DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2017referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), coroborat cu art. 8 alin. (5), art. 1 alin. (3), art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1)-(3), art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și ale legii în ansamblul său
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 15 mai 2018



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent
    1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), coroborat cu art. 8 alin. (5), art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2)-(3), art. 7 alin. (3), art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Românească - S.A. din București, membră a Grupului Național Bank of Greece, în Dosarul nr. 2.682/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. din București în Dosarul nr. 8.122/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secția civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, în dosarele nr. 4.792/279/2016 al Judecătoriei Piatra-Neamț și nr. 6.763/231/2016 al Judecătoriei Focșani - Secția civilă, precum și de Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din București, în dosarele nr. 1.169/282/2016 al Judecătoriei Pogoanele, nr. 12.803/302/2016 și nr. 13.979/302/2016 ale Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, nr. 1.671/229/2016 al Judecătoriei Fetești, nr. 19.048/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, nr. 14.964/197/2016 al Judecătoriei Brașov - Secția I civilă, nr. 1.331/316/2016 al Judecătoriei Târgu Bujor - Secția civilă, nr. 8.916/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secția civilă, nr. 916/310/2016 și nr. 962/310/2016 ale Judecătoriei Sinaia, nr. 2.835/328/2016 al Judecătoriei Turda, nr. 8.236/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secția civilă și nr. 9.465/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secția civilă.2. Dezbaterile au avut loc la data de 31 octombrie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, și în lipsa părților, care au fost legal citate, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus conexarea dosarelor nr. 1.216D/2016, 1.224D/2016, 1.251D/2016, 1.784D/2016, 1.806D/2016, 1.807D/2016, 1.808D/2016, 1.809D/2016, 1.816D/2016, 1.827D/2016, 1.833D/2016, 1.838D/2016, 1.839D/2016, 1.840D/2016, 1.844D/2016, 1.850D/2016 și 1.867D/2016 la Dosarul nr. 1.204D/2016, care este primul înregistrat, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată. La același termen, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 7 noiembrie 2017 când, pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea la data de 9 noiembrie 2017. La acea dată, Curtea a dispus, având în vedere necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, în temeiul dispozițiilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, redeschiderea dezbaterilor pentru data de 7 decembrie 2017, cu citarea părților și a Ministerului Public, dată la care a pronunțat prezenta decizie.3. Președintele dispune efectuarea apelului în Dosarul nr. 1.204D/2016 și, constatându-se lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită, pune în discuție revenirea la măsura conexării dosarelor, dispusă în ședința publică din data de 31 octombrie 2017, având în vedere necesitatea conexării acestora în funcție de criteriul existenței unei executări silite a consumatorilor, la data transmiterii către creditori a notificării prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016.4. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura pusă în discuție, iar Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune revenirea asupra măsurii conexării, luate în ședința publică din data de 31 octombrie 2017.5. Președintele dispune efectuarea apelului în dosarele nr. 1.334D/2016, 1.375D/2016, 1.382D/2016, 1.386D/2016, 1.401D/2016, 1.416D/2016, 1.499D/2016, 1.575D/2016, 1.670D/2016, 1.680D/2016, 1.684D/2016, 1.760D/2016, 1.763D/2016, 1.768D/2016, 1.771D/2016, 1.775D/2016, 1.806D2016, 1.827D/2016, 1.838D/2016, 1.898D/2016, 1.956D/2016, 1.958D/2016, 1.959D/2016, 1.982D/2016, 1.983D/2016, 1.984D/2016, 1.992D/2016, 2.010D/2016, 2.024D/2016, 2.042D/2016, 2.050D/2016, 2.076D/2016, 2.080D/2016, 2.084D/2016, 2.122D/2016, 2.126D/2016, 2.136D/2016, 2.144D/2016, 2.148D/2016, 2.188D/2016, 2.215D/2016, 2.250D/2016, 2.273D/2016, 2.310D/2016, 2.377D/2016, 2.379D/2016, 2.422D/2016, 2.517D/2016, 2.551D/2016, 2.568D/2016, 2.582D/2016, 2.586D/2016, 2.597D/2016, 2.601D/2016, 2.608D/2016, 2.642D/2016, 2.650D/2016, 2.654D/2016, 2.700D/2016, 2.709D/2016, 2.721D/2016, 2.758D/2016, 2.764D/2016, 2.825D/2016, 2.828D/2016, 2.832D/2016, 2.855D/2016, 2.865D/2016, 2.883D/2016, 2.890D/2016, 2.982D/2016, 3.047D/2016, 3.049D/2016, 3.063D/2016, 3.073D/2016, 3.111D/2016, 3.112D/2016, 3.117D/2016, 3.161D/2016, 3.188D/2016, 3.208D/2016, 3.212D/2016, 3.219D/2016, 3.224D/2016, 3.234D/2016, 3.238D/2016, 3.248D/2016, 3.279D/2016, 3.300D/2016, 3.306D/2016, 3.320D/2016, 3.373D/2016, 3.394D/2016, 3.445D/2016, 3.487D/2016, 3.494D/2016, 3.498D/2016, 3.523D/2016, 3.534D/2016, 3.561D/2016, 1D/2017, 7D/2017, 18D/2017, 20D/2017, 86D/2017, 104D/2017, 112D/2017, 131D/2017, 165D/2017, 169D/2017, 247D/2017, 249D/2017, 264D/2017, 268D/2017, 302D/2017, 323D/2017, 326D/2017, 339D/2017, 399D/2017, 413D/2017, 446D/2017, 456D/2017, 488D/2017, 534D/2017, 535D/2017, 570D/2017, 573D/2017, 664D/2017, 665D/2017, 763D/2017, 787D/2017, având ca obiect excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Dintre acestea, dosarele nr. 1.806D/2016, 1.827D/2016 și 1.838D/2016, conexate, la Dosarul nr. 1.204D/2016, în ședința publică din 31 octombrie 2017, se află la primul termen de judecată de după repunerea pe rol, iar restul dosarelor enumerate se află la primul termen de judecată. 6. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.7. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor anterior enumerate la Dosarul nr. 1.334D/2016, care a fost primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9. Curtea Constituțională a fost sesizată de instanțele judecătorești, după cum urmează:10. Judecătoria Târgu Jiu - Secția civilă - Încheierea din 17 iunie 2016 - Dosarul nr. 8.760/318/2016 (1.334D/2016).11. Judecătoria Pitești - Secția civilă - încheierile din 28 iunie 2016, 30 august 2016, 22 noiembrie 2016, 28 noiembrie 2016, 15 decembrie 2016 - dosarele nr. 9.341/280/2016, nr. 10.898/280/2016, nr. 9.116/280/2016, nr. 12.871/280/2016, nr. 9.227/280/2016, nr. 10.895/280/2016 (1.375D/2016, 1.898D/2016, 2.273D/2016, 3.188D/2016, 3.494D/2016, 763D/2017).12. Judecătoria Sfântu Gheorghe - încheierile din 20 iulie 2016, 16 septembrie 2016, 20 octombrie 2016 - dosarele nr. 3.323/305/2016, nr. 3.819/305/2016, nr. 2.804/305/2016 (1.382D/2016, 1.760D/2016, 2.709D/2016).13. Judecătoria Bacău - Secția civilă - încheierile din 18 iulie 2016, 22 noiembrie 2016 - dosarele nr. 9.346/ 180/2016, nr. 12.996/180/2016 (1.386D/2016, 3.320D/2016).14. Judecătoria Sinaia - încheierile din 19 iulie 2016, 13 septembrie 2016, 16 septembrie 2016 - dosarele nr. 760/310/2016, nr. 1.128/310/2016, nr. 916/310/2016 (1.401D/2016, 1.775D/2016, 1.838D/2016).15. Judecătoria Focșani - Secția civilă - încheierile din 7 iulie 2016, 19 septembrie 2016 - dosarele nr. 6.911/231/ 2016, nr. 9.986/231/2016 (1.416D/2016, 2.080D/2016).16. Judecătoria Aiud - Sentința civilă nr. 917 din 3 august 2016 și încheierile din 11 octombrie 2016, 10 noiembrie 2016 - dosarele nr. 2.343/175/2016, nr. 2.808/175/2016, nr. 1.863/175/ 2016 (1.499D/2016, 2.982D/2016, 3.063D/2016).17. Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția civilă − Încheierea din 10 august 2016 - Dosarul nr. 7.266/288/2016 (1.575D/2016).18. Judecătoria Sebeș - încheierile din 6 septembrie 2016, 6 decembrie 2016 - dosarele nr. 1.680/298/2016, nr. 1.262/ 298/2016 (1.670D/2016, 3.238D/2016).19. Judecătoria Hunedoara - Secția civilă - încheierile din 5 septembrie 2016, 15 decembrie 2016 - dosarele nr. 3.247/ 243/2016, nr. 3.920/243/2016 (1.680D/2016, 3.534D/2016).20. Judecătoria Brașov - încheierile din 22 iulie 2016, 1 noiembrie 2016, 11 noiembrie 2016, 15 noiembrie 2016, 23 noiembrie 2016 - dosarele nr. 13.282/197/2016, nr. 16.634/ 197/2016, nr. 12.099/197/2016, nr. 15.476/197/2016, nr. 13.633/ 197/2016, nr. 12.902/197/2016 (1.684D/2016, 2.828D/2016, 3.049D/2016, 3.234D/2016, 413D/2017, 787D/2017).21. Judecătoria Oradea - Secția civilă - Încheierea din 12 septembrie 2016 - Dosarul nr. 9.484/271/2016 (1.763D/ 2016).22. Judecătoria Bistrița - Secția civilă - Încheierea din 8 septembrie 2016 - Dosarul nr. 4.821/190/2016 (1.768D/2016).23. Judecătoria Câmpina - Secția civilă - încheierile din 31 august 2016, 14 septembrie 2016 - dosarele nr. 4.321/ 204/2016, nr. 5.002/204/2016 (1.771D/2016, 1.982D/2016).24. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă - încheierile din 30 august 2016, 13 octombrie 2016, 23 noiembrie 2016, 28 noiembrie 2016, 18 ianuarie 2017 - dosarele nr. 12.803/302/2016, nr. 16.129/302/2016, nr. 16.810/302/2016, nr. 13.489/302/2016, nr. 11.967/302/2016 (1.806D/2016, 2.597D/ 2016, 3.073D/2016, 3.219D/2016, 399D/2017).25. Judecătoria Târgu Bujor - Secția civilă - Încheierea din 14 septembrie 2016 - Dosarul nr. 1.331/316/2016 (1.827D/2016).26. Judecătoria Arad - Secția civilă - încheierile din 7 septembrie 2016, 26 septembrie 2016, 26 octombrie 2016 - dosarele nr. 8.736/55/2016, nr. 8.737/55/2016, nr. 12.237/ 55/2016 (1.956D/2016, 2.122D/2016, 2.654D/2016).27. Judecătoria Urziceni - încheierile din 29 septembrie 2016, 21 noiembrie 2016 - dosarele nr. 1.685/330/2016, nr. 2.839/330/2016 (1.958D/2016, 326D/2017).28. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă - încheierile din 20 septembrie 2016, 23 septembrie 2016, 27 septembrie 2016, 3 octombrie 2016, 20 octombrie 2016, 27 octombrie 2016, 12 decembrie 2016, 19 decembrie 2016 - dosarele nr. 21.327/301/2016, nr. 17.002/301/2016, nr. 13.887/301/2016, nr. 13.616/301/2016, nr. 18.939/301/2016, nr. 13.621/301/2016, nr. 19.179/301/2016, nr. 19.975/301/2016, nr. 13.313/301/2016 (1.959D/2016, 2.136D/2016, 2.188D/2016, 2.642D/2016, 2.650D/2016, 2.721D/2016, 2.855D/2016, 3.498D/2016, 488D/2017).29. Judecătoria Târgoviște - încheierile din 13 septembrie 2016, 7 octombrie 2016 - dosarele nr. 7.278/315/2016, nr. 5.032/315/2016 (1.983D/2016, 2.126D/2016).30. Judecătoria Sectorului 1 București - încheierile din 7 septembrie 2016, 15 septembrie 2016, 24 noiembrie 2016 - dosarele nr. 26.447/299/2016, nr. 24.877/299/2016, nr. 32.472/299/2016 (1.984D/2016, 2.076D/2016, 3.224D/2016).31. Judecătoria Constanța - Secția civilă - încheierile nr. 14.265 din 27 septembrie 2016, nr. 14.338 din 28 septembrie 2016, nr. 16.731 din 3 noiembrie 2016, nr. 18.186 din 22 noiembrie 2016, nr. 19.962 din 15 decembrie 2016 - Dosarul nr. 14.585/212/2016/a1, nr. 14.596/212/2016/a1, nr. 12.554/212/ 2016/a1, nr. 22.687/212/2016/a1, nr. 21.840/212/2016/a1 (1.992D/2016, 2.050D/2016, 2.890D/2016, 3.161D/2016, 86D/2017).32. Judecătoria Horezu - Încheierea din 3 octombrie 2016 - Dosarul nr. 1.612/241/2016 (2.010D/2016).33. Judecătoria Cornetu - încheierile din 6 septembrie 2016, 14 septembrie 2016, 14 decembrie 2016 - dosarele nr. 6.172/1748/2016, nr. 6.553/1748/2016, nr. 11.903/1748/2016 (2.024D/2016, 2.084D/2016, 169D/2017).34. Judecătoria Tulcea - Secția civilă și penală -încheierile din 30 septembrie 2016, 10 ianuarie 2017 - Dosarul nr. 3.968/327/2016, nr. 4.834/327/2016 (2.042D/2016, 302D/2017).35. Judecătoria Zalău - Încheierea din 30 septembrie 2016 - Dosarul nr. 2.714/337/2016 (2.144D/2016).36. Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă - încheierile din 19 septembrie 2016, 31 octombrie 2016 - dosarele nr. 13.772/325/2016, nr. 13.952/325/2016 (2.148D/2016, 339D/2017).37. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă - încheierile din 10 octombrie 2016, 25 octombrie 2016, 1 noiembrie 2016, 2 noiembrie 2016, 4 noiembrie 2016, îndreptată prin Încheierea din 9 decembrie 2016, 8 noiembrie 2016, 9 noiembrie 2016, 11 noiembrie 2016, 6 decembrie 2016, 15 decembrie 2016, 16 ianuarie 2017 și Sentința civilă nr. 13.908 din 16 decembrie 2016 - dosarele nr. 14.095/ 4/2016, nr. 17.775/4/2016, nr. 19.502/4/2016, nr. 11.778/4/2016, nr. 20.669/4/2016, nr. 14.254/4/2016, nr. 18.269/4/2016, nr. 16.579/4/2016, nr. 17.164/4/2016, nr. 18.729/4/2016, nr. 12.224/4/2016, nr. 20.298/4/2016, nr. 17.163/4/2016 (2.215D/2016, 2.601D/2016, 2.825D/2016, 3.279D/2016, 3.300D/2016, 3.445D/2016, 264D/2017, 446D/2017, 534D/2017, 535D/2017, 573D/2017, 664D/2017, 665D/2017).38. Judecătoria Alexandria - Încheierea din 13 octombrie 2016 - Dosarul nr. 4.017/740/2016 (2.250D/2016).39. Judecătoria Mediaș - Secția generală - Încheierea din 14 octombrie 2016 - Dosarul nr. 1.897/257/2016 (2.310D/2016).40. Judecătoria Galați - Secția civilă - încheierile din 29 septembrie 2016, 21 decembrie 2016 - dosarele nr. 13.907/233/2016, nr. 10.545/233/2016 (2.377D/2016, 323D/2017).41. Judecătoria Deva - Secția civilă - Încheierea din 20 octombrie 2016 - Dosarul nr. 4.796/221/2016 (2.379D/2016).42. Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă - încheierile din 21 octombrie 2016, 24 noiembrie 2016, 12 ianuarie 2017 - dosarele nr. 14.302/300/2016, nr. 16.959/ 300/2016, nr. 16.731/300/2016 (2.422D/2016, 3.523D/2016, 570D/2017).43. Judecătoria Alba Iulia - încheierile din 14 septembrie 2016, 21 noiembrie 2016, 25 noiembrie 2016 - dosarele nr. 3.300/176/2016, nr. 4.375/176/2016, nr. 4.097/176/2016 (2.517D/2016, 3.306D/2016, 3.487D/2016).44. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă - încheierile din 18 octombrie 2016, 1 noiembrie 2016 - dosarele nr. 9.719/303/2016, nr. 10.506/303/2016 (2.551D/2016, 2.700D/2016).45. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin - Încheierea din 6 iulie 2016 - Dosarul nr. 6.291/225/2016 (2.568D/2016).46. Judecătoria Buftea - Secția civilă - încheierile din 23 septembrie 2016, 3 octombrie 2016 - dosarele nr. 9.038/94/ 2016, nr. 11.376/94/2016 (2.582D/2016, 2.586D/2016).47. Judecătoria Cluj-Napoca - Încheierea din 28 septembrie 2016 - Dosarul nr. 10.480/211/2016 (2.608D/2016).48. Judecătoria Sibiu - Secția civilă - încheierile din 4 noiembrie 2016, 9 decembrie 2016 - dosarele nr. 7.764/306/2016, nr. 9.514/306/2016 (2.758D/2016, 104D/2017).49. Judecătoria Brăila - Secția civilă - Încheierea din 21 octombrie 2016 - Dosarul nr. 12.648/196/2016 (2.764D/2016).50. Judecătoria Iași - Secția civilă - încheierile din 2 noiembrie 2016, 11 noiembrie 2016, 14 noiembrie 2016, 18 noiembrie 2016, 25 noiembrie 2016, 29 noiembrie 2016, 12 decembrie 2016, 21 decembrie 2016 - dosarele nr. 18.909/245/2016, nr. 20.560/245/2016, nr. 25.020/245/2016, nr. 22.960/245/2016, nr. 19.699/245/2016, nr. 28.879/245/2016, nr. 26.560/245/2016, nr. 29.094/245/2016, nr. 19.709/245/2016, nr. 23.448/245/2016 (2.832D/2016, 2.865D/2016, 2.883D/2016, 3.047D/2016, 3.373D/2016, 1D/2017, 18D/2017, 112D/2017, 131D/2017, 456D/2017).51. Judecătoria Craiova - Secția civilă - încheierile din 14 noiembrie 2016, 23 noiembrie 2016 - dosarele nr. 16.451/215/2016, nr. 16.889/215/2016, nr. 17.527/215/2016 (3.111D/2016, 3.112D/2016, 3.248D/2016).52. Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă - încheierile din 18 noiembrie 2016, 8 decembrie 2016 - dosarele nr. 7.096/320/2016/a1, nr. 7.340/320/2016/a1 (3.117D/2016, 7D/2017).53. Judecătoria Caracal - Secția civilă - Încheierea din 18 octombrie 2016 - Dosarul nr. 2.853/207/2016 (3.208D/2016).54. Judecătoria Ploiești - Secția civilă - încheierile din 2 noiembrie 2016, 4 noiembrie 2016 - dosarele nr. 12.268/281/2016, nr. 15.526/281/2016 (3.212D/2016, 3.394D/2016).55. Judecătoria Lugoj - Încheierea din 16 decembrie 2016 - Dosarul nr. 2.864/252/2016 (3.561D/2016).56. Judecătoria Medgidia - Sentința civilă nr. 1.330 din 19 iulie 2016 - Dosarul nr. 4.962/256/2016 (20D/2017).57. Judecătoria Suceava - Încheierea din 17 noiembrie 2016 - Dosarul nr. 5.434/314/2016 (165D/2017).58. Judecătoria Vaslui - încheierile din 7 decembrie 2016 - dosarele nr. 4.248/333/2016, nr. 5.692/333/2016 (247D/2017, 249D/2017).59. Judecătoria Odorheiu Secuiesc - Încheierea nr. 4 din 17 ianuarie 2017 - Dosarul nr. 1.968/268/2016 (268D/2017).60. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului Național Bank of Greece din București, Societatea Piraeus Bank România - S.A. din București, Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, Societatea OTP Faktoring ZRT din Budapesta, Societatea BRD – Groupe Société Générale - S.A. din București, Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din București, Societatea Bancpost - S.A. din București și Societatea ERB New Europe Funding II BV din București.61. În dosarele Curții nr. 1.401D/2016 și 1.768D/2016, excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate, din oficiu, de Judecătoria Sinaia și, respectiv, Judecătoria Bistrița - Secția civilă.62. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze al căror obiect constă în formularea, de către autoarele excepțiilor, a unor contestații privind neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată. În dosarele Curții nr. 1.401D/2016, 1.670D/2016, 1.680D/2016, 1.684D/2016, 1.760D/2016, 1.982D/2016, 2.379D/2016, 2.422D/2016, 2.654D/2016, 2.764D/2016, 2.828D/2016, 2.832D/2016, 2.890D/2016, 3.279D/2016, 1D/2017, 7D/2017, 112D/2017 și 268D/2017, excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni formulate, în temeiul Legii nr. 77/2016, de către consumatori. De asemenea, în dosarele Curții nr. 2.586D/2016, 3.445D/2016 și 535D/2017, excepțiile de neconstituționalitate a fost ridicate în cauze având ca obiect soluționarea, pe lângă a unor acțiuni formulate de către profesioniști, și a unor cereri reconvenționale ale consumatorilor față de aceste acțiuni ale profesioniștilor. 63. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinseci, autoarele consideră că dispozițiile art. 3 și art. 8 alin. (1) și (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă cerințele referitoare la procedura de adoptare a actelor normative, întrucât Legea nr. 77/2016 a fost adoptată conform prevederilor constituționale aplicabile unei legi ordinare, în condițiile în care Codul civil - actul normativ de la care Legea nr. 77/2016 derogă - este o lege organică. 64. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinseci, raportat la art. 1 alin. (4), coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituție, se arată că, prin art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, se intervine asupra caracterului executoriu și/sau definitiv al unei hotărâri judecătorești, precum și asupra modalității de încetare a unei executări silite, stabilindu-se că un consumator, indiferent de situația juridică la care este parte, poate solicita instanței modificarea acesteia în virtutea noii legi. Așa fiind, apreciază că Legea nr. 77/2016 contravine principiului separației puterilor în stat.65. Principiul constituțional al statului de drept este încălcat, în opinia autoarelor, întrucât modificarea/reașezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipotezele excepționale de rupere a echilibrului contractual și doar după verificarea prealabilă de către judecător, de la caz la caz, a nevoii de schimbare a câmpului de riscuri acceptate. 66. Criticile de neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, au în vedere modul defectuos în care legiuitorul și-a exercitat competența de legiferare, prin încălcarea cerințelor referitoare la previzibilitatea pe care trebuie să o aibă un act normativ. Astfel, nu se clarifică mai multe aspecte privitoare la modul de aplicare a dispozițiilor sale; se prevede o derogare de la dispozițiile Codului civil, fără a preciza care sunt dispozițiile legale vizate de aceasta; se prevede faptul că Legea nr. 77/2016 „se coroborează“ cu dispozițiile mai multor acte normative, fără să se prevadă, însă, în ce fel se va face această operațiune de coroborare, în condițiile în care, din punct de vedere material, dispozițiile Legii nr. 77/2016 tind, mai mult, spre o modificare, iar uneori (cum ar fi cazul Legii nr. 190/1999) spre o înlăturare de la aplicare și schimbare totală a reglementării; Legea nr. 77/2016 lasă o largă marjă de interpretare aspectelor tranzitorii, deoarece nu face nicio referire la regimul aplicabil contractelor încheiate sub imperiul Codului Civil din 1864; există o inadvertență între scopul declarat de legiuitor (pe care îl putem extrage din Expunerea de motive) și textul legii dării în plată. 67. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea principiului securității juridice, autoarele excepțiilor susțin că Legea nr. 77/2016 prevede posibilitatea retroactivării legii civile, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voința părților la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, creează un dezechilibru în interpretarea unitară a legii și contravine oricărei așteptări legitime a creditorului în legătură cu derularea raportului contractual. Apreciază, astfel, că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt total incerte și instituie doar noțiunea de contract în derulare, fără a da o explicație aferentă acestor contracte.68. Se încalcă principiile previzibilității și accesibilității legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiții, cu efect liberatoriu, sub sancțiunea pronunțării împotriva sa a unei hotărâri judecătorești care să confirme transferul dreptului de proprietare în patrimoniul său. 69. În continuare, se arată că art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât consacră efectul retroactiv al legii, în totalitatea sa. Astfel, Legea nr. 77/2016 este aplicabilă contractelor de credit încheiate anterior intrării sale în vigoare, precum și executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor. 70. Autoarele excepțiilor susțin că legea nouă adaugă raportului juridic născut sub imperiul legii vechi o instituție juridică cu caracter de noutate față de dispozițiile legale aplicabile la data încheierii raportului juridic avute în vedere de părți. Prin aplicarea legii noi se ajunge, așadar, la o altă consecință, la alte efecte ale contractului și la un alt mecanism de stingere a obligațiilor, decât cele prevăzute de legea sub imperiul căreia au fost încheiate contractele. Atunci când s-a încheiat contractul de credit, părțile au convenit ca debitorul să se oblige să restituie sumele de bani primite cu titlu de împrumut. Ulterior, în viața contractului intervine legiuitorul și, împotriva voinței creditorului, conferă debitorului dreptul ca acesta să se libereze de obligația sa față de creditor printr-un alt bun decât cel la care s-a așteptat și se așteaptă în mod legitim creditorul, fără să distingă după cum bunul este afectat sau nu de alte sarcini ori de stadiul în care acesta se găsește, ori să solicite creditorului stingerea tuturor obligațiilor în cazul în care bunul imobil afectat garanției creditorului a fost, deja, supus procedurii de executare silită. 71. Autoarele excepțiilor apreciază că se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție. Prin Legea nr. 77/2016 se instituie un tratament discriminatoriu al creditorilor față de consumatorii care au încheiat contracte de credit garantate cu ipotecă, întrucât consumatorului i se recunoaște dreptul absolut de a se libera de datorie prin simplul transfer al imobilului constituit drept garanție, fără a ține cont de interesul și opțiunea creditorului, situație de natură să îl plaseze într-o poziție privilegiată pe debitor, cu nesocotirea dispozițiilor constituționale. 72. Se susține că, în urma ștergerii datoriei ipotecare, creditorii ipotecari diligenți, care și-au constituit o ipotecă, sunt discriminați prin raportare la ceilalți creditori (ipotecari sau chirografari), care nu au calitatea de instituție de credit, instituție financiară nebancară sau cesionar al acestora ce beneficiază de ipotecă și care vor rămâne cu un drept de urmărire asupra celorlalte bunuri din patrimoniul debitorului. 73. Neconstituționalitatea art. 7 din Legea nr. 77/2016 decurge, în primul rând, din încălcarea dreptului la apărare și a accesului la justiție, având în vedere că obiectul contestației este limitat strict la condițiile de admisibilitate prevăzute în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 - dispoziții care sunt neconstituționale în raport cu libertatea economică și dreptul de proprietate. Practic, deși creditorul are dreptul de a contesta notificarea cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului afectat garanției, prin darea în plată, acesta nu poate formula nicio apărare cu privire la drepturile sale și cu privire la aspectele particulare ale speței care ar putea conduce, eventual, la o inadmisibilitate a notificării. Având în vedere că, față de condițiile de admisibilitate prevăzute în lege, se conferă un drept general tuturor consumatorilor, fără a se avea în vedere o reechilibrare a contractului, în contextul în care executarea acestuia ar deveni prea oneroasă pentru consumator, din diverse circumstanțe excepționale, limitarea obiectului contestației strict la aceste motive echivalează, în cele din urmă, cu o îngrădire nejustificată a dreptului la apărare și a accesului la justiție, care, în aceste condiții, devin ineficace și iluzorii. Aceasta reprezintă și o încălcare a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.74. Autoarele excepțiilor mai susțin că, prin dispozițiile criticate, se aduce o atingere nepermisă prevederilor art. 44 din Constituție. Astfel, este afectat dreptul de proprietate privată al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate, ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or, creditorii dețin un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispozițiile legale prin care se prevede recuperarea creanței numai în limita valorii imobilului adus în garanție și supus transferului forțat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispozițiile constituționale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanței nu este compensată de o prealabilă și dreaptă despăgubire, și nici nu operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii. 75. Limitarea gravă adusă dreptului de proprietate prin mecanismul dării în plată nu se încadrează în limitele permise de art. 53 din Constituție, pierderea dreptului de proprietate nefiind proporțională cu scopul urmărit, elementul de protecție socială neregăsindu-se în condițiile de admisibilitate prevăzute de lege.76. Se arată că legea criticată instituie o măsură de protecție socială, suportată nu de stat, ci de către un subiect de drept privat, ceea ce contravine art. 44 din Constituție. 77. Se arată că, prin ștergerea creanței reziduale a băncii formate din diferența dintre soldul creditului la momentul plății și valoarea imobilului, dreptul de proprietate al băncii dispare. 78. Ca efect al Legii nr. 77/2016, în cazul contractelor existente la data intrării sale în vigoare, debitorul este exonerat de o datorie, sarcina financiară și riscul fiind plasate direct creditorului, contrar înțelegerii contractuale a părților.79. Deși accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă sunt garantate prin art. 45 din Constituție, dispozițiile legale criticate limitează această garanție sub două aspecte. Operațiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activitățile principale ale creditorilor, sunt limitate sub aspectul operațiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele și executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forțată a creditorului într-un „vehicul imobiliar“, deși nu a exprimat liber o astfel de inițiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfășurarea activităților comerciale privitoare la imobile, iar, prin transferul forțat al proprietății asupra imobilelor, va fi obligată să desfășoare această activitate neprevizionată.80. Se mai susține că, atunci când este vorba despre un raport dintre particulari, statul trebuie să reglementeze justa exercitare a drepturilor concurente și nu să supună un particular la voința arbitrară a unui alt particular. 81. Raportat la art. 53 din Constituție, se arată că măsurile impuse prin Legea nr. 77/2016 nu sunt necesare în societatea românească, atâta vreme cât și un consumator care deține mijloace de achitare a obligațiilor asumate prin contractele de credit poate beneficia de aceasta. În plus, se susține că simpla modificare a condițiilor economice pe parcursul executării unui contract de credit, care nu se află sub influența creditorului, nu justifică modificarea obligației esențiale a debitorului prin lipsirea creditorului de posibilitatea de recuperare în integralitate a creanței sale. 82. Măsurile criticate sunt disproporționate întrucât transferă întregul risc asupra creditorului care, la finalul procedurii de dare în plată, se află în situația de a nu fi primit suma de bani prevăzută de contractul de credit, ci de a primi un drept de proprietate a cărui valoare reală de piață nu acoperă creanța. Se mai arată că măsurile legale criticate se aplică în mod discriminatoriu, în sensul că un creditor diligent, care a cerut debitorului său să aducă o garanție sub forma ipotecii este discriminat față de un creditor mai puțin prudent care beneficiază, în continuare, de posibilitatea urmăririi debitorului în limitele gajului general. 83. Se arată că art. 3 și 4 din Legea nr. 77/2016 sunt neconstituționale în măsura în care nu limitează exercitarea dreptului de a da în plată a debitorului la situații de imposibilitate fortuită de executare și criză a contractului, ci permit hazardul moral al liberării discreționare de datorie de către debitori, aflați, sau nu, în situații economico-financiare excepționale.84. Raportat la art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, autoarele excepțiilor arată că Legea nr. 77/2016 instituie în sarcina creditorilor - indiferent de calitatea acestora, instituții de credit, cesionari sau alte persoane, obligații severe cu privire la modalitatea de administrare a patrimoniului acestora, prin impunerea preluării imediate a unui bun imobil cu care a fost garantat contractul de credit și a eliminării oricăror sume ce urmau a fi recuperate de aceștia în baza contractului de credit odată cu obținerea proprietății asupra imobilului respectiv. 85. Cu referire la art. 148 alin. (2) din Constituție, se arată că, prin nerespectarea obligației de a solicita avizul Băncii Centrale Europene cu privire la adoptarea Legii nr. 77/2016, proiect ce are o influență substanțială asupra stabilității instituțiilor și pieței financiare, Statul și-a eludat obligația de a adecvare a dreptului național cu cel european.86. Se mai arată că Legea nr. 77/2016 încalcă dispozițiile art. 43 din Directiva 2014/17/UE. 87. În final, se afirmă că, întrucât Legea nr. 77/2016 aduce atingere art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1)-(3), art. 45 și art. 53 din Constituție, este evidentă încălcarea art. 1 din Constituție.88. Judecătoria Târgu Jiu - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.334D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.89. Judecătoria Pitești - Secția civilă, în dosarele nr. 1.375D/2016, nr. 1.898D/2016, nr. 2.273D/2016, nr. 763D/2017, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.90. Judecătoria Pitești - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.188D/2016, apreciază că se impune admiterea excepției de neconstituționalitate numai sub aspectul verificării condițiilor referitoare la existența impreviziunii în contractele anterioare Legii nr. 77/2016, precum și respingerea excepției ca neîntemeiată în ceea ce privește argumentele autoarei.91. Judecătoria Pitești - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.494D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3, art. 8 alin. (5) și art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, iar excepția de neconstituționalitate referitoare la celelalte dispoziții legale criticate este neîntemeiată. 92. Judecătoria Sfântu Gheorghe apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.93. Judecătoria Bacău - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.386D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.94. Judecătoria Bacău - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.320D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.95. Judecătoria Sinaia, în Dosarul nr. 1.401D/2016, în calitate de autoare, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.96. Judecătoria Sinaia, în dosarele nr. 1.775D/2016, nr. 1.838D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu formulează o opinie cu privire la temeinicia excepțiilor de neconstituționalitate.97. Judecătoria Focșani - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.416D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.98. Judecătoria Focșani - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.080D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (5) și art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă. De asemenea, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 5 alin. 2 teza finală și art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, prin raportare la dispozițiile prevederilor art. 44 alin. (2) și art. l al Protocolului adițional nr. 1 din Convenția Europeană, cu referire la art. 53 din Constituție, iar dispozițiile legale criticate sunt constituționale din perspectiva celorlalte critici formulate. 99. Judecătoria Aiud, în Dosarul nr. 1.499D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.100. Judecătoria Aiud, în Dosarul nr. 2.982D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.101. Judecătoria Aiud, în Dosarul nr. 3.063D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.102. Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.103. Judecătoria Sebeș apreciază că excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt întemeiate, iar excepțiile vizând celelalte dispoziții legale criticate sunt neîntemeiate.104. Judecătoria Hunedoara - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.105. Judecătoria Brașov, în dosarele nr. 1.684D/2016, nr. 2.828D/2016 nr. 3.049D/2016, nr. 413D/2017, nr. 787D/2017, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.106. Judecătoria Brașov, în Dosarul nr. 3.234D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.107. Judecătoria Oradea - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.763D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dar fără a-și motiva opinia.108. Judecătoria Bistrița - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.768D/2016, în calitatea de autoare a excepției de neconstituționalitate, apreciază că aceasta este întemeiată.109. Judecătoria Câmpina - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.110. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 1.806D/2016, nr. 2.597D/2016, nr. 3.219D/2016, nr. 399D/2017, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate.111. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 3.073D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.112. Judecătoria Târgu Bujor - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.113. Judecătoria Arad - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.956D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.114. Judecătoria Arad - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.122D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, excepția vizând celelalte dispoziții legale criticate fiind neîntemeiată.115. Judecătoria Arad - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.654D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.116. Judecătoria Urziceni, în Dosarul nr. 1.958D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.117. Judecătoria Urziceni, în Dosarul nr. 326D/2017, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.118. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, în dosarele nr. 1.959D/2016, nr. 2.721D/2016, nr. 2.855D/2016, nr. 3.498D/2016, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.119. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, în dosarele nr. 2.136D/2016, nr. 2.188D/2016, nr. 2.642D/2016, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate.120. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.650D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, restul dispozițiilor legale criticate fiind constituționale.121. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 488D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 8 alin. (1) și (5) și art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, iar excepția referitoare la celelalte dispoziții legale criticate este neîntemeiată.122. Judecătoria Târgoviște, în Dosarul nr. 1.983D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, restul dispozițiilor criticate fiind constituționale.123. Judecătoria Târgoviște, în Dosarul nr. 2.126D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, excepția vizând celelalte dispoziții legale criticate fiind neîntemeiată.124. Judecătoria Sectorului 1 București, în Dosarul nr. 1.984D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fără a-și motiva, însă, opinia.125. Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarele nr. 2.076D/2016, nr. 3.224D/2016, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate, apreciind că este necesară extinderea controlului de constituționalitate cu privire la Legea nr. 77/2016 în ansamblul său, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.126. Judecătoria Constanța - Secția civilă, în dosarele nr. 1.992D/2016, nr. 2.050D/2016, nr. 2.890D/2016, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate. 127. Judecătoria Constanța - Secția civilă, în dosarele nr. 3.161D/2016, nr. 86D/2017, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.128. Judecătoria Horezu, în Dosarul nr. 2.010D/2016, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.129. Judecătoria Cornetu, în dosarele nr. 2.024D/2016, nr. 1.69D/2017, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la excepțiile de neconstituționalitate.130. Judecătoria Cornetu, în Dosarul nr. 2.084D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.131. Judecătoria Tulcea - Secția civilă și penală, în Dosarul nr. 2.042D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, fără să își formuleze opinia și cu privire la art. 10 din Legea nr. 77/2016, cu a cărui excepție de neconstituționalitate a sesizat, de asemenea, Curtea.132. Judecătoria Tulcea - Secția civilă și penală, în Dosarul nr. 302D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.133. Judecătoria Zalău, în Dosarul nr. 2.144D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.134. Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.135. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, în dosarele nr. 2.215D/2016, nr. 2.601D/2016, nr. 2.825D/2016, nr. 3.279D/2016, nr. 573D/2017, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.136. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, în dosarele nr. 3.300D/2016, nr. 534D/2017, nr. 535D/2017, nr. 664D/2017, nr. 665D/2017, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate.137. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.445D/2016, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.138. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 264D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 11 din Legea nr. 77/2016 referitor la sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ este inadmisibilă, iar excepția de neconstituționalitate referitoare la celelalte dispoziții legale criticate este neîntemeiată.139. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 446D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, fără a-și motiva, însă, opinia.140. Judecătoria Alexandria, în Dosarul nr. 2.250D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, apreciind că este necesară extinderea controlului de constituționalitate cu privire la Legea nr. 77/2016 în ansamblul său, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.141. Judecătoria Mediaș - Secția generală, în Dosarul nr. 2.310D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.142. Judecătoria Galați - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate.143. Judecătoria Deva - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.379D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.144. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.422D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, restul dispozițiilor legale criticate fiind constituționale, fără ca instanța să își motiveze această opinie.145. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.523D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, dar fără a-și motiva opinia.146. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 570D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.147. Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 2.517D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) și art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, fără să își exprime, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate a celorlalte prevederi legale criticate.148. Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 3.306D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 11 din Legea nr. 77/2016 referitor la sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ este inadmisibilă, iar excepția de neconstituționalitate referitoare la celelalte dispoziții legale criticate este întemeiată.149. Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 3.487D/2016, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.150. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate.151. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își motivează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate cu care a sesizat Curtea.152. Judecătoria Buftea - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate.153. Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.154. Judecătoria Sibiu - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate.155. Judecătoria Brăila - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.156. Judecătoria Iași - Secția civilă, în dosarele nr. 2.832D/2016, nr. 3.373D/2016, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu formulează opinia cu privire la temeinicia excepțiilor de neconstituționalitate.157. Judecătoria Iași - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.865D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dar fără să își motiveze opinia.158. Judecătoria Iași - Secția civilă, în dosarele nr. 2.883D/2016, nr. 1D/2017, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate.159. Judecătoria Iași - Secția civilă, în dosarele nr. 3.047D/2016, nr. 18D/2017, nr. 112D/2017, nr. 131D/2017, nr. 456D/2017, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.160. Judecătoria Craiova - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, fără a-și motiva, însă, opinia.161. Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt întemeiate.162. Judecătoria Caracal - Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Lega nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.163. Judecătoria Ploiești - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.212D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, fără a-și motiva, însă, opinia.164. Judecătoria Ploiești - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.394D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.165. Judecătoria Lugoj apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.166. Judecătoria Medgidia apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.167. Judecătoria Suceava apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.168. Judecătoria Vaslui - Secția civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 sunt inadmisibile, iar excepțiile de neconstituționalitate a celorlalte prevederi legale criticate sunt neîntemeiate.169. Judecătoria Odorheiu Secuiesc apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.170. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.171. Guvernul, în punctul său de vedere, transmis în dosarele Curții nr. 3.049D/2016, 3.063D/2016, 3.073D/2016, 3.111D/2016, 3.112D/2016, 3.117D/2016, 3.212D/2016, 3.219D/2016, 3.224D/2016, 3.234D/2016, 3.238D/2016, 3.248D/2016, 3.279D/2016, 3.300D/2016, 3.306D/2016, 3.320D/2016, 3.373D/2016, 3.394D/2016, 3.445D/2016, 3.487D/2016, 3.494D/2016, 3.498D/2016, 3.523D/2016, 3.534D/2016, 3.561D/2016, 1D/2017, 7D/2017, 18D/2017, 20D/2017, 446D/2017, 456D/2017, 488D/2017, 534D/2017 și 535D/2017, amintește soluțiile pe care le-a pronunțat Curtea Constituțională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 și își justifică punctul de vedere prin raportare la acestea. Astfel, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 referitor la sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ este inadmisibilă, având în vedere prevederile art. 29 alin. (3) și (5) din Legea nr. 47/1992. De asemenea, Guvernul arată că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii. Excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi, precum și a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă. Excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016, este neîntemeiată.172. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 173. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.174. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie prevederile art. 1 alin. (1), coroborat cu art. 8 alin. (5), art. 1 alin. (3), art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1)-(3), art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și ale legii în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, Curtea constată că motivarea autoarelor excepției de neconstituționalitate nu vizează, în fapt, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 77/2016, în integralitatea lui, ci alineatele (1), (2), (3), (5) și (6) ale acestuia. Prin urmare, în soluționarea prezentei cauze, Curtea constată că este învestită exclusiv cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1), (2), (3), (5) și (6) din Legea nr. 77/2016, și nu se va pronunța cu privire la constituționalitatea prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016. Astfel, prevederile criticate menționate au următorul conținut:– Art. 1: (1) Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. […](3) Dispozițiile prezentei legi se aplică și în cazul în care creanța creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea și/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.;– Art. 2: „Dispozițiile prezentei legi se coroborează cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu celelalte dispoziții legale în vigoare.“;– Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“;– Art. 4: (1) Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială;b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.(2) În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.;– Art. 5: (1) În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.;– Art. 7 alin. (1)-(3) și (5)-(6): (1) În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.(2) Cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul.(3) Apelul împotriva hotărârii pronunțate în conformitate cu dispozițiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare și se judecă cu celeritate.[…](5) În situația în care se admite contestația formulată de creditor, părțile vor fi puse în situația anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.(6) În termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației, creditorul are obligația să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispozițiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informațiilor și a înscrisurilor, cât și în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată.;– Art. 8: (1) În situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor.(2) Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părților, de către judecătoria în circumscripția căreia domiciliază debitorul.(3) Până la soluționarea definitivă a cererii prevăzute la alin. (1) se menține suspendarea oricărei plăți către creditor, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.(4) Acțiunea prevăzută de prezentul articol este scutită de plata taxei judiciare de timbru.(5) Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.;– Art. 10: (1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.(2) De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal.;– Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată“.175. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarele acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și intrinsecă. Criticile extrinseci se raportează la art. 73 alin. (3) lit. m) referitor la reglementarea, prin lege organică, a regimului juridic general al proprietății și al moștenirii și la art. 76 alin. (1) referitor la votul necesar adoptării legilor organice, iar criticile de neconstituționalitate intrinsecă se raportează la dispozițiile constituționale care se regăsesc la art. 1 alin. (4), coroborat cu art. 126 alin. (1) privind separația puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) privind economia și art. 148 alin. (2) privind raportul dintre dreptul intern și european. Principiile constituționale, fără o consacrare textuală, dar invocate în legătură cu art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală sunt principiile accesibilității, previzibilității, securității, statului de drept. De asemenea au fost invocate și dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind protecția proprietății. 176. Curtea reține că prevederile legale criticate din Legea nr. 77/2016 au mai format, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, deciziile nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, nr. 15 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 7 aprilie 2017, nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 22 mai 2017, nr. 94 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2017, nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, nr. 238 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 11 august 2017, nr. 240 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 29 mai 2017, nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, nr. 358 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 3 octombrie 2017, nr. 359 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 1 noiembrie 2017, nr. 367 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 17 iulie 2017, și nr. 391 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 31 octombrie 2017.177. Având în vedere necesitatea verificării îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, precum și faptul că, în cauză, au fost formulate, deopotrivă, critici de neconstituționalitate extrinseci și intrinseci, Curtea va verifica, mai întâi, îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, apoi va soluționa criticile de neconstituționalitate extrinsecă și, în sfârșit, criticile de neconstituționalitate intrinsecă.178. Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă din perspectiva dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea […] unei dispoziții dintr-o lege […] care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. 179. Curtea observă, ca element comun situației de fapt din cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea în prezentele dosare, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarele excepțiilor au invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze, în mod distinct, așa cum a procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“) și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă.180. Faptul că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea în aceste dosare au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant și în examinarea admisibilității, de asemenea din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a excepției de neconstituționalitate a tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Astfel, potrivit primei teze a acestuia, dispozițiile Legii nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a doua teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.181. Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Curtea a reținut că dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte.182. Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, faptul că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că prevederile menționate în prealabil sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească, în condițiile manifestării opoziției creditorului, poate și trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare, precum și faptul că decizia precitată a fost publicată în Monitorul Oficial al României ulterior datei la care a fost sesizată Curtea Constituțională în dosarele conexate în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) și (5)-(6) și ale art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.183. În continuare, Curtea va examina, din perspectiva jurisprudenței sale anterioare în materie, pretinsa contrarietate dintre principiile și dispozițiile constituționale invocate în susținerea prezentei excepții de neconstituționalitate, pe de o parte, și celelalte dispoziții ale Legii nr. 77/2016 criticate, pe de altă parte. 184. Astfel, în paragrafele 107-108 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, care se referă la lege, în ansamblul său, Curtea a reținut că autoarele excepției de neconstituționalitate au susținut, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât Legea nr. 77/2016 a fost adoptată ca o lege ordinară. Or, în condițiile în care se instituie un regim derogatoriu de la regimul general al proprietății [care este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, prin lege organică], această derogare trebuie operată tot printro lege organică. În acest context se menționează, cu titlu de exemplu, art. 8 alin. (1) din lege prin care se reglementează posibilitatea pentru instanța de judecată de a obliga creditorul să devină titular al dreptului de proprietate asupra imobilului. Așadar, critica de neconstituționalitate formulată de autoarele excepției de neconstituționalitate s-a raportat la problema reglementării printr-o lege ordinară, cum este Legea nr. 77/2016, a unor situații care vizează aspecte importante legate de dreptul de proprietate (precum transmiterea forțată a unui imobil în patrimoniul creditorului).185. Astfel, Curtea a reținut că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice care nu se referă la regimul general al proprietății, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea a constatat că regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința și dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietății și al dreptului de proprietate, și încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care în art. 348 reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea constată că această critică de neconstituționalitate extrinsecă este neîntemeiată.186. Ca răspuns la critica autoarelor excepției de neconstituționalitate, formulată din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (4), coroborat cu 126 alin. (1) din Constituție referitor la separația puterilor în stat, Curtea constată că, în paragraful 116 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, a reținut că instituția impreviziunii aplicabilă ope legis pentru toate contractele încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. 187. Această critică a autoarelor excepției de neconstituționalitate trebuie, deci, privită prin prisma neutralizării, prin această intervenție a Curții, a riscurilor pe care Legea nr. 77/2016 le ridica cu privire la înfăptuirea justiției și, în genere, a rolului instanțelor judecătorești în realizarea justiției. Cu alte cuvinte, unul dintre obiectivele urmărite de Curte prin pronunțarea soluției de constatare, numai sub rezervă, a constituționalității prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la cele ale art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016, a fost acela de a proteja rolul constituțional al instanțelor judecătorești. De altfel, în aceeași decizie, în paragraful 121, Curtea a mai reținut că instanța judecătorească care, în condițiile legii, este independentă în aprecierea sa va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului și ștergerea datoriilor principale și accesorii). 188. În ceea ce privește criticile formulate din perspectiva respectării exigențelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție și a principiilor subsumate acestuia de către autoarele excepției, respectiv al accesibilității, previzibilității, securității, legalității, siguranței circuitului civil, statului de drept, autorității de lucru judecat și stabilității legii, Curtea amintește paragrafele 109-111 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care a reținut, în esență, că aspectele invocate în legătură cu art. 1 alin. (5) din Constituție vizează, mai degrabă, chestiuni care țin de interpretarea sau aplicarea legii de către instanța judecătorească sau se referă la corelarea dintre prevederi legale din acte normative diferite.189. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut, în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că „Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.“ (paragraful 115). 190. Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituție referitor la principiul egalității, pe lângă cele reținute de Curte în paragraful 112 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care a constatat conformitatea cu acest standard constituțional a prevederilor criticate, se observă și că, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017 (paragraful 64), Curtea a reiterat jurisprudența sa constantă potrivit căreia noțiunea fundamentală de egalitate în fața legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferențiat unor situații distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel se asigură deplina respectare a acestui principiu constituțional fundamental. Curtea a mai reținut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, că deosebirile obiective dintre categoria profesioniștilor și cea a consumatorilor sunt suficient de relevante și semnificative încât să justifice opțiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct. 191. Totodată, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat că „Egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat“. 192. În ceea ce privește criticile formulate din perspectiva art. 21 și art. 24 din Constituție, și care vizează prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016, Curtea reamintește că, în paragraful 116 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, a reținut că instituția impreviziunii aplicabilă ope legis, pentru toate contractele încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției.193. În ceea ce privește criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 44 din Constituție și Primul Protocol adițional al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt aplicabile considerentele din paragraful 128 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. Astfel, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19), a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind, astfel, niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiții, Curtea a reținut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale cu bună-credință (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59 și 60). Dreptul de proprietate al instituțiilor de credit nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate. 194. De asemenea, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 22 mai 2017, Curtea a constatat că măsurile prevăzute de prevederile art. 5 alin. (3), criticate în prezenta cauză, și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 respectă exigențele testului de proporționalitate și nu aduc atingere substanței dreptului de proprietate al creditorilor. 195. În sfârșit, referitor la prevederile art. 11 teza întâi, raportate la prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea reține că, potrivit art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.“ 196. Pentru o înțelegere clară a acestui text se impune situarea sa în contextul mai larg al art. 8 din Legea nr. 77/2016, în integralitatea lui. Alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 77/2016 instituie un remediu judiciar de drept civil specific Legii nr. 77/2016, respectiv dreptul a cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor. Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 mai reglementează, deopotrivă, două aspecte cu referire la acest remediu judiciar.197. În primul rând, acest remediu judiciar are o natură subsidiară, în sensul că se poate recurge la el numai în situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 77/2016. Mai precis, în situația în care creditorul nu procedează, potrivit art. 5 alin. (2) și (4) din Legea nr. 77/2016, la încheierea actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar sau/și în situația, reglementată de art. 7 alin. (6) din Legea nr. 77/2016, în care, în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației formulate potrivit art. 7 din Legea nr. 77/2016, creditorul nu se prezintă, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia, în vederea semnării actului de dare în plată. 198. În al doilea rând, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 îl indică pe titularul dreptului de a recurge la acest remediu judiciar specific, respectiv debitorul. Prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 reprezintă, la rândul lor, o clarificare a sferei titularului dreptului de a recurge la remediul judiciar specific instituit de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Astfel, dacă art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 nu face decât să se refere la categoria generală a debitorului, art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 se referă la o anumită categorie, specifică, de titulari ai acestui drept la acțiune, respectiv consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. Cu alte cuvinte, legiuitorul a specificat, în mod expres, o anumită categorie de titulari ai remediului judiciar specific instituit de art. 8 al Legii nr. 77/2016 - consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. În sfârșit, de asemenea în scopul clarificării sferei titularului dreptului la acțiunea instituită de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, art. 8 alin. (5) al acesteia dispune că acel consumator care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat poate formula această acțiune, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra sa.199. Rezultă că, în soluționarea acțiunii în constatare instituite de art. 8 al Legii nr. 77/2016, deci inclusiv al celei formulate de către consumatorul care a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, instanța judecătorească va aplica, în mod obligatoriu, teoria impreviziunii. O asemenea concluzie este, de altfel, consolidată și în paragraful 123 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care Curtea a reținut că instanța judecătorească poate aprecia cu privire la îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii și în faza executării silite. În urma procesului de aplicare, inclusiv în faza executării silite, a teoriei impreviziunii, instanța judecătorească, potrivit considerentelor de la paragraful 121 al deciziei antereferite, va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa. 200. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 și art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, Curtea a reținut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017 (paragraful 65), că însuși textul art. 45 din Constituție dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condițiile legii - legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cel al liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, că „principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor.“.201. Cu privire la criticile formulate în această excepție de neconstituționalitate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituție, apreciem că, pentru identitate cu rațiunea avută în vedere de Curte în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, acestea nu au incidență în soluționarea acestora (paragraful 130). 202. Cu privire la invocarea art. 148 din Constituție, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reținut că, în cauzele deduse judecății, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile constituționale cuprinse în art. 148 nu au incidență în cauză (paragraful 129). 203. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce privește dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 5 alin. (3) și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, și cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziții legale,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi, precum și a dispozițiilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., Membră a Grupului Național Bank of Greece din București, Societatea Piraeus Bank România - S.A. din București, Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, Societatea OTP Faktoring ZRT din Budapesta, Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București, Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din București, Societatea Bancpost - S.A. din București și Societatea ERB New Europe Funding II BV din București, în dosarele nr. 8.760/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secția civilă, nr. 9.341/280/2016, nr. 10.898/280/2016, nr. 9.116/280/2016, nr. 12.871/280/2016, nr. 10.895/280/2016 și nr. 9.227/280/2016 ale Judecătoriei Pitești - Secția civilă, nr. 3.323/305/2016, nr. 3.819/305/2016 și nr. 2.804/305/2016 ale Judecătoriei Sfântu Gheorghe, nr. 9.346/180/2016 și nr. 12.996/180/2016 ale Judecătoriei Bacău - Secția civilă, nr. 6.911/231/2016 și nr. 9.986/231/2016 ale Judecătoriei Focșani - Secția civilă, nr. 2.343/175/2016, nr. 2.808/175/2016 și nr. 1.863/175/2016 ale Judecătoriei Aiud, nr. 7.266/288/2016 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția civilă, nr. 1.680/298/2016 și nr. 1.262/298/2016 ale Judecătoriei Sebeș, nr. 3.247/243/2016 și nr. 3.920/243/2016 ale Judecătoriei Hunedoara - Secția civilă, nr. 13.282/197/2016, nr. 16.634/197/2016, nr. 12.099/197/2016, nr. 15.476/197/2016, nr. 13.633/197/2016 și nr. 12.902/197/2016 ale Judecătoriei Brașov, nr. 9.484/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă, nr. 4.321/204/2016 și nr. 5.002/204/2016 ale Judecătoriei Câmpina - Secția civilă, nr. 1.128/310/2016 și nr. 916/310/2016 ale Judecătoriei Sinaia, nr. 12.803/302/2016, nr. 16.129/302/2016, nr. 16.810/302/2016, nr. 13.489/302/2016 și nr. 11.967/302/2016 ale Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, nr. 1.331/316/2016 al Judecătoriei Târgu Bujor - Secția civilă, nr. 8.736/55/2016, nr. 8.737/55/2016 și nr. 12.237/55/2016 ale Judecătoriei Arad - Secția civilă, nr. 1.685/330/2016 și nr. 2.839/330/2016 ale Judecătoriei Urziceni, nr. 21.327/301/2016, nr. 17.002/301/2016, nr. 13.887/301/2016, nr. 13.616/301/2016, nr. 18.939/301/2016, nr. 13.621/301/2016, nr. 19.179/301/2016, nr. 19.975/301/2016 și nr. 13.313/301/2016 ale Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, nr. 7.278/315/2016 și nr. 5.032/315/2016 ale Judecătoriei Târgoviște, nr. 26.447/299/2016, nr. 24.877/299/2016 și nr. 32.472/299/2016 ale Judecătoriei Sectorului 1 București, nr. 14.585/212/2016/a1, nr. 14.596/212/2016/a1, nr. 12.554/212/2016/a1, nr. 22.687/212/2016/a1 și nr. 21.840/212/2016/a1 ale Judecătoriei Constanța - Secția civilă, nr. 1.612/241/2016 al Judecătoriei Horezu, nr. 6.172/1.748/2016, nr. 6.553/1.748/2016 și nr. 11.903/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu, nr. 3.968/327/2016 și nr. 4.834/327/2016 ale Judecătoriei Tulcea - Secția civilă și penală, nr. 2.714/337/2016 al Judecătoriei Zalău, nr. 13.772/325/2016 și nr. 13.952/325/2016 ale Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, nr. 14.095/4/2016, nr. 17.775/4/2016, nr. 19.502/4/2016, nr. 11.778/4/2016, nr. 20.669/4/2016, nr. 14.254/4/2016, nr. 18.269/4/2016, nr. 16.579/4/2016, nr. 17.164/4/2016, nr. 18.729/4/2016, nr. 12.224/4/2016, nr. 20.298/4/2016 și nr. 17.163/4/2016 ale Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, nr. 4.017/740/2016 al Judecătoriei Alexandria, nr. 1.897/257/2016 al Judecătoriei Mediaș - Secția generală, nr. 13.907/233/2016 și nr. 10.545/233/2016 ale Judecătoriei Galați - Secția civilă, nr. 4.796/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secția civilă, nr. 14.302/300/2016, nr. 16.959/300/2016 și nr. 16.731/300/2016 ale Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, nr. 3.300/176/2016, nr. 4.375/176/2016 și nr. 4.097/176/2016 ale Judecătoriei Alba Iulia, nr. 9.719/303/2016 și nr. 10.506/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, nr. 6.291/225/2016 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, nr. 9.038/94/2016 și nr. 11.376/94/2016 ale Judecătoriei Buftea - Secția civilă, nr. 10.480/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca, nr. 7.764/306/2016 și nr. 9.514/306/2016 ale Judecătoriei Sibiu - Secția civilă, nr. 12.648/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secția civilă, nr. 18.909/245/2016, nr. 20.560/245/2016, nr. 25.020/245/2016, nr. 22.960/245/2016, nr. 19.699/245/2016, nr. 28.879/245/2016, nr. 26.560/245/2016, nr. 29.094/245/2016, nr. 19.709/245/2016 și nr. 23.448/245/2016 ale Judecătoriei Iași - Secția civilă, nr. 16.451/215/2016, nr. 16.889/215/2016 și nr. 17.527/215/2016 ale Judecătoriei Craiova - Secția civilă, nr. 7.096/320/2016/a1 și nr. 7.340/320/2016/a1 ale Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, nr. 2.853/207/2016 al Judecătoriei Caracal - Secția civilă, nr. 12.268/281/2016 și nr. 15.526/281/2016 ale Judecătoriei Ploiești - Secția civilă, nr. 2.864/252/2016 al Judecătoriei Lugoj, nr. 4.962/256/2016 al Judecătoriei Medgidia, nr. 5.434/314/2016 al Judecătoriei Suceava, nr. 4.248/333/2016 și nr. 5.692/333/2016 ale Judecătoriei Vaslui - Secția civilă, nr. 1.968/268/2016 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, precum și, din oficiu, în Dosarul nr. 760/310/2016, de Judecătoria Sinaia și, în Dosarul nr. 4.821/190/2016, de Judecătoria Bistrița - Secția civilă.2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) și (5)-(6) și ale art. 8 alin. (1)--(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe.3. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secția civilă, Judecătoriei Pitești - Secția civilă, Judecătoriei Sfântu Gheorghe, Judecătoriei Bacău - Secția civilă, Judecătoriei Sinaia, Judecătoriei Focșani - Secția civilă, Judecătoriei Aiud, Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția civilă, Judecătoriei Sebeș, Judecătoriei Hunedoara - Secția civilă, Judecătoriei Brașov, Judecătoriei Oradea - Secția civilă, Judecătoriei Bistrița - Secția civilă, Judecătoriei Câmpina - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, Judecătoriei Târgu Bujor - Secția civilă, Judecătoriei Arad - Secția civilă, Judecătoriei Urziceni, Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, Judecătoriei Târgoviște, Judecătoriei Sectorului 1 București, Judecătoriei Constanța - Secția civilă, Judecătoriei Horezu, Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Tulcea - Secția civilă și penală, Judecătoriei Zalău, Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, Judecătoriei Alexandria, Judecătoriei Mediaș - Secția generală, Judecătoriei Galați - Secția civilă, Judecătoriei Deva - Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, Judecătoriei Buftea - Secția civilă, Judecătoriei Cluj-Napoca, Judecătoriei Sibiu - Secția civilă, Judecătoriei Brăila - Secția civilă, Judecătoriei Iași - Secția civilă, Judecătoriei Craiova - Secția civilă, Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, Judecătoriei Caracal - Secția civilă, Judecătoriei Ploiești - Secția civilă, Judecătoriei Lugoj, Judecătoriei Medgidia, Judecătoriei Suceava, Judecătoriei Vaslui și Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2017.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva
    -----