ANEXĂ din 28 iunie 2007la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală (Anexa nr. 4)
EMITENT
  • MINISTERUL SANATATII PUBLICE
  • MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007



    Notă
    *) Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007.
      MINISTERUL SĂNĂTĂȚII  DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE          CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA             ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ  1.1. DEFINIȚIE:  Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a bolilor și sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe.  Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), asistența medicală și recuperarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice).  Imunologia clinică se ocupă cu disfuncțiile sistemului imunitar, precum și cu aspectele imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistența de imunologie clinică se realizează de obicei în cadrul asistenței medicale multidisciplinare, și include, după caz, tratamente imunologice pentru pacienții cu boli și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice.  Denumirea corectă a specialității dată de UEMS este Alergologie și Imunologie Clinică.  1.2. DURATA: 4 ani  Curriculum prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire.  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Activitatea de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și/sau de educație continuă.  1.3. STRUCTURA STAGIILOR  1.3.1. Etapa inițială de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni inițiale)  1.3.2. Etapa de stagii (vezi anexa finală)  Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităților generale în specialitate, imunologie laborator, stagii de medicină internă și specialități medicale, pediatrie, medicina muncii:  - Alergologie și imunologie clinică (inițiere în specialitate) - 6 luni  - Imunologie fundamentală (curs și laborator) - 2 luni  - Medicină internă - 6 luni  - Gastroenterologie - 1 lună  - Terapie intensivă - 1 lună  - Pediatrie - 3 luni  - Medicina muncii - 1 lună  - Bioetică - 2 săpt.  - Reumatologie - 1 1/2 luni  - Pneumologie - 2 luni  Ultimii 2 ani: discipline complementare și desăvârșire în specialitate:  - Dermatologie - 3 luni  - O.R.L. - 1 lună  - Oftalmologie - 1 lună  - Boli infecțioase - 1 lună  - Alergologie și imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni  1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR  1.4.1. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ  1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore)  Lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții de evaluare clinică (Lista de mai jos reprezintă tematica probei scrise pentru examenul de specialitate)  Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (100 ore, 25%)  Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de bază de imunologie clinică  1. Complexul major de histocompatibilitate. Evaluarea histocompatibilității pretransplantare. Mecanismele și tipurile de rejet ale grefei. Imunointervenții în transplantare.  2. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, rol în imunopatologie și imunoterapie.  3. Eozinofile și mastocite, rol în imunopatologie și imunoterapie.  4. Imunoglobuline: izotipuri, structură, funcție, diversitate. IgE și receptorii pentru IgE.  5. Citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.  Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc) și molecule de adeziune.  6. Componentele și patologia sistemului complement.  7. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.  8. Imunopatologia cancerului. Markeri imunologici tumorali. Imunoterapia în cancer.  9. Modificări imunologice în infecțiile virale, bacteriene, fungice, parazitare.  10. Reacții de hipersensibilitate, clasificare. Terminologia și clasificarea afecțiunilor alergice.  Alergia ca boală sistemică. Particularități ale răspunsurilor imune de organ.  Epidemiologie/Genetică  11. Genetica atopiei și a sintezei IgE.  12. Genetica astmului și a dermatitei atopice.  13. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase.  14. Epidemiologia bolilor alergice. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.  15. Factorii de risc ai bolilor alergice. Atopia. Evoluția naturală a bolilor atopice și alergice.  Alergene  16. Alergene și haptene - nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice, concentrații prag. Alergene recombinante.  17. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Factori care influențează alergenicitatea.  18. Reactivitate încrucișată a alergenelor / cross-reactivitate. Panalergene, caracteristici.  19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse de aeroalergene, taxonomie. Aerobiologie.  20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică.  21. Aeroalergene și alergene de contact ocupaționale. Alergene medicamentoase.  22. Alergene din veninuri și salivă de insecte sau alte artropode.  23. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil).  24. Alergene de contact din seria standard europeană.  25. Extracte alergenice pentru diagnostic și terapie. Caracterizare și standardizare.  Alergologie (220 ore, 55%)  Afecțiuni alergice  26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent.  27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetații adenoide.  28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort.  29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină și alte antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.  30. Astmul alergic ocupațional.  31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică.  32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică. Sindromul Loffler.  33. Eozinofiliile. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic.  34. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci).  35. Sindromul de tuse cronică. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară.  36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.  37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.  38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.  39. Urticaria acută și cronică. Urticaria alergică. Urticaria autoimună. Urticaria din parazitoze.  40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc). Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică și de contact). Crioglobulinemii.  41. Urticaria pigmentosa. Mastocitoza sistemică. Vasculite urticariene.  42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare.  43. Eritemul fix medicamentos. Eritemul polimorf. Eritemul nodos.  44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul dobândit histaminergic și nonhistaminergic.  45. Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.  46. Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.  47. Dermatita de contact alergică la metale, la adezivi, rășini și aditivi din cauciuc, la medicamente, indusă de plante.  48. Alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.  49. Dermatita de contact alergică ocupațională.  50. Dermatita herpetiformă. Boli gastrointestinale eozinofilice. Boala celiacă.  51. Alergia alimentară IgE- mediată și non-IgE- mediată. Sindromul de alergie orală.  52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice. Alimente care conțin constituenți chimici vasoactivi.  53. Anafilaxia alergică mediată IgE.  54. Anafilaxia alergică non-IgE-mediată.  55. Anafilaxia nonalergică.  56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.  57. Reacții de hipersensibilitate la înțepături de insecte (venin) și la mușcături de artropode.  58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate. Reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate. Noțiuni de farmacovigilență.  59. Reacții de hipersensibilitate la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.  60. Reacții de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.  61. Reacții de hipersensibilitate la substanțe de radiocontrast iodate. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.  62. Reacții de hipersensibilitate la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.  63. Reacții de hipersensibilitate la antibiotice și chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.  64. Reacții de hipersensibilitate la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.  65. Reacții de hipersensibilitate la insulină, antidiabetice orale. Reacții de hipersensibilitate la antineoplazice.  Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro  66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.  67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (seria standard europeană și serii speciale).  68. Teste de provocare in vivo în alergologie  69. Determinarea IgE specifice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.  70. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.  Tratamente în alergologie  71. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate.  72. Tratamentul urgențelor alergologice.  73. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil.  74. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual.  75. Imunoterapia anti-IgE. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.  76. Antihistaminice în alergologie.  77. Antileucotriene în alergologie. Antidegranulantele mastocitare.  78. Glucocorticosteroizi intranazali și inhalatori.  79. Bronhodilatatoare beta2-agoniști, anticolinergice, derivați xantinici.  80. Dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente.  Imunologie clinică (80 de ore, 20%)  81. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale.  82. Imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, imunodeficiențele primare ale celulelor fagocitare și alte sindroame de imunodeficiență primară bine definite.  83. Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE.  84. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement.  85. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV. Sindromul de imunodeficiență dobândită: simptomatologie, imunodiagnostic.  86. Lupusul eritematos sistemic. Lupusul indus medicamentos. Sindrom anti-fosfolipidic.  87. Artrita reumatoidă. Spondilita anchilozantă și alte spondilartropatii.  88. Sindromul Sjogren. Boala mixtă a țesutului conjunctiv. Sindroame overlap.  89. Polimiozita și dermatomiozita. Scleroza sistemică.  90. Sindromul Churg-Strauss. Poliarterita nodoasă și alte vasculite primare. Purpura HenochSchonlein. Poliangeita microscopică. Sindromul Behăet. Vasculita crioglobulinemică. Vasculite secundare.  91. Sarcoidoza. Granulomatoza Wegener și alte afecțiuni granulomatoase.  93. Miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barre și neuropatii induse imunologic.  94. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun.  95. Afecțiuni hematologice autoimune.  96. Boala Crohn și colita ulceroasă. Hepatita autoimună. Ciroza biliară primitivă. Colangita sclerozantă.  97. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune. Sindromul Goodpasture. Nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă.  98. Glucocorticosteroizii sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice.  99. Inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil. Imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive nefarmacologice.  100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Terapia cu celule stem. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.  1.4.1.2. Baremul activităților practice în clinică de alergologie și imunologie clinică și laborator de imunologie  - principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare  - observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz) (Baremul reprezintă tematica probei practice pentru examenul de specialitate)  1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1400  2. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 1400  3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1000  4. Teste cutanate alergologice patch: 800  5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400  6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 100  7. Teste fizice sau imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 10  8. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 200  9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 400  10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 400  11. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 20  12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 500  13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 100  14. Teste alergologice la alergene ocupaționale: 80  15. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 100  16. Utilizarea trusei de urgență în alergologie: 200  17. Determinarea IgE totale serice prin metode rapide imunocromatografice, prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300  18. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative și cantitative: 100  19. Determinarea anticorpi IgG serici antigen-specifici: 100  20. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 300  21. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 300  22. Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor și Teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 300  23. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300  24. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 50  25. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 200  26. Teste imunologice screening sau avansate care pot fi utilizate pentru transplantare: 20  27. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200  28. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 300  29. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200  30. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 100  31. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 100  32. Determinări de subseturi ale celule imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200  33. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 800  34. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 800  35. Exudate faringiene și nazale, analiza sputei: 500  36. Uroculturi la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500  37. Teste imunologice ale sistemului reproductiv, coproculturi, examene coproparazitologice: 20  38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500  39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 50  40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20  1.4.2. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ  1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (34 ore)  Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.  1. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare).  2. Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).  3. Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.  4. Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică.  5. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.  6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.  7. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.  8. Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.  9. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.  10. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorpdependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizicochimice și clearance).  11. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate).  12. Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.  13. Mecanismele autoimunității.  14. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, mecanisme de rejet ale grefei, reacție grefă contra gazdă și gazdă contra grefă.  15. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului.  16. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie.  1.4.2.2. Baremul activităților practice  - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă,  - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)  1. Tehnici de laborator de imunochimie sau serologice pentru determinarea imunoglobulinelor, subclaselor de imunoglobuline, IgE totale și specifice, mediatori celulari (triptaza mastocitară, proteina cationică eozinofilică etc), autoanticorpilor, paraproteinelor, crioglobulinelor, componentelor sistemului complement, inclusiv C1-inhibitor esteraza. Tehnici electroforetice, imunoelectroforetice, immunoblot, imunodifuzie, imunonefelometrie, aglutinare, imunoprecipitare, imunofluorescență, radioimunoanaliză, imunoanaliză enzimatică sau cu fluorescență (ELISA, FEIA etc).  2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de citokine sau alți mediatori.  3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate pretransplantare.  4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.  1.4.3. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ  1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)  1. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar.  2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică.  3. Astmul. Exacerbările severe ale astmului.  4. Pneumoniile  5. Abcesul pulmonar  6. Fibrozele pulmonare  7. Cancerul bronhopulmonar  8. Sindromul de compresie mediastinală  9. Pleureziile  10. Valvulopatii  11. Endocardite infecțioase  12. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii  13. Pericarditele  14. Miocarditele și cardiomiopatiile  15. Boala cardiacă ischemică  16. Sincopa  17. Șocul cardiogen  18. Bolile arterelor periferice  19. Bolile venelor  20. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen  21. Cordul pulmonar cronic  22. Insuficiența cardiacă congestivă  23. Tromboembolismul pulmonar  24. Hipertensiunea arterială  25. Glomerulonefritele  26. Sindromul nefrotic  27. Nefropatii interstițiale  28. Insuficiența renală acută  29. Insuficiența renală cronică  30. Transplantul renal și hemodializa  31. Sindroame de malabsorbție  32. Anemiile  33. Leucemiile acute  34. Sindroamele mielodisplazice  35. Sindroamele mieloproliferative cronice  36. Sindroamele limfoproliferative cronice  37. Gamapatii monoclonale  38. Sindroamele hemoragipare  39. Sindroamele trombotice  40. Vasculite în practica de medicină internă  41. Colagenoze în practica de medicină internă  42. Diabetul zaharat  43. Dislipidemiile. Obezitatea  44. Urgențele metabolice  45. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor  46. Accidentele vasculare cerebrale  47. Diagnosticul imagistic al tumorilor gastrice, colorectale, hepatice, pancreatice  48. Diagnosticul imagistic al tumorilor renale, suprarenale, retroperitoneale  49. Diagnosticul imagistic al tumorilor mamare, prostatice, testiculare, ovariene  50. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN  1.4.3.2. Baremul activităților practice  - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare  - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)  1. Interpretări ECG: 120  2. Examene radiologice: 120  3. Explorări funcționale respiratorii: 60  4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 60  5. Examinări ultrasonografice (interpretare): 30  6. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 6  7. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 120  8. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 120  9. Puncții venoase la adult: 18  1.4.4. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE  1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)  1. Boala de reflux gastroesofagian. Gastritele acute și cronice  2. Ulcerul gastric și duodenal  3. Tumorile benigne și maligne ale tractului gastrointestinal  4. Sindromul de malabsorbție  5. Enteropatia glutenică  6. Parazitozele intestinale  7. Boala Crohn  8. Rectocolita hemoragică  9. Intestinul iritabil  10. Pancreatitele acute și cronice  11. Sindromul icteric  12. Colecistitele și litiaza biliară  13. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool  14. Hepatite medicamentoase și autoimune  15. Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică  16. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic  1.4.4.2. Baremul activităților practice (asistare și/sau interpretare)  1. Examene radiologice ale tubului digestiv: 20  2. Endoscopii digestive: 10  3. Ecografii abdominale: 10  4. Paracenteza: 10  5. Puncție biopsie hepatică: 3  6. Investigații funcționale în gastroenterologie: 10  1.4.5. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ  1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)  1. Resuscitarea cardiorespiratorie  2. Suportul vital de bază (basic life support) și avansat (advanced life support)  3. Tulburări de ritm. Cardioversie electrică și chimică  4. Șocul și complicațiile sale  5. Insuficiența respiratorie  6. Tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii  7. Oxigenoterapia  8. Tehnici de suport ventilator mecanic  9. Resuscitarea volemică  10. Anafilaxia severă  11. Astmul acut sever  12. Angioedem cu localizare de gravitate  13. Noțiuni de terapie intensivă hematooncologică și în transplant  14. Particularități în terapia intensivă pediatrică  15. Anestezia la pacientul astmatici  16. Anestezia la pacientul cu alergii / hipersensibilități medicamentoase  1.4.5.2. Baremul activităților practice (asistare / training pe manechin, după caz)  1. Intubația orotraheală: 10  2. Resuscitarea cardiopulmonară: 10  3. Defibrilare, cardioversie: 2  4. Instalarea de linii venoase periferice/centrale: 10  5. Traheostomie deschisă și percutană: tehnică, asistare, în condiții de necesitate.  6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 30  1.4.6. STAGIUL DE PEDIATRIE  1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)  1. Alimentația sugarului și copilului mic. Alimentația copilului sănătos și alergic  2. Vaccinările în neonatologie și pediatrie  3. Boala hemolitică neonatală  4. Infecțiile tractului respirator superior  5. Wheezing-ul recurent, rinita și astmul la copil. Fibroza chistică  6. Alergii alimentare la copil, intoleranța la lactoză și la gluten  7. Sindroamele de malabsorbție la copil  8. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil  9. Hepatitele în pediatrie  10. Sindroamele de hipertensiune portală  11. Parazitozele intestinale la copil  12. Infecțiile tractului urinar la copil  13. Anemiile hemolitice ș sindroamele hemoragipare la copil  14. Leucemiile și limfoamele la copil  15. Hematuriile și proteinuriile copilului  16. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie  17. Reumatismul articular acut  18. Artritele cronice juvenile  19. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki  20. Vasculite imune în pediatrie  21. Imunodeficiențele primare  22. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie  23. Urticaria și angioedemul la copil. Sindroame autoinflamatoare  24. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică  25. Urgențele pediatrice majore  1.4.6.2. Baremul activităților practice  - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare  - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)  1. Anamneza pediatrică la copilul cu patologie imunoalergică: 20  2. Puncții venoase la copil, manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 16  3. Electrocardiograme: 16  4. Examene radiologice: 16  5. Explorări funcționale respiratorii la copii: 30  6. Provocări alimentare în pediatrie: 8  7. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 30  8. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 30  9. Recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 16  10. Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 20  1.4.7. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII  1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)  1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale  2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate  3. Expunerea ocupațională la alergene  4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.  Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza  5. Boli dermatologice profesionale  6. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale  7. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.  8. Noțiuni de legislație actuală de medicina muncii înțara noastră.  1.4.7.2. Baremul activităților practice  1. Anamneza de boală profesională, profesiograma: 20  2. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 10  3. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 10  4. Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali: 5  5. Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5  1.4.8. MODUL DE BIOETICĂ  1.4.8.1. Tematica curs (18 ore)  I. Introducere în Bioetică  1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu  2. Contextul apariției bioeticii  3. Definirea bioeticii  4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii  5. Teorii și metode în bioetică  II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii  1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință  2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții  3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc)  III. Relația medic-pacient  1. Valori ale relației medic-pacient  2. Paternalism versus autonomie  3. Modele ale relației medic-pacient  4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate  5. Consimțămîntul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie  6. Confidențialitatea în relația medic-pacient  7. Relația medic-pacient minor  8. Acte normative care reglementează relația medic- pacient  IV. Greșeli și erori în practica medicală  1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare  2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice  3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală  V. Probleme etice la începutul vieții  1. Libertatea procreației  2. Dileme etice în avort  3. Etica reproducerii umane asistate medical  4. Probleme etice în clonarea reproductivă  VI. Probleme etice la finalul vieții  1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină  2. Probleme etice în stările terminale  3. Tratamente inutile în practica medicală  4. Eutanasia și suicidul asistat  5. Îngrijirile paliative  VII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane  1. Donarea de organe de la cadavru  2. Donarea de organe de la persoana vie  3. Etica alocării de resurse în transplant  VIII. Probleme etice în genetică și genomică  1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii  2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman  3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală  4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni  5. Terapia genică  6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice  IX. Etica cercetării pe subiecți umani  1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani  2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani  3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani  4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale  5. Comitetele de etică a cercetării  6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică  1.4.8.2. Tematica seminariilor  I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică  II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică  1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale  2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate  3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent  III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice  1. Valoarea consimțămîntului informat în practica alergologică  2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă  3. Rolul comunicării în relația medic-pacient  IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice  1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri  2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă  3. Rolul comitetelor de etică din spitale  V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete  1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis  2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis  3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale  VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete  VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete  VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul dețesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete  IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete  X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete  1.4.9. STAGIUL DE REUMATOLOGIE  1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință (24 ore)  1. Poliartrita reumatoidă a adultului  2. Artrita juvenila idiopatica și boala Still  3. Spondiloartropatiile seronegative  4. Lupusul eritematos sistemic  5. Sclerodermia sistemică  6. Fenomenul Raynaud  7. Miopatiile inflamatoare  8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate  9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie  10. Sindromul Sjogren  11. Vasculitele sistemice  12. Boala (sindromul) Behăet  13. Reumatismul articular acut  14. Boala artrozică periferică  15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale  16. Forme de reumatism abarticular  17. Guta și alte atrite microcristaline  18. Artrita psoriazică  19. Artritele infecțioase și reactive  20. Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv  21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale  22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică  23. Manifestări reumatologice din boli endocrine  24. Tratamentul inflamator și imunomodulator în bolile reumatice  1.4.9.2. Baremul activităților practice (interpretare)  1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 40  2. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 30  3. Examene radiologice în reumatologie: 30  4. Scintigrafii osoase: 5  5. Osteodensitometrii: 5  6. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 5  1.4.10. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE  1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință (36 ore)  1. Anatomia, fiziologia și răspunsurile imune ale aparatului respirator.  2. Insuficiența respiratorie acută și cronică  3. Astmul nealergic  4. Bronhopneumopatia obstructivă cronică  5. Pneumopatiile interstițiale și fibrozele pulmonare difuze  6. Sarcoidoza  7. Infecții respiratorii acute  8. Bronșiectazii  9. Patologia micotică pulmonară  10. Parazitoze cu determinare pulmonară  11. Tuberculoza și infecția cu HIV  12. Patologia respiratorie în imunodeficiențe  13. Tumori pulmonare  14. Patologia mediastinală  29. Hipertensiunea arterială pulmonară  15. Edeme pulmonare  16. Patologia tromboembolică pulmonară  33. Sindromul apneei în somn  17. Patologia pleurală  18. Determinări pulmonare în colagenoze  1.4.10.2. Baremul activităților practice  - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare  - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)  1. Peak-flow-metrie: 100  2. Spirometrie: 100  3. Pletismografie: 20  4. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară  Evaluarea gazelor sanguine: 10  5. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 20  6. Sputa indusă: 10  7. Lavajul bronho-alveolar: 10  8. Toracocenteza: 10  9. Investigația radiologică în pneumologie: 30  10. Testul tuberculinic: 5  1.4.11. STAGIUL DE DERMATOLOGIE  1.4.11.1. Tematica lecțiilor conferință (52 ore)  1. Structura și imunologia pielii  2. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice  3. Epizoonoze  4. Urticaria  5. Eczeme/dermatite  6. Prurigo  7. Vasculite cutanate  8. Reacții cutanate postmedicamentoase  9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos  10. Purpure în dermatologie  11. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)  12. Afecțiuni cutanate buloase  13. Angiologie dermatologică  14. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate  15. Sarcomul Kaposi  16. Mastocitoze  17. Sarcoidoza  18. Psoriazis. Parapsoriazis  19. Lichen și reacții lichenoide  20. Dermatoze prin agenți fizici  21. Sindrom seboreic. Rozaceea  22. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice  23. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)  24. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului  25. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV  26. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată  1.4.11.2. Baremul activităților practice  - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare  - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)  1. Teste cutanate pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor prin hipersensibilizare: 50  2. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5  3. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 5  4. Citodiagnosticul Tzanck: 5  5. Examenul micologic în dermatologie: 10  6. Biopsie cutanată: 6  7. Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul unor afecțiuni dermatologice (lupus eritematos, dermatită herpetiformă, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar): 5  1.4.12. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE  1.4.12.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)  1. Rinite acute și cronice. Rinosinuzitele acute și cronice  2. Tumori benigne și maligne rinosinusale  3. Patologia inflamatorie și infecțioasă faringiană. Adenopatia cervicală  4. Patologia inflamatorie a glandelor salivare  5. Laringitele acute și cronice  6. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană, tehnici de traheostomie  7. Otite medii acute și cronice  8. Farmacoterapia locală în ORL  1.4.12.2. Baremul activităților practice  - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare  1. Rinoscopie și rinomanometrie: 20  2. Bucofaringoscopie: 20  3. Otoscopie: 10  4. Examene radiologie și CT în ORL: 20  5. Examenul de laborator al secreției nazale și evaluarea funcției ciliare: 10  1.4.13. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE  1.4.13.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)  1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal  2. Conjunctivitele  3. Keratitele  4. Patologia inflamatorie a sclerei și uveei  5. Cataracte. Glaucoame  6. Ochiul roșu și dureros  7. Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare  8. Farmacoterapia locală oculară  1.4.13.2. Baremul activităților practice  - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare  1. Examenul polului anterior al ochiului: 10  2. Examenul pleopelor și conjunctivei: 10  3. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 10  1.4.14. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE  1.4.14.1. Tematica lecțiilor conferință (16 ore)  1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare  2. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase  3. Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă.  Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie  4. Hepatite virale acute și cronice  5. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite  6. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunosupresie  7. Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie  8. Reguli de bază în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.  1.4.14.2. Baremul activităților practice  - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare  1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții etc): 10  2. Hemocultura: 4  3. Urocultura, coprocultura: 10  4. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 30  5. Examen coproparazitologic: 10  6. Exsudat faringian, examen de spută: 10  7. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 30  8. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20           ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ 4 ANI          STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ    - ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.1)      6 luni    - IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.2)                2 luni    - MEDICINĂ INTERNĂ (I.3)                       6 luni    - GASTROENTEROLOGIE (I.4)                      1 lună    - TERAPIE INTENSIVĂ (I.5)                      1 lună    - PEDIATRIE (I.6)                              3 luni    - MEDICINA MUNCII (I.7)                        1 lună    - BIOETICĂ (I.8)                               2 săpt.    - REUMATOLOGIE (I.9)                       1 1/2 luni    - PNEUMOLOGIE (I.10)                           2 luni    - DERMATOLOGIE (I.11)                          3 luni    - O.R.L. (I.12)                                1 lună    - OFTALMOLOGIE (I.13)                          1 lună    - BOLI INFECȚIOASE (I.14)                      1 lună    - ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.15)    18 luni*Font 9*┌───────┬───────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────┐│  AN   │   ANUL I  │          ANUL II               │       ANUL III         │ ANUL IV│├───────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┼────┬────┬────┬────┬────┼────────┤│STAGIU │I.1│I.2│I.3│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│I.10│I.11│I.12│I.13│I.14│I.15│  I.15  │└───────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────────┘  Bibliografie  1. Allergy, by ST Holgate, LM Lichtenstein, MK Church, Mosby, 2006.  2. Manual of Allergy and Immunology: Diagnosis and Therapy, 4th edition, by DC Adelman, TB Casale, J Corren (Eds.), Lippincott Williams Wilkins Publishers, 2002.  3. Middleton's Allergy: Principles and Practice: Expert Consult: Online and Print, 2-Volume Set, by N. Franklin Adkinson Jr, WW. Busse, BS Bochner, ST Holgate, By Middleton E, Mosby, 2008.  4. NMS Immunology (Național Medical Series for Independent Study), by RM Hyde, Williams Wilkins, 3rd Edition, 1995.  5. Oxford Handbook of Clinical Immunology and Allergy. Second Edition. Spickett G ed. Oxford University Press, 2006.  6. Patterson's Allergic Diseases (Allergic Diseases: Diagnosis Management), by LC Grammer, PA Greenberger, Lippincott Williams Wilkins Publishers, 2009.  7. Roitt's Essential Immunology, by I Roitt, P Delves, Tenth Edition, Blackwell Publishing, 2004.  8. Manualul Merck de Diagnostic și Terapie, ediția a XVIII-a, Editura ALL, 2010.  9. Managementul astmului, îndrumător pentru implementarea "ghidului de management al astmului" în cabinetul medicului de familie, Editura Infomedica, 2009.  10. Bâră C. Imunologie fundamentală. Editura Medicală, 1996.  11. Dejica D. Tratat de Imunoterapie. Editura Mega, 2006.  12. Iamandescu IB. Psihoneuroallergology, Second edition, Editura Amaltea Medical Publishing House, 2007.  13. Moldovan D, Popescu FD. Rinita alergică - diagnostic și tratament, Editura Prisma, 2003.  14. Moldovan D, Popescu FD. Urticaria - o provocare de diagnostic și tratament, Editura Prisma, 2003.  15. Popescu F, Popescu FD. Sistemul imunitar. Imunofarmacologie, În: Tratat de Farmacologie, ediția I, Cristea AN (ed.), Editura Medicală, 2005.  16. Popescu FD, Vieru M. Transplantarea renală - noțiuni de imunologie clinică, In: Nefrologie, Dinca EM (ed.)., Editura Sitech, 2006.  17. Popescu FD. Antihistaminicele în alergologie, Editura Universitară "Carol Davila", 2003.  18. Popescu FD. Explorarea funcțională a aparatului respirator, Testarea cutanată în alergiile respiratorii, Pneumonitele de hipersensibilitate, Astmul. Capitole În: Pneumologie, Dincă EM (ed.), Editura Sitech, 2006.  19. Popescu FD. Principii de dietă la pacienții cu alergie alimentară și alte tipuri de hipersensibilități, In: Principii de nutriție în practica medicală, Dincă ME (ed.), Editura Sitech, 2007.  20. Popescu LM, Bancu A, Ursaciuc C, Cialacu V. Imunologie Medicală, Editura Universitară "Carol Davila", 1998.  21. Popescu LM, Ursaciuc C, Simionescu O et al, Dicționar de Imunologie Medicală, Editura Universitară "Carol Davila", 2002.  22. Radu JR, Popescu FD, Popescu F. Nebulizarea în astmul bronșic, Editura Sitech, 1997.  23. Jurnalul Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC), Medical Target, 2005-2010, www.sraic.ro  24. ARIA (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma) Documents Resources. www.whiar.org  25. EAACI (European Academy of Allergy and Clinical Immunology) Resources. www.eaaci.net  26. GINA (Global Inițiative for Asthma) Guidelines Resources. www.ginasthma.com  27. WAO (World Allergy Organization) Education in Allergy, www.worldallergy.org-----Curriculum de pregătire în specialitatea alergologie și imunologie clinică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.  +  Articolul 1. - Definiție Abrogat      MINISTERUL SĂNĂTĂȚII  DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE         CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA             ANATOMIE PATOLOGICĂ  ART. 1   Definiție  Școala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, și cu ocazia examinării macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente și puncțiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafina (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheata (sau al secțiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic și eventual ultrastructural  ART. 2   Responsabilitatea pregătirii de specialitate  Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicina, recunoscute de Ministerul Sănătății Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferențiar) universitar în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică și în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experiență îndelungata (activitățile practice). Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singura dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare poate fi alt centru bine utilat din țară sau străinătate.  ART. 3   Durata pregătirii în specialitate  Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durata de pregătire de 4 ani și după promovarea unui examen final, scris și practic. Pe perioada celor 4 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practica. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito - histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.  ART. 4   Caietele de stagiul ale rezidenților  Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.  Ele vor conține elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activități:  ● Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ............ 200  ● Diagnostice pe piese de biopsie: .............................. 8000  ● Diagnostice citopatologice..................................... 8000  ● Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee).............. 200  ART. 5   Examenul final de Specialitate  Se organizează într -un singur loc pentru rezidenții unei singure generații, prin rotație în centrele care asigura pregătirea rezidenților, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr -o proba scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o proba practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo -patologic) și doua probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.  ART. 6   Structura cursurilor teoretice și a activității practice: conform practicilor din UE, apreciem activitățile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în așa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).  1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continua.  A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de genetica, biologie moleculară, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.  Sectoare:  Genetică medicală  Biologie moleculară  Patologie moleculară  Statistică medicală  Bioetica  B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoștințe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheata, colorații uzuale și speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronica. Toată activitatea de diagnostic histo - și citopatologic va avea la baza cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoștințe teoretice de patologie generala, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologia speciala a diferitelor aparate și sisteme.  Sectoare:  Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic  Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic  Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic  Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenta, microscopie electronică etc.  Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat;  Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani  C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil de corelații anatomo -clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicina Legala, Oncologie, ca specialități conexe.  Sectoare:  Patologie clinică și corelații anatomo -clinice  Medicina Legală  Oncologie  Neuropatologie  ART. 7   Repartizarea pe ani a activităților teoretice și practice    ANUL I                                                   Număr de ore    Activități teoretice: 200 de ore    Genetică medicală                                             20    Biologie moleculară                                           20    Patologie moleculară                                          20    Statistică medicală                                           10    Bioetică                                                      20    Histologie și citologie                                       50    Patologie generală                                            80    Activități practice: peste 1000 de ore    Tehnici de necropsie                                        3 luni    Tehnici de histo - și citopatologie                         2 luni    Tehnici de citogenetică                                     2 luni    Tehnici de imunohistochimie                                 4 luni    Lucrări practice de bioetică,                               2 săpt.    Tehnici de microscopie electronică opțional                 1 lună    Diagnosticul histopatologic al țesuturilor și organelor    Studiu individual    ANUL II    Activități teoretice: 200 de ore    Imunologie                                                   40    Patologia ap.respirator                                      25    Patologia cardiovasculară                                    20    Patologia tubului digestiv                                   40    Patologie hepatică și pancreatică                            35    Patologie pediatrică și fetopatologie                        43    Activități practice: peste 1000 de ore    Necropsii    Stagiul de morfopatologie cardiovasculară                  3 luni    Stagiul de morfopatologie respiratorie                     3 luni    Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă                 4 luni    Necropsii pediatricepediatrică                  2 luni    Diagnostice citopatologice    Participare la ședințe anatomo-clinice    Studiu individual    ANUL III    Activități teoretice: 200 de ore    Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid                   40    Nefropatologie                                                26    Uropatologie și patologia ap.genital masc                     30    Dermatopatologie                                              40    Patologie O.R.L                                               12    Patologie oftalmologică                                       25    Medicina Legala                                               12    Activități practice: peste 1000 ore    Necropsii    Stagiul de hemato - și imunopatologie                       3 luni    Nefropatologie și patologie urogenitală masculină           3 luni    Stagiul de dermatopatologie                                 3 luni    Stagiul de patologie o.r.l                                  1 lună    Stagiul de oftalmopatologie                                 1 lună    Stagiul de medicina legala                                  1 lună    Diagnostice în examen extemporaneu    Participare la ședințe anatomo-clinice    Studiu individual    ANUL IV    Activități teoretice: 200 de ore    Patologia aparatului endocrin                                 15    Neuropatologie                                                20    Patologia aparatului genital feminin                          60    Patologia osteoarticulară                                     12    Patologia tumorală a țesuturilor moi                          10    Patologie oncologică                                          40    Activități practice: peste 1000 de ore    Patologia aparatului endocrin                               1 luna    Stagiul de neuropatologie                                   1 luna    Patologia aparatului genital feminin                        6 luni    Stagiul de patologie osteoarticulară                        1 luna    Patologie oncologică                                        3 luni    Diagnostice cito - și histopatologice cu    accent pe patologiile învățate    Diagnostice în examen extemporaneu    Participare la ședințe anatomo-clinice    Studiu individual  Stagiile de anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.  1.1 STRUCTURA STAGIILOR  1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)  Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat)  1.1.2 Patologia generala legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioada de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni  1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni  1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni  1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt  1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt  Anul II, Anul III, Anul IV (prin rotație)  1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 4 luni  1.3 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni  1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni  1.5 Dermatopatologie 3 luni  1.6 Patologia ap. endocrin 1 lună  1.7 Patologie osteoarticulară 1 lună  1.8 Neuropatologie 1 lună  1.9 Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 2 luni  1.10 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni  1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună  1.12 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni  1.13 Medicina legală 1 lună  1.14 Patologie oncologică 3 luni  1.15 Patologie O.R.L. 1 lună  STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ  Tematica lecțiilor conferință  Patologie generală (Anul I)  PATOLOGIA CELULARĂ  Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.  INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ  Generalități despre procesul inflamator.  Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.  Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.  Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.  PROCESUL DE VINDECARE  Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.  IMUNOPATOLOGIA  Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.  BOLI GENETICE  Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.  MODIFICĂRI HEMODINAMICE  Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.  NEOPLAZIA  Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.  MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI  Bolile nonneoplazice ale pielii,tumorile nonmelanocitare ale pielii,leziuni melanocitare tumorile de părți moi.  MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE  Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială  PATOLOGIA VASCULARĂ  Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.  Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.  Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.  PATOLOGIA CARDIACĂ  Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.  Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.  Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.  PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR  Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.  Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil.  Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.  Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.  Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.  Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.  Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.  Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhioloalveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.  Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.  PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV  Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.  Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.  Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.  Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.  PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN  Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.  Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice.  Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.  PATOLOGIA APARATULUI URINAR  Anomalii congenitale.  Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.  Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.  Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.  Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.  PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID  Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.  Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.  Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.  Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.  PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN  Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.  PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ  Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginala, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.  PATOLOGIA GLANDEI MAMARE  Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibrochistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.  PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN  Patologia glandei hipofize: adenoame.  Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.  Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.  Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. WaterhouseFriderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.  Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.  Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.  DERMATOPATOLOGIA  Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.  Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.  PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC  Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.  PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC  Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.  PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL  Polineuropatii infecțioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.  Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.  BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ  A. Efectuarea necropsiei: 200  B. Diagnostic histopatologic: 8000  1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000  2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100  3. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 80  4. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 100  5. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 300  6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300  7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 1500  8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500  9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300  10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450  11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100  12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 800  13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 150  14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100  15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000  16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800  17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100  18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500  19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100  20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100  21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200  22. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900  C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000  1. Frotiuri cervicovaginale: 6000  2. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 1000  3. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000  MODULUL DE BIOETICĂ  TEMATICĂ CURS (20 ore)  I. Introducere în Bioetică - 2 ore  1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu  2. Contextul apariției bioeticii  3. Definirea bioeticii  4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii  5. Teorii și metode în bioetică  II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore  1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință  2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții  3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)  III. Relația medic - pacient I - 2 ore  1. Valori ale relației medic - pacient  2. Paternalism versus autonomie  3. Modele ale relației medic - pacient  4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate  IV. Relația medic - pacient II - 2 ore  1. Consimțământul informat  2. Confidențialitatea în relația medic - pacient  3. Relația medic - pacient minor  4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient  V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore  1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare  2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice  3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală  VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore  1. Libertatea procreației  2. Dileme etice în avort  3. Etica reproducerii umane asistate medical  4. Probleme etice în clonarea reproductivă  VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore  1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină  2. Probleme etice în stările terminale  3. Tratamente inutile în practica medicală  4. Eutanasia și suicidul asistat  5. Îngrijirile paliative  VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore  1. Donarea de organe de la cadavru  2. Donarea de organe de la persoana vie  3. Etica alocării de resurse în transplant  IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore  1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii  2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman  3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală  4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni  5. Terapia genică  6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice  X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore  1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani  2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani  3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani  4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale  5. Comitetele de etică a cercetării  6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică  TEMATICA SEMINARIILOR  I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore  II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore  1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale  2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate  3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent  III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore  1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă  2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă  3. Rolul comunicării în relația medic - pacient  IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore  1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri  2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă  3. Rolul comitetelor de etică din spitale  V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore  1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis  2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis  3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale  VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore              ANATOMIE PATOLOGICĂ                  4 ani          STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ              STRUCTURA STAGIILOR  Anul I  1.1.1 Etapa de angajare (2 săptămâni)  Anatomie patologică generală, principii și tehnici  1.1.2 Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni  1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni  1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni  1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt  1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt  Anul II  1.2 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni  1.3 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 4 luni  1.4 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 2 luni  Anul III  1.5 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni  1.6 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni  1.7 Patologie ORL 1 lună  1.8 Dermatopatologie 3 luni  1.9 Oftalmopatologie 1 lună  1.12 Stagiul de medicină legală 1 lună  Anul IV  1.10 Patologia ap. endocrin 1 lună  1.11 Stagiul de patologie osteoarticulară 1 lună  1.13 Patologia ap. genital feminin 6 luni  1.14 Stagiul în patologie oncologică 3 luni  1.15 Stagiul în neuropatologie 1 lună-----Curriculum de pregătire în specialitatea anatomie patologică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Structura modulelor și stagiilor de specialitate DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ. DURATA: 5 ani PREGĂTIRE TEORETICĂ 200 de ore/an Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic. Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.2. Anestezie generală. (tehnici)3. Anestezie locoregională. (tehnici)4. Funcția respiratorie și anestezia.5. Funcția cardiovasculară și anestezia.6. Sistemul nervos și anestezia.7. Tulburările metabolice și anestezia.8. Funcția renală și anestezia.9. Hemostaza și transfuzie.10. Anestezie în chirurgia generală.11. Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12. Anestezie în obstetrică.13. Anestezie pediatrică.14. Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.15. Medicina de urgență și toxicologie.16. Terapie intensivă în traumatologie.17. Terapie intensivă cardiovasculară.18. Terapie intensivă respiratorie.19. Terapie intensivă neurologică.20. Terapie intensivă metabolică și nutriție.21. Terapie intensivă digestivă.22. Terapie intensivă și patologia infecțioasă.23. Terapie intensivă renală.24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26. Evaluarea și etica.27. Organizare, drepturi și responsabilități. PREGĂTIRE PRACTICĂ Stagii Anestezie 3 ani (36 luni) 30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere┌─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐│Anestezie în chirurgia generală │ ● 12 luni (200 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie chirurgie ortopedică │ ● 3 luni (50 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie chirurgie urologică │ ● 2 luni (40 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie în obstetrică-ginecologie │ ● 2 luni (40 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie în chirurgie cardiacă │ ● 2 luni (40 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie în chirurgia vasculară │ ● 2 luni (40 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie în chirurgie toracică │ ● 2 luni (40 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie în neurochirurgie │ ● 2 luni (40 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie │ ● 2 luni (40 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie în chirurgie ambulatorie │ ● 2 luni (40 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Anestezie pediatrică │ ● 2 ½ luni (50 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Terapia durerii │ ● 2 luni (40 ore curs) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Bioetică │ ● 2 Săpt. (20 ore curs) │└─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ Terapie intensivă - 2 ani (24 luni) în clinici universitare┌─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐│Terapie intensivă polivalentă │ ● 18 luni ││- Chirurgicală │ (150 ore) ││- Medicală (diabet, intoxicații acute, come │ (150 ore) ││ neurologice, boli cardiace, nefrologie) │ ││* Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică │ │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Terapie intensivă traumatologică │ ● 3 luni (50 ore) │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Unitate primiri urgențe │ ● 3 luni (50 ore) │└─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.┌─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐│Cardiologie și boli vasculare │Neurologie ││Endocrinologie și boli metabolice │Oncologie ││Gastroenterologie și hepatologie │Pediatrie ││Hematologie │Pneumologie ││Medicină internă │Chirurgie ││Nefrologie │ │└─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27 CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Tematica modulelor - lecțiilor conferință MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI (fiziologie, farmacologie și fizică aplicată) Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe ● anestezice intravenoase ● sedative, hipnotice, psihotrope ● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante) ● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate ● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare Durere-analgezie ● Fiziopatologia durerii ● Opiacee ● Alte analgetice ● Anestezice locale Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale Farmacologia comparată a anestezicelor locale Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională Fizica ● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalațieI. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici) Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații). Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei ● monitorizarea de rutină ● monitorizarea profunzimii anesteziei ● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici ● monitorizarea ventilației ● monitorizare cardio-vasculară ● monitorizarea funcției renale ● monitorizarea temperaturii ● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire Perioada postanestezică imediată– Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare) MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații) ● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală ● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact ● Anestezia regională intravenoasă ● Blocajele de nervi periferici ● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural ● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal) ● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională ● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice) Terapia durerii ● Evaluarea durerii acute postoperatorii ● Terapia durerii acute postoperatorii ● Terapia durerii cronice MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia aparatului respirator Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice. Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia - hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică - status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleurale Terapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de "înțărcare"– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2 Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac) Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale Farmacologie cardiovasculară ● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive ● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară ● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie ● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere ● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală) ● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă ● Anestezia la bolnav hipertensiv ● Anestezia la bolnav în șoc Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică) Anestezia în chirurgia cardiacă ● Anestezia pentru înlocuiri valvulare ● Anestezia pentru pontaje coronariene ● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie ● Anestezia pentru pericardite Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament) ● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament) Tehnici speciale ● Circulație extracoporeală ● Hipotensiune controlată ● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară) MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA Anatomie și fiziologie nervoasă ● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central ● Circulația cerebrală ● Metabolismul cerebral Metode de diagnostic în neurologie ● Examenul clinic neurologic ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.) Fiziopatologie ● Edemul cerebral ● Stările de comă ● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale) ● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale Monitorizarea funcției sistemului nervos central Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe Anestezia în neurochirurgie ● Chirurgia intracraniană supratentorială ● Chirurgia fosei posterioare ● Chirurgia anevrismelor cerebrale ● Chirurgia coloanei vertebrale Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA Fiziologia și fiziopatologia termoreglării ● hipotermia indusă și accidentală ● hipertermia malignă ● șocul caloric Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic Anestezia la bolnavul diabetic ● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia) Anestezia în chirurgia tiroidiană Anestezia în chirurgia paratiroidiană Anestezia în chirurgia suprarenalei ● Feocromocitomul Anestezia în chirurgia hipofizei ● Tulburările funcției hipofizare MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia rinichiului Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice ● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală ● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia) Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE Hemostaza ● Coagularea și fibrinoliza fiziologică ● Tulburările congenitale de hemostază ● Coagularea intravasculară diseminată ● Prevenirea trombozelor Transfuzia ● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate) ● Sângele integral (recoltare, conservare) ● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații) ● Transfuzia de sânge și fracțiuni ● Transfuzia masivă ● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni ● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei ● Metode de transfuzie autologă Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie) MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect) ● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația ● Ocluzia intestinală ● Anestezia pentru endoscopia digestivă ● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică ● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator ● Anestezie pentru radiologie intervențională Anestezia în chirurgia hepato-biliară ● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice ● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică ● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare ● Anestezia în chirurgia hepatică ● Transplantul hepatic ● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord) Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică) Anestezia în chirurgia plastică ● Reimplantări de membre Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie) Anestezia ambulatorie Anestezia la bătrâni MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER) ● Laringectomie ● Chirurgie cu laser ● Endoscopie ● Chirurgia urechii medii ● Amigdalectomie, adenoidectomie Anestezia în chirurgia oftalmologică ● Locoregională ● Anestezie pentru globul ocular ● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism Anestezia în chirurgia maxilo-facială MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ Modificările fiziologice din timpul sarcinii ● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii ● Căile durerii Fiziopatologie ● Transferul placentar al drogurilor anestezice ● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului ● Suferința fetală acută și cronică ● Sarcina cu risc mare ● Eclampsia și preeclampsia Analgezia obstetricală Anestezia pentru expulzie Anestezia pentru cezariană Anestezia în urgențele obstetricale Anestezia pentru operații în timpul sarcinii Reanimarea nou-născutului MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie ● Evaluare și pregătire preoperatorie ● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale ● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice) ● Anestezie regională (tehnici, substanțe) ● Abordul venos ● Echilibrul hidroelectrolitic ● Transfuzia în anestezia pediatrică ● Supravegherea copilului în timpul anesteziei ● Incidente și accidente perianestezice Anestezie specifică ● Amigdalectomie și adenoidectomie ● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator ● Copilul cu malformații congenitale cardiace ● Urgențele în anestezia pediatrică:– urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatisme Analgezie postoperatorie MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație) Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute Urgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartum MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE Organizarea unui sistem de medicină de urgență Probleme medico-legale ale urgențelor Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă Tehnici folosite în medicina de urgență ● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat ● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului ● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support) ● tehnici de resuscitare volemică ● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială ● tehnici de monitorizare Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support) Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge Urgențe hipertensive Sindroame coronariene acute Convulsii Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc Intoxicații ● conduita generală în intoxicații ● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele) ● toxicomanii ● produse industriale și domestice– substanțe caustice ● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon) ● mușcătura de șarpe Leziuni datorate temperaturiia. Hipertermia, șocul termicb. Hipotermia, degerăturile Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea) Răul de altitudine Răul de decompresie Accesul palustru grav Îngrijirea pielii și a rănilor Terorismul biologic și chimic MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE ● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital) ● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism ● Imagistica la politraumatizați ● Traumatisme craniocerebrale ● Traumatisme medulare ● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante ● Traumatisme abdominale ● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile ● Leziuni prin strivire ● Embolia grăsoasă ● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore) MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ Fiziologie Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice ● determinanții debitului cardiac ● reglarea presiunii arteriale ● principiile transportului și utilizării oxigenului ● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie Tehnici ● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate ● monitorizarea hemodinamică non-invazivă ● ecocardiografie ● complicațiile angioplastiei ● monitorizarea hemodinamică invazivăa. principiile de funcționare a transductorilorb. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustareac. tehnici de afișared. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor Patologie cardiovasculară ● șocul și complicațiile sale ● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală ● infarctul miocardic și complicațiile sale ● aritmiile și tulburările de conducere ● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker ● disecția de aortă ● ruptura anevrismului de aortă ● embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism ● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen ● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute ● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața ● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă ● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei ● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar ● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală Terapie specifică cardiovasculară ● tratamentul vasoactiv și inotrop ● terapia trombolitică și anticoagulantă ● antianginoase ● antiaritmice ● soluții de umplere volemică ● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare ● managementul urgențelor hipertensive ● metode de asistență ventriculară MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE Fiziologie ● reglarea ventilației ● mecanica ventilatorie ● fiziologia mușchilor respiratori ● schimburile gazoase ● variațiile capniei Tehnici ● menținerea permeabilității căilor respiratoriia. managementul de urgență al căilor respiratoriib. intubația endo-trahealăc. traheostomia, deschisă și percutanăd. intubația prelungită vs. traheostomie ● ventilația mecanicăa. ventilație mecanică în presiune și volumb. presiune pozitivă end-expiratoriec. indicațiile ventilației mecaniced. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltăe. barotrauma și volutraumaf. criteriile de detubare și tehnici de sevrareg. oxigenarea extracorporealăh. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichidj. terapie cu surfactant pulmonar ● oxigenoterapia ● oxigenarea hiperbară ● drenajul pleural ● imagistica toraco-pulmonară ● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie) Patologie ● insuficiența respiratorie acutăa. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acutăb. insuficiența respiratorie hipercapnicăc. insuficiența respiratorie cronică acutizată ● statusul astmatic ● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii ● aspirația ● complicații respiratorii postoperatorii ● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale) ● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita ● obstrucția căilor respiratorii superioare ● fistule bronhopleurale ● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari ● chilotoraxul ● hemoragia pulmonară și hemoptizia ● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– Hemotoraxul Terapie ● oxid nitric și prostaglandine ● bronhodilatatoare ● analeptice respiratorii ● fluidificante bronșice ● kinesiterapia ● aerosoloterapie ● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională) MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ Fiziologie ● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central ● circulația cerebrală ● metabolismul cerebral Tehnici ● Examenul clinic neurologic ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.) ● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian) ● Diagnosticul morții cerebrale ● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent Patologie ● Edemul cerebral ● Stările de agitație acută ● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos Evaluarea și prognosticul ● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului ● Statusul epilpetic ● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită) ● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală) ● Traumatisme cerebrale ● Traumatisme medulare ● Leziunea axonală ● Hipotermia accidentală ● Șocul caloric ● Hipertermia malignă ● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic ● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.) ● Probleme psihiatrice la bolnavul critic ● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical Terapie ● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale ● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene ● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial ● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații ● Sedarea în reanimare MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE Fiziologie ● Metabolismul apei și electroliților ● Echilibrul acido-bazic ● Reglarea glicemiei ● Necesarul nutrițional ● Termoreglarea Tehnici ● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică ● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă) Patologie ● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului) ● Tulburări acido-bazice ● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia ● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid") ● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară) ● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic ● Feocromocitomul ● Insulinomul ● Tulburări metabolice moștenite Terapie ● Terapie volemică ● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice ● Managementul glicemiei ● Suportul nutriționala. Enteral și parenteralb. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectăc. Imunonutriția și formule speciale MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ Fiziologia ● Fiziologia tubului digestiv ● Fiziologie hepatică Tehnici ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică ● Explorarea abdominală în reanimare Patologie ● Hemoragiile digestive superioare ● Hemoragiile digestive inferioare ● Insuficiența hepatică acută fulminantă ● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică ● Colecistita nelitiazică ● Ocluzia intestinală ● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie) ● Colite acute grave ● Icterul ● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale ● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric ● Perforațiile acute ale tractului digestiv ● Ruptura de esofag ● Peritonitele postoperatorii ● Pancreatita acută cu șoc ● Fistulele digestive externe postoperatorii ● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv) Terapie ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică ● Managementul perioperator al pacientului chirurgical ● Profilaxia ulcerului de stress ● Modificatori ai tranzitului intestinal ● Transplantul hepatic ● MARS MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă Diagnosticul de infecție Diagnosticul de sepsis Clasificarea infecțiilor Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă Riscul infecțios al personalului medical Mecanismele rezistenței la antibiotice Patologie ● Celulita și gangrena gazoasă ● Tetanos ● Infecții fungice ● Mediastinite ● Febra postoperatorie ● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazic Terapie ● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapiea. Dezvoltarea rezistenței la antibioticeb. Precauții universalec. Izolarea ● Antibioprofilaxie în chirurgie ● Antibioterapie de primă intenție ● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni ● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic ● Antivirale ● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ Fiziologie ● Formarea urinii ● Fiziologie renală ● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic Tehnici ● Interpretarea electroliților urinari ● Evaluarea oliguriei ● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală Patologie ● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută ● Insuficiența renală cronică ● Rabdomioliza ● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic) ● Uropatii obstructive, retenția acută de urină ● Sângerări ale tractului urinar Terapie ● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă) ● Metode de epurare extrarenală Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul - soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute ● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale. ● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză ● Hemoperfuzia MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT Defecte acute de hemostază ● Trombocitopenia/trombopatia ● Coagularea intravasculară diseminată ● Fibrinoliza acută ● Anomalii congenitale Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice Tulburări de hemostază la nou-născut Siclemia Anticoagularea și terapia fibrinolitică ● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică ● Profilaxia tromboembolismului Anemia în unitatea de terapie intensivă ● Indicațiile transfuziei Imunologie și transplant ● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe) ● Imunosupresia ● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie ● Bolile infecțioase legate de transplant Principiile terapiei cu produși de sânge ● Transfuzia de masă eritrocitară ● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată ● Transfuzia de masă trombocitară ● Transfuzia de crioprecipitat ● Concentrate de factori specifici ai coagulării ● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice ● Substituenți ai hemoglobinei ● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina) ● Eritropoetina MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune ● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare) ● Modificări imunologice la bolnavul critic ● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc ● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament) ● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament) ● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament) ● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament) ● Infecție, sepsis, șoc septic ● Tratamentul șocului septic ● Soluții înlocuitoare de volum sanguin ● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc ● Sindromul de disfuncții organice multiple:– cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe ● Tratamentul SDOM MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI Evaluarea calității Utilizarea statisticii medicale Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții Genetica1. Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)2. Tezaurismoze (Hurlers, etc.)3. Polimorfisme MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI Administrație1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienților4. Medici, asistenți și alt personal5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6. Siguranța pacienților Securitatea electrică Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Baremul de activități practice ANESTEZIA GENERALĂ ● Examenul preanestezic - 50 ● Instalarea de linii venoase periferice - 200 ● Instalarea de linii venoase centrale - 100 ● Intubația traheală– orotraheală - 200– nasotraheală - 50 ● Anestezia generală cu pivot volatil - 100 ● Anestezie generală i.v. - 100 ● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA - 50 ● Instalarea de sondă gastrică - 50 ● Instalarea de sonde jejunale - 20 ● Instalarea de sondă uretrovezicală - 50 ● Monitorizare EKG - 100 ● Monitorizare puls oximetrie - 100 ● Monitorizare capnografie - 100 ● Monitorizare PVC - 50 ● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac - 10 ● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 100 ● Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10 ● Poziționarea bolnavului pe masa de operație - 100 ANESTEZIA REGIONALĂ ● Rahianestezie - 50 ● Anestezie peridurală simplă - 50 ● Anestezie peridurală continuă - 20 ● Blocaj de plex brahial pe cale axilară - 20 ● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară - 10 ● Anestezie regională intravenoasă - 10 ● Blocaj de nerv sciatic - 10 ● Blocaj de nervi intercostali - 20 ● Analgezie intrapleurală - 10 ● Anestezie regională la copil - 10 TERAPIE INTENSIVĂ Libertatea căilor aeriene ● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 200 ● Intubația traheală– orală - 200– nazală - 50 ● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50 Respirație-Ventilație ● Ventilație pe mască - 200 ● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută - 200 ● Tehnici de înțărcare de pe ventilator - 200 ● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor ● Tehnici de aspirație traheo-bronșică - 100 ● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie - 100 ● Bronhoscopie - 5 ● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) - 10 ● Monitorizarea presiunii în căile aeriene - 10 ● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică - 300 ● Oxigenoterapie - 200 ● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 100 ● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică - 100 ● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare - 100 ● Interpretarea scintigrafiei pulmonare - 10 ● Interpretarea CT pulmonare - 10 Circulație ● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 100 ● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale - 100 ● Puncții venoase periferice - 500 ● Instalarea de catetere venoase centrale:– jugulară - 100– subclavie - 50– venă femurală - 50 ● Instalarea de cateter arterial pulmonar - 10 ● Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar - 50 ● Calcule hemodinamice pe baza acestor date - 50 ● Pericardiocenteza - 5 ● Instalarea de pacemaker transvenos - 5 ● Determinarea debitului cardiac prin termodiluție - 50 ● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv - 50 ● Efectuarea ECG în derivațiile standard - 100 ● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) - 100 ● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice - 50 ● Interpretarea Rx - 20 ● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive - 100 ● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor - 200 ● Resuscitare cardiorespiratorie - 100 ● Defibrilarea electrică și cardioversia - 50 ● Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație - 5 ● Ecocardiografie transtoracică - 50 ● Ecocardiografie transesofagiană - 50 ● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară - 20 ● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie - 30 Sistemul nervos central ● Puncția lombară diagnostică - 20 ● Monitorizarea EEG - 100 ● Monitorizarea presiunii intracraniene - 10 ● Hipotermie indusă - 10 Rinichi ● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie - 20 ● Dializa peritoneală - 5 ● Hemodializa - 10 ● Hemofiltrare: - 50 Tub digestiv ● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200 ● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație - 25 ● Instalarea de sonde Blackmore - 50 ● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală - 200 Hematologie - Transfuzie ● Recoltarea și conservarea sângelui - 50 ● Determinări de grupe sanguine - 50 ● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100 ● Utilizarea componentelor de sânge - 200 ● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) - 100 ● Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare - 100 ● Plasmafereza - 20 Infecție ● Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă ● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje ● Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice ● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv Metabolism - Nutriție ● Utilizarea analizorului de gaze sanguine - 100 ● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic - 200 ● Alimentația pe sonda gastrică și enteral - 200 ● Alimentația parenterală - 100 ● Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției - 50 ● Menținerea echilibrului termic - 200 Monitoare - Computere ● Calibrarea transducerilor ● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor ● Utilizarea computerelor în ATI ● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electrice Trauma ● Imobilizarea provizorie a fracturilor - 5 ● Metode de hemostază provizorie - 10 ● Utilizarea paturilor speciale de TI - 100 ● Lavajul peritoneal diagnostic - 5 CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Evaluare Evaluare teoretică1. Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului2. Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat. Responsabil: Comisie națională de examinare Evaluare practică Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități. Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat. Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos. Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice┌──────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬───────────┐│ Module │ Anul 1 │ Anul 2 │ Anul 3 │ Anul 4 │ Anul 5 │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 1 │ X │ X │ X │ X │ X │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 2 │ X │ X │ X │ X │ X │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 3 │ X │ X │ X │ X │ X │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 4 │ X │ │ │ │ X │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 5 │ X │ │ │ │ X │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 6 │ X │ │ │ │ X │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 7 │ X │ │ │ │ X │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 8 │ X │ │ │ │ X │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 9 │ X │ │ │ │ X │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 10 │ │ X │ │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 11 │ │ X │ │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 12 │ │ X │ │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 13 │ │ X │ │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 14 │ │ X │ │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 15 │ │ X │ │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 16 │ │ │ X │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 17 │ │ │ X │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 18 │ │ │ X │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 19 │ │ │ X │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 20 │ │ │ X │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 21 │ │ │ X │ │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 22 │ │ │ │ X │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 23 │ │ │ │ X │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 24 │ │ │ │ X │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 25 │ │ │ │ X │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 26 │ │ │ │ X │ │├──────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤│ 27 │ │ │ │ X │ │└──────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴───────────┘  MINISTERUL SĂNĂTĂȚII  DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE        CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA              BOLI INFECȚIOASE  DEFINIȚIE: Specialitatea Boli infecțioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de agenți infecțioși transmisibili și netransmisibili, precum și cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți și alți agenți patogeni.  DURATA: 4 ani  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.  STRUCTURA STAGIILOR  I. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 30 luni  A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ Ș1 PRACTICĂ: 24 luni  B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni (din care 1 lună biostatistică)  II. STAGII COMPLEMENTARE:  A. STAGII CLINICE MEDICALE: 13 luni  1. Medicină internă: 3,5 luni  2. Neurologie: 2 luni  3. Hematologie clinică: 1 lună  4. Pediatrie: 3 luni  5. Dermato-venerologie: 1 lună  6. Terapie intensivă și urgențe medicale: 2 luni  7. Bioetică 2 săpt.  B. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 5 luni  1. Epidemiologie: 2 luni  2. Laborator clinic: 3 luni  Microbiologie clinică: bacteriologie și micologie (1,5 luni)  Virusologie (0,5 luni)  Genetică moleculară (0,5 luni)  Parazitologie (0,5 luni)  STRUCTURA STAGIILOR  A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ  Tematica lecțiilor conferință (80 ore)  1. Astmul bronșic.  2. Bronhopneumonia cronică obstructivă și emfizemul pulmonar.  3. Pleurezii neinfecțioase.  4. Insuficiența respiratorie acută și cronică.  5. Cardiopatia ischemică. Infarctul miocardic acut.  6. Tulburările de conducere ale inimii.  7. Tulburările de ritm ale inimii.  8. Pericardite neinfecțioase.  9. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.  10. Cordul pulmonar cronic.  11. Insuficiența cardiacă congestivă.  12. Hipertensiunea arterială esențială și secundară.  13. Tromboflebite.  14. Sindrom nefrotic.  15. Insuficienta renală acută și cronică.  16. Esofagita de reflux. Hernia hiatală.  17. Boala ulceroasă.  18. Cancerul gastric.  19. Cancerul colo-rectal.  20. Boli inflamatorii intestinale cronice.  21. Icterele.  22. Hepatopatiile cronice și cirozele hepatice de alte cauze decât cele postvirale.  23. Insuficienta hepatică și encefalopatia portală.  24. Hemoragiile digestive superioare.  25. Diarei acute și cronice de cauză neinfecțioasă - diagnostic pozitiv și diferențial.  26. Diabet zaharat.  27. Reumatismul articular acut.  28. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoidă, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).  29. Dislipidemiile  Baremul activităților practice  1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.  2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.  3. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.  stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului.  hipertrofiile atriale și ventriculare.  modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică.  cardiomiopatii.  diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.  tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort.  4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.  5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.  6. Toracocenteza: 4 cazuri.  7. Paracenteza: 10 cazuri.  8. Interpretarea oscilometriei: 5 cazuri.  9. Interpretarea probei de digestie: 5 cazuri.  10. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.  B. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ șI URGENȚE MEDICALE:  Tematica lecțiilor conferință (40 ore)  1. Stopul cardio-respiratorie: cauze, atitudine terapeutică.  2. Disfuncții și insuficiente de organ: etiopatogenie, diagnostic și atitudine terapeutică.  3. Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza și trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică.  4. Transfuzia de produce sanguine: accidente și incidente, management.  5. Șocul anafilactic.  6. Reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică.  7. Intoxicații acute.  Baremul activităților practice  1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 pe manechin.  2. Defibrilarea și cardioversia: 10 cazuri (asistat de specialist).  3. Determinarea gazelor sanguine: 20 cazuri.  C. STAGIUL DE NEUROLOGIE  Tematica lecțiilor conferință (40 ore)  1. Diagnosticul și tratamentul comelor.  2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.  3. Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii centrale.  4. Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii periferice.  5. Diagnostic și tratament crize convulsive.  Baremul activităților practice  1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.  2. Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.  3. Interpretarea electromiogramei: 20 cazuri.  4. Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.  D. STAGIUL DE PEDIATRIE (60 ore)  Tematica lecțiilor conferință  1. Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului.  2. Insuficiența respiratorie acută: bronșiolită, epiglotită, bronhopneumonii, corpi străini, etc.  3. Sindromul hemoragipar.  4. Sindromul convulsivant.  5. Patologia cardiovasculară de urgență: insuficienta cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.  6. Abdomenul acut.  7. Intoxicații.  8. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament.  9. Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.  10. Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).  11. Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.  Baremul activităților practice  1. Interpretarea hemogramei: 100 cazuri.  2. Efectuarea puncției lombare la copilul de diferite vârste: 10 cazuri.  3. Examenul microscopie și interpretarea rezultatelor LCR: 10 cazuri.  4. Tehnica recoltării directe a produselor biologice pentru examenul de laborator: 30 cazuri.  5. Efectuarea toracentezei: 2 cazuri.  6. Interpretarea examenului radiologie pentru afecțiunile din tematică (torace, schelet, tract digestiv): 50 cazuri.  7. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale în urgentele toxico-septice la copil: 5 cazuri  8. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (100 cazuri), renale (100 cazuri), de digestie (20 cazuri)  E. STAGIUL DE DERMATOLOGIE -VENEROLOGIE  Tematica lecțiilor conferință (20 ore)  1. Infecții cutanate virale.  2. Infecții cutanate bacteriene.  3. Infecții fungice cutanate.  4. Urticaria.  5. Eczeme / dermatite.  6. Prurigouri.  7. Vasculite.  8. Reacții cutanate postmedicamentoase.  9. Eritrodenniile.  10. Purpure.  11. Boli buloase.  12. Psoriazisul.  13. Lichen plan și erupții lichenoide.  14. Sifilisul dobândit și congenital.  15. Alte infecții cu transmitere sexuală.  Baremul activităților practice  1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.  2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.  3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.  4. Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri.  F. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ  Tematica lecțiilor conferință (20 ore)  1. Clasificarea,diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii:hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.  2. Clasificarea, criteriile de diagnostic și managementul bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) și ale leucemiei limfatice cronice.  3. Clasificarea, diagnosticul și managementul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.  4. Limfoame maligne: diagnostic și management.  5. Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția eu Bordetella pertusis).  6. Agranulocitoza: cauze și management.  7. Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.  Baremul activităților practice  1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30.  2. Interpretarea unei medulograme: 5.  3. Interpretarea probelor de coagulare: 10.  4. Determinarea grupului sanghin, a Rh-ului: 5.  G. STAGIUL DE BIOETICĂ  Tematica lecțiilor conferință (10 ore)  I. Relația medic-pacient  1. Valori ale relației medic-pacient.  2. Dreptatea,echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.  3. Consimțământul informat  4. Confidențialitatea în relația medic-pacient.  5. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.  6. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.  7. Managementul greșelii și erorii medicale în practice medicală.  II. Etica cercetării pe subiecți umani  1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.  2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.  3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.  4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.  5. Comitetele de etică a cercetării.  6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.  7. Relații medic-companii farmaceutice-furnizori.  Baremul activităților practice:  I. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 1 oră  1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.  2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.  3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.  II. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice -1 oră  1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare, de cazuri.  2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.  3. Rolul comitetelor de etică din spitale.  III. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 30 min  1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.  2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.  3. Perspective deontologice asupra greșelilor medicale.  IV. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 30 min  I. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE  Tematica lecțiilor conferință (40 ore)  1. Proces infecțios. Focar epidemiologie.  2. Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).  3. Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):  a. Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.  b. Exanteme febrile.  c. Infecții digestive.  d. Infecții ale SNC și periferic.  e. Infecții cu transmitere parenterală.  f. Infecții cu poartă de intrare cutanată.  4. Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.  5. Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.  Baremul activităților practice  1. Studii (anchete) epidemiologice: 8.  2. Triajul epidemiologie: 2.  3. Supravegherea bolilor infecțioase: 2.  4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportuniști: 2.  5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2.  6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.  7. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă(20), imunoprofilaxia pasivă (20).  J. STAGIUL DE LABORATOR CLINIC  Tematica lecțiilor conferință (80 ore)  1. BACTERIOLOGIE  1. Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.  2. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.  3. Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.  4. Diagnostic de laborator în infecțiile cu:  - coci gram pozitivi (stafilococice, streptococice, Enterococcus spp.);  - coci gram negativi (meningococice, Moraxella catarhalis),  - bacili gram pozitivi (difterie, listerioză, antrax);  - bacili gram negativi: (boala diareică acută, toxiinfecții alimentare, alte infecții eu Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa, Haemophilus spp., bruceloză, tularemie, tusea convulsivă, legioneloze, Bartonella spp. etc.),  - spirochete (Leptospira spp., Borrelia spp., Spirilum minus etc.),  - anacrobi (Clostridium spp., Bacteroides spp. etc.),  - Mycoplasma spp.;  - Chlamydia spp.;  - Rickettsia spp;  - Mycobacterium tuberculosis, leprae, MAC;  - Fungi.  5. Controlul sensibilității germenilor la antibiotice și chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame etc.  6. Controlul eficientei terapiei anti-infecțioase.  2. VIRUSOLOGIE  1. Metode de diagnostic virusologic (utilizarea datelor în clinică).  2. Aspecte particulare:  a. Poliomielita și diagnosticul de laborator al poliomielitei.  b. Gripa și diagnosticul de laborator al infecției gripale (HA, HAI).  c. Virusurile hepatice ș03╝i diagnosticul de laborator al hepatitei virale.  d. Infecția HIV și diagnosticul de laborator al infecției HIV.  e. Diagnostic de laborator în infecțiile cu virusurile herpetice.  f. Diagnostic de laborator în bolile virale eruptive.  3. GENETICĂ MOLECULARĂ  1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.  2. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile eu virusuri hepatitice.  3. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.  4. Quantiferon etc.  4. PARAZITOLOGIE  1. Amibiaza și giardioza: patologie, diagnostic-,  2. Diagnostic de laborator în protozooze sanghine: malarie, babesioze, leishmanioze,  3. Helmintiaze autohtone: patologie, diagnostic;  4. Diagnostic de laborator în helmintiaze tropicale: schistosomiaze, distomatoze, filarioze;  5. Infecții parazitare oportuniste în sindroame de imunodeficientă: toxoplasmoză, criptosporidioză, microsporidioză;  6. Diagnostic imunologic în parazitoze.  Baremul activităților practice  1. Recoltarea produselor patologice (medii de transport): 100.  2. Examenul microscopic al produsului patologic sau din cultură (frotiu colorat cu albastru de metilen, colorația Gram, May- Grunwald -Giemsa, Ziehl-Nielsen), preparatul proaspăt între lamă și lamelă: 50.  3. Însâmântarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.  4. Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:  - exsudat faringian: 50  - spută: 30 -urocultură: 30  - coprocultură: 20  - hemocultură: 30  - LCR: 20  - secreții purulente: 50  5. Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.  6. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50.  7. Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți eu alte localizări): 30.  8. Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi: 50.  9. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.  10. Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare). Fungigramă:) 30.  K. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE  Tematica lecțiilor conferință (550 ore)  I. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generate și a lucrărilor științifice.  2. Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.  3. Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.  4. Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.  5. Diagnosticul bolilor infecțioase:  5.1. Diagnostic pozitiv  5.1.1. Date epidemiologice  5.1.2. Date clinice  5.1.3. Date de laborator  5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).  6. Tratamentul antimicrobian:  6.1. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor-, rezistenta microbiană la antibiotice.  6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; asocieri de antibiotice-, cauze de insucces în terapia antimicrobiană.  6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide, particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficienta renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidităti; pătrunderea în LCR și SNC.  6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.  6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.  6.6. Modalități de prevenire și management al rezistentei la agenții anti-infecțioși.  7. Tratamentul antiviral:  7.1. Mecanisme de acțiune.  7.2. Clasificare.  7.3. Chimioterapice antivirale.  7.4. Practica terapiei.  8. Terapia antifungică:  8.1. Mecanisme de acțiune.  8.2. Clasificare.  8.3. Chimioterapice antifungice.  8.4. Practica terapiei.  9. Terapia antiparazitară:  9.1. Mecanisme de acțiune.  9.2. Clasificare.  9.3. Chimioterapice antiparazitare.  9.4. Practica terapiei.  10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.  - Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații  11. Tratament nespecific: repaus, dietă, simptomatic.  12. Tratament patogenetie: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.  13. Diagnosticul și tratamentul: SIRS, sepsis, sepsis sever, șocul infecțios, insuficiență organică sistemică multiplă.  14. Febră de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.  15. Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile de spital și infecțiile nosocomiale (scorul Carmeli) și modul de abordare terapeutic specific și nespecific.  16. Infecții ale căilor respiratorii superioare:  Guturaiul  Angine  Epiglotita  Laringita acută  Laringo-traheobronșita acută  Otita externă și medie  Sinuzite  Infecții ale cavității bucale, gâtului și capului  17. Infecții ale căilor respiratorii inferioare:  Bronșite acute, bronșite cronice acutizate  Bronșiolita  Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.) Abcesul pulmonar  Pleurezii  18. Infecții cardio-vasculare:  Endocardite, miocardite, pericardite  Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)  Infecții pe valve prostetice  19. Infecții ale sistemului nervos:  Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)  Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale  Mielite, nevrite  Abces cerebral  Empiem sub - și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă  Infecții de șunt LCR  20. Infecții cutanate și de părți moi:  Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjeliet etc.  Miozite, fasceite  Infecțiile plăgilor, arsurilor  21. Infecții ale sistemului limfatic:  Limfadenopatia localizată și generalizată  Limfangite  22. Diarei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneză, diagnostic, tratament.  Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor  Diarei invazive (inflamatorii)  Diarei post-antibiotice  Toxiinfecții alimentare  Boala Whipple  23. Infecții intraabdominale  Peritonite  Supurații intraabdominale localizate  Abcese parenchimatoase  Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite  24. Hepatite virale acute și cronice.  25. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii,joase, prostatite.  26. Infecții osteo -articulare:  Infecții ale articulațiilor native  Infecții ale protezelor osoase și articulare  Osteomielita  27. Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoză benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).  28. Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, purpura fulminans, sindrom de șoc toxic streptococic etc.) și complicațiile acestora.  29. Infecții stafilococice.  30. Infecții pneumococice.  31. Infecții cu BGN.  32. Infecții meningococice.  33. Infecții cu anaerobi.  34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.  35. Boli eruptive virale:  Rujeola  Rubeola  Infecții cu virusul varicelo -zosterian  Roseola infantum  Megaleritemul epidemic  36. Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, HHV6,7,8).  37. Gripa.  38. Infecția urliană.  39. Difteria.  40. Tusea convulsivă.  41. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.  42. Febra tifoidă și paratifoidă.  43. Dizenteria bacteriană.  44. Holera.  45. Trichmeloza.  46. Botulism.  47. Antrax.  48. Tetanos.  49. Gangrena gazoasă.  50. Bruceloza.  51. Listerioza.  52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.  53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.  54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).  55. Erizipeloid Rosenbach.  56. Boala ghearelor de pisică.  57. Febra mușcăturii de șobolan.  58. Boli tropicale.  Amibiaza  Leishniamoze  Malaria  Schistosomiaze  Filarioze  Tripanosomiază  Pesta  Febre hemoragice, febra Denga, febra Denga hemoragică  Boala Kawasaki  59. Infecția cu HIV.  60. Infecții la gazde imunocompromise:  pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici  pacienți consumatori de droguri i. v.  - pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid  pacienți cu intervenții neurochirurgicale  pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)  - vârstnici  - protezați (biofilme)  Infecții în sarcină și lehuzie  61. Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.  62. Infecții nosocomiale cu punct de plecare:  respirator  - urinar  digestiv  - cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate  - infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe  63. Medicina de călătorie.  64. Boli infecțioase emergente:  SARS  Gripa aviară etc.  65. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variolă, antrax, pestă, botulism, tularemie)  Baremul activităților practice  1. Interpretarea leucogramei: 150,  2. Recoltarea diverselor produse patologice (spută, secreții purulente etc): 50,  3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,  4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,  5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,  6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,  7. Examen spută (interpretare, atitudine terapeutică): 100,  8. Puncția rahidiană: 10,  9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,  10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,  11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (200), renale (100),  12. Interpretarea valorilor procalcitoninei (100),  13. Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,  14. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10,                BOLI INFECȚIOASE  STAGII PRACTICE șI CURSURI-CONFERINȚE┌─────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────┐│   ANUL  │   NR. LUNI    │           STAGIU                           │├─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤│    I    │   6 luni      │Boli infecțioase                            ││         │  3,5 luni     │Medicină internă                            ││         │  0,5 luni     │Bioetică                                    ││         │   2 luni      │Terapie Intensivă                           │├─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤│    II   │   2 luni      │Neurologie                                  ││         │   1 lună      │Dermatologie                                ││         │   1 lună      │Hematologie clinică                         ││         │   3 luni      │Pediatrie                                   ││         │   2 luni      │Epidemiologie                               ││         │   3 luni      │Laborator:                                  ││         │  1,5 luni     │- Bacteriologie                             ││         │  0,5 luni     │- Virusologie                               ││         │  0,5 luni     │- Parazitologie                             ││         │  0,5 luni     │- Genetică moleculară                       │├─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤│   III   │  12 luni      │Boli infecțioase                            │├─────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤│   IV    │   6 luni      │Boli infecțioase - activitate de cercetare  ││         │               │(din care 1 lună de biostatistică)          ││         │   6 luni      │Boli Infecțioase                            │└─────────┴───────────────┴────────────────────────────────────────────┘ Notă
      * În cadrul stagiului clinic, pentru, fiecare bolnav se va urmări: managementul general, diagnosticul pozitiv și diferențial, conduita terapeutică.
      ** În cadrul stagiului de laborator clinic se vor însuși elementele de bază în stabilirea diagnosticului de laborator al bolilor infecțioase precum și principiile chimioterapice antibacteriene.
      * În cadrul stagiului de epidemiologie se vor însuși principiile și practicile imunizării, managementul în controlul și prevenirea infecțiilor nosocomiale și comunitare.
    ------Curriculum de pregătire în specialitatea boli infecțioase a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
      MINISTERUL SĂNĂTĂȚII  DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE           CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA                 CARDIOLOGIE  1.1 DEFINIȚIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.  1.2 DURATA: 5 ani  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).  1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30 %, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.  1.3. STRUCTURA STAGIILOR:  1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).  A. Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialitățile medicale - durata 1 an și jumătate  a. Se începe cu Medicina Internă - 8 luni, din care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)  b. Neurologie - 2 luni  c. Gastroenterologie - 2 luni  d. ATI - 2luni  e. Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice - 2 luni  f. Endocrinologie - 2 luni  B. Cardiologie - 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70% din întreaga activitate).  a. Cardiologie clinică și explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) - 15 luni (lan și 3 luni)  b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) - timp în care se va face și curs de resuscitare cardiorespiratorie - 6 luni  c. Ecocardiografie - 6 luni  d. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) - 6 luni  e. Chirurgie cardiovasculară - 3 luni  f. Cardiologie preventivă și recuperare - 3 luni.  g. Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervențională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc) - 2 1/2 luni  h. Bioetică - 1/2 lună.  Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim un proiect de cercetare ale cărui rezultate vor fi comunicate/publicate.  În ultimele 6 luni se vor face stagii opționale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă, etc, venind în ajutorul celor care doresc să-și ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei.  1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR  1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ  1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință (120 ore)  1. Principii de diagnostic:  - diagnosticul clinic  - diagnosticul de laborator  - imagistică și medicina internă  2. Septicemiile, șocul septic  3. Boli infecțioase pulmonare virale, bacteriene, riketsii  4. Boli infecțioase abdominale  5. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite  6. Infecții articulare  7. Infecții nozocomiale  8. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări  9. AIDS - forme de manifestare, și boli ale sistemului imun  10. Bronșita cronică, emfizemul și obstrucțiile căilor aeriene  11. Astmul bronșic  12. Pneumoniile, pneumopatiile acute  13. Boli pulmonare interstițiale  14. Bronșiectazii, abces pulmonar, fibroza chistică  15. Neoplasmul pulmonar  16. Boli ale pleurei și mediastinului  17. Sindromul de suferință acută respiratorie  18. Insuficiența respiratorie acută și cronică. Metode de diagnostic și tratament  19. Artrita reumatoidă și spondilartropatiile  20. Colagenozele  21. Anemiile  22. Leucemiile  23. Limfoamele maligne  24. Tulburări de coagulare și trombozele  25. Glomerulopatii majore acute și cronice  26. Nefropatiile obstructive  27. Insuficiența renală acută și cronică, dializa și transplantul renal  28. Neoplasmul renal și al căilor urinare  29. Patologia indusă de factorii de mediu și de activități profesionale  1.4.1.2. Baremul activităților practice  1. Toracocenteze: 10 manevre  2. Paracenteze: 10 manevre  3. Teste funcționale pulmonare: 50buletine(interpretare)  4. Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)  5. Teste funcționale renale: 150 buletine  6. Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)  1.4.2. STAGIUL DE A.T.I.  1.4.2.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)  1. Echilibrul acido-bazic normal și patologic  2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic  3. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor electrolitice  4. Anestezia locală și generală  5. Circulația extracorporeală  6. Resuscitarea cardiopulmonară  7. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici  8. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)  9. Indicațiile și tehnica dializei  1.4.2.2. Baremul activităților practice  1. Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe "viu"  2. Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20  3. Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"  4. Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 10 cazuri (dirijarea reechilibrării)  1.4.3. STAGIUL DE DIABET, BOLI DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM  1.4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)  1. Diabet zaharat  2. Tratamentul cu insulină  3. Stările hipoglicemice  4. Obezitatea  5. Dislipidemiile. Sindromul metabolic  6. Guta și alte tulburări ale metabolismului purinic  7. Hemocromatoza  8. Porfiriile  9. Lipodistrofiile  10. Tulburări în metabolismul hidraților de carbon, galactozemie, deficiență galactokinase și altele  Tulburări moștenite ale metabolismului acizilor aminați  11. Boli cu depozitare de glicogen și lisosomală  12. Hipoglicemiile  13. Afecțiunile renale în diabetul zaharat  1.4.3.2. Baremul activităților practice  1. Test de încărcare la glucoză: 30 buletine (interpretare)  2. Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)  3. Reechilibrare acido-bazică: 30 buletine (interpretare) și 30 de cazuri (dirijare)  4. Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri  5. Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri  6. Tratamentul comei hiperosomolare: 10 cazuri  1.4.4. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE  1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)  1. Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular  2. Acțiunile hipofizei anterioare și ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină.  3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul  4. Boli ale tiroidei. Hipotiroidia și hipertiroidia  5. Boli ale glandelor paratiroide  6. Hipertensiunea secundara endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul  7. Tulburări testiculare și ovariene  8. Sindroame poliglandulare  9. Sindromul carcinoid  10. Tulburări în diferențierea sexual  1.4.4.2. Baremul activităților practice  1. Determinări hormonale: 75buletine (interpretare)  2. Scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)  3. Explorări imagistice ale suprarenalei (echografie, CT): 50 (interpretare)  1.4.10. STAGIUL DE NEUROLOGIE  1.4.10.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)  1. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale  2. Accidente vasculare cerebrale ischemice  3. Accidente vasculare cerebrale hemoragice  4. Hemoragia subarahnoidiană  5. Ischemia medulară  6. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral  1.4.10.2. Baremul activităților practice  1. Examenul clinic de bază în neurologie  2. Măsuri terapeutice de urgență în accidentele vasculare cerebrale  3. CT și RMN în boli neurologice acute și cronice  1.4.11. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE  1.4.11.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)  1. Bolile esofagului  2. Gastritele și ulcerul peptic  3. Neoplasmul esofagian și gastric  4. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului  5. Colita ulceroasă și boala Crohn  6. Abdomenul acut: peritonita, apendicita și ocluzia intestinală  7. Hepatitele acute. Hepatitele cronice. Cirozele hepatice  8. Tumorile hepato-biliare. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare  9. Pancreatitele acute și cronice  1.4.11.2. Baremul activităților practice  1. Buletine de ecografie abdominală  2. Buletine de endoscopie digestivă superioară  2. Buletine de colangiopancreatografie retrogradă  3. CT și RMN abdominale  1.4.5. STAGIUL DE CARDIOLOGIE INVAZIVĂ  1.4.5.1. Cardiologie intervențională (100 ore)  1. Anatomia coronariană. Fiziologie circulației coronare.  2. Coronarografia diagnostic: indicații, tehnică, complicații  3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații  4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST  5. Tehnici complementare PCI:  6. Tehnici intervenționale noi  7. Metode diagnostic complementare:  8. Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații  9. Arteriografia periferică  10. Angioplastia arterelor periferice și visceral  1.4.5.2. Electrofiziologie clinică  1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic  2. Indicațiile studiului electrofiziologic  3. Aprecierea funcției nodului sinusal  4. Diagnosticul electrofiziologic  5. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie  6. Indicațiile ablației prin radiofrecvență  7. Tratamentul intervențional al aritmiilor  1.4.5.3. Dispozitive implantabile  1. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente  2. Bazele fizice și hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale  3. Stimularea cardiacă temporară  4. Stimularea cardiacă permanentă  5. Defibrilatorul implantabil  6. Terapia de resincronizare cardiacă  7. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile  1.4.5.4. Baremul activităților practice  1. Coronarografii și ventriculografii -- 200 cazuri (A/I)  2. PCI - 50 cazuri (A)  3. Implantarea unui cardiostimulator permanent - 30 cazuri (A)  4. Implantarea unui cardiostimulator temporar -- 30 cazuri (A/E)  5. Studii electrofiziologice - 25 cazuri (A)  6. Implantarea unui defibrilator - 5 (A)  7. Arteriografie periferică -- 20 cazuri (A)  8. Programarea de stimulator - 30 cazuri (A/E)  A = asistat  I = interpretat  E = efectuat  1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ  1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (2 0 ore)  I. Introducere în Bioetică - 2 ore  1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu  2. Contextul apariției bioeticii  3. Definirea bioeticii  4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii  5. Teorii și metode în bioetică  II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore  1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință  2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții  3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)  III. Relația medic-pacient I- 2 ore  1. Valori ale relației medic-pacient  2. Paternalism versus autonomie  3. Modele ale relației medic-pacient  4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate  IV. Relația medic-pacient II- 2 ore  1. Consimțământul informat  2. Confidențialitatea în relația medic-pacient  3. Relația medic-pacient minor  4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient  V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore  1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare  2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice  3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală  VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore  1. Libertatea procreației  2. Dileme etice în avort  3. Etica reproducerii umane asistate medical  4. Probleme etice în clonarea reproductivă  VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore  1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină  2. Probleme etice în stările terminale  3. Tratamente inutile în practica medicală  4. Eutanasia și suicidul asistat  5. Îngrijirile paliative  VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore  1. Donarea de organe de la cadavru  2. Donarea de organe de la persoana vie  3. Etica alocării de resurse în transplant  IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore  1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii  2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman  3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală  4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni  5. Terapia genică  6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice  X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore  1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani  2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani  3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani  4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale  5. Comitetele de etică a cercetării  6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică  1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILOR  I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore  II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore  1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale  2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate  3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent  III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore  1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă  2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă  3. Rolul comunicării în relația medic-pacient  IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore  1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri  2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă  3. Rolul comitetelor de etică din spitale  V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore  1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis  2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis  3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale  VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore  1.4.7. STAGIUL DE CARDIOLOGIE  1.4.7.1. Tematica cursului (148 ore)  1. Lecție introductivă - 2 ore  2. Noțiuni de embriologia și anatomia aparatului cardiovascular - 2 ore  3. Fiziologia aparatului cardiovascular - 2 ore  4. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore  5. Locul examenului clinic în cardiologia modernă - 2 ore  6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore  7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) - 2 ore  8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (PET) - 1 oră  9. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 1 oră  10. HTA primară și secundară - 6 ore  11. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 8 ore  12. Indicațiile chirurgicale /intervenționale în valvulopatii - 2 ore  13. Proteze valvulare - 2 ore  14. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 4 ore  15. Patologia cordului operat - 2 ore  16. Endocardite infecțioase - 4 ore  17. Aterogeneza - 2 ore  18. Riscul cardiovascular - 2 ore  19. Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă - 12 ore  - Angina stabilă - 2 ore  - SCA fără supradenivelare ST - 4 ore  - IMA cu supradenivelare ST- 4 ore  - Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore  20. Tulburările de ritm - 6 ore  21. Tulburările de conducere - etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicațiile de stimulare temporară și permanentă - 6 ore  22. Sincopa și intolerantă ortostatică - 2 ore  23. Moartea subită cardiacă - 2 ore  24. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii - 6 ore  25. Patologia pericardului - 2 ore  26. Tumori cardiace - 2 ore  27. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară; 4 ore  28. Tromboembolismul pulmonar -2 ore  29. Cordul pulmonar cronic-1 oră  30. Insuficiența cardiacă cronică - 6 ore  31. Insuficiența cardiacă acută -2 ore  32. Socul cardiogen -2 ore  33. Determinări cardiovasculare în bolile reumatismale (autoimune, RAA, sarcoidoza, etc), bolile endocrine, bolile hematologice -4 ore  34. Patologia cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore  35. Sarcina și bolile cardiovasculare -2 ore  36. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore  37. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 2 ore  38. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore  39. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) - 4 ore  40. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 2 ore  41. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia); 2 ore  42. Bolile venelor - 2 ore  43. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore  44. Cordul atletic - 1 oră  45. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 1 oră  46. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolitică - 4 ore  47. Terapia cu betablocante, cu blocante de calciu și inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 3 ore  48. Terapia inotrop pozitivă și diuretică-4 ore  49. Terapia antiaritmică - 2 ore  50. Terapia hipolipemiantă -2 ore  51. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore  52. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore  53. Utilizarea computerului în cardiologie - 1 oră  54. Analiza cost-eficiență în cardiologie - 1 oră  > ÎN PARALEL CU CURSUL SE VOR DESFĂȘURA: (MODUL EKG, MODUL DE RESUSCITARE, MODUL DE CERCETARE)  A. Modulul de electrocardiografie (prelegeri și aplicații practice) - 1 luna  Tematică:  Electrocardiografie clinică (4 săptămâni) - 20 ore  1. Instrumentele diagnosticului electrocardiografic. Normal și anormal în electrocardiogramă. Variantele electrocardiogramei normale.  2. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul sindroamelor coronariene acute.  3. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul infarctului miocardic acut  4. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS îngust.  5. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS larg  6. Medicamentele și electrocardiograma  7. Bradiaritmii  8. Diagnosticul și semnificația tulburărilor de conducere intraventriculare.  9. Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular  10. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor.  11. Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil.  12. Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală  13. Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă.  B. Modulul de resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală (2 săptămâni)  I. Tematică - Curs - 15 ore  1. Introducere. Importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală  2. Suportul vital de bază (SVB).  3. Suportul vital avansat (SVA)  4. Resuscitarea în condiții speciale  5. Sindromul postresuscitare  6. Aspectele etice ale resuscitării  7. Organizarea echipei de resuscitare  II. Exerciții practice (12 ore)  1. Însușirea tehnicilor de SVB și SVA  2. Scenarii practice  III. Examen  C. Modul de cercetare (1 săptămâna)  Tematică  INTRODUCERE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ MEDICALĂ (20 ore)  - Medicina bazată pe dovezi - introducerea unui concept.  - Noțiuni de epidemiologie generală.  - Noțiuni de bază de statistică medicală. Strategia de eșantionare. Noțiunea de hazard.  - Interpretarea critică a studiilor clinice.  - Conceperea și redactarea unui articol științific - ghid practic.  - Cum să faci o prezentare științifică medicală.  1.4.7.2. Baremul activităților practice  1. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnic  2. Program de consultații în ambulatoriu: 2 luni/an  3. Activitate de contravizită: 3 zile/săptămâna  4. Gărzi 2/lună  5. Demonstrații clinice: săptămânal  6. Conferința de cateterism: săptămânal  7. Referat informativ: 10 pt. fiecare rezident  8. Conferința anatomo--clinică: lunar  9. Demonstrații de ECG, ECO, Rx.,: zilnic  10. Exerciții de prezentări de cazuri: săptămânal  11. Însușire de tehnici:  - ECG - 1000 (I/E)  - Holter ECG -- 200 (I/E)  - test de efort - 300 (I/E)  - scintigrafie miocardică - 20 (A/I)  - conversia electrică:200A/100P  13. Teste grilă la începutul și sfârșitul capitolelor mari.  1.4.8. STAGIUL DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ RECUPERARE  1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)  1. Factorii de risc cardio--vasculari clasici  2. Factorii de risc în curs de evaluare  3. Riscul global sau absolut  4. Metode noninvazive de evaluare a aterosclerozei subclinice  5. Profilaxia primară a bolilor cardio--vasculare  6. Profilaxia secundară a bolilor cardio--vasculare  7. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute  8. Reabilitarea în insuficiența cardiacă  9. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis  1.4.8.2. Baremul activităților practice  1. Însușirea diverselor protocoale pentru testul de efort  2. Stratificarea riscului cardio--vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc.  3. Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcție de grupa de risc.  4. Alcătuirea unui program educațional.  1.4.9. MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ  1.4.9.1. Tematică (100 ore)  2. Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler  3. Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional; aparatura ecocardiografică  4. Tehnica examenului Doppler spectral și color  5. Examenul ecocardiografic normal  6. Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler  7. Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale  8. Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice  9. Evaluarea ecografică a valvei tricuspide  10. Evaluarea ecografică a protezelor valvulare  11. Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile miocardului  12. Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile pericardului  13. Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică  14. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng  15. Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace  16. Evaluarea ecografică a bolile aortei  17. Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale necianogene și cianogene  18. Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare.  19. Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.  20. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.  21. Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stres, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.  22. Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.  23. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.  24. Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.  1.4.9.2. Barem manevre  - Ecocardiografii și examene Doppler - 350 cazuri (I/E)  - Ecografii transesofagiene - 30 cazuri (A)                CARDIOLOGIE                   5 ANI  A. Trunchi comun  MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1) - 8 luni  NEUROLOGIE (I.2) - 2 luni  GASTROENTEROLOGIE (I.3) - 2 luni  ATI (I.4) - 2 luni 1  DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.5) - 2 luni  ENDOCRINOLOGIE (I.6) - 2 luni  B. Cardiologie  CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.7) - 15 luni  TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.8) - 6 luni  ECOCARDIOGRAFIE (I.9) - 6 luni  CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.10) - 6 luni  CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.11) - 3 luni  CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ (I.12) - 3 luni  STAGII OPȚIONALE DE APROFUNDARE (I.13) - 2 1/2 luni  BIOETICĂ (I.14) - 1/2 lună┌───────┬───────────────────────┬───────┬────────────┬────────────────────────┐│ANUL I │         ANUL II       │  ANUL │   ANUL IV  │        ANUL V          ││       │                       │  III  │            │                        │├───┬───┼───┬───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┼───┬───┬────┼────┬────┬────┬────┬────┤│I.7│I.1│I.1│I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.8│I.9│I.10│I.10│I.11│I.12│I.13│I.14│└───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘  N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.-----Curriculum de pregătire în specialitatea cardiologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.  MINISTERUL SĂNĂTĂȚII  DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE           CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA              CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ  1.1. Definiție  Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).  1.2. Durata: 6 ani  Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.  Cuantificarea pregătirii, în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).  1 credit = 25 ore de instruire  Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.  La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.  Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.  Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.  1.3. Structura stagiilor  Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social - administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate și alegerea îndrumătorului.    1.3.1. Chirurgie cardiacă                                      6 luni    1.3.2. Chirurgie generală                                      8 luni    1.3.3. Chirurgie toracică                                      7 luni    1.3.4. A.T.I cardiac                                           2 luni    1.3.5. Investigații cardiace neinvazive, Imagistică           cord și vase, investigații invazive                     3 luni    1.3.6. Proceduri endovasculare                                 2 luni    1.3.7. Chirurgie vasculară                                    12 luni    1.3.8. Chirurgie cardiacă                                     30 luni    1.3.9. Chirurgie experimentală.Cercetare științifică.        1,5 luni    1.3.10. Bioetică                                          2 săptămâni            TOTAL                                                   6 ani  După absolvirea facultății de medicină, absolventul va efectua 1-2 ani de pregătire de bază și clinică (Masterat) sub supravegherea unui coordonator. Absolventul va dobândi cunoștințe teoretice și practice care să stea la baza deciziei sale de a urma o anumită specialitate.  Pregătirea clinică fundamentală poate include:  - Cunoștințe din științele de bază în contextul practicii chirurgicale (Anatomie, Fiziologie, Farmacologie, Patologie, Microbiologie, Radiologie și Diagnostic)  - Principiile de bază în evaluarea și managementul pacientului care urmează a fi supus unei intervenții chirurgicale  - Evaluarea și tratamentul inițial al unui pacient cu traumatism (de țesuturi moi, cranian, toracic, abdominal, de coloană, vascular, fracturi unice sau multiple, arsuri)  - Principiile de bază ale transplantului de organe și țesuturi  - Etica medicală, aptitudini de comunicare și de analiză a datelor, obligațiile legale ale unui chirurg  I. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ  TEMATICĂ cursuri  1. Introducere în chirurgie. Specialități chirurgicale. Specializare. Selecție. Instruire. Formare. Aptitudini (abilitate manuală, coordonare neuro- musculară, modelare în echipă, activitate sub stres, rezistență fizică, etc...)  2. Asepsie - antisepsie, sterilitate în chirurgie  3. Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie  4. Abdomenul acut chirurgical  5. Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații.  6. Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite. Cancerul esofagian  7. Stomac - duoden: gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne  8. Hemoragii digestive - superioare, inferioare  9. Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia mezenterică  10. Apendicita acută  11. Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite, boala Crohn, tumori benigne și maligne.  12. Rect: rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne  13. Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, prolaps rectal, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinența anală.  14. Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne  15. Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută, colecistopatii cronice nelitiazice, colangită, tumori benigne și maligne  16. Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne  17. Icterul mecanic  18. Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei  19. Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale  20. Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice  21. Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă.  Activități practice - chirurgie generală  Tipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator)  1. Tehnici de sutură chirurgicală  2. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului  3. Anastomozele intestinale- Anastomozele gastro intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.  4. Apendicectomii .................................................... 20  5. Hernii inghinale.................................................... 4  6. Hernii femurale..................................................... 2  7. Hernii ombilicale................................................... 2  8. Eventrații.......................................................... 2  9. Eviscerații......................................................... 2  10. Hernii hiatale..................................................... 1  11. Gastrostomii....................................................... 4  12. Gastro-enteroanastomoze............................................ 3  13. Jejunostomii....................................................... 2  14. Colostomii......................................................... 2  15. Rezecții gastrice.................................................. 3  16. Vagotomii tronculare și selective.................................. 3  17. Splenectomii....................................................... 3  18. Colecistectomii clasice și laparoscopice.......................... 15  19. Derivații biliodigestive........................................... 5  20. Enterectomii segmentare........................................... 15  21. Colectomii segmentare............................................. 15  22. Hemicolectomii..................................................... 5  23. Amputații de rect.(asistare)....................................... 3  24. Rezecții de rect.(asistare)........................................ 2  25. Amputații de gambă................................................. 3  26. Amputații de coapsă................................................ 3  27. Cura hemoroizilor.................................................. 5  II. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ  TEMATICĂ cursuri  1. Anatomia, fiziologia, imagistică și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor  2. Bolile non-neoplastice a plămânilor  3. Transplantul de plămâni  4. Neoplasme pulmonare  5. Boli congenitale pulmonare  6. Boli ale pleurei  7. Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii  8. Peretele toracic  9. Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele  10. Traumatismele peretelui toracic  11. Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare  12. Diafragmul  13. Traumatismele diafragmului  14. Mediastinul și pericardul  15. Anomaliile congenitale de mediastin  16. Esofagul  17. Chirurgia toracică video-asistată  18. Intervențiile endo-bronșice  Activități practice chirurgie toracică  Proceduri: prim operator sau asistent:  - plămâni, pleură, perete toracic - 50  - mediastin - 5  - esofag - 10  - VATS - 10  - Endoscopii - 40  - Bronhoscopii - 20  - Esofagoscopii - 10  - Mediastinoscopii - 10  - Consultații 50 pacienți  STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ  TEMATICĂ cursuri  1. Istoricul chirurgiei vasculare  2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii  3. Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor  4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare  5. Fiziologia și fiziopatologia circulației  6. Fiziopatologia microcirculației:  a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase)  b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.  c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).  d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).  e. reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.)- autoreglarea.  - microcirculația în: - diabet zaharat, - nefropatii, afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.  - microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet  - reologia sanguină și microcirculația  - Coagularea intravasculară diseminată  7. Fiziologia circulației arteriale:  a. anatomia funcțională a arterelor  b. presiunea arterială  c. presiunea pulsului  d. reglarea presiunii arteriale  8. Fiziologia circulației venoase:  a. anatomia funcțională a sistemului venos  b. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin - debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)  c. capacitatea venoasă  d. funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)  e. sistemul venos și debitul cardiac  9. Fiziologia sistemului limfatic:  a. anatomia funcțională a sistemului limfatic  b. rolul circulației limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziția limfei, circulația limfei)  10. Hemodinamica și ateroscleroza  a. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.  b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.  c. Ateroscleroza: etiologie și patogenie  d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.  e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul  f. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.  g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL  h. Fumatul și boala vasculară  11. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia.  12. Medicamente utilizate în bolile vasculare  13. Principii de bază în terapia endovasculară.  14. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.  15. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc  16. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.  17. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular  18. Dezobstrucția arterială și venoasă  19. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice  20. Disecția aortei  21. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuropoplitee, a membrului superior, a piciorului.  22. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament  23. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament  24. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament  25. Sindromul de crosă aortică  26. Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară  27. Sindromul de furt arterial sanguin  28. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament  29. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.  30. Ischemia critică  31. Piciorul diabetic - diagnostic și tratament  32. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.  33. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.  34. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.  35. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.  36. Limfedemul - procedee de drenaj și exereză  37. Amputațiile  38. Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.  39. Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase  40. Accesul vascular  41. Hipertensiunea portală  42. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:  a) - Descoperirea arterelor membrelor superioare  b) - Descoperirea arterelor membrelor inferioare  c) - Descoperirea venelor membrului superior  d) - Descoperirea venelor membrului pelvin  43. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar  44. Căile de acces asupra vaselor intra - toracice: toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.  45. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, intervenții operatorii asociate, fasciotomia.  46. Chirurgia canalului toracic  47. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat  48. Tumorile vasculare  Activități practice (prim operator / asistent)  1. Simpatectomia - 5  2. Embolectomia - 25  3. Suturi vasculare - 25  4. Trombendaterectomie - 10  5. Angioplastia de lărgire cu petec - 5  6. Restabiliri de flux arterial:  - aorto-iliace - 10  - aorto-femural - 10  - femuro-femural - 20  - femuro-popliteu - 20  - extra-anatomice - 10  7. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 10  8. Cura chirurgicală a varicelor - 10  9. Amputații:  - antepicior - 5  - gambă - 5  - coapsă - 5  10. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă - 25  11. By-pass-ul safen in-situ - 2  12. Operații combinate în ischemiile severe - 2  STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ  TEMATICĂ cursuri  1. Introducerea în chirurgia cardiovasculară: profesie, obiective, performanțe, aptitudini și perfecționare, profesionalism, standarde. Perspective în chirurgia cardiovasculară. Istoria chirurgiei cardiace.  2. Bazele științifice ale chirurgiei cardiace. Cercetarea chirurgicală. "Chirurgia cardiacă bazată pe dovezi". Baze de date. Ghiduri / recomandări în chirurgia cadiovasculară și cardiologie.  3. Etica profesională în chirurgia cardiacă. Malpraxis. Elemente medico-legale.  4. Evaluarea și managementul pre- și postoperator al pacientului  5. Echipa chirurgicală și sala de operație - structură și funcție.  6. Asepsia și antisepsia în chirurgia cardiovasculară - infecții, sepsis.  7. Metode și tehnici utilizate în operațiile cardiace: circulația extracorporeală, stopul cardiac indus, protecția miocardică, cardioplegia, perfuzia coronariană.  8. Hemostază, coagulare, transfuzie în chirurgia cardiacă. Management.  9. Embolia pulmonară  10. Circulația extracorporeală. Circulații asistate. ECMO.  11. Bolile valvelor cardiace  12. Bolile arterelor coronare. Anomalii. Boala coronariană ischemică. Revascularizarea miocardului ischemic.  13. Tulburări de ritm cardiac - indicații chirurgicale, tehnici.  14. Bolile aortei: traumatisme, anevrisme, disecție  15. Tumorile cardiace  16. Miocardite, cardiomiopatii, Cardiomiopatie hipertrofică obstructivă  17. Procedurile mini-invazive. Proceduri robotice.  18. Traumatismele cardiace. Traumatismele vaselor mari.  19. Transplantul de cord. Inima artificială.  20. Anomaliile congenitale și dobândite ale pericardului  21. Anomalii cardiace congenitale la diferite vârste: nounăscut, sugar, copilul mic, adolescent, adult, vârstnic.  22. Morfopatologia bolilor congenitale cardiace  23. Fiziopatologia și evaluarea hemodinamică a bolilor congenitale cardiace  24. Cardiopatii congenitale cu "shunt stânga-dreapta"  25. Anomaliile congenitale obstructive  26. Anomaliile congenitale complexe  27. Echipa cardiovasculară "The Heart Team". Evaluarea pacientului. Indicații și momentul operației  28. Tehnici endovasculare și hibride în chirurgia cardiovasculară  29. Urgențe chirurgicale cardiace - stopul cardio-respirator, evenimente acute coronariene, DSV postinfarct, șocul cardiogen, traumatisme cardiovasculare, embolia pulmonară, insuficiența cardiacă acută, disecția acută de aortă, hemoragia.  30. Pregătire pentru prezentarea la examenul de acreditare europeană în specialitatea de chirurgie cardiovasculară.           ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ┌───────────────────────────────────────────────────────────┬────────┬─────────┐│                                                           │  PRIM  │         ││                                                           │OPERATOR│ASISTENTE│├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 1. Sternotomii                                            │ - 100  │  - 100  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 2. Sternorafii                                            │ - 100  │  - 100  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 3. Recoltarea venei safene interne                        │  - 50  │   - 50  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 4. Recoltarea arterei radiale                             │  - 50  │   - 50  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 5. Recoltarea arterei mamare interne                      │  - 25  │  - 100  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 6. Canularea pentru CEC                                   │ - 100  │  - 100  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC)                  │ - 200  │         │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 8. Anastomoze aorto-coronariene                           │  - 10  │  - 100  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 9. Decanulări                                             │  - 100 │  - 100  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 10. Conducere CEC                                         │  - 50  │   - 50  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 11. By-pass aortocoronarian (supravegheat)                │   - 5  │  - 100  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat)             │   - 5  │   - 50  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat)             │   - 5  │   - 50  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 14. Off-pump BAC (supravegheat)                           │   - 3  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 15. Plastii valvulare (supravegheat)                      │   - 2  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat)            │   - 2  │    - 5  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat)           │  - 10  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 18. Închidere DSA (supravegheat)                          │   - 5  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 19. Secțiune sutură CAP (supravegheat)                    │   - 5  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 20. Închidere DSV (supravegheat)                          │   - 5  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 21. Coarctație de Ao                                      │   - 5  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 22. Montare IABP                                          │  - 10  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)              │  - 20  │   - 20  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 24. Canulare și decanulare femurală                       │  - 10  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 25. Intervenții pe valva tricuspidă                       │   - 5  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 26. Tehnici de ablație chirurgicală                       │   - 3  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 27. Tamponadă cardiacă                                    │   - 5  │   - 10  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 28. ECMO canulare și management                           │   - 2  │    - 2  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 29. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat)            │   - 1  │    - 5  │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ 30. Proceduri diagnostice, intubații, catetere            │        │         ││     venoase centrale, arteriale, puncție și               │        │         ││     drenaj toracic și pericardic                          │  -150  │         │├───────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼─────────┤│ Consultații chirurgie cardiovasculară: 200                │   100  │    100  │└───────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴─────────┘  MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni  TEMATICĂ CURS (20 ore)  I. Introducere în Bioetică - 2 ore  1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.  2. Contextul apariției bioeticii  3. Definirea bioeticii  4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii  5. Teorii și metode în bioetică  II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore  1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.  2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.  3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)  III. Relația medic-pacient I - 2 ore  1. Valori ale relației medic-pacient  2. Paternalism versus autonomie  3. Modele ale relației medic-pacient  4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate  IV. Relația medic-pacient II - 2 ore  1. Consimțământul informat  2. Confidențialitatea în relația medic-pacient  3. Relația medic-pacient minor  4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient  V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore  1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare  2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice  3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală  VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore  1. Libertatea procreației  2. Dileme etice în avort  3. Etica reproducerii umane asistate medical  4. Probleme etice în clonarea reproductivă  VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore  1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină  2. Probleme etice în stările terminale  3. Tratamente inutile în practica medicală  4. Eutanasia și suicidul asistat  5. Îngrijirile paliative  VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore  1. Donarea de organe de la cadavru  2. Donarea de organe de la persoana vie  3. Etica alocării de resurse în transplant  IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore  1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii  2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman  3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală  4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.aa  5. Terapia genică  6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice  X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore  1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani  2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.  3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani  4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.  5. Comitetele de etică a cercetării  6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.  TEMATICA SEMINARIILOR  I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore  II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore  1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.  2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.  3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.  III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore  1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă  2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă  3. Rolul comunicării în relația medic-pacient  IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore  1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.  2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.  3. Rolul comitetelor de etică din spitale  V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore  1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis  2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis  3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale  VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore  X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore  Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat.  Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire.  Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) a șa cum se conturează acestea în prezent.               CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ                  DURATA: 6 ANI            STAGII PRACTICE și CURSURI - CONFERINȚĂ    ● Chirurgie cardiacă (I.1)                                     6 luni    ● Chirurgie generală (I.2)                                     8 luni    ● Chirurgie toracică (I.3)                                     7 luni    ● A.T.I cardiac (I.4)                                          2 luni    ● Investigații cardiace neinvazive, Imagistică cord și      vase, investigații invazive (I.5)                            3 luni    ● Proceduri endovasculare (I.6)                                2 luni    ● Chirurgie vasculară(I.7)                                    12 luni    ● Chirurgie cardiacă(I.8)                                     30 luni    ● Chirurgie experimentală.Cercetare științifică. (I.9)       1,5 luni    ● Bioetică(I.10)                                          2 săptămâni┌────────┬────────┬───────────────┬────────────────┬─────┬─────┬─────┐│        │ ANUL I │    ANUL II    │    ANUL III    │ANUL │ANUL │ANUL ││        │        │               │                │ IV  │ V   │ VI  │├────────┼────────┼───────────────┼────────────────┼─────┼─────┼─────┤│STAGIUL │I.1, I.2│I.2,I.3,I.4,I.5│I.5,I.6,I.10,I.8│ I.7 │ I.8 │ I.8 │└────────┴────────┴───────────────┴────────────────┴─────┴─────┴─────┘-----Curriculum de pregătire în specialitatea chirurgie cardiovasculară a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București1. Definiție Chirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul inclusiv chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicații ale cariilor dentare. Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la:1. chirurgia endodontică2. chirurgia preprotetică3. chirurgia parodontală4. accidentele de erupție ale dinților5. incluziile dentare6. traumatisme dento-parodontale7. tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare2. Durata rezidențiatului: 3 ani Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, inafara carora sunt prevazute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii în vederea echivalarii, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activitatilor practice și studiului individual. La sfarsitul fiecarui modul de pregatire (cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta în unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu și indrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Intreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari științifice și de educație continuă. 3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat 3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni 3A.2. Stagiul de Chirurgie orală și maxilo-facială: 3 luni 3A.3. Stagiul de Chirurgie dento - alveolară: 15 luni + 2 săptămâni 3A.4. Stagiul de Implantologie: 5 luni 3.A5. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni 3.A6. Stagiul de Parodontologie 2 luni 3.A7. Stagiul de Stagiul de Patologie orală: 2 luni 3.A8. Stagiul de Endodonție 2 luni 3.A9. Stagiul de Ortodonție-Pedodonție 2 luni 3.A10.Stagiul de Protetică 2 luni 3.A11.Stagiul de Odontoterapie restauratoare 1 lună 3.A12.Stagiul de Managementul cabinetului dentar 1 lună * Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfășoară în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială. 3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat Anul I: Chirurgie orală și maxilo-facială 3 luni Chirurgie Dento-Alveolară 9 luni Anul II: Chirurgie dento-alveolară 6 luni + 2 săptămâni Implantologie 5 luni Bioetică 2 săptămâni Anul III: Parodontologie 2 luni Patologie orală 2 luni Endodonție 2 luni Ortodonție-Pedodonție 2 luni Protetică 2 luni Odonterapie restauaratoare 1 lună Managementul cabinetului dentar 1 lună 3C. Barem de promovare: Anul I Examen scris Prezentare caz Examen practic din:a. Chirurgie orală și maxilo-facialăb. Chirurgie Dento-Alveolară Anul II Examen scris Prezentare caz Examen practic din:a. Chirurgie Dento-Alveolarăb. Implantologie Anul III Examen scris Prezentare caz Examen practic dina. Patologie oralăb. Endodonțiec. Parodontologie4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială: 3 luni 4.1.1.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20 Cursuri1. Traumatologie orală și maxilo-facială2. Supurații periosoase3. Supurații ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze4. Adenitele specifice și nespecifice5. Sinuzita maxilară de cauză dentară6. Tumori benigne ale părților moi orale și maxilo-faciale7. Tumori benigne ale oaselor maxilare8. Depistarea precoce a tumorilor maligne orale și maxilo-faciale9. Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și maxilo-faciale10. Forme de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare11. Principii de tratament complex în tumorile maligne orale și maxilo-faciale12. Patologia glandelor salivare13. Patologia articulației temporo-mandibulare14. Anomalii cranio-maxilo-faciale15. Despicături labio-maxilo-palatine Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate4.1.1.2. Pregătire practică4.1.2. și 4.2.1. Stagiul de chirurgie dento-alveolară: 15 1/2 luni4.1.2.1. și 4.2.1.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 40 ore Cursuri1. Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietăți2. Tehnici de anestezie loco-regională3. Accidente și complicații în anestezia loco-regională4. Anestezia generală în stomatologie5. Extracția dentară. Indicații, contraindicații, tehnici generale6. Tehnica extracției dentare pe grupe de dinți, tehnici speciale7. Extracții dentare la copii, indicații, tehnici8. Extracția dinților incluși9. Accidentele extracției dentare, cauze, prevenție, tratament10. Complicațiile extracției dentare, etiologie, tratament11. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic12. Metode chirurgicale în tratamentul protetic13. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare14. Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical15. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar16. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale17. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate4.1.2.2. și 4.2.1.2. Pregătire practică:1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 52. Extracții dentare: 53. Extracții alveoloplastice cu protezare imediată: 24. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție: 55. Odontectomii molari de minte inferiori: 56. Odontectomii canini superiori: 57. Odontectomii, alți dinți incluși: 18. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 19. Rezecții apicale: 1010. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional): 111. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 112. Gingivectomie: 213. Gingivoplastii: 214. Intervenții chirurgicale proprotetice în: 3– mucoasa subțire– creasta gingivală balantă– fibromatoză tuberozitară– hiperplazie epitelio-conjunctivă– deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale– bride vestibulare și paralinguale– îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)– regularizări de creastă– plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare15. Deschiderea de supurații periosoase: 54.2.2. Stagiul de Implantologie orală: 5 luni4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 ore Cursuri1. Rolul și locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2. Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar - oferta osoasă în terapia implanto-protetică - aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară.3. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică, edentații și modalități de soluționare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.4. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații5. Biomecanica A.D.M. și rolul acesteia în terapia implanto-protetică6. Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă7. Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării și patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice8. Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare - asanarea cavității orale, chirurgia mucoasei patologice și a leziunilor parodontale9. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto-protetice10. Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.11. Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare12. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică13. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale14. Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase.15. Restaurări protetice pe implanturi - biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice16. Accidente și incidenea în practica medicinei dentare17. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate4.2.2.2. Pregătire practică4.2.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni4.2.3.1. Tematică curs (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică 4.2.3.2.Tematica seminariilorI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de Parodontologie: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore Cursuri1. Etiopatogenia bolilor parodontale2. Metode de investigație în bolile parodontale3. Forme clinice ale bolii parodontale4. Tratamentul complex al bolilor parodontale5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate4.3.1.2. Pregătire practică4.3.2. Stagiul de Patologie orală: 2 luni4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 ore Cursuri1. Completarea foii de observație în patologia orală2. Sistemul imunitar al cavității orale3. Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale4. Lichenul plan oral și lupusul oral5. Stomatitele buloase și ulcerative6. Hiperplazii gingivale7. Alergii nespecifice ale cavității orale8. Examene complementare în patologia orală9. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate4.3.2.2. Pregătire practică4.3.3. Stagiul de Endodonție: 2 luni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 101. Metode de tratament în pulpita acută și cronică2. Metode de tratament în gangrena pulpară3. Extirparea vitală cu obturație de canal14. Obturația de canal - metode și tehnici moderne15. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate4.3.3.2. Pregătire practică4.3.4. Stagiul de Ortodonție, Pedodonție: 1+1 luni = 2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 ore Cursuri1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3. Dezvoltarea ocluziei4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6. Diagnosticul în ortodonție7. Principii de bază în tratamentul ortodontic8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11. Caria complicată la dinții permanenți tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12. Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13. Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14. Periodontita juvenilă - diagnostic, principii de tratament15. Metode de prevenire a cariei și bolii parodontale la copil și adolescent Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate4.3.4.2. Pregătire practică4.3.5. Stagiul de Protetică dentară: 2 luni4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore Cursuri1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentațiilor terminale9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate4.3.5.2. Pregătire practică4.3.6. Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 1 lună4.3.6.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 Cursuri1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2. Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune3. Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare4. Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5. Tratamentul cariei simple cu destrucții coronare întinse6. Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate4.3.6.2. Pregătire practică4.3.7. Stagiul de Managementul cabinetului dentar Pregătire practică Prezentări de caz CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ 3 ani STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ ● CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 3 luni ● CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.1 și II.1) 15 și 1/2 luni ● IMPLANTOLOGIE (II.2) 5 luni ● BIOETICĂ (II.3) 2 saptamani ● PARODONTOLOGIE (III.1) 2 luni ● PATOLOGIE ORALĂ (III.2) 2 luni ● ENDODONȚIE (III.3) 2 luni ● ORTODONȚIE, PEDODONȚIE (III.4) 2 luni ● PROTETICĂ (III.5) 2 luni ● ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (III.6) 1 lună ● MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (III.7) 1 lună┌───────┬────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────┐│Stagiul│ Anul I │ Anul II │ Anul III │├───┬───┼───┬────┼────┬────┬────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤│ │ │I.1│I.II│II.1│II.2│II.3│III.1│III.2│III.3│III.4│III.5│III.6│III.7│└───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘---------- Curriculum de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 2 din actul anterior menționat. CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ Definiție. Chirurgia generală este specialitatea ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor chirurgicale ale abdomenului precum și a altor afecțiuni chirurgicale care fac obiectul altor specialități, ce necesită tehnici speciale cum ar fi traumatisme, afecțiuni vasculare, genitale, urologice, toracice, endocrine, neurochirurgicale, chirurgie oncologică etc. Durata: - 6 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Structura stagiilor– Etapa administrativă: repartizare pe spitale și stagii, angajare, prezentare la spital, repartizare în serviciu, alcătuirea planului de activitate - (o săptămână) Stagii (Anexa I)1. - Chirurgie generală (din care 3 luni - Chir. laparoscopică) 35 ½ luni2. - Chirurgie vasculară 4 luni3. - Chirurgie urologică 3 luni4. - Chirurgie oncologică 4 luni5. - Chirurgie toracică 4 luni6. - Ortopedie și traumatologie 4 luni7. - Chirurgie plastică și reparatorie 3 luni8. - Neurochirurgie 3 luni9. - Chirurgie ginecologică 3 luni10. - Anestezie - terapie intensivă 2 luni11. - Chirurgie de urgență 6 luni12. - Bioetică ½ lună– Rezidențiatul în chirurgie generală presupune 6 ani de antrenament clinic și este gândit să ofere progresiv creșterea experienței clinice și a responsabilităților rezidentului.– Considerăm util că efectuarea stagiilor în specialitățile chirurgicale, să se facă în anii II, III și IV de rezidențiat iar repartizarea rezidenților în aceste stagii să fie făcută centralizat, încă de la început, în etapa administrativă (în prima săptămână), în raport de posibilitățile de instruire a clinicilor respective, cu scopul de a evita aglomerările și a obține o pregătire calitativă a rezidenților (Anexa 2).– Considerăm, de asemeni, că stagiul de traumatologie să se facă în clinicile de ortopedie din spitale de urgență, unde se oferă posibilitatea formării complexe a rezidentului, în acest domeniu. Pentru aceleași motive, stagiul de chirurgie de urgență se va efectua numai în clinicile de chirurgie de profil.– Stagiile vor cuprinde o parte teoretică (cursul) și o parte practică, ce se vor efectua simultan, în sistem modular, astfel că la terminarea unui stagiu de specialitate să fie parcursă toată programa.– Pentru stagiile din alte specialități chirurgicale, programa analitică poate fi completată de către coordonatorii programelor respective, după consultul cu șefii departamentelor de chirurgie generală.– Cursul va fi ținut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noțiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicații și tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum și tehnici moderne de chirurgie laparoscopică și endoscopică.– Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre și tehnici necesare precizării diagnosticului și participarea la intervenții operatorii ca ajutor și prim-operator.– Pentru formarea completă a rezidentului considerăm necesar ca, în cadrul stagiilor, rezidenții să fie cuprinși într-un sistem de cercetare. Aceasta presupune obligativitatea rezidenților de a prezenta referate din revistele de specialitate sau sinteze pe anumite probleme și participarea lor la elaborarea unor lucrări de cercetare în cadrul colectivelor clinicilor respective, în special în ultimii ani de stagiu. La sfârșitul programului de rezidențiat, absolvenții acestuia trebuie:– Să aibă capacitatea de a rezolva afecțiunile chirurgicale pe baza cunoștințelor clinice medicale– Să posede capacitățile și abilitățile necesare efectuării tehnicilor chirurgicale– Să colaboreze efectiv cu ceilalți colegi– Să aibă capacitatea de a preda și a împărtăși cunoștințele cu colegii rezidenți și studenți– Să poată sfătui pacienții și familiile lor în legătură cu dispensarizarea bolnavilor, monitorizarea lor, regimul de viață, etc.– Să aibă capacitatea de a participa la un studiu de cercetare Pe lângă pregătirea intensă clinică în primul an se pune un accent important pe pregătirea continuă în științele de bază - anatomie, biochimie, microbiologie, fiziologie și anatomie patologică, în special ținând cont de întrepătrunderea acestora cu clinica. PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN STAGII1. Stagiul de chirurgie generală = 32 ½ luni a/CURSUL = 150 ore - Metode moderne de diagnostic în chirurgie ................... 2 ore - Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza .................................................. 4 ore - Noțiuni de chirurgie laparoscopică .......................... 6 ore - Noțiuni de transplantare de organe .......................... 2 ore - Asepsia și antisepsia ....................................... 2 ore - Pregătirea preoperatorie a bolnavului ....................... 2 ore - Îngrijiri și complicații postoperatorii ..................... 4 ore - Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ............................................... 6 ore - Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ......... 6 ore - Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ..................... 6 ore - Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ........... 8 ore - Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro-esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne .................................................. 6 ore - Stomac - duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ........................ 12 ore - Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero-mezenteric, ischemia cronică intestinală ................................................. 8 ore - Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................................................ 4 ore - Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ..................... 10 ore - Rect: prolapsul rectal, rectocolita ulcero-hemoragică, tumori benigne și maligne ................................... 6 ore - Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinența anală, tumori benigne și maligne ................................... 6 ore - Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, noțiuni de transplantare a ficatului ............. 12 ore - Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ................................................ 10 ore - Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne 8 ore- Icterul mecanic .................. 2 ore - Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ....... 4 ore - Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale .................. 6 ore - Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ............................ 4 ore b/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– tușee rectale .................................. 100– tușee vaginale ................................. 50– aspirație și spălătura gastrică ................ 30– montajul unei perfuzii ......................... 30– paracenteze .................................... 10– anestezii locale și loco-regionale ............. 20– anuscopii ...................................... 50– rectoscopii .................................... 20– participare la endoscopii digestive ............ 10– puncții de tumori .............................. 15– resuscitare cardio-respiratorie ................ 10– cateterisme venoase ............................. 5 c/TEHNICI CHIRURGICALE Tehnici chirurgicale de bază1. Manevrarea instrumentelor2. Efectuarea nodurilor,a. manualb. cu ajutorul instrumentelor3. Tehnici de sutură chirurgicală4. Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie5. Debridarea țesuturilor6. Sutura tendoanelor7. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului8. Anastomozele intestinalea. Anastomozele gastro-intestinaleb. Anastomozele de intestin subțirec. Anastomoze coloniced. Variante cu diferențe de calibrue. Suturi mecanice9. Anastomozele vascularea. Arteriotomiab. Angioplastiac. Anastomoze termino-terminaled. Anastomoze termino-laterale10. Tehnici chirurgicale miniminvazive Intervenții chirurgicale Efectuate ca prim-operator (se va încerca să fie efectuate cât mai multe din intervențiile de mai jos)– Apendicectomii ................................. 30– Hernii inghinale ................................ 8– Hernii femurale ................................. 2– Hernii ombilicale ............................... 2– Eventrații ...................................... 3– Eviscerații ..................................... 2– Mastite acute ................................... 2– Mamectomii sectoriale ........................... 3– Mamectomii radicale ............................. 1– Tiroidectomii subtotale ......................... 1– Hernii hiatale .................................. 1– Gastrostomii .................................... 4– Gastroenteroanastomoze .......................... 3– Jejunostomii .................................... 2– Colonostomii .................................... 2– Rezecții gastrice ............................... 3– Vagotomii tronculare și selective ............... 3– Splenectomii .................................... 1– Colecistostomii ................................. 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice ........ 5– Coledocotomii cu drenaj coledocian .............. 5– Derivații bilio-digestive ....................... 2– Enterectomii segmentare ......................... 2– Colectomii segmentare ........................... 2– Operații Hartman ................................ 1– Hemicolectomii .................................. 2– Amputații de rect ............................... 1 - 2– Rezecții de rect ................................ 1– Amputații de gambă .............................. 1– Amputații de coapsă ............................. 1– Cura hemoroizilor ............................... 5– Supurații ano-rectale ........................... 5– Furuncule, hidrosadenite ........................ 5– Simpatectomii lombare ........................... 1– Cura varicelor membrelor inferioare ............. 3