ANEXĂ din 28 iunie 2007la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală (Anexa nr. 4)
EMITENT
  • MINISTERUL SANATATII PUBLICE
  • MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007



    Notă
    Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007.
    Notă
    Articolul 2 din ORDINUL nr. 1.333/6.556/2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 26 din 12 ianuarie 2013, prevede:
    „Articolul 2
    La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă dispozițiile referitoare la specialitatea Medicină de urgență din Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare”.
     +    MINISTERUL SĂNĂTĂȚII  DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE          CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA             ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ1.1. DEFINIȚIE:  Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a bolilor și sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe.  Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), asistența medicală și recuperarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice).  Imunologia clinică se ocupă cu disfuncțiile sistemului imunitar, precum și cu aspectele imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistența de imunologie clinică se realizează de obicei în cadrul asistenței medicale multidisciplinare, și include, după caz, tratamente imunologice pentru pacienții cu boli și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice.  Denumirea corectă a specialității dată de UEMS este Alergologie și Imunologie Clinică.1.2. DURATA: 4 ani  Curriculum prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire.  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Activitatea de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și/sau de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa inițială de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni inițiale)1.3.2. Etapa de stagii (vezi anexa finală)  Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităților generale în specialitate, imunologie laborator, stagii de medicină internă și specialități medicale, pediatrie, medicina muncii:– Alergologie și imunologie clinică (inițiere în specialitate) - 6 luni– Imunologie fundamentală (curs și laborator) - 2 luni– Medicină internă - 6 luni– Gastroenterologie - 1 lună– Terapie intensivă - 1 lună– Pediatrie - 3 luni– Medicina muncii - 1 lună– Bioetică - 2 săpt.– Reumatologie - 1 1/2 luni– Pneumologie - 2 luni  Ultimii 2 ani: discipline complementare și desăvârșire în specialitate:– Dermatologie - 3 luni– O.R.L. - 1 lună– Oftalmologie - 1 lună– Boli infecțioase - 1 lună– Alergologie și imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore)  Lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții de evaluare clinică (Lista de mai jos reprezintă tematica probei scrise pentru examenul de specialitate)  Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (100 ore, 25%)  Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de bază de imunologie clinică1. Complexul major de histocompatibilitate. Evaluarea histocompatibilității pretransplantare. Mecanismele și tipurile de rejet ale grefei. Imunointervenții în transplantare.2. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, rol în imunopatologie și imunoterapie.3. Eozinofile și mastocite, rol în imunopatologie și imunoterapie.4. Imunoglobuline: izotipuri, structură, funcție, diversitate. IgE și receptorii pentru IgE.5. Citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.  Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc) și molecule de adeziune.6. Componentele și patologia sistemului complement.7. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.8. Imunopatologia cancerului. Markeri imunologici tumorali. Imunoterapia în cancer.9. Modificări imunologice în infecțiile virale, bacteriene, fungice, parazitare.10. Reacții de hipersensibilitate, clasificare. Terminologia și clasificarea afecțiunilor alergice.  Alergia ca boală sistemică. Particularități ale răspunsurilor imune de organ.  Epidemiologie/Genetică11. Genetica atopiei și a sintezei IgE.12. Genetica astmului și a dermatitei atopice.13. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase.14. Epidemiologia bolilor alergice. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.15. Factorii de risc ai bolilor alergice. Atopia. Evoluția naturală a bolilor atopice și alergice.  Alergene16. Alergene și haptene - nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice, concentrații prag. Alergene recombinante.17. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Factori care influențează alergenicitatea.18. Reactivitate încrucișată a alergenelor / cross-reactivitate. Panalergene, caracteristici.19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse de aeroalergene, taxonomie. Aerobiologie.20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică.21. Aeroalergene și alergene de contact ocupaționale. Alergene medicamentoase.22. Alergene din veninuri și salivă de insecte sau alte artropode.23. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil).24. Alergene de contact din seria standard europeană.25. Extracte alergenice pentru diagnostic și terapie. Caracterizare și standardizare.  Alergologie (220 ore, 55%)  Afecțiuni alergice26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent.27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetații adenoide.28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort.29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină și alte antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30. Astmul alergic ocupațional.31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică.32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică. Sindromul Loffler.33. Eozinofiliile. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic.34. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci).35. Sindromul de tuse cronică. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară.36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39. Urticaria acută și cronică. Urticaria alergică. Urticaria autoimună. Urticaria din parazitoze.40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc). Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică și de contact). Crioglobulinemii.41. Urticaria pigmentosa. Mastocitoza sistemică. Vasculite urticariene.42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare.43. Eritemul fix medicamentos. Eritemul polimorf. Eritemul nodos.44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul dobândit histaminergic și nonhistaminergic.45. Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46. Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47. Dermatita de contact alergică la metale, la adezivi, rășini și aditivi din cauciuc, la medicamente, indusă de plante.48. Alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49. Dermatita de contact alergică ocupațională.50. Dermatita herpetiformă. Boli gastrointestinale eozinofilice. Boala celiacă.51. Alergia alimentară IgE- mediată și non-IgE- mediată. Sindromul de alergie orală.52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice. Alimente care conțin constituenți chimici vasoactivi.53. Anafilaxia alergică mediată IgE.54. Anafilaxia alergică non-IgE-mediată.55. Anafilaxia nonalergică.56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57. Reacții de hipersensibilitate la înțepături de insecte (venin) și la mușcături de artropode.58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate. Reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate. Noțiuni de farmacovigilență.59. Reacții de hipersensibilitate la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.60. Reacții de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61. Reacții de hipersensibilitate la substanțe de radiocontrast iodate. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.62. Reacții de hipersensibilitate la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.63. Reacții de hipersensibilitate la antibiotice și chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.64. Reacții de hipersensibilitate la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65. Reacții de hipersensibilitate la insulină, antidiabetice orale. Reacții de hipersensibilitate la antineoplazice.  Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (seria standard europeană și serii speciale).68. Teste de provocare in vivo în alergologie69. Determinarea IgE specifice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.70. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.  Tratamente în alergologie71. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate.72. Tratamentul urgențelor alergologice.73. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil.74. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual.75. Imunoterapia anti-IgE. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.76. Antihistaminice în alergologie.77. Antileucotriene în alergologie. Antidegranulantele mastocitare.78. Glucocorticosteroizi intranazali și inhalatori.79. Bronhodilatatoare beta2-agoniști, anticolinergice, derivați xantinici.80. Dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente.  Imunologie clinică (80 de ore, 20%)81. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale.82. Imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, imunodeficiențele primare ale celulelor fagocitare și alte sindroame de imunodeficiență primară bine definite.83. Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE.84. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement.85. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV. Sindromul de imunodeficiență dobândită: simptomatologie, imunodiagnostic.86. Lupusul eritematos sistemic. Lupusul indus medicamentos. Sindrom anti-fosfolipidic.87. Artrita reumatoidă. Spondilita anchilozantă și alte spondilartropatii.88. Sindromul Sjogren. Boala mixtă a țesutului conjunctiv. Sindroame overlap.89. Polimiozita și dermatomiozita. Scleroza sistemică.90. Sindromul Churg-Strauss. Poliarterita nodoasă și alte vasculite primare. Purpura HenochSchonlein. Poliangeita microscopică. Sindromul Behăet. Vasculita crioglobulinemică. Vasculite secundare.91. Sarcoidoza. Granulomatoza Wegener și alte afecțiuni granulomatoase.93. Miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barre și neuropatii induse imunologic.94. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun.95. Afecțiuni hematologice autoimune.96. Boala Crohn și colita ulceroasă. Hepatita autoimună. Ciroza biliară primitivă. Colangita sclerozantă.97. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune. Sindromul Goodpasture. Nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă.98. Glucocorticosteroizii sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice.99. Inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil. Imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive nefarmacologice.100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Terapia cu celule stem. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.1.4.1.2. Baremul activităților practice în clinică de alergologie și imunologie clinică și laborator de imunologie– principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare– observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz) (Baremul reprezintă tematica probei practice pentru examenul de specialitate)1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 14002. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 14003. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 10004. Teste cutanate alergologice patch: 8005. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 4006. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 1007. Teste fizice sau imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 108. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 2009. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 40010. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 40011. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 2012. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 50013. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 10014. Teste alergologice la alergene ocupaționale: 8015. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 10016. Utilizarea trusei de urgență în alergologie: 20017. Determinarea IgE totale serice prin metode rapide imunocromatografice, prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 30018. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative și cantitative: 10019. Determinarea anticorpi IgG serici antigen-specifici: 10020. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 30021. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 30022. Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor și Teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 30023. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 30024. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 5025. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 20026. Teste imunologice screening sau avansate care pot fi utilizate pentru transplantare: 2027. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 20028. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 30029. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 20030. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 10031. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 10032. Determinări de subseturi ale celule imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20033. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 80034. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 80035. Exudate faringiene și nazale, analiza sputei: 50036. Uroculturi la pacienți cu patologie imuno-alergică: 50037. Teste imunologice ale sistemului reproductiv, coproculturi, examene coproparazitologice: 2038. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 50039. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 5040. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 201.4.2. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (34 ore)  Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.1. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare).2. Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).3. Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.4. Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică.5. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.7. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.8. Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.9. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.10. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorpdependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizicochimice și clearance).11. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate).12. Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.13. Mecanismele autoimunității.14. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, mecanisme de rejet ale grefei, reacție grefă contra gazdă și gazdă contra grefă.15. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului.16. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie.1.4.2.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă,– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Tehnici de laborator de imunochimie sau serologice pentru determinarea imunoglobulinelor, subclaselor de imunoglobuline, IgE totale și specifice, mediatori celulari (triptaza mastocitară, proteina cationică eozinofilică etc), autoanticorpilor, paraproteinelor, crioglobulinelor, componentelor sistemului complement, inclusiv C1-inhibitor esteraza. Tehnici electroforetice, imunoelectroforetice, immunoblot, imunodifuzie, imunonefelometrie, aglutinare, imunoprecipitare, imunofluorescență, radioimunoanaliză, imunoanaliză enzimatică sau cu fluorescență (ELISA, FEIA etc).2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de citokine sau alți mediatori.3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate pretransplantare.4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.1.4.3. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar.2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică.3. Astmul. Exacerbările severe ale astmului.4. Pneumoniile5. Abcesul pulmonar6. Fibrozele pulmonare7. Cancerul bronhopulmonar8. Sindromul de compresie mediastinală9. Pleureziile10. Valvulopatii11. Endocardite infecțioase12. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii13. Pericarditele14. Miocarditele și cardiomiopatiile15. Boala cardiacă ischemică16. Sincopa17. Șocul cardiogen18. Bolile arterelor periferice19. Bolile venelor20. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen21. Cordul pulmonar cronic22. Insuficiența cardiacă congestivă23. Tromboembolismul pulmonar24. Hipertensiunea arterială25. Glomerulonefritele26. Sindromul nefrotic27. Nefropatii interstițiale28. Insuficiența renală acută29. Insuficiența renală cronică30. Transplantul renal și hemodializa31. Sindroame de malabsorbție32. Anemiile33. Leucemiile acute34. Sindroamele mielodisplazice35. Sindroamele mieloproliferative cronice36. Sindroamele limfoproliferative cronice37. Gamapatii monoclonale38. Sindroamele hemoragipare39. Sindroamele trombotice40. Vasculite în practica de medicină internă41. Colagenoze în practica de medicină internă42. Diabetul zaharat43. Dislipidemiile. Obezitatea44. Urgențele metabolice45. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor46. Accidentele vasculare cerebrale47. Diagnosticul imagistic al tumorilor gastrice, colorectale, hepatice, pancreatice48. Diagnosticul imagistic al tumorilor renale, suprarenale, retroperitoneale49. Diagnosticul imagistic al tumorilor mamare, prostatice, testiculare, ovariene50. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN1.4.3.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Interpretări ECG: 1202. Examene radiologice: 1203. Explorări funcționale respiratorii: 604. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 605. Examinări ultrasonografice (interpretare): 306. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 67. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 1208. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 1209. Puncții venoase la adult: 181.4.4. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)1. Boala de reflux gastroesofagian. Gastritele acute și cronice2. Ulcerul gastric și duodenal3. Tumorile benigne și maligne ale tractului gastrointestinal4. Sindromul de malabsorbție5. Enteropatia glutenică6. Parazitozele intestinale7. Boala Crohn8. Rectocolita hemoragică9. Intestinul iritabil10. Pancreatitele acute și cronice11. Sindromul icteric12. Colecistitele și litiaza biliară13. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool14. Hepatite medicamentoase și autoimune15. Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică16. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic1.4.4.2. Baremul activităților practice (asistare și/sau interpretare)1. Examene radiologice ale tubului digestiv: 202. Endoscopii digestive: 103. Ecografii abdominale: 104. Paracenteza: 105. Puncție biopsie hepatică: 36. Investigații funcționale în gastroenterologie: 101.4.5. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)1. Resuscitarea cardiorespiratorie2. Suportul vital de bază (basic life support) și avansat (advanced life support)3. Tulburări de ritm. Cardioversie electrică și chimică4. Șocul și complicațiile sale5. Insuficiența respiratorie6. Tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii7. Oxigenoterapia8. Tehnici de suport ventilator mecanic9. Resuscitarea volemică10. Anafilaxia severă11. Astmul acut sever12. Angioedem cu localizare de gravitate13. Noțiuni de terapie intensivă hematooncologică și în transplant14. Particularități în terapia intensivă pediatrică15. Anestezia la pacientul astmatici16. Anestezia la pacientul cu alergii / hipersensibilități medicamentoase1.4.5.2. Baremul activităților practice (asistare / training pe manechin, după caz)1. Intubația orotraheală: 102. Resuscitarea cardiopulmonară: 103. Defibrilare, cardioversie: 24. Instalarea de linii venoase periferice/centrale: 105. Traheostomie deschisă și percutană: tehnică, asistare, în condiții de necesitate.6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 301.4.6. STAGIUL DE PEDIATRIE1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Alimentația sugarului și copilului mic. Alimentația copilului sănătos și alergic2. Vaccinările în neonatologie și pediatrie3. Boala hemolitică neonatală4. Infecțiile tractului respirator superior5. Wheezing-ul recurent, rinita și astmul la copil. Fibroza chistică6. Alergii alimentare la copil, intoleranța la lactoză și la gluten7. Sindroamele de malabsorbție la copil8. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil9. Hepatitele în pediatrie10. Sindroamele de hipertensiune portală11. Parazitozele intestinale la copil12. Infecțiile tractului urinar la copil13. Anemiile hemolitice ș sindroamele hemoragipare la copil14. Leucemiile și limfoamele la copil15. Hematuriile și proteinuriile copilului16. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie17. Reumatismul articular acut18. Artritele cronice juvenile19. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki20. Vasculite imune în pediatrie21. Imunodeficiențele primare22. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie23. Urticaria și angioedemul la copil. Sindroame autoinflamatoare24. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică25. Urgențele pediatrice majore1.4.6.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Anamneza pediatrică la copilul cu patologie imunoalergică: 202. Puncții venoase la copil, manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 163. Electrocardiograme: 164. Examene radiologice: 165. Explorări funcționale respiratorii la copii: 306. Provocări alimentare în pediatrie: 87. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 308. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 309. Recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 1610. Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 201.4.7. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate3. Expunerea ocupațională la alergene4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.  Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza5. Boli dermatologice profesionale6. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale7. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.8. Noțiuni de legislație actuală de medicina muncii înțara noastră.1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Anamneza de boală profesională, profesiograma: 202. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 103. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 104. Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali: 55. Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 51.4.8. MODUL DE BIOETICĂ1.4.8.1. Tematica curs (18 ore)I. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc)III. Relația medic-pacient1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate5. Consimțămîntul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie6. Confidențialitatea în relația medic-pacient7. Relația medic-pacient minor8. Acte normative care reglementează relația medic- pacientIV. Greșeli și erori în practica medicală1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăV. Probleme etice la începutul vieții1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVI. Probleme etice la finalul vieții1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantVIII. Probleme etice în genetică și genomică1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeIX. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.8.2. Tematica seminariilorI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Valoarea consimțămîntului informat în practica alergologică2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concreteVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concreteVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul dețesuturi și organe pe baza unor cazuri concreteIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concreteX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete1.4.9. STAGIUL DE REUMATOLOGIE1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință (24 ore)1. Poliartrita reumatoidă a adultului2. Artrita juvenila idiopatica și boala Still3. Spondiloartropatiile seronegative4. Lupusul eritematos sistemic5. Sclerodermia sistemică6. Fenomenul Raynaud7. Miopatiile inflamatoare8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie10. Sindromul Sjogren11. Vasculitele sistemice12. Boala (sindromul) Behăet13. Reumatismul articular acut14. Boala artrozică periferică15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale16. Forme de reumatism abarticular17. Guta și alte atrite microcristaline18. Artrita psoriazică19. Artritele infecțioase și reactive20. Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică23. Manifestări reumatologice din boli endocrine24. Tratamentul inflamator și imunomodulator în bolile reumatice1.4.9.2. Baremul activităților practice (interpretare)1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 402. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 303. Examene radiologice în reumatologie: 304. Scintigrafii osoase: 55. Osteodensitometrii: 56. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 51.4.10. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință (36 ore)1. Anatomia, fiziologia și răspunsurile imune ale aparatului respirator.2. Insuficiența respiratorie acută și cronică3. Astmul nealergic4. Bronhopneumopatia obstructivă cronică5. Pneumopatiile interstițiale și fibrozele pulmonare difuze6. Sarcoidoza7. Infecții respiratorii acute8. Bronșiectazii9. Patologia micotică pulmonară10. Parazitoze cu determinare pulmonară11. Tuberculoza și infecția cu HIV12. Patologia respiratorie în imunodeficiențe13. Tumori pulmonare14. Patologia mediastinală29. Hipertensiunea arterială pulmonară15. Edeme pulmonare16. Patologia tromboembolică pulmonară33. Sindromul apneei în somn17. Patologia pleurală18. Determinări pulmonare în colagenoze1.4.10.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Peak-flow-metrie: 1002. Spirometrie: 1003. Pletismografie: 204. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară  Evaluarea gazelor sanguine: 105. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 206. Sputa indusă: 107. Lavajul bronho-alveolar: 108. Toracocenteza: 109. Investigația radiologică în pneumologie: 3010. Testul tuberculinic: 51.4.11. STAGIUL DE DERMATOLOGIE1.4.11.1. Tematica lecțiilor conferință (52 ore)1. Structura și imunologia pielii2. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice3. Epizoonoze4. Urticaria5. Eczeme/dermatite6. Prurigo7. Vasculite cutanate8. Reacții cutanate postmedicamentoase9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos10. Purpure în dermatologie11. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)12. Afecțiuni cutanate buloase13. Angiologie dermatologică14. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate15. Sarcomul Kaposi16. Mastocitoze17. Sarcoidoza18. Psoriazis. Parapsoriazis19. Lichen și reacții lichenoide20. Dermatoze prin agenți fizici21. Sindrom seboreic. Rozaceea22. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice23. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)24. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului25. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV26. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată1.4.11.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)1. Teste cutanate pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor prin hipersensibilizare: 502. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 53. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 54. Citodiagnosticul Tzanck: 55. Examenul micologic în dermatologie: 106. Biopsie cutanată: 67. Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul unor afecțiuni dermatologice (lupus eritematos, dermatită herpetiformă, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar): 51.4.12. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE1.4.12.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)1. Rinite acute și cronice. Rinosinuzitele acute și cronice2. Tumori benigne și maligne rinosinusale3. Patologia inflamatorie și infecțioasă faringiană. Adenopatia cervicală4. Patologia inflamatorie a glandelor salivare5. Laringitele acute și cronice6. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană, tehnici de traheostomie7. Otite medii acute și cronice8. Farmacoterapia locală în ORL1.4.12.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Rinoscopie și rinomanometrie: 202. Bucofaringoscopie: 203. Otoscopie: 104. Examene radiologie și CT în ORL: 205. Examenul de laborator al secreției nazale și evaluarea funcției ciliare: 101.4.13. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE1.4.13.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal2. Conjunctivitele3. Keratitele4. Patologia inflamatorie a sclerei și uveei5. Cataracte. Glaucoame6. Ochiul roșu și dureros7. Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare8. Farmacoterapia locală oculară1.4.13.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Examenul polului anterior al ochiului: 102. Examenul pleopelor și conjunctivei: 103. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 101.4.14. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE1.4.14.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare2. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase3. Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă.  Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie4. Hepatite virale acute și cronice5. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite6. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunosupresie7. Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie8. Reguli de bază în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.1.4.14.2. Baremul activităților practice– principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții etc): 102. Hemocultura: 43. Urocultura, coprocultura: 104. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 305. Examen coproparazitologic: 106. Exsudat faringian, examen de spută: 107. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 308. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20           ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ 4 ANI          STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ    - ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.1)      6 luni    - IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.2)                2 luni    - MEDICINĂ INTERNĂ (I.3)                       6 luni    - GASTROENTEROLOGIE (I.4)                      1 lună    - TERAPIE INTENSIVĂ (I.5)                      1 lună    - PEDIATRIE (I.6)                              3 luni    - MEDICINA MUNCII (I.7)                        1 lună    - BIOETICĂ (I.8)                               2 săpt.    - REUMATOLOGIE (I.9)                       1 1/2 luni    - PNEUMOLOGIE (I.10)                           2 luni    - DERMATOLOGIE (I.11)                          3 luni    - O.R.L. (I.12)                                1 lună    - OFTALMOLOGIE (I.13)                          1 lună    - BOLI INFECȚIOASE (I.14)                      1 lună    - ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.15)    18 luni
      AN      ANUL I            ANUL II                      ANUL III         ANUL IV
    STAGIU I.1I.2I.3I.3I.4I.5I.6I.7I.8I.9I.10I.11I.12I.13I.14I.15  I.15 
      Bibliografie  1. Allergy, by ST Holgate, LM Lichtenstein, MK Church, Mosby, 2006.  2. Manual of Allergy and Immunology: Diagnosis and Therapy, 4th edition, by DC Adelman, TB Casale, J Corren (Eds.), Lippincott Williams Wilkins Publishers, 2002.  3. Middleton's Allergy: Principles and Practice: Expert Consult: Online and Print, 2-Volume Set, by N. Franklin Adkinson Jr, WW. Busse, BS Bochner, ST Holgate, By Middleton E, Mosby, 2008.  4. NMS Immunology (Național Medical Series for Independent Study), by RM Hyde, Williams Wilkins, 3rd Edition, 1995.  5. Oxford Handbook of Clinical Immunology and Allergy. Second Edition. Spickett G ed. Oxford University Press, 2006.  6. Patterson's Allergic Diseases (Allergic Diseases: Diagnosis Management), by LC Grammer, PA Greenberger, Lippincott Williams Wilkins Publishers, 2009.  7. Roitt's Essential Immunology, by I Roitt, P Delves, Tenth Edition, Blackwell Publishing, 2004.  8. Manualul Merck de Diagnostic și Terapie, ediția a XVIII-a, Editura ALL, 2010.  9. Managementul astmului, îndrumător pentru implementarea "ghidului de management al astmului" în cabinetul medicului de familie, Editura Infomedica, 2009.  10. Bâră C. Imunologie fundamentală. Editura Medicală, 1996.  11. Dejica D. Tratat de Imunoterapie. Editura Mega, 2006.  12. Iamandescu IB. Psihoneuroallergology, Second edition, Editura Amaltea Medical Publishing House, 2007.  13. Moldovan D, Popescu FD. Rinita alergică - diagnostic și tratament, Editura Prisma, 2003.  14. Moldovan D, Popescu FD. Urticaria - o provocare de diagnostic și tratament, Editura Prisma, 2003.  15. Popescu F, Popescu FD. Sistemul imunitar. Imunofarmacologie, În: Tratat de Farmacologie, ediția I, Cristea AN (ed.), Editura Medicală, 2005.  16. Popescu FD, Vieru M. Transplantarea renală - noțiuni de imunologie clinică, In: Nefrologie, Dinca EM (ed.)., Editura Sitech, 2006.  17. Popescu FD. Antihistaminicele în alergologie, Editura Universitară "Carol Davila", 2003.  18. Popescu FD. Explorarea funcțională a aparatului respirator, Testarea cutanată în alergiile respiratorii, Pneumonitele de hipersensibilitate, Astmul. Capitole În: Pneumologie, Dincă EM (ed.), Editura Sitech, 2006.  19. Popescu FD. Principii de dietă la pacienții cu alergie alimentară și alte tipuri de hipersensibilități, In: Principii de nutriție în practica medicală, Dincă ME (ed.), Editura Sitech, 2007.  20. Popescu LM, Bancu A, Ursaciuc C, Cialacu V. Imunologie Medicală, Editura Universitară "Carol Davila", 1998.  21. Popescu LM, Ursaciuc C, Simionescu O et al, Dicționar de Imunologie Medicală, Editura Universitară "Carol Davila", 2002.  22. Radu JR, Popescu FD, Popescu F. Nebulizarea în astmul bronșic, Editura Sitech, 1997.  23. Jurnalul Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC), Medical Target, 2005-2010, www.sraic.ro  24. ARIA (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma) Documents Resources. www.whiar.org  25. EAACI (European Academy of Allergy and Clinical Immunology) Resources. www.eaaci.net  26. GINA (Global Inițiative for Asthma) Guidelines Resources. www.ginasthma.com  27. WAO (World Allergy Organization) Education in Allergy, www.worldallergy.org-----Curriculum de pregătire în specialitatea alergologie și imunologie clinică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
     +  Articolul 1. - Definiție Abrogat  +       MINISTERUL SĂNĂTĂȚII  DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE         CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA             ANATOMIE PATOLOGICĂ  ART. 1   Definiție  Școala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, și cu ocazia examinării macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente și puncțiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafina (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheata (sau al secțiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic și eventual ultrastructural  ART. 2   Responsabilitatea pregătirii de specialitate  Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicina, recunoscute de Ministerul Sănătății Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferențiar) universitar în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică și în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experiență îndelungata (activitățile practice). Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singura dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare poate fi alt centru bine utilat din țară sau străinătate.  ART. 3   Durata pregătirii în specialitate  Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durata de pregătire de 4 ani și după promovarea unui examen final, scris și practic. Pe perioada celor 4 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practica. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito - histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.  ART. 4   Caietele de stagiul ale rezidenților  Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.  Ele vor conține elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activități:  ● Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ............ 200  ● Diagnostice pe piese de biopsie: .............................. 8000  ● Diagnostice citopatologice..................................... 8000  ● Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee).............. 200  ART. 5   Examenul final de Specialitate  Se organizează într -un singur loc pentru rezidenții unei singure generații, prin rotație în centrele care asigura pregătirea rezidenților, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr -o proba scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o proba practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo -patologic) și doua probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.  ART. 6   Structura cursurilor teoretice și a activității practice: conform practicilor din UE, apreciem activitățile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în așa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).  1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continua.A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de genetica, biologie moleculară, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.  Sectoare:  Genetică medicală  Biologie moleculară  Patologie moleculară  Statistică medicală  BioeticaB. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoștințe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheata, colorații uzuale și speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronica. Toată activitatea de diagnostic histo - și citopatologic va avea la baza cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoștințe teoretice de patologie generala, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologia speciala a diferitelor aparate și sisteme.  Sectoare:  Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic  Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic  Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic  Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenta, microscopie electronică etc.  Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat;  Patologie specială: prin rotație, în următorii patru aniC. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil de corelații anatomo -clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicina Legala, Oncologie, ca specialități conexe.  Sectoare:  Patologie clinică și corelații anatomo -clinice  Medicina Legală  Oncologie  Neuropatologie  ART. 7   Repartizarea pe ani a activităților teoretice și practice    ANUL I                                                   Număr de ore    Activități teoretice: 200 de ore    Genetică medicală                                             20    Biologie moleculară                                           20    Patologie moleculară                                          20    Statistică medicală                                           10    Bioetică                                                      20    Histologie și citologie                                       50    Patologie generală                                            80    Activități practice: peste 1000 de ore    Tehnici de necropsie                                        3 luni    Tehnici de histo - și citopatologie                         2 luni    Tehnici de citogenetică                                     2 luni    Tehnici de imunohistochimie                                 4 luni    Lucrări practice de bioetică,                               2 săpt.    Tehnici de microscopie electronică opțional                 1 lună    Diagnosticul histopatologic al țesuturilor și organelor    Studiu individual    ANUL II    Activități teoretice: 200 de ore    Imunologie                                                   40    Patologia ap.respirator                                      25    Patologia cardiovasculară                                    20    Patologia tubului digestiv                                   40    Patologie hepatică și pancreatică                            35    Patologie pediatrică și fetopatologie                        43    Activități practice: peste 1000 de ore    Necropsii    Stagiul de morfopatologie cardiovasculară                  3 luni    Stagiul de morfopatologie respiratorie                     3 luni    Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă                 4 luni    Necropsii pediatricepediatrică                  2 luni    Diagnostice citopatologice    Participare la ședințe anatomo-clinice    Studiu individual    ANUL III    Activități teoretice: 200 de ore    Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid                   40    Nefropatologie                                                26    Uropatologie și patologia ap.genital masc                     30    Dermatopatologie                                              40    Patologie O.R.L                                               12    Patologie oftalmologică                                       25    Medicina Legala                                               12    Activități practice: peste 1000 ore    Necropsii    Stagiul de hemato - și imunopatologie                       3 luni    Nefropatologie și patologie urogenitală masculină           3 luni    Stagiul de dermatopatologie                                 3 luni    Stagiul de patologie o.r.l                                  1 lună    Stagiul de oftalmopatologie                                 1 lună    Stagiul de medicina legala                                  1 lună    Diagnostice în examen extemporaneu    Participare la ședințe anatomo-clinice    Studiu individual    ANUL IV    Activități teoretice: 200 de ore    Patologia aparatului endocrin                                 15    Neuropatologie                                                20    Patologia aparatului genital feminin                          60    Patologia osteoarticulară                                     12    Patologia tumorală a țesuturilor moi                          10    Patologie oncologică                                          40    Activități practice: peste 1000 de ore    Patologia aparatului endocrin                               1 luna    Stagiul de neuropatologie                                   1 luna    Patologia aparatului genital feminin                        6 luni    Stagiul de patologie osteoarticulară                        1 luna    Patologie oncologică                                        3 luni    Diagnostice cito - și histopatologice cu    accent pe patologiile învățate    Diagnostice în examen extemporaneu    Participare la ședințe anatomo-clinice    Studiu individual  Stagiile de anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.1.1 STRUCTURA STAGIILOR  1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)  Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat)  1.1.2 Patologia generala legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioada de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni  1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni  1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni  1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt  1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt  Anul II, Anul III, Anul IV (prin rotație)1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 4 luni1.3 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni1.5 Dermatopatologie 3 luni1.6 Patologia ap. endocrin 1 lună1.7 Patologie osteoarticulară 1 lună1.8 Neuropatologie 1 lună1.9 Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 2 luni1.10 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună1.12 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.13 Medicina legală 1 lună1.14 Patologie oncologică 3 luni1.15 Patologie O.R.L. 1 lună  STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ  Tematica lecțiilor conferință  Patologie generală (Anul I)  PATOLOGIA CELULARĂ  Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.  INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ  Generalități despre procesul inflamator.  Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.  Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.  Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.  PROCESUL DE VINDECARE  Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.  IMUNOPATOLOGIA  Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.  BOLI GENETICE  Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.  MODIFICĂRI HEMODINAMICE  Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.  NEOPLAZIA  Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.  MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI  Bolile nonneoplazice ale pielii,tumorile nonmelanocitare ale pielii,leziuni melanocitare tumorile de părți moi.  MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE  Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială  PATOLOGIA VASCULARĂ  Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.  Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.  Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.  PATOLOGIA CARDIACĂ  Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.  Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.  Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.  PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR  Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.  Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil.  Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.  Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.  Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.  Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.  Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.  Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhioloalveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.  Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.  PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV  Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.  Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.  Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.  Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.  PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN  Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.  Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice.  Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.  PATOLOGIA APARATULUI URINAR  Anomalii congenitale.  Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.  Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.  Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.  Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.  PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID  Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.  Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.  Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.  Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.  PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN  Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.  PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ  Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginala, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.  PATOLOGIA GLANDEI MAMARE  Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibrochistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.  PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN  Patologia glandei hipofize: adenoame.  Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.  Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.  Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. WaterhouseFriderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.  Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.  Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.  DERMATOPATOLOGIA  Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.  Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.  PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC  Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.  PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC  Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.  PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL  Polineuropatii infecțioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.  Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.  BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂA. Efectuarea necropsiei: 200B. Diagnostic histopatologic: 80001. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 1003. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 804. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 1005. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 3006. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 3007. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 15008. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 5009. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 45011. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 80013. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 15014. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 10015. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 80017. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 50019. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 10021. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 80001. Frotiuri cervicovaginale: 60002. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 10003. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000  MODULUL DE BIOETICĂ  TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică  TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore              ANATOMIE PATOLOGICĂ                  4 ani          STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ              STRUCTURA STAGIILOR  Anul I  1.1.1 Etapa de angajare (2 săptămâni)  Anatomie patologică generală, principii și tehnici  1.1.2 Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni  1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni  1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni  1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt  1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt  Anul II  1.2 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni  1.3 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 4 luni  1.4 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 2 luni  Anul III  1.5 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni  1.6 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni  1.7 Patologie ORL 1 lună  1.8 Dermatopatologie 3 luni  1.9 Oftalmopatologie 1 lună  1.12 Stagiul de medicină legală 1 lună  Anul IV  1.10 Patologia ap. endocrin 1 lună  1.11 Stagiul de patologie osteoarticulară 1 lună  1.13 Patologia ap. genital feminin 6 luni  1.14 Stagiul în patologie oncologică 3 luni  1.15 Stagiul în neuropatologie 1 lună-----Curriculum de pregătire în specialitatea anatomie patologică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Structura modulelor și stagiilor de specialitate DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ. DURATA: 5 ani PREGĂTIRE TEORETICĂ 200 de ore/an Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic. Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.2. Anestezie generală. (tehnici)3. Anestezie locoregională. (tehnici)4. Funcția respiratorie și anestezia.5. Funcția cardiovasculară și anestezia.6. Sistemul nervos și anestezia.7. Tulburările metabolice și anestezia.8. Funcția renală și anestezia.9. Hemostaza și transfuzie.10. Anestezie în chirurgia generală.11. Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12. Anestezie în obstetrică.13. Anestezie pediatrică.14. Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.15. Medicina de urgență și toxicologie.16. Terapie intensivă în traumatologie.17. Terapie intensivă cardiovasculară.18. Terapie intensivă respiratorie.19. Terapie intensivă neurologică.20. Terapie intensivă metabolică și nutriție.21. Terapie intensivă digestivă.22. Terapie intensivă și patologia infecțioasă.23. Terapie intensivă renală.24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26. Evaluarea și etica.27. Organizare, drepturi și responsabilități. PREGĂTIRE PRACTICĂ Stagii Anestezie 3 ani (36 luni) 30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
    Anestezie în chirurgia generală ● 12 luni (200 ore curs)
    Anestezie chirurgie ortopedică ● 3 luni (50 ore curs)
    Anestezie chirurgie urologică ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în obstetrică-ginecologie ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în chirurgie cardiacă ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în chirurgia vasculară ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în chirurgie toracică ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în neurochirurgie ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie în chirurgie ambulatorie ● 2 luni (40 ore curs)
    Anestezie pediatrică ● 2 ½ luni (50 ore curs)
    Terapia durerii ● 2 luni (40 ore curs)
    Bioetică ● 2 Săpt. (20 ore curs)
    Terapie intensivă - 2 ani (24 luni) în clinici universitare
    Terapie intensivă polivalentă - Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică ● 18 luni (150 ore) (150 ore)   
    Terapie intensivă traumatologică ● 3 luni (50 ore)
    Unitate primiri urgențe ● 3 luni (50 ore)
    Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
    Cardiologie și boli vasculare Endocrinologie și boli metabolice Gastroenterologie și hepatologie Hematologie Medicină internă Nefrologie Neurologie Oncologie Pediatrie Pneumologie Chirurgie  
    Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27 CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Tematica modulelor - lecțiilor conferință MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI (fiziologie, farmacologie și fizică aplicată) Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe ● anestezice intravenoase ● sedative, hipnotice, psihotrope ● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante) ● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate ● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare Durere-analgezie ● Fiziopatologia durerii ● Opiacee ● Alte analgetice ● Anestezice locale Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale Farmacologia comparată a anestezicelor locale Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională Fizica ● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalațieI. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici) Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații). Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei ● monitorizarea de rutină ● monitorizarea profunzimii anesteziei ● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici ● monitorizarea ventilației ● monitorizare cardio-vasculară ● monitorizarea funcției renale ● monitorizarea temperaturii ● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire Perioada postanestezică imediată– Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare) MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații) ● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală ● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact ● Anestezia regională intravenoasă ● Blocajele de nervi periferici ● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural ● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal) ● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională ● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice) Terapia durerii ● Evaluarea durerii acute postoperatorii ● Terapia durerii acute postoperatorii ● Terapia durerii cronice MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia aparatului respirator Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice. Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia - hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică - status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleurale Terapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de "înțărcare"– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2 Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac) Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale Farmacologie cardiovasculară ● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive ● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară ● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie ● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere ● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală) ● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă ● Anestezia la bolnav hipertensiv ● Anestezia la bolnav în șoc Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică) Anestezia în chirurgia cardiacă ● Anestezia pentru înlocuiri valvulare ● Anestezia pentru pontaje coronariene ● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie ● Anestezia pentru pericardite Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament) ● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament) Tehnici speciale ● Circulație extracoporeală ● Hipotensiune controlată ● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară) MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA Anatomie și fiziologie nervoasă ● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central ● Circulația cerebrală ● Metabolismul cerebral Metode de diagnostic în neurologie ● Examenul clinic neurologic ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.) Fiziopatologie ● Edemul cerebral ● Stările de comă ● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale) ● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale Monitorizarea funcției sistemului nervos central Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe Anestezia în neurochirurgie ● Chirurgia intracraniană supratentorială ● Chirurgia fosei posterioare ● Chirurgia anevrismelor cerebrale ● Chirurgia coloanei vertebrale Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA Fiziologia și fiziopatologia termoreglării ● hipotermia indusă și accidentală ● hipertermia malignă ● șocul caloric Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic Anestezia la bolnavul diabetic ● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia) Anestezia în chirurgia tiroidiană Anestezia în chirurgia paratiroidiană Anestezia în chirurgia suprarenalei ● Feocromocitomul Anestezia în chirurgia hipofizei ● Tulburările funcției hipofizare MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia rinichiului Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice ● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală ● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia) Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE Hemostaza ● Coagularea și fibrinoliza fiziologică ● Tulburările congenitale de hemostază ● Coagularea intravasculară diseminată ● Prevenirea trombozelor Transfuzia ● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate) ● Sângele integral (recoltare, conservare) ● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații) ● Transfuzia de sânge și fracțiuni ● Transfuzia masivă ● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni ● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei ● Metode de transfuzie autologă Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie) MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect) ● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația ● Ocluzia intestinală ● Anestezia pentru endoscopia digestivă ● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică ● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator ● Anestezie pentru radiologie intervențională Anestezia în chirurgia hepato-biliară ● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice ● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică ● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare ● Anestezia în chirurgia hepatică ● Transplantul hepatic ● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord) Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică) Anestezia în chirurgia plastică ● Reimplantări de membre Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie) Anestezia ambulatorie Anestezia la bătrâni MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER) ● Laringectomie ● Chirurgie cu laser ● Endoscopie ● Chirurgia urechii medii ● Amigdalectomie, adenoidectomie Anestezia în chirurgia oftalmologică ● Locoregională ● Anestezie pentru globul ocular ● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism Anestezia în chirurgia maxilo-facială MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ Modificările fiziologice din timpul sarcinii ● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii ● Căile durerii Fiziopatologie ● Transferul placentar al drogurilor anestezice ● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului ● Suferința fetală acută și cronică ● Sarcina cu risc mare ● Eclampsia și preeclampsia Analgezia obstetricală Anestezia pentru expulzie Anestezia pentru cezariană Anestezia în urgențele obstetricale Anestezia pentru operații în timpul sarcinii Reanimarea nou-născutului MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie ● Evaluare și pregătire preoperatorie ● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale ● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice) ● Anestezie regională (tehnici, substanțe) ● Abordul venos ● Echilibrul hidroelectrolitic ● Transfuzia în anestezia pediatrică ● Supravegherea copilului în timpul anesteziei ● Incidente și accidente perianestezice Anestezie specifică ● Amigdalectomie și adenoidectomie ● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator ● Copilul cu malformații congenitale cardiace ● Urgențele în anestezia pediatrică:– urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatisme Analgezie postoperatorie MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație) Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute Urgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartum MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE Organizarea unui sistem de medicină de urgență Probleme medico-legale ale urgențelor Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă Tehnici folosite în medicina de urgență ● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat ● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului ● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support) ● tehnici de resuscitare volemică ● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială ● tehnici de monitorizare Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support) Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge Urgențe hipertensive Sindroame coronariene acute Convulsii Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc Intoxicații ● conduita generală în intoxicații ● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele) ● toxicomanii ● produse industriale și domestice– substanțe caustice ● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon) ● mușcătura de șarpe Leziuni datorate temperaturiia. Hipertermia, șocul termicb. Hipotermia, degerăturile Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea) Răul de altitudine Răul de decompresie Accesul palustru grav Îngrijirea pielii și a rănilor Terorismul biologic și chimic MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE ● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital) ● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism ● Imagistica la politraumatizați ● Traumatisme craniocerebrale ● Traumatisme medulare ● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante ● Traumatisme abdominale ● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile ● Leziuni prin strivire ● Embolia grăsoasă ● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore) MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ Fiziologie Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice ● determinanții debitului cardiac ● reglarea presiunii arteriale ● principiile transportului și utilizării oxigenului ● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie Tehnici ● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate ● monitorizarea hemodinamică non-invazivă ● ecocardiografie ● complicațiile angioplastiei ● monitorizarea hemodinamică invazivăa. principiile de funcționare a transductorilorb. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustareac. tehnici de afișared. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor Patologie cardiovasculară ● șocul și complicațiile sale ● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală ● infarctul miocardic și complicațiile sale ● aritmiile și tulburările de conducere ● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker ● disecția de aortă ● ruptura anevrismului de aortă ● embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism ● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen ● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute ● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața ● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă ● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei ● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar ● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală Terapie specifică cardiovasculară ● tratamentul vasoactiv și inotrop ● terapia trombolitică și anticoagulantă ● antianginoase ● antiaritmice ● soluții de umplere volemică ● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare ● managementul urgențelor hipertensive ● metode de asistență ventriculară MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE Fiziologie ● reglarea ventilației ● mecanica ventilatorie ● fiziologia mușchilor respiratori ● schimburile gazoase ● variațiile capniei Tehnici ● menținerea permeabilității căilor respiratoriia. managementul de urgență al căilor respiratoriib. intubația endo-trahealăc. traheostomia, deschisă și percutanăd. intubația prelungită vs. traheostomie ● ventilația mecanicăa. ventilație mecanică în presiune și volumb. presiune pozitivă end-expiratoriec. indicațiile ventilației mecaniced. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltăe. barotrauma și volutraumaf. criteriile de detubare și tehnici de sevrareg. oxigenarea extracorporealăh. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichidj. terapie cu surfactant pulmonar ● oxigenoterapia ● oxigenarea hiperbară ● drenajul pleural ● imagistica toraco-pulmonară ● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie) Patologie ● insuficiența respiratorie acutăa. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acutăb. insuficiența respiratorie hipercapnicăc. insuficiența respiratorie cronică acutizată ● statusul astmatic ● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii ● aspirația ● complicații respiratorii postoperatorii ● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale) ● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita ● obstrucția căilor respiratorii superioare ● fistule bronhopleurale ● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari ● chilotoraxul ● hemoragia pulmonară și hemoptizia ● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– Hemotoraxul Terapie ● oxid nitric și prostaglandine ● bronhodilatatoare ● analeptice respiratorii ● fluidificante bronșice ● kinesiterapia ● aerosoloterapie ● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională) MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ Fiziologie ● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central ● circulația cerebrală ● metabolismul cerebral Tehnici ● Examenul clinic neurologic ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.) ● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian) ● Diagnosticul morții cerebrale ● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent Patologie ● Edemul cerebral ● Stările de agitație acută ● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos Evaluarea și prognosticul ● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului ● Statusul epilpetic ● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită) ● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală) ● Traumatisme cerebrale ● Traumatisme medulare ● Leziunea axonală ● Hipotermia accidentală ● Șocul caloric ● Hipertermia malignă ● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic ● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.) ● Probleme psihiatrice la bolnavul critic ● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical Terapie ● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale ● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene ● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial ● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații ● Sedarea în reanimare MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE Fiziologie ● Metabolismul apei și electroliților ● Echilibrul acido-bazic ● Reglarea glicemiei ● Necesarul nutrițional ● Termoreglarea Tehnici ● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică ● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă) Patologie ● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului) ● Tulburări acido-bazice ● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia ● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid") ● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară) ● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic ● Feocromocitomul ● Insulinomul ● Tulburări metabolice moștenite Terapie ● Terapie volemică ● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice ● Managementul glicemiei ● Suportul nutriționala. Enteral și parenteralb. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectăc. Imunonutriția și formule speciale MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ Fiziologia ● Fiziologia tubului digestiv ● Fiziologie hepatică Tehnici ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică ● Explorarea abdominală în reanimare Patologie ● Hemoragiile digestive superioare ● Hemoragiile digestive inferioare ● Insuficiența hepatică acută fulminantă ● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică ● Colecistita nelitiazică ● Ocluzia intestinală ● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie) ● Colite acute grave ● Icterul ● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale ● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric ● Perforațiile acute ale tractului digestiv ● Ruptura de esofag ● Peritonitele postoperatorii ● Pancreatita acută cu șoc ● Fistulele digestive externe postoperatorii ● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv) Terapie ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică ● Managementul perioperator al pacientului chirurgical ● Profilaxia ulcerului de stress ● Modificatori ai tranzitului intestinal ● Transplantul hepatic ● MARS MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă Diagnosticul de infecție Diagnosticul de sepsis Clasificarea infecțiilor Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă Riscul infecțios al personalului medical Mecanismele rezistenței la antibiotice Patologie ● Celulita și gangrena gazoasă ● Tetanos ● Infecții fungice ● Mediastinite ● Febra postoperatorie ● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazic Terapie ● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapiea. Dezvoltarea rezistenței la antibioticeb. Precauții universalec. Izolarea ● Antibioprofilaxie în chirurgie ● Antibioterapie de primă intenție ● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni ● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic ● Antivirale ● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ Fiziologie ● Formarea urinii ● Fiziologie renală ● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic Tehnici ● Interpretarea electroliților urinari ● Evaluarea oliguriei ● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală Patologie ● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută ● Insuficiența renală cronică ● Rabdomioliza ● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic) ● Uropatii obstructive, retenția acută de urină ● Sângerări ale tractului urinar Terapie ● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă) ● Metode de epurare extrarenală Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul - soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute ● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale. ● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză ● Hemoperfuzia MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT Defecte acute de hemostază ● Trombocitopenia/trombopatia ● Coagularea intravasculară diseminată ● Fibrinoliza acută ● Anomalii congenitale Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice Tulburări de hemostază la nou-născut Siclemia Anticoagularea și terapia fibrinolitică ● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică ● Profilaxia tromboembolismului Anemia în unitatea de terapie intensivă ● Indicațiile transfuziei Imunologie și transplant ● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe) ● Imunosupresia ● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie ● Bolile infecțioase legate de transplant Principiile terapiei cu produși de sânge ● Transfuzia de masă eritrocitară ● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată ● Transfuzia de masă trombocitară ● Transfuzia de crioprecipitat ● Concentrate de factori specifici ai coagulării ● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice ● Substituenți ai hemoglobinei ● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina) ● Eritropoetina MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune ● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare) ● Modificări imunologice la bolnavul critic ● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc ● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament) ● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament) ● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament) ● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament) ● Infecție, sepsis, șoc septic ● Tratamentul șocului septic ● Soluții înlocuitoare de volum sanguin ● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc ● Sindromul de disfuncții organice multiple:– cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe ● Tratamentul SDOM MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI Evaluarea calității Utilizarea statisticii medicale Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții Genetica1. Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)2. Tezaurismoze (Hurlers, etc.)3. Polimorfisme MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI Administrație1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienților4. Medici, asistenți și alt personal5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6. Siguranța pacienților Securitatea electrică Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Baremul de activități practice ANESTEZIA GENERALĂ ● Examenul preanestezic - 50 ● Instalarea de linii venoase periferice - 200 ● Instalarea de linii venoase centrale - 100 ● Intubația traheală– orotraheală - 200– nasotraheală - 50 ● Anestezia generală cu pivot volatil - 100 ● Anestezie generală i.v. - 100 ● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA - 50 ● Instalarea de sondă gastrică - 50 ● Instalarea de sonde jejunale - 20 ● Instalarea de sondă uretrovezicală - 50 ● Monitorizare EKG - 100 ● Monitorizare puls oximetrie - 100 ● Monitorizare capnografie - 100 ● Monitorizare PVC - 50 ● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac - 10 ● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 100 ● Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10 ● Poziționarea bolnavului pe masa de operație - 100 ANESTEZIA REGIONALĂ ● Rahianestezie - 50 ● Anestezie peridurală simplă - 50 ● Anestezie peridurală continuă - 20 ● Blocaj de plex brahial pe cale axilară - 20 ● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară - 10 ● Anestezie regională intravenoasă - 10 ● Blocaj de nerv sciatic - 10 ● Blocaj de nervi intercostali - 20 ● Analgezie intrapleurală - 10 ● Anestezie regională la copil - 10 TERAPIE INTENSIVĂ Libertatea căilor aeriene ● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 200 ● Intubația traheală– orală - 200– nazală - 50 ● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50 Respirație-Ventilație ● Ventilație pe mască - 200 ● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută - 200 ● Tehnici de înțărcare de pe ventilator - 200 ● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor ● Tehnici de aspirație traheo-bronșică - 100 ● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie - 100 ● Bronhoscopie - 5 ● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) - 10 ● Monitorizarea presiunii în căile aeriene - 10 ● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică - 300 ● Oxigenoterapie - 200 ● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 100 ● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică - 100 ● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare - 100 ● Interpretarea scintigrafiei pulmonare - 10 ● Interpretarea CT pulmonare - 10 Circulație ● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 100 ● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale - 100 ● Puncții venoase periferice - 500 ● Instalarea de catetere venoase centrale:– jugulară - 100– subclavie - 50– venă femurală - 50 ● Instalarea de cateter arterial pulmonar - 10 ● Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar - 50 ● Calcule hemodinamice pe baza acestor date - 50 ● Pericardiocenteza - 5 ● Instalarea de pacemaker transvenos - 5 ● Determinarea debitului cardiac prin termodiluție - 50 ● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv - 50 ● Efectuarea ECG în derivațiile standard - 100 ● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) - 100 ● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice - 50 ● Interpretarea Rx - 20 ● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive - 100 ● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor - 200 ● Resuscitare cardiorespiratorie - 100 ● Defibrilarea electrică și cardioversia - 50 ● Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație - 5 ● Ecocardiografie transtoracică - 50 ● Ecocardiografie transesofagiană - 50 ● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară - 20 ● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie - 30 Sistemul nervos central ● Puncția lombară diagnostică - 20 ● Monitorizarea EEG - 100 ● Monitorizarea presiunii intracraniene - 10 ● Hipotermie indusă - 10 Rinichi ● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie - 20 ● Dializa peritoneală - 5 ● Hemodializa - 10 ● Hemofiltrare: - 50 Tub digestiv ● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200 ● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație - 25 ● Instalarea de sonde Blackmore - 50 ● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală - 200 Hematologie - Transfuzie ● Recoltarea și conservarea sângelui - 50 ● Determinări de grupe sanguine - 50 ● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100 ● Utilizarea componentelor de sânge - 200 ● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) - 100 ● Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare - 100 ● Plasmafereza - 20 Infecție ● Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă ● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje ● Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice ● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv Metabolism - Nutriție ● Utilizarea analizorului de gaze sanguine - 100 ● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic - 200 ● Alimentația pe sonda gastrică și enteral - 200 ● Alimentația parenterală - 100 ● Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției - 50 ● Menținerea echilibrului termic - 200 Monitoare - Computere ● Calibrarea transducerilor ● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor ● Utilizarea computerelor în ATI ● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electrice Trauma ● Imobilizarea provizorie a fracturilor - 5 ● Metode de hemostază provizorie - 10 ● Utilizarea paturilor speciale de TI - 100 ● Lavajul peritoneal diagnostic - 5 CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Evaluare Evaluare teoretică1. Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului2. Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat. Responsabil: Comisie națională de examinare Evaluare practică Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități. Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat. Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos. Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
    Module Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
    1 X X X X X
    2 X X X X X
    3 X X X X X
    4 X     X
    5 X     X
    6 X     X
    7 X     X
    8 X     X
    9 X     X
    10   X    
    11   X    
    12   X    
    13   X    
    14   X    
    15   X    
    16    X   
    17    X   
    18    X   
    19    X   
    20    X   
    21    X   
    22     X  
    23     X  
    24     X  
    25     X  
    26     X  
    27     X  
      MINISTERUL SĂNĂTĂȚII  DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE        CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA              BOLI INFECȚIOASE  DEFINIȚIE: Specialitatea Boli infecțioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de agenți infecțioși transmisibili și netransmisibili, precum și cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți și alți agenți patogeni.  DURATA: 4 ani  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.  STRUCTURA STAGIILOR  I. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 30 luni  A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ Ș1 PRACTICĂ: 24 luni  B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni (din care 1 lună biostatistică)  II. STAGII COMPLEMENTARE:  A. STAGII CLINICE MEDICALE: 13 luni  1. Medicină internă: 3,5 luni  2. Neurologie: 2 luni  3. Hematologie clinică: 1 lună  4. Pediatrie: 3 luni  5. Dermato-venerologie: 1 lună  6. Terapie intensivă și urgențe medicale: 2 luni  7. Bioetică 2 săpt.  B. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 5 luni  1. Epidemiologie: 2 luni  2. Laborator clinic: 3 luni  Microbiologie clinică: bacteriologie și micologie (1,5 luni)  Virusologie (0,5 luni)  Genetică moleculară (0,5 luni)  Parazitologie (0,5 luni)  STRUCTURA STAGIILOR  A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ  Tematica lecțiilor conferință (80 ore)  1. Astmul bronșic.  2. Bronhopneumonia cronică obstructivă și emfizemul pulmonar.  3. Pleurezii neinfecțioase.  4. Insuficiența respiratorie acută și cronică.  5. Cardiopatia ischemică. Infarctul miocardic acut.  6. Tulburările de conducere ale inimii.  7. Tulburările de ritm ale inimii.  8. Pericardite neinfecțioase.  9. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.  10. Cordul pulmonar cronic.  11. Insuficiența cardiacă congestivă.  12. Hipertensiunea arterială esențială și secundară.  13. Tromboflebite.  14. Sindrom nefrotic.  15. Insuficienta renală acută și cronică.  16. Esofagita de reflux. Hernia hiatală.  17. Boala ulceroasă.  18. Canc