PLAN DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016al ariei protejate "Lacul Cuejdel"
EMITENT
  • MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 267 bis din 8 aprilie 2016



    Notă
    Aprobat prin Ordinul nr. 347 din 15 februarie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I Nr. 267 din 8 aprilie 2016.
     +  CUPRINS  +  Capitolul 1 INTRODUCERE1.1. Elemente generale ale Planului de management1.2. Scopul și încadrarea ariei naturale protejate1.3. Baza legală a existenței ariei naturale protejate și a Planului de management1.4. Procesul de elaborare și aprobare a Planului de management1.5. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management1.6. Procedura de implementare a Planului de management  +  Capitolul 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Descriere generală2.2. Mediul fizici2.2.1. Geologia2.2.2. Geomorfologia2.2.3. Hidrologia2.2.4. Clima2.2.5. Soluri2.3. Mediul biotici nSi2.3.1. Flora și comunitățile de plante2.3.2. Fauna2.3.2.1. Nevertebrate2.3.2.2. Vertebrate2.3.3. Habitate și ecosisteme2.4. Informații socio-economice2.4.1. Folosința și managementul terenurilor în trecut2.4.2. Utilizarea terenurilor2.4.3. Caracteristici economico-sociale2.5. Amenințări asupra speciilor și habitatelor naturale  +  Capitolul 3 SCOP ȘI OBIECTIVE3.1. Scopul managementului ariei naturale protejate3.2. Obiectivele Planului de management  +  Capitolul 4 IMPLEMENTAREA4.1. Priorități și planificarea în timp  +  Capitolul 5 MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR  +  BIBLIOGRAFIE Anexa nr. 1 la Planul de management - Harta localizării Rezervației Naturale Lacul Cuejdel Anexa nr. 2 la Planul de management - Participarea speciilor - abundența-dominanța în releveele efectuate Anexa nr. 3 la Planul de management - Harta pedologică Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta geologică Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta expoziției versanților Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta hidrografică Anexa nr. 7 la Planul de management - Lista algelor planctonice determinate în pârâul și Lacul Cuejdel Anexa nr. 8 la Planul de management - Speciile de nevertebrate Anexa nr. 9 la Planul de management - Speciile de amfibieni și reptile Anexa nr. 10 la Planul de management - Hărțile de distribuție ale speciilor de amfibieni Anexa nr. 11 la Planul de management - Hărțile de distribuție ale speciilor de reptile Anexa nr. 12 la Planul de management - Lista speciilor de păsări d n zona Lacului Cuejdel Anexa nr. 13 la Planul de management - Observațiile făcute asupra speciilor de păsări și habitatelor lor Anexa nr. 14 la Planul de management - Statutul conservativ al speciilor din zona Lacului Cuejdel Anexa nr. 15 la Planul de management - Hărțile de distribuție ale speciilor de păsări Anexa nr. 16 la Planul de management - Harta distribuției habitatelor naturale Anexa nr. 17 la Planul de management - Harta declivității reliefului Anexa nr. 18 la Planul de management - Harta hipsometrică Anexa nr. 19 la Planul de management - Harta infrastructurii de transport  +  ABREVIERI POS - Program Operațional Sectorial GIS - Sistem Informatic Geografic IUCN - Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii U.P. - Unitate de Producție ONG - Organizație Non-Guvernamentală PET - Tereftalat de Polietilenă  +  Capitolul 1 INTRODUCERE1.1. Elemente generale ale Planului de management Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este o arie naturală protejată înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, datorită valorii deosebite a elementelor patrimoniului natural. Condițiile hidrogeomorfologice, diversitatea biologică și peisagistică reprezintă elemente unice, reprezentative și cu valoare științifică, turistică, educațională, la nivel național. Harta localizării Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management. Planul de management al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este documentul oficial care stabilește cadrul general de desfășurare al acțiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a ariei protejate, el urmând să stea la baza activităților custodelui. Planul de management reprezintă un cadru de integrare a problemelor de conservare a biodiversității și de protecție a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activități economice, în conformitate cu capacitatea de suport a ariei naturale protejate. Planul de management urmărește colaborarea continuă a factorilor interesați în gestionarea patrimoniului ariei protejate. De asemenea, prin prevederile Planului de management se oferă publicului posibilități de recreere și turism, încurajându-se totodată activitățile științifice și educaționale. Acțiunile din Planul de management au fost formulate ținând cont de starea actuală a Rezervației Naturale Lacul Cuejdel și de amenințările asupra acesteia.1.2. Scopul Planului de management și încadrarea ariei naturale protejate În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, "rezervațiile naturale sunt acele arii protejate naturale ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect faunistic, floristic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic". Rezervația Naturală Lacul Cuejdel corespunde categoriei IV IUCN: "arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire". Participarea speciilor - abundența-dominanța în releveele efectuate este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.1.3. Baza legală a existenței ariei naturale protejate și a Planului de management Acțiunile de conservare și administrare ale ariei protejate Rezervația Naturală Lacul Cuejdel se realizează în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:a) Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;b) Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;c) Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare;d) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;e) Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;f) Legea nr. 157/1997 privind ratificarea Convenției pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985;g) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare;h) Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;i) Legea nr. 215/2001 administrației publice locale, republicată cu modificările și completările ulterioare;j) Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu modificările și completările ulterioare;k) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism cu modificările și completările ulterioare;l) Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic cu modificările și completările ulterioare;m) Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată cu modificările și completările ulterioare;n) Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare;o) Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată cu modificările și completările ulterioare;p) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;q) Legea nr. 51/2006 serviciilor comunitare de utilități publice, republicată cu modificările și completările ulterioare;r) Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;s) Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington, la 3 martie 1973;t) Legea nr. 7/1996 cadastrului și a publicității imobiliare, republicată cu modificările și completările ulterioare;u) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;v) Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii și competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;w) Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;x) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificările și completările ulterioare;y) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare;z) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;aa) Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;bb) Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată cu modificările și completările ulterioare;cc) Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.1.4. Procesul de elaborare și aprobare a Planului de management Elaborarea și aprobarea Planului de management a fost efectuată de către S.C. Multidimension S.R.L, în cadrul proiectului POS Mediu "Management pentru aria protejată naturală Rezervația Naturală Lacul Cuejdel", coordonat de către Consiliul Județean Neamț, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare. În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape importante:a) Identificarea și formularea principiilor care vor sta la baza realizării Planului de management;b) Evaluarea potențialului biotic și abiotic al ariei protejate Rezervația Naturală Lacul Cuejdel;c) Inventarierea și cuantificarea dimensiunii riscurilor naturale și antropice din aria protejată;d) Elaborarea Planului de management al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel; Avizarea Planului de management de către instituțiile implicate: ● avizul Administrației Naționale Apele Române - Administrația Bazinală de Apă "Siret" Bacău - Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț; ● adoptarea de către Regia Naționale a Pădurilor - Romsilva; ● avizul Primăriei Gârcina; ● desfășurarea procedurii de evaluare strategică a impactului asupra mediului pentru Planul de management; ● avizul Agenției pentru Protecția Mediului Neamț. Aprobarea Planului de management se face în conformitate cu prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.1.5. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management Modificările Planului de management se referă la priorități, responsabilități și aspecte legate de cercetarea științifică ce vor fi analizate la propunerea custodelui. Actualizarea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui. Modificările și actualizările prezentului Plan de management asigură flexibilitatea necesară pentru gestionarea situațiilor generate de evenimente neprevăzute, naturale sau de activitatea antropică.1.6. Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui Rezervației Naturale Lacul Cuejdel. Pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a ariei protejate, implementarea Planului de management se va realiza în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, a căror implicare este esențială și anume:a) Consiliul Județean Neamț;b) Agenția pentru Protecția Mediului Neamț;c) Primăria și Consiliul Local Gârcina;d) Regia Națională a Pădurilor - Direcția Silvică Neamț, Ocolul Silvic Gârcina;e) Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă "Siret" Bacău - Sistemul de gospodărire a Apelor Neamț - Stația Hidrologică Piatra-Neamț;f) Instituția Prefectului Județului Neamț;g) Inspectoratul Județean de Poliție Neamț;h) Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Suceava;i) Instituțiile de învățământ și cercetare științifică;j) ONG-urile.  +  Capitolul 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Descriere generală  +  Localizare, limite Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, cu o suprafață de 114 ha, se află în partea sud-estică a Munților Stânișoarei, în localitatea Cuejdi, comuna Gârcina, județul Neamț. Limitele Rezervației Naturale Lacul Cuejdel sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Rezervația Naturală Lacul Cuejdel cuprinde luciul de apă al Lacului Cuejdel și suprafața alunecării de teren care formează barajul natural al lacului, situate aval de lac; include parcelele și subparcelele forestiere: 113 T - Lacul Cuejdel și 41A, 41B, 42A și 42 B - zona alunecării de teren din cadrul UP II, situată în raza Ocolului Silvic Gârcina. Accesul în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel Accesul în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel se poate realiza pe două trasee principale care pornesc din Piatra-Neamț:a) Piatra-Neamț - cartier Dărmănești - Ocol - Dobreni - Bodești - Magazia, cu drum dificil - Cracăul Negru, paralel cu pârâul și apoi pe un drum forestier parțial modernizat;b) Piatra-Neamț - Ocol - la stânga în intersecție către centrul comunei Gârcina - satul Cuejdi - schitul de călugări "Daniil Sihastrul" de la Cuejdi și apoi pe un drum forestier. Elementele de interes privind Rezervația Naturală Lacul Cuejdel ● existența celui mai mare lac de baraj natural din România - Lacul Cuejdel; ● geodiversitatea dată de multitudinea structurilor geologice și formelor geomorfologice care caracterizează aria protejată; ● formațiuni hidrogeomorfologice rezultate din evoluția zonei; ● prezența a peste 144 specii de plante, unele dintre ele de importanță națională și comunitară, aparținând unui număr de 48 de familii; ● prezența zonei umede care constituie habitat pentru specii de plante și animale protejate; ● suprafața apreciabilă de spații forestiere, unele adăpostind specii cu valoare deosebită din punct de vedere științific; ● valori peisagistice rezultate din îmbinarea elementelor geologice, geomorfologice, hidrologice și biotice.  +  Proprietatea terenurilor și drepturile de management Suprafața Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este în întregime în domeniul public, nefiind înregistrate proprietăți private decât în zonele exterioare. Suprafețele forestiere sunt gestionate de către Regia Națională a Pădurilor, prin Ocolul Silvic Gârcina. Administrarea Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se realizează prin intermediul custodelui, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare. Fondurile necesare desfășurării activităților de management sunt asigurate de către custode și din proiecte finanțate din fonduri europene, naționale, private, sponsorizări, donații, potrivit legislației în vigoare. Acoperirea cu hărți și imagini aerofotogrametrice, satelitare și terestre. Arealul ariei protejate Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este acoperit de:a) hărțile la scara 1:25000 și 1:50000b) hărțile amenajistice la scara 1:20.000c) harta geologică 1:200000d) harta pedologică 1:1000000e) ortofotoplanuri La acestea se adaugă hărțile puse la dispoziție de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin http://maps.biodiversity.ro. Harta pedologică este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management.2.2. Mediul fizic2.2.1. Geologia Din punct de vedere geologic, Rezervația Naturală Lacul Cuejdel se suprapune peste unitatea structurală a flișului numită Pânza de Vrancea - moldavide. Aceasta reprezintă cea mai estică unitate de fliș, care suportă șariajul pânzei de Tarcău în vest, fiind șariată în est peste pânza subcarpatică - zona de molasă. Harta geologică este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management. Factorul principal care a condus la realizarea semiferestrelor în care apare Pânza de Vrancea l-a constituit capacitatea erozivă a cursurilor de apă. Din punct de vedere epirogenetic, zona este extrem de activă, ritmul actual al mișcărilor de înălțare fiind estimat la 3-4 mm pe an. Acest lucru stimulează procesele de versant din acest spațiu, contribuind la modificarea permanentă a nivelului de bază al versanților. Harta expoziției versanților este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management. Rezervația Naturală Lacul Cuejdel se suprapune peste un complex litologic cu mare heterogenitate, cu alternanțe litologice pe spații foarte mici, fără o succesiune ritmică, din aria flișului paleogen. Structura geologică a Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 1.
    Figura 1. Structura geologică a Rezervației Naturale Lacul Cuejdel
    2.2.2. Geomorfologia Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este situată în Munții Stânișoarei, în bazinul hidrografic al Cuejdiului, afluent al Bistriței, la 21 km de municipiul Piatra-Neamț. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafață de 9,76 km² fiind delimitat de Vârful Tarnițelor cu 1081 m și Masivul Gârcina cu 873 m, la nord, Culmea și Vârful Muncelul cu 1067 m, la est, Dealul Crucii și Piciorul Rotund la vest. Din punct de vedere morfometric, altitudinile dominante sunt de 600-900 m, fiind specifice zonei montane joase. Harta hipsometrică a arealului aferent Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 2.
    Figura 2. Harta hipsometrică a arealului aferent Rezervației Naturale Lacul Cuejdel
    În arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, versanții sunt în general domoli, cu pante sub 25 de grade. Creșteri semnificative se înregistrează în zona râpelor de desprindere a alunecărilor de teren, pe versanții cursurilor de apă tributare lacului, în partea superioară a versanților, precum și la trecerea de la o treaptă de alunecare la alta. În partea inferioară a versanților, pantele sunt mai reduse, datorită formațiunilor aluviale depuse și proceselor de alterare și dezagregare. Distribuția pantelor în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 3. Cursurile de apă se caracterizează prin apariția unui strat de sedimente de 20-40 cm grosime. Expoziția versanților are rol determinant în favorizarea regimului caloric, în configurarea caracteristicilor covorului vegetal, în pretabilitatea la diferite moduri de utilizare a terenului și indirect asupra proceselor geomorfologice.
    Figura 3. Distribuția pantelor în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel
    În arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se delimitează o dominanță a expoziției însorite sudică și sud-vestică, pe versantul drept al Lacului Cuejdel și una nord-estică și estică umbrită și semiumbrită pe versantul stâng. Expoziția versanților în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 4. Analiza curburii în plan, în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, scoate în evidență o scurgere convergentă către jumătatea inferioară a versanților culmilor muntoase, precum și una divergentă pe interfluvii. Analiza distribuției valorilor curburii în profil, evidențiază un sector median al versanților, marcat de o scurgere accelerată, în timp ce sectoarele superior și inferior sunt caracterizate printr-o scurgere încetinită, mai ales în cadrul arealelor cu glacisuri de alunecare. Curburile în plan și în profil, în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel sunt prezentate în fig. 5 și 6.
    Figura 4. Expoziția versanților în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel

    Figura 5. Curbura în plan în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

    Figura 6. Curbura în profil în arealul aferent Rezervației Naturale Lacul Cuejdel
    Reprezentative sunt procesele geomorfologice, extrem de active și cu influență potențial semnificativă asupra stabilității habitatelor. Astfel, realizarea oricărei investiții destabilizatoare în acest spațiu, precum exploatarea lemnului sau construirea de drumuri forestiere, nu trebuie permisă pentru a nu contribui la creșterea dimensiunii unui fenomen activ.
    2.2.3. Hidrologia Lacul Cuejdel se află pe râul Cuejdel, afluent al râului Cuejdiu, cu un bazin hidrografic de 9766 ha. Suprafața bazinului hidrografic Cuejdel este de 1026 ha. Harta hidrografică este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management. Bazinul de alimentare al Lacului Cuejdel are o suprafață de 8,75 km² 48,22% revenind sub-bazinului pârâului Cuejdel, 29,25% sub-bazinului pârâului Glodu, iar 22,53% afluenților mai mici - Rotaria, Hălăgeanu, Făgetul și apelor de precipitații de pe versanți. Componentele rețelei hidrografice din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel sunt prezentate în fig. 7.
    Figura 7. Componentele rețelei hidrografice din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel
    Lacul Cuejdel este elementul definitoriu al componentei hidrologice din acest areal. Lacul s-a format în urma unor alunecări de teren declanșate pe versantul stâng în 1978. Barajul natural are o înălțime de 25 m, cu valori mai mari pe malul stâng și o lungime de circa 90 m. Nivelul apei în lac este constant, fiind situat în medie la 665 m. Lacul Cuejdel are lungimea de circa 1 km, lățimea medie de 98 m, cu o maximă de 186,5 m, suprafața de 13,78 ha, adâncimea maximă de 16 m și un volum mediu de 870.000 mc. Lacul se descarcă în albia pârâul Cuejdel, printr-o deschidere lată de circa 2,5 m, situată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de baraj se mai găsesc patru lacuri de dimensiuni mai mici, precum și formațiuni fluviale care atestă ruperea barajului sub presiunea apei acumulate. Profilele Lacului Cuejdel sunt prezentate în fig. 8, 9 și 10.
    Figura 8. Analiza Lacului Cuejdel - poziționarea profilelor
    Analiza volumetrică la nivelul lacului demonstrează că în acest moment sunt aproximativ 870000 mc de apă, la o suprafață de 13.78 ha.
    Figura 9. Profil longitudinal a Lacului Cuejdel

    Figura 10. Profile transversale a Lacului Cuejdel P1-P8
    Indicatorii monitorizați demonstrează absența surselor de degradare a calității apelor, din bazinele care alimentează Lacul Cuejdel. Indicatorii de oxigen au în lac valori mai reduse, în comparație cu zona mlăștinoasă din coada lacului, datorită încărcării organice de pe versanți, dar și de pe fundul lacului. În ceea ce privește turbiditatea, se observă diferențe între afluenții de pe versantul drept, mai bine acoperit cu vegetație și malul stâng, cu defrișări în bazinul hidrografic și roci mai friabile. Turbiditarea apei este foarte redusă, transparența fiind mai mare de 150 cm. Culoarea apei este verde, fiind influențată de rocile existente din zonă. Conductivitatea electrică demonstrează o încărcare redusă, atât în substanțe dizolvate, cât și în alte categorii de poluanți. În ansamblu, la indicatorii analizați, considerați reprezentativi pentru un lac de munte de baraj natural, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, calitatea apei este foarte bună, nefiind semnalate elemente care să caracterizeze eutrofizarea, cu excepția zonei din coada lacului. Din punct de vedere trofic, lacul se încadrează în categoria oligotrof, cu o floră algală foarte săracă, având o apă bine oxigenată, încărcare organică scăzută, pH neutru și mineralizare moderată. Grupa cu cea mai mare pondere la nivelul fitoplactonului este Bacillariophyta - diatomee, cu speciile dominante Cyclotella ocellata și Achnanthes minutissima, urmată de Chrysophyta, reprezentată prin speciile genului Chrysococcus.
    2.2.4. Clima Din punct de vedere climatic, arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se află situat în regiunea temperat-continentală și primește influențe baltice ce determină ierni geroase și bogate în precipitații. Climatul este specific munților cu înălțimi reduse, fiind caracterizat prin temperaturi medii anuale de 6-7°C, precipitații de 700-800 mm pe an și o circulație dominantă a maselor de aer din sectorul nordic și nord-estic. Cantitățile maxime de precipitații se înregistrează în perioada mai-iulie, iar cele minime în perioada februarie-martie.2.2.5. Soluri Solurile se înscriu în clasa cambosoluri, dominante fiind eutricambisolurile și litosolurile, specifice substratului bogat în carbonați, pe versantul stâng, ce justifică în parte, instabilitatea acestuia. În zonele înalte, apar districambisoluri, specifice unui substrat mai acid. În arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, posibilitățile de utilizare a resurselor de sol sunt foarte reduse, folosința dominantă fiind cea silvică. Productivitatea solurilor este redusă, fiind determinată de limitări impuse de aciditate, volumul edafic redus, scheletul dominant - roca la zi, panta și acoperirea terenului. Distribuția tipurilor genetice de soluri este prezentată în fig. 11.
    Figura 11. Distribuția tipurilor genetice de soluri
    2.3. Mediul biotic2.3.1. Flora și comunitățile de plante Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare, aparținând unui număr de 48 de familii. Spectrul bioformelor indică predominanța netă a hemicriptofitelor, cu o pondere de 46 %, celelalte elemente fiind prezente în proporții mai mici: geofite 7,3%, megafanerofite 5,8%, microfanerofite 3,7% și camefite 2,2%. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice, cu o pondere de 47,2%, urmate de europene 14,5%, circumpolare și cosmopolite 13,0% și 2,2% specii endemice. În raport cu umiditatea, predomină elementele mezofite 42,0% și mezohidrofite - 21,7%. După temperatură se constată predominanța elementelor mezoterme, în proporție de 60 %, urmate de microterme 13,8%, moderat termofile 8,8% și specii indiferente 36,2%. În raport cu pH-ul solului, 31,2% dintre specii sunt adaptate la o reacție slab acido-neutrofilă, 26,1% la o reacție acido-neutrofilă, iar 36,2% la variații largi ale pH-ului solului. Zona adiacentă lacului este ocupată de pădure de tip dacică, de fag, în combinație cu alte esențe lemnoase. Stratul arborilor este constituit în mare parte din fag - Fagus sylvatica subsp. sylvatica și brad - Abies alba, în proporții diferite, cu specii de paltin de munte - Acer pseudoplatanus, carpen - Carpinus betulus și ulm - Ulmus glabra. În funcție de caracteristicile locale, stratul arborilor poate fi alcătuit numai din brad. Stratul de litieră este bine dezvoltat. Ca arbuști menționăm prezența speciilor: Daphne mezereum și Ribes uva-crispa. Compoziția floristică a stratului ierbos este reprezentată de specii ale florei de mull: Dentaria bulbifera, Galium odoratu și Symphytum cordatu. Alte specii caracteristice sunt: Mercurialis perennis, Pulmonaria rubra, Oxalis acetosella, Scilla bifolia, Actea spicata, Hepatica transsilvanica, Dentaria glandulosa, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum și Paris quadrifolia. În lunile de primăvară, în unele zone, Allium ursinum este dominant, înregistrând o acoperire mai mare de 60%. Acest tip de pădure poate fi încadrat ca tip de habitat în R4104 Păduri sud-est carpatice de Fagus sylvatica și Abies alba - corespondența Natura 2000 - 91V0 Dacian beech forest - Symphyto-Fagion. Alunecarea de teren care a determinat formarea lacului mare, a avut ca urmare, constituirea unor mici lacuri, cu grupe de plante higrofite și hidrofite, caracteristice apelor stagnante. Au fost evidențiate asociații din alianța Montio-Cardaminetalia. Habitatul din România care integrează asociațiile alianței sus menționate este R5421 Comunități sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Chrysosplenium alternifolium și Cardamine amara, observat în jurul izvoarelor/bălților, unde stratul ierbos este dominat de speciile Chrysosplenium alternifolium și Cardamine amara. Alături de acestea, au fost regăsite speciile Caltha palustris, Ranunculus ficaria și Petasites hybridus. În interiorul pădurii, se pot observa întrepătrunderi cenotice datorate formării bălților cu specii de Dentaria bulbifera, Mercurialis perennis și altele asemenea. Au fost observate și cenoze de cormofite natante, de talie mică, nefixate de substrat - din alianța Lemnetea, cantonate în ape liniștite, stagnante. În ceea ce privește statutul conservativ al speciilor de plante inventariate, s-au observat următoarele specii incluse pe Lista Roșie Națională: Hepatica transsilvanica - crucea voinicului din Familia Ranunculaceae, endemică pentru Carpații de Est și Sud, Ranunculus carpaticus din Familia Ranunculaceae - specie rară și endemică pentru Carpați, Epipactis helleborine din Familia Orchidaceae - specie rară și Galanthus nivalis din Familia Amaryllidaceae, de interes comunitar, a căror prelevare din natură și exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management, aflată pe Anexa V a Directivei Habitate. În spațiile deschise apar specii precum: bulbuci - Trollius europaeus din Familia Ranunculaceae, bozior - Dactyloriza sambucina din Familia Orchidaceae, specii rare citate în Lista roșie a plantelor superioare din România. În lac s-au identificat specii de alge planctonice, care sunt prezentate în Anexa nr. 7 la Planul de management. Alături de acestea, în zonele de mal, apar plante acvatice și palustre, aparținând la diverse asociații vegetale: Eleocharidetum palustris, Epilobio - Juncetum effusi, as. Juncus effusus et Ranunculus repens, Sparganietum erecti, Tussilaginetum farfarae, Trifolio repenti - Lolietum, Typhetum angustifoliae, Juncetum tenuis, Juncetum inflexi, Typhetum latifoliae, Schoenoplectetum lacustri, Scirpetum sylvatici și Potametum pectinati.2.3.2. Fauna2.3.2.1. Nevertebrate Fauna de nevertebrate este reprezentată prin viermi, moluște și artropode: arahnide, crustacee, miriapode și insecte. În Lacul Cuejdel predomină comunitățile faunistice zooplanctonice, reprezentate, îndeosebi prin crustacee de mici dimensiuni: Asplachna priodonta, Bosmina longirostris, Pseudochydonus globosus, Acanthocyclops viridis, Eucyclops serrulatus, Keratella cochlearis, Polyarthra major, Polyarthra remota, Polyarthra vulgaris și Polyarthra remota. Din punct de vedere al densității numerice, predomină grupa Rotatoria, urmată de Copepoda și Cladocera, ultimele nedepășind 40% din ponderea numerică totală a zooplanctonului. Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului, semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută, iar calitatea apei este de tip oligotrof. În cazul nevertebratelor din zonele de mal, s-au identificat speciile din Anexa nr. 8 la Planul de management.2.3.2.2. Vertebrate  +  Pești Din Clasa Pești, în Lacul Cuejdel se regăsesc reprezentanți ai subclasei Osteichthyes, precum Salmo trutta fario - specie introdusă, Carassius carassius-specie invazivă, Phoxinus phoxinus și Gobio gobio.  +  Amfibieni și reptile Lacul Cuejdel și împrejurimile sale constituie un ecosistem acvatic, ideal pentru amifibieni și reptile. În urma investigațiilor pe teren, au fost identificate speciile de amfibieni și reptile din Anexa nr. 9. Pădurile de conifere și amestec din proximitate asigură habitate propice pentru speciile de reptile și amfibieni. Inventarierea speciilor se bazează pe utilizarea tehnicilor de captură în mediul acvatic și terestru, specifice pentru pontă, larve și adulți, care permit obținerea de date calitative și cantitative, într-un timp relativ scurt, cu personal și mijloace tehnice reduse. Acestea sunt capturarea cu ciorpacul, cu plase sau prin utilizarea de capcane. Utilizarea lor nu are un impact negativ asupra speciilor, cu excepția larvelor foarte tinere, cu branhii externe, extrem de vulnerabile. Hărțile de distribuție ale speciilor de amfibieni și reptile sunt prezentate în Anexele nr. 10 și 11 la Planul de management.  +  Păsări Avifauna Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este specifică pădurilor de amestec, fiind identificate un număr mare de specii caracteristice acestora. Lista speciilor de păsări și observațiile făcute asupra lor sunt prezentate în Anexele nr. 12 și 13 la Planul de management. Din punct de vedere conservativ, păsările observate sunt incluse în anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice, cu 2 specii de interes comunitar, 10 specii de interes național fiind incluse pe anexa 4B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar 2 sunt incluse pe Lista roșie națională. Statutul conservativ al speciilor de păsări este indicat în Anexa nr. 14 la Planul de management. Distribuția speciilor de păsări pe tipurile de habitate în care au fost observate este prezentată în Anexa nr. 15 la Planul de management.  +  Mamifere Fauna de mamifere este specifică pădurilor de amestec, întâlnindu-se specii precum Erinaceus europaeus, Sorex alpinus, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Microtus agrestis, Sus scropha, Ursus arctos, Canis lupus.2.3.3. Habitate și ecosisteme Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Manualului de Interpretare a Habitatelor Uniunii Europene Eur 15/2 și a Conspectului Asociațiilor Vegetale din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, au fost identificate cu certitudine următoarele tipuri de habitate Natura 2000: ● R4104 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba - Corespondența Natura 2000 - 91V0 Dacian beech forest Symphyto-Fagion. ● R5421 Comunități sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Chrysosplenium alternifolium și Cardamine amara. Harta distribuției habitatelor naturale este prezentată în Anexa nr. 16 la Planul de management. Rezervația Naturală Lacul Cuejdel include o diversitate relativ redusă de ecosisteme, influențate de dinamica riscurilor geomorfologice din acest spațiu. Principalele ecosisteme pot fi grupate astfel:a) Ecosistemne de pădure În Rezervația Naturală Lacul Cuejdel predomină ecosistemele de păduri boreale, cu diferite nuanțe în componența edificatorilor Fagus sp. și Abies sp.b) Ecosisteme de pajiști Formate în urma defrișărilor și a îndepărtării vegetației prin fenomene de versant, pajiștile reprezintă aproximativ 5% din suprafața ariei protejate, fiind situate pe malul Lacului Cuejdel, în special pe cel stâng. Importanța lor este dată de prezența numeroaselor asociații vegetale, reprezentând o componentă definitorie a peisajului.c) Ecosisteme acvatice După apariția barajului natural s-au produs schimbări majore în ceea ce reprezintă ecosistemele acvatice și trecerea lor de la ecosistem de apă curgătoare la cel de lac. Astfel, ca ecosistem acvatic reprezentativ în această arie protejată este Lacul Cuejdel.d) Ecosisteme de zone umede Majoritatea ecosistemelor de zone umede localizate în zona malurilor de lac și de râu, precum și în zona lacurilor de pe treptele de alunecare, reprezintă spații de tranzit pentru multe specii de păsări aflate în migrație.2.3.4. Peisajul Peisajul reprezintă elementul determinant al interesului turistic și reflectarea structurii geologice, a alcătuirii petrografice și a orografiei Rezervației Naturale Lacul Cuejdel. Lacul Cuejdel este elementul central al peisajului, care impresionează nu numai prin aspectul unic, cât și prin elementele de vegetație forestieră inundate păstrate. Ansamblul este creionat de fenomenele de versant, care au creat aceste structuri morfohidrogeologice. Structura alunecării de teren, barajul natural, formele de relief fluviatil și de alterare specifice, precum și vegetația forestieră cresc semnificativ valoarea peisajului natural. Harta declivității reliefului este prezentată în Anexa nr. 17 la Planul de management.2.4. Informații socio-economice2.4.1. Folosința și managementul terenurilor în trecut Per ansamblu, teritoriul analizat nu a suferit transformări semnificative în trecut, singura activitate de modelare a peisajului fiind cea silvică. De altfel, teritoriul aferent Rezervației Naturale Lacul Cuejdel s-a caracterizat prin utilizare dominant silvică. Instabilitatea accentuată a reliefului a determinat limitări semnificative la nivelul activităților silvice de exploatare, care nu beneficiază în acest spațiu de o infrastructură optimă de acces, respectiv un drum forestier. Harta hipsometrică este prezentată în Anexa nr. 18 la Planul de management. În anul 1997, Lacul Cuejdel a fost populat cu păstrăv, pentru a i se valorifica potențialul piscicol. După formarea Lacului Cuejdel, la activitățile existente s-au adăugat activitățile turistice, cu caracter neorganizat datorită lipsei unei infrastructuri turistice minimale.2.4.2. Utilizarea terenurilor În cadrul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, categoriile de utilizare ale terenului sunt: păduri, pășuni și terenuri aflate permanent sub ape.
    Nr. crt.Categorie utilizare Destinație teren Suprafață- ha- Ponderea în cadrulariei protejate %
    1.Păduri de foioase Terenuri cu destinație forestieră 99.70487.46
    2.Pășuni Terenuri cu destinație agricolă 0.440.39
    3.Lac Terenuri aflate în permanență sub ape 13.7812.09
    4.Drumuri Terenuri cu destinație specială 0.0760.07
    2.4.3. Caracteristici economico-sociale În arealul analizat nu se găsește nicio așezare umană permanentă sau temporară. Rezervația Naturală Lacul Cuejdel se află între localitățile Cuejdiu, la vest și Gârcina, la est, ambele componente ale comunei Gârcina, care are o populație de circa 4600 de locuitori. Influența acestor localități asupra teritoriului rezervației naturale este foarte redusă. Satul Cuejdiu este situat în aval de Lacul Cuejdel, fiind direct expus la eventuale viituri care pot apărea datorită ruperii barajului natural sau evacuării forțate a apei acumulate în lac, prin apariția unor noi procese rapide de versant. Din punct de vedere economic, în prezent în zona Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se desfășoară următoarele activități: silvicultură, vânătoare, pescuit, turism și creșterea animalelor.  +  Creșterea animalelor Creșterea animalelor este o activitate de dimensiune redusă în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel. Pășunatul bovinelor în zona malului lacului, nu poate fi considerată cu impact negativ asupra mediului, însă poate fi percepută ca o modalitate de accentuare a conflictelor, întrucât în acest areal se găsesc carnivore mari.  +  Pescuitul Pescuitul este o activitate întâlnită în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, principalele amenințări fiind:a) practicarea pescuitului neautorizat, neorganizat și în perioadele de prohibiție;b) utilizarea unor unelte și a unor tehnici de pescuit interzise prin reglementările existente;c) capturarea peștilor sub dimensiunile prevăzute de lege; Pentru evitarea degradării stării fondului piscicol este necesar un control susținut desfășurat de custode, împreună cu autoritățile administrației publice locale, în vederea aplicării întocmai a legislației în vigoare cu privire la pescuit.  +  Silvicultura și vânătoarea Gospodărirea pădurilor din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este realizată prin Ocolul Silvic Gârcina. În Rezervația Naturală Lacul Cuejdel nu se regăsesc păduri de producție, întreaga suprafață fiind inclusă în categoria pădurilor cu funcție de protecție. Este necesar un control atent al activităților silvice și cinegetice astfel încât acestea să nu aibă impact semnificativ asupra pădurilor. Gospodărirea forestieră se realizează conform amenajamentului silvic care prevede realizarea doar de lucrări de întreținere și nu de exploatare. În vederea gospodăririi durabile a pădurilor va fi urmărită realizarea următoarelor măsuri: Menținerea suprafeței fondului forestier prin:a) monitorizarea activităților susceptibile să conducă la diminuarea suprafeței fondului forestier;b) împădurirea terenurilor degradate și/sau abandonate;c) renaturalizarea prin împădurire a terenurilor afectate în urma activităților de exploatare a resurselor minerale;d) intervenții pentru limitarea dezastrelor naturale sau incendiilor și de înlăturare a efectelor acestora;e) menținerea stării de sănătate și vitalitate a ecosistemelor de pădure prin utilizarea unor practici raționale de gospodărire;f) folosirea la lucrările de împădurire și reîmpădurire a speciilor indigene. Introducerea de specii alohtone poate fi aplicată numai după evaluarea impactului lor asupra ecosistemului;g) adoptarea de tratamente, tehnici de recoltare și transport al materialului lemnos care să reducă la minim degradarea arborilor și/sau a solului;h) monitorizarea activității utilajelor forestiere pentru eliminarea pierderilor de carburanți și lubrefianți;i) utilizarea la lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri numai a metodelor biologice, pentru întărirea mecanismelor naturale de reglare a ecosistemelor;j) menținerea funcțiilor productive durabile ale pădurii, atât pentru produsele lemnoase, cât și a celor nelemnoase;k) organizarea lucrărilor de regenerare, conducere și exploatare corespunzătoare menținerii capacității productive;l) realizarea și menținerea unei infrastructuri forestiere adecvate pentru asigurarea unor servicii eficiente și reducerea la minim a impactului asupra mediului, acordându-se o atenție deosebită speciilor amenințate și evitând fragmentarea habitatelor; Menținerea și conservarea diversității biologice a ecosistemelor de pădure prin:a) organizarea lucrărilor de regenerare, conducere și exploatare corespunzătoare menținerii biodiversității ecosistemice și a diversității peisajului;b) evidențierea în amenajamentele silvice a ecosistemelor forestiere protejate, rare sau periclitate și a zonelor cu specii endemice;c) adoptarea tratamentelor care promovează regenerarea naturală;d) conservarea arborilor uscați, căzuți sau în picioare, arborilor aflați în descompunere și a arborilor cu scorburi care pot constitui habitate, locuri de hrănire, de cuibărire sau de reproducere pentru specii de mamifere mici, păsări, insecte;e) menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor, mlaștinilor într-o stare bună, care să permită asigurarea rolului acestora în reproducerea peștilor, amfibienilor, insectelor, și altele asemenea;f) menținerea și îmbunătățirea funcțiilor de protecție ale pădurii;g) evidențierea în amenajamentele silvice a pădurilor cu funcții de protecție pentru întregul areal al rezervației naturale;h) monitorizarea activităților silviculturale în zone predispuse la eroziune;i) interzicerea pășunatului și limitarea accesului pentru trecerea la pășunat și adăpat a animalelor domestice;j) evitarea practicilor ce pot influența negativ calitatea apei; Exploatarea fructelor de pădure și a plantelor medicinale din fondul forestier este actualmente deficitară, existând posibilitatea de valorificare viitoare a acestora. Una dintre direcțiile de dezvoltare a comunităților din rezervația naturală este crearea unor facilități de prelucrare și valorificare a acestor resurse. Principalele specii de interes cinegetic de pe raza rezervației naturale sunt: căpriorul - Capreolus capreolus, mistrețul - Sus scrofa, cerbul carpatin - Cervus elaphus, vulpea - Vulpes vulpes și iepurele de câmp - Lepus europaeus.  +  Turismul În ultima perioadă, există riscul dezvoltării unui tip de turism neorganizat, haotic, limitat la pescuit și petrecerea timpului liber pe malul Lacului Cuejdel, care poate distruge patrimoniului natural. Această formă de turism, de weekend, este una care generează probleme vizibile la nivelul malului lacului, exprimate prin depozitare necontrolată de deșeuri, degradarea vegetației sau improvizarea vetrelor de foc. Turismul nu se poate dezvolta încă pe măsura potențialului natural existent, întrucât nu există unități de cazare în localitățile din imediata proximitate. În prezent, turismul din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este foarte slab dezvoltat și se limitează la grupuri mici, în general neorganizate, care cunosc frumusețile zonei. Grupurile organizate sunt puțin numeroase, limitându-se la activități de agrement. Principala oportunitate în această arie naturală protejată este ecoturismul. Se pot efectua drumeții pe traseele marcate pentru admirarea unor peisaje de un pitoresc deosebit. Interesul pentru parcurgerea acestor trasee poate reieși din varietatea structurilor geologice și diversității petrografice, a reliefului și a structurilor hidrologice, a asociațiilor vegetale aparte, precum și a unui mare număr de specii rare și endemice. Unele trasee pot prezenta interes pentru turismul științific. Pe aceste trasee se pot desfășura diverse programe turistice. Printre activitățile turistice ce pot fi desfășurate în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel pot fi menționate:a) turismul științific pentru habitatele și speciile de plante și animale protejate, patrimoniu geologic - barajul natural, procesele fluviale și de versant;b) observații asupra avifaunei, cu precădere în zonele forestiere;c) pescuitul sportiv pe Lacul Cuejdel - permis la păstrăv în perioadele stabilite conform legislației din domeniul piscicol;d) plimbările cu ambarcațiuni nautice de tip nemotorizat pe Lacul Cuejdel;e) ciclismul de tură și mountain-bike pe malul stâng al lacului, în zona drumului forestier amenajat și a potecilor existente;f) turismul ecvestru pe malul stâng al lacului, în zona drumului forestier amenajat și a potecilor existente; Ca și amenajări turistice, în aria protejată există un observator pentru păsări.  +  Infrastructura În Rezervația Naturală Lacul Cuejdel există un singur drum forestier, a cărui modernizare ar putea destabiliza complet echilibrul versanților din acest spațiu. În afara acestuia, trebuie dezvoltate trasee turistice tematice în cadrul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel. Activități educative și de conștientizare publică În proximitatea Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, activitățile educaționale se realizează în cea mai mare parte în instituții de învățământ, de diferite nivele, precum și prin dezbateri pe diferite teme de interes comunitar, organizate în colaborare cu primăriile din zonă și ONG-uri interesate. Acțiunile de educație au ca scop informarea și conștientizarea populației locale, turiștilor și factorilor interesați despre:a) activitățile de conservare a elementelor mediului natural, întreprinse în cadrul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel;b) speciile vulnerabile protejate la nivel național și european, precum și starea habitatelor acestora;c) măsurile necesare pentru protecția speciilor vulnerabile, rare și endemice protejate la nivel național și european, precum și a habitatelor acestora;d) regulamentul ariei protejate și Planul de management;e) ariile protejate din cadrul rezervației naturale;f) alte informații utile privind regulile de vizitare, posibilitățile de cazare, punctele de interes turistic, traseele turistice și altele asemenea.
    2.5. Amenințări asupra speciilor și habitatelor naturale Interacțiunea dintre elementele mediului biotic și abiotic, precum și desfășurarea unor activități antropice în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel determină apariția următoarelor amenințări în zona ariei protejate:a) depozitarea necontrolată, pe malul stâng, a deșeurilor, unde există 3 zone cu concentrări de deșeuri; în mod dispersat, deșeurile apar și pe malul drept în spațiile utilizate pentru pescuit;b) prezența vetrelor de foc neorganizate, unele chiar în apropierea pădurii, pe malul stâng al lacului, în coada acestuia;c) spațiul este atractiv pentru activități de recreere, care ar putea avea un impact negativ asupra zonei;d) pescuitul: în special pe malul drept, reprezintă o sursă de deșeuri în zone greu accesibile, cu predominanța PET-urilor și a altor materiale plasticee) utilizarea speciilor de amfibieni ca momeală pentru capturarea păstrăvului; pescuitul sportiv și mai ales braconajul piscicol, cu utilizarea curentului electric sau plaselor monofilament, reprezintă o amenințare asupra ecosistemelor acvatice.f) uscarea vegetației forestiere pe malul stâng, în coada lacului datorită schimbării regimului hidric - fenomen natural, cu extindere izolată; continuarea deplasărilor de teren poate contribui la noi blocaje a cursului de apă și la reconfigurarea zonei. Pe treptele de alunecare s-au identificat: 3 lacuri pe treapta 1, 2 lacuri pe treapta 2, 1 lac pe treapta 3, precum și apariția unor crăpături ce evidențiază faptul că zona este încă foarte activă din punct de vedere geomorfologic. De altfel, rocile existente dominate de gresii și de șisturi cloritoase sunt foarte ușor alterabile și nu conferă rezistență versantului. Astfel, pe termen scurt, sunt posibile noi mutații în zonă, generate de noi fenomene de versant. Zona are o importanță geologică și geomorfologică deosebită. De altfel, prezența a două lacuri în aval de punctul în care lacul se descarcă, arată că au existat mai multe faze succesive de blocări și eliberări ale apei. Evenimentul cel mai recent este evidențiat printr-un "con de dejecție" ce are rol de dop, situat în imediata apropiere a ieșirii din lacul principal;g) exploatările forestiere, nesemnalate în bazinul hidrografic, decât pe suprafețe foarte reduse, pot avea impact deosebit în creșterea instabilității versanților, ca de altfel orice categorie de fragmentare a versantului;h) traficul poate contribui la accentuarea problemelor de instabilitate a terenului. Din punct de vedere antropic, turismul neorganizat, pescuitul și drumurile forestiere sunt cei mai importanți factori de presiune.
     +  Capitolul 3 SCOP ȘI OBIECTIVE3.1. Scopul managementului ariei naturale protejate Scopul managementului ariei naturale protejate este de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel.3.2. Obiectivele Planului de management Obiectivele Planului de management al ariei protejate Rezervația Naturală Lacul Cuejdel vizează:a) Conservarea speciilor de floră și faună sălbatică și a habitatelor de interes comunitar și național;b) Conservarea peisajelor caracteristice, a elementelor geologice, geomorfologice și hidrogeomorfologice specifice;c) Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale și eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului;d) Încurajarea cercetării științifice, în scopul anticipării evoluțiilor teritoriului analizat;e) Promovarea educației ecologice, a informării și conștientizării publicului, în scopul formării unei atitudini favorabile față de valorile ariei protejate. Custodele Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, împreună cu celelalte autorități ale administrației publice locale vor promova măsuri pentru diminuarea și/sau eliminarea amenințărilor la adresa speciilor de floră și faună sălbatică și asupra peisajului. Utilizarea durabilă a resurselor Atingerea obiectivelor Rezervației Naturale Lacul Cuejdel depinde în foarte mare măsură de menținerea valorilor existente. Lipsa posibilităților de finanțare a programelor de dezvoltare comunitară poate deveni factor limitativ major în asigurarea succesului activităților din Planul de management. Eliminarea sau diminuarea presiunii antropice se va face prin:a) îmbunătățirea monitorizării ariei protejate;b) evaluarea impactului asupra mediului pentru toate planurile, proiectele și activitățile propuse a se desfășura în aria protejată;c) colaborarea cu Agenția pentru Protecția Mediului Neamț și Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Neamț, pentru sancționarea tuturor agenților economici și persoanelor fizice care aduc prejudicii mediului;  +  Agricultura Pe suprafața Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, luciul de apă și parcelele cu alunecări de teren, nu se desfășoară activități de creștere a animalelor, neexistând riscuri de apariție a unor gestiuni necorespunzătoare. Interzicerea, prin colaborarea cu Consiliul Local Gârcina, a activităților haotice de creștere a animalelor, reprezintă un prim pas în limitarea riscului de apariție a conflictelor legate de pierderile generate de carnivorele mari precum lup sau urs.  +  Silvicultură și vânătoare Pădurile, prin funcțiile de protecție și socio-economice pe care le îndeplinesc, indiferent de forma de proprietate, au importanță la nivel național de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop, este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare rațională și regenerare. Gestionarea corespunzătoare a fondului forestier este o condiție esențială pentru menținerea calității habitatelor a numeroase specii de plante și animale. În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se va avea în vedere realizarea următoarelor măsuri:a) menținerea și extinderea suprafeței fondului forestier;b) menținerea stării de sănătate și vitalitate a ecosistemelor de pădure, prin utilizarea unor practici de gospodărire corespunzătoare;c) menținerea funcțiilor ecologice ale pădurii;d) menținerea și conservarea diversității biologice a ecosistemelor de pădure;e) menținerea și îmbunătățirea funcțiilor de protecție ale pădurii;f) menținerea funcțiilor socio-economice ale pădurii. În cazul resurselor nelemnoase ale pădurii trebuie stabilite cote anuale de extracție, care să țină cont de capacitatea de regenerare a acestor specii. Cotele anuale de extracție vor respecta legislația în vigoare. Fondul cinegetic trebuie gestionat cu responsabilitate pentru menținerea echilibrului ecologic, satisfăcând în același timp cerințele vânătorești și alte cerințe socio-economice. Combaterea braconajului trebuie să fie o sarcină prioritară și permanentă nu numai a acelora care se ocupă de gospodărirea vânatului, ci și a întregii societăți și va intra în responsabilitatea următoarelor autorități: asociații de pescuit, echipaje ale Inspectoratului Județean de Poliție, echipaje ale structurii de specialiști-montani din cadrul Jandarmeriei Române, cu competențe teritoriale. Limitarea braconajului și a vânătorii la speciile de interes comunitar se va realiza prin intensificarea campaniilor de patrulare în zonele cu vulnerabilitate ridicată, sancționarea persoanelor sau agenților economici care braconează și altele asemenea. Custodele va verifica anual respectarea cotelor anuale stabilite pentru vânătoare, va participa la evaluarea efectivelor de vânat în urma solicitărilor primite și va interveni ori de câte ori apar probleme legate de supraexploatare.  +  Pescuit Pescuitul sportiv în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, este influențat de resursele piscicole existente. Se remarcă o creștere a presiunii asupra resurselor piscicole prin practicarea pescuitului sportiv. Prevenirea apariției ilegalităților este cel mai simplu mod pentru evitarea apariției de conflicte în aria protejată. Este însă necesară și combaterea pescuitului ilegal mai ales în perioada de prohibiție. Dezvoltarea cercetării științifice În cazul în care activitățile care vor fi promovate aduc prejudicii mediului natural sau comunităților locale acestea nu vor fi avizate. Promovarea obiectivelor și acțiunilor de dezvoltare durabilă se poate realiza prin atragerea instituțiilor de cercetare pentru realizarea de studii în aria naturală protejată. Activitatea științifică desfășurată în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel trebuie să se concentreze, pe identificarea mijloacelor de reducere a presiunii antropice asupra speciilor și habitatelor, precum și pe evaluarea potențialului ecologic și a exploatării resurselor. Identificarea domeniilor prioritare de cercetare științifică trebuie să vizeze rezolvarea problemelor legate de gestionarea resurselor naturale, conservarea diversității biologice și gestiunea riscurilor naturale. Organizarea unei baze de date care să cuprindă studiile științifice efectuate în rezervația naturală reprezintă un prim pas în cunoașterea stadiului de conservare a speciilor și habitatelor naturale. O atenție deosebită trebuie acordată monitorizării stării de conservare a habitatelor și speciilor de plante și animale de interes comunitar. Custodele va încuraja activitățile de cercetare și monitorizare a biodiversității de către instituțiile de cercetare și învățământ superior, Administrația Națională Apele Române, ONG-urile de mediu și se va implica activ în cazul în care i se solicită sprijinul.  +  Educație și conștientizare publică Îmbunătățirea comunicării dintre custode și comunitățile locale, creșterea implicării publicului în activitățile de protejare a Rezervației Naturale Lacul Cuejdel pot fi realizate prin creșterea nivelului de informare și educație a populației. Colaborarea custodelui cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț va contribui la elaborarea unui program educativ care va fi implementat în instituțiile de învățământ, în scopul promovării educației civice și ecologice. Custodele va organiza împreună cu autoritățile administrației publice locale, Inspectoratul Școlar și unitățile de învățământ, tabere ecologice de instruire a elevilor pentru protecția naturii și de promovare a ecoturismului. Deosebit de importantă în desfășurarea activităților educative și de conștientizare publică o constituie promovarea ariei protejate prin panouri și tăblițe indicatoare, construirea unui centru de informare - documentare, accesibile turiștilor. Publicarea de articole în jurnale sau reviste de specialitate reprezintă o metodă de creștere a gradului de informare a populației cu privire la importanța conservării diversității biologice din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel.  +  Promovarea turismului Rezervația Naturală Lacul Cuejdel prezintă un real potențial turistic, datorat existenței unor valori naturale de importanță națională și europeană. Turismul poate fi dezvoltat în forme foarte variate: ecoturism, turism științific sau turism ecvestru. Distanța mare de centrele populate, precum și deficiențele înregistrate la nivelul căilor de comunicație, cu densitate redusă, au determinat o dezvoltare foarte lentă a turismului. Harta infrastructurii de transport este prezentată în Anexa nr. 19 la Planul de management. Delimitarea, marcarea și mediatizarea traseelor turistice vor contribui la dezvoltarea unor programe turistice de către agențiile de turism, cu sprijinul custodelui, la creșterea popularității ariei naturale protejate, la diversificarea activităților turistice ținând cont de capacitatea de suport a mediului, cu implicații în creșterea fluxului turistic.  +  Capitolul 4 IMPLEMENTAREA4.1. Priorități și planificarea în timp  +  Tabelul nr. 1
    Prioritizarea activităților în timp
    Tema A. Protejarea și managementul biodiversității și a peisajului
    Obiectiv Diminuarea și/sau eliminarea amenințărilor pentru speciile de animale și plante și pentru ecosisteme
    Acțiuni de management Indicatori de realizare Activitate la nivel de semestru Colaboratori pentru implementare
    Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
    S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
    A1. Controlul colectării ilegale de specii strict protejate. Numărul de patrulări în zonele cu vulnerabilitate ridicată x x x x x x x x x x Asociații de vânătoare, echipaje ale Inspectoratului Județean de Poliție, echipaje ale structurii de specialiști- montani din cadrul Jandarmeriei Române
    A2. Respectarea cotelor anuale pentru vânătoare. Numărul evaluărilor efectivelorde vânat x x x x x x x x x x Asociații vânătoare, Ocolul Silvic Gârcina
    A3. Stoparea braconajului piscicol. Numărul de acțiuni specifice înzonele cu vulnerabilitate ridicată x x x x x x x x x x Asociații de pescuit, echipaje ale Inspectora- tului Județean de Poliție, echipaje ale Structurii de specialiști- montani din cadrul Jandarmeriei Române
    A4. Delimitarea zonelor depășunat pentru animalele domestice. Numărul zonelor de pășunat delimitate x x x x x x x x x x Consiliul Local Gârcina
    A5. Includerea obiecti- velor de conservare a biodiversității și peisajului în planurile sectoriale ale gestionărilor de resurse teritoriale în interiorul rezervației naturale și înbazinul colector al Lacului Cuejdel, Planul deamenajare a teritoriului județean, amenajamentul silvic, scheme de amenajare a bazinelor hidrografice și restricționarea activităților cu impact asupra mediului. Numărul planurilor corelate cu obiectivele de conservare ale ariei protejate x x x x x x x x x x Administrația Națională Apele Române - Administra- ția Bazinală de Apă "Siret"Bacău - Sistemul de gospodărire a Apelor Neamț - Stația hidrologică Piatra Neamț
    A6. Evaluarea impactului activităților economice asupra speciilor și habitatelor naturale. Numărul evaluărilor de impact aactivităților desfășurate în aria protejată x x x x x x x x x x Evaluatori atestați de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la solicitarea Agenției pentruProtecția Mediului Neamț
    A7. Sancționarea agențiloreconomici și a persoanelorfizice care aduc prejudicii mediului. Numărul de sancțiuni aplicate x x x x x x x x x x Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Neamțechipaje ale structurii de specialiști- montani din cadrul Jandarmeriei Române
    A8. Interzicerea construirii caselor de vacanță sau a altor infrastructuri, inclusiv drumuri. Numărul de solicitări care n-auprimit autorizații de construcție x x x x x x x x x x Consiliul Județean Neamț, Consiliul Local Gârcina, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț
    A9. Eliminarea depozităriideșeurilor pe malul apelor, prin amenajarea delocuri pentru colectarea lor selectivă. Numărul locurilor amenajate pentru colectarea selectivă a deșeurilor x x x x x x x x x x Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, Consiliul Local Gârcina, Custodele
    A10. Continuarea cartării speciilor de plante și animale, a asociațiilor vegetale și a habitatelor.Numărul cartărilor efectuate pentru întocmirea unei baze de date x x x x x x x x x x Instituții de cercetare și învățământ superior, Custodele, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț
    A11. Implementarea unui program de monitorizare a biodiversității. Numărul de specii monitorizate x x x x x x x x x x Instituții de cercetare și învățământ superior, Custodele, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, voluntari
    A12. Monitorizarea calității apei Lacului Cuejdel. Numărul parametrilor monitorizați prin colectarea probelor de apă x x x x x x x x x x Administrația Națională Apele Române - Administra- ția Bazinală de apă "Siret"Bacău - Sistemul de gospodărire a Apelor Neamț,instituții de cercetare și învățământ superior
    A13. Evaluarea continuă a riscurilor naturale, în special a celor de natură geomorfologică și hidrologică. Numărul evaluărilor efectuate x x x x x x x x x x Administrația Națională Apele Române - Administra- ția Bazinală de Apă "Siret"Bacău - Sistemul de gospodărire a Apelor Neamț,instituții de cercetare și învățământ superior
    Tema B. Educație și conștientizare
    Obiectiv Formarea prin educație ecologică, informare și conștientizare publică a comunităților locale pentru protecția mediului
    B1. Îmbunătățirea comunicării între custode și comunitățile locale. Numărul acțiunilor de informareși conștientizare publică desfășurate de custode x x x x x x x x x x Consiliul Județean Neamț, Consiliul Local Gârcina, Custodele
    B2. Educarea ecologică a comunităților locale și a tinerei generații. Numărul acțiunilor de educație ecologică desfășurate x x x x x x x x x x Mass-media, Consiliul LocalGârcina, unitățile de învățământ
    B3. Realizarea de concursuri tematice pentruprotejarea mediului în localitățile din proximitatea ariei protejate. Numărul de concursuri efectuatede custode în unitățile de învățământ x  x  x  x  x  unitățile de învățământ
    B4. Ecologizarea malurilorlacului. Numărul acțiunilor de ecologizare efectuate de custode x x x x x x x x x x Consiliul Local Gârcina, custodele voluntari
    B5. Informarea comunităților prin intermediul materialelor de conștientizare publică.Numărul de persoane informate cu privire la aria protejate   x x       Custodele Consiliul Județean Neamț
    B6. Delimitarea și semnalizarea vizuală a ariei protejate prin panouri informative. Numărul de panouri informative instalate x x x x       Custodele, ONG-uri, voluntari
    B7. Actualizarea paginii web a ariei protejate. Numărul de actualizări a paginii web efectuate de custode  x x x       Custodele, Consiliul Județean Neamț
    Tema C. Managementul resurselor naturale
    Obiectiv Promovarea utilizării durabile a resurselor
    C1. Promovarea gestionăriidurabile a pădurilor. Numărul campaniilor mass-media x x x x x x x x x x Consiliul Local Gârcina, Ocolul Silvic Gârcina
    C2. Controlul activității de întreținere a fondului forestier. Numărul de controale efectuate x x x x x x x x x x Ocolul Silvic Gârcina, Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Suceava, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Neamț
    C3. Interzicerea utili- zării pastorale a malurilor lacului. Numărul de patrulări în zonele cu vulnerabilitate ridicată x x x x x x x x x x Consiliul Local Gârcina, custodele, proprietarii de animale
    Tema D. Managementul turismului și al recreerii
    Obiectiv Promovarea turismului durabil
    D1. Planificarea accesuluituriștilor în aria protejată, luând în considerare interesele pentru conservarea naturiiși reducerea riscului de accidente. Numărul traseelor turistice marcate x x x x       Custodele, Consiliul Județean Neamț, ONG-uri, proprietarii de pensiuni, agențiile de turism
    D2. Colaborare cu factoriiinteresați pentru igienizarea zonelor turistice. Numărul acțiunilor de igienizare a zonelor turistice x x x x x x x x x x Custodele, voluntari
    D3. Stabilirea și amenajarea locurilor de campare. Numărul locurilor de campare amenajate   x x x x     Custodele, voluntari, Consiliul Local Gârcina
    D4. Monitorizarea activităților turistice din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel. Numărul de turiști care vin în zona ariei protejate x x x x x x x x x x Custodele, ONG-uri, voluntari
    D5. Informarea comunităților locale din Gârcina pentru a le ajuta în dezvoltarea turismului.Numărul de produse turistice noi oferite de comunitățile locale x x x x x x x x x x Comunitățile locale, proprietari de cabane și pensiuni
    Tema E. Promovarea cercetării științifice
    Obiectiv Promovarea activităților de cercetare științifică
    E1. Încheierea de protocoale de colaborare între custode și instituțiile de cercetare.Numărul protocoalelor de colaborare încheiate x x x x x x x x x x Academia Română, instituțiide învățământ superior, muzee
    E2. Monitorizarea activităților de cercetareastfel încât acestea să nu aducă prejudicii factorilor de mediu. Numărul de rapoarte ale agenților de teren în arealele cercetate x x x x x x x x x x Custodele, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț
    E3. Atragerea institu- țiilor academice pentru efectuarea de studii și cercetări în aria protejată. Numărul de acorduri de parteneriat încheiate x x x x x x x x x x Academia Romană, instituțiide învățământ superior și de cercetare
    E4. Crearea unei baze de date cu rezultatele științifice obținute în arealul rezervației naturale, cu respectarea drepturilor de autor. Numărul de specii studiate x x x x x x x x x x Academia Română, instituțiide învățământ superior, muzee, custode cercetători
    Tema F. Dezvoltarea relațiilor cu comunitățile locale
    Obiectiv Informarea comunităților locale despre importanța ariei protejate
    F1. Organizarea unor discuții pentru cunoașterea problemelor comunităților locale. Numărul de probleme identificate x x x x x x x x x x Consiliul Local Gârcina, ONG-uri, voluntari
    F2. Realizarea unui sondajde opinie privind rolul rezervației naturale în sprijinirea și dezvoltareaactivităților economice locale. Numărul de sondaje de opinie efectuate referitoare la aria naturală protejată  x x x x      Consiliul Local Gârcina, ONG-uri, voluntari
    Tema G. Managementul efectiv al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel
    Obiectiv Administrarea rezervației naturale prin asigurarea resurselor umane, financiare și logistice pentru îndeplinirea obiectivelor Planului de management
    G1. Îmbunătățirea managementului ariei protejate prin autofinanțare. Numărul de acțiuni efectuate în aria protejată din autofinanțare x x x x x x x x x x Custodele
    G2. Implementarea de proiecte cu finanțare națională sau internațională. Numărul de proiecte implementate x x x x x x x x x x Custodele
    G4. Dezvoltarea de colaborări pentru aplicarea măsurilor din Planul de management. Numărul colaborărilor încheiatex x x x x x x x x x Custodele, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, ONG-uri, unitățile de învățământ
    G5. Elaborarea planurilor de lucru anuale. Numărul de activități incluse în planul de lucru anual x x x x x x x x x x Custodele
    G6. Efectuarea periodică de către custode, a unor analize a activității desfășurate. Numărul de analize efectuate decustode pentru îmbunătățirea activității. x x x x x x x x x x Custodele
    G7. Organizarea de activități de prevenire șigestionare a incendiilor. Numărul de acțiuni de prevenireși gestionare a incendiilor, desfășurate cu personalul care deservește aria protejată. x  x  x  x  x  Inspectoratul pentru situații de urgență Petrodava a județului Neamț
    G8. Revizuirea Planului de management. Numărul grupurilor de lucru organizate pentru revizuirea Planului de management.        x x x Custodele
     +  Capitolul 5 MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR Monitorizarea activităților din Planul de management al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se face pentru a se verifica dacă acestea se realizează în termenele stabilite, în vederea atingerii obiectivelor de conservare propuse. Activitățile de monitorizare sunt prezentate în Tabelul nr. 2. De asemenea, se urmărește crearea unei baze de date, în urma cuantificării rezultatelor acțiunilor implementate.  +  Tabelul nr. 2
    Activitățile de monitorizare propuse
     
    Evaluarea impactului activității de turism asupra zonei protejate - anual
    Realizarea unor studii statistice asupra componenței vizitatorilor - anual
    Asigurarea de consultări periodice, cu instituțiile publice de control
    Marcarea traseele turistice - anual
    Implementarea corespunzătoare a Planului Urbanistic General al comunei Gârcina și a amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Gârcina - permanent
    Evaluarea gradului de conștientizare a grupurilor țintă, înainte și după acțiunile de educație ecologică - periodic
    Evaluarea activităților economice cu impact asupra speciilor și habitatelor naturale precum și asupra peisajului - când este cazul
    Menținerea unei baze de date și a unei arhive GIS cu hărți, planuri și alte date esențiale - permanent
    Evaluarea calității apei Lacului Cuejdel - periodic
     +  BIBLIOGRAFIE ● Braun-Blanquet J. 1964, Phanzensozologie. Springer -Verlag. Wien-New York. 3. 120 pp. ● Chifu T., Mititelu D., Dăscălescu D. 1987, Flora și vegetația județului Neamț, în Memoriile Secției Științifice, Academia Română București. 10-1: 281-302. ● Ciaglic V. Apopei V. 1970, Înghețul pe lacurile mici de acumulare de pe râul Bistrița în perioada decembrie 1966 - martie 1968, în Studii și Cercetări Științifice Bacău: 25-28. ● Ciaglic V. Ichim I. 1970, Contribuții la studiul hidrogeologic al văii Bistrița, în zona lacului Vaduri, în Studii și Cercetări Științifice, Științele Naturii, Institutul Pedagogic Bacău: 111-136. ● Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României - Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres, București. ● Conete M. D., Mestecăneanu A., Gava R., 2006, Speciile de păsări din situl AIA "Lacurile de acumulare de pe Argeș" protejate pe plan național și european, Argesis. Studii și Comunicări. Seria Științele Naturii, Pitești. 14:103-114. ● Cozma M. Gache C., 2008, Birds winter monitoring on the lakes from the mountain Bistrița river, în Natura Montenegrina Podgorica. 7-3: 375-382. ● Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., 2004, Fitosociologie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 394 p. ● Donisă I. 1968, Geomorfologia văii Bistriței, Editura Academia Română București. 286 pp. ● Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș A. I., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, București. ● Elzinga C.L.,.Salzer D.W, Willoughby J.W., Gibbs J.P., 2001, Monitoring plant and animal population, Blackwell Science, London. ● Giurmă I., 1997, Colmatarea lacurilor de acumulare, HGA București. ● Grecescu D., 1898, Conspectul Florei României, București. ● Ivan D., Doniță N., 1975, Metode practice pentru studiul ecologic și geografic al vegetației, Tipografia Universității din București, București, 250 p., Lars Svensson et al., 2006, Collins Bird Guide. ● Mititelu D., Barabas N., Ștefan N., Mancas D., 1985, Vegetația văii mijlocii a Bistriței, în Memoriile Secției Științifice, Seria IV, Tomul VIII -1:251-263. ● Mititelu D., Mancaș D., Monah F., Nechita N., Mititelu C., 1986, Flora și vegetația din împrejurimile Municipiului Piatra-Neamț, în Memoriile Secțiile Științifice, Seria IV, Tom IX -1:245-253. ● Mititelu D., Monah F., Nechita N., 1992, Contribuții la studiul florei și vegetației higro- hidrofile din Județul Neamț, în Studii și cercetări, Muzeul pentru Științele Naturii, Piatra- Neamț, VI: 44 - 60. ● Mountford O., 2011, Immersing oneself in aquatic plants, The Wildlife Trust. ● Munteanu D. Matieș M. . 1983. Modificări induse de lacurile de acumulare în structura și dinamica avifaunei, în Analele Banatului, Natural Sciences, Timișoara. 1: 217 - 225. ● Munteanu D. 2000, Avifauna bazinului montan al Bistriței Moldovenești, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca. România, 250 pp. ● Munteanu D., 2000, Metode pentru evaluarea abundenței păsărilor, SOR, Cluj. ● Munteanu D., 2009, Păsări rare, vulnerabile și periclitate în România, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca. ● Nechita N., 1995, Contribuții la studiul florei zonei Pângărați, județul Neamț, în Naturalia, Studii și Cercetări 1: 77-83. ● Oltean M. et al., 1994, Lista roșie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentații de ecologie, Academia Română. ● Rădoane M., Ciaglic V., Rădoane N. 2010, Hydropower impact on the ice jam formation on the upper Bistrița River, România in Cold Regions Science and Technology, Elsevier. Germany. 60-3: 193-204. ● Sanda V., Ollerer K., Burescu P., 2008, Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție, București, Editura Ars Docendi - Universitatea din București. ● Sîrbu C., Oprea A., 2008, Alien plant species from Stânișoara Mountains - Eastern Carpathians - România, J. Plant Develop. 15 -2008: 33-45. ● Spencer-Jones D., Wade M., 1986, Aquatic plants-a guide to recognition. ● *** Council Directive 2009/147/EC on the conservation of wild birds. ● http://www.birdlife.org  +  Anexa nr. 1la Planul de management
    Harta localizării Rezervației Naturale Lacul Cuejdel
     +  Anexa nr. 2la Planul de management
    Participarea speciilor
    - abundența -dominanța în releveele efectuate
    Nr. Relevee 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
    Speciile Denumirea comună Abundența-dominanța
    1.Abies alba brad +       +   
    2.Actea spicata orbalt          +
    3.Aegopodium podagraria piciorul caprei  +   +      
    4.Alliaria petiolata usturoită  +         
    5.Allium ursinum leurdă + 4   +      
    6.Angelica sylvestris angelică    +       
    7.Anemone nemorosa floarea Paștilor  +   + + +    
    8.Anemone ranunculoides pastită +     +   +  
    9.Caltha palustris calcea calului +  +       +
    10.Cardamine sp.  +   +       
    11.Carex sp.    3        
    12.Carex praecox rogoz       +    
    13.Chrysosplenium alternifolium splină 3  2        
    14.Corydalis solida brebenel          +
    15.Cruciată glabra        +    
    16.Dactyloriza sambucina bozior       +    
    17.Daphne mezereum tulichină          +
    18.Dentaria glandulosa breabăn  1   + 2  1   
    19.Dentaria bulbifera coltișor +    + 1  1 2  
    20.Dryopteris filix-mas ferigă      +  + +  
    21.Euphorbia amygdaloides laptele cucului     +   +   
    22.Fagus sylvatica fag +     +  1   
    23.Fragaria vesca frăguțe     +      
    24.Gagea lutea laptele păsării          +
    25.Galanthus nivalis ghiocel          +
    26.Galium odoratum      + +  1   
    27.Galium aparine lipicioasă    +       
    28.Geranium robertianum năpraznică  +         
    29.Geum urbanum   +         
    30.Glechoma hirsuta silnic    + +      
    31.Hepatica nobilis trei rai          +
    32.Hepatica transsilvanica crucea voinicului          +
    33.Isopyrum thalictriodes găinuși  +   + 2   +  
    34.Lathrea squamaria muma pădurii          +
    35.Lemna sp. lintița +          
    36.Lunaria rediviva lopatea        +   
    37.Lysimachia nummularia gălbajoară, drete           
    38.Mercurialis perennis brei +     +  + +  
    39.Oxalis acetosella măcrișul iepurelui     +   1   
    40.Paris quadrifolia dalac     + +     
    41.Petasites albus captalan   +        
    42.Petasites hybridus captalan   +        
    43.Primula veris ciuboțica cucului       +   +
    44.Pulmonaria sp. mierea ursului +          
    45.Pulmonaria rubra mierea ursului          +
    46.Ranunculus acris piciorul cocoșului    + +      
    47.Ranunculus cassubicus      +      
    48.Ranunculus ficaria unțișor + +   +      
    49.Ribes uva-crispa           +
    50.Rumex sp.  +          
    51.Rubus caesius mur +   +       
    52.Salvia glutinosa cinstet    +       
    53.Scilla bifolia viorea     +      
    54.Stellaria sp.     +       
    55.Symphytum cordatum brustur negru     1    +  
    56.Taraxacum officinale? păpădie    + +      
    57.Trollius europaeus bulbuci       +    
    58.Tussilago farfara podbal    +       
    59.Urtica dioica urzică + +         
    60.Viola sp.      +  +    
     +  Anexa nr. 3la Planul de management
    Harta pedologică
     +  Anexa nr. 4la Planul de management
    Harta geologică
     +  Anexa nr. 5la Planul de management
    Harta expoziției versanților
     +  Anexa nr. 6la Planul de management
    Harta hidrografică
     +  Anexa nr. 7la Planul de management
    Lista algelor planctonice
    determinate în pârâul și Lacul Cuejdel
    GRUPA SISTEMATICĂ Specia Stația
    Intrare lac Coadă Centru Baraj Ieșire lac
    CYANOPHYTA Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Spirulina laxissima + +   +  
    CHRYSOPHYTA Chromulina sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp. + + + + + +  +
    BACILLARIOPHYTA Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Surirella ovata + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
    PYRROPHYTA Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp. Gymnodinium sp. Peridinium cinctum Glenodinium sp  + + + + + + + + + + + + + + + +
    CHLOROPHYTA Chlamydomonas sp. Pandorina morum Chodatella sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Scenedesmus acutus Scenedesmus sp. + + + + + + + + + + +
    EUGLENOPHYTA Trachelomonas volvocina  + +  +
     +  Anexa nr. 8la Planul de management
    Speciile de nevertebrate
    Ord. Odonata Subord. Anisoptera Fam. Libellulidae Libelula depressa Libelula quadrimaculata Sympetrum sanguineum Fam. Aeschnidae Aeschma grandis Anax imperator Subord. Zygoptera Fam. Agrionidae Agrion virgo Agrion splendens Fam. Coenagrioidae Lestes virens Ord. Coleoptera Fam. Carabidae Carabus violaceus Carabus cancellatus Carabus glabratus Fam. Cantharidae Cantharis fusca Cantharis livida Fam. Elateridae Lacon murinus Corymbites purpureus PodoFam. Coccinelidae Coccinella 7punctata Coccinella 5punctata Coccinella bipunctata Fam. Scarabeidae Scarabeus affinis Sisyphus schaefferi Melolontha melolontha Oxythirea funesta Cetonia aurata Fam. Cerambycidae Aromia moschata Plagionotus arcuatus Strangalia septempunctataStrangalia bifasciata Leptura rubra Leptura livida Fam. Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Chrysomela coerulea Chrysomela polita Vespidae, Apidae, Melasoma populi Fam. Ipidae Polygraphus polygraphus Ips typographus Ord. Orthoptera. Subord. Tettigonioidea Fam. Tettigoniidae Tettigonia viridisima Fam. Decticidae Decticus verrucivorus Subord. Acridoidea Fam. Acrididae Dociostaurus maroccanus Ord. Heteroptera- Subord. Gimnocerata Fam. Scutelleridae Eurigaster maurus Grophosoma lineatum Fam. Pentatomidae Euryderma ornata Carpocoris baccarum Fam. Coreidae Syromastes marginatus Fam. Gerridae Gerris lacustris Gerris paludum Ord. Lepidoptera Fam. Pieridae Colias croceus Gonopteryx rhamni Fam. Nymphalidae Apatura iris Vanessa atalantha Vanessa cardui Inachis io Fam. Nymphalidae Fabriciana adippe Fabriciana niobe Argynis paphia Pandoriana pandora Fam. Satyridae Melanargia galathaea scolisManiola juritina Aphanthopus hyperanthus Dipterele Familiile: Tachinidae, Syrphidae, Calliporidae, Tabanidae, Asilidae, Bombyllidae. Ord. Hymenoptera Subord. Symphyta Fa. Siricidae Sirex gigas Xeris spectrum Fam. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Dolerus liogaster Dolerus nitens Dolerus asper Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Tenthredopsis nassata Tenthredopsis friesei Genul Tenthredo Tenthredo zonula Tenthredo schrophulariaeTenthredo zona Tenthredo vespa Tenthredo marginella Tenthredo colon Tenthredo mesomelas Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis Rhogogaster chlorosoma Genul Macrophya Macrophya punctum- album Macrophya quadrimaculata Macrophya albicincta Macrophya rustica Genul Athalia Athalia bicolor Athalia circularis Athalia cordata Genul Allantus Allantus calceatus Genul Nematus Nematus capreae Nematus pavidus Nematus salicis Subord. Apocrita cu specii din familiile: Braconidae, Ihneumonidae, Cynipidae,Megachilidae
     +  Anexa nr. 9la Planul de management
    Speciile de amfibieni și reptile
    Specie Abundența estimată Starea de conservare
    Salamandra salamandra abundent bună
    Triturus cristatus rar bună
    Lissotriton vulgaris rar bună
    Lissotriton montandoni abundent bună
    Ichthyosaura alpestris abundent bună
    Bombina variegata abundent bună
    Rana temporaria abundent bună
    Pelophylax ridibundus rar bună
    Lacerta agilis abundent bună
    Zootoca vivipara abundent bună
    Natrix natrix rar bună
     +  Anexa nr. 10la Planul de management
    Hărțile de distribuție ale speciilor de amfibieni
     +  Anexa nr. 11la Planul de management
    Hărțile de distribuție ale speciilor de reptile
     +  Anexa nr. 12la Planul de management
    Lista speciilor de păsări din zona Lacului Cuejdel
    Nr. crt.Specia Denumire populară Familia Categoria fenologică
    1.Accipiter nisus uliu păsărar Accipitridae specie sedentară, oaspete de iarnă
    2.Anas platyrhynchos rața mare Anatidae migrator parțial, oaspete de iarnă
    3.Bonasa bonasia ieruncă Tetraonide specie sedentară
    4.Buteo buteo șorecar comun Accipitridae migrator parțial
    5.Carduelis carduelis sticlete Fringillide specie sedentară, oaspete de iarnă
    6.Certhia familiaris cojoaică de pădure Certhiide specie sedentară
    7.Coccothraustes coccothraustes botgros Fringillide specie sedentară
    8.Columba palumbus porumbel gulerat Columbide oaspete de vară, rar iarna
    9.Corvus corax corb Corvide specie sedentară
    10.Cuculus canorus cuc Cuculide oaspete de vară
    11.Delichon urbica lăstun de casă Hirundinide oaspete de vară
    12.Dendrocopos major ciocănitoare pestriță mare Picide specie sedentară
    13.Dendrocopos syriacus ciocănitoare de grădini Picide specie sedentară
    14.Erithacus rubecula măcăleandru Turdide oaspete de vară, rar iarna
    15.Fringilla coelebs cinteza Fringillide migrator parțial
    16.Garrulus glandarius gaiță Corvide specie sedentară
    17.Loxia curvirostra forfecuță Fringillide specie sedentară
    18.Motacilla alba codobatură albă Motacillide oaspete de vară
    19.Motacilla cinerea codobatură de munte Motacillide oaspete de vară, rar iarna
    20.Nucifraga caryocatactesalunar Corvide specie sedentară
    21.Parus ater pițigoi de brădet Paride specie sedentară
    22.Parus caeruleus pițigoi albastru Paride specie sedentară
    23.Parus major pițigoi mare Paride specie sedentară
    24.Parus montanus pițigoi de munte Paride specie sedentară
    25.Parus palustris pițigoi sur Paride specie sedentară
    26.Phoenicurus ochoruros codroș de munte Turdide oaspete de vară
    27.Phylloscopus collybita pitulice mică Turdide oaspete de vară
    28.Phylloscopus trochilus pitulice fluierătoare Turdide specie de pasaj, oaspete de vară
    29.Pyrrhula pyrrhula mugurar Fringillide specie sedentară
    30.Regulus regulus aușel cu cap galben Turdide migrator parțial, oaspete de iarnă
    31.Saxicola rubetra mărăcinar mare Turdide oaspete de vară
    32.Sitta europea țiclean Sittide specie sedentară
    33.Sylvia atricapilla silvie cu cap negru Sylvide oaspete de vară
    34.Troglodytes troglodytesochiu boului Troglodytide oaspete de vară, rar iarna
    35.Turdus merula mierla Turdide migrator parțial
    36.Turdus philomelos sturz cântător Turdide oaspete de vară
    37.Upupa epops pupăza Upupide oaspete de vară
     +  Anexa nr. 13la Planul de management
    Observațiile făcute asupra speciilor de păsări și habitatelor lor
    Nr. crt.Specia Observații septembrie 2010 Observații martie 2011 Observații aprilie 2011Observații mai 2011 Răspândire
    1.Accipiter nisus  x   în zbor, lângă lac
    2.Anas platyrhynchos   x  Pe apă
    3.Bonasa bonasia   x  În pădure lângă lac
    4.Buteo buteo x x x x Lângă lac, deasupra pădurii
    5.Carduelis carduelis x x   Tufăriș lângă lac
    6.Certhia familiaris x    În pădure lângă lac
    7.Coccothraustes coccothraustes x x x  În pădure lângă lac
    8.Columba palumbus    x În pădure lângă lac
    9.Corvus corax x  x x Deasupra pădurii, în zbor
    10.Cuculus canorus    x În pădure lângă lac
    11.Delichon urbica x    Pășune, lângă stână
    12.Dendrocopos major x x  x În pădure lângă lac
    13.Dendrocopos syriacus x    În pădure, aproape de lizieră
    14.Erithacus rubecula x x x x în subarboretul de la lizieră, În pădurelângă lac
    15.Fringilla coelebs x x x x Abundent lizieră și pădure
    16.Garrulus glandarius x x x  La lizieră
    17.Loxia curvirostra x    Deasupra pădurii, în zbor
    18.Motacilla alba x  x  Pe lac, în arborii uscați și pe mal
    19.Motacilla cinerea x  x x Pe curs de apă, aproape de sat și în coada lacului
    20.Nucifraga caryocatactes x   x În pădure și la lizieră
    21.Parus ater x    În arborii izolți de pe malul lacului
    22.Parus caeruleus x x   Abundent în pădure și la lizieră
    23.Parus major x x x x Abundent în pădure și la lizieră
    24.Parus montanus    x La lizieră
    25.Parus palustris x    În pădure
    26.Phoenicurus ochoruros x    În pășune și la liziera pădurii
    27.Phylloscopus collybita   x x La lizieră
    28.Phylloscopus trochilus x    La lizieră, pe malul lacului, în stufăriș
    29.Pyrrhula pyrrhula x    La lizieră
    30.Regulus regulus x x   În tufărișul de pe malul lacului
    31.Saxicola rubetra x    În arborii izolați de pe malul lacului
    32.Sitta europea x x  x În pădure
    33.Sylvia atricapilla    x În pădure
    34.Troglodytes troglodytes x x x  La lizieră, în subarboret
    35.Turdus merula x x x x În pădure, în subarboret
    36.Turdus philomelos x    În pădure, în subarboret
    37.Upupa epops   x  În pădure
     +  Anexa nr. 14la Planul de management
    Statutul conservativ al speciilor din zona Lacului Cuejdel
    Nr. crt.Specia Directiva nr. 2009/147/ CEE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice Ordonanța de urgență aGuvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificăriși completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioareLista roșie națională
    1.Accipiter nisus - - -
    2.Anas platyrhynchos Anexa III/1 Anexa 5C, 5D -
    3.Bonasa bonasia Anexa I, II/2 Anexa 5C -
    4.Buteo buteo - - -
    5.Carduelis carduelis - Anexa 4B -
    6.Certhia familiaris - - -
    7.Coccothraustes coccothraustes  - -
    8.Columba palumbus Anexa II/1, III/1 Anexa 5C, 5D  
    9.Corvus corax - Anexa 4B periclitată
    10.Cuculus canorus - - -
    11.Delichon urbica - - -
    12.Dendrocopos major - - -
    13.Dendrocopos syriacus Anexa I Anexa 3 -
    14.Erithacus rubecula - Anexa 4B -
    15.Fringilla coelebs - - -
    16.Garrulus glandarius Anexa II/2 Anexa 5C -
    17.Loxia curvirostra - - -
    18.Motacilla alba - Anexa 4B -
    19.Motacilla cinerea - Anexa 4B -
    20.Nucifraga caryocatactes - - -
    21.Parus ater - - -
    22.Parus caeruleus - - -
    23.Parus major - - -
    24.Parus montanus - - -
    25.Parus palustris - - -
    26.Phoenicurus ochoruros - Anexa 4B -
    27.Phylloscopus collybita - Anexa 4B -
    28.Phylloscopus trochilus - Anexa 4B -
    29.Pyrrhula pyrrhula - - -
    30.Regulus regulus - Anexa 4B -
    31.Saxicola rubetra - - -
    32.Sitta europea - - -
    33.Sylvia atricapilla - - -
    34.Troglodytes troglodytes - - -
    35.Turdus merula - - -
    36.Turdus philomelos - Anexa 5C -
    37.Upupa epops - Anexa 4B vulnerabilă
     +  Anexa nr. 15la Planul de management
    Hărțile de distribuție ale speciilor de păsări
     +  Anexa nr. 16la Planul de management
    Harta distribuției habitatelor naturale
     +  Anexa nr. 17la Planul de management
    Harta declivității reliefului
     +  Anexa nr. 18la Planul de management
    Harta hipsometrică
     +  Anexa nr. 19la Planul de management
    Harta infrastructurii de transport
    -----