DECIZIA nr. 115 din 13 martie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 10 iulie 2018



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Nicu Mercan în Dosarul nr. 8/229/2016 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.043D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. - CESTRIN a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.4. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.044D/2017, nr. 2.045D/2017 și nr. 2.636D/2017, având ca obiect excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006, excepții ridicate de Nicu Mercan în dosarele nr. 426/229/2016, nr. 754/229/2016 și nr. 3.326/229/2016 ale Tribunalului Ialomița - Secția civilă.5. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.6. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.044D/2017, nr. 2.045D/2017 și nr. 2.636D/2017 la Dosarul nr. 2.043D/2017. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.044D/2017, nr. 2.045D/2017 și nr. 2.636D/2017 la Dosarul nr. 2.043D/2017, care a fost primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autorul acesteia critică o lacună legislativă, respectiv faptul că persoanele cu handicap nu sunt scutite de la obligația achitării taxei de peaj, indiferent de tipul și numărul de autovehicule pe care le dețin.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin încheierile din 31 mai 2017, 14 iunie 2017 și 18 octombrie 2017, pronunțate în dosarele nr. 8/229/2016, nr. 426/229/2016, nr. 754/229/2016 și 3.326/229/2016, Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Nicu Mercan, în cauze având ca obiect anularea unor procese-verbale de constatare a unor contravenții și aflate în faza procesuală a apelului.9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că legiuitorul a acordat facilitatea prevăzută de prevederile criticate în considerarea statutului special al persoanelor cărora li se acordă, respectiv persoane cu handicap, și nu în considerarea tipului de autovehicul pentru a cărui utilizare persoana cu handicap este scutită de la plată, respectiv autoturism, autoutilitară ș.a.m.d. Prin urmare, este neconstituțională interpretarea potrivit căreia, la acordarea scutirii de la plata tarifului prevăzute de art. 28 din Legea nr. 448/2006, nu se ține cont exclusiv de calitatea specială a beneficiarului, respectiv de persoană cu handicap, ci scutirea, potrivit alin. (2) al art. 28 din Legea nr. 448/2006, introdus prin Legea nr. 193/2015, se aplică pentru un singur autoturism deținut de fiecare dintre persoanele îndreptățite.10. Autorul consideră că refuzul autorităților administrative de a-i recunoaște dreptul de a fi scutit de la plata atât a tarifului de utilizare, cât și a tarifului de trecere reprezintă o încălcare a hotărârilor judecătorești prin care i s-a recunoscut statutul de persoană cu handicap.11. Autorul mai arată că nu sunt respectate criteriile de calitate a legii. Astfel, se ajunge la situația în care puterii publice, respectiv Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, îi revine o marjă arbitrară în procesul de interpretare a legii, iar condiționarea prevăzută în art. 28 alin. (2) al Legii nr. 448/2006 determină neclaritatea legii care, astfel, rămâne fără efecte față de cei care ar fi trebuit să beneficieze de prevederile ei.12. De asemenea, autorul arată că alin. (2) al art. 28 din Legea nr. 448/2006 încalcă prevederile art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, întrucât Parlamentul României acordă, în mod condiționat, beneficiul scutirii prevăzut în alineatul întâi al normei.13. În sfârșit, se mai susține că prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 13 pct. 1 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități din 2006, ratificată prin Legea nr. 221/2010, potrivit cărora statele părți vor asigura acces la justiție pentru persoanele cu dizabilități.14. Tribunalul Ialomița - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt inadmisibile, întrucât autorul acestora nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci pune în discuție o insuficiență de natură legislativă.15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate.16. Guvernul apreciază, în punctul său de vedere, că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu este motivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textul legal criticat și normele constituționale, iar criticile formulate vizează modul de interpretare a acestuia, precum și soluția legislativă, prin prisma a ceea ce omite să reglementeze.17. Avocatul Poporului arată că prevederile legale contestate sunt constituționale și că își menține punctul de vedere care a fost reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 593 din 21 octombrie 2014, prin care a apreciat că textul de lege criticat scutește persoanele cu handicap, deținătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum și persoanele care le au în îngrijire, de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale. Scutirea instituită se acordă pentru a compensa dificultățile pe care persoanele cu handicap le au în ceea ce privește incluziunea socială. Astfel, scutirea de la plata rovinietei decurge din situația obiectivă în care se găsesc diferite persoane în funcție de natura handicapului.18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: (1) Persoanele cu handicap, precum și însoțitorii sau, după caz, asistenții personali ai acestora, deținători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale, prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.(2) Scutirea prevăzută la alin. (1) se aplică pentru un singur autoturism deținut de fiecare din persoanele îndreptățite potrivit prevederilor alin. (1).21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că autorul acesteia nu pune în discuție probleme de constituționalitate a prevederilor art. 28 din Legea nr. 448/2006. Autorul și-ar fi dorit ca instanța judecătorească să le interpreteze în sensul că se aplică beneficiarilor, indiferent de numărul și/sau de calitatea autovehiculelor deținute sau, alternative, legiuitorul să nu fi introdus, în 2015, prevederea potrivit căreia scutirea de la plata tarifului de utilizare se aplică pentru un singur autoturism deținut de oricare din persoanele îndreptățite.23. În oricare dintre cele două situații însă, critica autorului excepției se situează în afara limitelor înăuntrul cărora Curtea Constituțională, în vederea garantării supremației Constituției, potrivit art. 142 al acesteia, își poate exercita atribuțiile. O eventuală soluționare, pe fond, a excepției de neconstituționalitate ar echivala cu încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, precum și a dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (1) potrivit cărora „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.“ și ale prevederilor alin. (3) al art. 126 potrivit căruia instanțele judecătorești sunt cele care interpretează și aplică legea.24. În considerarea dispozițiilor constituționale menționate, Curtea Constituțională a stabilit, de pildă în Decizia nr. 126 din 11 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010, că problemele ce țin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenței în cauză a unor texte de lege, revin instanței de judecată, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“, iar nu instanței de contencios constituțional. Astfel, instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuție sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii.25. De asemenea, în aplicarea prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea, în mod constant, a arătat că nu poate modifica sau completa soluțiile normative adoptate de legiuitorul ordinar (a se vedea, cu titlu de exemplu, deciziile nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, nr. 593 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 12 decembrie 2014, și nr. 44 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 mai 2015).26. De altfel, prevederile care fac obiectul controlului de constituționalitate au mai fost supuse, în trecut, unor critici care ridicau, de asemenea, probleme situate în competența puterii legislative sau a celei judecătorești. Astfel, în paragraful 18 al Deciziei nr. 593 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 12 decembrie 2014, Curtea a reținut că „autoarea excepției consideră că beneficiul scutirii de la plata tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale ar trebui acordat și altor persoane cu handicap decât celor pentru care este necesară adaptarea autoturismului handicapului. Având în vedere aspectele învederate de autoarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea vizează, pe de o parte, completarea actului normativ, iar, pe de altă parte, aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii, or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Prin urmare, în cauza de față se impune soluția respingerii ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate.“27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Nicu Mercan în dosarele nr. 8/229/2016, nr. 426/229/2016, nr. 754/229/2016 și nr. 3.326/229/2016 ale Tribunalului Ialomița - Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ialomița - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 martie 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva
    -----