HOTĂRÂRE nr. 7 din 8 februarie 2017referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Evaluarea punerii în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor şi Recomandării Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre - 2016 COM (2016) 424 final
EMITENT
  • SENATUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 15 februarie 2017



    În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/796 din 27 decembrie 2016,Senatul adoptă prezenta hotărâre.  +  Articolul 1Se constată următoarele:Statul român a decis utilizarea oficială a denominaţiei rom prin Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe D2/1.094 din 29 februarie 2000, aprobat de prim-ministru, prin care s-a solicitat reconsiderarea oficială a Memorandumul MAE H03/169 din 31 ianuarie 1995 şi folosirea, cu precădere, a termenului rom în corespondenţa oficială. S-a avut în vedere că exonimul "ţigan" are o conotaţie peiorativă, cu referinţă la statutul de servitute al romilor (rob, sclav). Decizia statului român a fost luată ca rezultat al "consultărilor cu o serie de specialişti în domeniu, organizaţii internaţionale (Consiliul Europei şi OSCE), instituţii naţionale (Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Avocatul Poporului) şi asociaţii ale romilor". Astfel, traducerea termenului antigipsism în limba română nu poate fi oficial antiţigănism, ci, eventual, rasism antirom sau antirasism.1. Se notează: a) existenţa unei continuităţi a politicilor publice de incluziune a romilor; b) că prezenta comunicare pune, pentru prima dată, antigipsismul în termeni de importanţă strategică în incluziunea romilor, prioritar chiar măsurilor sociale; c) necesitatea clarificării conceptuale a "antigipsismului" şi a măsurilor necesare de întreprins; d) eforturile depuse de instituţiile statului român responsabile în implementarea politicilor de integrare efectivă a romilor: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională pentru Romi şi în special Punctul naţional de contact pentru romi, care derulează ample activităţi ce răspund nevoilor subliniate în cadrul recomandărilor Comisiei, precum:(i) unitatea pentru politici europene şi de coeziune socială;(ii) coordonarea comitetului interministerial pentru monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei Guvernului României privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome;(iii) platforma naţională de bune practici pentru romi - proiect finanţat în procent de 95% de către CE, DJ Justice, care are drept obiectiv organizarea de ateliere în 8 regiuni ale ţării, în vederea livrării şi diseminării informaţiilor privind posibilitatea accesării fondurilor europene în vederea aplicării serviciilor integrate în cadrul comunităţilor. Proiectul va aduce la masa discuţiilor toţi actorii implicaţi în deciziile cu efect asupra comunităţii;(iv) proiectul pentru întărirea capacităţii administrative a PNCR finanţat din Programul operaţional Capital uman, axa VII, urmează a fi depus la registratura POCU (valoare de aproximativ 9,9 mil. euro);(v) coordonarea axei 4 cu beneficiar direct şi indirect comunitatea cu populaţie de etnie romă;(vi) organizarea de evenimente şi manifestări culturale cu rol de prezervare şi de promovare a culturii rome.2. Se apreciază concluziile cuprinse în evaluarea Comisiei, referitoare la: a) atenţia crescută acordată educaţiei din partea statelor membre. Majoritatea statelor membre au raportat adoptarea unor măsuri relevante pentru educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari, părăsirea timpurie a şcolii, educaţia incluzivă şi sprijinul individualizat, a unor strategii de combatere a părăsirii timpurii a şcolii, promovarea accesului la educaţie a copiilor preşcolari şi calităţii acesteia, pentru prevenirea abandonului şcolar ulterior şi îmbunătăţirea rezultatelor şcolare; b) participarea - în continuare - foarte slabă a romilor pe piaţa forţei de muncă; c) insuficienta abordare a combaterii segregării şi prevenirii evacuărilor forţate; d) măsurile pozitive întreprinse pentru consolidarea activităţii şi a capacităţii instituţionale a punctelor de contact naţionale pentru integrarea romilor, deşi mandatul şi resursele acestora încă variază în mod considerabil; e) blocajele în combaterea discriminării romilor, în special segregarea în materie de locuinţe şi prevenirea evacuărilor forţate; f) cooperarea cu societatea civilă şi implicarea sectorului privat în punerea în aplicare a deciziilor sunt în continuare insuficiente.3. Se consideră necesare: a) continuarea asigurării respectării legislaţiei în domeniu şi instituirea garanţiilor la nivel naţional şi local; b) eliminarea segregării din domeniul locuinţelor, în conformitate cu orientările Comisiei, prin: legislaţie, reforme politice favorabile incluziunii, formarea cadrelor didactice, diseminarea unor metode incluzive şi a unor măsuri explicite de desegregare, combinate cu un sprijin specific, cu scopul de a înlătura toate obstacolele din calea accesului; c) extinderea şi multiplicarea iniţiativelor la scară mai mică ce au avut succes prin utilizarea fondurilor pentru perioada 2014-2020; d) dezvoltarea în continuare a metodologiilor de colectare a datelor, de monitorizare şi de raportare, pentru a răspunde aşteptărilor în ceea ce priveşte justificarea utilizării fondurilor publice şi pentru a se asigura că impactul măsurilor specifice şi generale privind romii este evaluat şi că aceasta conduce la îmbunătăţirea şi revizuirea politicilor; e) utilizarea pe deplin a platformelor naţionale pentru integrarea romilor pentru a asigura participarea incluzivă a tuturor părţilor interesate la punerea în aplicare, monitorizarea, raportarea şi revizuirea politicilor, pentru a promova schimburile, evaluarea şi transferul de bune practici, pentru a stabili parteneriate şi a mobiliza în continuare comunităţile de romi, autorităţile locale, societatea civilă şi sectorul privat; f) la recomandarea asociaţiilor rome se va avea în vedere:(i) o clarificare conceptuală a antigipsismului (anti-rasismului), în sensul unei reflecţii specializate şi ca acţiune concertată; în acest sens este urgentă crearea unui Laborator de testare a politicilor juridice şi publice, ca structură de lucru a unei subcomisii parlamentare, care să publice, anual, un raport privind monitorizarea şi combaterea antigipsismului/ (anti-Gypsyism) (antirasismului);(ii) constituirea unei reţele naţionale antirasiste, prin implicarea instituţiilor statului şi împuternicirea romilor, ca structură partenerială pentru politici publice de combatere a antigipsismului şi discriminării, prin lansarea unei campanii publice care să vizeze atât femeile rome, cât şi copiii romi, 2016-2025;(iii) girarea de către stat, prin dezvoltarea politicilor de combatere a antigipsismului şi discriminării sociale, a unui nou "contract social" între societatea civilă dominantă şi societatea civilă romă, care să stipuleze, pentru ambele părţi, limitele mutuale şi normativizate ale "contractului de integrare", ca echitate socială şi împuternicire a romilor în programele şi strategiile care îi vizează.4. Se recomandă: a) menţionarea în evaluările ulterioare ale Comisiei şi a măsurilor afirmative din domeniul educaţiei, întreprinse de România. Totodată, menţionăm că acţiunile afirmative trebuie să fie regândite în acord cu noile realităţi europene. b) în absenţa unei viziuni conjugate asupra combaterii antigipsismului a celor 3 piloni de reflecţie şi acţiune (UN, CoE, statele UE), care să asigure expertiza unor politici eficiente de combaterea a rasismului antirom, sunt necesare clarificări terminologice şi conceptuale ale antigipsismului, adaptate la realitatea istorică a convieţuirii romilor, în varii state ale UE, în raport apropiat cu normativele referitoare la antisemitism şi rasism ale instituţiilor europene şi internaţionale.  +  Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 ianuarie 2017, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

    NICULAE BĂDĂLĂU
    Bucureşti, 8 februarie 2017.Nr. 7.----