DECIZIA nr. 110 din 8 martie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 10 iulie 2018



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Bianca Drăghici- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 18.584/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.781D/2016.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.821D/2016, nr. 2.833D/2016, nr. 2.852D/2016, nr. 2.866D/2016, nr. 2.873D/2016, nr. 2.911D/2016, nr. 2.915D/2016, nr. 2.988D/2016, nr. 3.022D/2016, nr. 3.065D/2016, nr. 3.071D/2016, nr. 3.121D/2016, nr. 3.122D/2016, nr. 3.191D/2016, nr. 3.213D/2016, nr. 3.262D/2016, nr. 3.341D/2016, nr. 3.343D/2016, nr. 3.441D/2016, nr. 3.444D/2016, nr. 3.495D/2016, nr. 3.529D/2016, nr. 3.533D/2016, nr. 3.545D/2016 și nr. 3.580D/2016, având ca obiect excepții de neconstituționalitate privind dispoziții ale Legii nr. 77/2016, excepții ridicate de Judecătoria Cornetu, din oficiu, în Dosarul nr. 10.799/1.748/2016, de Societatea OTP Bank România - S.A. din București în Dosarul nr. 21.739/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și în Dosarul nr. 15.025/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București, de Societatea Secapital S.a.R.L. Luxemburg în Dosarul nr. 5.695/204/2016 al Judecătoriei Câmpina, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. în Dosarul nr. 17.540/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 12.053/197/2016 al Judecătoriei Brașov, în Dosarul nr. 16.336/212/2016 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și în Dosarul nr. 3.573/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Garanti Bank - S.A. și Societatea Kredyt Inkaso Investment RO - S.A. în Dosarul nr. 1.550/257/2016 al Judecătoriei Mediaș - Secția generală, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 7.400/94/2016 al Judecătoriei Buftea, de Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 14.095/302/2016, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. în dosarele nr. 2.088/263/2016 și nr. 2.190/263/2016 ale Judecătoriei Motru, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 11.445/320/2016 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Alba Iulia în Dosarul nr. 2.595/175/2016 al Judecătoriei Aiud, de Societatea CEC Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 4.250/243/2016 al Judecătoriei Hunedoara, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în dosarele nr. 13.520/303/2016 și nr. 15.309/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, de Societatea Garanti Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 18.785/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 21.660/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Pitești în Dosarul nr. 9.342/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă, de Societatea CEC Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 17.865/197/2016 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 5.519/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Secapital S.a.R.L. Luxemburg în Dosarul nr. 15.739/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 5.029/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.781D/2016, nr. 2.821D/2016, nr. 2.833D/2016, nr. 2.852D/2016, nr. 2.866D/2016, nr. 2.873D/2016, nr. 2.911D/2016, nr. 2.915D/2016, nr. 2.988D/2016, nr. 3.022D/2016, nr. 3.065D/2016, nr. 3.071D/2016, nr. 3.121D/2016, nr. 3.122D/2016, nr. 3.191D/2016, nr. 3.213D/2016, nr. 3.262D/2016, nr. 3.341D/2016, nr. 3.343D/2016, nr. 3.441D/2016, nr. 3.444D/2016, nr. 3.495D/2016, nr. 3.529D/2016, nr. 3.533D/2016, nr. 3.545D/2016, nr. 3.580D/2016 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.821D/2016, nr. 2.833D/2016, nr. 2.852D/2016, nr. 2.866D/2016, nr. 2.873D/2016, nr. 2.911D/2016, nr. 2.915D/2016, nr. 2.988D/2016, nr. 3.022D/2016, nr. 3.065D/2016, nr. 3.071D/2016, nr. 3.121D/2016, nr. 3.122D/2016, nr. 3.191D/2016, nr. 3.213D/2016, nr. 3.262D/2016, nr. 3.341D/2016, nr. 3.343D/2016, nr. 3.441D/2016, nr. 3.444D/2016, nr. 3.495D/2016, nr. 3.529D/2016, nr. 3.533D/2016, nr. 3.545D/2016 și nr. 3.580D/2016 la Dosarul nr. 2.781D/2016, care este primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanța constituțională s-a mai pronunțat asupra unor critici similare celor formulate în prezentele dosare și, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba soluțiile adoptate de Curte, se impune menținerea jurisprudenței.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7. Prin Încheierea civilă din 3 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.584/325/2016, Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.781D/2016.8. Prin Încheierea din 11 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.799/1.748/2016, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de instanță din oficiu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.821D/2016.9. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 21.739/245/2016, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.833D/2016.10. Prin Încheierea din 28 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.025/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.852D/2016.11. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.695/204/2016, Judecătoria Câmpina - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea Secapital S.a.R.L. din Luxemburg și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.866D/2016.12. Prin Încheierea din 21 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.540/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.873D/2016.13. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 12.053/197/2016, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.911D/2016.14. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.336/212/2016, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.915D/2016.15. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.573/258/2016, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.988D/2016.16. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.550/257/2016, Judecătoria Mediaș - Secția generală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Garanti Bank - S.A. din București și Societatea Kredyt Inkaso Investment RO - S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.022D/2016.17. Prin Încheierea din 13 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.400/94/2016, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FACTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.065D/2016.18. Prin Încheierea din 14 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.095/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de instanță din oficiu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.071D/2016.19. Prin încheierile din 25 octombrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 2.088/263/2016 și nr. 2.190/263/2016, Judecătoria Motru a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 8 alin. (1), alin. (3) și alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A. și formează obiectul Dosarelor Curții Constituționale nr. 3.121D/2016 și nr. 3.122D/2016.20. Prin Încheierea din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.445/320/2016, Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.191D/2016.21. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.595/175/2016, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Alba Iulia și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.213D/2016.22. Prin Încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.250/243/2016, Judecătoria Hunedoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea CEC Bank - S.A. din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.262D/2016.23. Prin încheierile din 6 decembrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 13.520/303/2016 și nr. 15.309/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT din București și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.341D/2016 și nr. 3.343D/2016.24. Prin Încheierea din 16 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.785/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 7, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Garanti Bank - S.A. din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.441D/2016.25. Prin Încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 21.660/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.444D/2016.26. Prin Încheierea din 26 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.342/280/2016, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost invocată de Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A., prin BRD Sucursala Pitești și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.495D/2016.27. Prin Încheierea din 12 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.865/197/2016, Judecătoria Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea CEC Bank România - S.A. din București și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.529D/2016.28. Prin Încheierea din 21 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.519/258/2016, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.533D/2016.29. Prin Încheierea din 16 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 15.739/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea Secapital S.a.R.L. din Luxemburg și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.545D/2016.30. Prin Încheierea din 6 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.029/305/2016, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.580D/2016.31. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată, în esență, că se încalcă principiile previzibilității și accesibilității legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiții, cu efect liberatoriu, sub sancțiunea pronunțării împotriva sa a unei hotărâri judecătorești care să confirme transferul dreptului de proprietate în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinația bunului, afectat inițial garantării executării unui contract de credit, în bun ce servește ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menține, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părți sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispozițiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârșit, întrucât regimul juridic general al proprietății trebuie să fie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, și dispozițiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016.32. Cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii se arată că, întrucât modalitatea de rambursare, prin plata ratelor creditului, este un element asupra căruia părțile contractului cad de acord, obligatoriu și definitiv, la momentul încheierii acestuia, aceasta reprezintă o situație juridică consumată la momentul încheierii contractului. De aceea, nu se poate susține că părțile realizează un nou acord cu fiecare plată a ratei de credit. Autorii arată că dispozițiile Legii nr. 77/2016 sunt neconstituționale, întrucât acestea sunt aplicabile contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a acesteia, precum și executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor. Se face referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la deciziile nr. 713 din 4 decembrie 2014 și nr. 745 din 3 noiembrie 2015, prin care instanța constituțională a constatat încălcarea principiului neretroactivității în cazul unor dispoziții legale care prevedeau, în mod similar, aplicarea lor și actelor juridice în curs, încheiate anterior intrării în vigoare a legii noi. Prin aplicarea retroactivă a dispozițiilor legale, autorii excepției consideră că sunt tratați în mod discriminatoriu față de consumatorii care au încheiat contracte de credit garantate cu ipotecă, întrucât noua lege pune creditorul într-o poziție de inferioritate, câtă vreme transferul dreptului de proprietate nu este condiționat de acordul creditorului pentru dobândirea imobilului. Consumatorului i se recunoaște dreptul absolut de a se libera de datorie prin simplul transfer al imobilului constituit drept garanție, fără a ține cont de interesul și opțiunea creditorului, ceea ce plasează într-o poziție privilegiată debitorul, cu nesocotirea dispozițiilor constituționale.33. În continuare, se mai arată că, la data încheierii contractului, legislația nu prevedea ca modalitate alternativă de stingere a obligației darea în plată. Din acest motiv, o intervenție ulterioară a legiuitorului, în sensul obligării creditorului de a accepta darea în plată a imobilului ce face obiectul garanției, înșală așteptarea legitimă a creditorului de la momentul încheierii contractului și este, ca atare, retroactivă.34. Din perspectiva dreptului fundamental de proprietate se susține că acesta este, în mod evident, limitat, întrucât statul intervine în acordul de voință deja exprimat cu privire la stingerea împrumutului. Prin dispozițiile criticate este afectat dreptul de proprietate al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or, autorii excepției arată că dețin un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispozițiile legale prin care se prevede recuperarea creanței numai în limita valorii imobilului adus garanție și supus transferului forțat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispozițiile constituționale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanței nu este compensată de o prealabilă și dreaptă despăgubire, iar această pierdere nu operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii.35. Autorii excepției mai arată că scopul urmărit de legiuitor - degrevarea de datorii a unei categorii limitate de debitori din contractele de credit bancar - nu constă în satisfacerea unui interes general. Se susține că legea criticată nu respectă condiția referitoare la necesitatea restrângerii exercițiului dreptului de proprietate, întrucât legiuitorul avea la dispoziție instituția juridică a impreviziunii, mai puțin restrictivă în ceea ce privește exercitarea dreptului de proprietate privată. Cu referire la încălcarea principiului proporționalității, autorii susțin că nu există o justificare rațională pentru stabilirea unui tratament juridic identic pentru situații diferite, cu efectul instituirii unei poveri excesive asupra creditorului. Tratamentul juridic al debitorilor care se pot prevala de dispozițiile legii criticate este identic, atâta vreme cât aceasta nu stabilește criterii de diferențiere a debitorilor care se află în imposibilitate de plată față de cei care nu se află în această situație. Consecința unei asemenea omisiuni este că banca este obligată să suporte, în mod nejustificat, atingerile aduse dreptului său de proprietate generate de liberarea de datorie, inclusiv a debitorilor care nu se află în imposibilitate efectivă de plată.36. Deși accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă sunt garantate prin Constituție, dispozițiile legale criticate limitează această garanție sub două aspecte. Operațiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activitățile principale ale autorilor excepției, sunt limitate sub aspectul operațiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele și executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forțată a creditorului într-un vehicul imobiliar, deși nu a exprimat liber o astfel de inițiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfășurarea activităților comerciale privitoare la imobile, iar prin transferul forțat al proprietății asupra imobilelor va fi obligată să desfășoare această activitate neprevizionată.37. Autorii excepției mai susțin că prevederile art. 4 și art. 7 alin. (1) din lege contravin normelor constituționale cuprinse în art. 21 și art. 53, întrucât instituției de credit îi este îngrădit dreptul la un proces echitabil și nu i se asigură accesul liber la justiție, având în vedere că îi este limitat în mod nejustificat dreptul de a contesta aspectele legate de starea curentă a bunului dat în plată, a culpei debitorului în diminuarea imobilului ipotecat sau a stării de necesitate învederate de debitor pentru parcurgerea procedurii de dare în plată.38. În fine, se mai arată că, potrivit domeniului de reglementare al legii, aceasta se aplică și în cazul contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidențiale care intră în sfera de reglementare a Directivei 2014/17/UE. Potrivit art. 23 din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot să reglementeze un cadru legal care să asigure cel puțin dreptul consumatorului de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiții specificate, sau să fie în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar. Cu toate acestea, în art. 23 alin. (5) din Directiva 2014/17/UE se prevede în mod clar că astfel de reglementări nu pot fi aplicate cu efect retroactiv. În același sens dispune și art. 43 din Directivă, dispozițiile fiind clare, în sensul stabilirii aplicării lor doar pentru viitor, neputând fi aplicate cu efect retroactiv, ci doar contractelor de credit încheiate după data de 21 martie 2016. Din această perspectivă este evidentă contradicția dintre reglementarea europeană și cea națională.39. Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 2.781D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.40. Judecătoria Brașov, în Dosarul nr. 3.529D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. De asemenea, în Dosarul nr. 2.911D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.41. Judecătoria Iași - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.833D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.42. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.852D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. De asemenea, în Dosarul nr. 3.444D/2016, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.43. Judecătoria Câmpina - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.866D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.44. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.441D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.45. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.873D/2016 apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.46. Judecătoria Constanța - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.915D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.47. Judecătoria Miercurea-Ciuc, în dosarele nr. 2.988D/2016 și nr. 3.533D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.48. Judecătoria Mediaș - Secția generală, în Dosarul nr. 3.022D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.49. Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.191D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.50. Judecătoria Buftea, în Dosarul nr. 3.065D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.51. Judecătoria Motru, în dosarele nr. 3.121D/2016 și nr. 3.122D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.52. Judecătoria Aiud, în Dosarul nr. 3.213D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.53. Judecătoria Hunedoara, în Dosarul nr. 3.262D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.54. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, în dosarele nr. 3.341D/2016 și nr. 3.343D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. De asemenea, în Dosarul nr. 3.545D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.55. Judecătoria Pitești - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.495D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.56. Judecătoria Sfântu Gheorghe, în Dosarul nr. 3.580D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.57. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.58. Guvernul, în dosarele nr. 3.343D/2016, nr. 3.441D/2016 și nr. 3.580D/2016, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, că dispozițiile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii, că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi și a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă și că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 este neîntemeiată.59. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:60. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.61. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum și a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Dispozițiile legale criticate punctual au următorul cuprins:– Art. 1: (1) Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor.(2) Consumatori sunt persoanele definite de Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(3) Dispozițiile prezentei legi se aplică și în cazul în care creanța creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea și/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.(4) Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor acordate prin programul «Prima casă», aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului «Prima casă», aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările și completările ulterioare.;– Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“;– Art. 4:(1) Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială;b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.(2) În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.;– Art. 5: (1) În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.(4) Cu cel puțin 3 zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părțile transmit acestuia informațiile și înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată.(5) Toate costurile notariale și, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului se suportă de către debitor.;– Art. 6: (1) De la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților personali sau ipotecari.(2) În situația admiterii definitive a contestației prevăzute la art. 7, creditorul poate demara sau, după caz, relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară atât împotriva debitorului, cât și împotriva altor garanți personali sau ipotecari.(3) Demersurile prevăzute la art. 5 și art. 7-9 pot fi întreprinse și de codebitori, precum și de garanții personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor săi.(4) Acțiunea în regres împotriva debitorului principal va putea fi formulată numai după stingerea integrală a datoriei izvorând din contractul de credit, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.;– Art. 7: (1) În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.(2) Cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul.(3) Apelul împotriva hotărârii pronunțate în conformitate cu dispozițiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare și se judecă cu celeritate.(4) Până la soluționarea definitivă a contestației formulate de creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.(5) În situația în care se admite contestația formulată de creditor, părțile vor fi puse în situația anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.(6) În termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației, creditorul are obligația să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispozițiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informațiilor și a înscrisurilor, cât și în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată.;– Art. 8: (1) În situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor.(2) Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părților, de către judecătoria în circumscripția căreia domiciliază debitorul.(3) Până la soluționarea definitivă a cererii prevăzute la alin. (1) se menține suspendarea oricărei plăți către creditor, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.(4) Acțiunea prevăzută de prezentul articol este scutită de plata taxei judiciare de timbru.(5) Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.;– Art. 10: (1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.(2) De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal.;– Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată.“.62. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul de drept, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (1) și alin. (3) privind categoriile de legi, art. 126 alin. (1) referitor la instanțele judecătorești, art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) privind economia, art. 136 alin. (5) privind proprietatea, precum și prevederilor art. 1 - Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, sunt invocate Directiva 2014/17/UE și Directiva 93/13/CEE.63. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește o parte dintre dispozițiile legale criticate, nu sunt respectate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, a căror existență rezultă din dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei[...]“, precum și din dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“.64. Astfel, Curtea reține că, în ceea ce privește data încheierii contractelor de credit, acestea au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autorii excepției au invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, instanța de contencios constituțional va respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 .65. Faptul că în aceste cauze contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant și în examinarea admisibilității excepției având ca obiect neconstituționalitatea tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reține că, potrivit primei teze a acestuia, dispozițiile Legii nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a doua teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.66. În continuare, Curtea reține că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a constatat că dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. Curtea a mai reținut că, în cazul în care instanța judecătorească nu ar avea posibilitatea să verifice îndeplinirea condițiilor impreviziunii, aceste dispoziții legale ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției.67. Totodată, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională.68. În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Prin urmare, ținând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menționată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței constituționale în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum și cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3), (5), (6) și art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă, având în vedere și faptul că autorii excepției de neconstituționalitate critică exact înțelesul normelor legale care a fost exclus din cadrul constituțional.69. Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 1 din lege, Curtea constată că nu contravine niciunui text constituțional invocat, acesta stabilind doar sfera de aplicare a legii supuse controlului de constituționalitate, respectiv raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. Mai mult, acest text nici măcar nu stabilește obiectul legii, obiect care se conturează începând cu art. 3 din lege.70. Referitor la art. 11 teza întâi raportat la art. 5 și 6 din lege, Curtea constată că acestea reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Curtea observă că art. 3 teza a doua a fixat regulile de drept substanțial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5 și 6 din lege reglementează, în esență, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menționate.71. Cu privire la constituționalitatea art. 11 teza întâi raportat la art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din lege, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, Curtea a reținut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligației un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Suspendarea plăților aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăților, celelalte obligații ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului pentru că suspendarea plăților este o măsură imediată care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condițiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Ca atare, Curtea, având în vedere conținutul normativ al art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a constatat că acestea reglementează o intervenție etatică cu privire la executarea contractelor de credit aflate în curs. De principiu, niciun text constituțional nu împiedică legiuitorul să intervină în executarea acestor contracte în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condițiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la buna-credință și echitatea ce trebuie să guverneze această materie. Însă intensitatea acestei intervenții, privită din perspectiva exigențelor Constituției, trebuie evaluată prin prisma testului de proporționalitate dezvoltat de Curtea Constituțională în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, sau Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013). Curtea a mai constatat că, deși creditorul obligației deține, în principiu, un bun, în sensul art. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezentat de creanța care face obiectul contractului de credit, intervenția statului operată prin textele de lege criticate urmărește un scop legitim ce se circumscrie conceptului de protecție a consumatorului prin înlăturarea pericolului ruinei sale iminente, respectiv protecția consumatorului prin evitarea punerii acestuia în situația de a plăti sume de bani corespunzătoare contractului de credit în condițiile în care se invocă impreviziunea întemeiată pe art. 969 și 970 din Codul civil din 1864, că măsura critică este adecvată, necesară și respectă un just raport de proporționalitate între interesele generale și cele particulare. În consecință, având în vedere cele anterior expuse, Curtea a constatat că mecanismul procedural reglementat de legiuitor nu pune în discuție în niciun fel condițiile de drept substanțial ce trebuie avute în vedere la depunerea notificării, ci stabilește un echilibru procedural corect între părțile aflate în litigiu, cu respectarea principiului proporționalității ce trebuie să caracterizeze orice măsură etatică în domeniul proprietății private.72. Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din lege, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49, constatând că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituție, în măsura în care acesta este aplicat în condițiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruina debitorului și îmbogățirea fără justă cauză a creditorului, contractul de credit nemaiputând constitui temeiul îmbogățirii acestuia, ci situația imprevizibilă intervenită, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeași situație de impreviziune, au reușit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial și arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcție de echilibrul contractual dintre părți, fiind, așadar, o chestiune ce ține de dezechilibrarea prestațiilor la care acestea s-au obligat datorită unui element exterior conduitei lor a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Ca atare, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficțiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanției a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiție impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Așa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condițiile legii criticate, executarea contractului încetează. Prin urmare, Curtea a constatat că soluția legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitație publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituție.73. Referitor la critica de neconstituționalitate a legii în ansamblul său, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2017, paragrafele 107-108, Curtea a statuat că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice care nu se referă la regimul general al proprietății, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea constată că regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința, dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietății și al dreptului de proprietate, și încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care în art. 348 reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea a constatat că această critică de neconstituționalitate extrinsecă este neîntemeiată.74. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele care au fundamentat-o își mențin valabilitatea.75. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce privește dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (4) și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, și cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziții legale,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 18.584/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, de Judecătoria Cornetu, din oficiu, în Dosarul nr. 10.799/1.748/2016, de Societatea OTP Bank România - S.A. din București în Dosarul nr. 21.739/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și în Dosarul nr. 15.025/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București, de Societatea Secapital S.a.R.L. Luxemburg în Dosarul nr. 5.695/204/2016 al Judecătoriei Câmpina, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. în Dosarul nr. 17.540/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 12.053/197/2016 al Judecătoriei Brașov, în Dosarul nr. 16.336/212/2016 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și în Dosarul nr. 3.573/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Garanti Bank - S.A. și Societatea Kredyt Inkaso Investment RO - S.A. în Dosarul nr. 1.550/257/2016 al Judecătoriei Mediaș - Secția generală, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 7.400/94/2016 al Judecătoriei Buftea, de Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 14.095/302/2016, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. în dosarele nr. 2.088/263/2016 și nr. 2.190/263/2016 ale Judecătoriei Motru, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 11.445/320/2016 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Alba Iulia în Dosarul nr. 2.595/175/2016 al Judecătoriei Aiud, de Societatea CEC Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 4.250/243/2016 al Judecătoriei Hunedoara, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în dosarele nr. 13.520/303/2016 și nr. 15.309/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, de Societatea Garanti Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 18.785/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 21.660/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Pitești în Dosarul nr. 9.342/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă, de Societatea CEC Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 17.865/197/2016 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă, de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 5.519/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Secapital S.a.R.L. Luxemburg în Dosarul nr. 15.739/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, și de Societatea OTP FAKTORING ZRT în Dosarul nr. 5.029/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) și alin. (5)-(6) și ale art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016, precum și a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe.3. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe, și constată că sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Brașov - Secția civilă, Judecătoriei Iași - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, Judecătoriei Câmpina - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, Judecătoriei Constanța - Secția civilă, Judecătoriei Miercurea-Ciuc, Judecătoriei Mediaș - Secția generală, Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, Judecătoriei Buftea, Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă, Judecătoriei Motru, Judecătoriei Aiud, Judecătoriei Hunedoara, Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, Judecătoriei Pitești - Secția civilă și Judecătoriei Sfântu Gheorghe și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 martie 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Bianca Drăghici
    -----