă de vectori, animalele certificate ca fiind fără semne clinice în ziua expedierii, care provin din zone de restricție în care evoluează același serotip care evoluează pe teritoriul României, nu sunt testate pentru bluetongue la locul de destinație. Prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial; probele sunt prelevate în primele 5 - 7 zile de la sosirea animalelor; testele efectuate în cadrul controalelor oficiale la locul de destinație al animalelor provenite din comerț intracomunitar sau din țări terțe nu sunt eligibile pentru programul de cofinanțare.13. În caz de suspiciune clinică, animalele sunt testate prin testul ELISA; animalele cu rezultat negativ la testul ELISA sunt testate încă o dată după 5 zile, prin testul ELISA; pentru animalele cu rezultate pozitive la testul ELISA se întocmește raport de suspiciune; acestea sunt testate mai departe prin testul PCR; până la confirmarea primului focar de boală din fiecare județ, probele de sânge pe EDTA se expediază la IDSA în vederea confirmării suspiciunii și a precizării serotipului viral prin testul de tipizare prin PCR. Ulterior confirmării primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA se testează/expediază conform arondării.14. Nu vor fi considerate eligibile testările nejustificate în mai multe circumscripții sanitar-veterinare de asistență țintă decât cele stabilite prin program.15. În cadrul testărilor efectuate în lunile iunie, septembrie și noiembrie, nu va fi considerată eligibilă testarea unui număr mai mare de animale santinelă decât cele stabilite în cadrul programului, respectiv 59 animale/circumscripția sanitar-veterinară de asistență țintă.16. Probele de sânge pe EDTA provenite de la animalele destinate exportului în țări terțe se pot testa în pooluri prin metoda Real Time RT-PCR; testarea în pooluri se efectuează numai în laboratoarele desemnate de ANSVSA.
    II. Supravegherea entomologică
    1. Are ca obiective stabilirea debutului și sfârșitului perioadei libere de vectori, identificarea genului și speciilor vectorilor bolii bluetongue și stabilirea compoziției specifice și a abundenței vectoriale.2. Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează:- capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare județ - o capcană fixă/județ în lunile martie și noiembrie sau până se obțin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul și sfârșitul perioadei libere de vectori;- capturi lunare cu capcane fixe în perioada de activitate vectorială - o capcană fixă/județ pentru a stabili distribuția speciilor de vectori culicoizi;- capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ - o capcană fixă/județ în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori.3. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele de latitudine, longitudine și altitudine cu mijloace GPS.4. Meteostația HOBO instalată în județul Botoșani va înregistra parametrii mediului ambiant, iar datele colectate vor fi transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvență lunară.5. Capcanele pentru vectori, fixe sau mobile, se amplasează numai în circumscripțiile sanitar-veterinare de asistență țintă în care se efectuează și monitorizarea serologică.6. În cazul suspicionării/confirmării unui focar de bluetongue se aplică măsuri în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare care stabilește prevederi specifice pentru controlul și eradicarea bolii limbii albastre, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 32/2006, cu modificările și completările ulterioare.7. Pentru prevenirea apariției bolii la animalele proprii se recomandă ca deținătorii de animale să aplice măsurile de profilaxie nespecifică transmise de ANSVSA prin note de serviciu, în special îndepărtarea gunoiului de grajd din apropierea adăpostului și de pe platforma de gunoi, care constituie un biotop favorabil dezvoltării vectorilor, și efectuarea de dezinsecții periodice.
    Observații
    1. Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.2. Prelevarea probelor pentru testele efectuate în vederea expedierii animalelor în Uniunea Europeană sau în țări terțe, precum și prelevarea probelor pentru testele efectuate animalelor achiziționate prin schimburi intracomunitare sau din țări terțe se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența medicului veterinar oficial.3. Testele serologice și virusologice se efectuează la LSVSA județene desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene pentru bluetongue.4. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA desemnate și/sau IDSA; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de către IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene corespondent.Metodă screening: detecția anticorpilor antivirus bluetongue prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare - ELISA.Metodă confirmare: Identificarea genomului virusului bluetongue - Real Time RT-PCR.
    VACCINAREA ÎMPOTRIVA BLUETONGUE1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari și mici din exploatațiile comerciale, la solicitarea proprietarului de animale.2. Vaccinurile împotriva virusului bluetongue și serotipul/serotipurile izolat/izolate pe teritoriul României trebuie să fie inactivate.3. Inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică din unitatea care desfășoară activități de asistență medical-veterinară cu care exploatația are încheiat contract de prestări servicii, sub supravegherea și controlul oficial al DSVSA.4. Medicii veterinari responsabili de vaccinare au obligația respectării condițiilor de transport, depozitare și administrare a vaccinului utilizat, conform instrucțiunilor prevăzute în prospectul aprobat al vaccinului.5. Pentru produse medicinale veterinare imunologice utilizate în combaterea bolii bluetongue, autorizate pentru comercializare în România în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, ICPBMV efectuează eliberarea oficială, pentru toate seriile de vaccin, pe baza evaluării protocoalelor de producție și control.6. Situația rumegătoarelor mari și mici vaccinate contra bolii bluetongue se raportează lunar la ANSVSA. NOTĂ:Utilizarea produsului medicinal veterinar imunologic pentru combaterea bolii bluetongue la alte specii de rumegătoare domestice și sălbatice decât speciile-țintă prevăzute în prospect, dar care sunt considerate un risc de infecție, trebuie realizată cu precauție și după testarea vaccinului pe un număr mic de animale înainte de vaccinarea în masă, în condițiile stabilite de ANSVSA. Nivelul de eficiență la alte specii poate fi diferit față de cel observat la bovine și ovine.
    (la 08-11-2018, Punctul 4. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 )
    5. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE - ESBCadru legal: supraveghere, control și eradicare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu precizările Programului pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene.Supravegherea pasivă reprezintă semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de ESB și, atunci când prezența unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea, pe animalele respective, a unor teste de depistare în laborator.Supravegherea activă reprezintă efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB, precum animalele sacrificate de urgență, animalele care prezintă semne de boală la inspecția ante-mortem, animalele moarte, animalele sănătoase sacrificate și animalele ucise în legătură cu un caz de ESB, în special pentru a stabili evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul României.5.1. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea ESBObiectiv: revizuirea programului de monitorizare și control al ESB în vederea creșterii vârstei de testare la bovinele sacrificate pentru consum uman la 72 luni
    A. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    I. Supravegherea pasivăII. Supravegherea activă
    CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare2. Supraveghere prin examene de laborator3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele-țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de ESB de către LN-EST5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
    PRECIZĂRI TEHNICE1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central.2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au prezentat semne clinice.3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește, obligatoriu, un raport de notificare a suspiciunii de ESB, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1, atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transmite imediat de către DSVSA, prin fax, la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii la ANSVSA.4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB, se transmite, prin raport lunar, de către DSVSA la ANSVSA.5. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a ESB.6. Atunci când se suspectează și alte boli cu simptomatologie nervoasă, inclusiv ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, capul animalului suspect se trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevă creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB și, obligatoriu, pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.7. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevăPRECIZĂRI TEHNICE1. Se prelevă capul/probe de creier de la toate bovinele identificate și înregistrate în Baza națională de date, din următoarele grupe-țintă supuse testării pentru supravegherea ESB:a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman - tăieri normale, în vârsta de peste 30 luni;b) bovine cu semne clinice la inspecția ante-mortem, în vârstă de peste 24 luni;c) bovine sacrificate de urgență, în vârstă de peste 24 luni;d) bovinele moarte, în vârstă de peste 24 luni;e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de peste 24 luni în conformitate cu prevederile art. 6 și cap. A, partea I din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.2. Sacrificarea de urgență a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că transportul animalului în viață este imposibil sau pentru evitarea oricăror suferințe, numai cu respectarea prevederilor cap. VI, secțiunea I din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările și completările ulterioare.3. Prelevarea probelor de creier se realizează în conformitate cu prevederile cap. C pct. 1 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om prin:a) tehnica de prelevare a creierului integral;b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obișnuit:(i) în spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar-veterinar;(ii) în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST.4. Prelevarea capului/probelor de creier se realizează imediat după sacrificare sau în cel mai scurt timp după moarte/
    capul, în întregime, și se efectuează, obligatoriu, investigații complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum și pentru alte boli, după caz.8. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care, după maximum 15 zile de observație clinică, semnele clinice nervoase persistă chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevă creierul, integral, și se trimite la LNR-EST sau, după caz, la LM-EST din cadrul LSVSA, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecție cu ESB - fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică, DSVSA aplică, fără întârziere, măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA, în baza buletinului de analiză eliberat de LNR-EST, și se transmite, prin fax, la ANSVSA.11. În cazul infirmării infecției prionice, aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează.12. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 și anexei nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.13. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile capitolului C, pct. 3 subpct. 3.1 lit. (a) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.14. Probele de la bovinele suspecte de ESB se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 13 și, după caz, prin examen histologic, în funcție de prezența unor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST.15. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se trimit la LNR-EST din cadrul IDSAeutanasie și se recoltează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1; capul/probele de creier provenite de la rumegătoarele sacrificate se trimite/trimit la laborator în 48 h de la prelevare. Capul/Probele de creier provenite de la rumegătoarele moarte se trimite/trimit la laborator în maximum 7 zile.5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia.6. De la toate bovinele moarte, precum și de la animalele sacrificate și/sau confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 9.7. În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică, cât mai repede posibil, măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.8. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă, obligatoriu, toate aspectele prevăzute la cap. B pct. 1 lit. a) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.9. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile cap. C pct. 3 subpct. 3.1 lit. b) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.10. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea ESB și LNR-EST din IDSA pot efectua unul din testele rapide înregistrate și acreditate în România:- testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich;- testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali;- testul rapid western blot pentru EST;- testul rapid imunocromatografic pentru EST.11. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare:- testul de confirmare western blot pentru EST;- testul de confirmare imunohistochimic pentru EST;- metoda histologică de colorare HE;- combinarea testelor rapide.12. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform legislației în vigoare.13. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează, în exclusivitate, în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA și IDSA, conform arondării stabilite de către ANSVSA.14. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibilă pentru testare sau că sunt examinate animalele cu vârstă neeligibilă pentru testare.15. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planului cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate, anual, pentru supravegherea ESB.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicii veterinari care observă bovine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.2. În mod similar, într-un abator, medicul veterinar oficial care observă, la examinarea ante-mortem, un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină, după caz, animalul viu sau, în cazul sacrificării, toate părțile corpului animalului până când DSVSA autorizează distrugerea sau ridică restricțiile.PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau, după caz, medicul veterinar oficial prelevă probele de la bovinele din grupele-țintă.2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.3. Medicul veterinar oficial sau, după caz, medicul veterinar de liberă practică are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat «Tabel notă de însoțire a probelor», stabilit de LNR-EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA
    3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică prelevă capul animalelor suspecte de ESB și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA sau, prin grija LSVSA, la LNR-EST din cadrul IDSA, în vederea efectuării testelor specifice de laborator.4. În cazul în care o bovină dintr-o exploatație este suspectă de ESB în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate bovinele, ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt plasate sub restricție oficială privind circulația până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-veterinare zonale.5. Totodată, proprietarul va fi notificat, în scris, sub semnătură, despre restricțiile impuse și despre obligația respectării acestora.6. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricție a exploatației de origine sau a altor exploatații suspecte de a fi infectate cu ESB/EST, la cohortă și la controlul furajelor din exploatația de unde provine animalul suspect, vor fi menționate, în scris, în ancheta epidemiologică efectuată de DSVSA, împreună cu medicul veterinar oficial zonal.și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realității, iar vârsta animalului să corespundă cu datele înscrise în pașaportul animalului și cu cele din BND.4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în BND evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu «Tabel notă de însoțire a probelor la laborator»; acțiunile de completare, eliberare și înregistrare în BND a formularului F3 se fac concomitent și anterior trimiterii probei la laborator.5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea bovinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în BND decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să își desfășoare activitatea.6. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.7. Probele prelevate de la bovinele supuse testării pentru ESB intră în lucru, în laborator, numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:a) probele provin de la bovine identificate și înregistrate în BND;b) probele prelevate din exploatațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND;c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND;d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și copii ale formularului/documentului de mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND.8. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanți din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.9. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA are obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu intră în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințele de la pct. 7.
    B. Inspecția animalelor abatorizate
    I. ANIMALE VIIII. CARNE ȘI ORGANE
    1. Se examinează ante-mortem și se prelevă probe de la bovinele eligibile ca vârstă pentru testare.2. Bovinele se supun inspecției ante-mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.3. Supravegherea speciilor receptive se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu modificările și completările ulterioare, ale Planului de contingență și ale Manualului operațional al României pentru encefalopatia spongiformă bovină.1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali.2. Medicii veterinari care realizează controlul oficial la nivelul abatoarelor autorizate pentru sacrificarea bovinelor verifică dacă operatorii de industrie alimentară au stabilit, în cadrul programelor de autocontrol, o frecvență de recoltare a probelor pentru depistarea contaminării cărnii capului cu țesut nervos și dacă respectă aceste programe, respectiv dacă operatorii recoltează probe pe care le trimit la laboratoare în vederea efectuării analizelor.3. Până la momentul în care, prin examenul de laborator, se stabilește un diagnostic negativ, capul, carcasa, organele interne și pielea animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB nu se distrug și nu se utilizează pentru consum, și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor.
     4. Inspecția post-mortem a carcaselor se efectuează în abatoarele autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.5. Recoltarea de probe și transmiterea acestora la laborator în vederea analizării pentru depistarea ESB se realizează ca parte a examenului post-mortem de la animalele care au vârsta prevăzută de legislația sanitar-veterinară în vigoare.6. Se examinează fiecare carcasă de bovine destinată consumului uman, în conformitate cu prevederile legislației sanitare veterinare.7. Medicul veterinar oficial, care efectuează examenul post-mortem, verifică și modul în care a fost îndepărtată măduva spinării și dispune măsuri corective imediate, în cazul unor neconformități.8. Toate părțile componente, inclusiv pielea și sângele, provenite de la un animal declarat pozitiv după testul de confirmare, se distrug.9. De asemenea, carcasa care o precedă pe cea pozitivă și următoarele două care-i urmează acesteia pe linia de sacrificare se distrug.10. În cazul în care sunt constituite loturi din părți componente ale animalelor și se depistează un caz pozitiv de ESB, întregul lot care conține părți de la animalul bolnav este distrus.11. Medicul veterinar oficial, care asigură supravegherea sanitar-veterinară a abatorului, dispune măsurile necesare pentru ca toate părțile componente ale animalelor pentru care se efectuează examene ESB să nu fie marcate cu marca de sănătate și să nu fie plasate pe piață pentru consum uman până la sosirea rezultatelor analizelor de laborator care să excludă prezența ESB.12. Carnea nu este dată în consum decât după primirea buletinului de analiză de la IDSA, prin care se infirmă suspiciunea de ESB.
    III. LAPTELE
    1. În caz de suspiciune cu ESB la nivelul unei exploatații, laptele provenit de la animale nu se dă în consum până la infirmarea diagnosticului.2. În cazul confirmării ESB la o bovină dintr-o exploatație, laptele poate fi dat în consum după eliminarea cohortei de care aparține animalul pozitiv. 3. Laptele, provenit de la animalele cu ESB și din cohorta acestuia, nu poate fi plasat pe piață pentru consum uman.
    PRECIZĂRI EXECUȚIEPRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA.1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinarea, la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, se realizează prin testul de detecție a materialului de risc specific pentru ESB din masele musculare ale rumegătoarelor/suprafețele tehnologice din abatoare - metodă care nu se lucrează în cadrul controlului oficial.
    C. Notificarea, în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii, se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.1. Animalele vii se izolează și animalele din exploatație se pun sub restricție privind mișcarea în și dinspre exploatație până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST. 2. Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu ESB de către LNR-EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificările ulterioare. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
    5.2. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la rumegătoarele mici (scrapia la ovine și caprine)Obiectiv: Calificarea exploatațiilor de ovine și/sau caprine cu risc neglijabil sau controlat sub raportul scrapiei prin îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
    A. SUPRAVEGHEREA ÎN EXPLOATAȚIILE NONPROFESIONALE, ÎN EXPLOATAȚIILE COMERCIALE DE CREȘTERE A RUMEGĂTOARELE MICI, INCLUSIV ÎN EXPLOATAȚIILE COMERCIALE DE TIP A
    I. SUPRAVEGHEREA PASIVĂII. SUPRAVEGHEREA ACTIVĂ
    CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioareCONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare2. Supraveghere prin examene de laborator3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la ovinele și caprinele din grupele-țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de către LNR-EST5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii, în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare6. Genotiparea cazurilor pozitive și a animalelor din focar în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
    PRECIZĂRI TEHNICE1. Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central.2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, ovinele/caprinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie sunt animale suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne clinice.3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește, obligatoriu, un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1, atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA, prin fax, la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii, la ANSVSA.4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie, se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA.5. LNR-EST transmite ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a EST.6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune.7. În cazul în care se suspectează și alte boli decât scrapia, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, capul animalului se trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevă creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne clinice asemănătoare EST și, obligatoriu, pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST.PRECIZĂRI TEHNICE1. Se prelevă capul/cadavrul întreg/probe de creier de la ovinele și caprinele identificate și înregistrate în BND din următoarele grupe-țintă supuse testării pentru supravegherea EST:a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman, în vârstă de peste 18 luni;b) ovine/caprine care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman, în vârstă de peste 18 luni;c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a bolii, în vârstă de peste 18 luni, în conformitate cu prevederile cap. A, partea II, pct. 5 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.2. Prelevarea probelor de creier se realizează în conformitate cu prevederile cap. C, pct. 1 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om:(i) în spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar-veterinar;(ii) în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST.3. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce privește originea, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice alte caracteristici; probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune și sezon; eșantionarea multiplă, în aceeași turmă, trebuie evitată, pe cât posibil, în conformitate cu prevederile ANSVSA.4. Prelevarea capului/probelor de creier se realizează imediat după sacrificare sau în cel mai scurt timp după moarte/ eutanasie și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1; capul/probele de creier provenite de la rumegătoarele sacrificate se trimite/trimit către laborator în 48 h; capul/cadavrul întreg/probele de creier provenite de la rumegătoarele moarte se trimite/trimit la laborator în maximum 7 zile.5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la ovine și caprine, care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia.6. De la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele-țintă supuse testării pentru EST, cu excepția ovinelor
    8. De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maximum 15 zile de observație clinică semnele clinice nervoase persistă chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevă capul, în întregime, și se trimite la LNR-EST sau, după caz, la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecție cu scrapie, fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică, DSVSA aplică, fără întârziere, măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA, în baza buletinului de analiză eliberat de LNR-EST, și se transmite, prin fax, la ANSVSA.11. În cazul infirmării infecției prionice încetează aplicarea măsurilor dispuse în conformitate cu prevederile art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează.12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile prevăzute de art. 13 și anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.13. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile cap. C, pct. 3.2 lit. a) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.14. Probele de la ovinele/caprinele suspecte de EST se procesează prin test rapid, cu respectarea pct. 13 și, după caz, histologic, în funcție de prezența unor leziuni macroscopice, cu aplicarea metodelor colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST.15. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se trimit la LNR-EST din cadrul IDSA.și caprinelor încadrate în grupa-țintă «suspecte de EST» înscrise la pct. 7, se prelevă, obligatoriu, trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă, se prelevă, obligatoriu, cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală și limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de confirmare și discriminare a sușelor.7. De la toate ovinele și caprinele încadrate în grupa-țintă «suspecte de EST», indiferent de vârstă, precum și de la toate ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevă și se trimite capul nedeschis de la animalele suspecte și creierul integral, în cazul animalelor ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, la LSVSA sau, după caz, la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST.8. De la animalele moarte, precum și de la animalele sacrificate și confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier sunt procesate prin test rapid, cu respectarea prevederilor pct. 15. 9. În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine se aplică, cât mai repede posibil, măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.10. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă, obligatoriu, toate aspectele prevăzute la cap. B pct. 1 lit. b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.11. În cazul în care prezența EST nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută la cap. C, pct. 3.2, lit. c) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, DSVSA adoptă măsurile de eradicare prevăzute la cap. B, pct. 2.2.1, din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.12. În cazul confirmării scrapiei, DSVSA pot adopta fie opțiunea 1 prezentată la lit. b), fie opțiunea 2, prezentată la lit. c), fie opțiunea 3, prezentată la lit. d) din măsurile de eradicare prevăzute la cap. B, pct. 2.2.2, din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa nr. X, cap. C, pct. 3.2 lit. c), cu informarea, scrisă, a ANSVSA și solicitarea derogărilor aferente.13. În cazurile în care este confirmată prezența scrapiei atipice, DSVSA pot adopta măsurile de eradicare prevăzute la cap. B pct. 2.2.3 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.14. Animalele cu vârsta de peste 18 luni, care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu dispozițiile din anexa nr. VII, cap. B, partea a 2-a, pct. 2.2.1 și pct. 2.2.2 lit. b) sau c), sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în anexa nr. X cap. C, partea a 3-a, pct. 3.2 lit. b) prin selectarea unui eșantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurile eșantioanelor stabilite în cap. A, partea II, pct. 5 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.15. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA, în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu prevederile cap. C, pct. 3.2, lit. b) din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.16. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din IDSA pot efectua unul dintre testele rapide înregistrate și acreditate în România:- testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich;- testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali.
     17. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA, prin unul sau mai multe teste de confirmare:- testul de confirmare western blot pentru EST;- testul de confirmare imunohistochimic pentru EST;- metoda histologică de colorare HE;- combinarea testelor rapide.18. Tipizarea se realizează numai de către LNR-EST din cadrul IDSA, prin testul de discriminare a surselor EST la rumegătoare mici.19. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform legislației în vigoare.20. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST se realizează în exclusivitate în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA aparținând DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.21. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discriminarea sușelor responsabile de infecțiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA.22. Se efectuează genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de către LNR-EST, conform cap. A, partea a II-a, pct. 8 din anexa nr. III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare; se efectuează genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de către LNR-EST pentru codonul 141.23. Se efectuează genotiparea ovinelor din turma infectată - focar, în situația în care se adoptă măsurile de eradicare de la lit. c) - opțiunea 2, cap. B, pct. 2.2.2 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.24. În cazul în care se adoptă opțiunea 2, prezentată la lit. c), prevăzută în cap. B, pct. 2.2.2 din anexa nr. VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, în vederea genotipării se prelevă probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii și probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scrapie de către LNR-EST și pentru ovinele moarte; genotiparea se realizează de către IDSA.25. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care se asigură că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare, de la prelevare.26. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleve, obligatoriu, probe de creier provenite de la ovinele și caprinele, în vârstă de peste 18 luni, din exploatațiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale și exploatațiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eșantionare.27. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de către ANSVSA în baza populației de ovine și caprine existente în fiecare județ, în vederea îndeplinirii planului cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate, anual, pentru supravegherea EST.28. La grupa-țintă ovine sacrificate pentru consum uman, peste 18 luni, se efectuează cel puțin 1 test, astfel:a) în cazul ovinelor peste 18 luni, sacrificate pentru consum uman în abator:- dacă dintr-o exploatație se trimit ovine pentru sacrificarea pentru consum uman în abator o singură dată, se prelevă 1 probă de la un animal provenit din exploatația respectivă, selectat în mod aleatoriu;- dacă dintr-o exploatație se trimit, de mai multe ori într-un an, ovine pentru sacrificarea pentru consum uman în abator, de fiecare dată se prelevă 1 probă de la un animal, selectat în mod aleatoriu;
     b) în cazul sacrificării ovinelor peste 18 luni pentru consum propriu, se prelevă 1 probă/exploatație, în mod aleatoriu, de fiecare dată când se sacrifică ovine în acea exploatație și acestea au vârsta peste 18 luni. 29. La grupa-țintă ovine nesacrificate pentru consum uman se testează toate ovinele moarte sau confiscate peste 18 luni, chiar și după ce a fost realizată ținta minimă de probe stabilită de către ANSVSA pentru fiecare DSVSA.30. La grupa-țintă caprine sacrificate pentru consum uman - sănătoase sacrificate pentru consum uman în abator, sacrificate de urgență și sacrificate pentru consum propriu - se testează toate, chiar și după ce a fost realizată ținta minimă de probe stabilită de către ANSVSA pentru fiecare DSVSA.31. La grupa-țintă caprine nesacrificate pentru consum uman - moarte sau confiscate - în vârstă de peste 18 luni se testează toate, chiar și după ce a fost realizată ținta minimă de probe stabilită de ANSVSA pentru fiecare DSVSA.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.2. În mod similar, într-un abator, medicul veterinar oficial care examinează ante-mortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină, după caz, animalul viu sau, în cazul animalului sacrificat, toate părțile corpului animalului până când DSVSA autorizează distrugerea sau ridică restricțiile.3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevă capul animalelor suspecte de EST și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA și, prin grija LSVSA, la LNR-EST din cadrul IDSA, în vederea efectuării testelor specifice de laborator.4. În cazul în care o ovină/caprină dintr-o exploatație este suspectă de EST în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt plasate sub restricție oficială privind circulația până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-veterinare zonale.5. Totodată, proprietarul este notificat în scris, sub semnătură, despre restricțiile impuse și despre obligația respectării acestora.6. Atunci când exploatația în care se află animalul, la momentul suspectării prezenței EST, nu este aceeași cu exploatația în care animalul a fost expus la EST, DSVSA poate decide ca doar animalul suspect să fie plasat sub restricție oficială de circulație sau poate decide, în același timp, ca alte exploatații sau doar exploatația expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcție de informațiile epidemiologice disponibile.7. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricție a exploatației de origine sau a altor exploatații suspecte de a fi infectate cu EST și la controlul furajelor din exploatația de unde provine animalul suspect sunt menționate, în scris, în ancheta epidemiologică efectuată de către DSVSA, împreună cu medicul veterinar oficial zonal.PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau, după caz, medicul veterinar oficial prelevă probe de la ovinele și caprinele din grupele-țintă.2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.3. Medicul veterinar oficial sau, după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat «Tabel notă de însoțire a probelor», stabilit de LNR-EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realității, iar vârsta animalului să corespundă cu cea din BND.4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în BND evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu «Tabel notă de însoțire a probelor» la laborator; acțiunile de completare, eliberare și înregistrare în BND a formularului F3 se fac concomitent și anterior trimiterii probei în laborator.5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea ovinelor și caprinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în BND decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să își desfășoare activitatea.6. Medicul veterinar oficial zonal și reprezentanții din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.7. Probele prelevate de la ovinele/caprinele supuse testării pentru scrapie intră în lucru, în laborator, numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:a) probele provin de la ovine/caprine identificate și înregistrate în BND;b) probele prelevate din exploatațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND;c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND;d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu «Tabelul notă de însoțire a probelor» și copii ale formularului/documentului de mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în BND.
     8. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.9. Medicul veterinar oficial zonal și reprezentanții din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.10. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA are obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru; probele nu intră în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințele pct. 7.
    B. Inspecția animalelor abatorizate
    I. ANIMALE VIIII. CARNE, ORGANE, LAPTE
    1. Se examinează ante- și post-mortem.2. Se prelevă probe de la ovinele și/sau caprinele eligibile ca vârstă pentru testare.3. Până în momentul în care, prin examenul de laborator, se stabilește un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care a făcut obiectul sacrificării și investigației pentru scrapie nu se utilizează pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali.2. În cazul de suspiciune scrapie la nivelul unei exploatații, laptele provenit de la animale nu se dă în consum uman până la infirmarea diagnosticului.3. În cazul în care nu se poate exclude prezenta EST la o ovină/caprină dintr-o exploatație, laptele nu poate fi dat în consum uman.4. În cazul confirmării scrapiei la ovine/caprine, laptele provenit de la animalele sănătoase din exploatație poate fi plasat pe piață pentru consum uman pe teritoriul României.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSAPRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA2. Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA
    C. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare1. Animalele vii se izolează și animalele din exploatație se pun sub restricție privind mișcarea în și dinspre exploatație, până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST2. Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu scrapie de LNR EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare.3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.
    5.3. Programul anual al României pentru creșterea rezistenței ovinelor la ESTScop:a) evaluarea incidenței genotipurilor ovinelor sensibile la EST și, implicit, susceptibile de a dezvolta boli prionice și eliminarea acestora din efectiv;b) constituirea unei populații inițiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli;c) creșterea frecvenței alelei ARR în cadrul efectivelor participante, reducând, în același timp, prevalența alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.
    Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, exploatațiile comerciale de creștere a ovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Supraveghere de tip screening
    CONDUITA DE EXECUȚIEProgramul de creștere a rezistenței ovinelor la EST face parte din programul de monitorizare, control și eradicare a EST la rumegătoarele mici.Programul urmărește constituirea unei populații inițiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea creșterii frecvenței haplotipului ARR în cadrul efectivului ovin, reducând, în același timp, prevalența haplotipurilor despre care s-a demonstrat că determină sensibilitate la scrapie.Acest program de genotipare a ovinelor și de determinare a susceptibilității la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, respectiv a berbecilor de reproducție, în strânsă legătură cu programul național de control al bolii și crearea fermelor de reproducție în care să fie folosiți, la montă, numai berbecii rezistenți genetic la scrapie.
    PRECIZĂRI TEHNICE1. Programul urmărește examinarea unui număr suficient de probe prelevate de la berbecii de reproducție crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României, pentru determinarea genotipului lor în relație cu rezistența la EST.
    2. DSVSA realizează o verificare inițială a efectivului și a statusului sanitar-veterinar al exploatațiilor care participă la program pe baza istoricului bolilor anterioare, a inspecțiilor clinice și a testelor specifice de laborator, unde este cazul.3. Berbecii pentru reproducere care participă la program vor fi supuși unui test de genotipare pentru identificarea genotipului, cu respectarea cerințelor minime prevăzute la cap. C, partea 2, pct. 2 din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.4. ANSVSA, în urma unei solicitări scrise a DSVSA, poate acorda derogări de la cerințele stabilite la cap. C, partea 2, pct. 2, lit. c) și d) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, în scopul protejării raselor și caracteristicilor de producție.5. Recunoașterea rezistenței la scrapie a efectivelor de ovine se acordă numai pentru efectivele participante în program și care îndeplinesc cerințele acestuia și se acordă pentru nivelul reprezentat de efective ale căror descendenți provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR, conform prevederilor cap. C, partea 3, pct. 1, lit. b) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.6. DSVSA realizează certificarea berbecilor participanți la program care au fost supuși unui test de genotipare prin alocarea unui număr de identificare individual, în baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA.7. Selectarea berbecilor pentru reproducere pentru testele de genotipare se va face în baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin notă de serviciu.8. Genotiparea și studiile de epidemiologie moleculară se efectuează în cadrul IDSA și în alte laboratoare din cadrul LSVSA, acreditate și desemnate de ANSVSA.9. Acțiunea de prelevare a probelor de sânge pentru identificarea rezistenței la EST se efectuează concomitent cu acțiunea de prelevare a probelor de sânge de la toți berbecii înainte de montă pentru B. Melitenis și B. Abortus Ovis, în lunile mai-iunie, astfel încât să se deconteze pentru o singură manoperă de prelevare.10. Prelevarea probelor de sânge integral se face în condiții speciale, cu sistem vacutainer ce conține EDTA ca anticoagulant; tubul și acul de prelevare sunt utilizate individual, pentru fiecare animal; nu este recomandată prelevarea pe alte tipuri de substanță anticoagulantă - heparină, deoarece aceasta inhibă reacțiile enzimatice ulterioare.11. Ambalarea probelor de sânge integral se face în suporturi dedicate - suport tuburi vacutainer, cu respectarea ordinii din tabelul de prelevare.12. Identificarea probelor de sânge integral se realizează cu ajutorul numărului de crotalie al animalului de la care se prelevă proba, număr care se regăsește și în tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor; pentru ușurință, numărul de pe tubul de prelevare poate fi cel atribuit numărului curent din tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor.13. Pe nota de însoțire se înscriu atât data și ora prelevării, cât și codul de identificare a animalului, rasa, sexul și vârsta acestuia, pentru a se putea face o statistică pe baza rezultatelor - pe rase, sexe etc.14. Transportul probelor de sânge integral se face într-un timp cât mai scurt, pentru a fi posibilă extracția, în condiții optime, a ADN-ului genomic, la temperaturi de refrigerare.15. După prelevare, probele se păstrează în condiții de refrigerare, la o temperatură cuprinsă între 2-8°C, pentru maximum 12 ore, până la procesarea acestora; acest interval cuprinde inclusiv timpul necesar pentru transportul probelor la laborator.16. Dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, probele se păstrează la temperaturi de congelare până la procesarea acestora, inclusiv intervalul de timp necesar pentru transportul probelor la laborator.17. DSVSA transmit ANSVSA un raport privind cerințele prevăzute la cap. C, partea 1, pct. 2, lit. a) și b) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare; LNR-EST transmite la ANSVSA un raport privind cerințele prevăzute la cap. C, partea 1, pct. 2, lit. c) din anexa nr. VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.18. DSVSA realizează inspecții periodice sau inopinate în exploatațiile participante la program și sancționează nerespectarea implementării programului pe teritoriul județului.19. DSVSA organizează campanii de informare adresate medicilor veterinari, asociațiilor de crescători și altor instituții cu atribuții în implementarea programului cu privire la obiectivele, conținutul și măsurile prevăzute în acesta.20. DSVSA furnizează, la cerere, informații relevante crescătorilor de ovine interesați în achiziționarea de ovine de un genotip rezistent la scrapie.21. DSVSA supraveghează aplicarea corespunzătoare a măsurilor stabilite în program după aflarea rezultatului testului de genotipare în cadrul exploatațiilor participante la program prin efectuarea de inspecții regulate, la fiecare 4 luni, precum și inspecții inopinate.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevă probe de sânge integral de la berbecii de reproducție crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României, conform instrucțiunilor ANSVSA.2. Medicii veterinari oficiali zonali realizează o verificare inițială a statusului sanitar-veterinar al exploatațiilor care participă la program.
    5.4. Boala cronică cahectizantă a cervidelor BCCC și EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitateScop: Supravegherea cervidelor pentru BCCC și a EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate
    I. Supraveghere pasivăII. Supraveghere activă
    CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu Decizia 2016/1.918/CE a Comisiei din 28 octombrie 2016 privind un studiu asupra bolii cronice cașectizante a cervidelor2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a boliiCONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere prin examene de laborator2. Supraveghere și/sau monitorizare în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/1.972 din 30 octombrie 2017, de modificare a anexelor I și III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare
     3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele-țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA
    PRECIZĂRI TEHNICE1. Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne clinice și transmiterea la LNR, pentru a fi supuse examinărilor specifice, în conformitate cu prevederile cap. C pct. 3 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioarePRECIZĂRI TEHNICE1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om.2. «Specia-țintă» este reprezentată de cerbul roșu (Cervus elaphus) sălbatic și de crescătorie.3. Se prelevă probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele-țintă:a) cervide sănătoase, vânate;b) cervide sănătoase, sacrificate în abatoare;c) cervide care prezintă semne clinice sau semne de boală;d) cervide rănite sau ucise pe șosele;e) cervide moarte/ucise, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare și în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta.5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârstă se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia.6. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele-țintă, se trimite proba la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea confirmării/infirmării rezultatului.7. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele-țintă se transmite, prin fax, la ANSVSA, raportul de notificare a suspiciunii de BCCC; toate părțile corpului unui cervid declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare.8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier; genotiparea se realizează în cadrul IDSA.9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.10. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST la cervide și alte specii de rumegătoare sălbatice mici se realizează în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA aparținând DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru encefalopatii spongiforme transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în conformitate cu prevederile Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și cu cerințele specificate în cap. C, pct. 4 din anexa nr. X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.12. Laboratoarele de morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din cadrul IDSA pot efectua unul dintre testele rapide înregistrate și acreditate în România:- testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich;- testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali.13. Confirmarea se efectuează numai de către LNR-EST din IDSA, prin unul sau mai multe teste de confirmare:- testul de confirmare western blot pentru EST;- testul de confirmare imunohistochimic pentru EST.
     14. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare.15. Până la obținerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și testării pentru EST nu intră în lanțul alimentar comercial și nici nu se utilizează la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Orice persoană fizică care observă cervide cu comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă are obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevă probe de la cervidele din grupele-țintă.2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.4. Responsabilul ESB/EST din cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a directorului executiv, transmite, prin fax, la ANSVSA, raportul de notificare a suspiciunii de BCCC.5. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale, prin mijloace autorizate, cu privire la rezultatele testelor rapide/de confirmare.
    INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
    I. ANIMALE VIIII. CARNE ȘI ORGANE
    Se examinează ante- și post-mortem.Se prelevă probe de la cervidele eligibile ca vârstă pentru testare.Până în momentul în care prin examenul de laborator se stabilește un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru BCCC nu se utilizează pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice sau a medicamentelor.Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.În caz de suspiciune/confirmare carnea, organele și subprodusele se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările ulterioare.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSAPRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA2. Examinare la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA
    (la 08-11-2018, Punctul 5. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 )
    6. FEBRA AFTOASĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de febră aftoasă, fără vaccinare Grupa de animale țintă - animale din specii receptive, domestice și sălbatice. România își declară la OIE, anual, statutul de liber de febra aftoasă fără vaccinare. Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări ce nu au statut de indemnitate fără vaccinare. Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (granițele României cu țările terțe, târguri de animale vii, expoziții, porturi, aeroporturi).
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale, inclusiv în exploatațiilecomerciale de tip A
    1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecții clinice și testări serologiceîn acest scop. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit febrei aftoase. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecții clinice și testări serologice în acest scop.  
    Supravegherea activă Supravegherea activă
    a) serologic - pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona devecinătate cu țări terțe, în scopul menținerii capabilității de diagnostic a LNR, prelevarea de probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în trimestrul IV, după revenirea din transhumanță sau în trimestrul I. Va fi examinat un număr maxim de 400 probe ser sanguin, defalcat în mod egal între județele aflate la granița cu țările terțe (BT, CS, GL, IS, MH, MM, SM, SV, TM, TL, VS, CT). De pe teritoriul acestor județe, probele desânge vor fi recoltate din efective aflate în localități de frontieră.           
    b. virusologic - în caz de suspiciune clinică și/sau de laborator se execută la animalele domestice și sălbatice receptive conform Manualului pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al OIE și Manualului de Diagnostic pentru Febra Aftoasă.      
    2. Precizări execuție 2. Precizări execuție
    a) fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți au obligația, conform legislației naționale în vigoare, de a raporta cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. a) fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.   
    b) supravegherea serologică se realizează prin teste de screening - teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase - serotipurile 0, A și Asia 1 sau teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase. Probele cu rezultat pozitiv sau dubios se retestează și se supuntestelor de confirmare prin virusneutralizare. Rezultatul acestora va fi interpretat în conformitate cu definiția cazului de infecție cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., articolul 8.5.1.)            
    c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile capitolului 2.1.5. din Manualul pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al OMSA/2012, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase. c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă.Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile capitolului 2.1.5. din Manualului pentru Teste de Diagnosticși Vaccinuri al OMSA/2012 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007.   
    În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 113/2007, ce transpune Directiva Consiliului 2003/85/CE pentru controlul febrei aftoase.
    În conformitate cu definiția cazului de infecție cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5.,art. 8.5.1.) diagnosticul de laborator și respectiv confirmarea unei suspiciuni se realizează prin: - izolarea pe culturi celulare și identificarea virusului (RT PCR și detecția de antigen prin ELISA); - detecția de antigen viral prin ELISA și detecția de genom viral prin RT-PCR în corelare cu date clinice și epidemiologice relevante; - detecția de anticorpi prin ELISA față de proteinele structurale și nestructurale ale virusurilor febrei aftoase în corelare cu date clinice și epidemiologice relevante.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
    7. TUBERCULOZA BOVINĂScop: menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză bovină
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boalăSupraveghere activă1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului.3. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor.4. La execuție se respectă precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.5. Testarea se realizează în conformitate cu tehnica de tuberculinare și interpretare a rezultatelor, prevăzută la pct. 2.2.5 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boalăSupraveghere activă1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului.3. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor.4. La execuție se respectă precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.5. Testarea se realizează în conformitate cu tehnica de tuberculinare și interpretare a rezultatelor, prevăzută la pct. 2.2.5 din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    6. Exploatația își menține statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacționat negativ la test.7. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă de TBC.8. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă la TBC, până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare.9. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină, obligatoriu, din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) din Norma sanitară veterinară privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.10. Se tuberculinează și caprinele, care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare.11. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică, a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.12. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică:a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;b) animalele aflate în ultima lună de gestație și cele aflate în primele 30 de zile după fătare;c) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență.13. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 12, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.6. Exploatația își menține statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacționat negativ la test.7. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă de TBC.8. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă la TBC, până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare.9. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină, obligatoriu, din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) din Norma sanitară veterinară privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.10. Se tuberculinează și caprinele, care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare.11. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică, a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.12. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică:a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;b) animalele aflate în ultima lună de gestație și cele aflate în primele 30 de zile după fătare;c) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență.13. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 12, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.
    B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A, pct. 1 sau în abator, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planurile naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină.2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.3. Dacă prezența tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată numai în urma unei testări prin TCS a tuturor animalelor B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A, pct. 1, sau în abator, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.3. Dacă prezența tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată numai în urma unei testări prin TCS a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puțin 42 de zile după îndepărtarea animalului/animalelor care au reacționat pozitiv, în conformitate cu pct. 3A din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    în vârstă de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puțin 42 de zile după îndepărtarea animalului/animalelor care au reacționat pozitiv, în conformitate cu prevederile pct. 3A din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.
    C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, acea exploatație oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic au fost eliminate, iar tuberculoza a fost confirmată prin examene de laborator1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploatații trebuie să rămână retras până în momentul în care sunt efectuate curățarea și dezinfecția incintei și a ustensilelor, iar toate animalele de vârstă mai mare de 6 săptămâni au reacționat negativ la ultimele două teste TCS consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puțin de 4 luni și nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacționat pozitiv, în conformitate cu prevederile pct. 3B din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*2. În situații concrete, de exemplu: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi testul ELISA-¡-IFN; pentru stingerea focarului de tuberculoză, prin utilizarea testului ELISA-¡-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară.3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planurile naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005, și ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.5. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.6. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția celor către abator.7. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.8. Medicul veterinar oficial comunică, în scris, proprietarului sau deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, acea exploatație oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic au fost eliminate, iar tuberculoza a fost confirmată prin examene de laborator1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploatații trebuie să rămână retras până în momentul în care sunt efectuate curățarea și dezinfecția incintei și a ustensilelor, iar toate animalele de vârstă mai mare de 6 săptămâni au reacționat negativ la ultimele două teste TCS consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puțin de 4 luni și nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacționat pozitiv, în conformitate cu prevederile pct. 3B din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*2. În situații concrete, de exemplu: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare; ori din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi testul ELISA-¡-IFN; pentru stingerea focarului de tuberculoză, prin utilizarea testului ELISA-¡-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative, pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară; în situații concrete, de exemplu: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; ori în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-¡IFN).3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planurile naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005, și ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.5. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.
    9. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.10. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și ELIAs-¡-IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator.11. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA, sub coordonarea și, după caz, cu sprijinul LNR-IDSA.6. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția celei către abator.7. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.8. Medicul veterinar oficial comunică, în scris, proprietarului sau deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.9. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.10. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și EIAs-¡IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator.11. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA, sub coordonarea și, după caz, cu sprijinul LNR-IDSA.
    D. Exploatațiile cărora li s-a retras statusul de exploatație oficial indemnă la tuberculoză își recapătă indemnitatea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010.D. Exploatațiile cărora li s-a retras statusul de exploatație oficial indemnă la tuberculoză își recapătă indemnitatea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010.
    E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELIAs-¡-IFNI.1. De la toate animalele reagente tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel:a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept;b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de tuberculoză bovină: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară.2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat, pe fiecare grup în parte.3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, examen microscopic direct și examen cultural.4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, și ale normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005, și ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.7. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium spp tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru tuberculoză și paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice.E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice EIAs-¡IFNI.1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel:a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept;b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de tuberculoză bovină: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară.2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, examen microscopic direct și examen cultural.4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005, și ale normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR, pentru tuberculoză și paratuberculoză, în vederea tipizării fenotipice și genetice.8. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză care prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză.
    8. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză care prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză.II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau/și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni, se recoltează următoarele grupe de limfonoduri:a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal;b) eventual și cei mezenterici, dacă sunt măriți în volum, precum și cei portali și retromamari.III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator, la inspecția post-mortem se prelevă probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare; se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și grupele de limfonoduri aferente; în lipsa organelor afectate se prelevă numai limfonoduri cu leziuni.**II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau/și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni, se recoltează următoarele grupe de limfonoduri:a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal;b) eventual și cei mezenterici, dacă sunt măriți în volum, precum și cei portali și retromamari.III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecția post-mortem, se prelevă probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare; se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și grupele de limfonoduri aferente; în lipsa organelor afectate se prelevă numai limfonoduri cu leziuni.**
    III. Supravegherea în exploatațiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenței de testare
    Supraveghere activă1. În exploatațiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca oficial indemne, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă, exploatațiile redobândindu-și statutul de oficial indemnă de tuberculoză numai după testarea printrun singur TCS cu rezultat negativ a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni.2. Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploatațiile nou-înființate, atunci când efectivul a fost alcătuit exclusiv din animale originare din exploatații calificate oficial indemne de tuberculoză, efectuează primul test nu mai târziu de 60 de zi de la constituire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.
    IV. Testarea bovinelor pentru export sau comerț intracomunitar, în vederea asigurării cerințelor de certificare
    Supraveghere pasivă1. Bovinele destinate comerțului intracomunitar/exportului în țări terțe sunt testate pentru tuberculoza bovină anterior mișcării, printr-un test de premișcare, în centrele de colectare sau în exploatația de origine autorizată pentru comerț intracomunitar sau export în țări terțe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a încheiat contract de prestări servicii cu exploatația respectivă, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din exploatația de origine sau, în perioada șederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta.2. În vederea asigurării cerințelor de certificare, testul de premișcare se realizează prin TU.
    V. Supravegherea în exploatațiile comerciale de tineret la îngrășat
    Supraveghere pasivăSunt exceptați de la testul de tuberculinare, cu condiția ca aceștia să provină din exploatații oficial indemne de tuberculoză, iar DSVSA să garanteze că masculii pentru îngrășat nu vor fi folosiți pentru reproducție și vor fi trimiși direct la locul de tăiere.
    VI. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice
    Supraveghere pasivă1. Testarea prin gamma interferon - ELISA-¡-IFN sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se retestează prin gamma interferon - ELISA-¡-IFN.3. Animalele cu rezultat pozitiv și la testul prin gamma interferon- ELISA-¡-IFN se izolează și se scot din circuitul vizitatorilor.4. Testarea tuturor animalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obținut rezultate pozitive la testele menționate la pct. 2
    VII. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic
    Supraveghere pasivăCu ocazia recoltării de trofee, pentru selecție și alte acțiuni care sunt prevăzute în Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic, examen microscopic și examen cultural. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru tuberculoză și paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.
    * Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și coordonarea medicului veterinar oficial.** Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali.
    (la 08-11-2018, Punctul 7. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 )
    8. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ Scop: eradicarea bolii și calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor și atestarea acestora în vederea recunoașterii statusului de țară/zonă oficial indemnă de LEB.  + 
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: a) taurii și bivolii folosiți la reproducție; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciți. 3. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic și recomandărilor LNR-IDSA.4. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge și examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare. 5. Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează la LSVSA. 6. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/ probelor și din expertiză reiese că au existat neconformități legate de prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe. 7. Dacă directorul executiv al DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA și o contraprobă care se păstrează la același laborator. După testarea probei și obținerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR-IDSA din cadrul IDSA. Proba și contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează. 8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 dezile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005. 9. Exploatațiile oficial indemne, în care un singur animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinarăaprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție. 10. Se suspendă statusul de sănătate al exploatației și rămâne suspendat până când: a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacționat negativ la două testări serologice efectuate la un interval de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, testări efectuate la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și a descendenților acestuia; b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative și toate exploatațiile legate epidemiologic cu exploatația contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: a) taurii și bivolii folosiți la reproducție; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciți. 3. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic și recomandărilor LNR-IDSA. 4. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge și examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare. 5. Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează la LSVSA. 6. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor și din expertiză reiese că au existat neconformități legate de prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe. 7. Dacă directorul executiv al DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA și o contraprobă care se păstrează la același laborator. După testarea probei și obținerea rezultatului, LSVSApoate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR-IDSA din cadrul IDSA. Proba și contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează. 8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile dela data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005. 9. Exploatațiile oficial indemne, în care un singur animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție. 10. Se suspendă statusul de sănătate al exploatației și rămâne suspendatpână când: a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacționat negativ la două testări serologice efectuate la un interval de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, testări efectuate la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și a descendenților acestuia; b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative și toate exploatațiile legate epidemiologic cu exploatația contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat în care mai mult de un animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președinteluiANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, supuse asanării prin extracție: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploatația contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, la cel puțin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv și ai descendenților acestuia obținuți după data probabilă a infectării. 2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitarăveterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005. 4. Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităților veterinare. 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separatde mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare să rămână în exploatație până la vârsta de 24 de luni și să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005 și ale Ordinului președinteluiANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 8. Exploatațiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacții negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor de la pct. 1 își redobândesc statusul oficial indemn de 1 LEB, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010. B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat în care mai mult de un animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, supuse asanării prin extracție:Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploatația contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, la cel puțin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv și ai descendenților acestuia obținuți după data probabilă a infectării. 2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile dela data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005. 4. Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităților veterinare. 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare să rămână în exploatație până la vârsta de 24 de luni și să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminatetrebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/ 2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilireași plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 8. Exploatațiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacții negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor de la pct. 1 își redobândesc statusul oficial indemn de 1 LEB, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.
    C. Exploatațiile contaminate care îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. A din anexa nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB. C. Exploatațiile contaminate care îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. A din anexa nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB.
    D. Inspecția în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi,splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic, pentru efectuarea examenelor histopatologice metoda HE/HEA/HEV, Pappenheim, Van Gieson, Lillie Pastenack, AT, Gomori. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar oficial de abator. 4. Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*) D. Inspecția în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic, pentru efectuarea examenelor histopatologice metoda HE/HEA/HEV, Pappenheim, Van Gieson, Lillie Pastenack, AT, Gomori. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar oficial de abator. 4. Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*)
    III. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare: Supraveghere pasivă Vor fi introduse numai animale ce provin dintr-o exploatație calificată oficial indemnă de LEB.  
    IV. Bovinele din localitățile Deltei Dunării aferente circumscripțiilor sanitar-veterinare de asistență Crișan, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Pardina, Sfântu Gheorghe, Sulina și C.A. Rosetti, precum și suburbia Tudor Vladimirescu, având în vedere sistemul de creștere în semilibertate, pot fi incluse în programul de eradicare și calificare a exploatațiilor în raport cu leucoza enzootică bovină, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină, numai la solicitarea scrisă a proprietarilor de bovine și după verificarea de către Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea a îndeplinirii condițiilor care pot garanta aplicarea programului; în acest caz se solicită proprietarului acordul scris privind respectareaplanului de măsuri și a restricțiilor stabilite în cazul diagnosticării leucozei enzootice bovine. În cazul în care exploatațiile nu îndeplinesc condițiile pentru includerea în programul de eradicare, conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 49/2010, precum și în cazul proprietarilor care nu au solicitat înscrierea în programul de eradicare, mișcarea animalelor din zona menționată este permisă către alte exploatații de creștere a animalelor, numai după testarea serologică a întregului efectiv, efectuată cu cel mult 10 zile înainte de mișcare și care are rezultate negative pentrutoate animalele. Bovinele dirijate direct către abator nu vor fi supuse testării. Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunodifuzie în gel de agar - ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.  
    (la 21-11-2017, Subpunctul IV din Punctul 8, Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 )
    Notă
    *) În unitățile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, examinarea animalelor vii se efectuează de către medicii veterinari oficiali.
    9. PESTA PORCINĂ AFRICANĂScop: controlul și eradicarea pestei porcine africane
    I. Supravegherea la porcii domesticiII. Supravegherea la porcii mistreți
    1. PRECIZĂRI TEHNICE1. PRECIZĂRI TEHNICE
    Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA - LNR pentru PPA sau alt LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA.Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA - LNR pentru PPA sau alt LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA.
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    În exploatațiile nonprofesionale din toate cele 41 de județe și din municipiul București se testează toți porcii domestici bolnavi sau găsiți morți pentru care există semne care pot fi atribuite PPC sau PPA. Acești porci sunt supuși testelor virusologice, atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe. Probele care trebuie recoltate constau în organe și sânge integral.În exploatațiile comerciale industriale și de tip A din toate cele 41 de județe și din municipiul București se testează:- porcii bolnavi sau găsiți morți pentru care există semne care pot fi atribuite PPC sau PPA; sunt supuși testelor virusologice, atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe;- în fiecare săptămână sunt supuse testării virusologice probe de organe provenite de la cel puțin primii doi porci morți, cu vârsta de peste două luni, în fiecare unitate de producție.Toți porcii mistreți bolnavi sau găsiți morți, inclusiv cei morți în urma accidentelor rutiere, din toate cele 41 de județe și din municipiul BucureștiTestarea se face virusologic și serologic, pe aceleași probe colectate pentru pesta porcină clasică, ținând cont de programarea cuprinsă în programul cofinanțat UE și transmis de ANSVSA. Probele care trebuie recoltate constau în organe și sânge integral sau lichid din cavitatea toracică, după caz.Probele sunt recoltate, după caz, de către personalul tehnic instruit al fondurilor cinegetice sau de către medicul veterinar oficial și transmise la LSVSA acreditate sau IDSA - LNR pentru diagnostic.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
     Toți mistreții vânați în timpul anului, în cele 10 județe aflate la risc, de la granița cu statele terțe Ucraina și Moldova: Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Brăila și TulceaÎn zonele de restricție Partea II și Partea III stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE, cu modificările și completările ulterioare, se testează porcii mistreți vânați în timpul anului atât virusologic, cât și serologic, în proporție de 100%.În zonele de restricție Partea I, mistreții se testează virusologic și serologic, la cerere, doar în cazul în care carnea va fi expediată către zone libere.Circulația cărnii proaspete și a preparatelor din carne de mistreț va respecta prevederile art. 15 al Deciziei de punere în aplicare 2014/709/UE, cu modificările și completările ulterioare.În zona afectată, respectiv aria calculată, cu o rază de 13 km în jurul cazului confirmat de PPA la mistreț, se recoltează integral mistreții prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă și dibuire. Acești mistreți vânați se testează atât virusologic, cât și serologic, în proporție de 100%.Probele sunt recoltate, în condiții de biosecuritate, de către personalul tehnic instruit al gestionarilor fondurilor cinegetice sau de către medicul veterinar oficial, după caz.Pe baza rezultatelor analizelor de laborator se decide destinația carcaselor, conform prevederilor art. 15 alin. (2) lit. c) din Norma sanitară veterinară privind controlul pestei porcine africane, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare:- În cazul în care rezultatul examenului este negativ, carcasa poate fi valorificată pentru consumul propriu al vânătorului. Părțile nedestinate consumului uman fac obiectul distrugerii sub control oficial.- În cazul în care rezultatul examenului este pozitiv, acea carcasă, împreună cu toate carcasele contaminate aflate în momentul respectiv în același spațiu de păstrare, se confiscă și se neutralizează prin îngropare sau prin ardere in situ, sub supraveghere oficială sanitară veterinară în groapa/gropile de incinerare executate de către gestionarul fondului cinegetic în zona afectată.
    Metode de diagnosticMetode de diagnostic
    Testele de elecție sunt examenul virusologic PCR pentru detectarea genomului viral al PPA/examenul IFD pentru detecția antigenului viral și/sau testul serologic ELISA, pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/EC de aprobare a manualului de diagnostic al pestei porcine africane.Confirmarea unui focar primar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face în situația în care se obțin două teste virusologice pozitive - PCR + IFD. Raportul de notificare pentru confirmarea bolii și declararea focarului primar se fac pe baza rezultatului obținut la IDSA - LNR pentru PPA.În cazul focarelor secundare, notificarea de suspiciune se face pe baza semnelor clinice sau leziunilor de boală coroborate cu legătura epidemiologică cu focare de PPA deja confirmate. Confirmarea unui focar secundar de pestă porcină africană se face în situația în care se obține un test virusologic pozitiv. Raportul de notificare pentru confirmarea bolii și declararea focarului secundar se fac pe baza rezultatului obținut la LSVSA.Testele de elecție atât pentru supravegherea pasivă, cât și pentru cea activă sunt examenul virusologic PCR, pentru detectarea genomului viral al PPA/examenul IFD pentru detecția antigenului viral și/sau testul serologic ELISA, pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/EC de aprobare a manualului de diagnostic al pestei porcine africane.Apariția unui caz primar de pestă porcină africană la mistreți se poate confirma după izolarea virusului sau în cazul în care cel puțin două teste de detectare a antigenului, a genomului sau a anticorpului au dat un rezultat pozitiv.Alte cazuri de pestă porcină africană la porcii sălbatici, pentru care s-a stabilit o legătură epidemiologică cu cazuri confirmate anterior, se pot confirma în cazul în care un test de detectare a antigenului, a genomului sau a anticorpului a avut un rezultat pozitiv. Notificarea de suspiciune se face pe baza leziunilor de boală identificate pe carcasă și a faptului că mistrețul este într-o zonă declarată afectată. Raportul de notificare pentru confirmarea bolii și declararea cazului de PPA se fac pe baza rezultatului obținut la LSVSA.
    Dacă o probă reacționează pozitiv la testul ELISA pentru anticorpi, un al doilea test va fi efectuat pentru confirmarea bolii de către IDSA: testul de imunofluorescență indirectă - IIFT - sau testul imunoperoxidază - IPT - pentru detectarea anticorpilor.Confirmarea unui focar de pestă porcină africană prin teste serologice se face în situația în care se obțin două teste serologice pozitive - ELISA + testul de imunoperoxidază, ELISA + imunobloting - corelate cu datele epidemiologice și clinice.
    2. PRECIZĂRI EXECUȚIE2. PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Supravegherea este făcută de persoanele care supraveghează animalele - proprietari sau îngrijitori - care au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți.Responsabilitatea supravegherii pasive revine și structurilor din cadrul DSVSA responsabile pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor și a oricăror altor eventuale puncte de risc sau, după caz, medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali.Supravegherea este făcută de vânătorii și paznicii fondurilor cinegetice sau, după caz, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Examenele clinice - inspecțiile - sunt efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.La suspectarea bolii este notificată urgent DSVSA.Probele sunt recoltate de către vânătorii sau paznicii fondurilor cinegetice instruiți în prealabil.Este obligatorie respectarea prevederilor normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare și transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, precum și din domeniul organismelor modificate genetic, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 145/2018.Toți mistreții care sunt vânați și pe care se realizează supravegherea activă pentru pesta porcină africană sunt păstrați, în mod obligatoriu, în centrele de colectare/unitățile de manipulare a vânatului, până la aflarea rezultatului.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.În cazul confirmării bolii se aplică prevederile Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare, care transpune în legislația națională Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane și de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce privește boala Teschen și pesta porcină africană.
    Este obligatorie respectarea prevederilor Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 20/195/2018. Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor cinegetice, precum și pe suprafața gropilor de gunoi și în raza acestora, în scopul evitării contactului cu porcii mistreți. Se interzice accesul porcinelor domestice pe suprafața efectivă a fondurilor cinegetice.
    (la 21-01-2019, Punctul 9. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 3 din 8 ianuarie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 21 ianuarie 2019 )
    10. RABIA10.1. RABIA LA ANIMALE DOMESTICE ȘI SĂLBATICEScopul: realizarea eficientă a programului de control, supraveghere și monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii rabiei în populațiile de animale domestice și sălbatice, care va duce, treptat, la eradicarea rabiei in România.Grupa de animale-țintă: toate animalele susceptibile la infecția cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 
    1. PRECIZĂRI TEHNICE1. PRECIZĂRI TEHNICE 
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă 
    Se realizează pe speciile prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului Se realizează pe speciile prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013, pe alte animale domestice și sălbatice,  
    din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, pe alte animale domestice și sălbatice, precum cele de circ și cele din grădinile zoologice, cele deținute în spații de vânzare tip pet-shop, cele din adăposturile de câini fără stăpân și din alte spații.Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anuluiprecum cele de circ și cele din grădinile zoologice, cele deținute în spații de vânzare tip pet-shop, cele din adăposturile de câini fără stăpân și din alte spații.Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului 
    a) Prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 14 zile a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoane și/sau animalea) Prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 14 zile a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoane și/sau animale 
    Grupa de animale-țintă:1. În cazul animalelor suspecte de rabie și care au mușcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație, de orice fel, se aplică prevederile Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animalele domestice și sălbatice, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.2. De la cadavrele animalelor suspecte de turbare și ucise se recoltează capul/creierul și apoi se distrug în întregime, nejupuite.3. După eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, animalele sănătoase, rămase în exploatație, pot părăsi exploatația după cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale.4. Animalele ucise/moarte, care sunt suspecte de rabie, se testează pentru această boală.Grupa de animale-țintă:1. În cazul animalelor suspecte de rabie și care au mușcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație de orice fel se aplică prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.2. De la cadavrele animalelor suspecte de turbare și ucise se recoltează capul/creierul și apoi se distrug în întregime, nejupuite. 3. După eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, animalele sănătoase, rămase în exploatație, pot părăsi exploatația după cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale.4. Animalele ucise/moarte, care sunt suspecte de rabie, se testează pentru această boală. 
    b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise, pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc., care au manifestat tulburări de comportament care pot fi atribuite rabieiGrupa de animale-țintă:- animalele moarte/ucise pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale, suspecte de rabie.Prelevarea probelor și transportul la laborator se realizează cu respectarea strictă a prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare. Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie.Investigații de laborator:a) în cazul suspiciunii de boală:- examen prin IFD; sau- inoculare intracerebrală a șoarecilor sau inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ, în cazul expunerii umane;- confirmarea bolii se realizează prin examen IFD în conformitate cu prevederile manualului de diagnostic al OIE;b) în cazul carnasierelor domestice și sălbatice găsite moarte:- examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise, care au manifestat tulburări de comportament care pot fi atribuite rabieiGrupa de animale-țintă:- animalele moarte/ucise, suspecte de rabie.Prelevarea probelor și transportul la laborator se realizează cu respectarea strictă a prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie.Investigații de laborator:a) în cazul suspiciunii de boală:- examen prin IFD; sau- inoculare intracerebrală a șoarecilor/inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ, în cazul expunerii umane;- confirmarea bolii se realizează prin examen IFD în conformitate cu prevederile manualului de diagnostic al OIE;b) în cazul carnasierelor domestice și sălbatice găsite moarte:- examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză. 
    Supravegherea circulației tulpinilor virale prin PCR/secvențiere:Se prelevă probe de la toate animalele domestice și sălbatice pozitive la IFD și se transmit de la LSVSA la LNR pentru rabie din cadrul IDSA.Pentru toate cadavrele de vulpi și șacali găsite moarte sau ucise, care se află în condiții corespunzătoare pentru diagnosticarea rabiei și sunt trimise la LSVSA pentru diagnosticarea rabiei, se acordă recompense financiare conform deciziei grant anuală de aprobare a Programului național privind supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România. 
    2. PRECIZĂRI EXECUȚIE 
    Supravegherea pasivă 
    Administratorii fermelor, proprietarii exploatațiilor nonprofesionale, administratorii/gestionarii fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante, și ai altor spații organizate conform legii și în care se adăpostesc animale; medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, medicii veterinari oficiali, instituții descentralizate și organizații nonguvernamentale 
    Medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficialÎn cazul în care medicul veterinar oficial decide existența unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandate de producătorul de vaccin în instrucțiunile de utilizare a acestuia. 
     
    1. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA care are metode acreditate sau la LNR pentru rabie din cadrul IDSA.2. Toate animalele receptive la virusul rabic moarte/ucise pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc., suspecte sau cu semne clinice de rabie, precum și cele împușcate pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice, se testează la LSVSA prin examenul IFD pentru rabie. În cazul în care rezultatul testului IFD efectuat la LSVSA este pozitiv se declară suspiciune de boală în baza buletinului de analiză emis de LSVSA, iar proba respectivă se transmite la LNR pentru rabie, din cadrul IDSA, pentru confirmare. Diagnosticul rabiei se confirmă prin testul de imunofluorescență directă IFD la LNR pentru rabie din cadrul IDSA.IDSA are obligativitatea să informeze LSVSA cu privire la rezultatul testării prin buletin de analiză. În baza rezultatului buletinului de analiză emis de către LNR pentru rabie din cadrul IDSA se confirmă sau se infirmă suspiciunea, notificarea urmând să fie făcută de către DSVSA respectivă. Pentru probele analizate în vederea confirmării suspiciunilor de rabie prin testul IFD la LNR pentru rabie din cadrul IDSA, nu se solicită de la UE rambursarea cheltuielilor pentru această testare.3. Inocularea, pe culturi celulare, se efectuează la LNR pentru rabie din cadrul IDSA sau LSVSA care au metode acreditate.4. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă se examinează concomitent prin examene de laborator pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile, la LSVSA care dețin metoda acreditată în acest scop. 
     
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunofluorescență directă - IFD. 
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 
    10.2. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA RABIEI LA VULPI ÎN ROMÂNIAScop: supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România
    SUPRAVEGHERE
    Vaccinarea profilactică antirabică cu momeli vaccinale a populației de vulpi de pe întregul teritoriu al României prin distribuție aeriană și manuală, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioareVaccinurile antirabice vii, folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor, trebuie să îndeplinească cerințele Farmacopeii Europene și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății în privința eficacității și siguranței în utilizarea acestora.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Vaccinarea vulpilor se desfășoară în două campanii, prin distribuție aeriană, cu avionul și/sau elicopterul, respectiv 25 doze vaccinale/campanie/kmp. Se evită localitățile, luciurile de apă, autostrăzile, drumurile naționale. În jurul acestor zone evitate de distribuția aeriană, precum și în zonele greu accesibile de către avion, distribuirea momelilor vaccinale se face manual, la intrarea în vizuină și pe traseele circulate de vulpi.Prevederile cuprinse în Programul național privind supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România sunt aprobate anual prin decizia grant a Comisiei Europene.Costurile detaliate necesare implementării programului, precum și sumele suportate de la bugetul de stat și cele rambursabile de către Comisia Europeană sunt prevăzute în decizia grant anuală.
    Supraveghere activă
    Grupa de animale-țintă: vulpi din mediul silvaticSe prelevă probe de la vulpile împușcate, în scop de evaluare postvaccinală.Prelevarea probelor de la vulpile împușcate după cel puțin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic și examenul de laborator: probele se prelevă și se transportă cu respectarea prevederilor normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008. Se prelevă 4 vulpi/100 km^2/an.
    Examenul virusologic prin testul de imunofluorescență directă (IFD) se realizează la toate vulpile împușcate în scop de evaluare a activității de vaccinare antirabică la vulpi.
    1. Test imunoenzimatic ELISA, pentru determinarea anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile/lichidele toracice recoltate de la vulpe: se recoltează probe pentru testarea nivelului de anticorpi de la vulpile vânate în scop de evaluare a eficienței vaccinării, după cel puțin 45 de zile de la finalizarea activității de distribuție.2. Identificarea și caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează pentru discriminarea tulpinii vaccinale de tulpina sălbatică.Materialul supus investigației este reprezentat de probe (omogenat creier) provenit de la vulpile diagnosticate ca fiind pozitive prin imunofluorescența directă - IFD.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție aeriană va fi realizată de un furnizor de servicii. Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție manuală la vizuină se realizează prin medicii veterinari oficiali ai DSVSA împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice. Trebuie avute în dotare recipiente frigorifice și aparate GPS pentru înregistrarea coordonatelor geografice ale locurilor de distribuție manuală.
    Supraveghere activă
    1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA și medicul veterinar de liberă practică, după caz2. Examenele virusologice de supraveghere se efectuează doar la LSVSA, cu metode acreditate, și/sau LNR din cadrul IDSA.
    Evaluarea eficienței vaccinării antirabice la vulpiTestele ELISA pentru determinarea titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină și identificarea și caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA și la LSVSA care au metode acreditate.
    Vaccinarea animalelor domestice cu risc, din focare de rabie confirmate:- se efectuează pe baza anchetei și la cererea medicului veterinar oficial;- se execută de către medicul veterinar oficial.
    Controlul oficial al realizării activității de distribuție a vaccinului antirabic sub formă de momeli vaccinale este realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu modificările și completările ulterioare, conform procedurilor ANSVSA.Se execută de către medicul veterinar oficial.
    Sancțiuni: în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea sancțiunilor și contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare.Se aplică de către medicii veterinari oficiali.
    (la 08-11-2018, Punctul 10. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 )
    11. ANTRAXUL Scop: supraveghere și control în scopul monitorizării bolii pentru prevenirea apariției acesteia la om.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor și a speciilor receptive din fondul cinegetic. Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor,carnasierelor și a speciilor receptive. Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmisla ANSVSA de către DSVSA.  
    Supravegherea activă: Supravegherea activă:
    1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax 2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente;b) de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge recoltat prin puncție cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de țesut conjunctiv și muscular, rinichi, limfonoduri. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) țesut din regiunea glosofaringiană împreună cu limfonodurile adiacente și tonsile; b) lichid de puncție din zona edematoasă. 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conținut digestiv sanguinolent. 1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax 2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge recoltat prin puncție cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de țesut conjunctivși muscular, rinichi, limfonoduri. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) țesut din regiunea glosofaringiană împreună cu limfonodurile adiacente și tonsile; b) lichid de puncție din zona edematoasă. 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conținut digestiv sanguinolent.  
    Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct și cultural (izolarea Bacillus anthracis). Animalele rămase în exploatații vor putea părăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepția dirijării spre sacrificare.
    Inspecția animalelor în abator
    I. Animale vii Bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele se supun inspecției ante și post-mortem.
    Carne și organe Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.
    Măsuri: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârșitul zilei de lucru. 2. În toate situațiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om și a contaminării mediului.3. Carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea se confiscă și se distrug.
    2. Precizări execuție
    Supravegherea pasivă
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    Supravegherea activă:
    Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA.
    Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiții de biosecuritate, la LNR pentru Antrax din IDSA pentru studii suplimentare.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin: examen microscopic direct, examen cultural și test biologic
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    12. BOALA DE NEWCASTLE/PSEUDOPESTA AVIARĂ Scop: supraveghere și control bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Supravegherea activă Supravegherea activă Grupa de păsări țintă: galinaceele vaccinate din exploatații nonprofesionale. Supravegherea serologică prin RIHA, la 14 - 21 zile după vaccinarea a II-a, din toamnă, la galinaceele din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației situate pe o rază de cel mult 3 km în jurul exploatațiilor comerciale cu păsări. Se vor preleva cel mult 30 probe/localitate (sat), din minimum 5 gospodării ale populației. Cererea de analiză a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunității postvaccinale, trebuie să menționeze: a) categoria de exploatație b) vârsta păsărilor; b) tipul de vaccin utilizat; c) calea de administrare d) data vaccinării; e) nr. de imunizări f) data prelevării probelor după ultima vaccinare g) sistemul de creștere Probele trebuie identificate conform notei de însoțire. Responsabilitatea prelevării probelor de la păsările domestice din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației, a ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial. Aceste probe sunt testate în cadrul LSVSA județean care au metode de diagnostic acreditate În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normeisanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), cu Planul de contingență și cu Manualul Operațional  Supravegherea activă Grupa de păsări țintă: păsări domestice, porumbei voiajori din asociațiile de profil și alte păsări ținute în captivitate în exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar. În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol, prin teste serologice RIHA. a) în exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, se testează în mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală după vaccinarea a II-a la tineret, după transfer precum șila jumătatea perioadei de exploatare (vârsta de 40 - 45 săptămâni). Prelevarea de probe se efectuează după instalarea imunității conform prevederilor prospectului producătorului de vaccin; se prelevează 30-50 probe/fermă; b) în exploatațiile de pui de carne și curcani destinați îngrășării, se testează în mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală înainte de abatorizare; pentru fiecare testare a imunității postvaccinale se prelevează semestrial 30-50 probe/fermă în funcție de mărimea și situația epidemiologică a efectivelor. Aceste probe sunt analizate în cadrul LSVSA care au metode de diagnostic acreditate. Costul testelor sesuportă de către deținătorul de animale. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii. Reacția de inhibare a hemaglutinării pentru supravegherea și diagnosticul bolii de Newcastle - are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra bolii de Newcastle. Investigații virusologice - în cazul suspiciunii de boală; - supravegherea virusologică a porumbeilor aflați în evidența asociațiilor de profil se efectuează pe tampoane cloacale, la o prevalența de 10%, cu o confidență de 95% (25 probe). Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial. În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuriîn conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006, cu Planul de contingență și cu Manualul Operațional.
    Diagnosticul se stabilește prin izolarea, identificarea virusului prin reacția de inhibarea a hemaglutinării cu seruri pozitive specificeși determinarea patogenității virusului izolat prin indicele de patogenitate intracerebrală sau teste de biologie moleculară - secvențiere în cadrul LNR pentru Influență Aviară și boala de Newcastle.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
    13. TIFOZA AVIARĂ Scop: supraveghere și control
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor și a stațiilor de incubație industriale
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE a Comisiei din 1 aprilie 2011 de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație. 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări: a) exploatații de găini de reproducție din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări și stații de incubație de tip industrial; b) exploatații de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări; c) exploatații de curcani din specia Meleagris gallopavo; d) exploatații de prepelițe; e) exploatații de fazani; f) exploatații de potârnichi; g) exploatații de rațe. 2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum biovarietatea gallinarum 3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deșeuri de incubație - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade). 4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program: a) în efectivele de tineret de reproducție (găini, curcani, bibilici, prepelițe, fazani, potârnichi și rațe) înainte cu 10 zile de mișcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre; b) Pe o raza de 3 km în jurul exploatațiilor avicole de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din gospodăriile individuale; c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate; d) în exploatațiile de găini de reproducție se va proceda astfel: 5. Pentru efectivele de bunici: a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării; b) pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; c) pentru producție de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală; d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu. 6. Pentru ferme de părinți: a) la pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu - maximum 10 probe; b) pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre. În funcție de situația epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre; 7. Pentru stații de incubație de tip industrial: a) lunar și ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morți, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior, astfel: - probă compusă cadavre - minimum 10 pui morți, - proba compusă 30 ouă cu embrioni morți, - proba compusă puf - minimum 5 eșantioane, - proba compusă meconiu - minim 10 eșantioane.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA. 3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigațiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/ deținătorul de animale. 4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată, se vor efectua controale oficiale în unitățile care au achiziționat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe. 5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină. 6. Este interzisă livrarea ouălor de incubație din unitățile contaminate. 7. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opțională și se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea împotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deținătorul de animale. Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.
    Confirmarea se efectuează prin izolarea și identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică a Salmonella spp. se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    14. PULOROZA (DIAREEA ALBĂ BACILARĂ A PUILOR) Scop: supraveghere și control
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor și a stațiilor de incubație industriale
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE. 1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări: a) exploatații de găini de reproducție din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări și stații de incubație de tip industrial; b) exploatații de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări; c) exploatații de curcani din specia Meleagris gallopavo; d) exploatații de prepelițe; e) exploatații de fazani; f) exploatații de potârnichi; g) exploatații de rațe. 2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum biovarietatea pullorum 3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deșeuri de incubație - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade). 4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program: a) în efectivele de tineret de reproducție (găini, curcani, bibilici, prepelițe, fazani, potârnichi și rațe) înainte cu 10 zile de mișcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre; b) Pe o raza de 3 km în jurul exploatațiilor avicole de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din gospodăriile individuale; c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate; d) în exploatațiile de găini de reproducție se va proceda astfel: 5. Pentru efectivele de bunici: a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării; b) pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; c) pentru producție de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală; d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu. 6. Pentru ferme de părinți: a) la pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu - maximum 10 probe; b) pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre. În funcție de situația epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre; 7. Pentru stații de incubație de tip industrial: a) lunar și ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morți, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior, astfel: - probă compusă cadavre - minimum 10 pui morți, - proba compusă 30 ouă cu embrioni morți, - proba compusă puf - minimum 5 eșantioane, - proba compusă meconiu - minim 10 eșantioane.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare. 2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA. 3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigațiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deținătorulde animale. 4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vorefectua controale oficiale în unitățile care au achiziționat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe. 5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină. 6. Este interzisă livrarea ouălor de incubație din unitățile contaminate. 7. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opțională și se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea împotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deținătorul de animale. Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.
    Confirmarea se efectuează prin izolarea și identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică a Salmonella spp. se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    15. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ Scop: supravegherea bolii.
    I. Supravegherea activă a păsărilor din exploatațiile comerciale ce solicita aprobarea pentru comerț intracomunitar Precizări tehnice Supraveghere activă 1. Conform prevederilor Directivei 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație, cu amendamentele ulterioare. 2. Grupa de animale țintă: păsări domestice din exploatații comerciale de reproducție 3. Examene clinice, examene serologice (RSAR sau ELISA - metode de screening), examene anatomopatologice pentru evidențierea leziunilor de aerosaculită (metodă de screening), efectuate la LSVSA și/sau la IDSA după caz. 4. Tipul probelor recoltate: a) probe de sânge de la pui de găină și de curcă de o zi; b) 10 embrioni morți în coajă și pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 30 zile în funcție de schimbarea sursei II. Supraveghere pasivă a păsărilor în alte exploatații decât cele precizate la punctul I. 1. Examene clinice și specifice de laborator, atunci când este cazul, în cadrul diagnosticului diferențiat față de alte stări morbide sau patologice ce evoluează în exploatații PRECIZĂRI EXECUȚIE Prelevarea probelor în cazul supravegherii active se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit - organizat în condițiile legii, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial Diagnosticul de laborator se confirmă prin teste de biologie moleculară. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    16. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de boală veziculoasă a porcului Grupa de animale țintă: porci domestici și sălbatici
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a porcinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic, din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR pentru Febră Aftoasă și Boala Veziculoasă a Porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic,din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR pentru Febră Aftoasă și Boala Veziculoasă a Porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.  
    2. Precizări execuție 2. Precizări execuție
    Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.  
    Diagnosticul de laborator și respectiv confirmarea unei suspiciuni se efectuează prin: - Izolarea și identificarea virusului (RT PCR și detecția de antigen prin ELISA); - Detecția de anticorpi prin ELISA, asociată cu simptomatologie clinică caracteristică; - Detecția de anticorpi prin ELISA sau simptomatologie clinică caracteristică asociate cu date epidemiologice relevante (pentru focare secundare).
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    17. STOMATITA VEZICULOASĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de stomatită veziculoasă Grupa de animale țintă specii de animale receptive domestice și sălbatice.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic, din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR febră aftoasă și boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic,din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR febră aftoasă și boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. 
    2. Precizări execuție 2. Precizări execuție
    Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operațional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA. Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitatecu prevederile Manualului operațional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.  
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin: - în caz de suspiciune (simptomatologie clinică și date epidemiologice relevante), probele cu rezultat negativ la febra aftoasă și boala veziculoasă a porcului sunt expediate la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene Pirbright.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    18. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST) Prin Rezoluția nr. 18/2011, adoptată la a 79-a Sesiune Mondială a OIE, ce a avut loc la Paris în perioada 22-27 mai 2011, se recunoaște oficial că Pesta bovină (Rinderpest) nu mai evoluează în nici o țară sau teritoriu din lume. Prin urmare, nu se testează19. PESTA MICILOR RUMEGĂTOAREScop: menținerea statutului de țară oficial liberă de pesta micilor rumegătoare
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a rumegătoarelor mici, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate și cele fizice ale fiecărui lot importat.2. Examinarea clinicăPerioada de incubație este stabilită, în conformitate cu recomandările OIE, la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează imediat.Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau schimbului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/ interzicere a mișcăriiExamene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantinăCazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și a celor clinice, în cadrul supravegherii pasive, se analizează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se notifică imediat ANSVSA.1. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom care poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import sau schimb intracomunitar, incluzând controalele documentare, de identitate și cele fizice ale fiecărui lot importat.2. Examinarea clinicăPerioada de incubație este stabilită, în conformitate cu recomandările OIE, la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează imediat.Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau schimbului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcăriiExamene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantinăCazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și a celor clinice, în cadrul supravegherii pasive, se analizează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se notifică imediat ANSVSA.
    3. Supravegherea serologicăToate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat prelevarea de probe de la animale bolnave, care prezintă semne clinice care pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și a celor clinice, nu exclud boala.Teste serologice: - detecția de anticorpi prin ELISA competitiv;- detecția de anticorpi prin virusneutralizare.3. Supravegherea serologicăToate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat prelevarea de probe de la animale bolnave, care prezintă semne clinice care pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și a celor clinice, nu exclud boala.Teste serologice: - detecția de anticorpi prin ELISA competitiv;- detecția de anticorpi prin virusneutralizare.
    4. Supravegherea virusologicăPentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR-IDSA.Teste virusologice: - izolarea și identificarea virusului - prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare;- detecția de genom viral prin RT-PCR.4. Supravegherea virusologicăPentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR-IDSA.Teste virusologice: - izolarea și identificarea virusului - prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare;- detecția de genom viral prin RT-PCR
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Inspecția, respectiv examinarea clinică se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecția efectuată conform cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploatațiile nonprofesionale și comerciale și, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieșirea la pășunat și după întoarcerea la stabulație, cu selectarea unui număr de exploatații în fiecare județ, respectând principiul prevalenței 5% și confidenței 95%.Inspecția, respectiv examinarea clinică se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecția în exploatațiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum și ale normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.Inspecția, respectiv examinarea clinică, se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecția efectuată conform cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploatațiile nonprofesionale și comerciale și, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieșirea la pășunat și după întoarcerea la stabulație, cu selectarea unui număr de exploatații în fiecare județ, respectând principiul prevalenței 5% și confidenței 95%.Inspecția, respectiv examinarea clinică se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecția în exploatațiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum și ale normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.
    2. Precizări execuție 2. Precizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficialiProcedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți care trebuie, conform prevederilor legale, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficialiProcedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberăpractică împuterniciți care trebuie, conform prevederilor legale, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
    Examinarea clinicăRomânia nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea din țări care nu au statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.La animalele vii din speciile receptive nou-introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe se respectă prevederile Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare, respectiv normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 62/2005.Examinarea clinicăRomânia nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea din țări care nu au statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.La animalele vii din speciile receptive nou-introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe se respectă prevederile Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare, respectiv normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 62/2005.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    1. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecția efectuată conform cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploatațiile nonprofesionale și comerciale și, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieșirea la pășunat și după întoarcerea la stabulație, cu selectarea unui număr de exploatații în fiecare județ, respectând principiul prevalenței 5% și confidenței 95%. 2. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecția în exploatațiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum și ale Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.1. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se face de către medicul veterinar oficial odată cu inspecția efectuată conform cerințelor legale în materie de gestionare (SMR) în exploatațiile nonprofesionale și comerciale și, ulterior, de 2 ori pe an, înainte de ieșirea la pășunat și după întoarcerea la stabulație, cu selectarea unui număr de exploatații în fiecare județ, respectând principiul prevalenței 5% și confidenței 95%. 2. Inspecția, respectiv examinarea clinică, se efectuează de către medicul veterinar împuternicit odată cu inspecția în exploatațiile de animale efectuată în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, precum și ale Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.
    În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR-IDSA.În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR-IDSA.
    Diagnosticul de boală se confirmă prin virusneutralizare, RT-PCR, izolare de virus, realizate în cadrul laboratorului de referință al Uniunii Europene.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    (la 08-11-2018, Punctul 19. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 165 din 31 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 08 noiembrie 2018 )
    20. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ Scop: menținerea statutului de țară liberă de pleuropneumonia contagioasă bovină.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală,fără aplicarea unui program de vaccinare Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condițiide liniște epidemiologică. Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibilemoarte sau tăiate în perioada de așteptare. 1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică. Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare.
    2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculară (PCR) și/sau microbiologice. Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic.De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a 8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie molecularăși sânge, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR-IDSA. 2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculară (PCR) și/sau microbiologice. Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și sânge, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR-IDSA.  
    3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare, în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare. 3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare, în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare.
    4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și/sau examen bacteriologic la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA. 4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasăse prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și/sau examen bacteriologic la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA.  
    2. Precizări execuție 2. Precizări execuție
    Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.  
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic și/sau PCR.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    21. VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ Scop: menținerea statutului de țară liberă de variolă ovină și caprină.
    1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare și are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Cazurile suspecte de de boală la animale receptive indigene, provenite din import sau comerț intracomunitar se investighează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la Laboratorul Național de Referință pentru Variola Ovină și Caprină din IDSA. În acest caz, se impun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor, produselor și subproduselor provenite de la acestea. Simptomatologia bolii este descrisă în manualul de diagnostic elaborat de Laboratorul Național de Referință pentru Variola Ovină și Caprină și transmis la ANSVSA. Suspiciunea și măsurile de restricționare a mișcărilor se vor notifica imediat la ANSVSA. În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator: a) virusologice, prin: - identificarea genomului virusului capripox prin RT-PCR sau PCR clasic pe probe de cruste, biopsii de țesut cutanat cu leziuni, tampoaneconjunctivale, nazale, orofaringiene, sânge prelevat pe EDTA, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) și țesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte; și/sau - identificarea virusului capripox prin izolare pe culturi celulare, pe probe de cruste, biopsii de țesut cutanat cu leziuni, tampoane conjunctivale, nazale, orofaringiene, sânge prelevat în perioada de viremie, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) și țesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte; și/sau - detecția anticorpilor anti-capripoxvirusuri prin virusneutralizare pe probe de ser; b) morfopatologice, prin metodele HE, HEA/HEV, Pappenheim, pentru punerea în evidență a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe biopsii de țesut cutanat cu leziuni, fixate în formol, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) și țesut cutanat cu leziuni, fixate în formol, provenite de la animale moarte. Supravegherea activă Se realizează, la dispoziția ANSVSA, în situații de risc epidemiologic cum ar fi evoluția bolii în vecinătatea României sau evoluția bolii în România. În această situație, ANSVSA va stabili și va dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu legislația relevantă. 2. Precizări execuție Supravegherea pasivă Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. România nu importă animale din speciile receptive la variolă ovină și caprină și nici produse sau subproduse provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de boală fără vaccinare. În acest caz, responsabilitatea asupra supravegherii pasive o dețin și autoritățile competente pentru controlul la frontieră. În caz de suspiciune sau apariția unui focar se aplică măsurile generale de control prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare. Prelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare. Supravegherea activă Prelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare precum și a programelor de supraveghere, control și eradicare dispuse de ANSVSA în situații de risc epidemiologic. Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină și caprină se realizează numai de către LNR - IDSA, conform procedurilor descrise în manualul de diagnostic. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    22. PESTA AFRICANĂ A CALULUI Scop: menținerea statutului de țară liberă de pesta africană a calului.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a cailor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare în scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală și a menținerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploatație, informații și notificări făcute de fermier. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală și a menținerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploatație, informații și notificări făcute de fermier.
    1. supraveghere serologică și virusologică în caz de suspiciune;2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot; 3. se testează toate animalele din import țări terțe. 4. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimitde IDSA cu aprobarea ANSVSA la LNR. 5. În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile legislației comunitare în vigoare. 1. supraveghere serologică și virusologică în caz de suspiciune; 2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot; 3. se testează toate animalele din import țări terțe. 4. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la LNR. 5. În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinuluipreședintelui ANSVSA nr. 135/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile legislației comunitare în vigoare.    
    2. Precizări execuție 2. Precizări execuție
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
    Supravegherea activă Supravegherea activă
    a. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică b. Probele se testează la LNR-IDSA a. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică b. Probele se testează la LNR-IDSA
    Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratorul de referință al Uniunii Europene.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    23. BOALA AUJESZKY Scop: supraveghere și control în scopul monitorizării bolii.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice 1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Inspecția efectivele de porcine libere de infecție.   Inspecția planificată pentru efectivele de porcine libere de infecție: în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.
    Supravegherea activă Supravegherea activă
    a) Examene virusologice, în caz de suspiciune de boală și, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR-IDSA.       a) Serologică (ELISA gE): la 5% din animalele de reproducție din exploatațiile autorizate de porcine, care nu vaccinează sau vaccinează cu vaccin marker - o dată pe an. Probele de sânge se prelevează de la porcinele nevaccinate sau vaccinatecu vaccin marker.
    b) Examene virusologice, în caz de suspiciune de boală și, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR-IDSA.
    b) Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. c) Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.
    2. Precizări execuție 2. Precizări execuție
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanțiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci și criteriile de furnizare a informațiilor despre această boală, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanții suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în comerțul intracomunitar cu porci și criteriile de furnizare a informațiilor despre aceasta boală și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 83/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.        
    Supravegherea activă Supravegherea activă
    a) Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA acreditat și/sau IDSA. a) Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA acreditat și/sau IDSA.
    b) histopatologică: 1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HEA sau Pappenheim. 2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatiispongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditate în acest scop. b) histopatologică: 1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HE/HEA/HEV sau Pappenheim. 2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, sevor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditate în acest scop.  
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin ELISA - la porcine - sau examen virusologic la rumegătoare - izolarea și identificarea virusului, în cazul în care probele nu sunt recoltate în cadrul programului de autocontrol și provin de la animalele suspecte, boala se confirmă prin examen serologic ELISA. În situația în care probele recoltate în cadrul programului de autocontrol au rezultate pozitive, dar investigația serologică nu relevă semne clinice de boală, se reia recoltarea de probe sub control oficial, iar în cazul obținerii aceluiași rezultat pozitiv se întocmește un plan de măsuri care constă în observarea animalelor diagnosticate pozitiv pe o perioadă de 3 luni. În acest interval se restricționează mișcarea animalelor din exploatație. Dacă în aceste 3 luni nu se observă semne clinice de boală, restricțiile se ridică.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    24. PARATUBERCULOZA24.1. PARATUBERCULOZA LA BOVINE
    Supravegherea în exploatațiile de bovine
    1. Supraveghere pasivă a) Monitorizarea paratuberculozei în populația de bovine. b) Anunțarea cazurilor clinice de boală. c) Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului. 2. Supravegherea activă 2.1. Supravegherea prin examene serologice iELISA cu faza de absorbție, a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni nou introduse princomerț intracomunitar sau import din țări terțe, pe perioada de așteptare sau carantină, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor. 2.2. În cazul în care se solicită certificarea pentru această boală pentru animale ce au destinația export sau comerț intracomunitar sau certificarea exploatației ca exploatație liberă pentru această boală, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor, se efectuează supravegherea prin examen serologic iELISA cu fază de absorbție, a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni. 3. Toate animalele pozitive la iELISA cu fază de absorbție se vor examina bacterioscopic și/sau prin PCR pe probe de fecale. 4. Animalele ale căror probe au avut rezultat negativ la examenul bacterioscopic și/sau PCR se vor retesta prin aceleași metode de 2 ori la interval de 6 luni. 5. Boala se confirmă atunci când, la unul sau mai multe animale (cu rezultate pozitive la examenul serologic prin iELISA cu fază de absorbție, bacterioscopic și/sau PCR pe fecale), tăiate în scop de diagnostic, la examenul histopatologic (met. HEA/HEV și ZNM) și bacterioscopic, pe probe de mucoasă intestinală și limfonodurile aferente, rezultatele sunt pozitive. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 7. Exploatația devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploatație și toate animalele rămase în vârstă de peste 24 de luni au fost testate serologic de două ori, la interval de un 6 luni cu rezultate negative.
    24.2. PARATUBERCULOZA LA OVINE ȘI CAPRINE
    Supravegherea în exploatațiile de ovine și caprine
    1. Supraveghere pasivă a) Monitorizarea paratuberculozei în populația de ovine și caprine. b) Anunțarea cazurilor clinice de boală. c) Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului. 2. Supravegherea activă 2.1. Supravegherea prin examene serologice iELISA cu faza de absorbție, a tuturor ovinelor și caprinelor, în vârstă de peste 12 luni, nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, pe perioada de așteptare sau carantină, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor. 2.2. În cazul în care se solicită certificarea pentru această boală pentru animale ce au destinația export sau comerț intracomunitar sau certificarea exploatației ca exploatație liberă pentru această boală, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor, se efectuează supravegherea prin examen serologic iELISA cu fază de absorbție, a tuturor ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni. 3. Toate animalele pozitive la iELISA cu fază de absorbție se vor examina bacterioscopic și/sau prin PCR pe probe de fecale. 4. Animalele ale căror probe au avut rezultat negativ la examenul bacterioscopic și/sau PCR se vor retesta prin aceleași metode de 2 ori la interval de 6 luni. 5. Boala se confirmă atunci când, la unul sau mai multe animale (cu rezultate pozitive la examenul serologic prin iELISA cu fază de absorbție, bacterioscopic și/sau PCR pe fecale), tăiate în scop de diagnostic, la examenul histopatologic (met. HEA/HEV și ZNM) și bacterioscopic, pe probe de mucoasă intestinală și limfonodurile aferente, rezultatele sunt pozitive. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 7. Exploatația devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploatație și toate animalele rămase în vârstă de peste 12 luni au fost testate serologic de două ori, la interval de un 6 luni cu rezultate negative.
    25. BRUCELOZA LA BOVINE Scop: menținerea României ca stat membru al UE oficial indemn de bruceloză bovină.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Taurii și bivolii în vederea autorizării pentru reproducție se vor testa obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) 2. Taurii și bivolii de reproducție se vor testa serologic în mod obligatoriu (în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare) o dată pe an, la un interval de maximum 12 luni față de testarea din anul precedent. 3. La toate bovinele în vârsta de peste 24 de luni se efectueazăun test serologic (în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare) la un interval de minimum 3 luni și maximum 12 luni față de data testării efectuate în anul anterior. 4. Examenele serologice se efectuează pe aceleași probe care se prelevează pentru leucoza enzootică bovină. 5. În caz de suspiciune, prelevările de probe se efectuează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența și sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. 6. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la RBT, vor fi testate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) la LNR Bruceloza pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obținut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC pot fi supuse,suplimentar, unui test alergic. 7. Exploatațiilor în care animalele au rezultate pozitive la RBT și RFC li se suspendă statusul oficial indemn al exploatației și rămâne suspendat până la îndeplinirea cerințelorprevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 8. Pentru confirmarea/infirmarea suspiciunii serologice bazate pe rezultat pozitiv în RFC (tehnica EU-RL) obținut la recontroale succesive (maxim 3 recontroale la intervale de timp de 4 săptămâni), se recurge la tăierea animalului și trimiterea de probe (splină, aparat genital, limfonoduri din regiunea capului, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene, retromamare și inghinale după caz) la un laborator desemnat, în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolarea germenilor din genul Brucella. Tulpinile de Brucella spp izolateîn cadrul LSVSA desemnate se trimit, obligatoriu, la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică în vederea identificării speciei respectiv, biovariantei.     A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Taurii și bivolii în vederea autorizării pentru reproducție se vor testa obligatoriu prin RFC( tehnica EU-RL). 2. Taurii și bivolii de reproducție se vor testa serologic în mod obligatoriu (în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinarăaprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare) o dată pe an, la un interval de maximum 12 luni față de testarea din anul precedent. 3. La toate bovinele (cu excepția masculilor pentru îngrășat) în vârsta de peste 24 luni se aplică unul din următoarele regimuri de testare, în conformitate cu cerințele prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare: a) trei teste/an ELISA efectuate pe probe de lapte de la vacile aflate în lactație, la intervale de cel puțin 3 luni; b) testarea prin Roz Bengal pe probe de sânge, la un interval de minim 3 luni și maximum 12 luni față de data testării efectuate în anul anterior. 4. Pentru testarea bovinelor poate fi utilizat unul din regimurile de testare de la pct. 1. Alegerea unuia din regimurile de testare, se face pe baza analizei documentate cost beneficiu efectuată între DSVSA - LSVSA și exploatațiile comerciale de bovine. 5. Prelevarea probei amestec din tancul de răcire se face numai dacă în fermă sunt cel puțin 30% din vaci în perioada de lactație și în exploatațiile cu tanc de răcire a laptelui care pot face dovada de trasabilitate la animalele care depun laptele la un muls.***) 6. Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR sau LSVSA desemnate în baza graficului elaborat de LNR în colaborare cu DSVSA 7. Graficul de prelevare a probelor de lapte este stabilit de către DSVSA de comun acord cu LNR-IDSA. 8. În cazul unor rezultate pozitive la testul ELISA pe probe de lapte, se recurge la testarea prin Roz Bengal pe probe de sânge individuale, prelevate de la bovinele care au depus laptele la mulsul din care s-a efectuat testarea; 9. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la testul Roz Bengal, vor fi testate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) pentru confirmarea/ infirmarea rezultatului obținut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC pot fi supuse unui test suplimentar alergic. 10. Se suspendă statusul oficial indemn al exploatației și rămâne suspendat până la îndeplinirea cerințelor prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 11. Pentru confirmarea/infirmarea suspiciunilor serologice bazate pe rezultat pozitiv în RFC (tehnica EU-RL) la al doilea recontrol, se recurge la tăierea animalelor și trimiterea de probe la laborator (limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene, retromamare și inghinaledupă caz), în vederea efectuării examenului bacteriologic.
    B. Testarea vacilor, bivolițelor și junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției brucelice. Supraveghere pasivă 1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin prelevate la 14 - 21 zile după avort. 2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.**) 3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații. B. Testarea vacilor, bivolițelor și junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției brucelice. Supraveghere pasivă 1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort. 2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.**) 3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații.  
    C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în care animalele au rezultate pozitive la RBT și RFC. Supraveghere activă 1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supravegheazăserologic pe probe individuale de sânge. 2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR-IDSA. 3. Animalele care au reacționat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica EU-RL) se elimină prin abatorizare. 4. Atunci când animalul a fost tăiat și nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puțin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puțin 60 de zile după primul test 5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv și statusul efectivului poate fi restabilit după: a) o reacție de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml și a dat un rezultat negativ la o reacție de fixare a complementului (tehnica EU-RL), b) un rezultat negativ la orice altă combinație de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naționale. 6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene și retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare și genotipare de Brucella spp.**) 7. Examenele bacteriologice se efectuează la LSVSA care dețin metode acreditate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR-IDSA. 8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice. C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în care animalele au rezultate pozitive la RBT și RFC. 1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.**) 2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR-IDSA. 3. Animalele care au reacționat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica OIE) se elimină prin abatorizare. 4. Atunci când animalul a fost tăiat și nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puțin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puțin 60 de zile mai târziu. 5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poatefi reintrodus în efectiv și statusul efectivului poate fi restabilit după: a) o reacție de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml și a dat un rezultat negativ la o reacție de fixare a complementului (tehnica OIE), sau b) un rezultat negativ la orice altă combinație de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naționale. 6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene și retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenelor anatomopatologice și bacteriologice pentru izolare și genotipare de Brucella spp. 7. Examenele bacteriologice se efectuează la LSVSA care dețin metode acreditate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR-IDSA. 8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.   
    D. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, în care animalele au fost diagnosticate pozitiv la examenul bacteriologic pentru izolarea germenilor din genul Brucella. Supraveghere activă 1. În cazul în care într-o exploatație au fost diagnosticate animale pozitive aceasta își recăpăta statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus uneitestări de verificare și toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puțin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e). 2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii,controlul final trebuie efectuat la cel puțin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat. D. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, în care animalele au fost diagnosticate pozitiv la examenul bacteriologic pentruizolarea germenilor din genul Brucella. Supraveghere activă 1. În cazul în care într-o exploatație au fost diagnosticate animale pozitive aceasta își recăpăta statutul oficial liber de boală, dacă: fietoate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare și toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puțin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e). 2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puțin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.  
    III. Testarea animalelor domestice și sălbatice nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe. Supraveghere pasivă 1. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot.**) 2. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul esteefectuat ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactuldirect sau indirect cu acestea până ce reacția se dovedește negativă. 3. Probele se examinează prin RFC (tehnica EU-RL). 4. Cazurile pozitive și neconcludente se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare. 5. Pentru confirmarea sau infirmarea infecției brucelice în efectiv, animalele pozitive la recontrolul prin RFC (tehnica EU-RL) se sacrifică și se prelevează de la acestea următoarele probe pentru efectuarea examenelor anatomopatologic și bacteriologic: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari/inghinali la masculi, genitali), splină, glanda mamară, țesut și fluide uterine și sânge. 6. Analizele se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații. 7. Boala se confirmă la LNR prin examene serologice, bacteriologice și de biologie moleculară.
    IV. Testarea materialului seminal introdus prin comerț intracomunitar/import din țări terțe.
    Supraveghere pasivă 1. Testare, numai în caz de suspiciune, a 1% din fiecare ejaculat, dar nu mai puțin de o paietă din lotul provenit din același ejaculat, dacă acesta conține mai puțin de 100 de paiete. 2. Toate paietele infectate, componente ale ejaculatului respectiv se denaturează, nefiind permisă utilizarea acestora în cadrul inseminării artificiale. 3. Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali. 4. Analizele bacteriologice se efectuează la IDSA sau la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații.
    V. Supravegherea în exploatațiile comerciale de tineret la îngrășat
    Supraveghere pasivă Sunt exceptați de la testare, cu condiția ca aceștia să provină din exploatații oficial indemne de bruceloză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îngrășat nu vor fi folosiți pentru reproducție și vor fi trimiși direct la locul de tăiere.
    VI. Specii susceptibile din fondul cinegetic
    Supraveghere pasivă 1. Supraveghere serologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic obținute prin vânătoare. 2. Probele se examinează prin Roz Bengal și RFC (tehnica OIE). 3. De la animalele cu leziuni se prelevează probe pentru examene de laborator (aparat genital femei/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conținut abcese ș.a.). 4. Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali. 5. Analizele se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații.
    Diagnosticul se confirmă prin izolarea și identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipică și genetica a speciilor și biovariantelor Brucella spp.
    Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide afocarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.
    Notă
    *) Probele de sânge sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.
    **) Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezenta medicului veterinar oficial.
    ***) Prelevarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial.
    26. BRUCELOZĂ LA OVINE ȘI CAPRINE, RESPECTIV INFECȚIA CU BRUCELLA MELITENSIS Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de Brucella melitensis
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ovinelor și caprinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări TEHNICE Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Pe întreg teritoriul țării. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit brucelozei și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Pe întreg teritoriul țării. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit brucelozei și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.
    Examinarea clinică Examinarea clinică
    Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului, la destinație, în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare a mișcării, se vor izola și se vor investiga serologic, și după caz bacteriologic în sensul brucelozei. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului, la destinație, în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare a mișcării, se vor izola și se vor investiga serologic, și după caz bacteriologic în sensul brucelozei.  
    Supravegherea activă Supravegherea activă
    A. Ovinele și caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, odată pe an, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA 290/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine, cu modificările și completările ulterioare.Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel: a) toți masculii pentru reproducție înainte de campania de montă; b) toate animalele introduse în exploatație; c) 5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate; d) 5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate; e) toate animalele provenite din comerțul intracomunitar/import introduse nou în exploatație. A. Ovinele și caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, odată pe an, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare. Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel: a) toți masculii pentru reproducție înainte de campania de montă b) toate animalele introduse în exploatație c) 5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile comerciale; d) 5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile comerciale; e) toate animalele provenite din comerțul intracomunitar/import introduse nou în exploatație.       
    Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. Cazurile pozitive și neconcludente se examinează și prin RFC (tehnica EU-RL), ulterior probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prinexamene serologice, bacteriologice și de biologie moleculară. În cazul în care mai mult de 5% din probele testate, pe localitate, sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare. Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica EU-RL). Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B. melitensis, statusul exploatației se suspendă provizoriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecției brucelice în efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari/inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamară, aparat genital și sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen anatomopatologic și bacteriologic. Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. Cazurile pozitive și neconcludente se examinează și prin RFC (tehnica EU-RL), ulterior probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice și de biologie moleculară, în cazul în care mai mult de 5% din probele testate, pe exploatație înregistrată/autorizată sanitar-veterinar, sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare. Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica EU-RL). Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B. melitensis, statusul exploatației se suspendă provizoriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte deprelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecției brucelice în efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari/inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamară, aparat genital și sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen anatomopatologic și bacteriologic.     
    B. Se încadrează în programul de supraveghere și se examinează serologic/bacteriologic după caz: a) Probe de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin prelevat la 14-21 zile după avort. b) Probe de la animalele cu manifestări clinice care conduc la suspicionarea infecției: secreții cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal; c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză: splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale și mamare, aparat genital, glandă mamară; d) Probe de la rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate și semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologice B. Se încadrează în programul de supraveghere și se examinează serologic/bacteriologic după caz: a) Probe de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin prelevat la 14-21 zile după avort. b) Probe de la animalele cu manifestări clinice care conduc la suspicionarea infecției: secreții cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal; c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză: splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale și mamare, aparat genital, glandă mamară; d) Probe de la rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate și semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologice   
    Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)  Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)
    Precizări execuție
    Supravegherea pasivă
    Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire
    Examinarea clinică
    Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații. Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din 11 iunie 2007 de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoașterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) și a Deciziei 2003/467/CE, prin care România a fost recunoscută oficial ca țară oficial indemnă de bruceloză (Brucella melitensis).
    Supravegherea activă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații. 3. De la animalele seropozitive tăiate probele(aparat genital, splină, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene, retromamare și inghinale după caz) sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea și controlul medicului veterinar oficial. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA. 5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.
    Diagnosticul se confirmă prin izolarea și identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipică și genetică a speciilor și biovariantelor Brucella spp.
    Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    27. BRUCELOZA LA OVINE, RESPECTIV INFECȚIA CU BRUCELLA OVLS (EPIDIDIMITA INFECȚIOASĂ) Scop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile de ovine cu destinația de creștere și reproducție
    1. Supraveghere pasivă a. Monitorizarea epididimitei infecțioase în populația de ovine. b. Anunțarea cazurilor clinice de boală. c. Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului. 2. Supraveghere activă A. Berbecii pentru reproducție cu destinația export sau comerț intracomunitar, în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie săîndeplinească, următoarele condiții: a) să provină dintr-o exploatație în care nu a fost diagnosticat nici un caz de epididimită contagioasă (.Brucella ovis) în cursul ultimelor 12 luni; b) să fi fost ținuți în permanență în această exploatație timp de 60 de zile înainte de expediere; c) în intervalul de 30 de zile înainte de expediere să fi fost supuși cu rezultate negative unei reacții de fixare a complementului (tehnica OIE), efectuate în conformitate cu anexa nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare. B. Toți masculii pentru reproducție înainte și după campania de montă, la solicitarea proprietarului, se examinează serologic prin unul din următoarele teste: RFC (tehnica EU-RL) sau iELISA. C. Masculii cu rezultate pozitive la testul serologic RFC se castrează. D. De la animalele tăiate sau castrate, cu forme clinice de epididimită sau cu rezultate pozitive la examenele serologice, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor-bacteriologice pentru izolarea și genotiparea Brucella ovis. E. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigațiiF. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR-IDSA. G. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.
    Diagnosticul se confirmă prin izolarea și identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipică și genetica a Brucella ovis.
    Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    28. BRUCELOZA LA PORCINE Scop: eradicarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a porcinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI TEHNICE
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Pe tot teritoriul țării. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Pe tot teritoriul țării. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.
    Examinarea clinică Examinarea clinică
    Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar,în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru bruceloză. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducție aflate în localități învecinate cu zona silvatică. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinațieîn cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru bruceloză. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducție aflate în localități învecinate cu zona silvatică.  
    Supravegherea activă Supravegherea activă
    Supravegherea serologică: A.1. 10 % din scroafe, o dată pe an; 2. toți masculii necastrați, trimestrial; 3. scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14 - 21 zile de la avort; 4. toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)/iELISA. 1. Cazurile pozitive și neconcludente în RFC (tehnica EU-RL)/ iELISA, se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator:avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14-21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vortrimite la laborator și probe de sânge de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule, splina și eventual material seminal în vederea efectuării investigațiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii. 4. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea și identificarea B. suis). 5. În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și asanarea.   Supravegherea serologică: În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate: A.1. vierii de reproducție - la intrarea în exploatație și apoi trimestrial; 2. 10 % din scroafele și scrofițele pentru reproducție, o dată pe an; 3. scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort; 4. toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză. Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)/ iELISA. 1. Cazurile pozitive și neconcludente în RFC (tehnica EU-RL)/iELISA, se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14-21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vor trimite la laborator și probe de sânge de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule, splina și eventual material seminal în vederea efectuării investigațiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii. 4. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea și identificarea B. suis). 5. În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și asanarea.
    B. Animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe. Testarea se face serologic prin Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)/iELISA, 10 % din scroafe și toți vierii.
    C. În abator: 1. animalele vii: se examinează ante-mortem și post-mortem; 2. carnea și organele se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar; 3. carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții; 4. organele cu leziuni se confiscă.
    D. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreți și iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obținuți prin vânătoare. Serologic prin Roz Bengal (SAT) și RFC (tehnica EU-RL)/iELISA Pentru examene de laborator de la mistreți și iepuri se prelevează următoarele probe: aparat genital femei/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conținut abcese, sânge, ș.a.
    E. Material seminal introdus prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe. Testare și trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se denaturează, nefiind permisă utilizarea acestuia în cadrul inseminării artificiale
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supravegherea pasivă
    Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
    Examinarea clinică
    Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate care dețin metode acreditate pentru aceste investigații.
    Supravegherea activă
    1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial. 2. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care dețin metode acreditate pentru aceste investigații. 3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA. 4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.
    În abator prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial.
    De la speciile susceptibile prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial.
    Probele de material seminal se prelevează de către medicul veterinar oficial.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea și identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+ examen cultural + identificare fenotipică și genetica a speciei și biovariantelor Brucella suis.
    Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    29. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ Scop: Supraveghere în scopul menținerii stării de sănătate și nediseminării agenților abortigeni la reproducători
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale  II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnice Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate. Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    Supravegherea activă Supravegherea activă
    1. Prin examene de laborator pe probe de secreții prepuțiale de la tauri și bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: a) înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; b) imediat după întoarcerea la stabulație; c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal. 2. Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile. 3. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori placentare. 1. Prin examene de laborator pe probe de secreții prepuțiale de la tauriși bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: a) înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; b) imediat după întoarcerea la stabulație; c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal. 2. Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile. 3. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori placentare.
    Precizări execuție Precizări execuție
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    Supravegherea activă Supravegherea activă
    Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen cultural și de identificare fenotipică și genetica a speciilor și subspeciilor Campylobacter spp.
    30. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: OVINE, SUINE, PĂSĂRI Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătății publice
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale   II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ovinelor, porcinelor, păsărilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnice Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Pe tot teritoriul țării, la ovine, porcine, păsări din exploatații Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Pe tot teritoriul țării, la ovine, porcine, păsări din exploatații Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    Supravegherea activă Supravegherea activă
    Prelevarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probececumuri și organe de la ovine, porcine și păsări pentru examene de laborator Prelevarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri și organe de la ovine, porcine și păsări pentru examene de laborator
    Precizări execuție Precizări execuție
    Supravegherea pasivă Supravegherea pasivă
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.