PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016al sitului de importanță comunitară ROSCI0098 Lacul Pețea
EMITENT
  • MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 645 bis din 23 august 2016



    Notă
    Aprobat prin Ordinul nr. 1.167 din 27 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 645 din 23 august 2016
     +  CUPRINS1. INTRODUCERE1.1. Scurtă descriere a Planului de management1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management1.4. Procesul de elaborare a Planului de management1.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management1.6. Procedura de modificare și actualizare a planului de management1.7. Procedura de implementare a planului de management2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Informații generale2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate2.1.2. Limitele ariei naturale protejate2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate2.2. Mediul Abiotic2.2.1. Geomorfologie2.2.2. Geologie2.2.3. Hidrologie2.2.4. Clima2.2.5. Soluri/subsoluri2.3. Mediul Biotic2.3.1. Ecosisteme2.3.2. Habitate2.3.3. Fauna de interes conservativ2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări2.4.1. Informații socio-economice și culturale2.4.2. Impacturi3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT4.1. Scopul planului de management4.2. Obiective generale, specifice și activități4.2.1. Obiectiv general5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI6. RESURSELE NECESARE7. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR8. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE Anexa nr. 1.1. la Planul de management- Lista celor mai importanți factori interesați Anexa nr. 1.2. la Planul de management- Harta geomorfologică Anexa nr. 1.3. la Planul de management- Hărți geologice Anexa nr. 1.4. la Planul de management- Hărți hidrografice Anexa nr. 1.5. la Planul de management- Hărți pedologice Anexa nr. 1.6. la Planul de management- Harta distribuție habitat 31A0* Anexa nr. 1.7. la Planul de management- Harta distribuție Nymphaea lotus var. thermalis Anexa nr. 1.8. la Planul de management- Harta distribuție specii de nevertebrate Anexa nr. 1.9. la Planul de management- Harta distribuție specii de pești Anexa nr. 1.10. la Planul de management- Hărți distribuție specii de amfibieni și reptile Anexa nr. 1.11. la Planul de management- Harta distribuție specii de păsări Anexa nr. 1.12. la Planul de management- Hărți distribuție specii de mamifere Anexa nr. 1.13. la Planul de management- Hărți distribuție alte specii de nevertebrate Anexa nr. 1.14. la Planul de management- Harta categoriilor de folosință a terenurilor Anexa nr. 1.15. la Planul de management- Harta formelor de proprietate asupra terenurilor Anexa nr. 1.16. la Planul de management- Harta regimului de administrare a terenurilor Anexa nr. 1.17. la Planul de management- Harta transporturilor Anexa nr. 1.18. la Planul de management- Hărțile impacturilor antropice1. INTRODUCERE1.1. Scurta descriere a Planului de management Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0098 Lacul Pețea și al rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea reprezintă un document oficial ce a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acțiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al acestor arii naturale protejate, respectiv asigurarea unei stări de conservare favorabile pentru speciile și habitatele naturale pentru care au fost desemnate, prin măsuri active de management.1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Situl ROSCI0098 Lacul Pețea este situat în regiunea biogeografică panonică, întinzându-se pe o suprafață de 49 ha. În interiorul său, pe o suprafață de 4 ha, este desemnată rezervația naturală 2.177 Pârâul Pețea. Principalul obiectiv de conservare al acestor arii naturale protejate îl reprezintă tipul de habitat prioritar 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite de lotus, singurul ecosistem termal natural din România, reprezentând unicul caz în care specii tropicale trăiesc spontan într-o zonă temperată. Pe lângă acesta, în situl ROSCI0098 figurează ca obiective de conservare: Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Unio crassus, Chilostoma banaticum, Callimorpha quadripunctaria, Triturus cristatus, Bombina variegata, Emys orbicularis, Bombina bombina iar în rezervația naturală 2.177 Pârâul Pețea: Nymphaea lotus thermalis, Melanopsis parreysii, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Barbus peloponensis, Bombina bombina, Bombina variegata, Bufo bufo, Bufo viridis, Pelobates fuscus, Rana dalmatina, Rana ridibunda, Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Vipera berus, Anguis fragilis, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Emys orbicularis, Hyla arborea, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix natrix, Natrix tesselata, Sturnus vulgaris, Accipiter nissus, Buteo buteo, Falco tinnunculus, Perdix perdix, Rallus aquaticus, Alcedo atthis, Picus viridis, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus monedula, Erithacus rubecula, Turdus pilaris, Turdus merula, Turdus viscivorus, Fulica atra, Fringilla coelebs, Melanocorypha calandra, Merops apiaster, Podiceps ruficollis, Neomys fodieus, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Cricetus cricetus, Lepus europaeus.1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management  +  Legislație cu privire la protecția mediului:a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;c) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate;e) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;f) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;g) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;h) Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;i) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;j) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;k) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.  +  Legislație din domeniul piscicola) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;c) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.  +  Legislație privind domeniul agriculturiia) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;c) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;d) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;e) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare;  +  Legislația privind amenajarea teritoriuluia) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare  +  Legislația privind evaluarea de mediua) Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;b) Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;c) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;  +  Legislația privind accesul la informațiia) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998b) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;c) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;  +  Directive Europenea) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);b) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate).1.4. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management a fost elaborat de către Consiliul Județean Bihor, în cadrul proiectului Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crișurilor, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:a) Evaluarea zonei reprezentată de cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrație și a folosinței terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic și mediului abiotic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri;b) Evaluarea elementelor de biodiversitate reprezentată de: identificarea și cartarea pe baza datelor culese din teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii naturale protejate, identificarea presiunilor și potențialelor amenințări la adresa speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, evaluarea stării de conservare a acestora;c) Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor și planificarea acestora în timp și spațiu prin planul de acțiune. Structura și capitolele planului de management au fost stabilite ținând cont atât de Ghidul elaborat de Appleton cât și de modelul SINCRON, iar analiza financiară a luat în considerare modelul stabilit în cadrul proiectului UNDP-GEF Întărirea sustenabilității financiare a sistemului de arii protejate din Carpați. Planul de management a fost elaborat cu implicarea următorilor factori interesați reprezentați de: factori decizionali, locuitorii și factorii de interes din comunitățile locale din vecinătatea ariei naturale protejate, vizitatorii din zonă, reprezentanții mass-mediei locale, proprietarii și utilizatorii de terenuri. Implicarea celor care sunt afectați sau pot influența acest plan s-a asigurat prin:a) implicarea în procesul de elaborare a planului de management a reprezentanților unor organizații de mediu și factori interesați. Aceștia au analizat măsurile de conservare propuse și au făcut propuneri în acord cu strategia de dezvoltare a comunităților locale în cadrul a 3 dezbateri publice desfășurate în anul 2015. Lista factorilor interesați se regăsește la Anexa nr. 1.1 la Planul de management.b) solicitarea de comentarii/propuneri de la factorii interesați și de la specialiști din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului de management. Planul de management a fost avizat de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor prin Decizia de nr. 224/04.04.20161.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management Pentru aceste arii naturale protejate nu a fost realizat până în prezent niciun plan de management.1.6. Procedura de modificare și actualizare a planului de management Modificarea și actualizarea Planului de management se va face după cum urmează:a) la 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului, până la aprobarea formei revizuite fiind valabil planul de management adoptat, cu respectarea procedurilor legale în vigoare;b) la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare;c) când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia. Așadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a obiectivelor pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză. Competența aprobării modificărilor în planul de management revine:a) autorității publice centrale pentru protecția mediului - în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acțiuni sau la nivelul regulamentului;b) custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităților și alocarea fondurilor.1.7. Procedura de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui sau administratorului legal al ariilor naturale protejate și se realizează prin acțiuni planificate în baza Planurilor anuale de acțiune. Planurile anuale de acțiune se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător. Organizarea activităților se va realiza în colaborare permanentă cu factorii de interes ca: administrațiile publice locale reprezentate de Primăria Comunei Sânmartin, Primăria Municipiului Oradea, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Garda de Mediu Bihor, proprietarii și administratorii de terenuri, în special factorii interesați din domeniul managementului resurselor de apă și al resurselor minerale, instituțiile academice și de cercetare, ONG-uri, specialiști și altele asemenea. Activitățile din planul de acțiune anual se implementează/organizează:a) în mod direct de către custodele sau administratorul legal;b) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizații neguvernamentale și altele asemenea. Activitățile care intră în responsabilitatea altor instituții/organizații vor fi supravegheate de către custode pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management.2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Informații Generale2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Limita ROSCI0098 Lacul Pețea pornește dinspre Oradea iar rezervația naturală Pârâul Pețea se află la aproximativ 9 km sud-est de Oradea, în apropierea satului Rontău, comuna Sânmartin, județul Bihor, în valea Pârâului Pețea, cea care dă și numele rezervației. Accesul se face de pe DN76, principalul drum național aflat în apropiere și pe calea ferată Oradea- Vașcău, cu gară în stațiunea Băile Felix.2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limita nordică, de la est la vest pornește de la punctul de coordonate X=269499; Y=618400 m, la circa 420 m est de DN76 și pornește pe orientarea de 60 de grade pe distanța de 96,4 m până în dreptul punctului de coordonate X= 269582; Y = 618448 m, traversând Pârâul Pețea. Limita estică, de la nord la sud. Pornește de la punctul de coordonate X= 269582; Y= 618448 m și urmărește înspre sud albia minoră a pârâului Pețea, pe dreapta tehnică a acestuia, la o distanță de circa 40 m de aceasta. Limita traversează terenurile arabile pe distanța de circa 2.933 m, până intersectează linia de cale ferată. Limita urmărește apoi chiar linia de cale ferată pe direcția sud circa 123 m, după care continuă pe orientarea de 69 grade, o distanța de 88 m, traversând curți, construcții din localitatea Rontău, după care urmărește drumul comunal Rontău circa 302 m, pe marginea nordică a acestuia, și intră în terenuri, curți, construcții pe o distanță de aproximativ 12 m, străbate terenurile de curți, construcții pe orientarea 227 grade, distanța 56 m după care continuă circa 1.825 m în direcția sud-est pe albia majoră a pârâului Pețea, traversând terenuri neproductive, pășuni, terenuri arabile, curți construcții până se oprește în dreptul punctului de coordonate X = 272562 m; Y= 615067 m. Limita sudică, de la est la vest. Pornește din dreptul punctului de coordonate X = 272562m; Y= 615067 m, de unde merge pe orientarea 223 grade, o distanță de aproximativ 18 m unde intersectează limita vestică a u.a. 48A din UP V Alparea, O.S. Oradea, pe care o urmărește, continuând apoi cu limita de u.a. 41D circa 30 m, unde intersectează extremitatea nordică a u.a. 38D. Sectorul de limită care urmărește limitele parcelare menționate anterior este comun cu limita sitului ROSCI0008 Betfia. Limita vestică, de la sud la nord. Pornește de la extremitatea nordică a u.a. 38D către vest, trecând mai întâi prin terenuri cu vegetație forestieră, după care merge pe limita dintre curți construcții și terenuri cu vegetație forestieră circa 10 m, după care continuă spre sud, traversând terenuri de curți, construcții pe o distanță de 115 m, până intersectează drumul comunal pe care îl urmează 27 m, după care îl părăsește, urmând apoi un drum de acces secundar pe partea nordică a drumului comunal circa 81 m, după care merge pe orientarea 343 grade o distanță de 126 m, traversând terenuri cu vegetație forestieră până intersectează alte terenuri de curți, construcții. Urmează apoi limita nordică a zonei de intravilan a comunei Haieu până intersectează drumul comunal pe care îl urmărește circa 260 m, după care urmează în continuare albia majoră a pârâului Pețea, înconjurând terenuri de curți construcții pe distanța de 500 m, apoi traversează terenuri de curți construcții, drumul comunal și din nou terenuri de curți construcții pe distanța de 40-50 m de albia minoră a pârâului Pețea, traversează apoi linia de cale ferată, după care merge paralel cu albia minoră a pârâului Pețea, pe stânga tehnică a acestuia, urmându-i inflexiunile și trecând prin terenuri agricole sau terenuri cu pășuni până ajunge în dreptul punctului de coordonate X= 269499; Y= 618400 m de unde pornește limita nordică a sitului. Hărțile celor două arii naturale protejate pot fi accesate la adresa http://inspire.biodiversity.ro.2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate. Nu este cazul.2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea, sit de importanță comunitară se suprapune parțial cu suprafața rezervației naturale Pârâul Pețea.2.2. Mediul Abiotic2.2.1. Geomorfologie Cele două arii naturale protejate se încadrează în aria deluroasă vestică, ca subunitate a Dealurilor Bihorului- Pădurii Craiului, Dealurile de Vest. Aceasta apare ca un piemont spre depresiunea Vad-Borod și câmpia înaltă, piemontană Miersig, din Câmpia Crișurilor. Relieful general este astfel cel al unui culmi rotunjite, prelungi, ușor înclinată, care domină cu peste 100- 150 m înălțimile mai coborâte ale văilor din jur. Sunt dealuri scunde, provenite din ridicarea și fragmentarea unor fâșii de glacis submontan, care se arcuiesc sub horsturile Pădurii Craiului, cu glacisuri, piemonturi, terase și lunci largi. Valea Râului Pețea, unde s-a format lacul, este mai adâncită în partea marginal nordică a Dealului Șomleului, în zona de contact cu depresiunea Vad-Borod și câmpia Miersig. Hipsometric, pe toată suprafața, altitudinea este constantă, între 100-167 m. Pantele sunt în cea mai mare parte reduse, mici și foarte mici, fiind puțin mai ridicate în prima parte, cea superioară, la fel cum este și fragmentarea, tot redusă. Există o treaptă puțin mai înaltă în vecinătatea dealurilor spre o câmpie piemontană de glacis, aluvio - proluvială, cu marea extindere a luncii și zona de terenuri mlăștinoase de luncă. Relieful tipic de luncă este cu eroziune laterală, depozitare, transport, strâns legat de oscilațiile debitului solid și lichid. Talvegul are porțiuni în prima parte unde este puțin mai adâncit, 2-3 m, după care, în șesul depresiunii devine meandrat, cu mai multe brațe. În trecut exista fenomenul de divagare în zonele cu pante reduse, spre râurile vecine. În cursul inferior pârâul Pețea ajunge în câmpia joasă de divagare a Crișului Repede, confluența cu acesta fiind în Oradea. Harta geomorfologică este prezentată în Anexa nr. 1.2. la planul de management.2.2.2. Geologie La alcătuirea geologică iau parte formațiuni cuaternare, terțiare și mezozoice care stau pe un fundament cristalin. Fundamentul cristalin este în această parte a Dealurilor de Vest, cel mai puțin scufundat, sedimentarea începând din tortonian și sarmațian. Peste acesta, există o gamă mai variată de depozite, cele mai importante fiind calcarele. Structura depozitelor arată o alternanță a fazelor de eroziune și transport, cu cele de acumulare. Fiind într-o zonă de luncă, depozitele geologice de suprafață sunt formate din aluviuni sub formă de pietrișuri și nisipuri, 76,54%, precum și argile nisipoase, 23,46%. Formațiunile mezozoice sunt unitare și continui, pe grosimi ce pot ajunge la aproximativ 3500 metri, formate din depozite calcaroase, carstificate în zona Munților Pădurea Craiului. Regiunea a fost afectată de mai multe faze tehtonice, care au creeat, reactivat, amplificat două sisteme de falii aproximativ perpendiculare: cele cu direcția generală ENE-VSV, afundat spre Depresiunea Panonică și altul orientat aproximativ NV-SE. Tectonizarea puternică a formațiunilor calcaroase a dus la fragmentarea și compartimentarea lor devenind căi de acces pentru apele sub presiune. Harta geologică al ariei naturale protejate se regăsește la Anexa nr. 1.3. la Planul de management.2.2.3. Hidrologie Rețeaua hidrografică de suprafață a sitului este drenată în principal de pârâul Pețea, precum și de câteva mici văi torențiale secundare, cu curs temporar, cum sunt văile Racaș și Betfia, în partea din amonte a lacului sau Pârâul Hidișel. În totalitate aparține bazinului hidrografic Crișul Repede. Pârâul Pețea își are originea în Ochiul Țiganului, izvor colmatat azi, urmat de Ochiul Pompei, captat și slab funcțional, și de Ochiul Mare, care a luat aspectul unui mic lac, acesta rămânând până de curând principalul izvor natural care mai debita apă termală, izvorul fiind astăzi aproape secat. Adâncimea medie era de 0,40 m, iar cea maximă de 4,5 m, cu temperatura apei în jur de 30°C, între 26-30°C, tot anul. Reprezintă un rest al unui lac pleistocen, care a avut etapele de expansiune și retragere stâns legate de mișcările orogenetice cuaternare. În prezent datorită scăderii fluxului izvoarelor, nivelul apei este foarte scăzut, apa fiind adusă și menținută cu ajutorul unor furtune. Resursele de apă ale pârâului Pețea prezentau proprietăți sapropelice, fiind folosite terapeutic, în stațiunile Băile 1 Mai de pe cursul râului și din cuprinsul rezervației, precum și în Băile Felix din apropiere. Acestea au fost menționate documentar încă din anul 1221 - ca Abația de Heoviz, adică ținut al apelor termale, Paal, 1975. Apele de adâncime din acvifere cu presiune hidrostatică cu caracter artezian sau în foraje sunt legate de sistemul de falii din vestul Munților Apuseni, ajungând la suprafață intens mineralizate, cum sunt și cele termale. Sistemul hidrogeotermal din zona Băile 1 Mai - Băile Felix - Oradea a apărut în urma suprapunerii unor condiții litologico-structurale favorabile, generat de apele meteorice care pătrund în rocille carbonatice. Se găsește în partea vestică a Munților Apusenilor la contactul cu Câmpia Panonică, având o serie de importante izvoare termale. În perioada mezocretacică, calcarele mezozoice din zona Felix - 1 Mai, au fost puternic carstificate și acoperite cu sedimente. Prin spațiile endocarstice circulă ape termale, încălzite în scoarță, ce apar sub forma unor izbucuri termale. Unele au fost străpunse de foraje antropice. Ulterior călcare mezozoice au fost acoperite de sedimente, depuse în Marea Panonică, care se întindea în bazinul mijlociu al Dunării, între Viena și Munții Apuseni, pătrunzând și în bazinul Transilvaniei. Aceste anomalii geotermale subcontinentale provin din adâncime, în lungul unor falii tectonizate, de unde vin încărcate cu valori mari de temperatură, de la 30°C, uneori, în alte locații, chiar până la 111°C. Harta hidrografică al ariei naturale protejate se regăsește la Anexa nr. 1.4. la Planul de management.2.2.4. Clima Regimul climatic este temperat continental moderat, la limita dintre două subprovincii climatice: clima de stepă și clima de dealuri, cu influențe ale circulației vestice, care transportă mase de aer oceanic, umede și mai răcoroase. Variațiile termice sunt mai moderate decât la câmpie. Temperaturile medii anuale sunt între 10-11°C, în timp ce, temperaturile medii din luna ianuarie se încadrează între -1 și -2°C, iar cele ale lunilor de vară sunt de la 16°C la 18°C. Vara temperatura aerului poate depăși 30°C, datorită pătrunderii maselor de aer tropical. Datorită fragmentării reliefului, pe văi și depresiuni se formează inversiuni de temperatură, iarna, aerul mai rece acumulându-se în depresiuni și văi, iar cel cald rămânând în părțile mai înalte. Ca o caracteristică principală a climei din această zonă, este lipsa intervalelor de uscăciune și secetelor excesive în timpul verii și a gerurilor intense și persistente în timpul iernii, urmare a maselor de aer temperat, maritim, vestice. Astfel, vremea cea mai rece este condiționată de invaziile maselor de aer arctic, iar perioadele foarte călduroase din timpul verii, de prezența maselor de aer tropical venite din regiunea Africii de Nord. Precipitațiile medii anuale sunt de 700 mm la 800 mm, mai abundente în lunile mai și iunie, când au caracter torențial.2.2.5. Soluri/subsoluri Sunt întâlnite următoarele soluri de luncă: 17,41% brune eu-mezobazice, 45,36% brune luvice, 3,57% gleice, 5,42% negre clinohidromorfe, 6,69% pseudogleice - în sud-vest, 4,14% aluviale, 17,4% luvisoluri albice, podzolice argiloiluviale. Harta pedologică al ariei naturale protejate se regăsește la Anexa nr. 1.5. la Planul de management.2.3. Mediul Biotic2.3.1. Ecosisteme  +  Tabelul nr. 1 Tipuri de ecosisteme identificate în sit și rezervație
    Lacuri cu regim hidrologic activ  Integrează habitatul 31A0*, descris odată cu prezentarea acestui habitat
    Ape dulci curgătoare din regiunilemontană și colinară Cuprinde tot cursul pârâului Pețea  
    Construcții și terenuri aferente    Cuprinde amenajările hidrotehnice care au menirea de a menține apa în lacul Pețea și podurile care asigură trecerea peste pârâul Pețea
    Mlaștini cu vegetație higrofilă (fixată)        Apar ca urmare a scăderii nivelului apei în lacul Pețea și pe malul acestuia, fiind reprezentate de stufărișuri și păpurișuri, acestea ocupând o suprafață semnificativă în cadrul sitului, atât în zona lacului cât și de-a lungul pârâului Pețea, sub forma unei benzi înguste de-a lungul malurilor
    2.3.2. Habitate Situl ROSCI0098 a fost desemnat pentru conservarea habitatului prioritar 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite de lotus, drete. Denumirea habitatului după clasificarea națională: R2209 Comunități terțiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis. Harta cu distribuția habitatului 31A0* se regăsește la Anexa nr. 1.6. la Planul de management. Caracteristici generale, structura habitatului: cenozele termofile edificate de Nymphaea lotus var. thermalis se dezvoltă în apele calde, cu temperatură de 20-30°C. Specia dominantă Nymphaea lotus var. thermalis este considerată relict terțiar. În componența fitocenozelor caracteristice habitatului sunt incluse: Ceratophyllum demersum, Sparganium erectum ssp. neglectum, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica și exemplare rare de Phragmites australis. Specii endemice: Nymphaea lotus var. thermalis. În structura habitatului erau menționate și două, trei specii endemice locale de apă termală: Scardinius racovitzai, Melanopsis parreyssi, Mesovelia thermalis, Gafta și colab., 2008. Starea actuală de conservare a habitatului prioritar este extrem de afectată, în structura habitatului 31A0* regăsindu-se în acest moment doar 3 specii Lemna minor, Spirodella polyrhyza și Nymphaea lotus var. thermalis. Astfel, habitatul, cu o structură deteriorată, se mai găsește doar în Ochiul Mare, în jurul acestei suprafețe nu mai este apă, deci condițiile limitează supraviețuirea speciei edificatoare. Suprafața habitatului în sit a fost estimată la 0,01ha, reprezentând 0,02 % din suprafața sitului. Suprafața potențială este de 4 ha. Suprafața raportată la suprafața națională este de 100%.2.3.3. Flora de interes conservativ Situația actuală a speciilor de mai jos a fost determinată prin datele deja existente și prin cele colectate din teren pe perioada derulării studiului dincursul anului 2015.2.3.3.1. Plante inferioare - Nu este cazul2.3.3.2. Plante superioare Specia Nymphaea lotus var. thermalis, drețe, specia dominantă și caracteristică a habitatului 31A0*, obiectiv de conservare al rezervației naturale Pârâul Pețea, este un taxon periclitat/rar - Oltean și Negrean, 1994, care nu este evaluat IUCN. Drețele cresc în locuri însorite, cu apă adâncă de cel puțin 30 cm, lipsită de curenți, cu un strat de nămol, apa cu temperatura minimă de +20° C, și maximă de + 41° C, pe substrat adânc de nămol, Săvulescu și colaboratori, 1955.  +  Tabelul nr. 2 Situația actuală a speciei Nymphaea lotus var. thermalis
    Tipul populației speciei și statutul de prezență temporalăMărimea populației speciei   Suprafața habitatului speciei Alte observații   
    populație permanentă,rezidentă, nativă și izolată                              70 indivizi                                4 ha                                - localizare pe teritoriul ariei naturale protejate: este prezentă în mod natural doar în Lacul Pețea și pe pârâul Pețea și a fost identificată în cadrul lacului Ochiul Mare pe o suprafață efectivă extremde redusă - aproximativ 100 mp, suprafața potențială a habitatului speciei fiind estimată la 4 ha; - Populația cuprinde 33 indivizi maturi localizați în cuveta lacului și circa 37 indivizi identificați pe pârâul Pețea dupăconfluența cu valea Hidișel din Felix; - situația în sit a speciei din punct de vedere al populației speciei este U2 nefavorabilă- rea, din cauza faptului că tendința actuală a mărimii populației speciei este descrescătoare; estimarea este bazată pe densitatea medie raportată la suprafața de habitat disponibil în urmăcu aproximativ 20 ani; - situația în sit a speciei din punct de vedere al habitatului speciei este U2 nefavorabilă- rea, din cauza faptului că tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este descrescătoare, respectiv numai 10 % față de estimarea din 2005; - situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U2 nefavorabilă- rea, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este ridicat.
    Harta cu distribuția habitatului speciei Nymphaea lotus var. thermalis se regăsește în Anexa nr. 1.7. la Planul de management.
    2.3.4. Fauna de interes conservativ2.3.4.1. Nevertebrate Speciile de nevertebrate pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0098 sunt: fluturele vărgat - Callimorpha quadripunctaria*, scoica mică de râu - Unio crassus și melcul carenat bănățean - Chilostoma banaticum. Specia de nevertebrate Melanopsis parreyssii Philippi este obiectiv de conservare al rezervației naturale Pârâul Pețea. Hărțile cu distribuția speciilor de nevertebrate se regăsesc în Anexa nr. 1.8. la Planul de management.  +  Tabelul nr. 3 Situația actuală a speciilor de nevertebrate
    Specia    Tipul populației speciei și statutul de prezență temporală Mărimea populației speciei Suprafața habitatului speciei Alte observații   
    Callimorpha quadripunctaria*                    sedentară/rezidentă, larg răspândită,nativă                    necunoscută                     3-5 ha                      - nu a fost identificat niciun exemplarîn 2015. Specia a fost menționată din Bihor de Peiu, 1971, această informațiefiind apoi citată de Rakosy et al.,2003în Catalogul Lepidopterelor României; - situația în sit a speciei din punct de vedere al habitatului speciei este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptuluică suprafața habitatului actual reprezentat de liziera pădurilor umede de foioase, fânețe umede, malurile cursurilor de apă cu vegetație bogată, povârnișurile umede cu tufărișuri și vegetație abundentă are tendință descrescătoare; - situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U1 nefavorabilă- inadecvată, avândperspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este ridicat.
    Unio crassus                         rezidentă, izolată, nativă și foarte rară                        100- 500 exemplare                        0,01-0,05ha                        - localizare: două scurte tronsoane în Pârâul Pețea, amonte de confluența cu Hidișeul; - situația în sit a speciei din punct de vedere al populației speciei este U2nefavorabilă- rea, din cauza faptului că tendința actuală a mărimii populației speciei este descrescătoare;- situația în sit a speciei din punct de vedere al habitatului speciei este U2 nefavorabilă- rea, din cauza faptului că suprafața habitatului actual are tendință descrescătoare, necesitând ape curgătoare bine oxigenate și sedimente curate pe substrat nisipos sau moderat mâlos, fără conținut exagerat de materie organică, cu salinitate sub 5 la mie; - situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U2 nefavorabilă- rea, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este ridicat.
    Chilostoma banaticum                     rezidentă, larg răspândită, nativă și rară                    50- 100 exemplare                     0,5- 5 ha                      - situația în sit a speciei din punct de vedere al populației speciei este U1nefavorabilă- inadecvată din cauza faptului că tendința actuală a mărimii populației speciei este descrescătoare;estimare este bazată pe densitatea medie raportată la suprafața de habitatdisponibil în urmă cu 20 ani; - situația în sit a speciei din punct de vedere al habitatului speciei este U1 nefavorabilă- inadecvată, din cauza faptului că tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este descrescătoare, respectiv numai 10% față de estimarea din 2005; - situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U1 nefavorabilă- inadecvată, avândperspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este ridicat.
    Melanopsis parreyssii Philippi     -       -       -       - nu a fost identificată în teren în timpul studiilor din 2015 și este considerată extinctă - Tentacle: Benedek și Sîrbu, 2016 - din cauza deteriorării condițiilor ecologice ale Lacului Pețea, Ochiul Mare, precum și ale Pârâului Pețea.
    2.3.4.2. Ihtiofauna Speciile de pești pentru a căror conservare a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea sunt zvârluga - Cobitis taenia și Sabanejewia aurata - dunărița. Speciile de pești ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: roșioara lui Racovița - Scardinius racovitzai, boarță - Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata și moioagă/mreană vânătă - Barbus meridionalis.  +  Tabelul nr. 4 Situația actuală a speciilor de pești
    Specia    Tipul populației speciei și statutul de prezență temporală Mărimea populației speciei Suprafața habitatului speciei Alte observații   
    Cobitis taenia        -        -        -        - nu a fost identificată pe perioada studiilor de teren din 2015. În momentulde față apa pârâului Pețea având un cursdestul de rapid este posibil să nu mai asigure condițiile de habitat necesare pentru această specie, dar nu se excludeîncă în totalitate posibila prezență a unei populații nesemnificative.
    Sabanejewia aurata -  -  -  - specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor de teren din 2015.
    Scardinius racovitzai              -               4 exemplare              4mp               - specia a fost foarte grav afectată de reducerea suprafeței habitatului, dar șide scăderea temperaturii apei. - în timpul evaluărilor au fost identificate 4 exemplare - fiind cel maiposibil hibrizi între Scardinius erythrophthalmus și Scardinius racovitzai, identificarea exactă fiind posibilă doar prin efectuarea analizelorgenetice- în aval de stăvilarul lacului,într-un ochi de apă de aproximativ 4 mp,cu o adâncime mică, de doar 30-40 cm. Supraviețuirea acestor exemplare pe perioada iernii este mai mult ca sigur imposibilă.
    Barbus meridionalis         -          -          -          - nu a fost identificată pe perioada studiilor de teren din 2015. Este amintită din pârâul Pețea de către Paucăși Vasiliu în 1933, cât și de către Crăciun în 1997. Aceasta din urmă menționează faptul că specia urcă din râul Crișul Repede, astfel cel mai probabil aceasta a fost identificată în aval de limita rezervației naturale Pârâul Pețea.
    Rhodeus sericeusamarus         comună cu populație sedentară/rezidentă, margianală, nativă, cuprezență certă       5000-10.000exemplare, estimare        2,58 ha          - localizarea:specia a fost identificatăîn pârâul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1Mai și în aval de această zonă, este prezentă pe toată lungimea pârâului din sit; - specia are o populație fragilă și foarte sensibilă la activitățile umane pentru că depinde de prezența lamelibranhiatelor din genurile Unio sau Anodonta.
    Harta cu distribuția speciilor de pești se regăsește la Anexa nr. 1.9. la Planul de management.
    2.3.4.3. Herpetofauna Speciile pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0098 Lacul Pețea: izvorașul/buhaiul de baltă cu burtă galbenă - Bombina variegata, tritonul cu creastă - Triturus cristatus, buhaiul de baltă cu burta roșie/izvorașul cu burta roșie - Bombina bombina și țestoasa de apă europeană - Emys orbicularis. Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: vipera comună - Vipera berus, șarpele de apă-Natrix tessellata, șarpele de casă - Natrix natrix, gușterul - Lacerta viridis, șopârla de câmp - Lacerta agilis, tritonul comun - Triturus vulgaris, broasca mare de lac - Rana ridibunda, broasca roșie de pădure - Rana dalmatina, broasca de pământ brună - Pelobates fuscus și brotăcelul - Hyla arborea, broasca râioasă brună - Bufo bufo, broasca râioasă verde - Bufo viridis, salamandra - Salamandra salamandra, șarpe de sticlă - Anguis fragilis, șarpele de alun - Coronella austriaca și șarpele lui Esculap - Elaphe longissima.  +  Tabelul nr. 5 Situația speciilor de amfibieni și reptile
    Specia    Tipul populației speciei și statutul de prezență temporală Mărimea populației speciei Suprafața habitatului speciei
    Triturus cristatus rezidentă, larg răspândită,nativă, comună 10- 50 indivizi 0,1-0,2 ha  
    Bombina variegata rezidentă,marginală,nativă,rară 10- 50 indivizi 1- 2 ha  
    Bombina bombina rezidentă, larg răspândită,nativă, comună 10- 50 indivizi 1- 10 ha  
    Emys orbicularisrezidentă,marginală,nativă,rară 1- 10 indivizi 1- 10 ha  
    Hyla arborea rezidentă, larg răspândită,nativă, comună 10- 50 indivizi 1- 10 ha  
    Pelobates fuscus rezidentă, larg răspândită,nativă, rară 10- 50 indivizi 10- 15 ha  
    Rana dalmatina rezidentă, larg răspândită,nativă, comună 50- 100 indivizi 1- 5 ha  
    Rana ridibunda rezidentă, larg răspândită,nativă, comună 100- 500 indivizi 1- 5 ha  
    Triturus vulgaris rezidentă, larg răspândită,nativă, comună 50- 100 indivizi 0,1- 0,5 ha 
    Lacerta agilis rezidentă, larg răspândită,nativă, prezență incertă 50- 100 indivizi 5- 10 ha  
    Lacerta viridis rezidentă, larg răspândită,nativă, prezență incertă 50- 100 indivizi 5- 10 ha  
    Natrix natrix rezidentă, larg răspândită,nativă, comună 50- 100 indivizi 10- 20 ha  
    Natrix tessellata rezidentă, rară, nativă, rară 50- 100 indivizi 10- 20 ha  
    Vipera berus rezidentă, larg răspândită,nativă, prezență incertă 1- 10 indivizi 1- 5 ha  
    Bufo bufo  rezidentă, larg răspândită,nativă, prezență incertă 50- 100 indivizi 5 - 10 ha  
    Bufo viridis rezidentă, larg răspândită,nativă, rară 50- 100 indivizi 5 - 10 ha  
    Salamandra salamandra Pasaj?, marginală, nativă, prezență incertă 1- 10 indivizi 1 - 5 ha  
    Anguis fragilis rezidentă, larg răspândită,nativă, rară 1- 50 indivizi 5 - 10 ha  
    Coronella austriaca rezidentă, larg răspândită,nativă, prezență incertă 1- 50 indivizi 5 - 10 ha  
    Elaphe longissima rezidentă, larg răspândită,nativă, rară 1- 10 indivizi 1 - 5 ha  
    Hărțile cu distribuția speciilor de amfibieni și reptile se regăsesc în Anexa nr. 1.10. la Planul de management.
    2.3.4.4. Avifauna Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: graur - Sturnus vulgaris, uliu păsărar -Accipiter nissus, șorecar comun - Buteo buteo, vânturel roșu - Falco tinnunculus, potârniche - Perdix perdix, cârstel de baltă - Rallus aquaticus, pescărel albastru - Alcedo atthis, ghionoaie verde - Picus viridis, ciocănitoare pestriță mare - Dendrocopos major, ciocănitoare de grădini - Dendrocopos syriacus, gaiță - Garrulus glandarius, coțofană - Pica pica, stăncuța - Corvus monedula, măcăleandru - Erithacus rubecula, cocoșar - Turdus pilaris, mierlă - Turdus merula, ciocârlia de Bărăgan - Melanocorypha calandra, sturz de vâsc - Turdus viscivorus, lișița - Fulica atra, cinteză - Fringilla coelebs, prigoria - Merops apiaster și corcodelul pitic - Podiceps ruficollis.  +  Tabelul nr. 6 Situația speciilor de păsări
    Specia  Tipul populației speciei și statutul de prezență temporală Mărimea populației speciei Suprafața habitatului speciei
    Sturnus vulgarisreproducere, larg răspândită, nativă, comună 20- 30 indivizi aproximativ 1 ha
    Accipiter nissus odihnă și hrănire/pasaj,larg răspândită, nativă,prezență certă 1- 2 indivizi  minim 3 ha  
    Buteo buteo  odihnă și hrănire/pasaj,larg răspândită, nativă,prezență certă 1- 2 indivizi  minim 5 ha  
    Falco tinnunculus reproducere, larg răspândită, nativă, comună  1- 2 indivizi  minim 3 ha  
    Perdix perdix  odihnă și hrănire/pasaj,larg răspândită, nativă,rară 2- 5 indivizi  aproximativ 5 ha  
    Rallus aquaticus reproducere, larg răspândită, nativă, comună  1- 2 perechi clocitoare 0,2- 0,3 ha  
    Alcedo atthis  odihnă și hrănire/pasaj,larg răspândită, nativă,rară 1- 2 indivizi  0.1 ha  
    Picus viridis  rezidentă, larg răspândită, nativă, comună  1- 2 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Dendrocopos major rezidentă, larg răspândită, nativă, comună  1- 2 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Dendrocopos syriacus rezidentă, larg răspândită, nativă, comună  1- 2 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Garrulus glandarius rezidentă, larg răspândită, nativă, comună  2- 3 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Pica pica  rezidentă, larg răspândită, nativă, comună  2- 3 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Corvus monedula  rezidentă, larg răspândită, nativă, comună  4- 5 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Erithacus rubecula reproducere, larg răspândită, nativă, comună  4- 5 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Turdus pilaris  reproducere, larg răspândită, nativă, comună  2- 3 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Turdus merula  reproducere, larg răspândită, nativă, comună  4- 5 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Turdus viscivorus reproducere, larg răspândită, nativă, comună  1- 2 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Fulica atra  reproducere, larg răspândită, nativă, comună  1- 2 perechi clocitoare 0,2- 0,3 ha  
    Fringilla coelebs reproducere, larg răspândită, nativă, comună  6- 7 perechi clocitoare aproximativ 1 ha  
    Melanocorypha calandra specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor de teren din 2015. -  -  
    Merops apiaster  specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor de teren din 2015. -  -  
    Podiceps ruficollis specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor de teren din 2015. -  -  
    Harta cu distribuția speciilor de păsări se regăsește la Anexa nr. 1.11. la Planul de management.
    2.3.4.5. Mamifere Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: hamsterul - Cricetus cricetus, chițcanul de apă - Neomys fodiens, șobolanul de apă - Arvicola terrestris, dihor - Mustela putorius, nevăstuica - Mustela nivalis, iepurele de câmp - Lepus europaeus, căprioara - Capreolus capreolus.  +  Tabelul nr. 7 Situația actuală a speciilor de mamifere
    Specia  Tipul populației speciei și statutul de prezență temporală Mărimea populației speciei Suprafața habitatului speciei
    Cricetus cricetus permanentă, rezidentă, nativă, cu distribuție fragmentată necunoscută  49 ha, întreaga suprafața sitului
    Neomys fodiens permanentă, rezidentă, nativă, larg răspândită necunoscută 25- 30 ha
    Arvicola terrestris populație permanentă, rezidentă, nativă  1.225 exemplare  30- 39 ha  
    Mustela putorius  populație permanentă, rezidentă, nativă  necunoscută  4 ha, toată supra- fața rezervației
    Mustela nivalis   permanentă, rezidentă, nativă, cu distribuție uniformă  necunoscută   4 ha, întreaga suprafață a rezervației
    Lepus europaeus   permanentă, rezidentă, nativă, larg răspândită   4- 6 indivizi, estimare  4 ha, întreaga suprafață a rezervației
    Capreolus capreolus  permanentă, rezidentă, nativă, larg răspândită   necunoscută   4 ha, întreaga suprafață a rezervației
    Hărțile cu distribuția speciilor de mamifere se regăsesc în Anexa nr. 1.12. la Planul de management.
    2.3.5. Alte specii relevante2.3.5.1. Fauna  +  Tabelul nr. 8 Alte specii de faună relevante pentru ROSCI0098 și rezervația naturală Pârăul Pețea
    Helix pomatia L.
    1Codul speciei 1026
    2Denumirea științificăHelix pomatia L.
    3Denumirea populară melcul de livadă
    4            Observații             - tipul populației speciei și statutul de prezență temporală:populație rezidentă, larg răspândită, nativă și comună; - mărimea populației speciei în aria naturală protejată: 1.000-5.000 exemplare, estimare; - suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată respectiv localizare pe teritoriul ariei protejate: 10-30 ha,au fost localizate pe întreaga suprafață a sitului și a rezervației. - conform modelului SINCRON, evaluarea stării de conservare și analiza stării de conservare arată că specia Helix pomatiaare o stare de conservare favorabilă. Este necesar ca specia să fie inclusă în Fișa Standard a sitului și în viitorul program de management și monitoring.
    Harta cu distribuția de alte specii de nevertebrate se regăsește la Anexa nr. 1.13. la Planul de management. În interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea au fost identificate următoarele specii de pești: Alburnus alburnus, Carassius gibelio, Gobio gobio, Pseudorasbora parva și Squalius cephalus.
    2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări2.4.1. Informații socio-economice și culturale2.4.1.1. Comunitățile locale și factorii interesați Comuna Sânmartin este situată în partea central vestică a județului Bihor la o distanță de 6 km de municipiul Oradea, și de 21 de km de granița României cu Ungaria, Punctul Vamal Borș. Sânmartinul are în componența sa mai multe sate, grupate în mare parte în zona de nord a localității. Majoritatea satelor componente s-au dezvoltat sub forma unor cartiere, fiind practic alipite unele de altele. În baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică din punct de vedere demografic, satul Sânmartin, resedința comunei deține ponderea cea mai ridicată de la nivel local. Alte sate componente ale comunei Sânmartin sunt: Rontău, Cihei, Haieu, Băile 1 Mai, Băile Felix, Cordău și Betfia.  +  Tabelul nr. 9 Evoluția populației*) Notă
    *) Date furnizate de Institutul Național de Statistică.
        Sânmartin      Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
    Număr persoaneNumăr persoaneNumăr persoane
    9321 9667 9921
    Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
    Număr persoaneNumăr persoaneNumăr persoane
    10224 10429 10589
    La 1 ianuarie 2015, populația stabilă a comunei Sânmartin era de 10.589 persoane. În privința satului Rontău, aflat în sit, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la recensământul din 2012 populația se ridica la 1204 persoane, 606 de sex masculin și 598 de sex feminin. La nivel de sate, datele din anul 2012 sunt unicele disponibile, statistici anuale realizându-se doar la nivel de comună. După municipiul Oradea, comuna Sânmartin este localitatea cea mai populată din Zona Metropolitană Oradea, ocupând o pondere de 4% din volumul demografic al Zonei Metropolitană Oradea și 20,02% populația existentă în mediul rural al zonei. Sporul natural este în scădere, în schimb sporul migratoriu, prin stabilire cu domiciliul în comună este în creștere. Densitatea populației în comuna Sânmartin este de 164,78 locuitori/km2. Potrivit datelor statistice din Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, populația stabilă din comuna Sânmartin este în majoritate de etnie română. Astfel, 70,62% din locuitori s-au declarat de etnie româna, 3,98% de etnie maghiara, 6,58% de etnie rromă, 0,06% de etnie germană și 0,22 % alte etnii.  +  Tabelul nr. 10 Evoluția numărului de salariați*) Notă
    *)Date furnizate de Institutul Național de Statistică.
    Sânmartin
    Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
    Număr persoaneNumăr persoaneNumăr persoaneNumăr persoane
    2819 2725 2797 2770
    Numărul mediu al salariaților din comuna Sânmartin a fost de 2.770 persoane în anul 2013, cu 0,99 % mai puțin decât în anul anterior. Conform datelor culese la recensământul din 2012, în satul Rontău erau 332 de salariați. După cum se observă, în perioada pentru care Institutul de Statistică a pus la dispoziție datele, creșterea numărului de salariați pe întreaga zonă a fost infimă, acest număr crescând cu 0,58 %. Ba mai mult, în localitatea cea mai dezvoltată, respectiv Sânmartin, numărul de salariați a scăzut. Dacă ar fi să luăm drept reper tendința prezentată mai sus, diferențele sunt nesemnificative și fără impact asupra ariilor naturale protejate. Referitor la satul Rontău, situația populației pe categorii și ocupare, disponibilă la nivelul anului 2012, este prezentat în Tabelul nr. 11.  +  Tabelul nr. 11 Situația populației pe categorii și ocupare
    Sat Rontău Femei Bărbați Total
    Persoane ocupate 161 171 332
    Șomeri aflați în căutarea unui alt loc de muncă 7  7  14  
    Elev/student 119 125 244
    Pensionari 71 98 169
    Casnici 21 46 67
    Întreținut de alte persoane133 97 230
    Întreținut de stat 23 25 48
    Întreținut din alte surse 44 20 64
    Altă situație economică    20    8    28    
    În comună își desfășoară activitatea 425 agenți economici și 375 mici întreprinzători din care 784 cu capital privat. Cele mai multe unități locale active din comuna Sânmartin sunt concentrate în sectorul serviciilor 48,38 % și cel al comerțului 43 %. Unitățile locale active din construcții reprezintă 4,63 %, cele din industrie 3,13 % și cele din agricultură reprezintă 0,88 %. Agenții economici cuprind întreaga sferă de activitate, astfel:– 225 structuri cu funcțiuni de cazare turistică, din care 20 de hoteluri, 205 pensiuni și pensiuni agroturistice, vile, hostel și persoane fizice;– 9 unități specializate în agrement, cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri;– 43 unități de alimentație publică specifică;– 7 unități în industria ușoară de confecții și încălțăminte;– 18 unități în industria de mobile și prelucrarea lemnului;– 37 unități de construcții și prestări servicii;– 5 unități de panificație și paste făinoase;– 296 unități în circulația mărfurilor și comerț;– 7 unități specializate în executarea lucrărilor agricole;– 4 unități specializate în tratament balnear și recuperare a capacității de muncă, cu o capacitate de 2.778 locuri. Comuna Sânmartin are cel mai dinamic sector turistic din cadrul localităților rurale din Zona Metropolitană Oradea. În anul 2014 erau înregistrate conform Institutului Național de Statistică 67 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică cu o capacitate mai mare de 5 locuri, din care 15 hoteluri, 39 pensiuni agroturistice, 12 vile turistice și un hostel. Vecinătatea comunei cu municipiul Oradea, amplasarea ei în zona preorășenească și specificul de stațiune balneo-climaterică a oferit o relație de interdependență reciprocă, oferindu-se locuri de muncă, dotări comerciale, învățământ, dotări culturale, sport, agrement. În contextul restructurării economiei, agricultura a devenit, după 1990, principala sursă de venit pentru un segment important al populației rurale, jucând rolul de plasă de siguranță pentru persoanele disponibilizate sau aflate în imposibilitatea de a-și găsi un loc de muncă.
    2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Situația din punct de vedere a modului de utilizare a terenurilor este prezentată în Tabelul nr. 12.  +  Tabelul nr. 12 Utilizarea terenurilor în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Pețea
    Categoria de folosință  Suprafața -ha- % din total supr.
    Ape curgătoare 4,695 9,61
    Căi ferate 0,266 0,54
    Culturi permanente 0,14 0,29
    Drumuri 2,255 4,61
    Luciu de apă 1,32 2,70
    Pășuni permanente 4,78 9,79
    Terenuri arabile 18,194 37,19
    Terenuri neproductive 9,88 20,16
    Vegetație forestieră, arbori, tufărișuri 2,589  5,28  
    Curți, construcții 4,805 9,83
    Total 48,924 100
    Harta categoriilor de folosință a terenurilor se regăsește în Anexa nr. 1.14. la Planul de management.
    2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor Situația juridică a terenurilor este prezentată în Tabelul nr. 13.  +  Tabelul nr. 13 Situația juridică a terenurilor în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Pețea
    Proprietari   Suprafața -ha-   % din total supr.
    Autoritate a administrației publicelocale din Comuna Sânmartin 14,427  29,48  
    Persoane fizice autorizate 0,573 1,18
    Persoane fizice 22,117 45,24
    Persoane juridice 5,526 11,28
    Statul Român 6,281 12,82
    Total 48,924 100
    Harta formelor de proprietate asupra terenurilor se regăsește la Anexa nr. 1.15. la Planul de management.
    2.4.1.4. Administratori și gestionari  +  Tabelul nr. 14 Administratorii și gestionarii în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Pețea
    Administratori   Suprafața -ha-   % din total supr.
    Administrația Națională Apele Române 6,015 12,28
    Compania Națională de Căi Ferate S.A.0,266 0,54
    Autoritate a administrației publice locale din Comuna Sânmartin 14,427  29,48  
    Persoane fizice autorizate 0,573 1,18
    Persoane fizice 22,117 45,24
    Persoane juridice 5,526 11,28
    Total 48,924 100
    Harta regimului de administrare a terenurilor se regăsește la Anexa nr. 1.16. la Planul de management.
    2.4.1.5. lnfrastructură și construcții Accesul în Comuna Sânmartin se realizează prin intermediul drumului european E79, DN76, care leagă municipiul Oradea de municipiul Deva. În Oradea, E79 se intersectează cu E 60 și E 671. Accesul în satele componente ale comunei Sânmartin se realizează prin următoarele rute secundare: DC 59 Sânmartin - Haieu - Betfia; DC 80 Băile 1Mai - Băile Felix; DC 63 Sânmartin - Cihei; DC 64 Sânmartin - Cordău. În comuna Sânmartin există trei stații CFR: Rontău Haltă, Băile Felix Haltă de călători și Cordău Haltă de călători. Prin aceste localități trece calea ferată simplă neelectrificată 314 care face conexiunea comunei Sânmartin cu municipiul Oradea și comuna Holod, orașul Beiuș și orașul Vașcău. Distanța dintre comuna Sânmartin și Aeroportul Internațional Oradea este de aproximativ 11 km. Sânmartin este localitatea rurală cu cea mai dezvoltată infrastructură sanitară din Zona Metropolitană Oradea. La nivel local, în anul 2012, funcționa un spital, 5 cabinete medicale de familie, 8 cabinete medicale de specialitate, 4 cabinete stomatologice, 4 farmacii și puncte farmaceutice, 5 laboratoare medicale și un laborator de tehnică dentară. Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix este unul dintre cele mai moderne din țară. Fondul de locuințe din comuna Sânmartin cuprinde 4.185 locuințe în anul 2013, fiind cel mai mare fond de locuințe din mediul rural al Zonei Metropolitane. Comparativ cu anul 2010, fondul de locuințe s-a majorat cu 608 unități, ceea ce semnifică o creștere de 17 %. Harta transporturilor se regăsește la Anexa nr. 1.17. la Planul de management.2.4.1.6. Patrimoniu cultural În zonă există vestigii din perioada neoliticului. Oamenii s-au așezat aici datorită condițiilor prielnice, dar și a apelor calde a căror descoperire se pare că ar fi coincis cu stabilirea primelor așezări omenești, cu locuințe săpate în pământ, unelte șlefuite confecționate din piatră și os, vase de lut ars vopsite și gravate. . După transformarea Daciei în provincie imperială, urmele vieții devin și mai numeroase, constituindu-se în dovada unei prezențe masive în regiune. Din cercetarea atentă a acestor urme arheologice, parte integrantă a izvoarelor istorice, rezultă că pe aceste teritorii au trăit mai multe așezări omenești din perioade diferite: oamenii din neolitic, oamenii din epoca bronzului, Hallstatul timpuriu, dacii liberi preromani, românii, ostrogoții și seminții slave. Existența unei comunități în zona Sânmartinului este atestată documentar la începutul mileniului doi, apele termale de pe lângă cetatea Oradiei fiind menționate într-o diplomă a Vaticanului din anii 1214-1215. Numele Sânmartinului apare în scrieri la sfârșitul secolului al XIII-lea și este legat tot de utilizarea apei termale, căreia localnicii i-au găsit întrebuințări încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, în anul 1228 este menționată existența unei mori care se alimenta din Pârâul Pețea. Instalația funcționa tot timpul anului datorită apei calde, care nu îngheța iarna. Două secole mai târziu, o cronică evidențiază că numele Sânmartinului a fost împrumutat și pentru zona izvoarelor termale, Băile Felix fiind cunoscute mai multă vreme drept Băile Sânmartin. Obiectivele culturale sunt destul de numeroase, lista monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii și Cultelor și Institutul Național al Monumentelor Istorice, reactualizată în anul 2010, include mai multe obiective din Sânmartin: Cazinoul din Băile 1Mai, datează de la începutul secolului XX, Biserica de lemn Sf. Arhangheli, 1785, Strandul Apollo, 1896, Biserica ortodoxă Nașterea Maicii Domnului, secolul XIV, modificată în 1857, și Castelul din satul Sânmartin, secolul XVIII, printre care și Biserica ortodoxă construită în secolul al XV-lea din satul Rontău, aflat în sit.2.4.1.7. Peisajul Comuna Sânmartin este situată în nord-vestul Câmpiei Montane a Miersigului - parte integrantă a Câmpiei Crișului - la zona de contact cu extremitatea vestică a dealurilor ce coboară din Munții Pădurea Craiului. Câmpia Miersig face parte dintre câmpiile mai înalte ale Câmpiei de Vest, alături de Carei, Ierului, Miersig, Cermei, Aradului, Vingăi și Gătaiei. Câmpia înaltă s-a format în urma unui proces de acumulare și de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Deși dispusă în trepte, suprafața reliefului constituie, în ansamblu, un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă. Zona limitrofă a Comunei Sânmartin este acoperită în cea mai mare parte, cu perdeaua protectoare a unor păduri de stejar ce îmbracă pantele colinelor înconjurătoare, dând un aspect plăcut și atrăgător. Spre vest se ridică Dealul Apateului, pornit cu înclinări ușoare din Câmpia Crișului. La sud, Dealul Cordăului nu depășește nici el 250 metri, limitat fiind de valea Hidișelului, de-a lungul căreia șerpuiește panglica netedă a DN76, care străbate Dealurile Vestice, Depresiunea Beiușului, Munții Codru-Moma, îndreptându-se spre Deva. Marginea de est a acestei microdepresiuni este străjuită de Dealul Șomleu - ultimul pinten calcaros al munților Pădurea Craiului, iar la nord culmile ce adăpostesc satul Rontău, încheie seria dealurilor limitrofe.
    2.4.2. Impacturi2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute și prezente Presiunile actuale asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în tabelele numerotate de la 16 la 24. Intensitatea presiunilor a fost cuantificată astfel:– Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acțiuni de management cu prioritate– Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil– Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de management.  +  Tabelul nr. 15 Presiuni asupra asupra habitatului 31A0* - impacturi trecute și prezente
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.         K01.03. Secare consecință a utilizăriienergiei din surse regenerabile C03.01. Utilizarea apelor geotermale pentru ștranduri termale  Ridicată (R)        Presiunea a fost identificată în întreaga arie a fostului Lac Pețea. Secarea lacului a condus la dispariția aproape totală a habitatului 31A0* și la înlocuirea acestuiacu comunități dominate de Thypha latifolia și Phragmites australis. Punctele unde s-a semnalat secarea sunt consecința mai ales a utilizării excesive a apei termale, fiindsemnalate în zonă numeroase bazine termale.
    2.   H05.01. Gunoiul și deșeurile solide  Ridicată (R)  În general, dar extrem de frecvent în zonele locuitesunt aruncate gunoaie, deșeuri din construcții, deșeuri menajere și altele asemenea.
    3.               K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune             Ridicată (R)              Actuala situație a fost favorizată de scăderea nivelului apei. Fostul Lac Pețea este marcat masiv de degradare critică datorită modificării drastice aparametrilor fizico-chimici, o dată cu această degradare manifestându-se fenomenul de succesiune, prin schimbarea compoziției de specii. Astfel, o dată cu schimbarea compoziției de specii are loc deteriorarea și înlocuirea habitatului. Pe zona ocupată acum 20 de ani de nufărul termal și habitatul definit de această specie, acum sunt stufărișuri, păpurișuri, o mică fitocenoză de edificată de Sparganium ramosum. Aceste formațiuni ierboase sunt amenințate cu împădurirea. Zona Ochiului Țiganului și Ochiul Pompei sunt împădurite și invadate de liane.
    4.            I.01. Specii invazive non- native, alogene           Ridicată (R)           Toată zona studiată este invadată de specii alohtonemai ales de-a lungul pârâului Pețea. În zona fostului lac Pețea partea din amonte este împădurităiar zona de la lacul de lângă hotelul Perla până la Podul asfaltat spre Rontău este în mare parte împădurită. În zona fostului lac agresivitatea acestor specii, pe moment nu este așa de mare. Dintre speciile alohtone cele mai agresive amintim: Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutriajaponica, Parthenocissus quinquefolia, Echinocystis lobata.
    5.     I.02. Specii native problematice    Ridicată (R)    Lipsa unor coeziuni cenotice firești, ca urmare a faptului ca multe dintre comunități sunt relativ recent instalate au determinat ca unele specii să sedezvolte masiv cum e cazul murului, Rubus spp., mai ales în zonele împădurite.
    6.   H01.03. Alte surse de poluare a apelor de suprafață Scăzută (S)  În zona Ochiului Mare pe cursul pârâului s-a observat un baraj vechi de lemn cu grilaj de reținere a gunoaielor.
    7.    J03.02.03. Reducerea schimbului genetic   Ridicată (R)   Numărul redus de indivizi presupune o reducere a variabilității genetice, ceea ce va afecta viabilitatea populației speciei edificatoare a habitatului.
    8.         M02.01. Înlocuirea și deteriorarea habitatului M01.01. Schimbarea temperaturii-scădere M02.03. Declinul sau dispariția speciilor   Ridicată (R)        Ca urmare a scăderii nivelului apei aceasta îngheațăîn cursul iernii ceea ce duce la dispariția nufărului termal. Modificarea condițiilor ecologice vor conduce inevitabil la înlocuirea habitatului edificat de acesta. Această presiune acționează în zona Ochiul Mare din exterior spre centru, pe măsură ce nivelul apei scade.
    9.   D01.02. Drum ce trece prin vechea albie  Scăzută (S)  A apărut ca urmare a secării pârâului, în apropiereaștrandului cu valuri, prin bătătorirea terenului, în vechea albie.
    10.   J02.12. Stăvilare, diguri  Scăzută (S)  S-au construit stăvilare de-a lungul pârâului Pețea pentru a menține apa în lac. În momentul de față sunt inutile și invadate de buruieni
    11.   D01.05. Punți sau poduri  Scăzută (S)  Fiind o zonă locuită și de interes turistic s-au construit numeroase punți sau poduri. Din păcate multe sunt locuri de acumulare a deșeurilor
    12.     H01.08. Poluarea difuzăa apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră  Scăzută (S)    Pe alocuri s-au identificat conducte care deverseazăîn pârâul Pețea. Concentrația ridicată de materie organică are efecte negative asupra componentelor habitatului prin modificarea regimului de oxigenare a apei și a calității apei.
    13.     K02.03. Eutrofizare     Scăzută (S)    Eutrofizarea apei este un fenomen firesc în condițiile unui bazin închis, cu apă puțin adâncă, însă va conduce la invadarea habitatului cu specii nedorite, conducând în final la pierderea caracteristicilor tipice ale habitatului.
     +  Tabelul nr. 16 Presiuni asupra speciilor de pești*)- impacturi trecute și prezente Notă
    *)Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus și Barbus meridionalis.
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.      J02.02. Amenajare mal, betonare J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat Medie (M)      Presiunea se manifestă cel mai semnificativ pe pârâul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai. Datorită acestuiasunt afectate procesele naturale de erodare a râului dar dispar și unele habitate din fosta zonă inundabilăcare cel mai probabil au fost folosite de specia Rhodeus sericeus amarus.
    2.           J03.02.03. Praguri de fund J03.02.01. Reducerea migrației/bariere de migrație J03.02.02. Reducerea dispersiei     Ridicată (R)           Presiunea prezentă la toate speciile de pești, se aflăpe pârâul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai. Pragurile de fund, mai ales cele din beton constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, astfel populația speciei devine fragmentată. O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zona care înainte era lotică, cu curs rapid devine lentică, curs lent. Astfel, în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone.
    3.       K01.03. Secare       Ridicată (R)       Secarea este evidentă în zona rezervației și reprezin-tă cea mai mare problemă pentru toate speciile de pești. Dacă lacul nu va fi reumplut cu apă termală și zona nu va fi restaurată în totalitate, situl în sine va pierde patrimoniul natural în totalitate. Odată cu secarea aproape totală a lacului s-a redus suprafața habitatului speciilor de pești.
    4.                 D03.01.02. Diguri/zone turistice și de agreement E01.03. Habitare dispersata H01.03. Alte surse de poluare a apelor de suprafață H01.08. Poluarea difuzăa apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat Ridicată (R)                 Poluarea vine în primul rând de la hoteluri și pensiuni, mai ales prin pârâul Hidișel. Poluarea are diferite forme: gunoi pe maluri și în albie, apa uzată, apa termală uzată de hoteluri și altele asemenea. Aceasta afectează mai ales speciile endemice care sunt reprezentate fiecare prin câte o singură populație fragilă.           
    5.       I01. Specii invazive non- native K03.01. Competiția cu specii invazive I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele Ridicată (R)       Speciile invazive, Carassius gibelio, Pseudorasbora parva, reprezintă competiție pentru hrană, habitat și reproducere. Sunt prezente aproape peste tot, mai alesîn zona Ochiul Mare și în pârâul Pețea.    
    6.         J03.01. Lipsa arborilorde pe mal - porțiunile situate în afara rezervației naturale, reducerea sau pierdereade caracteristici specifice de habitat B02.03. Îndepărtarea lăstărișului Medie (M)         Este prezentă mai ales de-a lungul pârâului/canalului Hidișel. În lipsa acestora albia minoră a râului/pârâului nu este umbrită, apa râului/pârâului se încălzește, astfel cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade. Lipsa arborilor elimină și o cantitate mare de hrană care cade pe suprafața apei.   
     +  Tabelul nr. 17 Presiuni asupra speciilor de mamifere*)- impacturi trecute și prezente Notă
    *)Cricetus cricetus, Neomys fodiens, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Lepus europaeus, Capreolus capreolus.
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.     B 06. Pășunatul în pădure/în zona împădurită   Medie (M)     Pe toată suprafața sitului. Prezența animalelor domestice determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei și faunei, prin alterarea calitățiisolului. Pășunatul reduce baza trofică pentru ierbivore.
    2.      E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agrement   Medie (M)      Pe toată suprafața sitului. Turismul necontrolat și activitatea populației localităților limitrofe ariei naturale protejate duc la acumularea de gunoi și deșeuri solide. Acestea reprezintă sursă de poluanți ce se infiltrează în sol și modifică vegetația zonei având impact negativ asupra faunei.
     +  Tabelul nr. 18 Presiuni asupra speciilor de păsări*)- impacturi trecute și prezente Notă
    *)Sturnus vulgaris, Accipiter nissus, Buteo buteo, Falco tinnunculus, Perdix perdix, Rallus aquaticus, Alcedo atthis, Picus viridis, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus monedula, Erithacus rubecula, Turdus pilaris, Turdus merula, Turdus viscivorus, Fulica atra, Fringilla coelebs
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.   D01.01. Poteci, trasee,trasee pentru ciclism  Scăzută (S)   În stațiunea 1 Mai, care este parțial cuprinsă în arianaturală protejată. Produce distrugerea și deteriorarea habitatelor, uciderea indivizilor.
    2.   E01.01. Urbanizare continuă  Scăzută (S)   În stațiunea 1 Mai, care este parțial cuprinsă în arianaturală protejată. Produce distrugerea și deteriorarea habitatelor, uciderea indivizilor
    3.   H05.01. Gunoiul și deșeurile solide  Scăzută (S)   În stațiunea 1 Mai, care este parțial cuprinsă în arianaturală protejată. Produce distrugerea și deteriorarea habitatelor, uciderea indivizilor.
     +  Tabelul nr. 19 Presiuni asupra speciilor de amfibieni și reptile*)- impacturi trecute și prezente Notă
    *)Bombina variegata, Triturus cristatus, Bombina bombina, Emys orbicularis, Vipera berus, Natrix tessellata, Natrix natrix, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Triturus vulgaris, Rana ridibunda, Rana dalmatina, Pelobates fuscus, Hyla arborea, Bufo bufo, Bufo viridis, Salamandra salamandra, Anguis fragilis, Coronella austriaca și Elaphe longissima.
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.         B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației       Scăzută (S)         Pe tot cursul pârâului Pețea aflat în aria naturală protejată, afectând toate speciile de amfibieni și reptile. Curățarea vegetației arbustive, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscarepot rezulta în distrugerea sau alterarea vegetației, a litierei, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial atât pentru amfibienicât și pentru reptile.
    2.           G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune          Scăzută (S)           Pe toată suprafața ariei naturale protejate, cu precădere în zona lacului cu apă termală. Toate speciile de amfibieni și reptile. Speciile se reproduc îndeosebi în habitate acvatice formate în șanțurile de pe marginea drumului sau făgașele aflate în special pe drumurile de pământ. Circulația cu autovehicule personale, ATV, motocicletede teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciei mai cu seamă în perioada de reproducere.
    3.          H01. Poluarea apelor desuprafață limnice         Medie (M)          Pe tot cursul pârâului Pețea, precum și habitatele acvatice temporare și/sau stătătoare din sit, afectândtoate speciile de amfibieni și reptile. Poluarea fecaloid-menajeră este evidentă pe Pârâul Pețea. Poluarea vine în primul rând de la hoteluri și pensiuni dar și de la case. De-a lungul Băilor Felix și 1 Mai pe malul pâraielor, se pot vedea nenumărate conducte sau țevi de mici dimensiuni, de la diferitelepensiuni, vile, restaurante, care deversează în pâraieape reziduale.
    4.          J02.02. Îndepărtarea desedimente         Scăzută (S)          În zona lacului cu apă termală de pe pârâul Pețea, posibil și în alte habitate acvatice de pe cursul pârâului, afectând toate speciile de amfibieni și reptile cu mod de viață acvatic. Au avut loc acțiuni regulate de decolmatare a habitatului termal de speciile de cormofite acvatice invadante, Cabomba sp. Evacuarea materialului provenitdin decolmatare s-a făcut cu ajutorul camioanelor. Decolmatarea a distrus ponte și larve ale speciilor Rana ridibunda cât și a broaștelor râioase.
    5.      K01.03. Secare      Ridicată (R)      Presiunea afectează toate speciile de amfibieni și reptile cu stil de viață acvatic. Secarea este un fenomen în plină desfășurare, cu efecte vizibile, pe tot cursul pârâului Pețea și mai ales în lacul cu apă termală, în principal din cauza captării apelor subterane.
    6.         M01.02. Secete și precipitații reduse        Scăzută (S)         Presiunea afectează toate speciile de amfibieni și reptile cu stil de viață acvatic. Pe toată suprafața ariei naturale protejate. În special pe timpul verii, dar și în unii ani secetoși sau cu precipitații reduse, reproducerea amfibienilor este afectată de reducerea spațială și temporară a suprafețelor ocupate de habitate acvatice temporare sau permanente așa cum a fost și este vizibil în ultimii doi ani la Lacul Pețea
    7.       D01. Drumuri, poteci, căi ferate      Scăzută (S)       Presiunea afectează toate speciile de amfibieni și reptile. Circulația cu autovehicule personale, ATV, motociclete de teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciilor de reptile și amfibieni mai cu seamă în perioada de reproducere.
     +  Tabelul nr. 20 Presiuni asupra speciei de fluturi Callimorpha quadripunctaria*- impacturi trecute și prezente
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.       C03.01. Utilizarea energiei geotermale      Medie (M)       Datorită captărilor de apă subterană termală, debitul pârâului Pețea este foarte scăzut. Anumite segmente sau mici afluienți ai acestuia chiar au secat, iar nivelul, respectiv suprafața Lacului Pețea este foartemică. Acest lucru a dus la modificarea habitatului caracteristic speciei Callimorpha quadripunctaria*, care preferă locuri umede.
    2.           H05.01. Gunoiul și deșeurile solide          Medie (M)           Prezența gunoiului precum și a diferitelor deșeuri poate constitui o premiză a schimbării compoziției floristice. Pe zonele acoperite de gunoi, cât și în zonele adiacente, apar plante ruderale, care vor intraîn competiție cu plantele caracteristice zonei. Unele dintre plantele caracteristice zonei, sunt folosite ca sursa de hrană de Callimorpha quadripunctaria*, atât în stadiul de adult, dar mai ales în stadiul de larvă. Îndepărtarea/înlocuirea acestora va avea drept consecință dispariția populației speciei.
                    I01 Specii invazive non-native, alogene               Medie (M)                Speciile non-native intră în competiție cu cele autohtone, în cele mai multe cazuri înlocuindu-le pe acestea din urmă. Rezultatul va fi modificarea și înlocuirea habitatului. Această modificare poate mergepână acolo încât noul habitat să nu mai corespundă cerințelor ecologice ale speciei Callimorpha quadripunctaria*, caz în care, această specie va dispărea din zona respectivă. De exemplu, Reynoutria japonica, o specie invazivă identificată pe malurile pârâului Pețea, formează rapid desișuri compacte ce înlocuiesc absolut toate speciile autohtone, nu doar asociația Eupatorietum canabini. Acer campestris, arbore cu creștere rapidă și prolificitate ridicată, produce rapid umbrirea solului pe zone întinse, ducânddin nou la dispariția speciei Eupatorium canabinum care preferă locuri parțial însorite.
    3.      K01.02, K01.03. Colmatarea și secarea     Medie (M)      Colmatarea și secarea sunt fenomene identificate în zona investigată. Au ca rezultat modificarea habitatului, care nu va mai corespunde cerințelor ecologice ale speciei Callimorpha quadripunctaria*. Aceasta preferă asociația vegetală Eupatorietum canabini care este caracteristică zonelor umede.
    4.     M01.02. Secete și precipitații reduse    Medie (M)     Specia Callimorpha quadripunctaria* preferă habitate umede. Perioadele lungi de secetă au un impact negativasupra acestei specii prin modificarea asociației vegetale Eupatorietum canabini care este preferată de specie. Aceasta asociație este mezofilă, nu xerofilă.
    5.   M02.01. Înlocuirea și deteriorarea habitatului Medie (M)   Este o consecință a amenințărilor deja enumerate.   
     +  Tabelul nr. 21 Presiuni asupra speciei Unio crassus- impacturi trecute și prezente
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.           G05. Alte intruziuni șidezechilibre umane- Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice       Ridicată (R)           Afectează toată suprafața sitului Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei naturale protejate. Aceasta este cauza deteriorării până la limita existenței a ultimului lac termal din zonă, Ochiul Mare, precum și a faptului că specia este în acest sitla limita supraviețuirii deoarece s-a distrus habitatul.
    2.      J02.07. Captarea apelorsubterane     Ridicată (R)      Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Exploatarea apelor termale subterane în diverse sco- puri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei naturale protejată.
    3.    E 03.01. Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement  Ridicată (R)    Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Toată albia pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură. Turiștii participă la această activitate.
    4.                   H01. Poluarea apelor desuprafață                  Medie (M)                   Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Poluarea fecaloid-menajeră este evidentă pe pâraiele Pețea și Hidișel. De-a lungul pâraielor Pețea și Hidișel, s-au identificat mai multe conducte sau pâraie artificiale care deversează direct în albia pâraielor menționate ape cu încărcătură organică și miros caracteristic apelor reziduale fecaloid-menajereEfectele deversărilor sunt clare și vizibile: indicii organoleptice clare, înflorirea apelor, prezența algelor filamentoase și a straturilor de bacterii și protiste, dezvoltarea în masă a vegetației acvatice natante și submerse, maluri groase organice, cu intense fenomene de fermentație anaerobă în zona de mal, cu curenți mai reduși, unde se pot depozita sedimente. De-a lungul Băilor Felix și 1 Mai pe malul pâraielor, se pot vedea nenumărate conducte sau țevi de mici dimensiuni, de la diferitele pensiuni, vile, restaurante etc., care deversează în pâraie ape reziduale.
    5.              I01. Specii invazive alogene             Ridicată (R)              Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Apariția, de la începutul anilor 2000, a speciei alohtone invazive Sinanodonta woodiana în Lacul Pețea și pârâul Pețea, afectează în mod cert răspândirea și viabilitatea speciilor autohtone și mai ales a specieiUnio crassus. Menționăm că dintre speciile de moluște acvatice, S. woodiana este singura care a supraviețuitîn Ochiul Mare. În pârâul Hidișel, și apoi în aval de confluența cu Pețea, a pătruns relativ recent și specia de gastropodacvatic Melanoides tuberculata, care de asemenea modifică structura habitatului și inițiază relații complexe de competiție.
    6.        J03.02. Reducerea conectivității de habitat din cauze antropice     Ridicată (R)        Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Pârâul Pețea este afectat de modificări antropogene, diguri, poduri, canalizare, și fragmentează habitatul specific pentru Unio crassus. Hidișelul este afectat de construcții și folosințele umane, locuitorii modificând habitatele, construind baraje, maluri artificiale, se modifică structura albiei și este extrasă apă și sedimente.
     +  Tabelul nr. 22 Presiuni asupra speciei Chilostoma banaticum- impacturi trecute și prezente
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.       E 03.01. Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement     Medie (M)       Afectează toată suprafața ariei naturale protejate darmai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și pârâului Pețea e până la ieșirea estică din Băile 1Mai, îndeosebi în zona împrejmuită cu gard. Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură.
    2.      E.01.03. Urbanizare, dezvoltare rezidențialăși comercială    Medie (M)      Afectează toată suprafața ariei naturale protejate darmai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și Pârâului Pețea până la ieșirea estică din Băile 1 Mai, îndeosebi în zona împrejmuită cu gard. Toată albia pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură.
    3.        M01.01. Creșterea temperaturii și a extremelor M01.02 Secete și precipitații reduse    Medie (M)        Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentruspeciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea vegetației și a habitatului specific.Este posibil ca identificarea multor cochilii și a puține exemplare vii să indice o descreștere a populației și din acest motiv.
     +  Tabelul nr. 23 Presiuni asupra speciei Helix pomatia- impacturi trecute și prezente
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.        E 03.01. Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement      Scăzută (S)        Afectează toată suprafața ariei naturale protejate darmai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și a pârâuluiPețea în situl Natura 2000, albia pârâului și vecinătatea acesteia în aval până la nivelul Municipiului Oradea. Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură. Turiștii participă la această activitate.
    2.     M01.01. Creșterea temperaturii și a extremelor   Scăzută (S)     Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentruspeciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea vegetației și a habitatului specific.
    3.     M01.02. Secete și precipitații reduse    Scăzută (S)     Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentruspeciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea vegetației și a habitatului specific.
    4.        F 03.02. Luare/ prelevare de faună       Medie (M)        Melcul de livadă este o resursă care face obiectul colectării și comercializării. Pentru a nu fi supraexploatată populația se impun activități de evaluare periodică și reglementare a colectării acesteia. Se interzice recoltarea de melci din rezervația naturală iar de pe teritoriul sitului se va face doar în baza unei autorizații de recoltare,cu avizul custodelui sau administratorului legal.
    2.4.2.2. Amenințări - impacturi viitoare previzibile Amenințări viitoare asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în tabelele cu numerele de la 25 până la 31. Intensitatea amenințărilor în viitor a fost cuantificată astfel:– Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acțiuni de management cu prioritate– Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil– Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de management.  +  Tabelul nr. 24 Amenințări asupra habitatului 31A0* - impacturi viitoare previzibile
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.     K01.03. Secare     Ridicată (R)     Nivelul freatic al apelor termale este profund afectatși secarea este cea mai importantă amenințare. Fără soluții tehnice de suplinire a apei termale cele 33 exemplare de nufăr termal din Ochiul Mare vor dispărea.
    2.          K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune        Ridicată (R)          Fostul Lac Pețea este într-o stare de degradare critică. Actuala situație a fost favorizată de scăderea nivelului apei. În zona fostului Lac Pețea partea din amonte este împădurită, iar zona de la lacul de lângă hotelul Perla până la podul asfaltat spre Rontău este în mare parte împădurită. Tufărișurile și mai ales speciile invazive de tipul lianelor, apoi arborii vor urma o succesiune firească ce va conduce la împădurirea întregii zone.
    3.     I.01. Specii invazive non-native    Medie (M)     Dintre speciile alohtone cele mai mari probleme le ridică și vor continua să ocupe noi terenuri: Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutria japonica, Parthenocissus quinquefolia, Echinocystis lobata
    4.      I.02. Specii native problematice     Medie (M)      Tendința generală este de împădurire și se va accentuape măsură ce nivelul apei scade. Speciile de mur sunt cele ce vor crea un adevărat hățiș și în zonele acoperite în prezent de stuf, papură, fenomen ce se va accentua și spre Ochiul Mare,înlocuind actualele formațiuni ierboase.
    5.    M02.01. Înlocuirea și deteriorarea habitatului  Ridicată (R)    Înlocuirea și deteriorarea habitatului este iminentă în cazul în care nu se va stopa imediat secarea lacului care încă mai găzduiește puținii indivizi de nufăr termal.
    6.    M02.03. Declinul sau dispariția speciilor   Ridicată (R)    Atât pentru specia Nymphaea lotus var. thermalis, cât și pentru celelalte specii ce edifică habitatul, amenințarea se accentuează pe aceeași suprafață cu presiunea.
    7.    E01.02. Zona de construcții- urbanizarecontinuă  Medie (M)    Fiind o zonă locuită și de interes turistic, în imediata apropiere a localității Oradea, zona din vecinătatea Pârâului Pețea din Sânmartin a devenit o zonă rezidențială și este în extindere.
    8.      J02.07. Captarea apelorsubterane     Ridicată (R)      Afectează toată suprafața sitului. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei naturale protejate.
    Concluzii:– Intensitatea amenințărilor este Ridicată (R) deoarece pentru moment habitatul există ca urmare a pompării apei în Ochiul Mare, care are în prezent puțină apă, iar înghețul va afecta puținii indivizi existenți. Roșioara - Scardinius racovitzai și nufărul termal au mai fost salvate de îngheț în bazine interioare ale grădinilor botanice, muzee sau facultăți.
     +  Tabelul nr. 25 Amenințări asupra speciilor de pești*)- impacturi viitoare previzibile Notă
    *)Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus și Barbus meridionalis.
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.      J02.02. Amenajare mal, betonare J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat Medie (M)      Localizat pe Râul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai.     
    2.           J03.02.03. Praguri de fund J03.02.01. reducerea migrației/bariere de migrație J03.02.02. Reducerea dispersiei     Ridicată (R)           Presiunea se află pe râul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai. Pragurile de fund, mai ales cele din beton constituie o barieră peste care Rhodeus amarus nu poate să treacăastfel populația speciei devine fragmentată. O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zona care înainte era lotică, cu curs rapid devine lenitică, curs lent. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone.
    3.     K01.03 Secare     Ridicată (R)     Secarea este evidentă în zona sitului și reprezintă cea mai mare problemă. Dacă lacul nu va fi reumplut cuapă termală și zona nu va fi restaurată în totalitate,situl în sine va pierde patrimoniul natural în totalitate.
    4.                 D03.01.02. Diguri/zone turistice și de agreement E01.03. Habitare dispersata H01.03. Alte surse de poluare a apelor de suprafață H01.08. Poluarea difuzăa apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat Ridicată (R)                 Specia Rhodeus sericeus amarus are o populație fragilăși foarte sensibilă la activitățile umane pentru că depinde de prezența lamelibranhiatelor din genurile Unio sau Anodonta. Lamelibranhiatele sunt foarte sensibile la poluarea apelor sau la activitățile umane care afectează albia minoră. Poluarea vine în primul rând de la hoteluri și pensiuni, mai ales prin pârâul Hidișel.          
    5.     I01. Specii invazive non-native K03.01. Competiția cu specii invazive I. Specii invazive Ridicată (R)     Speciile invazive, Carassius gibelio, Pseudorasbora parva, reprezintă competiție pentru hrană, habitat și reproducere. Sunt prezente aproape peste tot, mai ales în zona "Ochiul Mare" și în pârâul Pețea din sit.
    6.       J03.01. Lipsa arborilorde pe mal, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat B02.03. Îndepărtarea lăstărișului Medie (M)       În lipsa acestora albia minoră a râului/pârâului nu este umbrită, apa râului/pârâului se încălzește, astfel cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade. Lipsa arborilor elimină și o cantitate mare de hrană care cade pe suprafața apei.   
     +  Tabelul nr. 26 Amenințări asupra speciilor de mamifere*)- impacturi viitoare previzibile Notă
    *)Cricetus cricetus, Neomys fodiens, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Lepus europaeus, Capreolus capreolus.
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.    B 06. Pășunatul în pădure/în zona împădurită  Medie (M)    Prezența animalelor domestice determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei și faunei, prin alterarea calității solului. Pășunatul reduce baza trofică pentru ierbivore.
    2.      E03.01. Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agrement   Medie (M)      Turismul necontrolat și activitatea populației localităților limitrofe ariei naturale protejate duc la acumularea de gunoi și deșeuri solide. Acestea reprezintă sursă de poluanți ce se infiltrează în sol și modifică vegetația zonei având impact negativ asupra faunei.
    3.    K01.02. Colmatarea K01.03. Secarea   Medie (M)    Aceste procese naturale, au ca rezultat modificarea habitatului, care nu mai corespunde cerințelor ecologice speciilor precum Neomys fodiens, Arvicola terrestris.
     +  Tabelul nr. 27 Amenințări asupra speciei de insecte Callimorpha quadripunctaria*)- impacturi viitoare previzibile
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.  E01.02. Urbanizare  Medie (M)  Procesul de urbanizare atrage după sine o antropizare accentuată a zonei.
     +  Tabelul nr. 28 Amenințări asupra speciei Unio crasuss- impacturi viitoare previzibile
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.          G05. Alte intruziuni șidezechilibre umane, schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice      Ridicată (R)          Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei naturale protejate. Aceasta este cauza deteriorării până la limita existenței a ultimului lac termal din zonă, Ochiul Mare, precum și a dispariției speciei de interes național Melanopsis parreyssii.
    2.      J02.07. Captarea apelorsubterane     Ridicată (R)      Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei naturale protejate.
    3.    E 03.01. Depozitarea deșeurilor menajere   Ridicată (R)    Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură. Turiștii participă la această activitate.
    4.     H01. Poluarea apelor desuprafață    Ridicată (R)     Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Poluarea fecaloid-menajeră este evidentă pe pâraiele Pețea și Hidișel, aceasta provine de la multe, dacă nucumva de la majoritatea caselor, pensiunilor și probabil și a hotelurilor din zonă.
    5.            I01. Specii invazive alogene           Ridicată (R)            Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Apariția, de la începutul anilor 2000, a speciei alohtone invazive Sinanodonta woodiana în Lacul Pețea și pârâul Pețea, afectează în mod cert răspândirea și viabilitatea speciilor autohtone și mai ales a specieiUnio crassus. Menționăm că dintre speciile de moluște acvatice, S. woodiana este singura care a supraviețuitîn Ochiul Mare. În pârâul Hidișel, și apoi în aval de confluența cu Pețea, a pătruns relativ recent și specia de gastropod acvatic Melanoides tuberculata, care de asemenea modifică structura habitatului și inițiază relații complexe de competiție.
    6.         J03.02. Reducerea conectivității de habitat din cauze antropice      Ridicată (R)         Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Pârâul Pețea este afectat de modificări antropogene, diguri, poduri, canalizare, și fragmentează habitatul specific pentru Unio crassus. Hidișelul este afectat de construcții și folosințele umane, locuitorii modificând habitatele, construind baraje, maluri artificiale, se modifică structura albiei și este extras apă și sedimente, fără să fie controlați sau limitați în aceste acțiuni.
     +  Tabelul nr. 29 Amenințări asupra speciei Chilostoma banaticum- impacturi viitoare previzibile
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.      E 03.01. Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement    Medie (M)      Afectează toată suprafața ariei naturale protejate, dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și Pârâului Pețea până la ieșirea estică din Băile 1 Mai,îndeosebi în zona împrejmuită cu gard. Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură.
    2.       1. 122 E. Urbanizare, dezvoltare rezidențialăși comercială     Medie (M)       Afectează toată suprafața ariei naturale protejate, dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și Pârâului Pețea până la ieșirea estică din Băile 1 Mai,îndeosebi în zona împrejmuită cu gard. Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură. Turiștii participă la această activitate.
    3.        M01.01. Creșterea temperaturii și a extremelor M01.02. Secete și precipitații reduse    Medie (M)        Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentruspeciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea vegetației și a habitatului specific.Este posibil ca identificarea multor cochilii și a puține exemplare vii să indice o descreștere a populației și din acest motiv.
     +  Tabelul nr. 30 Amenințări asupra speciei Helix pomatia- impacturi viitoare previzibile
    Nr. crt.  Cod Presiunea actuală Intensitate   Detalii  
    1.        E 03.01. Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement      Scăzută (S)        Afectează toată suprafața ariei naturale protejate darmai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și a PârâuluiPețea în situl Natura 2000, albia pârâului și vecinătatea acesteia în aval până la nivelul Municipiului Oradea. Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură. Turiștii participă la această activitate.
    2.     M01.01. Creșterea temperaturii și a extremelor   Scăzută (S)     Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentruspeciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea vegetației și a habitatului specific.
    3.     M01.02. Secete și precipitații reduse    Scăzută (S)     Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentruspeciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea vegetației și a habitatului specific.
    4.          F 03.02.Luare/prelevarede fauna         Medie (M)          Melcul de livadă este o resursă care face obiectul colectării și comercializării. Pentru a nu fi supraexploatată populația se impun activități de evaluare periodică și reglementare a colectării acesteia sau interzicerea acestor activități pe teritoriul ariei naturale protejate. Se interzice recoltarea de melci din rezervația naturală iar de pe teritoriul sitului se va face doar în baza unei autorizații de recoltare, cu avizul custodelui sau administratorului legal.
    Hărțile impacturilor antropice se regăsesc la Anexa nr. 1.18. la Planul de management.
    3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ  +  Tabelul nr. 31 Centralizator privind starea de conservare a habitatului 31A0*
    Habitatul   Stare de conservare globală Descrierea parametrilor stării de conservare  
    31A0*- Ape termale din Transilvania acoperite de lotus, drete               U2 nefavorabilă-rea                   -Din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat este U2 nefavorabilă- rea, din cauza faptului că suprafața este descrescătoare cu 80-90% raportat la datele din Doniță, 2005. -Din punct de vedere al structurii și funcțiilorspecifice tipului de habitat este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptului că mai multde 25% din suprafața tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului, incluzând și speciile sale tipice; -Din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor este U2 nefavorabilă-rea, având în vedere perspectivele inadecvate, datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitoreste ridicat și viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat nu este asigurată.
    3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Starea actuală de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată a fost determinată prin observații efectuate pe teren, în cursul anului 2015 ca urmare a implementării proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crișurilor" finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu. Evaluarea stării de conservare s-a realizat după folosind Modelul SINCRON.  +  Tabelul nr. 32 Centralizator privind starea de conservare a speciilor care sunt obiective de conservare în sit și în Rezervația naturală Pârâul Pețea
    Specia     Stare de conservare globală   Descrierea parametrilor stării de conservare
    Din punct de vedere al populațieiDin punct de vedere al habitatului Din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
    Specii de pești
    Cobitis taenia elongatoides X X X X
    Sabanejewia aurata X X X X
    Specii de amfibieni și reptile
    Triturus cristatus U2 X U2 U2
    Bombina variegata U2 X U2 U2
    Emys orbicularis U2 X U1 U2
    Bombina bombina U2 X U1 U2
    Specii de nevertebrate
    Callimorpha quadripunctaria*U2 X U2 U1
    Chilostoma banaticum U1 U1 U1 U1
    Unio crassus U2 U2 U2 U2
    U2 - nefavorabilă-rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X - necunoscută, FV- favorabilă
     +  Tabelul nr. 33 Centralizator privind starea de conservare a speciilor care sunt obiective de conservare în Rezervația naturală naturală Pârâul Pețea
    Specia     Stare de conservare globală   Descrierea parametrilor stării de conservare
    Din punct de vedere al populațieiDin punct de vedere al habitatului Din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
    Specii de plante
    Nymphaea lotus var. thermalisU2 U2 U2 U2
    Specii de pești
    Rhodeus sericeus amarus U2 U2 U2 U2
    Scardinius racovitzai U2 U2 U2 U2
    Barbus meridionalis peloponensis X  X  X  X  
    Specii de mamifere
    Neomys fodiens FV X FV X
    Arvicola terrestris FV FV FV X
    Mustela putorius FV X FV X
    Mustela nivalis FV X FV X
    Cricetus cricetus FV X FV X
    Lepus europaeus FV FV FV FV
    Capreolus capreolus FV X FV X
    Specii de păsări
    Sturnus vulgaris FV FV FV FV
    Accipiter nissus U1 U1 U1 U1
    Buteo buteo U1 U1 U1 U1
    Falco tinnunculus U1 U1 U1 U1
    Perdix perdix U1 U1 U1 U1
    Rallus aquaticus FV FV FV FV
    Alcedo atthis U1 U1 U1 U1
    Picus viridis FV FV FV FV
    Dendrocopos major FV FV FV FV
    Dendrocopos syriacus FV FV FV FV
    Garrulus glandarius FV FV FV FV
    Pica pica FV FV FV FV
    Corvus monedula FV FV FV FV
    Erithacus rubecula FV FV FV FV
    Turdus pilaris FV FV FV FV
    Turdus merula FV FV FV FV
    Turdus viscivorus U1 FV U1 U1
    Fulica atra U1 X U1 U1
    Fringilla coelebs FV FV FV FV
    Specii de amfibieni și reptile
    Hyla arborea U1 X U1 U1
    Pelobates fuscus U1 X U1 U1
    Rana dalmatina U1 X U1 U1
    Rana ridibunda U1 X U1 U1
    Triturus vulgaris U2 X U2 U1
    Lacerta agilis FV X FV FV
    Lacerta viridis FV X FV FV
    Natrix natrix FV X FV FV
    Natrix tessellata U2 X U2 U1
    Vipera berus U1 X U1 U1
    Bufo bufo U1 X U1 FV
    Bufo viridis U1 X U1 U1
    Salamandra salamandra U1 X U1 U1
    Anguis fragilis U1 X U1 U1
    Coronella austriaca U1 X U1 U1
    Elaphe longissima U1 X U1 U1
    U2 - nefavorabilă-rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X - necunoscută, FV- favorabilă
     +  Tabelul nr. 34 Centralizator privind starea de conservare a altor specii importante
    Specia     Stare de conservare globală   Descrierea parametrilor stării de conservare
    Din punct de vedere al populațieiDin punct de vedere al habitatului Din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
    Helix pomatia FV FV FV FV
    U2 - nefavorabilă-rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X - necunoscută, FV- favorabilă
    4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT4.1. Scopul planului de management Scopul planului de management al sitului ROSCI0098 Lacul Pețea și al rezervației naturale 2.17 7 Pârâul Pețea este de a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii naturale protejate. Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii naturale protejate se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire. Astfel, pentru ROSCI0098 sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și populațiilor speciilor de importanță comunitară pentru care situl este desemnat. Pentru rezervația naturală vor fi stabilite intervenții active de management care să asigure conservarea speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnată.4.2. Obiective generale, specifice și activități4.2.1. Obiectiv general Obiectivul general al este reprezentat de menținerea și îmbunătățirea stării de conservare habitatelor și speciilor de interes comunitar și național și a integrității celor două arii naturale protejate, ținând cont de presiunile/amenințările identificate până în prezent, precum și de starea de conservare actuală.4.2.1.1. Obiective specifice Urmare analizării situației existente și a propunerilor primite în cadrul dezbaterilor publice au fost selectate următoarele programe și obiective specifice: Programul 1 Managementul biodiversității și al peisajului Obiectiv specific 1: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național, managementul datelor. Obiectiv specific 2: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național și pentru restabilirea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice și a specificității peisajului. Programul 2 Managementul turismului și al recreerii Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Programul 3 Conștientizare, informare și educație ecologică Obiectiv specific 1: Conștientizare a publicului și comunicare eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Programul 4 Management și administrare Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariilor naturale protejate. Obiectiv specific 2: Personal, coordonare, administrare, control și evaluare aplicare Plan de management. Obiectiv specific 3: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri.4.2.1.1.1. Activități și măsuri de conservare  +  Tabelul nr. 35
    Presiunea/amenințarea   Speciile/ habitateleafectate și starea de conservare Localizarea impactului  Magnitudine impact   Măsuri de conservare   
    M02.01. Înlocuirea șideteriorarea habitatului I.02. Specii native problematice I.01. Specii invazivenon-native, alogene Habitatul 31A0*       În zona Ochiul Pompei, Ochiul Țiganului, Ochiul Mare  Ridicată R      - controlul extinderii stufărișurilor, păpurișurilorși al comunităților lemnoase. - combaterea, eliminarea totală a speciilor invaziveintervenții mecanice în vederea eliminării speciilorproblemă - mai ales pentru cele lemnoase.   
    K02.01.Schimbarea compoziției de speciiJ03.02.037. Reducereaschimbului genetic, M02.01.Înlocuirea și deteriorarea habitatului, M02.03. Declinul sau dispariția speciilor        Habitatul 31A0* Specia Nymphaea lotusvar. thermalis              În zona Ochiul Pompei, Ochiul Țiganului, Ochiul Mare           Ridicată R               - asigurarea compoziției în nutrienți și a unui pH corespunzător a apei din Ochiul Mare. - reevaluarea în permanență a consumului unităților turistice ce au aprobări legale. - colaborarea cu alte instituții, grădini botanice, pentru evitarea declinului genetic al populației, asigurându-se încrucișarea cu acele exemplare. - defrișarea zonei unde era Ochiul Pompei și Ochiul Țiganului și realimentarea acestor ochiuri cu apă termală prin desfundarea vechilor izvoare sau printr-un foraj nou. - construirea unui bazin artificial care să fie alimentat cu apă termală din pârâul Hidișel ce vine de la Felix, în zona unde s-au semnalat câteva zeci de indivizi de nufăr termal, și unde ar fi posibilă instalarea în timp a habitatului 31A0*.
    H05.01. Gunoiul și deșeurile solide E 03.01 Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement E01.01. Urbanizare continuă D01.05. Punți sau poduri             Habitatul 31A0* Toatespeciile din sit                     Toată suprafața ariei naturale protejate, care este puternic antropizată cuprinzând și o parte din stațiunea 1Mai          Ridicată R                     - interzicerea depozitării deșeurilor în zonele neamenajate în acest scop. - amenajarea de locuri speciale pentru colectarea deșeurilor. -îndepărtarea depozitelor de deșeuri din toată valeapârâului Hidișel și Pețea. - controlul managementului deșeurilor. - igienizarea periodică al malurilor pâraielor Pețeași Hidișel, al albiei Pârâului Pețea, în zăvoiul de luncă, respectiv în aria împrejmuită. - menținerea unui număr minim de 5 arbori la hectar pentru speciile de păsări dependente de aceste elemente de peisaj. - menținerea suprafețelor acoperite de vegetație palustră pentru speciile dependente de zone umede. - informarea turiștilor și localnicilor. - controale frecvente pentru evitarea scăldatului printre nuferi, pescuitului. - controlul eficient al deversărilor și al obligativității purificării apelor deversate, la nivelul Lacului Pețea, dar mai ales de-a lungul pârâului, de la ștrandul Venus până la Oradea.
    J02.02.Amenajare mal,betonare J03.01. Reducerea saupierderea de caracteristici specifice de habitat            Speciile de pești, speciile de amfibieniși reptile               Este un fenomen general pe tot parcursul apelor din aria naturală protejată.         Ridicată R                - evaluarea riguroasă a impactului de mediu local șicumulat al activităților, investițiilor, construcțiilor și din perspectiva menținerii habitatelor speciilor care sunt obiective de conservare. - interzicerea lucrărilor de amenajare malurilor și a albiei în interiorul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate. - protecția habitatelor acvatice folosite de speciile amfibieni și reptile pentru reproducere cumsunt bălțile, pâraiele, șanțurile cu apă și altele asemenea, în special în cadrul lucrărilor de întreținere a drumurilor. - menținerea caracteristicilor specifice ale habitatelor acvatice și terestre care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor care sunt obiective de conservare.
    D03.01.02. Diguri/ zone turistice și de agreement E01.03. Habitare dispersata H01 Poluarea apelor de suprafață limnice H01.03. Alte surse depoluare a apelor de suprafață H01.08. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate      Speciile de pești, speciile de amfibieniși reptile, speciile de nevertebrate                  Pe tot parcursul pârâului Pețea și zona lacului1 Mai din aria naturală protejată.             Ridicată R                    - interzicerea deversării apelor menajere/uzate și/ sau industriale în sistemul hidrografic a ariei. -interzicerea folosirii ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor în zone de distribuție a speciilor. -interzicerea folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice. -interzicerea utilizării oricărei substanțe chimice persistente în apropierea habitatelor cu aspect de fâșie sau în apropierea pajiștilor, habitatelor acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. - controlul eficient al deversărilor apelor menajere/uzate și/sau industriale în sistemul hidrografic a ariei. -acțiuni de conștientizare și amplasare indicatoare.-elaborarea unui studiu bacteriologic și de conținutorganic al apei, pentru stabilirea calității apelor de suprafață.
    I01. Specii invazive non-native K03.01. Competiția cuspecii invazive I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele   Speciile de pești         Tot sistemulhidrografic din sit       Medie M        - interzicerea introducerii speciilor invazive Carassius gibelio și Pseudorasbora parva, în sistemul hidrografic a ariei, mai ales după reumplerea lacului cu apă termală. -în zonele de reproducere interzicerea populării apelor cu pești. - interzicerea folosirii acestor specii ca momeală vie. - acțiuni de conștientizare și informare.
    J03.01.Lipsa arborilor de pe mal, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat B02.03. Îndepărtarea lăstărișului K01.03. Secare M01.02. Secete și precipitații reduse J03.02.03. Praguri defund J03.02.01. Reducerea migrației/bariere de migrație J03.02.02. Reducerea dispersiei J02.02. Îndepărtarea de sedimente K01.02. Colmatare J02.07. Captarea apelor subterane G05. Alte intruziuni și dezechilibre umane Speciile de pești, speciile de amfibieniși reptile, speciile de nevertebrate                       În toată zona ariei naturale protejate șiregiunea învecinată, pe tot parcursul sistemului hidrografic din sit, albia majorăLacul 1Mai și imediata vecinătate a lacului           Ridicată R                         - interzicerea folosirii apei din lac și din pârâul Pețea pentru hoteluri, wellnessuri și alte furnizoride servicii turistice, dacă studiile hidrogeotermalevor arăta că apa folosită la pensiuni este din aceeași sursă ca și cea care alimentează lacul. -închiderea forajelor și a surselor de exploatare a apelor termale ilegale. -reglementarea cotei maxime de exploatare anuală a apei termale de către toți consumatorii. -asigurarea unui debit adecvat al pârâului Pețea prin realocarea cotelor de ape care sunt exploatate din freatic. - interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor curgătoare și stătătoare, excepție făcând speciile invazive. - asigurarea deplasării speciilor de pești în amonteși în aval prin amenajarea canalelor bypass sau scări de pești funcționale. - plantarea de arbori, specii autohtone, pentru a asigura umbrirea luciului de apă, cu excepția sectoarelor în care vegetează nufărul termal.      
    B02. Gestionarea și utilizarea pădurii șiplantației G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune K01.03. Secare             Speciile de amfibieniși reptile                  Toată suprafața ariei naturale protejate               Ridicată R                  - interzicerea exploatării vegetației lemnoase de pemalurile râurilor și a pâraielor și în zonele mlăștinoase. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul custodelui sitului.- interzicerea sau limitarea accesul animalelor la adăpat sau scăldat în habitatele acvatice utilizate de speciile de amfibieni și reptile pentru reproducere. - interzicerea supra- și sub-pășunatului, acestea vor fi permise pentru perioade limitate, în cazurileparticulare de reconstrucție ecologică de habitate, și doar cu avizul custodelui sau administratorului legal al ariei naturale protejate. -restricționarea pășunatului în habitatele umede în perioada de depunere a pontei, martie-iulie, și în rutele de migrare, iunie-septembrie. - acțiuni de conștientizare pentru încurajarea cositul manual, respectiv cu utilaje mici.
    I.01. Specii invazivenon-native, alogene J03.02. Reducerea conectivității de habitat din cauze antropice          Speciile de nevertebrate              În toată zona ariei naturale             Ridicată R              - informarea populației, precum și a acvariștilor prin campanii și panouri despre pericolul speciilor invazive non-native, alogene. -îndepărtarea periodică, minim anuală, monitorizareași controlul speciei alohtonă invazivă Sinanodonta woodiana care populează lacul Ochiul Mare, partea superioară a pârâului Pețea, în zona de baraje, și sectorul inferior unde este mai multă apă. -îndepărtarea periodică, minim anuală, monitorizareași controlul speciei invadatoare Melanoides tuberculata care s-a dezvoltat într-un număr excesiv pe Hidișel și în aval de confluența acestuiacu Pețea. -curățarea ariei naturale protejate de specii invazive precum specia Reynoutria japonica
    5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI
    ACȚIUNI      Rezultate     Prioritatea *)     Activitatea la nivel de semestru Responsabil pentru implementare/ Parteneri pentru elaborare și implementare
    Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
    S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
    Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului 1.1. Obiectiv specific: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național, managementuldatelor.
    1.1.1.Actualizarea permanentă a informațiilor privind habitatul 31A0* și speciilor de interes conservativ, prin monitorizarea acestora. Informații actualizate Rapoarte periodice Baza de date actualizată  1      [v]      [v]      [v]      [v]      [v]      [v]      [v]      [v]      [v]      [v]      Custode, ONG-uri, specialiști în domeniu    
    1.1.2. Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatului 31A0* și speciilor de interes conservativ Rapoarte periodice privind starea de conservare   1     [v]     [v]     [v]     [v]     [v]     [v]     [v]     [v]     [v]     [v]     Custode, ONG-uri, specialiști în domeniu   
    1.1.3. Monitorizarea activităților pastorale      Adaptarea activităților management din planurile anuale înconformitate cu interesele de conservare 1       [v]       [v]       [v]       [v]       [v]       [v]       [v]       [v]       [v]       [v]       Custode       
    1.1.4. Monitorizarea/ Controlul oricărei activități de modificări înstructura malurilor și a albiei sau de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, șanțuri de pe marginea drumurilor de exploatare, schimbarea destinației terenurilor sau altele asemenea, care ar putea duce imediat sau în timp ladereglarea, reducerea sau dispariția habitatelor acvatice. Rapoarte de control               1                [v]                [v]                [v]                [v]                [v]                [v]                [v]                [v]                [v]                [v]                Custode/ Garda de Mediu, proprietariși administratori de terenuri, specialiști în domeniu           
    1.1.5. Monitorizarea/ Controlul activităților ce pot duce la poluarea habitatelor, monitorizarea deversării apelor menajere/uzate și/sau industriale, folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice, de asemenea monitorizarea folosirii ierbicidelor, pesticidelor,îngrășămintelor chimice, substanțelor chimice persistente în apropierea habitatelor acvatice, arealelor desemnate cu statut prioritar de conservare pentru specii. Acțiuni de patrulare și control                  1                    [v]                    [v]                    [v]                    [v]                    [v]                    [v]                    [v]                    [v]                    [v]                    [v]                    Custode/ Garda de Mediu, specialiștiîn domeniu                  
    1.1.6. Monitorizarea speciilor invazive Carassius gibelio, Pseudorasbora parva și folosirea acestor specii camomeală vie.     Acțiuni de patrulare și control Evaluarea parametrilor ce caracterizează starea de conservare a habitatului prioritar 1          [v]          [v]          [v]          [v]          [v]          [v]          [v]          [v]          [v]          [v]          Custode, ONG- uri,specialiști în domeniu        
    1.1.7. Monitorizarea caracteristicilor habitatelor acvatice și terestre referitoare la faza de succesiune, mărimealuciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, și al altor parametri care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de amfibieni și reptile Evaluarea parametrilor ce caracterizează starea de conservare a habitatului prioritar         1               [v]               [v]               [v]               [v]               [v]               [v]               [v]               [v]               [v]               [v]               Custode/ Specialiști în domeniu, entități specializate, ONG-uri           
    1.1.8. Monitorizare anuală a speciilor problematice, în mod deosebit monitorizarea extinderii stufărișurilor, păpurișurilor și controlul,combaterea activă a acestorspecii. Evaluarea parametrilor ce caracterizează starea de conservare a habitatului prioritar  1        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        Custode/ Specialiști în domeniu, entități specializate     
    1.1.9. Monitorizarea populațiilor de Helix pomatia. Impunerea interzicerii colectării exemplarelor de Helix pomatia, în limitele sitului, dacă se va dovedi a fi necesar. Avizarea cotelor derecoltă anuale       1        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        [v]        Custode        
    Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului 1.2. Obiectiv specific: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național și pentru restabilirea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice și a specificității peisajului.
    1.2.1. În zona Ochiul Pompei, Ochiul Țiganului refacerea habitatelor inițiale prin intervenții mecanice în vederea eliminării speciilor problemă - mai ales cele lemnoase, care umbresc puținele zone unde se mai găsește nufărul termal, care este o specie heliofilă. În acest sens trebuie realizată eliminarea totală a speciilor invazive: Sinanodonta woodiana, Melanoides tuberculata, Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutria japonica, Parthenocissus quinquefoliași Echinocystis lobata. Îmbunătățire stare de conservare habitat 31A0* și specii de floră și faună de interes conservativ                 1                      [v]                                            [v]                                            [v]                                            [v]                                            [v]                                            Custode/ Specialiști în domeniu, voluntariONG-uri, autorități publice                 
    1.2.2. Întreținerea stăvilarelor și digurilor existente în prezent și care sunt invadate de buruieni și specii problematice native, mai ales de Rubus spp., prin eliminarea acestor specii. Îmbunătățire stare <