NORME TEHNICE din 31 martie 2017de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018
EMITENT
  • CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 224 bis din 31 martie 2017



    Notă
    Aprobate prin ORDINUL nr. 245 din 31 martie 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 224 din 31 martie 2017.
     +  Capitolul I Cadrul general de realizare a programelor naţionale de sănătate curative  +  Articolul 1 Programele naţionale de sănătate curative, reprezintă un ansamblu de acţiuni multianuale şi au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice.  +  Articolul 2(1) Bugetul alocat programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 este prevăzut la capitolul VIII din prezenta anexă şi este aprobat anual în Legea bugetului de stat.(2) Structura programelor naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, indicatorii specifici, natura cheltuielilor, precum şi unităţile sanitare prin care se derulează programele naţionale de sănătate curative sunt prevăzute la capitolul IX din prezenta anexă.  +  Articolul 3(1) Programele naţionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii cu participarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.(2) Implementarea programelor naţionale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate.(3) Includerea unităţilor de specialitate în programele naţionale de sănătate se realizează pe baza unor criterii elaborate la propunerea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi a unei metodologii de selecţie care fac obiectul Anexei 13 la prezentele norme tehnice, cu încadrare în limita fondurilor aprobate.(4) Unităţile de specialitate sunt:a) instituţii publice;b) furnizori publici de servicii medicale;c) furnizori privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale. Stabilirea anuală la nivel judeţean a capacităţii de furnizare a serviciilor medicale de către furnizorii publici, precum şi a serviciilor medicale care excedează capacităţii de furnizare a acestora se realizează de către o comisie mixtă, formată din reprezentanţi ai direcţiei de sănătate publică şi reprezentanţi ai casei de asigurări de sănătate;d) furnizori privaţi de medicamente şi dispozitive medicale.(5) Coordonarea tehnică şi metodologică pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative se asigură cu participarea experţilor desemnaţi coordonatori naţionali prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.(6) Raporturile stabilite între unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate curative şi casele de asigurări de sănătate sunt raporturi juridice civile, care vizează acţiuni multianuale, ce se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract cu valabilitate până la data de 31 decembrie 2018.(7) În situaţia în care este necesară modificarea sau completarea clauzelor contractuale, acestea sunt negociate şi stipulate în acte adiţionale, conform şi în limita prevederilor legale în vigoare.(8) Angajamentele legale încheiate în exerciţiul curent din care rezultă obligaţii nu pot depăşi creditele de angajament sau creditele bugetare aprobate anual prin legea bugetului de stat.(9) Casele de asigurări de sănătate pot stabili şi alte termene de contractare, în funcţie de necesarul de servicii medicale, de medicamente, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, în limita fondurilor aprobate fiecărui program/subprogram de sănătate.(10) Modelele de contracte pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate curative sunt prevăzute în anexele nr. 1, 2, 3, 4 şi 5 la prezentele norme.(11) Prevederile privind acordarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare specifice şi dispozitivelor medicale prin utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare specifice şi dispozitive medicale nu sunt aplicabile situaţiilor în care asiguraţii execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, precum şi cei care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 şi 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.(12) Pentru persoanele cu tulburări psihice prevăzute de Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată, care au desemnat reprezentant legal de către autorităţile competente potrivit legislaţiei în vigoare, acordarea de către furnizori a serviciilor medicale se face prin utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate al reprezentantului legal sau cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul, dacă reprezentantul legal nu poate prezenta cardul. Reprezentantul legal al persoanei cu tulburări psihice, care însoţeşte persoana cu tulburări psihice la furnizorii de servicii medicale, prezintă obligatoriu documentul prin care a fost desemnat reprezentant legal, în vederea înregistrării de către furnizori a acestui document în evidenţele proprii.  +  Articolul 4(1) Programele naţionale de sănătate curative sunt finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare Fond, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.(2) Sumele alocate din bugetul Fondului pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate curative se utilizează pentru:a) asigurarea, după caz, în spital şi în ambulatoriu, a unor medicamente, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea specifice unor boli cronice cu impact major asupra sănătăţii publice acordate bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate curative;b) asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, investigaţii medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor;c) asigurarea serviciilor de dozare a hemoglobinei glicozilate, investigaţiilor PET-CT, serviciilor prin tratament Gamma-Knife, serviciilor de diagnosticare şi monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară, serviciilor de diagnosticare genetică a tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom), precum şi a serviciilor de radioterapie.  +  Articolul 5(1) Unităţile de specialitate asigură pe perioada spitalizării toate medicamentele/materialele sanitare specifice, dispozitivele şi altele asemenea care se eliberează în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative, necesare tratamentului bolnavilor.(2) Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea, utilizate în unităţile sanitare cu paturi pentru tratamentul bolnavilor pe perioada spitalizării acestora sau, după caz, eliberate prin farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul în regim ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate se achiziţionează de către unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care în cazul medicamentelor nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii.(3) Serviciile medicale, inclusiv prescrierea şi eliberarea medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice, asigurate bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, pot fi acordate într-o unitate sanitară în regim ambulatoriu/de spitalizare de zi, concomitent cu serviciile medicale spitaliceşti furnizate în regim de spitalizare continuă într-o altă unitate sanitară, dacă unitatea sanitară la care pacientul este internat în regim de spitalizare continuă nu poate acorda serviciile.(4) Serviciile medicale, inclusiv prescrierea şi eliberarea medicamentelor, asigurate bolnavilor în cadrul programului naţional de oncologie, pot fi acordate într-o unitate sanitară în regim de spitalizare de zi, concomitent cu serviciile medicale furnizate în regim de spitalizare de zi în aceeaşi unitate sanitară sau într-o altă unitate sanitară dacă unitatea sanitară la care pacientul este internat în regim de spitalizare de zi nu poate acorda serviciile.(5) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), serviciile asigurate sunt validate şi decontate din bugetul programelor naţionale de sănătate curative.(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), dacă pacientul necesită transport medicalizat, unitatea sanitară în care bolnavul este internat în regim de spitalizare continuă suportă contravaloarea transportului medicalizat al acestuia în vederea efectuării serviciilor asigurate în cadrul programelor naţionale de sănătate cu scop curativ.  +  Articolul 6(1) Sumele aferente programelor naţionale de sănătate curative se alocă în baza contractelor încheiate distinct între furnizori şi casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, denumite în continuare case de asigurări de sănătate.(2) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate repartizează caselor de asigurări de sănătate, fondurile destinate derulării programelor naţionale de sănătate curative prevăzute la cap. VIII, în baza indicatorilor fizici şi de eficienţă realizaţi în anul precedent.(3) Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate curative sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de specialitate prin care acestea se implementează.(4) Unităţile de specialitate au obligaţia de a publica pe site-ul propriu bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, detaliat pentru fiecare dintre programele/subprogramele naţionale de sănătate curative derulate.(5) Sumele aprobate pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative se alocă la solicitările caselor de asigurări de sănătate, pe baza cererilor fundamentate ale unităţilor de specialitate, în funcţie de indicatorii realizaţi şi în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, însoţite de documentele justificative.  +  Articolul 7(1) Pentru programele naţionale de sănătate curative decontarea medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altele asemenea, serviciilor prin tratament Gamma Knife, serviciilor de diagnosticare şi monitorizare a leucemiilor acute, serviciilor de diagnosticare genetică a tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom), investigaţiilor PET-CT, dozarea hemoglobinei glicozilate, precum şi a serviciilor de radioterapie unităţilor de specialitate aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate se realizează lunar, din fondurile aprobate cu această destinaţie.(2) Decontarea serviciilor de supleere renală pentru furnizorii de dializă aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate se realizează lunar de casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate cu această destinaţie.  +  Articolul 8(1) Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea se asigură, în condiţiile legii, prin farmaciile unităţilor sanitare, care au îndeplinit criteriile prevăzute în chestionarele de evaluare, pentru includerea în programele naţionale de sănătate curative şi/sau prin farmaciile cu circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, după caz.(2) Includerea unităţilor de specialitate private care derulează programele naţionale de sănătate curative se face potrivit art. 3 alin. (4) lit. c).  +  Articolul 9 Unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate curative, prevăzute în prezentul ordin, raportează caselor de asigurări de sănătate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.  +  Articolul 10 Casele de asigurări de sănătate raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor aprobate, prevăzute la art. 9.  +  Articolul 11 Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulării acestora, se aprobă prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu avizul conform a Ministerului Sănătăţii.  +  Articolul 12 În vederea derulării în bune condiţii a programelor naţionale de sănătate curative, în urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.  +  Articolul 13 Sumele alocate programelor naţionale de sănătate sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 14(1) Sumele aferente programelor naţionale de sănătate curative sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate prin care se derulează programele/subprogramele naţionale de sănătate curative.(2) În situaţia în care stocurile cantitativ - valorice acoperă necesarul anului în curs, casele de asigurări de sănătate pot derula contracte, cu furnizorii de servicii medicale, cu evidenţierea stocului cantitativ valoric.  +  Articolul 15(1) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele/subprogramele naţionale de sănătate curative se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme.(2) Reprezentantul legal al unităţii sanitare încheie contract pentru derularea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative cu casa de asigurări de sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială îşi are sediul sau cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti. Unităţile sanitare din reţeaua apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti încheie contracte pentru derularea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative numai cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, avându-se în vedere la contractare şi decontare asiguraţii, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care sunt luaţi în evidenţă.(3) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi farmaciile cu circuit deschis, prin care se desfăşoară programele naţionale de sănătate curative se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme.(4) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii prin care se derulează Programul naţional de diabet zaharat [dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)], respectiv Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT şi subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 3.(5) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii de dializă prin care se derulează Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 4.(6) Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii de radioterapie prin care se derulează Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi din cadrul Programului naţional de oncologie se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 5.  +  Articolul 16 Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate care efectuează servicii de dializă se realizează în limita numărului de bolnavi prevăzut în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică şi a fondurilor aprobate pentru anii 2017 şi 2018 cu această destinaţie. În situaţia în care o unitate sanitară este inclusă în program pe parcursul derulării acestuia contractul cu casa de asigurări de sănătate, se poate încheia prin preluarea bolnavilor existenţi în program de la alte unităţi sanitare sau, după caz, prin includerea în program a unor bolnavi noi, cu încadrarea în numărul de bolnavi aprobat pentru respectivul program.  +  Articolul 17(1) Refuzul caselor de asigurări de sănătate de a încheia contracte cu furnizorii, denunţarea unilaterală a contractului, precum şi răspunsurile la cererile şi la sesizările furnizorilor se vor face în scris şi motivat, cu indicarea temeiului legal, în termen de 30 de zile.(2) Litigiile legate de încheierea, derularea şi încetarea contractelor dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate se soluţionează de către Comisia de arbitraj care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, organizată conform reglementărilor legale în vigoare, sau, de către instanţele de judecată, după caz.(3) În cazul în care contractul dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate a încetat din motive imputabile furnizorilor, casele de asigurări de sănătate nu vor mai intra în relaţii contractuale cu furnizorii respectivi până la următorul termen de contractare.(4) În cazul în care contractul dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate se modifică prin excluderea din contract a uneia sau mai multor persoane înregistrată/înregistrate în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate şi care desfăşoară activitate sub incidenţa acestuia la furnizorii respectivi, din motive imputabile acestora, casele de asigurări de sănătate nu vor accepta înregistrarea în nici un alt contract a persoanei/persoanelor respective până la următorul termen de contractare.(5) După reluarea relaţiei contractuale, în cazul în care contractul încetează/se modifică, din motive imputabile furnizorilor sau persoanelor prevăzute la alin. (4) casele de asigurări de sănătate nu vor mai încheia contracte cu furnizorii respectivi, respectiv nu vor mai accepta înregistrarea persoanelor prevăzute la alin. (4) în contractele încheiate cu aceşti furnizori sau cu alţi furnizori pentru aceste persoane care prin activitatea lor au condus la încetarea/modificarea contractului.  +  Articolul 18 Sumele aferente programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative sunt prevăzute în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, la capitolul 66.05 "Sănătate", titlul 20 "Bunuri şi servicii".  +  Articolul 19 Sumele alocate programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare publice, respectiv în veniturile furnizorilor privaţi de servicii medicale prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.  +  Articolul 20 Sumele aferente medicamentelor/materialelor sanitare specifice eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate şi distinct în contractele de furnizare de medicamente/materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis.  +  Capitolul II Achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea specifice programelor naţionale de sănătate curative  +  Articolul 21(1) Lista denumirilor comune internaţionale (DCI) corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Lista denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate, corespunzătoare denumirilor comune internaţionale (DCI) cuprinse în secţiunea C2 a sublistei C din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.(3) În situaţia în care se constată că deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu a asigurat prezenţa medicamentelor pe piaţă, conform prevederilor legale, medicamentele se exclud din lista preţurilor de decontare, în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării constatării lipsei medicamentelor de pe piaţă, de către instituţiile abilitate, precum şi la sesizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale.(4) Lista prevăzută la alin. (2) se actualizează în următoarele condiţii:a) la actualizarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate;b) ca urmare a actualizării Catalogului naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed) prin completarea/modificarea Listei de medicamente - denumiri comerciale; Lista se elaborează în termen de 15 zile de la actualizarea Canamed şi intră în vigoare la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost elaborată;c) în situaţia în care, în intervalul dintre două actualizări ale Canamed, un medicament cu autorizaţie de punere pe piaţă a obţinut avizul Ministerului Sănătăţii pentru un preţ de vânzare cu amănuntul/preţ cu ridicata pe unitatea terapeutică mai mic sau egal cu preţul de decontare, cu excepţia medicamentelor a căror DCI este prevăzută în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate şi care nu are niciun medicament - denumire comercială în Lista prevăzută la alin. (2). Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentului, prin reprezentantul său legal, declară pe propria răspundere că asigură medicamentul pe piaţă în cantităţi suficiente pentru asigurarea nevoilor de consum ale pacienţilor şi are capacitatea de a-l distribui furnizorilor care derulează programe naţionale de sănătate, cu excepţia diminuărilor de preţ pentru medicamentele existente în Lista prevăzută la alin. (2) şi a medicamentelor autorizate pentru nevoi speciale.(5) Lista materialelor sanitare specifice de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate curative este aprobată prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.(6) În cazul în care pe parcursul derulării programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative se modifică Lista prevăzută la alin. (5) în sensul eliminării unor materiale sanitare specifice, materialele sanitare eliminate se eliberează în cadrul programului/subprogramului naţional de sănătate curativ până la epuizarea stocurilor.  +  Articolul 22 Pentru programele/subprogramele naţionale de sănătate curative achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altele asemenea eliberate bolnavilor pe perioada spitalizării se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează programele respective, la preţul de achiziţie, care pentru medicamente nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile legii.  +  Articolul 23 Pentru programele naţionale de sănătate curative medicamentele, materialele sanitare specifice, necesare pentru tratamentul în ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează programul, se achiziţionează de către acestea, la preţul de achiziţie, care pentru medicamente nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile legii.  +  Capitolul III Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice şi a serviciilor medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative  +  Articolul 24(1) Casele de asigurări de sănătate decontează contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altora asemenea, acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, conform contractelor încheiate cu furnizorii.(2) Decontarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altora asemenea, acordate în cadrul programelor, se realizează lunar de către casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate cu această destinaţie, în limita sumelor disponibile, în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate şi acordării vizei de "bun de plată", cu excepţia serviciilor de dializă şi a celor de radioterapie pentru care decontarea se face în termen de 30 de zile de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate şi acordării vizei de "bun de plată".(3) În situaţia în care, ca urmare a verificării de către casa de asigurări de sănătate, se constată unele erori materiale în centralizatoarele de raportare/declaraţiile de servicii, acestea pot fi corectate de furnizor în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data comunicării de către casa de asigurări de sănătate a respectivelor erori constatate. Comunicarea erorilor se face de către casa de asigurări de sănătate în format electronic.(4) În vederea decontării contravalorii medicamentelor/materialelor sanitare acordate în cadrul programelor pentru tratamentul ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, farmaciile depun/transmit caselor de asigurări de sănătate factură şi borderou centralizator, în format electronic, cu semnătura electronică extinsă. Borderoul centralizator este însoţit de evidenţe distincte pentru:a) medicamentele din prescripţiile medicale eliberate pe fiecare program naţional de sănătate curativ. Pentru Programul naţional de diabet zaharat se întocmeşte câte o evidenţă distinctă pentru medicamentele specifice insulină, insulină şi ADO, respectiv ADO, după caz;b) medicamentele din prescripţiile medicale eliberate pentru titularii de card european;c) medicamentele din prescripţiile medicale eliberate pentru pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii;d) medicamentele din prescripţiile medicale eliberate pentru titularii de formulare europene;e) medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu (**)1, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care medicul utilizează formulare de prescripţie distincte;f) testele de automonitorizare. Borderoul centralizator nu cuprinde medicamentele corespunzătoare DCI- urilor pentru care au fost încheiate contracte cost-volum, pentru care medicul utilizează formulare de prescripţii distincte, iar farmacia completează borderou centralizator distinct. În borderoul centralizator se specifică suma ce urmează să fie încasată de la casele de asigurări de sănătate. În factura aferentă borderoului centralizator sunt evidenţiate distinct sumele corespunzătoare totalurilor din evidenţele distincte pe fiecare program naţional de sănătate curativ prevăzute la lit. a) şi f).(5) În vederea decontării contravalorii medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum acordate în cadrul programelor pentru tratamentul ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, farmaciile depun/transmit caselor de asigurări de sănătate facturi şi borderouri centralizatoare, în format electronic, cu semnătura electronică extinsă, pentru fiecare program de sănătate cu scop curativ ce cuprinde DCI care fac obiectul contractelor cost-volum. Borderoul centralizator este însoţit de evidenţe distincte pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum din prescripţiile medicale eliberate pentru:a) titularii de card european;b) pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii;c) titularii de formulare europene. În borderourile centralizatoare se specifică suma ce urmează să fie încasată de la casele de asigurări de sănătate. Pe baza borderourilor centralizatoare, farmaciile vor întocmi facturi distincte pentru fiecare borderou centralizator.(6) Pentru prescripţiile medicale electronice on-line, componenta prescriere şi componenta eliberare se păstrează în evidenţa proprie a farmaciei, urmând a fi prezentate casei de asigurări de sănătate la solicitarea acesteia. Pentru prescripţiile medicale electronice off-line şi prescripţiile medicale cu regim special utilizate pentru prescrierea preparatelor stupefiante şi psihotrope, componenta prescriere şi componenta eliberare vor fi depuse la casele de asigurări de sănătate în vederea decontării.(7) Modelele de borderouri centralizatoare şi evidenţele distincte aferente acestora sunt prevăzute în anexele nr. 6-8.  +  Articolul 25(1) Decontarea serviciilor de hemodializă convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă şi dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 507/2015 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de dializă, contractate de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de servicii de dializă, autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, la un tarif de 496 lei pentru şedinţa de hemodializă convenţională, la un tarif/şedinţă de hemodiafiltrare intermitentă on-line de 563 lei, la tariful de 53.340 lei/an pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă şi la tariful de 66.675 lei/an pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată.(2) Includerea bolnavilor noi în program se realizează cu încadrarea în numărul de bolnavi prevăzut şi în bugetul aprobat pentru Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică.  +  Articolul 26(1) Unităţile sanitare prin care se derulează programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate, pentru alte servicii medicale decât cele prevăzute la alin. (2), prezintă acestora în primele 15 zile ale lunii următoarele:a) indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioară;b) borderouri centralizatoare distincte pe fiecare program naţional de sănătate curativ pentru medicamentele/materialele sanitare specifice eliberate în tratamentul ambulatoriu, precum şi pentru fiecare DCI care face obiectul contractelor cost-volum din cadrul unui program naţional de sănătate curativ eliberate în tratamentul ambulatoriu, după caz;c) documente justificative cu privire la sumele achitate, conform documentului emis de trezorerie, prin care se face dovada achitării în ordine cronologică a contravalorii facturii/facturilor pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate;d) factura şi cererea justificativă, însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă, iar pentru medicamentele ce fac obiectul contractelor cost- volum acestea se vor întocmi distinct.(2) Pentru serviciile prin tratament Gamma Knife, serviciile de diagnosticare şi monitorizare a leucemiilor acute, serviciile de diagnosticare genetică a tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom), dozarea hemoglobinei glicozilate şi investigaţiile PET-CT, serviciile de dializă, respectiv serviciile de radioterapie, unităţile de specialitate depun la casele de asigurări de sănătate factura/facturile, indicatorii specifici realizaţi în luna anterioară, documentele justificative cu privire la serviciile efectuate, care cuprind datele de identificare şi diagnosticul bolnavului, biletul de trimitere/decizia de aprobare, referatul de solicitare a serviciilor de diagnostic şi monitorizare al leucemiilor acute, respectiv a serviciilor de diagnosticare genetică a tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom)*), declaraţia de servicii lunare (centralizator şi desfăşurător), după caz. Notă
    *) Modelul referatului de solicitare a serviciilor de diagnostic al leucemiilor acute, respectiv a serviciilor de diagnosticare genetică a tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) este prevăzut în anexele nr. 9 şi 10.
     +  Articolul 27(1) Casele de asigurări de sănătate vor analiza şi vor valida, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la primire, situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior, precum şi stocurile cantitativ-valorice şi vor deconta lunar, în limita sumei prevăzute în contract şi a fondurilor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării şi acordării vizei de "bun de plată", contravaloarea facturilor aferente cererilor justificative pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative.(2) Pentru serviciile prin tratament Gamma Knife, serviciile de diagnosticare şi monitorizare a leucemiilor acute, serviciile de diagnosticare genetică a tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom), dozarea hemoglobinei glicozilate şi investigaţiile PET-CT, furnizorii vor depune până la termenul prevăzut în contractul încheiat pentru derularea programului/subprogramului naţional curativ facturile şi documentele necesare în vederea decontării pentru luna respectivă. Casele de asigurări de sănătate vor analiza şi vor valida, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la primire, situaţiile prezentate de unităţile de specialitate şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta lunar, în limita sumei prevăzute în contract şi a fondurilor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării serviciilor efectuate şi acordării vizei de "bun de plată".(3) Pentru serviciile de dializă şi serviciile de radioterapie, furnizorii vor depune până la termenul prevăzut în contractul încheiat pentru derularea programului/subprogramului naţional curativ facturile şi documentele necesare în vederea decontării pentru luna respectivă. Casele de asigurări de sănătate vor analiza şi vor valida, în termen de 5 zile lucrătoare de la primire, situaţiile prezentate de unităţile de specialitate şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta lunar, în limita sumei prevăzute în contract şi a fondurilor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, până la 30 de zile calendaristice de la data depunerii/transmiterii facturilor în vederea decontării serviciilor efectuate şi acordării vizei de "bun de plată".  +  Articolul 28 Neprezentarea documentelor prevăzute la art. 26 de către unităţile de specialitate atrage prelungirea termenului de decontare până la termenul următor prezentării documentelor.  +  Articolul 29(1) Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se asigură bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se eliberează şi se decontează la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile legii, fără a încasa contribuţie personală pentru acest preţ de la asiguraţi.(2) În cazul în care preţul cu amănuntul maximal cu TVA calculat pe unitatea terapeutică al medicamentului prescris, corespunzător denumirii comune internaţionale sau după caz a denumirii comerciale, este mai mare decât preţul de decontare, farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot încasa de la asiguraţi, numai cu acordul şi la solicitarea acestora, diferenţa de preţ rezultată dintre preţul de vânzare cu amănuntul al medicamentului prescris şi preţul de decontare al acestuia. În acest sens farmacia trebuie să obţină acordul informat şi scris al asiguratului/primitorului pe versoul prescripţiei.  +  Articolul 30 În cadrul Subprogramului de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi şi Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi, pentru probele pentru investigaţiile paraclinice decontate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative care nu se recoltează la furnizorii de servicii medicale nominalizaţi în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, dar sunt transmise la aceştia, însoţite de referatul de solicitare, al cărui model este prevăzut în norme, nu este necesară prezentarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. Decontarea acestor servicii se realizează furnizorilor de servicii medicale nominalizaţi în normele tehnice care au efectuat diagnosticarea şi monitorizarea bolii minime reziduale la bolnavii cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară şi diagnosticarea genetica a tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom), fără a fi necesară prezentarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.
     +  Capitolul IV Prescrierea şi eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice decontate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative  +  Articolul 31(1) Medicamentele/materialele sanitare specifice se acordă bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu, pe bază de prescripţie medicală eliberată de medicii care sunt în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Pentru prescrierea medicamentelor/materialelor sanitare specifice care se acordă în tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative se utilizează numai prescripţia medicală electronică on-line şi în cazuri justificate, prescripţia medicală electronică off-line. În cadrul programelor naţionale de sănătate curative, prescrierea preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează conform reglementărilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare. Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope îşi păstrează statutul de prescripţie medicală cu regim special. Pentru prescripţiile medicale electronice off-line, în cazul în care o modificare este absolut necesară, această menţiune va fi semnată şi parafată de către persoana care a completat iniţial datele, pe toate formularele.(2) Pentru eliberarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice care se acordă în tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative se utilizează numai prescripţia medicală electronică on-line (componenta eliberare), cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 40 din Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare, în care se utilizează prescripţia medicală electronică off-line (componenta eliberare).(3) Prescripţia medicală electronică on-line şi off-line este un formular utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru prescrierea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, precum şi a medicamentelor/materialelor sanitare specifice ce se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu. Prescripţia medicală electronică on-line şi off-line are două componente obligatorii: componenta care se completează de către medicul prescriptor şi o componentă care se completează de farmacist, denumite în continuare componenta prescriere, respectiv componenta eliberare, şi o componentă facultativă utilizată numai pentru eliberarea fracţionată atât în ceea ce priveşte numărul medicamentelor, cât şi cantitatea din fiecare medicament, denumită în continuare componenta eliberare pentru pacient. Seria şi numărul prescripţiei medicale electronice on-line şi off-line sunt unice şi sunt generate automat prin sistemul de prescriere electronică de la nivelul caselor de asigurări de sănătate şi sunt atribuite fiecărui furnizor de servicii medicale/medic care se află în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.(4) Casele de asigurări de sănătate vor atribui furnizorilor de servicii medicale, un număr de prescripţii medicale electronice on-line şi off-line, la solicitarea acestora şi organizează evidenţa prescripţiilor medicale electronice on-line şi off- line atribuite.(5) În cazul prescrierii electronice on-line, în situaţia în care medicul prescriptor are semnătură electronică extinsă, acesta listează un exemplar al prescripţiei medicale (componentă prescriere) care poartă confirmarea semnăturii electronice extinse şi îl înmânează asiguratului pentru depunerea la farmacie şi poate lista un alt exemplar al prescripţiei electronice (componenta prescriere) care rămâne la medicul prescriptor pentru evidenţa proprie.(6) Farmacia la care se prezintă asiguratul sau persoana care ridică medicamentele în numele asiguratului listează un exemplar al prescripţiei electronice on-line (componenta eliberare) - ce conţine confirmarea semnăturii electronice a farmacistului. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei eliberarea se face utilizând cardul naţional de asigurări de sănătate propriu şi nu este necesară semnarea componentei eliberare. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei pe baza adeverinţei de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţei înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional de asigurări sociale de sănătate duplicat/documentelor prevăzute la art. 223 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul, precum şi de către copii cu vârsta cuprinsă între 14 - 18 ani beneficiari ai prescripţiei medicale, eliberarea prescripţiei se face în baza BI/CI/paşaport şi este necesară semnarea componentei eliberare.(7) În cazul prescrierii electronice on-line şi off-line, pentru situaţiile prevăzute art. 40 din Hotărârea Guvernului nr. 155/2017, cu modificările şi completările ulterioare, farmaciile eliberează medicamentele/materialele sanitare specifice în regim off-line. Farmacia completează componenta eliberare off-line a prescripţiei şi listează un exemplar pe suport hârtie cu confirmarea semnăturii electronice a farmacistului, pe care o păstrează în evidenţa proprie împreună cu prescripţia medicală (componenta prescriere) şi o va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia. Exemplarul listat de farmacie (componenta eliberare) se semnează de către beneficiarul prescripţiei sau de către persoana care ridică medicamentele/materialele sanitare specifice în numele acestuia, identificarea făcându-se prin prezentarea cărţii de identitate/buletinului de identitate/paşaportului. În situaţia în care medicamentele/materialele sanitare specifice se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei care este titular de card european/titular de formular european/pacient din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, este necesară semnarea componentei eliberare.(8) În cazul prescrierii electronice on-line, în situaţia în care medicul prescriptor nu are semnătură electronică extinsă, acesta listează obligatoriu două exemplare pe suport hârtie (componenta prescriere), pe care le semnează, parafează şi ştampilează, din care un exemplar rămâne la medicul prescriptor pentru evidenţa proprie şi un exemplar îl înmânează asiguratului pentru a se depune de către acesta la farmacie. Farmacia listează pe suport hârtie prescripţia medicală electronică (componenta eliberare), cu confirmarea semnăturii electronice a farmacistului. Exemplarul listat de farmacie (componenta eliberare) va fi semnat de către persoana care ridică medicamentele în numele acestuia, dacă nu poate prezenta cardul naţional de asigurări sociale de sănătate propriu. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei/persoana care ridică medicamentele în numele acestuia, eliberarea se face utilizând cardul naţional de asigurări sociale de sănătate propriu şi nu este necesară semnarea componentei eliberare. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei pe baza adeverinţei de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţei înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional de asigurări sociale de sănătate duplicat/documentelor prevăzute la art. 223 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul, precum şi de către copii cu vârsta cuprinsă între 14 - 18 ani beneficiari ai prescripţiei medicale, eliberarea prescripţiei se face în baza BI/CI/paşaport şi este necesară semnarea componentei eliberare.(9) În cazul prescrierii electronice off-line medicul prescriptor listează obligatoriu pe suport hârtie 3 exemplare ale prescripţiei medicale electronice (componenta prescriere), pe care le semnează, parafează şi ştampilează, dintre care un exemplar îl păstrează pentru evidenţa proprie şi două exemplare le înmânează asiguratului pentru a le depune la farmacie. Farmacia listează pe suport hârtie componenta eliberare cu confirmarea semnăturii electronice a farmacistului. Exemplarul listat de farmacie (componenta eliberare) va fi semnat de către persoana care ridică medicamentele în numele acestuia dacă aceasta nu poate prezenta cardul naţional de asigurări de sănătate propriu. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei, eliberarea se face utilizând cardul naţional de asigurări sociale de sănătate propriu şi nu este necesară semnarea componentei eliberare. În situaţia în care medicamentele se ridică de la farmacie de către beneficiarul prescripţiei pe baza adeverinţei de asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional din motive religioase sau de conştiinţă/adeverinţei înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card naţional de asigurări sociale de sănătate duplicat/documentelor prevăzute la art. 223 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul, precum şi de către copii cu vârsta cuprinsă între 14 - 18 ani beneficiari ai prescripţiei medicale, eliberarea prescripţiei se face în baza BI/CI/paşaport şi este necesară semnarea componentei eliberare.(10) Medicamentele cuprinse în prescripţiile medicale electronice/prescripţiile cu regim special care nu conţin toate datele obligatoriu a fi completate de medic, prevăzute în formularul de prescripţie medicală, nu se eliberează de către farmacii şi nu se decontează de casele de asigurări de sănătate.(11) Prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se denumirea comună internaţională (DCI), iar în cazuri justificate medical în fişa medicală a pacientului, în cazul produselor biologice, precum şi în cazul medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum, prescrierea se face pe denumirea comercială, cu precizarea pe prescripţie şi a denumirii comune internaţionale corespunzătoare. În cazul prescrierii medicamentelor pe denumirea comercială, cu excepţia produselor biologice, justificarea medicală va avea în vedere reacţii adverse raportate prin sistemul naţional de farmacovigilenţă, ineficacitatea altor medicamente din cadrul aceleiaşi DCI sau particularizarea schemei terapeutice inclusiv pentru DCI - Combinaţii.(12) Prescripţiile medicale pe baza cărora se eliberează medicamentele/materiale sanitare specifice pentru tratamentul ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de sănătate curative constituie documente financiar- contabile, pe baza cărora se întocmesc borderourile centralizatoare.(13) Pentru prescripţia medicală electronică on-line şi off-line, în care medicul prescriptor are sau nu are semnătură electronică extinsă, în situaţia în care primitorul renunţă la anumite DCI-uri/medicamente cuprinse în prescripţie, farmacistul va completa componenta eliberare din prescripţie numai cu medicamentele eliberate şi va lista un exemplar al acesteia, pe care primitorul semnează cu precizarea poziţiei/poziţiilor din componenta prescriere a medicamentelor la care renunţă şi care se depune de farmacia la casa de asigurări de sănătate. În această situaţie medicamentele neeliberate nu pot fi eliberate de nici o altă farmacie.(14) Pentru prescripţia electronică on-line în care medicul prescriptor are semnătură electronică extinsă, pentru DCI-urile/medicamentele neeliberate de farmacie şi la care asiguratul nu renunţă, şi care pot fi eliberate de alte farmacii, farmacia care a eliberat medicamentele va lista un exemplar, (componenta eliberare pentru pacient), cu DCI-urile/medicamentele eliberate, care va fi înmânat asiguratului/persoanei care ridică medicamentele în numele asiguratului pentru a se prezenta la altă farmacie.(15) Pentru prescripţia medicală electronică off-line sau on-line în care medicul prescriptor nu are semnătură electronică, prescripţia se poate elibera de către o singură farmacie.(16) Medicamentele specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu scleroză multiplă, hemofilie, talasemie, unele boli rare, boli endocrine şi pentru tratamentul substitutiv cu metadonă cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative se eliberează prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează aceste programe, pe bază de prescripţie medicală electronică on-line sau off-line sau prescripţie medicală cu regim special utilizată pentru preparate stupefiante şi psihotrope, după caz.(17) Medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat, pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi, pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare (mucoviscidoză, scleroză laterală amiotrofică, angioedemul ereditar, fibroza pulmonară idiopatică maladia Duchenne şi sindromul Prader Willi) se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis.(18) Medicamentele specifice care se acordă pe perioada spitalizării bolnavilor incluşi în Programul naţional de oncologie se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare; achiziţionarea acestora se realizează de către unitatea sanitară, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care în cazul medicamentelor nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii.(19) Medicamentele specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice incluşi în Programul naţional de oncologie se eliberează după cum urmează:a) prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru formele farmaceutice cu administrare orală, precum şi pentru formele farmaceutice cu administrare subcutanată/intramusculară, după caz, corespunzătoare următoarelor DCI-uri: Filgrastimum, Pegfilgrastimum, medicamentele de tip hormonal care corespund DCI-urilor: Leuprorelinum, Goserelinum, Triptorelinum şi Fulvestrantum şi medicamentele de tip imunomodulator, care corespund DCI-urilor Interferonum alfa 2A şi Interferonum alfa, 2B, precum şi Bortezomibum, Trastuzumabum (concentraţia de 600 mg/5 ml), Azacitidinum şi Rituximabum (concentraţia de 120 mg/ml, 1.400 mg/flacon.);b) prin farmaciile cu circuit închis din structura unităţilor sanitare aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru celelalte forme farmaceutice cu administrare parenterală.(20) Pentru tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat se vor completa prescripţii medicale distincte: pentru medicamente antidiabetice orale, pentru medicamente antidiabetice de tipul insulinelor şi teste de automonitorizare şi pentru medicamente antidiabetice orale, antidiabetice de tipul insulinelor şi teste de automonitorizare pentru tratamentul mixt al bolnavilor diabetici.(21) Prescrierea testelor de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi se face împreună cu prescrierea tratamentului cu insulină, pe acelaşi formular de prescripţie medicală, pe o perioadă de maximum 3 luni. Numărul de teste de automonitorizare este de până la 400 teste/3 luni pentru un copil cu diabet zaharat insulinodependent şi până la 100 teste pentru 3 luni pentru un adult cu diabet zaharat insulinotratat. Farmaciile sunt obligate să asigure în termen de maximum 48 de ore testele prescrise pacientului, dacă acestea nu există în farmacie la momentul solicitării. Decizia privind prescrierea unui număr mai mic de teste sau de a întrerupe acordarea testelor aparţine medicului prescriptor.  +  Articolul 32 Prescrierea şi eliberarea medicamentelor antidiabetice, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stării posttransplant în ambulatoriu, nominalizate Lista denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate, corespunzătoare denumirilor comune internaţionale (DCI) cuprinse în secţiunea C2 a sublistei C din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se realizează astfel:a) Tratamentul specific bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiază de către medicul specialist diabetolog sau de către medicul cu competenţă/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de către medicii desemnaţi. Medicii desemnaţi sunt medicii specialişti (medicină internă, medicină de familie), nominalizaţi de casele de asigurări de sănătate în situaţia în care există un deficit de medici diabetologi, sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la nivel judeţean. Medicii de familie desemnaţi în situaţia în care există un deficit de medici diabetologi sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la nivel judeţean pot prescrie în baza scrisorii medicale numai medicamente ADO.b) Iniţierea tratamentului cu medicamentele ADO se realizează la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţă/atestat în diabet, pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, precum şi cele prevăzute în protocoale terapeutice, după caz.c) Achiziţia şi eliberarea pompelor de insulină se realizează prin centrele metodologice regionale. Medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat care are în evidenţă bolnavul întocmeşte dosarul medical al acestuia cuprinzând documentele care justifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru a beneficia de pompa de insulină şi referatul de justificare a pompei, prevăzut în anexa nr. 11, pe care îl transmite casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală. Casa de asigurări de sănătate va transmite dosarul medicului coordonator al centrului metodologic regional căruia îi este arondat judeţul unde este luat în evidenţă bolnavul de către medicul curant. Medicul coordonator al centrului metodologic regional verifică respectarea criteriilor de eligibilitate. Pentru bolnavii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, medicul coordonator aprobă referatul de justificare întocmit de medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat care are în evidenţă bolnavul şi emite decizia în baza căreia se realizează eliberarea pompei de insulină, prevăzută în anexa nr. 12. Medicul coordonator va transmite o copie a deciziei casei de asigurări de sănătate a judeţului arondat şi o copie a deciziei o va transmite casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală. Instruirea pacientului care îşi administrează insulina privind tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se fac de către medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat. Informarea şi instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat, în funcţie de insulina umană specifică prescrisă.d) Pompele de insulină se eliberează pe o condică distinctă pentru această activitate, în regim ambulatoriu sau spitalizare de zi, după caz. Materialele consumabile pentru pompele de insulină sunt reprezentate de catetere şi rezervoare. Necesarul lunar de materiale consumabile este de 10 catetere şi 10 rezervoare (10 seturi). Prescrierea materialelor consumabile se realizează pentru o perioadă de 3 luni şi eliberarea se face pe o condică distinctă pentru această activitate, în regim ambulatoriu. Pentru situaţiile în care din motive obiective bolnavul nu mai poate folosi pompa de insulină, pompa şi materialele consumabile rămase neutilizate sunt returnate centrului regional aferent, urmând a fi redistribuite altui bolnav care îndeplineşte criteriile de eligibilitate prevăzute la activitatea 4) a Programului naţional de diabet zaharat.e) Pentru tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii care are în evidenţă şi monitorizează pacienţii transplantaţi eliberează scrisoare medicală către medicul prescriptor aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate la care pacientul se află în evidenţă. În situaţia prescrierii tratamentului cu medicamente imunosupresoare, atât pentru bolnavii în status posttransplant aflaţi în tratament cu medicamente imunosupresoare, cât şi pentru bolnavii nou-transplantaţi, în scrisoarea medicală se consemnează, în mod obligatoriu, denumirea comună internaţională a medicamentului, denumirea comercială a acestuia, doza de administrare recomandată, forma farmaceutică/calea de administrare şi durata tratamentului. Scrisoarea medicală are valabilitate pe o perioadă maximă de 6 luni calendaristice. În situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe lună, aceasta se eliberează în farmacie numai dacă are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru bolnavii în status posttransplant aflaţi în tratament cu medicamente imunosupresoare substituţia cu medicamente având acelaşi DCI (fie generice, fie de referinţă) se realizează numai la recomandarea medicilor specialişti din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi în condiţiile monitorizării terapeutice a imunosupresiei, în mod similar cazurilor nou-transplantate. În situaţia realizării substituţiei medicamentelor de referinţă imunosupresoare cu medicamente generice imunosupresoare sau a genericelor între ele, fie din iniţiativa medicilor specialişti din centrele acreditate pentru activitatea de transplant, fie din iniţiativa farmaciştilor, se menţine tratamentul imunosupresor de substituţie pentru a se evita riscurile de rejet al grefelor transplantate.f) Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice iniţierea se face de către medicul oncolog sau hematolog, după caz. Continuarea tratamentului se face de către medicul oncolog, hematolog sau pe baza scrisorii medicale de către medicii desemnaţi. Medicii desemnaţi sunt medicii de familie, nominalizaţi de casa de asigurări de sănătate în situaţia în care există un deficit de medici oncologi sau hematologi la nivel judeţean.g) Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele, respectiv materialele sanitare sunt de până la 30, respectiv 31 de zile, după caz, cu excepţia medicamentelor specifice tratamentului bolnavilor cu diabet zaharat, cu afecţiuni oncologice, cu scleroză multiplă, osteoporoză, hipertensiune arterială pulmonară, epidermoliză buloasă, scleroză tuberoasă, hiperfenilalaninemie la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină, scleroză sistemică şi ulcere digitale evolutive, mucoviscidoză şi pentru stări posttransplant, respectiv a materialelor consumabile pentru pompele de insulină şi a materialelor sanitare specifice tratamentului bolnavilor cu epidermoliză buloasă cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative, pentru care perioada poate fi de până la 90/91/92 de zile, după caz. Pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice şi bolnavii cu scleroză multiplă, la stabilirea perioadei de prescriere se vor avea în vedere starea bolnavului la momentul prescrierii şi prognosticul bolii. În cadrul Programului naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu hemofilie, prescrierea şi eliberarea medicamentelor pot fi de până la 90/91/92 de zile, după caz, cu obligativitatea din partea bolnavului ca la fiecare prescriere să prezinte medicului prescriptor ambalajele medicamentelor utilizate şi să respecte condiţiile de depozitare prevăzute pe ambalaj. Perioada pentru care pot fi prescrise medicamentele ce fac obiectul contractelor cost-volum este de până la 30-31 de zile.h) Pentru prescripţia medicală electronică on-line în care medicul prescriptor are semnătura electronică extinsă, emisă pentru bolnavii cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative şi pentru care perioada de prescriere de medicamente poate fi de până la 90/91/92 zile, conform prevederilor lit. k), la cererea asiguratului/persoanei care ridică medicamentele în numele acestuia, cantitatea de medicamente prescrise se poate elibera fracţionat de către una sau mai multe farmacii. Prima eliberare se va face în maximum 30 de zile de la data emiterii componentei prescriere. Fiecare eliberare fracţionată se va face cu respectarea cantităţii lunare din fiecare medicament determinate în funcţie de cantitatea înscrisă de medic în componenta prescriere. Farmacia/Farmaciile care a/au eliberat medicamente fracţionat va/vor lista un exemplar (componenta eliberare pentru pacient) cu medicamentele eliberate, care va fi înmânat pacientului/persoanei care ridică medicamentele în numele acestuia pentru a se prezenta, în termenul de valabilitate al prescripţiei, la aceeaşi sau la altă farmacie. Farmacia care eliberează ultima fracţiune din medicamentele prescrise nu va mai lista componenta eliberare pentru pacient.  +  Capitolul V Responsabilităţile/obligaţiile specifice în derularea programelor naţionale de sănătate curative  +  Articolul 33 Pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative în cadrul cărora se asigură medicamente, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea, servicii prin tratament Gamma Knife, servicii de diagnosticare şi monitorizare a leucemiilor acute, servicii de diagnosticare genetică a tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom), servicii medicale paraclinice, casele de asigurări de sănătate încheie contracte pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative cu unităţile de specialitate prevăzute la art. 3 alin. (4), care sunt şi în relaţie contractuală pentru furnizare de servicii medicale spitaliceşti, furnizare de medicamente, respectiv pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu pentru specialităţile paraclinice, după caz. Medicamentele eliberate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care fac obiectul contractelor cost-volum, se eliberează de către farmacii şi unităţile de specialitate în baza actelor adiţionale încheiate la contractele pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative.  +  Articolul 34(1) Pentru derularea Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi din cadrul Programului naţional de oncologie şi a Programului naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, casele de asigurări de sănătate încheie contracte pentru furnizarea de servicii de radioterapie, respectiv contracte pentru furnizarea de servicii de dializă în regim ambulatoriu după cum urmează:a) cu unităţile de specialitate prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. b) şi c) cu care se află în relaţie contractuală pentru furnizare de servicii medicale spitaliceşti,b) cu unităţile de specialitate prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. b) şi c) care au structură aprobată pentru furnizarea de servicii de radioterapie, respectiv pentru furnizarea de servicii de dializă şi care se află sau nu se află în relaţie contractuală pentru furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate.(2) Unităţile de specialitate de la alin. (2) lit. b), în vederea intrării în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii de radioterapie, respectiv pentru furnizarea de servicii de dializă în regim ambulatoriu, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:a) să fie organizaţi în una din formele legale prevăzute de actele normative în vigoare;b) să fie autorizaţi şi evaluaţi potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.(3) În vederea intrării în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii de radioterapie, respectiv pentru furnizarea de servicii de dializă în regim ambulatoriu, unităţile de specialitate de la alin. (2) lit. b) au obligaţia de a depune la casele de asigurări de sănătate documentele prevăzute în anexele la contractele prevăzute în anexa 4, respectiv anexa 5.  +  Articolul 35 Unităţile de specialitate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative au obligaţiile, sancţiunile precum şi condiţiile de reziliere, suspendare şi încetare a contractului prevăzute în Hotărârea Guvernului privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 şi asumate de părţile contractante prin contractele încheiate în acest sens, după modelele de contract prevăzute în anexele nr. 1-5 la prezentele Norme tehnice.  +  Articolul 36(1) Casele de asigurări de sănătate, prin direcţiile şi structurile de specialitate, au următoarele responsabilităţi:a) răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor;b) realizează, pentru fiecare unitate de specialitate şi cumulat la nivelul casei de asigurări de sănătate, analiza şi monitorizarea derulării programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi transmişi de unităţile de specialitate;c) raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 20 de zile lucrătoare ale lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program/subprogram naţional de sănătate curativ, sumele utilizate de unităţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care derulează programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi, conform machetelor prevăzute la art. 9;d) trimestrial, în primele 30 de zile lucrătoare ale lunii următoare celei în care se face raportarea trimestrială, persoana/persoanele de la nivelul casei de asigurări de sănătate responsabilă/responsabile cu programele de sănătate şi implicată/implicate în completarea, analiza şi transmiterea indicatorilor fizici şi de eficienţă prevăzuţi la lit. c) va/vor prezenta personal Direcţiei programe curative din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate raportarea aferentă trimestrului respectiv, în original, şi va/vor participa la analiza şi evaluarea indicatorilor raportaţi;e) evaluează şi fundamentează, în raport cu numărul de pacienţi eligibili şi stocurile de medicamente/materiale sanitare specifice, după caz, fondurile necesare pentru asigurarea tratamentului bolnavilor incluşi în programe/subprograme naţionale de sănătate, inclusiv a tratamentului cu medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu (**)1, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare;f) analizează şi validează prescripţiile medicale eliberate în farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, în vederea decontării;g) monitorizează consumul total de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile notate cu (**)1, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare;h) analizează şi validează în vederea decontării investigaţiile medicale paraclinice efectuate şi raportate în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate de către furnizorii de servicii medicale paraclinice;i) repartizează unităţilor de specialitate fondurile destinate derulării programelor naţionale de sănătate curative în funcţie de analiza indicatorilor fizici şi de eficienţă realizaţi comparativ cu cei prevăzuţi, precum şi de stocurile existente, analiză efectuată împreună cu coordonatorii judeţeni/coordonatorii unităţilor sanitare prin care se derulează programele naţionale de sănătate curative.j) publică pe site-ul propriu, pe fiecare program/subprogram/activitate, lista unităţilor sanitare care au îndeplinit criteriile din chestionarele de evaluare prevăzute în normele tehnice.(2) În relaţiile contractuale cu furnizorii, casele de asigurări de sănătate au şi următoarele obligaţii:a) să încheie contracte numai cu furnizorii autorizaţi şi evaluaţi, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală pentru tratamentul ambulatoriu/furnizare de servicii medicale paraclinice/furnizare de servicii spitaliceşti, în condiţiile legii, precum şi cu furnizorii de servicii de dializă, respectiv furnizorii de servicii de radioterapie şi să facă publice în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractelor, prin afişare pe pagina web şi la sediul casei de asigurări de sănătate, lista nominală a acestora, pentru informarea asiguraţilor, precum şi valoarea de contract a fiecăruia, în cazul contractelor care au prevăzută o sumă ca valoare de contract, distinct pe fiecare program/subprogram naţional de sănătate curativ, şi să actualizeze permanent această listă în funcţie de modificările apărute, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data operării acestora, conform legii;b) să deconteze furnizorilor, la termenele prevăzute în contract, pe baza facturii însoţite de documente justificative transmise pe suport hârtie/în format electronic, după caz, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, contravaloarea serviciilor medicale contractate, efectuate, raportate şi validate de casele de asigurări de sănătate potrivit reglementărilor legale în vigoare, inclusiv din punct de vedere financiar, în limita valorii de contract; pentru furnizorii care au semnătură electronică extinsă, raportarea în vederea decontării se face în sistem electronic;c) să informeze furnizorii cu privire la condiţiile de contractare pentru finanţarea programelor/subprogramelor de sănătate curative suportate din bugetul Fondului, precum şi cu privire la eventualele modificări ale acestora survenite ca urmare a apariţiei unor noi acte normative, prin publicare pe pagina web a caselor de asigurări de sănătate;d) să informeze în prealabil furnizorii cu privire la derularea programelor/subprogramelor de sănătate curative şi cu privire la orice intenţie de schimbare în modul de derulare a acestora, prin intermediul paginii web a casei de asigurări de sănătate, precum şi prin e-mail la adresele comunicate oficial de către furnizori, cu excepţia situaţiilor impuse de actele normativee) să efectueze prin structurile de control proprii sau ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate controlul derulării programelor/subprogramelor de sănătate curative, respectiv îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către furnizorii cu care se află în relaţie contractuală, conform prevederilor normelor tehnice;f) să înmâneze furnizorilor, la data finalizării controlului, procesele-verbale de constatare sau, după caz, să le comunice acestora notele de constatare întocmite în termen de maximum o zi lucrătoare de la data finalizării controlului; în cazul în care controlul este efectuat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau cu participarea acesteia, notificarea privind măsurile dispuse se transmite furnizorului de către casele de asigurări de sănătate în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data primirii raportului de control de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la casa de asigurări de sănătate;g) să recupereze de la furnizorii care derulează programe/subprograme naţionale de sănătate curative sumele reprezentând contravaloarea serviciilor medicale/medicamentelor/materialelor sanitare specifice/investigaţiilor paraclinice, în situaţia în care asiguraţii nu au beneficiat de acestea, precum şi sumele reprezentând contravaloarea medicamentelor/materialelor sanitare specifice expirate;h) să trimită spre soluţionare organelor abilitate situaţiile în care constată neconformitatea documentelor depuse de către furnizori, pentru a căror corectitudine furnizorii depun declaraţii pe propria răspunderei) să ţină evidenţa distinctă pentru serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea acordate şi decontate din bugetul Fondului pentru pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, titulari ai cardului european de asigurări sociale de sănătate, respectiv beneficiari ai formularelor/documentelor europene emise în temeiul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, precum şi din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care beneficiază de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale acordate pe teritoriul României;j) să deconteze contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altor asemenea acordate, după caz, posesorilor de card european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, în perioada de valabilitate a cardului, respectiv beneficiarilor de formulare/documente emise în temeiul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004, în perioada de valabilitate a acestora, precum şi pacienţilor din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale, urmând să întocmească ulterior formularele specifice şi să le transmită spre decontare, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, instituţiilor competente din statele ai căror asiguraţi sunt.(3) Sumele încasate şi evidenţiate distinct pe fiecare furnizor la nivelul caselor de asigurări de sănătate ca urmare a aplicării sancţiunilor pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute în contractele încheiate cu furnizorii se utilizează conform prevederilor legale în vigoare cu aceeaşi destinaţie.(4) Casele de asigurări de sănătate, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, anunţă Ministerul Sănătăţii, respectiv ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, odată cu prima constatare, despre sancţiunile aplicate unităţilor sanitare cu paturi.(5) Casele de asigurări de sănătate aflate în relaţie contractuală cu furnizorii pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, pe lângă obligaţiile prevăzute la alin. (2), au obligaţia de a publica pe site-ul propriu, în termen de 15 zile lucrătoare de la încheierea contractelor, bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru fiecare dintre programele naţionale de sănătate curative pe care le derulează, precum şi execuţia înregistrată pe parcursul derulării acestora, detaliat pentru fiecare unitate de specialitate cu care se află în relaţie contractuală.(6) Reţinerea sumelor conform alin. (3) se face din prima plată care urmează a fi efectuată pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru finanţarea programelor/subprogramelor de sănătate din cadrul programului naţional curativ.(7) Recuperarea sumelor conform prevederilor alin. (3) se face prin plata directă sau prin executare silită pentru furnizorii care nu mai sunt în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate pentru finanţarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative.  +  Articolul 37 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin direcţiile de specialitate, are următoarele responsabilităţi:a) răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor/subprogramelor;b) realizează monitorizarea derulării programelor/subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi;c) trimestrial şi anual, întocmeşte un raport de analiză comparativă a indicatorilor prevăzuţi faţă de cei realizaţi;d) transmite, trimestrial, anual şi ori de câte ori este nevoie, structurii din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate indicatorii fizici şi de eficienţă ai programelor naţionale de sănătate curative, precum şi analiza comparativă a indicatorilor realizaţi faţă de cei prevăzuţi;e) colaborează cu comisiile de experţi de la nivelul CNAS, precum şi cu coordonatorii naţionali desemnaţi prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative.  +  Articolul 38 În situaţia producerii unor întreruperi în funcţionarea Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), constatate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), acestea vor fi comunicate prin publicare pe site-ul propriu la adresa www.cnas.ro, secţiunea informaţii publice/comunicate de presă. Ordinul emis de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în condiţiile art. 42 din Hotărârea Guvernului privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018, se publică pe pagina web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la adresa www.cnas.ro, secţiunea informaţii publice/comunicate de presă.  +  Capitolul VI Controlul derulării programelor naţionale de sănătate  +  Articolul 39(1) Furnizorii au obligaţia de a pune la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate toate documentele justificative care atestă furnizarea serviciilor efectuate şi raportate în relaţia contractuală cu casele de asigurări de sănătate, respectiv toate documentele justificative privind sumele decontate din fond.(2) Refuzul furnizorilor de a pune la dispoziţia organelor de control toate documentele justificative care atestă furnizarea serviciilor raportate în relaţia contractuală cu casele de asigurări de sănătate, respectiv toate documentele justificative privind sumele decontate din fond, conform solicitării scrise a organelor de control în ceea ce priveşte documentele şi termenele de punere la dispoziţie a acestora, se sancţionează conform legii şi poate conduce la rezilierea de plin drept a contractului de furnizare de servicii.(3) Controlul derulării programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative va urmări, în principal, următoarele obiective:a) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi modul în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în programul respectiv;b) respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor de sănătate;c) realitatea indicatorilor raportaţi;d) acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate;e) eventuale disfuncţionalităţi în derularea programelor.  +  Articolul 40 În urma fiecărui control se va întocmi un raport de control care va fi comunicat entităţii controlate, în vederea implementării eventualelor măsuri dispuse, urmând ca în termen de 30 de zile calendaristice, aceasta să comunice modul de implementare a măsurilor. În cazul în care casa de asigurări de sănătate identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei Generale Monitorizare, Control şi Antifraudă din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.  +  Articolul 41 Pentru anul 2017, respectiv 2018 controlul anual se va efectua până la data de 15 februarie 2018, respectiv 15 februarie 2019.  +  Capitolul VII Metodologia de selecţie a unităţilor de specialitate pentru includerea în programele naţionale de sănătate curative  +  Articolul 42 Pentru includerea în programele naţionale de sănătate curative selecţia unităţilor de specialitate se va realiza astfel:a) Unităţile sanitare care solicită includerea în programele naţionale de sănătate curative depun la casa de asigurări de sănătate în a cărei rază teritorial-administrativă îşi desfăşoară activitatea cererea de includere în program, însoţită de chestionarul de evaluare completat aferent programului/subprogramului/activităţii pentru care se face solicitarea. Chestionarele de evaluare cuprind criteriile de includere în program/subprogram/activitate şi modelele acestora sunt prevăzute în anexa nr. 13 la prezentele norme tehnice.b) Casa de asigurări de sănătate va face verificarea îndeplinirii criteriilor cuprinse în chestionarul de evaluare prin vizită la sediul unităţii sanitare şi pe baza documentelor puse la dispoziţie de aceştia, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data la care cererea a fost depusă la casa de asigurări. În urma verificării, casa de asigurări de sănătate va aviza sau nu îndeplinirea criteriilor cuprinse în chestionar prin completarea cap. 5 din acesta.c) Criteriile sunt obligatorii pentru includerea în programul/subprogramul/activitatea pentru care se face solicitarea.d) Casa de asigurări de sănătate va comunica Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în termen de 5 zile lucrătoare de la data avizării chestionarului de evaluare pentru fiecare program/subprogram/activitate Lista unităţilor sanitare avizate pentru includere în program/subprogram/activitate;e) Unităţile sanitare avizate depun la casa de asigurări de sănătate în a cărei rază teritorial-administrativă îşi desfăşoară activitatea fundamentarea solicitării de finanţare. În urma analizei acesteia, casa de asigurări de sănătate va stabili necesarul de fonduri în concordanţă cu structura organizatorică şi dotarea unităţii sanitare şi îl va transmite către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.f) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va include unităţile sanitare avizate în lista unităţilor care derulează programul/subprogramul, cu încadrarea în bugetul aprobat, precum şi cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (4) lit. c), după depunerea la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a solicitărilor de finanţare de către casele de asigurări.g) Pentru unităţile sanitare aflate la data de 31.03.2017 în relaţie contractuală pentru derularea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate, care au fost evaluate dar nu au îndeplinit toate criteriile cuprinse în chestionarele de evaluare, acestea vor fi avizate, cu plan de conformare, de către casa de asigurări de sănătate şi de direcţia de sănătate publică până la data de 31.12.2017. Neîndeplinirea criteriilor la data mai sus menţionată duce la încetarea de drept a contractului şi nu mai poate fi prelungit prin act adiţional.h) Avizarea unităţilor sanitare în baza criteriilor cuprinse în chestionarele de evaluare se menţine pe durata valabilităţii actelor normative în vigoare, cu excepţia situaţiilor în care apar modificări în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor din chestionarele de evaluare.i) În anexele la anexa nr. 13, prevederile cap. 2 pct. II şi cap. 3 se aplică unităţilor sanitare publice, potrivit dispoziţiilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.224/2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asistenţa medicală spitalicească, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.778/2006 privind aprobarea normativelor de personal. Pentru unităţile sanitare private numărul de personal şi modul de organizare şi asigurare a continuităţii asistenţei medicale sunt reglementate prin normele proprii de organizare şi funcţionare ale unităţii.j) În anexele la anexa nr. 13, prevederile cap. 2 privind structura de specialitate în prevenirea infecţiilor nosocomiale asociate asistenţei medicale se aplică unităţilor sanitare publice şi private cu paturi, potrivit dispoziţiilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.  +  Capitolul VIII Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru anul 2017*Font 8* - mii lei-┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┐│ Denumire program de sănătate │ Credite de │ Credite ││ │ angajament │ bugetare ││ │ an 2017 │ an 2017 │├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de oncologie, din care: │ 1.753.430,00│ 1.753.430,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de tratament medicamentos al bolnavilor cu afecţiuni│ │ ││oncologice (adulţi şi copii)*) │ 1.572.923,00│ 1.572.923,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu │ │ ││afecţiuni oncologice prin PET - CT (adulţi şi copii) │ 19.764,00│ 19.764,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice │ │ ││prin endoprotezare │ 512,00│ 512,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime │ │ ││reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, │ │ ││examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară │ │ ││la copii şi adulţi │ 1.989,00│ 1.989,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice│ │ ││realizate în regim de spitalizare de zi (adulţi şi copii) │ 158.123,00│ 158.123,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne │ │ ││(sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi │ 119,00│ 119,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de diabet zaharat │ 962.138,44│ 962.138,44│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de│ │ ││origine umană │ 53.623,00│ 53.623,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de tratament pentru boli rare*) │ 148.539,00│ 148.539,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de tratament al bolilor neurologice │ 124.532,00│ 124.532,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei │ 202.288,84│ 202.288,84│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze │ │ ││auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) │ 20.739,00│ 20.739,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de boli endocrine │ 2.601,00│ 2.601,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de ortopedie │ 85.628,00│ 85.628,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice │ 633,00│ 633,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de boli cardiovasculare │ 131.996,00│ 131.996,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de sănătate mintală │ 1.761,00│ 1.761,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul │ │ ││aparaturii de înaltă performanţă, din care: │ 33.612,00│ 33.612,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de radiologie intervenţională │ 21.192,00│ 21.192,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente │ │ ││la tratamentul medicamentos │ 11.287,00│ 11.287,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau │ │ ││dobândite la copil │ 433,00│ 433,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de │ │ ││neurostimulator medular │ 700,00│ 700,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu │ │ ││insuficienţă renală cronică │ 976.244,00│ 976.244,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│TOTAL │ 4.497.765,28│ 4.497.765,28│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│Cost - volum │ 419.830,00│ 419.830,00│├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤│TOTAL GENERAL │ 4.917.595,28│ 4.917.595,28│└─────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┘ Notă
    *) Sumele nu includ valoarea creditelor de angajament şi bugetare aferente contractelor cost-volum. Valoarea acestora este prevăzută distinct.
     +  Capitolul IX Structura programelor naţionale de sănătate curative aprobate pentru anul 2017 şi 2018, finanţate din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate  +  PROGRAMUL NAŢIONAL DE BOLI CARDIOVASCULAREObiective:– tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin:a) proceduri de cardiologie intervenţională;b) proceduri de chirurgie cardiovasculară;c) proceduri de chirurgie vasculară;d) proceduri de cardiologie intervenţională pentru malformaţiile cardiace. (la 30-05-2017, Subtitlul Obiective din Capitolul IX a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) Activităţi:a) tratamentul pacienţilor cu stenoze arteriale severe prin proceduri de dilatare percutană în raport cu profilul clinic şi aspectul morfofuncţional;b) tratamentul pacienţilor cu aritmii rezistente la tratament convenţional prin proceduri de electrofiziologie;c) tratamentul pacienţilor cu bradiaritmii severe prin implantare de stimulatoare cardiace de diverse tipuri, în raport cu profilul clinic şi electrofiziologic al aritmiei şi cu starea clinică a pacientului;d) tratamentul pacienţilor cu aritmii complexe prin proceduri de ablaţie;e) tratamentul pacienţilor cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratamentul convenţional prin implantarea de defibrilatoare internef) tratamentul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35% prin implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacă severă;g) tratamentul pacienţilor cu patologie cardiovasculară şi indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie cardiovasculară (adulţi şi copii);h) tratamentul pacienţilor cu anevrisme aortice prin tehnici hibride;i) tratamentul pacienţilor cu stenoze aortice, declaraţi inoperabili sau cu risc chirurgical foarte mare, prin tehnici transcateter;j) tratamentul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă în stadiul terminal prin asistare mecanică a circulaţiei pe termen lung;k) tratamentul pacienţilor cu patologie vasculară şi indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie vasculară.l) tratamentul malformaţiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervenţională. Criterii de eligibilitate:a) pentru proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale: pacienţi cu stenoze arteriale severe cu indicaţie de dilatare percutană;b) pentru proceduri de electrofiziologie: pacienţi cu aritmii rezistente la tratamentul convenţionalc) pentru implantare de stimulatoare cardiace: pacienţi cu bradiaritmii severe, cu indicaţii de implantare de stimulatoare cardiace;d) pentru tratamentul prin proceduri de ablaţie al pacienţilor cu fibrilaţie atrială, tahicardie atrială focală, flutter atrial atipic, extrasistole atriale şi ventriculare, tahicardii ventriculare sau alte aritmii la care metodele de ablaţie convenţionale nu au fost eficace ori sunt considerate riscante. Ablaţia este indicată la aceşti pacienţi când tratamentul medicamentos sau prin alte mijloace nu a fost eficace, nu este tolerat ori nu este acceptabil de prima intenţie conform ghidurilor actuale;e) pentru implantare de defibrilatoare interne: pacienţi cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratament convenţional; pacienţi cu risc crescut de moarte subită;f) pentru implantare de dispozitive de resincronizare cardiacă: pacienţi cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35%;g) pentru proceduri de chirurgie cardiovasculară: pacienţi cu boli cardiovasculare cu indicaţie chirurgicală fără contraindicaţii majore;h) pentru tratamentul prin tehnici hibride: pacienţi cu anevrisme aortice cu acces vascular iliac sau femural adecvat, cu margine liberă nonanevrismală de cel puţin 1 cm de emergenţa arterelor renale şi un diametru vascular cu 10-20% mai mic decât stentul disponibil de a fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4-5 cm, dar care a crescut cu > 0,5 cm în ultimele 6 luni, diametru mai mare decât dublul calibrului aortei infrarenale, angulaţie mai mică a coletului anevrismal de 60°, diametru iliac > 7 mm sau care să permită introducerea unei teci de 19F, angulaţii ale arterelor iliace < 120°);i) pentru tratamentul prin tehnici transcateter: pacienţi cu stenoze aortice, declaraţi inoperabili sau cu risc chirurgical foarte mare, respectiv cu stenoză aortică strânsă simptomatică (aria < 1 cmp), cu cuspe calcificate, care nu pot beneficia de o intervenţie chirurgicală de protezare valvulară datorită riscului intervenţiei, conform unei analize din partea echipei medico-chirurgicale şi la care se consideră că se va putea îmbunătăţi calitatea vieţii, iar speranţa de viaţă va fi > 1 an după efectuarea procedurii, precum şi pacienţii cu stenoză aortică strânsă simptomatică şi cu risc chirurgical foarte mare, la care s-ar putea efectua intervenţia chirurgicală, dar la care echipa medico-chirurgicală în urma analizei profilului de risc individual şi a profilului anatomic declară că tratamentul este mai indicat;j) pentru tratamentul prin asistare mecanică a circulaţiei pe termen lung: pacienţi cu insuficienţă cardiacă în stadiul terminal:– bolnavi ce au contraindicaţii pentru transplantul cardiac sau ca terapie de aşteptare "bridge to therapy" pentru transplant;– bolnavi cu simptome severe şi cu IC refractară la terapia convenţională ce devin dependenţi de terapia cu inotrope pozitive/vasopresoare > 14 zile sau dependenţi de BCIA > 7 zile şi care au o scădere semnificativă a funcţiei sistolice (FE VS < 25%);– bolnavi la care VO(2) < 14 ml/kg/min sau mai puţin de 50% din valoarea standardizată în funcţie de vârstă, sex şi greutate;– bolnavi la care indexul cardiac este < 2 l/min/mp, în ciuda terapiei concomitente cu substanţe inotrope pozitive;k) pentru proceduri de chirurgie vasculară: pacienţi cu afecţiuni vasculare cu indicaţie chirurgicală fără contraindicaţii majore.l) pentru proceduri de cardiologie intervenţională în tratamentul cu malformaţiilor cardiace congenitale: pacienţi cu canal arterial permeabil, defect septal interatrial, defect septal interventricular, stenoze valvulare pulmonare, stenoze valvulare aortice, coarctaţie aortică, arterioseptostomii paliative în transpoziţia marilor vase. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:a) numărul de bolnavi trataţi prin proceduri de dilatare percutană/an: 13.000;b) numărul de bolnavi trataţi prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 1.200;c) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare cardiace/an: 5.610;d) număr de bolnavi cu aritmii complexe trataţi prin proceduri de ablaţie: 380;e) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de defibrilatoare interne/an: 500;f) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare de resincronizare cardiacă/an: 309;g) numărul de bolnavi (adulţi) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 5.000;h) număr de bolnavi cu anevrisme aortice trataţi prin tehnici hibride: 25;i) număr de bolnavi cu stenoze aortice, declaraţi inoperabili sau cu risc chirurgical foarte mare, prin tehnici transcateter: 27;j) număr de bolnavi cu insuficienţă cardiacă în stadiul terminal trataţi prin asistare mecanică a circulaţiei pe termen lung: 1;k) numărul de bolnavi (copii) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 413;l) numărul de bolnavi trataţi prin intervenţii de chirurgie vasculară/an: 5.595;m) număr de copii cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie intervenţională/an: 63n) număr de adulţi cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie intervenţională/an: 102) indicatori de eficienţă:a) cost mediu/bolnav tratat prin dilatare percutană/an: 2.240 lei;b) cost mediu/bolnav tratat prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 4.853 lei;c) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator cardiac/an:2.037 lei;d) cost mediu/bolnav cu aritmii complexe tratat prin proceduri de ablaţie: 13.920 lei;e) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de defibrilator intern/an: 12.544 lei;f) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator de resincronizare cardiacă/an: 6.292 lei;g) cost mediu/bolnav (adult) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 8.187 lei;h) cost mediu/bolnav cu anevrism aortic trataţi prin tehnici hibride: 46.640 lei;i) cost mediu/bolnav cu stenoze aortice, declaraţi inoperabili sau cu risc chirurgical foarte mare, tratat prin tehnici transcateter: 97.486 lei;j) cost mediu/bolnav cu insuficienţă cardiacă în stadiul terminal tratat prin asistare mecanică a circulaţiei pe termen lung: 400.000 lei;k) cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 10.135 lei;l) cost mediu/bolnav tratat prin intervenţii de chirurgie vasculară/an: 886 lei.m) cost mediu/copil cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie intervenţională/an: 5.939 lein) cost mediu/adult cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie intervenţională/an: 5.939 lei Natura cheltuielilor programului:– cheltuieli pentru dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice tratamentului prin procedeele specifice. Unităţi care derulează programul:1) proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;e) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" Bucureşti;f) Spitalul Clinic de Urgenţă "Elias";g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;h) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;i) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;j) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;n) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu";o) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;p) Clinicile ICCO Braşov;q) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;r) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;s) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;t) Societatea Comercială Clinica Polisano Sibiu;u) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti;v) Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;w) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;2) proceduri de electrofiziologie a aritmiilor:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C. C. Iliescu" Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;j) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;k) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;l) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;m) SC Clinica Polisano SRL - Sibiu.3) implantare de stimulatoare cardiace:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;j) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" Bucureşti;k) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;l) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;m) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;n) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;o) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;q) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;r) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu";s) Clinicile ICCO Braşov;ş) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;t) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;ţ) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti;u) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;v) SC Clinica Polisano SRL - Sibiu.4) proceduri de ablaţie:a) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;d) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;e) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;f) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;g) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;i) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;j) SC Clinica Polisano SRL - Sibiu.k) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti. (la 30-05-2017, Punctul 4), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 5) implantare de defibrilatoare interne:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;e) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;j) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;k) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;l) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu";m) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;n) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;o) SC Clinica Polisano SRL - Sibiu.6) resincronizare cardiacă în insuficienţa cardiacă severă:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;f) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;j) Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;k) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureşl) SC Clinica Polisano SRL - Sibiu.7) proceduri de chirurgie cardiovasculară adulţi:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C. C. Iliescu" Bucureşti;b) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;c) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;d) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;e) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;f) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;g) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;h) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;j) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu";k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;l) SC Clinica Polisano SRL - Sibiu.m) S.C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti; (la 30-05-2017, Punctul 7), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) n) S.C. Centrul Medical Policlinico di Monza - S.R.L. - Bucureşti. (la 30-05-2017, Punctul 7), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 8) proceduri de chirurgie cardiovasculară copii:a) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;b) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;c) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie";e) S.C. Centrul Medical Policlinico di Monza - S.R.L. - Bucureşti. (la 30-05-2017, Punctul 8), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 9) proceduri prin tehnici hibride:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;b) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;e) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu";f) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;g) SC Clinica Polisano SRL - Sibiu;h) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca.i) S.C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti. (la 30-05-2017, Punctul 9), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 10) proceduri prin tehnici transcateter:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;b) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;c) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;d) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu";e) SC Clinica Polisano SRL - Sibiu;f) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;g) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca.h) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; (la 30-05-2017, Punctul 10), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) i) S.C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti; (la 30-05-2017, Punctul 10), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) j) S.C. Centrul Medical Policlinico di Monza - S.R.L. - Bucureşti. (la 30-05-2017, Punctul 10), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 11) proceduri prin asistare mecanică a circulaţiei pe termen lung:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;b) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu";c) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;12) proceduri de chirurgie vasculară:a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;c) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;d) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti;e) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Secţia clinică de chirurgie vasculară;g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;h) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi;j) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;m) Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov;n) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava;o) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu";p) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;q) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;r) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias;s) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş.ş) S.C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti; (la 30-05-2017, Punctul 12), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) t) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «M.S. Curie» - Bucureşti. (la 30-05-2017, Punctul 12), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 13) proceduri de cardiologie intervenţională în tratamentul copiilor cu malformaţii cardiace congenitale:a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie";b) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;c) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" Iaşi;d) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca.e) S.C. Sanador - S.R.L. - Bucureşti. (la 30-05-2017, Punctul 13), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 14) proceduri de cardiologie intervenţională în tratamentul adulţilor cu malformaţii cardiace congenitale: (la 30-05-2017, Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) a) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; (la 30-05-2017, Punctul 14), Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de boli cardiovasculare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 )  +  PROGRAMUL NAŢIONAL DE ONCOLOGIE Obiective:a) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;b) monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice;c) reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare;d) diagnosticul şi monitorizarea leucemiilor acute la copii şi adulţi;e) radioterapia bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi;f) diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne la copii şi adulţi. Structură:1. Subprogramul de tratament medicamentos al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;2. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT;3. Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare;4. Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi;5. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi;6. Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi. Subprogramul de tratament medicamentos al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii) Activităţi:– asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în ambulatoriu. Criterii de eligibilitate:1) includerea în subprogram: după stabilirea diagnosticului de boală neoplazică şi stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele naţionale şi internaţionale recunoscute;2) excluderea din subprogram: după epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a tratamentului sau la solicitarea bolnavului, după caz;3) reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesită reinstituirea tratamentului antineoplazic. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:– număr de bolnavi trataţi: 126.498;2) indicatori de eficienţă:– cost mediu/bolnav tratat/an: 12.002 lei. Natura cheltuielilor subprogramului:– cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere, inhibitori de osteoclaste). Unităţi care derulează subprogramul:a) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti;b) Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca;c) Institutul Regional de Oncologie Iaşi;d) Institutul Regional de Oncologie Timişoara;e) unităţi sanitare care au în structură secţii, compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale, inclusiv unităţi sanitare cărora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale de specialitate, după caz, ce au în competenţă tratarea bolnavilor pentru afecţiuni oncologice şi oncohematologice;f) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;g) farmacii cu circuit deschis. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii) Activităţi:– monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT. Criterii de eligibilitate:– pentru pacienţi adulţi:1) Cancere ale capului şi gâtului (Tumori ale sferei ORL):a) Identificarea tumorii primare la pacienţii diagnosticaţi clinic cu adenopatie laterocervicală unică, având examen histopatologic de carcinom scuamos metastatic şi fără detecţie a localizării primare prin alte metode imagistice (CT, IRM);b) Evaluarea răspunsului la tratament la 3-6 luni după radiochimioterapie la pacienţii cu mase tumorale reziduale;c) Diagnosticul diferenţial al recidivei tumorale suspectate clinic, faţă de efectele locale ale radioterapiei.2) Cancerele tiroidienea) Detecţia bolii reziduale sau a recidivei cancerului tiroidian folicular cu nivele crescute de tireoglobulina şi scintigrama cu radioiod negativă;b) Evaluarea evoluţiei carcinomului medular tiroidian tratat, asociat cu nivele de calcitonină cu investigaţii imagistice (CT, RMN, scintigrafie osoasă sau cu octreotide), normale sau echivoce.3) Cancerul mamara) Evaluarea leziunilor multifocale sau a suspiciunii de recurenţă la pacienţi cu sâni denşi la examen mamografic;b) Diagnosticul diferenţial al plexopatiei brahiale induse de tratament faţă de invazia tumorală la pacienţi cu examen RMN echivoc sau normal;c) Evaluarea extensiei bolii la pacienţii cu tumori avansate loco-regional;d) Stadializarea cazurilor cu leziuni de recidivă în urma unor rezultate ale examenelor de laborator (CA 15-3, fosfataza alcalină), cu investigaţii imagistice neconcludente sau negative; (la 30-05-2017, Litera e) din Punctul 3), Subtitlul Criterii de eligibilitate, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii), Titlul Programul naţional de oncologie din Capitolul IX a fost abrogată de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 4) Cancerul pulmonar cu celule "non small"(NSCLC):a) Stadializarea pacienţilor consideraţi eligibili pentru intervenţie chirurgicală: în mod specific pacienţii cu adenopatii mediastinale < 1 cm la examenul CT sau adenopatii mediastinale între 1 şi 2 cm la examenul CT şi pacienţi cu leziuni echivoce care ar putea reprezenta metastaze, cum ar fi mărirea de volum a glandei suprarenale;b) Caracterizarea unui nodul pulmonar solitar cu dimensiuni peste 1 cm (în special în cazul unei biopsii eşuate sau în cazul în care există un risc crescut de pneumotorax la pacienţii cu comorbidităţi medicale);c) Evaluarea suspiciunii de recidivă (diagnosticul diferenţial între efectele tratamentului şi recidiva tumorală).5) Cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC):– Stadializarea pacienţilor cu SCLC cu boala limitată la examenul CT consideraţi apţi pentru terapie radicală (intervenţie chirurgicală).6) Neoplazii pleurale maligne:a) Pentru ghidajul biopsiei la pacienţii cu suspiciune de leziune pleurală malignă: cu îngroşare pleurală; FDG are mai mică utilitate la pacienţii care prezintă doar revărsat pleural sau la cei cu istoric de pleurodeză;b) Pentru excluderea diseminării extratoracice la pacienţii cu mezoteliom propuşi pentru terapie multimodală care include chirurgie radicală/decorticare.7) Carcinom timic:a) Stadializarea pacienţilor consideraţi operabili;b) Evaluarea leziunilor timice incerte dacă sunt considerate a beneficia de tratament radical.8) Carcinoamele esofagiene:a) Stadializarea cazurilor cu indicaţie chirurgicală radicală, incluzând pacienţii care au primit tratament neoadjuvant;b) Evaluarea suspiciunii de recidivă la pacienţii cu investigaţii radiologice negative sau echivoce.9) Carcinoamele gastrice:a) Stadializarea cazurilor cu indicaţie chirurgicală cu intenţie de radicalitate;b) Reevaluarea cazurilor cu suspiciune de recidivă, potenţial operabile, cu investigaţii radiologice neconcludente sau negative.10) Tumorile stromale gastrointestinale (G.I.S.T.)a) Stadializarea preterapeutică a pacienţilor care vor necesita probabil terapie sistemică;b) Evaluarea răspunsului la terapia sistemică.11) Carcinoame pancreatice: (la 30-05-2017, Litera a) din Punctul 11), Subtitlul Criterii de eligibilitate, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii), Titlul Programul naţional de oncologie din Capitolul IX a fost abrogată de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) b) Stadializarea cazurilor cu indicaţie chirurgicală cu intenţie de radicalitate şi investigaţii imagistice neconcludente;c) Reevaluarea cazurilor cu suspiciune de recidivă cu investigaţii imagistice echivoce sau negative. Notă: Aproximativ 30% din cazurile de adenocarcinom pancreatic pot să nu capteze FDG.12) Carcinoamele colo-rectale:a) Stadializarea pacienţilor cu metastaze sincrone operabile la momentul diagnosticului;b) Stadializarea preoperatorie în cancerul rectal;c) Restadializarea pacienţilor cu recidive considerate rezecabile şi/sau leziuni metastatice considerate rezecabile;d) Detecţia recidivelor la pacienţi cu markeri tumorali în creştere şi/sau suspiciune clinică de recidivă cu investigaţii imagistice normale sau echivoce;e) Evaluarea maselor tumorale presacrate post tratament în cancerul de rect.13) Carcinoamele ovariene:– Evaluarea cazurilor cu suspiciune de recidivă în urma unor valori crescute ale CA125, cu investigaţii imagistice negative sau echivoce.14) Carcinoamele uterine:a) Stadializarea sau restadializarea pacientelor cu carcinoame uterine (col/endometru) considerate apte pentru intervenţie chirurgicală exenterativă;b) Stadializarea pacientelor cu cancer de col uterin suspicionate a avea boală avansată local, (cu leziuni suspecte cum ar fi adenopatii pelvine anormale la examen RMN) sau cu risc crescut pentru adenopatii para-aortice sau leziuni metastatice la distantă;c) Suspiciune de recidivă de carcinom de col uterin sau carcinom endometrial cu examene radiologice echivoce;15) Tumori ale celulelor germinale:a) Evaluarea recidivei tumorale la pacienţii cu seminom metastazat sau teratom, cu markeri tumorali crescuţi sau în creştere şi investigaţii imagistice echivoce sau normale;b) Evaluarea maselor reziduale la pacienţii cu seminom sau teratom. Notă: Teratoamele mature diferenţiate pot să nu capteze FDG şi nu pot fi excluse în cazul unei investigaţii PET-CT negative.16) Carcinoamele anale, vulvare şi peniene:– Stadializarea cazurilor selectate pentru tratament radical şi care au investigaţii imagistice echivoce.17) Limfoamea) Stadializarea pacienţilor cu Limfom Hodgkin sau cu limfoame non-Hodgkin agresive;b) Evaluarea de etapă a răspunsului la tratament la pacienţii cu limfom Hodgkin sau cu limfoame non-Hodgkin agresive, după doua cicluri de chimioterapie;c) Stadializarea pacienţilor cu limfom folicular în stadii incipiente, considerate eligibile pentru radioterapie;d) Evaluarea răspunsului la tratament la pacienţii cu limfom Hodgkin sau limfoame non-Hodgkin agresive cu examen PET-CT de etapă pozitiv şi cu masa tumorală reziduală evidenţiată CT/RMN;e) Evaluarea suspiciunii de recidivă la pacienţii simptomatici cu limfoame avide pentru FDG (difuz cu celula mare B, de mantă, anaplazice, limfoblastice), limfoame Hodgkin şi examen CT/RMN neconcludent; (la 30-05-2017, Litera e) din Punctul 17), Subtitlul Criterii de eligibilitate, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii), Titlul Programul naţional de oncologie din Capitolul IX a fost modificată de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) f) Evaluarea pacienţilor pretransplant pentru aprecierea masei tumorale şi a oportunităţii transplantului;g) Stadializarea suspiciunii de recidivă post transplant;h) Evaluarea răspunsului la tratamentul de linia a doua şi la tratamentele ulterioare la pacienţii cu limfoame avide FDG;i) Excluderea afectărilor sistemice în limfoamele cutanate;j) Determinarea extensiei şi identificarea locului potrivit pentru biopsie la pacienţii cu limfoame cu grad de malignitate scăzut la care este suspectată transformarea în limfom cu grad înalt de malignitate.18) Mieloame:a) Evaluarea pacienţilor cu plasmocitom aparent solitar sau la pacienţii cu leziuni osteolitice ambigue;b) Suspiciunea de recidivă la pacienţii cu mielom nesecretant sau cu boală predominant extramedulară.19) Melanomul malign:a) Leziuni metastatice cu indicaţie chirurgicală (ganglionare sau metastaze la distanţă);b) Melanom cu ganglion santinelă pozitiv.20) Tumori musculo-scheletale:a) Stadializarea sarcoamelor de părţi moi de grad histologic înalt, dacă nu există deja evidenţa prezenţei metastazelor, în special sarcoamele Ewing, rabdomiosarcoame, leiomiosarcoame, osteosarcoame, histiocitom fibros malign, sinoviosarcoame şi liposarcoame mixoide;b) Stadializarea pacienţilor cu sarcoame metastatice având indicaţie de metastazectomie hepatică sau pulmonară atunci când investigaţiile imagistice nu au evidenţiat determinări extrahepatice sau extrapulmonare care să contraindice intervenţia chirurgicală;c) Evaluarea răspunsului la tratament în sarcoamele de grad înaltd) Evaluarea indicaţiei de amputaţie în sarcoamele de grad înalt, pentru excluderea determinărilor metastatice la distanţă;e) Evaluarea iniţială (stadializarea) şi a răspunsului la chimioterapie în osteosarcoame;f) Stadializarea iniţială şi evaluarea răspunsului la tratament la pacienţi cu sarcom Ewing şi examen scintigrafic osos negativ.21) Tumori neuroendocrine:a) Evaluarea beneficiului terapeutic la încheierea tratamentului; (la 30-05-2017, Litera a) din Punctul 21), Subtitlul Criterii de eligibilitate, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii), Titlul Programul naţional de oncologie din Capitolul IX a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) b) Evaluarea determinărilor multifocale la pacienţii cu paragangliom propuşi pentru intervenţie chirurgicală.22) Indicaţii pediatrice:a) Osteosarcoame şi sarcoame Ewing - stadializare iniţială şi evaluarea răspunsului la chimioterapie;b) Neuroblastom-stadializare iniţială şi evaluarea răspunsului la tratament;c) Tumora Wilms - evaluare preterapeutică;d) Histiocitoza cu celule Langherhans - evaluare preterapeutică şi evaluarea răspunsului la tratament;e) Limfoame Hodgkin şi non-Hodgkin - aceleaşi criterii ca şi la adult;f) Alte afecţiuni maligne - aceleaşi criterii ca la adult.23)  Localizarea carcinoamelor oculte la pacienţi cu metastaze cu punct de plecare neprecizat. Detecţia localizării primare în situaţia în care investigaţiile imagistice sunt neconcludente.Recomandarea pentru examinarea PET/CT se va face cu aprobarea comisiei de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. (la 30-05-2017, Punctul 23), Subtitlul Criterii de eligibilitate, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii), Titlul Programul naţional de oncologie din Capitolul IX a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:– număr de bolnavi: 4.6322) indicatori de eficienţă:– tarif/investigaţie: 4.000 lei. Natura cheltuielilor subprogramului:– servicii medicale paraclinice - investigaţii PET-CT. Unităţi care derulează subprogramul:a) Pozitron-Diagnosztika, Oradea;b) Societatea "Affidea România" - S.R.L. - Bucureşti;c) Societatea Comercială "Pozitron Medical Investigation" - S.R.L. Constanţa;d) Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic Braşov;e) Societatea Comercială "CT Clinic" - S.R.L., Cluj-Napoca;f) MNT Healthcare Europe SRL-Neolife;g) Societatea "Affidea România" - S.R.L. - Timişoara;h) Societatea "MNT Diagnostic Services" - S.R.L. - Iaşi;i) Institutul Regional de Oncologie Iaşi. Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare Activităţi;– asigurarea endoprotezelor mamare pentru reconstrucţia mamară după afecţiuni oncologice. Criterii de eligibilitate: Criterii de includere:– evaluare oncologică de etapă, care să avizeze explicit indicaţia de reconstrucţie mamară, imediată sau secundară Criterii de excludere:– protocol terapeutic oncologic ce nu permite efectuarea tratamentului reconstructiv;– afecţiuni sistemice severe, care în urma evaluărilor interdisciplinare contraindică intervenţia sau anestezia generală. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:– număr de bolnave: 200;2) indicatori de eficienţă:– cost mediu/bolnavă: 2.087 lei. Natura cheltuielilor subprogramului: endoproteze mamare pentru reconstrucţia mamară Unităţi care derulează subprogramul:a) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;b) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arsenie" Bucureşti;c) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; (la 30-05-2017, Litera d), Subtitlul Unităţi care derulează subprogramul, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii), Titlul Programul naţional de oncologie din Capitolul IX a fost abrogată de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) e) Spitalul Militar de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" Bucureşti;f) Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan Bucureşti;g) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti;h) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti;i) Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov;j) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;k) Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa;l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Spiridon" Iaşi;n) Spitalul Clinic Judeţean Oradea;o) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;q) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;r) Institutul Regional de Oncologie Iaşi;s) Spital Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila". Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi Activităţi:– asigurarea serviciilor pentru diagnosticul iniţial şi de certitudine al leucemiei acute şi pentru monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute. Criterii de includere:a) diagnosticul iniţial şi de certitudine al leucemiei acute:– bolnavi cu diagnostic prezumtiv de leucemie acută dovedit obligatoriu printr- un examen citomorfologic efectuat anterior trimiterii spre investigare complexă prin imunofenotipare, citogenetică şi biologie moleculară;b) monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute;– bolnavi cu diagnostic de leucemie acută în tratament medicamentos. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:a) număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul iniţial al leucemiei acute: 400;b) număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin imunofenotipare: 400;c) număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen citogenetic şi/sau FISH: 300;d) număr de bolnavi beneficiari de servicii pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen de biologie moleculară: 300;e) număr de bolnavi cu diagnostic de leucemie acută beneficiari de servicii de monitorizare a bolii minime reziduale prin imunofenotipare: 500f) număr de bolnavi cu diagnostic de leucemie acută beneficiari de servicii de monitorizare a bolii minime reziduale prin examen citogenetic şi/sau FISH: 200;g) număr de bolnavi cu diagnostic de leucemie acută beneficiari de servicii de monitorizare a bolii minime reziduale prin examen de biologie moleculară: 200. NOTĂ: Bolnavul care a beneficiat de servicii pentru diagnosticul iniţial al leucemiei acute poate efectua 1, 2 sau 3 dintre examenele pentru diagnostic de certitudine;2) indicatori de eficienţă:a) tarif/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul iniţial al leucemiei acute (medulogramă şi/sau examen citologic al frotiului sanguin, coloraţii citochimice): 201 lei;b) tarif/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin imunofenotipare: 1.309 lei;c) tarif/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen citogenetic şi/sau FISH: 834,5 lei;d) tarif/bolnav beneficiar de serviciu pentru diagnosticul de certitudine al leucemiei acute prin examen de biologie moleculară: 600 lei;e) tarif/bolnav cu diagnostic de leucemie acută beneficiar de serviciu pentru monitorizarea bolii minime reziduale prin imunofenotipare: 1.309 lei;f) tarif/bolnav cu diagnostic de leucemie acută beneficiar de serviciu pentru monitorizarea bolii minime reziduale prin examen citogenetic şi/sau FISH: 834,5 lei;g) tarif/bolnav cu diagnostic de leucemie acută beneficiar de servicii pentru monitorizarea bolii minime reziduale prin examen de biologie moleculară: 600 lei. Natura cheltuielilor subprogramului:– servicii pentru diagnosticul iniţial şi de certitudine al leucemiilor acute şi pentru monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute. Unităţi care derulează subprogramul:a) Institutul Clinic Fundeni;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Spitalul Clinic Colţea Bucureşti;d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;e) Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca;f) Institutul Regional de Oncologie Iaşi;g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate În regim de spitalizare de zi Activităţi– asigurarea serviciilor de radioterapie (radioterapie cu ortovoltaj, cobaltoterapie, radioterapie cu accelerator liniar 2D, radioterapie cu accelerator liniar 3D, radioterapie IMRT, brahiterapie) a bolnavilor cu afecţiuni oncologice. Criterii de eligibilitate a bolnavilor oncologici:a) criterii de includere: bolnavi cu afecţiuni oncologice, la recomandarea comisiei medicale de indicaţie terapeutică formată din cel puţin un medic radioterapeut, un medic oncolog şi medicul curant al bolnavului, putând face apel în funcţie de caz la următoarele specialităţi: chirurgie, chirurgie oncologică, imagistică medicală, anatomopatologie;b) criterii de întrerupere: Întreruperea tratamentului prin radioterapie poate fi propusă de către medicul radioterapeut curant comisiei de indicaţie terapeutică în următoarele situaţii: decizia pacientului, evoluţia bolii sub tratament, apariţia de efecte secundare sau complicaţii acute ale tratamentului care pun în pericol viaţa pacientului, evoluţia la distanţă a bolii în timpul radioterapiei. Indicaţii de tratament de radioterapie:a) Radioterapie cu ortovoltaj/kilovoltaj - tumori cutanate, tumori superficiale la care se poate documenta că izodoza de 90% se suprapune tumorii, în condiţii ideale (constante electrice, filtrare, geometria fasciculelor), tumori semiprofunde şi profunde;b) Cobaltoterapie - radioterapie 2D, cu indicaţii similare iradierii cu accelerator liniar 2D;c) Radioterapie cu accelerator liniar 2D - tratamente paliative sau simptomatice, tratamente cu intenţie curativă la pacienţi selecţionaţi (pelvis prin tehnica "box", cancer mamar, cancere ORL - ex. cancer laringian operat);d) Radioterapie cu accelerator liniar 3D - tratamente cu intenţie curativă, paliaţie sau tratamente simptomatice la pacienţi selecţionaţi - speranţa de viaţă neafectată de patologie asociată, tumori cerebrale, iradieri profilactice;e) IMRT - tratamentul radiologic în cancerele ORL, cancerul prostatei, iradierea recidivelor sau a tumorilor după "geographic miss", în toate situaţiile în care se poate documenta o distribuţie mai bună a dozei faţă de iradierea 3D conformaţională - tumori cerebrale sau ale sistemului nervos central (ex. Iradiere cranio-spinală), iradiere după intervenţii limitate în cancerul mamar, la paciente cu sâni mari, iradierea peretelui toracic după mastectomie, cancer esofagian, cancer pulmonar cu intenţie curativă, cancer al canalului anal, cancerul traheei, radioterapie pediatrică;f) Brahiterapie:a. Brahiterapie intracavitară - iradiere exclusivă sau suplimentarea dozei în cancerele colului şi corpului uterin, iradiere paliativă endobronşică sau esofagiană, cancere ale rinofaringelui accesibile, pentru suplimentarea dozei sau iradierea paliativă a recidivelor, cancerul foselor nazale, cancerul conductului auditiv extern, tumori ale vaginului, rectului şi anusului;b. Brahiterapie interstiţială - cancerul canalului anal, cancerul sânului, cancerul prostatei, cancerul pleoapei, sarcoame, tumori superficiale;c. Brahiterapie de contact - foloseşte aplicatori speciali, pentru tumori cutanate sau superficiale. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:a) număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu ortovoltaj: 626;b) număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu cobaltoterapie/an: 1.464;c) număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu accelerator liniar 2D/an: 3.893;d) număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie cu accelerator liniar 3D/an: 8.684;e) număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin radioterapie IMRT/an: 6.995;f) număr de bolnavi cu afecţiuni oncologice trataţi prin brahiterapie/an: 4.040.2) indicatori de eficienţă:a) tarif/serviciu de radioterapie cu ortovoltaj: 29 leib) tarif/serviciu de radioterapie cu cobaltoterapie: 144 leic) tarif/serviciu de radioterapie cu accelerator liniar 2D: 180 lei;d) tarif/serviciu de radioterapie cu accelerator liniar 3D: 320 leie) tarif/serviciu de radioterapie IMRT: 640 leif) tarif/serviciu de brahiterapie: 302 lei Natura cheltuielilor subprogramului– cuprinde toate cheltuielile necesare realizării serviciilor de radioterapie, inclusiv serviciile efectuate sau documentele eliberate în strânsă legătură şi în vederea efectuării serviciului medical respectiv. Unităţi care derulează subprogramul:a) unităţile sanitare publice cu structuri de profil;b) unităţi sanitare private autorizate/avizate şi evaluate în condiţiile legii;c) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie care au structuri de profil. Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi Activităţi:– asigurarea serviciilor pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi. Criterii de includere:– bolnavi cu diagnostic prezumtiv de tumori solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom). Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:a) număr de bolnavi beneficiari de servicii de testare genetică pentru neuroblastom: 100;b) număr de bolnavi beneficiari de servicii de testare genetică pentru sarcom Ewing: 70;2) indicatori de eficienţă:a) tarif/bolnav beneficiar de serviciu de testare genetică pentru neuroblastom: 701 lei;b) tarif/bolnav beneficiar de serviciu de testare genetică pentru sarcom Ewing: 701 lei. Natura cheltuielilor subprogramului:– servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom).Unităţi care derulează subprogramul (la 30-05-2017, Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi, Titlul Programul naţional de oncologie din Capitolul IX a fost completat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) a) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale «Victor Babeş» Bucureşti. (la 30-05-2017, Subtitlul Unităţi care derulează subprogramul din Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi, Titlul Programul naţional de oncologie din Capitolul IX a fost completat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 )  +  PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRATAMENT AL SURDITĂŢII PRIN PROTEZE AUDITIVE IMPLANTABILE (IMPLANT COHLEAR ŞI PROTEZE AUDITIVE) Activităţi:– reabilitarea auditivă prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive). Criteriile de eligibilitate:a) Hipoacuzie bilaterală neurosenzorială profundă cu praguri mai mari de 90 dB, pre sau perilinguală, sub vârsta de 6 ani (IC)b) Hipoacuzie bilaterală neurosenzorială severă/ profundă postmeningitică - prioritate - (IC)c) Hipoacuzie bilaterală neurosenzorială progresivă cu pierderea beneficiului prin metode de protezare clasice (aparate auditive)-(IC)d) Hipoacuzie bilaterală neurosenzorială postlinguală profundă pe frecventele înalte (>1000Hz) şi uşoară/medie pe frecvenţele joase(< 1000Hz), cu discriminare vocală sub 50% - (IC)e) Hipoacuzie bilaterală neurosenzorială la adult severă/profundă, praguri mai mari de 70 dB, praguri mai mari de 55 dB în câmp liber cu protezare, discriminare vocală sub 40% cu proteze şi stimul de 65 dB HL - (IC).f) Hipoacuzie neurosenzorială asimetrică severă, profundă, inclusiv pierderea totală de auz unilaterală cu auz normal sau aproape normal contralateral - (BAHA sau alte dipositive cu ancorare osoasă, IC).g) Hipoacuzie de transmisie sau mixtă, uni sau bilaterală care nu poate fi protezată clasic (otite externă cronică sau recidivantă, supuraţii auriculare cronice, stenoze sau malformaţii de ureche externă/ medie - (BAHA sau alte dipositive cu ancorare osoasă, IUM)h) Hipoacuzie neurosenzorială moderată/severă cu discriminare peste 50% (IUM)i) Hipoacuzie de transmisie sau mixtă, moderată/severă cu praguri ale conducerii osoase mai mici de 60 dB (IUM, BAHA sau alte dipozitive cu ancorare osoasă)j) Suport şi implicare familială bună. Suport psihologic adecvat.k) Aşteptări realiste din partea familiei în privinţa rezultatelor reabilitării auditiv- verbale;l) Înlocuirea procesorului extern, după expirarea perioadei de garanţie, în cazuri bine justificate, la recomandarea medicului specialist. Tipul de implantare - uni sau bilaterală , simultană sau secvenţială - este stabilit de echipa de implant cohlear în funcţie de specificul fiecărui bolnav. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:a) număr de implanturi cohleare: 200;b) număr de proteze auditive cu ancorare osoasă BAHA: 40;c) număr de proteze implantabile de ureche medie: 1;2) indicatori de eficienţă:a) cost mediu/implant cohlear: 96.385 lei;b) cost mediu/proteză auditivă cu ancorare osoasă BAHA: 24.383 lei;c) cost mediu/proteză implantabilă de ureche medie: 44.340 lei. Natura cheltuielilor programului:– cheltuieli cu materiale specifice: implanturi cohleare (procesor intern, procesor extern) , proteze auditive cu ancorare osoasă şi proteze implantabile de ureche medie. Unităţi care derulează programul:a) Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă"; (la 30-05-2017, Litera b) din Subtitlul Unităţi care derulează subprogramul, Titlul Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) din Capitolul IX a fost abrogată de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) c) Spitalul Clinic Municipal Timişoara;d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;e) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;g) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie";h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.i) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Grigore Alexandrescu» - Bucureşti. (la 30-05-2017, Subtitlul Unităţi care derulează subprogramul, Titlul Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) din Capitolul IX a fost completat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 )  +  PROGRAMUL NAŢIONAL DE DIABET ZAHARAT Activităţi:1) evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c);2) asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulină şi ADO;3) asigurarea testelor de automonitorizare prin farmaciile cu circuit deschis, în vederea automonitorizării persoanelor cu diabet zaharat insulinotrataţi;4) asigurarea accesului la pompe de insulină şi materiale consumabile pentru acestea pentru cazurile aprobate de coordonatorii centrelor metodologice regionale. Criterii de eligibilitate:1)  activitatea 1: bolnavi cu diabet zaharat, la recomandarea medicului specialist diabetolog, a medicului cu competenţă/atestat în diabet sau a medicilor desemnaţi. Medicii desemnaţi sunt medicii specialişti (medicină internă, medicină de familie), nominalizaţi de casele de asigurări de sănătate în situaţia în care există un deficit de medici diabetologi, sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la nivel judeţean.2) activitatea 2:a) pentru bolnavi beneficiari de insulină:a.1) bolnavi cu diabet zaharat tip 1;a.2)  bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesită tratament (temporar sau pe o durată nedefinită) cu insulină:– atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO şi respectarea riguroasă a dietei, hemoglobina A1c depăşeşte 7,5% (fac excepţie cazurile în care speranţa de viaţă este redusă);– când tratamentul cu ADO este contraindicat;– intervenţie chirurgicală;– infecţii acute;– infecţii cronice (de exemplu, TBC pulmonar);– evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC);– alte situaţii (intoleranţă digestivă, stres);– bolnave cu diabet gestaţional;b) pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO:b.1) lipsa echilibrării la nivelul ţintelor propuse exclusiv prin tratament nefarmacologic;b.2) bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia a jeun > 180 mg/dl şi/sau HbA1c >/= 8,0%;3) activitatea 3: bolnavii cu diabet zaharat insulinotrataţi, la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriţie şi boli metabolice şi a medicului cu competenţă/atestat:a) insulinoterapie în prize multiple sau cu insulinoterapie convenţională;b) autoajustarea zilnică a dozelor de insulină în funcţie de automonitorizare. Decizia de a întrerupe acordarea testelor de automonitorizare la bolnavii incluşi în Programul naţional de diabet zaharat aparţine în integralitate medicului de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi poate fi adoptată în următoarele condiţii:a) lipsa de aderenţă la programul de monitorizare şi control medical de specialitate;b) terapia cu infuzie continuă cu insulină nu îşi dovedeşte eficacitatea;4) activitatea 4: bolnavii cu diabet zaharat care pot beneficia de pompe de insulină:a) bolnavi aflaţi în tratament permanent cu insulină:a.1) copii cu diabet zaharat tip I, la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă corect aplicată;a.2) adulţi cu diabet zaharat tip I peste vârsta de 18 ani la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă corect aplicată;a.3) gravide cu diabet zaharat tip I;b) bolnavi aflaţi în tratament temporar cu insulină:b.1) diabet zaharat gestaţional sau gravide cu diabet zaharat şi insulinoterapie la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă;b.2) orice tip de diabet zaharat, cu labilitate glicemică, ce nu poate fi controlat prin insulinoterapie intensivă;c) criterii de decizie a pacientului:c.1) motivaţie;c.2) aderenţă la programul de monitorizare şi control (autoîngrijire, automonitorizare şi autoajustarea dozelor de insulină);c.3) capacitate şi abilităţi de utilizare a pompei;c.4) suport familial. Decizia privind întreruperea utilizării unei pompe de insulină de către un bolnav aparţine în exclusivitate medicului diabetolog şi poate fi luată în următoarele condiţii:a) lipsa de aderenţă sau aderenţa necorespunzătoare a bolnavului la programul de monitorizare şi control medical de specialitate pe parcursul utilizării pompei;b) terapia cu infuzie continuă cu insulină nu îşi dovedeşte eficacitatea. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:a) număr de persoane cu diabet evaluate prin dozarea hemoglobinei glicozilate: 60.000;b) număr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi: 782.430;c) număr de bolnavi automonitorizaţi: 243.189, din care:c.1) număr de copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi: 3.529;c.2)  număr de adulţi cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi: 239.660;d) număr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de pompe de insulină: 139;e) număr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de materiale consumabile pentru pompele de insulină: 448;2) indicatori de eficienţă:a) tarif/dozare de hemoglobină glicozilată: 20 lei;b) cost mediu/bolnav cu diabet zaharat tratat/an: 1.076lei;c) cost mediu/copil cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizat/an: 1.860 lei (400 teste/3 luni);d) cost mediu/adult cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizat/an: 480 lei (100 teste /3 luni);e) cost mediu/bolnav cu diabet zaharat beneficiar de pompă de insulină: 8.115 lei;f) cost mediu/bolnav beneficiar de materiale consumabile pentru pompa de insulină/an: 7.617,78 lei. Natura cheltuielilor programului:a) cheltuieli pentru efectuarea HbA1c;b) cheltuieli pentru medicamente: insulină şi antidiabetice orale;c) cheltuieli pentru materiale sanitare specifice: teste de automonitorizare;d) cheltuieli pentru pompe de insulină şi materiale consumabile pentru acestea. Unităţi care derulează programul:a) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti;b) unităţi sanitare care au în structură secţii/compartimente de profil/cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;c) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;d) furnizori de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractuală cu casa de asigurări pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza contractelor încheiate în acest sens. Decontarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face în funcţie de serviciile realizate, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie la nivelul caselor de asigurări de sănătate. Recomandarea pentru efectuarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face de către medicul specialist diabetolog, de medicul cu competenţă/atestat în diabet sau de medicul desemnat. Medicul desemnat este medicul specialist (medicină internă, medicină de familie), nominalizat de casa de asigurări de sănătate în situaţia în care există un deficit de medici diabetologi, sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la nivel judeţean, dar nu mai mult de două dozări/bolnav/an. Valabilitatea recomandării este de maximum 90, respectiv 92 de zile calendaristice, după caz;e) farmacii cu circuit deschis.f) pentru pompe de insulină şi materiale consumabile pentru acestea:f.1)  pompe de insulină - centre metodologice regionale, respectiv:– Bucureşti - Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti (judeţe arondate: Brăila, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vrancea);– Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara (judeţe arondate: Alba, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş);– Craiova - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova (judeţe arondate: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea, Teleorman);– Iaşi - Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi (judeţe arondate: Bacău, Botoşani, Buzău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui);– Cluj - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj (judeţe arondate: Bistriţa- Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Mureş, Maramureş, Sălaj, Satu Mare);f.2) materiale consumabile pentru pompele de insulină:– Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti;– centre şi unităţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii.  +  PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRATAMENT AL BOLILOR NEUROLOGICE Activităţi:– asigurarea, prin farmaciile cu circuit închis, a tratamentului cu interferonum beta 1a, interferonum beta 1b, glatiramer acetat, teriflunomidum, natalizumabum pentru bolnavii cu scleroză multiplă. Criterii de eligibilitate a bolnavilor cu scleroză multiplă:a) vor fi incluşi bolnavii:a.1) cu formă recurent-remisivă şi scor EDSS (la 30-05-2017, Litera a.1) din subtitlul Criterii de eligibilitate a bolnavilor cu scleroză multiplă, titlul Programul naţional de tratament al bolilor neurologice din Capitolul IX a fost modificată de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) a.2) cu sindrom clinic izolat (CIS) cu imagistică sugestivă pentru scleroză multiplă (IRM cerebrală şi/sau medulară) şi excluderea cu certitudine a unui alt diagnostic etiologic (interferonum beta 1a cu administrare i.m., interferonum beta 1b cu administrare sc, glatiramer acetat);a.3) cu formă secundar progresivă şi scor EDSS a.4) cu formă progresivă cu recăderi şi scor EDSS a.5) care nu au răspuns unei cure complete şi adecvate de betainterferon (indiferent de forma farmaceutică), glatirameracetat sau teriflunomidum; pacienţii trebuie să fi avut cel puţin o recidivă în anul precedent în timp ce se aflau în tratament şi să aibă cel puţin 9 leziuni hiperintense T2 la IRM craniană sau cel puţin o leziune evidenţiată cu gadoliniu (natalizumabum);a.6) cu forma recurent-remisivă severă, cu evoluţie rapidă, definită prin două sau mai multe recidive care produc invaliditate într-un an şi cu una sau mai multe leziuni evidenţiate cu gadoliniu la IRM craniană sau o creştere semnificativă a încărcării leziunilor T2 comparativ cu un examen IRM anterior recent (natalizumabum);b) vor fi excluşi bolnavii:b.1) cu reacţii adverse greu de suportat;b.2) cu imobilizare definitivă (scor EDSS 8);b.3) care refuză tratamentul;b.4) femei gravide sau care alăptează;b.5) apariţia unor afecţiuni hematologice grave, hepatice grave sau alte boli asociate grave care ar putea fi influenţate negativ de tratamentul specific sclerozei multiple;c) criterii de schimbare a tratamentului cu un alt medicament imunomodulator:c.1) agravarea constantă a stării clinice sub tratament;c.2) apariţia de reacţii secundare severe sau greu de tolerat sub tratament;c.3) scăderea complianţei bolnavului sub un anumit tratament imunomodulator;c.4) schimbarea formei clinice evolutive sub un anumit tratament imunomodulator;c.5) apariţia tulburărilor depresive la pacienţi trataţi cu interferon (pot fi trataţi cu glatiramer acetat);c.6) scăderea eficienţei clinice sub tratament cu un imunomodulator de linia I (interferonum beta 1a cu administrare IM, interferonum beta 1a cu administrare SC, interferonum beta 1b cu administrare SC, glatiramer acetat, teriflunomidum) şi cel puţin două recăderi în ultimul an necesită iniţierea tratamentului cu natalizumabum; (cu respectarea riguroasă a indicaţiilor, contraindicaţiilor, metodologiei de iniţiere şi monitorizare specifice). Eliberarea medicamentelor specifice se face în baza prescripţiilor medicale conform Registrului de tratament al bolnavilor cu scleroză multiplă. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:– număr de bolnavi cu scleroză multiplă trataţi: 3.930;2) indicatori de eficienţă:– cost mediu/bolnav cu scleroză multiplă tratat/an: 31.687,53 lei. Natura cheltuielilor programului:– cheltuieli pentru medicamente specifice. Unităţi care derulează programul:a) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Clinica de neurologie;b) Spitalul Clinic Militar Central de Urgenţă "Dr. Carol Davila" Bucureşti - Clinica de neurologie;c) Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie;d) Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de neurologie;e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;f) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;g) Spitalul de Urgenţă "Prof. Agrippa Ionescu" - Clinica de neurologie;h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timiş - Clinica de neurologie;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Clinica de neurologie;j) Institutul Clinic Fundeni - Clinica de neurologie;k) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" Bucureşti;l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea.  +  PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRATAMENT AL HEMOFILIEI ŞI TALASEMIEI Activităţi:1. asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor specifice pentru prevenţia şi tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie congenitală (hemofilia A şi B), boala von Willebrand) şi hemofilie dobândită2. asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a tratamentului cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie. Criterii de eligibilitate:1) hemofilia congenitală:a) bolnavi cu hemofilie, congenitală fără inhibitori:a.1) pentru tratamentul sau substituţia profilactică continuă:– bolnavi cu hemofilie congenitală A şi B fără inhibitori cu vârsta 1-18 ani şi cu vârsta peste 18 ani la care s-a început deja tratamentul profilactic din perioada copilăriei, cu formă congenitală severă de boală (deficit congenital de F VIII sau F IX a.2)  pentru tratamentul sau substituţia profilactică intermitentă/de scurtă durată:– bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori indiferent de vârstă:– pe perioada curelor de recuperare locomotorie fizio-kinetoterapeutică, perioada stabilită fiind bine documentată;– în caz de articulaţii ţintă (> 4 sângerări într-o articulaţie într-o perioadă de 6 luni) bine documentat;– în caz de efort fizic intensiv (călătorie, ortostatism prelungit, vacanţă/concediu) pe o perioadă care să nu depăşească anual 20 de săptămâni.– prevenirea accidentelor hemoragice cu localizare cu potenţial risc vital bine documentat;– bolnavi la care s-a efectuat protezare articularăa.3) pentru tratamentul "on demand" (curativ) al accidentelor hemoragice:– bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori, cu episod hemoragic, indiferent de vârstă şi grad de severitateb) bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori:b.1) pentru profilaxia secundară regulată pe termen lung:– bolnavii cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu vârsta 1-18 ani în următoarele cazuri:– prezenţa unor inhibitori persistenţi, cu titru mare asociaţi cu un tratament nereuşit de inducere a toleranţei imune (ITI), sau– bolnavi care urmează protocolul ITI până se obţine toleranţa satisfăcătoare (titru inhibitori < 0,6 UB, recovery F VIII/IX > 66%, T 1/2 F VIII/FIX > 6 ore)– din motive obiective, nu se poate efectua tratamentul de inducere a toleranţei imune (ITI).b.2) pentru profilaxia secundară pe termen scurt/intermitentă:– bolnavii cu hemofilie congenitală cu inhibitori indiferent de vârstă:– pe perioada curelor de recuperare locomotorie fizio-kinetoterapeutică, perioada stabilită fiind bine documentată;– în caz de articulaţii ţintă (> 4 sângerări într-o articulaţie într-o perioadă de 6 luni) bine documentat;– în caz de efort fizic intensiv (călătorie, ortostatism prelungit, vacanţă/concediu) pe o perioadă care să nu depăşească anual 20 de săptămâni.– prevenirea accidentelor hemoragice cu localizare cu potenţial risc vital bine documentat;– bolnavi la care s-a efectuat protezare articulară.b.3) pentru tratamentul de oprire a sângerărilor:– bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori, cu episod hemoragic, indiferent de vârstă şi grad de severitatec) bolnavi cu hemofilie congenitală cu şi fără inhibitori, pentru tratamentul de substituţie în cazul intervenţiilor chirurgicale şi ortopedice:– bolnavi, indiferent de vârstă, cu hemofilie congenitală cu şi fără inhibitori care necesită intervenţii chirurgicale sau ortopedice.2) bolnavi cu boala von Willebranda) pentru tratamentul profilactic de lungă durată: pacienţii cu formă severă de boală, cu vârsta sub 18 ani şi cei peste 18 ani care au beneficiat anterior de profilaxieb) pentru tratamentul profilactic de scurtă durată: înainte, intra- şi post-intervenţii sângerânde (ortopedice, chirurgicale, stomatologice), în perioada fiziokinetoterapiei recuperatorii, la femeile gravide pentru menţinerea unor nivele plasmatice de FVIII/FvW de> 50 % atât antepartum, cât şi post-partum cel puţin 7-10 zile.c) pentru tratamentul "on demand":– episoade uşoare de hemoragie care nu au răspuns la tratamentul cu DDAVP, indiferent de tipul bolii von Willebrand şi de vârstă– episoade moderate sau severe de hemoragie, indiferent de tipul bolii von Willebrand şi de vârstă.3) hemofilia dobândită clinic manifestă:– în cazul hemoragiilor la bolnavi fără antecedente personale (şi familiale) care dezvoltă autoanticorpi (anticorpi inhibitori) împotriva propriilor factori de coagulare endogeni, având ca rezultat reducerea semnificativă a activităţii factorului respectiv şi consecutiv alterarea coagulării.4) talasemie majoră:– bolnavi cu talasemie care la iniţierea tratamentului chelator de fier au vârsta de cel puţin 2 ani şi nivelul feritinei serice egal sau mai mare de 1000 ng/mL;– bolnavi cu talasemie care, după iniţierea tratamentului chelator de fier, prezintă hemocromatoză secundară post-transfuzională, cu un nivel al feritinei serice care poate să fie mai mare sau mai mic de 1000 ng/mL. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:a) număr de bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică continuă: 200b) număr de bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică intermitentă/de scurtă durată: 250c) număr de bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand": 752d) număr de bolnavi cu vârsta 1-18 ani cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu titru mare cu profilaxie secundară pe termen lung: 10e) număr de bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu profilaxie secundară pe termen scurt/intermitentă: 20f) număr de bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor: 43g) număr de bolnavi cu hemofilie congenitală cu şi fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituţie în cazul intervenţiilor chirurgicale şi ortopedice: 50h) număr de bolnavi cu hemofilie dobândită simptomatică cu tratament de substituţie: 20i) număr de bolnavi cu talasemie: 200;2) indicatori de eficienţă:a) cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică continuă/an: 240.266,30 leib) cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică intermitentă/de scurtă durată /an: 166.110 leic) cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand"/an: 63.280 leid) cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu profilaxie secundară pe termen lung/an: 1.458.000 leie) cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu profilaxie secundară pe termen scurt/intermitentă/an: 787.500 leif) cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor/an: 787.500 leig) cost mediu/bolnav cu hemofilie congenitală cu/fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituţie în cazul intervenţiilor chirurgicale şi ortopedice/an: 315.000 leih) cost mediu/bolnav cu hemofilie dobândită cu tratament de substituţie/an: 313.600 lei;i) cost mediu/bolnav cu talasemie /an: 51.000 lei. Costurile medii reprezintă costurile medii/bolnav/an estimate la nivel naţional, costurile medii pentru fiecare bolnav fiind în concordanţă cu schema terapeutică stabilită conform prevederilor protocolului terapeutic al hemofiliei A şi B şi al bolii von Willebrand aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Natura cheltuielilor programului:– cheltuieli pentru medicamente specifice. Unităţi care derulează programul:1) Tratamentul bolnavilor care nu necesită intervenţii chirurgicale:a) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;b) Clinica de Hematologie Fundeni, Clinica de Pediatrie Fundeni Bucureşti;c) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;e) Spitalul Clinic Colţea bucureşti;f) Centrul Medical de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Tineri "Cristian Şerban" Buziaş;g) unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie şi hematologie;h) unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de medicină internă pentru judeţele unde nu există unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de hematologiei) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;2. Tratamentul bolnavilor care necesită intervenţii chirurgicale:a) Institutul Clinic Fundeni;b) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoarad) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;e) Spitalul Clinic Judeţean Craiova;f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;g) Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca;h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi;i) Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi; Notă: Unităţile sanitare nominalizate la punctul 2 asigură medicamentele specifice necesare realizării intervenţiilor chirurgicale pentru bolnavii cu hemofilie şi în unităţile sanitare cu secţii sau compartimente de chirurgie/ortopedie care nu sunt nominalizate la acest punct.  +  PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRATAMENT PENTRU BOLI RARE Activităţi:1) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis a medicamentelor specifice pentru:a) tratamentul bolnavilor cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune: forme cronice (polineuropatie cronică inflamatorie demielinizantă, neuropatie motorie multifocală cu bloc de conducere, neuropatie demielinizantă paraproteinică, sindroame neurologice paraneoplazice, miopatie inflamatorie, scleroză multiplă - forme cu recăderi şi remisiuni la copii sub 12 ani, encefalita Rasmussen) şi forme acute - urgenţe neurologice (poliradiculonevrite acute, sindrom Guillain-Barre, miastenia - crize miastenice), tratamentul polineuropatiei familiale amiloide cu transtiretină;b) tratamentul bolnavilor cu osteogeneză imperfectă;c) tratamentul bolnavilor cu boala Fabry;d) tratamentul bolnavilor cu boala Pompe;e) tratamentul bolnavilor cu tirozinemie;f) tratamentul bolnavilor cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter);g) tratamentul bolnavilor cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler);h) tratamentul bolnavilor cu afibrinogenemie congenitală;i) tratamentul bolnavilor cu sindrom de imunodeficienţă primară;j) tratamentul bolnavilor cu epidermoliză buloasă;k) tratamentul sclerozei sistemice şi ulcerelor digitale evolutive;l) tratamentul purpurei trombocitopenice imune cronice la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi;m) tratamentul hiperfenilalaninemiei la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4);n) tratamentul sclerozei tuberoase);o) tratamentul bolnavilor cu HTAP;2) asigurarea, în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit deschis a medicamentelor specifice pentru:a) tratamentul bolnavilor cu scleroză laterală amiotrofică;b) tratamentul bolnavilor cu mucoviscidoză;c) tratamentul bolnavilor cu Sindrom Prader Willi;d) tratamentul bolnavilor cu fibroză pulmonară idiopaticăe) tratamentul bolnavilor cu distrofie musculară Duchennef) tratamentul bolnavilor cu angioedem ereditar3) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis a materialelor sanitare pentru tratamentul bolnavilor cu epidermoliză buloasă;4) asigurarea în spital a tijelor telescopice pentru bolnavii cu osteogeneză imperfectă. Criterii de eligibilitate:1) boli neurologice degenerative/inflamator-imune:a) bolnavi cu diagnostic cert de boli neurologice degenerative/inflamator-imune: forme cronice (polineuropatie cronică inflamatorie demielinizantă, neuropatie motorie multifocală cu bloc de conducere, neuropatie demielinizantă paraproteinică, sindroame neurologice paraneoplazice, miopatie inflamatorie, scleroză multiplă - forme cu recăderi şi remisiuni la copii sub 12 ani, encefalita Rasmussen);b) bolnavi cu diagnostic cert de boli neurologice degenerative/inflamator-imune: forme acute - urgenţe neurologice (poliradiculonevrite acute, sindrom Guillan- Barre, miastenia - crize miastenice);2) scleroză laterală amiotrofică:– bolnavi cu diagnostic cert de scleroză laterală amiotrofică;3) osteogeneză imperfectă:a) tratament medicamentos: bolnavii cu diagnostic cert de osteogeneză imperfectă (diagnostic clinic, paraclinic şi genetic);b) tratament cu tije telescopice:– bolnavi cu fracturi multiple şi/sau deformări osoase care necesită armarea oaselor lungi;4) boala Fabry:– bolnavii cu diagnostic cert de boala Fabry;5) boala Pompe:– bolnavii cu diagnostic cert de boala Pompe;6) tirozinemie:– bolnavi cu diagnostic cert de tirozinemie.7) bolnavii cu diagnostic cert de mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter);8) bolnavii cu diagnostic cert de mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler);9) bolnavii cu diagnostic cert de afibrinogenemie congenitală;10) bolnavii cu diagnostic cert de sindrom de imunodeficienţă primară;11) hipertensiune arterială pulmonară:a) bolnavi diagnosticaţi conform criteriilor stabilite de Societatea Europeană de Cardiologie, în baza investigaţiilor paraclinice de specialitate, cu următoarele forme de HTAP:a.1) idiopatică/familială;a.2) asociată cu colagenoze (sclerodermie, lupus eritematos diseminat, poliartrită reumatoidă, boala mixtă de ţesut conjunctiv, sindrom Sjogren);a.3) asociată cu defecte cardiace cu şunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular, defect septal atrial, canal arterial persistent, precum şi forma severă de evoluţie a acestora către sindrom Eisenmenger;a.4) de cauză tromboembolică fără indicaţie de tromboendarterectomie sau cu HTAP persistentă după tromendarterectomie;b) criterii de eligibilitate pentru copii:b.1) grupa de vârstă 0-18 ani;b.2) malformaţii cardiace congenitale cu şunt stânga-dreapta care evoluează spre hipertensiune arterială pulmonară cu rezistenţe pulmonare vasculare crescute, reactive la testul vasodilatator;b.3) sindrom Eisenmenger;b.4) malformaţiile cardiace congenitale complexe de tip ventricul unic şi anastomozele cavopulmonare, cu creşterea presiunii în circulaţia pulmonară;b.5)  HTAP idiopatică;c) criterii de eligibilitate pentru adulţi:c.1) HTAP idiopatică/familială;c.2) asociată cu colagenoze;c.3)  HTAP asociată cu defecte cardiace cu şunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular (DSV), defect septal atrial (DSA), canal arterial persistent (PCA);d) condiţii suplimentare obligatorii:d.1) pacienţi cu HTAP aflaţi în clasa funcţională II - IV NYHA;d.2) pacienţii la care cateterismul cardiac drept evidenţiază o PAPm > 35 mmHg şi PAPs > 50 mmHg;d.3) pacienţii a căror distanţă la testul de mers de 6 minute efectuat iniţial este mai mică de 450 de metri. La pacienţii cu test de mers de sub 150 (foarte severi) sau imposibil de realizat (comorbidităţi), testul de mers nu va putea fi folosit ca parametru de eficienţă;d.4)  includerea în Registrul naţional al pacienţilor cu HTAP;12) mucoviscidoză:– bolnavii cu diagnostic cert de mucoviscidoză;13) epidermoliză buloasă:– bolnavii cu diagnostic cert de epidermoliză buloasă (diagnostic clinic, examen histopatologic);14) sindromul Prader Willi:– bolnavii cu diagnostic cert de Sindrom Prader Willi.15) Polineuropatia familială amiloidă cu transtiretină– bolnavi cu diagnostic cert de polineuropatie familială amiloidă cu transtiretină16) Scleroza sistemică şi ulcerele digitale evolutive– bolnavi cu diagnostic cert de scleroză sistemică şi ulcerele digitale evolutive17) Purpura trombocitopenică imună cronică la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi– bolnavi adulţi cu trombocitopenie imună primară (idiopatică) cronică refractară la alte linii de tratament inclusiv splenectomie sau cu contraindicaţie de splenectomie18) Hiperfenilalaninemia la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4)– bolnavi cu hiperfenilalaninemie care au fost diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4)19) Scleroza tuberoasă:a) Astrocitom subependimal cu celule gigant (ASCG) asociat cu complexul sclerozei tuberoase (TSC):– bolnavi cu astrocitom subependimal cu celule gigant (ASCG) asociat cu complexul sclerozei tuberoase (CST), care necesită intervenţie terapeutică, dar care nu pot fi supuşi intervenţiei;– bolnavi care prezintă cel puţin o leziune de tip astrocitom subependimal cu celule gigant (ASCG) cu diametrul maxim mai mare de 0,5 cm documentată prin examen imagistic (RMN sau CT);– creşterea ASCG argumentată prin imagini radiologice seriale;– vârsta >/= 1 an;b) Angiomiolipom renal asociat cu complexul sclerozei tuberoase (TSC)– bolnavi adulţi cu angiomiolipom renal asociat cu complexul sclerozei tuberoase (CST) care prezintă riscul apariţiei de complicaţii (pe baza unor factori cum sunt dimensiunea tumorii, prezenţa anevrismului sau prezenţa tumorilor multiple ori bilaterale), dar care nu necesită intervenţie chirurgicală imediată;– leziunile AML cu diametrul maxim egal sau mai mare de 3 cm documentat prin examen imagistic (RMN sau CT); tratamentul cu un inhibitor de mTOR este recomandat ca fiind cel mai eficient tratament de prima linie. (Evidenţa de Categorie 1);– creşterea în dimensiuni a angiolipomului argumentată prin imagini radiologice seriale."20) Fibroza pulmonară idiopatică Criterii de includere:– bolnavi cu diagnostic de Fibroză pulmonară idiopatică stabilit conform criteriilor ATS/ERS prin prezenţa unuia din:a) Biopsie pulmonară (pe cale chirurgicală sau transbronşică) care arată un aspect tipic sau probabil de "Pneumonie interstiţială uzuală" şi un aspect pe computerul tomograf de înaltă rezoluţie de Pneumonie interstiţială uzuală tipică sau posibilăb) Aspect pe computerul tomograf de înaltă rezoluţie de Pneumopatie interstiţială uzuală tipică în absenţa biopsiei pulmonară sau cu o biopsie pulmonară cu aspect de Pneumonie interstiţială uzuală posibilă şi care îndeplinesc următoarele condiţii:1. Vârsta peste 40 de ani2. Nefumător sau sevrat de fumat de cel puţin 3 luni3. Diagnostic de Fibroză pulmonară idiopatică conform paragrafului anterior, realizat cu maxim 5 ani în urmă4. Absenţa altei etiologii a fibrozei pulmonare incluzând: expuneri la metale grele (beriliu), reacţii secundare medicamentoase, iradiere pulmonară, pneumonită de hipersensibilitate, sarcoidoză, bronşiolită obliterantă, infecţie HIV sau hepatită virală, cancer, boli de colagen indiferent de tipul acestora (ca de exemplu sclerodermie, polimiozită/dermatomiozită, lupus eritematos diseminat, poliartrită reumatoidă)5. Evaluare funcţională respiratorie având următoarele caracteristici (toate prezente):– Capacitate vitală forţată cuprinsă între 50 şi 90% din valoarea prezisă;– Factor de transfer prin membrana alveolocapilară (DLco) corectat pentru valoarea hemoglobinei cuprins între 30 şi 90% din valoarea prezisă– Indice de permeabilitate bronşică (VEMS/CVF) > 0,8 şi test de bronhodilataţie negativ după criteriile ATS/ERS (< 12% ameliorarea a VEMS la 30 minute după administrarea de 400 μg de salbutamol).21) Distrofie musculară Duchenne: Criterii de includere:– bolnavi cu diagnostic de distrofie musculară Duchenne, cauzată de o mutaţie nonsens la nivelul genei distrofinei (nmDMD) - prezenţa unei mutaţie nonsens în gena distrofinei trebuie determinată prin testare genetică, cu:a) vârsta >/= 5 ani;b) capacitate de deplasare păstrată (merge 10 paşi fără sprijin);c) consimţământ informat privind administrarea medicamentului şi criteriile de includere, excludere şi oprire a tratamentului, precum şi acceptul de a se prezenta periodic la evaluările standardizate, înainte de începerea tratamentului, semnat de bolnav/părinte sau tutore. Criterii de excludere:a) bolnavi cu diagnostic de distrofie musculară Duchenne, care nu prezintă o mutaţie nonsense;b) vârsta < 5 ani;c) capacitate de deplasare pierdută (nu merge 10 paşi fără sprijin).22) Angioedem ereditar: criteriile de eligibilitate se completează după publicarea protocolului terapeutic aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS. Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici:a) număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme cronice: 193;b) număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune forme acute - urgenţe neurologice: 205;c) număr de bolnavi cu scleroză laterală amiotrofică: 579;d) număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă (medicamente): 29;d.1) număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă (tije telescopice): 17;e) număr de bolnavi cu boala Fabry: 23;f) număr de bolnavi cu boala Pompe:7;g) număr de bolnavi cu tirozinemie: 4;h) număr de bolnavi cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter): 17;i) număr de bolnavi cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler):6;j) număr de bolnavi cu afibrinogenemie congenitală: 2;k) număr de bolnavi cu sindrom de imunodeficienţă primară: 219;l) număr de bolnavi cu HTAP trataţi: 443;m) număr de bolnavi cu mucoviscidoză (adulţi): 122;n) număr de bolnavi cu mucoviscidoză (copii): 404;o) număr de bolnavi cu epidermoliză buloasă: 83;p) număr de bolnavi cu sindromul Prader Willi: 26;r) număr de bolnavi cu polineuropatie familială amiloidă cu transtiretină: 3;s) număr de bolnavi cu scleroză sistemică şi ulcere digitale evolutive: 169;ş) număr de bolnavi adulţi cu purpură trombocitopenică imună cronică splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi: 59;t) număr de bolnavi cu hiperfenilalaninemie care au fost diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4): 16;ţ) număr de bolnavi cu scleroză tuberoasă: 34;u) număr de bolnavi cu fibroză pulmonară idiopatică: 80;v) număr de bolnavi cu distrofie musculară duchenne: 20;x) număr bolnavi cu angioedem ereditar: se completează după publicarea protocolului terapeutic aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.2) indicatori de eficienţă:a) cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme cronice/an: 34.530 lei;b) cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme acute - urgenţe neurologice/an: 25.407 lei;c) cost mediu/bolnav cu scleroză laterală amiotrofică/an: 36.365 lei;d) cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă (medicamente)/an: 700 lei;d.1)  cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă (tije telescopice)/an: 27.115 lei;e) cost mediu/bolnav cu boală Fabry/an: 525.941 lei*);f) cost mediu/bolnav cu boală Pompe/an: 1.016.049 lei*);g) cost mediu/bolnav cu tirozinemie/an: 196.692 lei;h) cost mediu/bolnav cu mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter)/an: 1.398.553 lei*);i) cost mediu/bolnav cu mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler)/an: 503.587 lei*);j) cost mediu/bolnav cu afibrinogenemie congenitală/an: 19.879 lei;k) cost mediu/bolnav cu sindrom de imunodeficienţă primară/an: 25.081 lei*);l) cost mediu/bolnav HTAP/an: 64.963 lei;m) cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (adulţi)/an: 24.503 lei;n) cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (copii)/an: 25.229 lei;o) cost mediu/bolnav cu epidermoliză buloasă/an: 22.794 lei;p) cost mediu/bolnav cu boala Prader Willi/an: 36.365 leir) cost mediu/bolnav cu polineuropatie familială amiloidă cu transtiretină/an: 639.103 lei;s) cost mediu/bolnav cu scleroză sistemică şi ulcerele digitale evolutive/an: 114.357 lei;ş) cost mediu/bolnav adult cu purpură trombocitopenică imună cronică splenectomizat sau nesplenectomizat/an: 109.232 lei*);t) cost mediu/bolnav cu hiperfenilalaninemie care a fost diagnosticat cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4)/an: 156.936 lei*);ţ) cost mediu/bolnav cu scleroză tuberoasă/an: 180.522 lei*).u) cost mediu/bolnav cu fibroză pulmonară idiopatică/an: 78.210 leiv) cost mediu/bolnav cu distrofie musculară Duchenne/an: 1.485.905 lei*)x) cost mediu/bolnav cu angioedem ereditar: se completează după publicarea protocolului terapeutic aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS. Notă
    *) Costul prevăzut la lit. e), f), h), i), k), ş), t) ţ) şi v) reprezintă costul mediu/bolnav la nivel naţional, iar repartizarea sumelor se realizează pentru fiecare bolnav în funcţie de doza necesară recomandată individual.
    Natura cheltuielilor programului:– cheltuieli pentru medicamente specifice;– materiale sanitare specifice pentru bolnavii cu epidermoliză buloasă şi bolnavii cu osteogeneză imperfectă.
    Unităţi care derulează programul:1) boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme cronice: Secţii/compartimente de specialitate neurologie din:a) Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Institutul Clinic Fundeni;d) Spitalul Clinic Colentina;e) Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi;f) Spitalul de Recuperare Iaşi;g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;j) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" - Clinica neurologie pediatrică;k) Spitalul de Urgenţă "Prof. dr. Agripa Ionescu";l) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" Bucureşti;m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;n) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias;o) Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea;p) Spitalul Judeţean de Urgenţă " Dr. Constantin Opriş" Baia Mare.2) boli neurologice degenerative/inflamator-imune, forme acute - urgenţe neurologice: Secţii/compartimente de specialitate neurologie din:a) Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Institutul Clinic Fundeni Bucureşti;d) Spitalul Clinic Colentina;e) Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi;f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;i) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" - Clinică neurologie pediatrică;j) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" Bucureşti;k) Spitalul Universitar de Urgenţă Elias;l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;m) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;n) Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea.3) scleroză laterală amiotrofică:– farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;4) osteogeneza imperfectă:– medicamente:a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu", Bucureşti;b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S. Curie", Bucureşti;c) Spitalul Clinic Judeţean Mureş;– tije telescopice:a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S. Curie" Bucureşti;b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;5) boala Fabry:a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi - Clinica IV pediatrie;b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Secţia hematologie-interne;c) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Secţia clinică neurologie;d) Spitalul Judeţean de Urgenţă Focşani;e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Clinica de nefrologie;f) Spitalul Clinic "Dr. C. I. Parhon" Iaşi;g) Spitalul Clinic Judeţean Ilfov "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena";h) Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;j) Institutul Clinic Fundeni;k) Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;6) boala Pompe:a) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ialomiţa;b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;c) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava;d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;e) Spitalul Militar de Urgenţă "Regina Maria" Braşov;f) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi.g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. (la 30-05-2017, Punctul 6) din Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de tratament pentru boli rare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 7) tirozinemia:a) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Ioan" - Galaţi;b) Spitalul de Pediatrie Piteşti;c) Spitalul Municipal Caracal;d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa "Sfântul Apostol Andrei";8) mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter):a) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" Baia Mare - secţia de pediatrie;b) Spitalul Municipal Caritas - Roşiorii de Vede;c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad - secţia de pediatrie;d) Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani;e) Spitalul Clinic de Copii Braşov;f) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;g) Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Gheorghe;h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Slatina;j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;k) Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea;l) Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;m) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;n) Spitalul de Pediatrie Piteşti.9) mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler):a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;b) Spitalul Clinic Municipal "Dr. G. Curteanu" Oradea;c) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Fogolyan Kristof" Sfântu Gheorghe;10) afibrinogenemie congenitală:a) Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;b) Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus;11) sindrom de imunodeficienţă primară:a) Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca;b) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" Baia Mare;c) Spitalul Judeţean Bacău;d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi;f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;g) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;h) Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare;i) Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;k) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;l) Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" Bucureşti;m) Spitalul Clinic de Urgenţă Arad;n) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;o) Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău;p) Spital Clinic de Copii Braşov;q) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;r) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca;s) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Prof. Dr. Louis Ţurcanu" Timişoara;ş) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;t) Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău;ţ) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi;12) mucoviscidoza:– farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;13) epidermoliza buloasă:– medicamente şi materiale sanitare specifice:a) Spitalul Clinic Colentina;b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi;d) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj;Spitalul Clinic Judeţean Mureş;14) hipertensiune arterială pulmonară:a) pentru copii:a.1) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;a.2) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;a.3) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;a.4) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;a.5) Spitalul Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu" Bucureşti;a.6)  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;b) pentru adulţi:b.1) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti;b.2) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu";b.3) Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi;b.4) Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie "Victor Babeş" Timişoara;b.5) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca;b.6) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş;b.7)  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;15) Sindromul Prader Willi:– farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;16) Polineuropatia familială amiloidă cu transtiretină:a) Institutul Clinic Fundeni Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.17) Scleroza sistemică şi ulcerele digitale evolutive:a) Spitalul Clinic Sfânta Maria Bucureşti;b) Spitalul Clinic Dr. Ioan Cantacuzino Bucureşti;c) Spitalul Clinic Colentina;d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;f) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.18) Purpura trombocitopenică imună cronică la adulţii splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi:a) Institutul Clinic Fundeni Bucureşti;b) Spitalul Clinic Colţea;c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi;d) Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca;e) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;g) Spitalul Municipal Ploieşti;h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;i) Spitalul Judeţean de Urgenţă " Dr. Constantin Opriş" Baia Mare.j) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila». (la 30-05-2017, Punctul 18) din Subtitlul Unităţi care derulează programul, Titlul Programul naţional de tratament pentru boli rare din Capitolul IX a fost completat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 352 din 12 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 30 mai 2017 ) 19) Hiperfenilalaninemia la bolnavii diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4):a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;b) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca;c) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;e) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi;f) Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;g) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti.20) Scleroza tuberoasă:a) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" Bucureşti;b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c) Institutul Clinic Fundeni
     +  PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE MINTALĂ Activităţi:a) asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti şi antagonişti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţă;b) testarea metaboliţilor stupefiantelor în urină în vederea introducerii în tratament şi pentru monitorizarea tratamentului. Criterii de eligibilitate:1) Pentru tratamentul de substituţie cu agonişti de opiacee: Criterii de includere a pacienţilor:a) vârsta peste 18 ani sau peste 16 ani, când beneficiul tratamentului este superior efectelor secundare şi doar cu consimţământul scris al reprezentantului legal;b) diagnostic DSM IV/ICD 10 de dependenţă de opiacee;c) test pozitiv la opiacee la testare urinară sau sanguină. Criterii de orientare pentru includerea în tratamentul de substituţie:a) afirmativ încercări repetate de întrerupere a consumului;b) comportament de consum cu risc;c) HIV/SIDA;d) femei însărcinate;e) comorbidităţi psihiatrice;f) comorbidităţi somatice;g) polidependenţă. Criterii de excludere a pacienţilor:a) nerespectarea îndeplinirii recomandărilor medicale primite pe parcursul programului;b) nerespectarea regulamentului de organizare internă al furnizorului de servicii medicale;c) refuzul de a se supune testării pentru depistarea prezenţei drogurilor sau metaboliţilor acestora în urină ori de câte ori se solicită de către medicul său curant;d) comportamente agresive fizice ori verbale;e) falsificarea de reţete sau orice alt tip de document medical;