LEGE nr. 196 din 31 octombrie 2016privind venitul minim de incluziune
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 3 noiembrie 2016



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Prin dispoziţiile prezentei legi se reglementează venitul minim de incluziune, beneficiu de asistenţă socială acordat familiilor şi persoanelor singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei şi riscului de excluziune socială. (2) Situaţia de dificultate este situaţia în care se află persoanele care, la un moment dat, pe parcursul vieţii, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă, şi-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială.  +  Articolul 2Venitul minim de incluziune face parte din categoria beneficiilor de asistenţă socială selective definite la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.  +  Articolul 3 (1) Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (2), precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie. (2) Pentru a răspunde scopului prevăzut la alin. (1), venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare: a) ajutor de incluziune; b) ajutor pentru familia cu copii; c) supliment pentru locuire. (3) În funcţie de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură, după cum urmează: a) stimulente; b) facilităţi contributive; c) alte drepturi complementare. (4) Sumele aferente venitului minim de incluziune şi măsurilor de asistenţă socială complementare prevăzute la alin. (3) se acordă din bugetul de stat şi, după caz, din bugetele locale.  +  Articolul 4Pentru situaţii de dificultate ale unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situaţie particulară şi necesită intervenţie individualizată, se pot acorda ajutoare de urgenţă şi/sau ajutoare comunitare, susţinute din bugetul de stat şi, respectiv, din bugetele locale.  +  Articolul 5Ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune şi măsurile de asistenţă socială complementare, prevăzute la art. 3, precum şi ajutoarele prevăzute la art. 4 se definesc astfel; a) ajutor de incluziune - ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. a), pentru asigurarea necesităţilor zilnice de viaţă; b) ajutor pentru familia cu copii - ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. b), care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie; c) supliment pentru locuire - ajutorul financiar acordat ca măsură de combatere a sărăciei energetice, destinat persoanelor singure sau familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. c), în scopul acoperirii integrale sau parţiale a cheltuielilor cu încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece; d) stimulente - măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii sau de sănătate, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei; e) facilităţi contributive - transferuri financiare pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de beneficiari ai măsurilor prevăzute de prezenta lege; f) alte drepturi complementare - transferuri financiare pentru plata asigurării obligatorii a locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată; g) ajutoare comunitare şi de urgenţă - ajutoare financiare şi/sau în natură, destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară ce pot conduce la riscul sărăciei şi excluziunii sociale, cum ar fi cele cauzate de calamităţi naturale, incendii, pierderea locuinţei, afecţiuni ale sănătăţii care necesită tratamente care nu sunt acoperite integral de asigurarea socială de sănătate.  +  Articolul 6 (1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) persoană singură - este persoana aflată în una dintre următoarele situaţii:1. persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte şi se gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată, potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;2. persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuieşte împreună cu părinţii săi sau cu alte persoane singure ori familii şi care obţine/nu obţine propriile venituri din salarii şi/sau alte activităţi;3. fiecare soţ, în cazul soţilor despărţiţi în fapt cu domicilii diferite, dacă această situaţie este dovedită prin verificare în teren; b) familie - constituie o familie persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii:1. soţ şi soţie, căsătoriţi în condiţiile legii, care locuiesc împreună;2. soţ şi soţie cu copiii lor necăsătoriţi, aflaţi în întreţinere cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, cu domiciliul ori reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care locuiesc împreună;3. bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren;4. bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriţi şi/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren;5. fraţii fără copii, care gospodăresc împreună şi au domiciliul sau reşedinţa comună, separat de domiciliul ori reşedinţa părinţilor;6. părintele/părinţii care locuieşte/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriţi aflaţi în întreţinere, cu vârsta de peste 18 ani şi care au certificat de persoană încadrată într-un grad de handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă; c) familie monoparentală - desemnează familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflaţi în întreţinere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, şi care locuiesc şi gospodăresc împreună; d) persoana singură din familia monoparentală - persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:1. este necăsătorită;2. este văduvă;3. este divorţată;4. al cărei soţ/soţie este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească;5. al cărei soţ/soţie se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;6. al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;7. nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 1-5;8. a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 1-5; e) persoane care locuiesc şi gospodăresc împreună - persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:1. locuiesc împreună în acelaşi imobil/locuinţă şi/sau, după caz, au domiciliul ori reşedinţa comună, înscrisă în actele de identitate;2. contribuie împreună la achiziţionarea sau la realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora; f) persoane fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost - persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară, în condiţiile legii, şi care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în centre rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost; g) copil în întreţinere - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii, precum şi tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii. Sunt consideraţi în întreţinere şi copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, cei aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condiţiile legii, sunt declaraţi persoane cu handicap grav sau accentuat; h) drept - termen utilizat pentru definirea oricăruia dintre beneficiile de asistenţă socială; i) condiţii de eligibilitate - condiţiile obligatorii prevăzute de lege pentru acordarea uneia sau mai multor componente ale venitului minim de incluziune; j) consumator vulnerabil - clientul casnic, persoană singură sau familia care nu îşi poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute de prezenta lege; k) sezon rece - perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor. Perioada sezonului rece poate fi prelungită într-unul sau mai multe judeţe, la solicitarea consiliilor judeţene. Condiţiile în care se prelungeşte perioada sezonului rece, perioada de prelungire, precum şi procedura de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei în această perioadă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice; l) zona de temperatură - gruparea judeţelor în funcţie de temperaturile medii multianuale înregistrate, prevăzute în anexa nr. 1; m) locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă - construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; n) testarea mijloacelor de trai - evaluarea veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea ori folosinţa familiei sau persoanei singure; o) venituri nete - reprezintă totalitatea sumelor primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei. Acestea includ veniturile neimpozabile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sumele reprezentând valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţii legale de întreţinere faţă de copii şi/sau faţă de părinţi şi alte creanţe legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 10 alin. (2); p) venituri din activităţi agricole - veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea, creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală; q) vârsta şcolară - vârsta de la care copilul este integrat în învăţământul şcolar obligatoriu; r) vârstă preşcolară - vârsta de la care copilul poate fi integrat în învăţământul preşcolar, respectiv într-o unitate de educaţie timpurie: creşă sau grădiniţă; s) venit net lunar ajustat - suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei; t) coeficienţi de echivalenţă - unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat; u) verificare în teren - procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţi, la domiciliul/reşedinţa acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condiţiilor de acordare a dreptului; v) sărăcie energetică - desemnează imposibilitatea consumatorului vulnerabil definit la lit. j) de acoperire a nevoilor energetice minimale privind încălzirea optimă a locuinţei pe timpul sezonului rece; w) analiza de risc - reprezintă utilizarea sistematică a informaţiilor disponibile pentru a diminua riscul de eroare şi fraudă în acordarea beneficiilor de asistenţă socială, pentru identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice. (2) Părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 18 ani care nu frecventează o formă de învăţământ organizată potrivit legii sau părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 26 de ani care frecventează o formă de învăţământ organizată conform legii, care locuiesc şi/sau gospodăresc împreună, constituie familii separate. (3) În înţelesul prezentei legi, persoana singură definită la alin. (1) lit. a), în calitatea sa de beneficiar al venitului minim de incluziune, se consideră membru de familie. (4) În sensul prevederilor alin. (1) lit. m) nu se consideră locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă instituţiile de asistenţă socială sau alte aşezăminte cu caracter social, inclusiv cele înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop monahal.  +  Articolul 7 (1) Beneficiază de reglementările prezentei legi familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România. (2) Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost, beneficiază de venit minim de incluziune numai pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc. (3) Beneficiază de venit minim de incluziune şi familiile şi persoanele singure care nu au cetăţenie română, dacă se află în una dintre următoarele situaţii: a) sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene sau străini, denumiţi în continuare cetăţeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române; b) sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii; c) sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii.  +  Capitolul II Stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune  +  Secţiunea 1 Condiţii generale  +  Articolul 8 (1) Cuantumul venitului minim de incluziune prevăzut de prezenta lege, precum şi nivelul veniturilor se raportează la indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (1)-(4) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare. (2) Dacă din calculul în lei al venitului minim de incluziune rezultă fracţiuni în bani, acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului. (3) În situaţia în care apar modificări cu privire la veniturile şi/sau la numărul membrilor de familie din cauza cărora rezultă majorări sau diminuări ale sumei acordate ca venit minim de incluziune de până la 10 lei, respectiv 0,020 ISR, cuantumul acestuia nu se modifică.  +  Articolul 9 (1) Pot beneficia de venit minim de incluziune familia şi persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege şi ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 600 de lei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR. (2) Coeficienţii de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei, denumiţi în continuare coeficienţi de echivalenţă utilizaţi în stabilirea venitului net lunar ajustat, sunt: a) 1 - pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie; b) 0,5 - pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil. (3) Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente ajutoarelor financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), care se stabilesc în funcţie de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate realizate de familie în următoarele limite: a) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit mediu net lunar ajustat de 260 de lei inclusiv, respectiv 0,520 ISR, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei, respectiv până la un venit mediu net lunar ajustat de 300 de lei inclusiv, respectiv 0,600 ISR, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani; b) pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR; c) pentru suplimentul pentru locuire, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR, iar în cazul persoanelor singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani, până la un venit net lunar ajustat de 800 de lei, inclusiv, respectiv 1,600 ISR.  +  Articolul 10 (1) Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete definite conform art. 6 alin. (1) lit. o), pe care membrii familiei sau persoana singură lea realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune. (2) La stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei conform prevederilor alin. (1), nu se iau în calcul următoarele venituri: a) sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare; c) ajutoarele de stat acordate pentru activităţile agricole din fonduri publice, conform legii, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile; d) sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale; e) sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată; f) sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale; g) sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local. (3) În cazul în care cel puţin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de acest drept. (4) Lista prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi şi se poate actualiza anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. (5) În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie, astfel cum este definită în art. 6 lit. o) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.  +  Articolul 11Pentru stimularea unei vieţi active şi a participării pe piaţa muncii, în situaţia în care unul sau mai mulţi membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare, sau membrii familiei desfăşoară activităţi independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 400 de lei/familie, respectiv 0,800 ISR, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei.  +  Articolul 12În înţelesul prezentei legi, persoană aptă de muncă este persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare, prevăzută de lege; b) nu urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, prevăzută de lege; c) are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare pentru prestarea unei munci.  +  Articolul 13 (1) Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare, şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei numai dacă se află în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, denumită în continuare agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă, ca persoane în căutarea unui loc de muncă şi care nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor fără adăpost, numai dacă acestea se află în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă competente de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanelor singure şi membrilor din familiile care solicită venit minim de incluziune numai pentru componenta reprezentată de suplimentul pentru locuire.  +  Articolul 14Face excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1) persoana aptă de muncă ce se află în una dintre următoarele situaţii: a) asigură creşterea şi îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani, precum şi a celui/celor în vârstă de până la 18 ani, dacă acesta/aceştia este/sunt încadrat/încadraţi în grad de handicap/dizabilitate grav/ă sau accentuat/ă dovedit prin certificat eliberat în condiţiile legii; b) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate grav/gravă ori accentuat/accentuată care nu beneficiază de asistent personal, în condiţiile legii; c) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente, astfel cum sunt definite în art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de îngrijitor la domiciliu, în condiţiile legii; d) urmează o formă de învăţământ - cursuri de zi, prevăzută de lege; e) participă la un program de pregătire profesională; f) este încadrată în muncă.  +  Secţiunea a 2-a Stabilirea cuantumului ajutorului de incluziune  +  Articolul 15 (1) Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 260 lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cu excepţia persoanei singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 300 lei/lună, respectiv 0,600 ISR. (2) Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate fi acordat se calculează în funcţie de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referinţă reprezentată de cuantumul maxim lunar prevăzut la alin. (1), la care se aplică coeficienţii de echivalenţă prevăzuţi la art. 9 alin. (2).  +  Articolul 16Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabileşte ca diferenţă între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat în condiţiile art. 15 pentru întreaga familie sau persoana singură, şi nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului, cu aplicarea prevederilor art. 10 şi 11.  +  Articolul 17În cazul persoanei singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani, limita venitului net lunar ajustat prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. a) şi cuantumul maxim al ajutorului prevăzut la art. 15 se stabilesc la 300 de lei, respectiv 0,600 ISR.  +  Secţiunea a 3-a Stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii  +  Articolul 18 (1) Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă în funcţie de nivelul venitului net lunar ajustat şi numărul de copii din familie. (2) Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează: a) 107 lei, respectiv 0,214 ISR, pentru familia cu un copil; b) 214 lei, respectiv 0,428 ISR, pentru familia cu 2 copii; c) 321 de lei, respectiv 0,642 ISR, pentru familia cu 3 copii; d) 428 de lei, respectiv 0,856 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi. (3) Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 de lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează: a) 120 de lei, respectiv 0,240 ISR, pentru familia cu un copil; b) 240 de lei, respectiv 0,480 ISR, pentru familia cu 2 copii; c) 360 de lei, respectiv 0,720 ISR, pentru familia cu 3 copii; d) 480 de lei, respectiv 0,960 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi. (4) Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei/lună, respectiv 0,522 ISR, şi 600 lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează: a) 85 de lei, respectiv 0,170 ISR, pentru familia cu un copil; b) 170 de lei, respectiv 0,340 ISR, pentru familia cu 2 copii; c) 255 de lei, respectiv 0,510 ISR, pentru familia cu 3 copii; d) 340 de lei, respectiv 0,680 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi. (5) Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei/lună, respectiv 0,522 ISR şi 600 de lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează: a) 100 de lei, respectiv 0,200 ISR, pentru familia cu un copil; b) 200 de lei, respectiv 0,400 ISR, pentru familia cu 2 copii; c) 300 de lei, respectiv 0,600 ISR, pentru familia cu 3 copii; d) 400 de lei, respectiv 0,800 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.  +  Articolul 19 (1) În cazul familiilor care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18, cu condiţia ca fiecare copil să frecventeze fără întrerupere o formă de învăţământ, organizată potrivit legii, cu excepţia celor care le întrerup din motive medicale. (2) Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, acordat potrivit prevederilor alin. (1), se diminuează în raport cu numărul de copii din familie, după cum urmează: a) cu 50% din cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pentru luna în care acesta înregistrează mai mult de 15 absenţe nemotivate; b) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie pentru luna în care copilul înregistrează mai mult de 30 de absenţe nemotivate; c) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada în care copilul întrerupe anul şcolar, cu excepţia situaţiilor în care întreruperea este cauzată din motive de natură medicală; d) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada când copilul repetă anul şcolar din alte motive decât cele de natură medicală. (3) În situaţia în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile şcolare, acesta nu mai este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat şi nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii. (4) În cazul în care copilul care frecventează şcoala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an şcolar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului şcolar în care este înscris. (5) Pentru lunile în care se acordă vacanţă şcolară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 alin. (2)-(5). (6) Pentru familiile care au în întreţinere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă şcolară, condiţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică. (7) Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepţia celor provenite din alocaţiile de plasament şi alte sume acordate asistentului maternal ca urmare a instituirii măsurii plasamentului, în condiţiile legii.  +  Secţiunea a 4-a Stabilirea cuantumului suplimentului pentru locuire  +  Articolul 20 (1) Suplimentul pentru locuire se acordă în cuantumuri diferenţiate, în funcţie de încadrarea venitului net lunar ajustat, în limitele de venit stabilite prin prezenta lege, pentru un singur sistem utilizat pentru încălzirea locuinţei de domiciliu sau reşedinţă, pe perioada sezonului rece, declarat de familie sau persoana singură în cererea prevăzută la art. 29 alin. (2). (2) Suplimentul prevăzut la alin. (1), în funcţie de sistemul de încălzire utilizat în locuinţa de domiciliu sau reşedinţă, constă în următoarele categorii de ajutoare pentru încălzirea locuinţei: a) ajutor pentru energie termică în sistem centralizat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică; b) ajutor pentru gaze naturale; c) ajutor pentru energie electrică; d) ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri. (3) Suplimentul pentru locuire se acordă numai familiilor şi persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinţei acordate în baza contractelor de muncă sau a altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 27 alin. (3).  +  Articolul 21 (1) Contravaloarea energiei termice furnizate în sistem centralizat, a cantităţii de gaze naturale şi/sau a energiei electrice consumate lunar de consumatorul vulnerabil se evidenţiază în facturile emise de furnizori, denumite în continuare facturi. (2) În cazul energiei termice furnizate în sistem centralizat, pentru acordarea suplimentului pentru locuire se calculează consumul mediu lunar care reprezintă cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei, stabilită pentru familie sau persoana singură, pe tip de apartament/locuinţă, în funcţie de zona de temperatură, conform anexei nr. 2.  +  Articolul 22 (1) Consumatorii vulnerabili reprezentaţi de familiile sau persoanele singure cu venituri medii nete lunare ajustate de până la 600 de lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, beneficiază de supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat. (2) Consumatorii vulnerabili reprezentaţi de persoanele singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani cu venituri nete lunare ajustate de până la 800 de lei inclusiv, respectiv 1,600 ISR, beneficiază de supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat.  +  Articolul 23 (1) Cuantumurile suplimentului pentru locuire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat, se calculează în funcţie de veniturile nete lunare ajustate pe membru de familie, prin compensarea procentuală a cheltuielilor pentru încălzire, aplicată după cum urmează: a) la valoarea de referinţă a ajutorului lunar pentru energie termică furnizată în sistem centralizat, calculat în limita consumului mediu lunar definit la art. 21 alin. (2) şi de preţul gigacaloriei; b) la valoarea de referinţă a ajutorului lunar pentru gaze naturale de 260 de lei, respectiv 0,520 ISR; c) la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru energie electrică de 240 de lei, respectiv 0,480 ISR; d) la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru combustibili solizi sau petrolieri de 80 de lei, respectiv 0,160 ISR. (2) Cuantumul suplimentului pentru locuire, pentru fiecare dintre ajutoarele prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), se scade din factura ce atestă contravaloarea consumului, lunar, de către furnizorii de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale şi de energie electrică.  +  Articolul 24 (1) Nivelul compensării procentuale prevăzute la art. 23 este de 100% pentru familiile şi persoanele singure beneficiare de ajutor de incluziune stabilit conform prevederilor prezentei legi sau cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 de lei, inclusiv, respectiv 0,520 ISR. (2) În situaţia în care, din calculul suplimentului pentru locuire, rezultă un nivel de compensare mai mic de 10%, compensarea procentuală aplicată este de 10%.  +  Articolul 25 (1) Suplimentul pentru locuire se acordă persoanelor singure şi familiilor numai pentru locuinţa de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestora. (2) În situaţia în care două sau mai multe familii sau persoane singure locuiesc în acelaşi spaţiu locativ, suplimentul pentru locuire se acordă în numele titularului contractului încheiat cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea locuinţei, respectiv furnizorul de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale sau de energie electrică. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), după caz, se procedează după cum urmează: a) dacă numai o familie sau persoană singură dintre cele care locuiesc împreună este eligibilă pentru acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de încălzire pentru energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie electrică, luat în calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabileşte în funcţie de cota-parte din suprafaţa locativă ce revine familiei sau persoanei singure beneficiare a dreptului; b) dacă toate familiile şi persoanele singure care locuiesc împreună sunt eligibile pentru acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de încălzire pentru energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie electrică, luat în calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabileşte conform prevederilor lit. a), iar cuantumul ajutorului pentru încălzire, acordat în numele titularului de contract încheiat cu furnizorul de încălzire, se constituie din totalitatea sumelor reprezentând supliment de locuire calculate pentru fiecare familie şi persoană singură beneficiară a dreptului.  +  Articolul 26 (1) Pentru sprijinirea, în perioada sezonului rece, a consumatorilor vulnerabili care utilizează, pentru încălzirea locuinţei, energie termică în sistem centralizat, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a stabili, prin hotărâre a consiliului local, una sau mai multe măsuri de protecţie socială suportate din bugetele locale, după cum urmează: a) subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei; b) ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat; c) atât subvenţii lunare prevăzute la lit. a), cât şi ajutoare lunare prevăzute la lit. b). (2) Valoarea măsurilor de protecţie socială prevăzute la alin. (1) trebuie să fie de cel puţin 10% din valoarea totală a ajutoarelor de încălzire acordate din bugetul de stat. (3) În funcţie de resursele proprii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei peste tranşele de venituri şi cuantumurile utilizate pentru calcularea suplimentului de încălzire acordat din bugetul de stat.  +  Articolul 27 (1) Ajutorul pentru energie electrică se acordă consumatorilor vulnerabili care nu deţin altă formă de încălzire, precum şi consumatorilor vulnerabili care din motive tehnologice sau economice au fost debranşaţi de la furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale şi care au contracte valabile de furnizare a energiei electrice cu un furnizor de ultimă instanţă care asigură alimentarea cu energie electrică pentru serviciul universal, iar consumul este realizat respectând condiţiile contractului. (2) Prin excepţie de la prevederile art. 20 alin. (3), ajutorul pentru energie electrică se acordă inclusiv consumatorilor vulnerabili care beneficiază de tarif social în condiţiile reglementărilor emise prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru furnizarea energiei electrice de furnizorii de ultimă instanţă consumatorilor casnici şi asimilaţi consumatorilor casnici, care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate. (3) Pentru beneficiarii ajutorului pentru energia electrică, care sunt în acelaşi timp şi beneficiari ai tarifului social la energia electrică, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei are dreptul să impună tipul de tarif aplicat acestor beneficiari, inclusiv modalitatea de schimbare a tarifelor.  +  Capitolul III Acordarea venitului minim de incluziune  +  Secţiunea 1 Condiţii generale de acordare şi de stabilire a dreptului  +  Articolul 28 (1) Beneficiază de venit minim de incluziune familia definită la art. 6 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi persoana singură definită la art. 6 alin. (1) lit. a), ale căror venituri se încadrează în limitele prevăzute la art. 9 alin. (3). (2) În perioada în care unul dintre soţi este detaşat pe perioadă determinată în interes de serviciu ori efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, condiţia de a locui împreună se consideră îndeplinită. (3) În situaţia în care copiii aflaţi în întreţinere urmează o formă de învăţământ în altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă, condiţia de a locui împreună se consideră îndeplinită şi pe perioada respectivă. (4) În situaţia în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învăţământ în străinătate, aceştia sunt luaţi în calcul la stabilirea dreptului la venit minim de incluziune doar dacă reprezentantul legal al copilului prezintă, din 6 în 6 luni, documentul eliberat de unitatea de învăţământ din străinătate, în condiţiile legislaţiei statului respectiv, din care să rezulte frecventarea de către copii a cursurilor, precum şi numărul absenţelor înregistrate de aceştia, în vederea stabilirii cuantumului în condiţiile prevăzute la art. 19 alin. (2)  +  Articolul 29 (1) Venitul minim de incluziune se acordă la cererea scrisă sau electronică a persoanei îndreptăţite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal al persoanei îndreptăţite, însoţită de declaraţia pe proprie răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de un angajament de plată pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum şi de documente doveditoare. (2) Cererea prevăzută la alin. (1) conţine, în principal, date privind persoana îndreptăţită, date privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia şi bunurile deţinute, tipul de locuinţă, sistemul de încălzire utilizat şi numărul persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă de domiciliu sau reşedinţă, precum şi informaţii referitoare la situaţia educaţională şi profesională a persoanei îndreptăţite, a membrilor de familie, precum şi la nevoile speciale şi situaţiile particulare în care aceştia se află. (3) Pentru facilitarea accesului la acordarea dreptului la venit minim de incluziune, precum şi pentru prelucrarea şi verificarea electronică a datelor şi informaţiilor referitoare la îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, formularul de cerere şi declaraţie pe propria răspundere sunt redactate pe secţiuni, respectiv cerere, anexe obligatorii şi anexe opţionale. (4) Documentele doveditoare prevăzute la alin. (1) privesc, în principal, veniturile şi componenţa familiei solicitante, precum şi respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege pentru fiecare dintre componentele venitului minim de incluziune. (5) Prin angajamentul de plată prevăzut la alin. (1), titularul dreptului îşi asumă returnarea sumelor încasate necuvenit şi precizează sursele de venit din care se va face recuperarea acestora. (6) Modelul formularului de cerere care include şi declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor declarate, documentele doveditoare prevăzute la alin. (4) şi modelul angajamentului de plată prevăzut la alin. (1) şi alin. (5) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 30 (1) Titularul dreptului este persoana care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege şi care formulează cererea scrisă sau electronică pentru acordarea venitului minim de incluziune, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana singură. (2) În cazul familiei formate din soţ, soţie şi copii aflaţi în întreţinere, reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară. Prevederile se aplică în mod corespunzător şi în cazul familiei definite la art. 6 alin. (1) lit. b) pct. 4. (3) În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură. (4) În cazul persoanei prevăzute la alin. (3) care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exerciţiu, capacitate de exerciţiu anticipată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.  +  Articolul 31 (1) În cazul în care titularul dreptului nu este proprietarul locuinţei sau nu are încheiat pe numele său contractul de închiriere a acesteia, pentru suplimentul de locuire este obligatorie înscrierea, în formularul prevăzut la art. 29 alin. (6), a datelor de identificare ale persoanei care are calitatea de titular al contractului de furnizare a energiei termice, energiei electrice sau a gazelor naturale necesare încălzirii locuinţei de domiciliu sau reşedinţă. (2) Titularul contractului prevăzut la alin. (1) poate fi, după caz, proprietarul locuinţei, succesorul de drept al acestuia, titularul contractului de închiriere, comodat, concesiune al acesteia ori alt membru de familie major şi împuternicit de proprietarul locuinţei sau de titularul contractului de închiriere ori, după caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a împlinit vârsta de 16 ani sau al persoanelor prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. b) şi art. 178 lit. a) şi b) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.  +  Articolul 32 (1) Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele doveditoare şi angajamentul de plată, inclusiv în cazul cetăţenilor străini sau apatrizi, precum şi al persoanelor fără adăpost, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului. (2) Toate cererile, declaraţiile şi documentele depuse în vederea acordării venitului minim de incluziune vor fi prelucrate în format electronic de către personalul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului, în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială. (3) Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială este administrat de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, denumită în continuare agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială, şi va asigura suportul informatic pentru administrarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente, precum şi plata venitului minim de incluziune. Totodată, Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială va asigura suportul informatic pentru fluxul electronic al documentelor, respectiv preluarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente şi transmiterea deciziilor în format electronic, urmând a fi utilizat atât de către personalul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului, precum şi de către personalul agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială. (4) Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială este integrat cu sistemele informatice de asistenţă socială utilizate în primării şi este destinat a fi folosit în mod direct de primării, precum şi de către personalul agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială în numele primăriilor care nu au capacitate tehnică şi/sau resurse umane pentru a utiliza Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială. (5) Colectarea şi prelucrarea datelor necesare acordării venitului minim de incluziune se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, cu precădere a drepturilor persoanelor vizate şi a confidenţialităţii şi securităţii datelor.  +  Articolul 33 (1) Verificarea datelor şi informaţiilor cuprinse în cerere şi în documentele doveditoare, precum şi prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării acestora, de către personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din aparatul de specialitate al primarului. (2) În cazul solicitanţilor al căror venit mediu lunar/membru de familie se încadrează în limitele prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. a) şi/sau lit. b), precum şi în limitele prevăzute la lit. c), dar numai în cazul celor care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie electrică, se efectuează verificarea în teren a datelor şi informaţiilor declarate de solicitant, în termenul prevăzut la alin. (1). (3) În cazul în care există informaţii sau suspiciuni privind veridicitatea informaţiilor cuprinse în cerere, primarul este obligat să dispună efectuarea verificării în teren, în termenul prevăzut la alin. (1), şi la alţi solicitanţi decât cei prevăzuţi la alin. (2). (4) În vederea efectuării verificării în teren prevăzute la alin. (2) şi/sau alin. (3) se utilizează formularul pentru verificarea în teren a condiţiilor de acordare a venitului minim de incluziune, denumit în continuare formular pentru verificarea în teren, al cărui model se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. (5) În situaţia în care titularul dreptului sau oricare dintre membrii familiei acestuia refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru completarea formularului prevăzut la alin. (4), se consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune. (6) Răspunderea asupra datelor şi informaţiilor înscrise în formularul prevăzut la alin. (4) revine exclusiv persoanei/persoanelor care a/au efectuat verificarea în teren şi a/au semnat formularul. (7) Primarul şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale răspund, în condiţiile legii, de realitatea şi legalitatea operaţiunilor de verificare în vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune.  +  Articolul 34 (1) La solicitarea agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, primarul este obligat să dispună de îndată efectuarea verificărilor în teren a situaţiilor semnalate, atât pentru solicitanţii venitului minim de incluziune, cât şi pentru beneficiarii acestuia, verificare care se realizează în maximum 15 zile de la data înregistrării sesizării sau solicitării. (2) În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care primesc ajutor de incluziune este obligatorie efectuarea verificării în teren a îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, în luna octombrie, respectiv în luna aprilie/mai a fiecărui an. În scopul efectuării verificării se utilizează formularul pentru verificarea în teren prevăzut la art. 33 alin. (4).  +  Articolul 35 (1) Pentru verificarea corectitudinii datelor furnizate de titularul cererii, precum şi de titularul dreptului, personalul prevăzut la art. 33 alin. (1) solicită toate informaţiile disponibile la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la componenţa şi veniturile familiei, locuinţa de domiciliu/reşedinţă, bunurile mobile şi imobile deţinute, iar serviciile de specialitate ale primăriei au obligaţia să le furnizeze în termen de 5 zile de la solicitare. (2) În vederea verificării informaţiilor declarate de semnatarul cererii, precum şi de titularul dreptului, primarul poate solicita altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau instituţii publice informaţii privind veniturile şi bunurile deţinute de acesta sau de membrii familiei sale.  +  Articolul 36 (1) Aprobarea sau respingerea prealabilă a cererii se face prin dispoziţie scrisă a primarului, în maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la art. 33 alin. (1), respectiv de la finalizarea verificării prevăzute la art. 34 alin. (1), după caz. (2) Dispoziţia primarului privind aprobarea cererii reprezintă certificarea faptului că solicitantul îndeplineşte, în prealabil, condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune, respectiv a unuia sau mai multor componente ale acestuia şi cuprinde cuantumul estimat al venitului minim de incluziune. (3) Dispoziţia primarului prin care se acordă sau se respinge, în prealabil, cererea privind venitul minim de incluziune se comunică titularului dreptului, în maximum 5 zile de la data emiterii acesteia. (4) Modelul dispoziţiei prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 37 (1) Primăriile centralizează şi păstrează cererile, declaraţiile pe propria răspundere, angajamentele de plată şi documentele doveditoare prevăzute la art. 29 alin. (1), precum şi dispoziţiile primarului. (2) Personalul autorităţilor administraţiei publice locale are obligaţia respectării confidenţialităţii şi securităţii informaţiilor şi a datelor cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 38 (1) Până pe data de 20 a fiecărei luni, personalul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din datele procesate în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială, pe baza informaţiilor din bazele de date disponibile ale altor autorităţi publice cu care are încheiate protocoale de colaborare, precum şi prin accesarea informaţiilor proprii ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, existente în bazele de date de la nivel central. (2) Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, precum şi altor instituţii, informaţii şi documente referitoare la veniturile, locuinţa, bunurile mobile/imobile, componenţa familiei solicitante sau beneficiare de venit minim de incluziune, precum şi cu privire la orice alte condiţii prevăzute de prezenta lege. (3) În termen de maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la alin. (1) directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în baza dispoziţiei primarului prevăzute la art. 36 alin. (3) şi a verificărilor efectuate de personalul propriu, emite decizia de stabilire a dreptului, în care se menţionează dispoziţia primarului şi cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente, cu excepţia cuantumului ajutoarelor pentru încălzire prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c). (4) Modelul deciziei prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. (5) Dreptul se acordă după cum urmează: a) începând cu luna următoare celei în care s-a emis dispoziţia primarului, pentru ajutorul de incluziune şi ajutorul pentru familia cu copii, precum şi pentru suplimentul pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri; b) începând cu luna noiembrie, pentru ajutoarele pentru încălzirea locuinţei prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), dacă cererile pentru acordarea dreptului sunt depuse de solicitanţi până la data-limită prevăzută la art. 47 alin. (4); c) începând cu luna următoare celei în care s-a emis dispoziţia primarului, pentru ajutoarele prevăzute la lit. b), în cazul în care cererea pentru acordarea dreptului a fost depusă după data-limită prevăzută la art. 47 alin. (4). (6) Decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială constituie document de plată pentru venitul minim de incluziune şi se comunică titularului acestuia în maximum 10 zile de la data emiterii.  +  Articolul 39 (1) Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului venitului minim de incluziune se face prin dispoziţie scrisă a primarului şi se comunică, în termen de 5 zile de la data emiterii, noului titular şi, după caz, vechiului titular. (2) În baza dispoziţiei scrise a primarului, prevăzută la alin. (1), disponibilă în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială, directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială emite o nouă decizie de stabilire a dreptului pe care o transmite noului titular, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii. Primăria va avea acces la noua decizie de stabilire a dreptului prin accesarea Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.  +  Articolul 40 (1) În situaţia în care se produc modificări în componenţa familiei şi/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligaţia de a depune la primărie, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o declaraţie pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoţită de documentele doveditoare, după caz. (2) După verificarea, conform prevederilor art. 33, a datelor şi informaţiilor înscrise în declaraţia şi documentele prevăzute la alin. (1), primarul emite o dispoziţie de menţinere sau de încetare în prealabil a dreptului, după caz. (3) Modelul dispoziţiei de menţinere sau de încetare în prealabil a dreptului, precum şi cel al declaraţiei pe propria răspundere, prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin normele de aplicare a prevederilor prezentei legi. (4) Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială va avea acces la noua decizie de menţinere sau de încetare în prealabil a dreptului, după caz, prin accesarea Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială. (5) În termenul prevăzut la art. 34 alin. (1) se verifică informaţiile privind componenţa familiei şi veniturile declarate şi se emite, de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, o nouă decizie de stabilire a dreptului, care conţine cuantumul modificat al venitului minim de incluziune, defalcat pe componente. Decizia se comunică titularului dreptului în termen de 10 zile de la data emiterii.  +  Articolul 41 (1) Toate procedurile privind solicitarea, verificarea, acordarea în prealabil, stabilirea cuantumului şi emiterea deciziilor privind venitul minim de incluziune se realizează în format electronic, în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială. (2) Modul de operare al Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială va fi reglementat prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.  +  Articolul 42 (1) După acordarea venitului minim de incluziune, agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează, periodic, verificări electronice în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială privind menţinerea condiţiilor care au condus la acordarea dreptului, precum şi analize de risc asupra titularilor dreptului, în baza cărora atenţionează agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială asupra aspectelor ce pot conduce la modificarea, suspendarea sau încetarea dreptului. (2) Procedura detaliată privind acordarea dreptului şi stabilirea cuantumului acestuia se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.  +  Secţiunea a 2-a Modalităţi de facturare şi plată a energiei termice furnizate în sistem centralizat  +  Articolul 43 (1) Modul de facturare şi de plată a contravalorii energiei termice consumate pentru încălzire de către asociaţiile de proprietari/locatari sau persoanele fizice, care sunt titulari de contracte de furnizare a energiei termice/convenţii individuale, poate fi: a) facturarea şi plata pe baza consumului lunar efectiv; b) facturarea pe baza consumului lunar efectiv şi plata în tranşe procentuale pe o perioadă de referinţă cu durata de 12 luni. (2) Modalitatea de plată conform alin. (1) lit. b), termenul scadent, precum şi stabilirea perioadei de referinţă se aprobă prin hotărâre a consiliului local, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Pentru familiile şi persoanele singure care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, facturarea şi plata consumului de energie termică se fac doar pe baza consumului efectiv, conform alin. (1) lit. a).  +  Articolul 44 (1) La solicitarea scrisă a titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie individuală, furnizorii de energie termică aplică modul de plată a contravalorii energiei termice în tranşe procentuale, valabil pe durata unei perioade de referinţă în baza unui act adiţional la contractul de furnizare sau convenţiei individuale. (2) Opţiunea titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie individuală asupra modului de plată a contravalorii energiei termice în tranşe procentuale se comunică furnizorilor cu cel mult 30 de zile înaintea începerii perioadei de referinţă.  +  Articolul 45Furnizorii de energie termică au obligaţia să accepte, la solicitarea titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie individuală, facturarea în condiţiile prevederilor art. 43.  +  Articolul 46Titularii de contract de furnizare a energiei termice/convenţie individuală sunt obligaţi să achite facturile în termenul de scadenţă de 15 zile de la data primirii facturilor în situaţia prevăzută la art. 43 alin. (1) lit. a), respectiv în termen de 15 zile de la termenele înscrise pe factură în situaţia prevăzută la art. 43 alin. (1) lit. b). Data emiterii facturii şi termenele de scadenţă se înscriu pe factură. Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere, conform prevederilor art. 42 alin. (10) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Secţiunea a 3-a Condiţiile speciale de acordare a suplimentului pentru locuire  +  Articolul 47 (1) În cazul persoanelor singure şi familiilor care solicită acordarea venitului minim de incluziune exclusiv pentru suplimentul pentru locuire, reprezentat de unul din ajutoarele prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), documentele prevăzute la art. 29 alin. (1) se depun la primăria în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa solicitanţii, până la data de 15 octombrie a fiecărui an, pentru sezonul rece următor. (2) Pentru solicitarea suplimentului pentru locuire, formularele de cerere şi declaraţie pe propria răspundere sunt puse la dispoziţia solicitanţilor de către primării la sediul acestora şi/sau prin intermediul asociaţiilor de proprietari/locatari ori a furnizorilor. (3) Formularele de cerere şi declaraţie pe propria răspundere se pun la dispoziţia solicitanţilor inclusiv pe site-ul primăriei, al agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi al furnizorilor. (4) În cazul persoanelor singure şi familiilor care au stabilit dreptul la ajutor de incluziune şi/sau ajutor pentru susţinerea familiei şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege şi pentru acordarea suplimentului pentru locuire, titularul dreptului, în perioada cuprinsă între 15 septembrie-15 octombrie a fiecărui an, depune la primărie o declaraţie pe propria răspundere pe baza căreia se stabileşte îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, procedură denumită în continuare recertificare. (5) Modelul declaraţiei prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 48 (1) Aprobarea cererilor solicitanţilor de venit minim de incluziune reprezentat exclusiv de suplimentul pentru locuire, precum şi recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate în cazul beneficiarilor de venit minim de incluziune la data prevăzută la art. 47 alin. (4) se fac conform prevederilor art. 33, art. 35-37 şi art. 38 alin. (2). (2) În cazul utilizării de energie termică în sistem centralizat pentru încălzirea locuinţei, dispoziţia primarului prin care se acordă sau se respinge dreptul la venit minim de incluziune reprezentat exclusiv de stimulentul pentru locuire va conţine preţul gigacaloriei furnizate în sistem centralizat. (3) Modelul dispoziţiei primarului prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. (4) Cererile sau, după caz, declaraţiile pe propria răspundere privind recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate şi documentele doveditoare vor fi centralizate şi arhivate la nivelul primăriilor. (5) Dispoziţia primarului prevăzută la alin. (2) poate fi emisă individual sau colectiv, caz în care va fi adusă la cunoştinţa solicitanţilor individual.  +  Articolul 49 (1) Până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, la nivelul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pe baza datelor înregistrate în Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială, se finalizează verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutoarele pentru încălzire prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), se calculează cuantumul aferent ajutorului acordat în funcţie de sistemul de încălzire utilizat şi se emit deciziile directorului executiv de acordare sau de respingere a dreptului. (2) Prin decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială de aprobare a dreptului care priveşte suplimentul pentru locuire, cuantumul acestuia se stabileşte în fiecare an, pentru toată perioada sezonului rece respectiv. (3) Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, situaţia centralizatoare privind deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care conţine datele de identificare ale titularilor venitului minim de incluziune, cuantumul ajutorului şi numărul deciziei emise se transmit în format electronic furnizorilor de energie termică, de gaze naturale sau de energie electrică, după caz. (4) Modelul situaţiei centralizatoare prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. (5) În termen de maximum 5 zile de la emitere, dispoziţia primarului de aprobare sau de respingere în prealabil a cererii, precum şi decizia directorului executiv privind aprobarea sau respingerea dreptului la venit minim de incluziune se comunică titularului dreptului şi, după caz, titularului contractului încheiat cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea locuinţei.  +  Articolul 50 (1) În vederea acordării venitului minim de incluziune exclusiv pentru suplimentul pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri, termenul-limită de depunere a documentelor prevăzute la art. 29 alin. (1), la primăria în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul/reşedinţa solicitanţii, este data de 15 septembrie a fiecărui an. (2) În cazul persoanelor singure şi familiilor care beneficiază de venit minim de incluziune la data de 31 august, titularul dreptului trebuie să depună la primărie declaraţia pe propria răspundere pentru recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate, completată potrivit modelului prevăzut la art. 47 alin. (5), în perioada cuprinsă între 1-15 septembrie a fiecărui an. (3) Până la data de 15 octombrie a fiecărui an se verifică, la nivel de primărie şi agenţie teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea ajutorului pentru combustibili solizi şi petrolieri, se calculează cuantumul acestuia şi se emit dispoziţiile primarului de aprobare sau respingere în prealabil a cererilor, precum şi deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială privind acordarea sau respingerea dreptului. (4) Transmiterea către titularul venitului minim de incluziune a dispoziţiei primarului de aprobare sau respingere în prealabil a cererii, precum şi a deciziei directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială privind acordarea sau respingerea dreptului se face în termenul prevăzut la art. 49 alin. (5). (5) Pentru beneficiarii de ajutor pentru combustibili solizi şi petrolieri, stabilirea dreptului şi efectuarea plăţilor se fac o singură dată pentru toată perioada sezonului rece.  +  Articolul 51 (1) În situaţia în care solicitanţii suplimentului pentru locuire depun cererea, respectiv declaraţia pe propria răspundere privind recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate şi, după caz, documentele doveditoare privind acordarea ajutoarelor pentru energie termică, gaze naturale şi energie electrică la o dată ulterioară termenelor prevăzute la art. 47 alin. (1) şi (4), suplimentul pentru locuire se acordă începând cu luna în care se emite decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială de acordare a dreptului. (2) În cazul în care intervin modificări în componenţa familiei şi a veniturilor acesteia sau a sistemului de încălzire pentru care se acordă suplimentul pentru locuire, titularii dreptului procedează conform prevederilor art. 40 alin. (1). (3) Modificările privind cuantumul sumei aferente suplimentului pentru locuire acordat sau, după caz, încetarea dreptului se fac începând cu luna următoare celei în care au fost comunicate modificările prevăzute la alin. (2).  +  Articolul 52 (1) Lunar, până cel târziu la data de 3 a lunii, reprezentantul furnizorului de energie termică sau al furnizorului de gaze naturale, împreună cu reprezentantul asociaţiei de proprietari, încheie un proces-verbal constatator privind consumul general de energie termică sau de gaze naturale înregistrat la nivelul asociaţiei. (2) Modelul procesului-verbal constatator se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (3) Pe baza datelor cuprinse în procesul-verbal constatator, asociaţia de proprietari face defalcarea consumului general pe consumatori individuali. (4) Până la data de 5 a fiecărei luni, asociaţia de proprietari transmite furnizorilor prevăzuţi la alin. (1) situaţia centralizatoare cuprinzând consumurile defalcate pentru beneficiarii de ajutor pentru încălzirea locuinţei. (5) Pentru beneficiarii care locuiesc în locuinţe sociale, atribuţiile asociaţiei de proprietari se preiau de către autoritatea administraţiei publice locale care le administrează. (6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică furnizorilor cu un număr de peste 1.000 de clienţi, precum şi în situaţia existenţei de repartitoare de încălzire în cazul energiei termice sau în situaţiile în care reglementările legale în domeniul energiei termice ori gazelor naturale dispun în alt fel.  +  Articolul 53 (1) Pe baza situaţiei centralizatoare prevăzute la art. 52 alin. (4), respectiv a consumului efectiv înregistrat de consumatorii vulnerabili individuali, lunar, furnizorii de energie termică furnizată în sistem centralizat, de gaze naturale şi, respectiv, de energie electrică calculează contravaloarea energiei termice, a gazelor naturale şi a energiei electrice ce se va evidenţia în factură. (2) În cazul asociaţiilor de proprietari titulare de contracte de furnizare de energie termică în sistem centralizat sau de furnizare de gaze naturale, factura prevăzută la alin. (1) este însoţită de situaţia detaliată care cuprinde beneficiarii ajutorului pentru încălzirea locuinţei, cuantumul efectiv al acestuia defalcat pe surse de finanţare, respectiv din bugetul de stat şi din bugetul local, precum şi suma individuală de plată ce va fi suportată de beneficiar ca diferenţă între contravaloarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei acordat şi contravaloarea consumului înregistrat. (3) În cazul consumatorilor care au contracte individuale de furnizare de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale sau de energie electrică, în factura emisă de furnizori se evidenţiază contravaloarea totală a consumului înregistrat, contravaloarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei acordat şi suma rămasă de plată în sarcina titularului de contract, respectiv a beneficiarului ajutorului pentru încălzirea locuinţei. (4) În situaţia prevăzută la art. 52 alin. (5), factura se emite pe numele primăriei, prevederile alin. (1)-(3) aplicându-se corespunzător.  +  Articolul 54 (1) Lunar, în termen de 10 zile de la primirea facturii emise de furnizorul de energie termică în sistem centralizat sau de gaze naturale, asociaţiile de proprietari au obligaţia de a defalca cheltuielile privind energia termică sau gazele naturale pe consumatori individuali, ţinând cont de ajutorul pentru încălzirea locuinţei stabilit în condiţiile prezentei legi. (2) Defalcarea cheltuielilor prevăzută la alin. (1) se evidenţiază într-un borderou care se transmite furnizorului în termen de maximum două zile de la întocmire. (3) Asociaţia de proprietari are obligaţia de a evidenţia lunar ajutorul pentru energie termică în tabelul cu cheltuielile de întreţinere.  +  Articolul 55 (1) Pe baza situaţiilor centralizatoare prevăzute la art. 49 alin. (3) şi la art. 52 alin. (4), respectiv a consumului înregistrat de consumatorii vulnerabili individuali, lunar, furnizorii de energie termică în sistem centralizat, gaze naturale şi, respectiv, de energie electrică elaborează borderoul de plată care se transmite agenţiei teritoriale pentru decontare. (2) Modelul borderoului prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.  +  Secţiunea a 4-a Obligaţiile beneficiarilor  +  Articolul 56Titularul venitului minim de incluziune are obligaţia să comunice primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1), orice modificare cu privire la domiciliu, venituri şi numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.  +  Articolul 57 (1) Persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligaţia să depună la primărie, din 3 în 3 luni, declaraţia pe propria răspundere prevăzută la art. 40 alin. (1). (2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se completează conform modelului aprobat prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 58 (1) Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare, şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei evidenţă sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională, şi de a face dovada, din 3 în 3 luni, că şi-au păstrat statutul de persoană în căutarea unui loc de muncă şi nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conform art. 13 alin. (1). (2) În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în supliment pentru locuire, obligaţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică.  +  Articolul 59 (1) În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) familiile pentru care suma aferentă ajutorului social este de până la 10 lei, respectiv 0,020 ISR. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial şi se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.  +  Secţiunea a 5-a Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale altor instituţii  +  Articolul 60 (1) Pentru persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să realizeze evaluarea iniţială şi să elaboreze planul de intervenţie, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare. (2) Autorităţile administraţiei publice locale vor avea în vedere, în planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale proprii, prevăzute la art. 112 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, înfiinţarea şi acordarea, după caz, de servicii de consiliere socială, psihologică şi vocaţională, servicii de planning familial, precum şi orice alte servicii sociale necesare soluţionării nevoilor persoanelor singure şi familiilor prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 61 (1) Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 59 alin. (1) de către persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, primarii au următoarele obligaţii: a) să întocmească anual un plan de acţiuni/lucrări de interes local, care se poate revizui semestrial; b) să ţină evidenţa orelor de muncă efectuate, pentru activităţile şi lucrările de interes local, de către persoanele apte de muncă; c) să asigure persoanelor prevăzute la lit. b) instructajul în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă; d) să afişeze lunar, la sediul propriu, planul de acţiuni/lucrări de interes local pe luna în curs, lista beneficiarilor de venit minim de incluziune, lista persoanelor care urmează să efectueze activităţi sau lucrări de interes local, precum şi situaţia activităţilor/lucrărilor efectuate în luna anterioară; e) să transmită trimestrial, în format electronic, către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, evidenţa prevăzută la lit. b). (2) Durata timpului de muncă prevăzută la art. 59 alin. (1) se calculează proporţional cu cuantumul sumei acordate ca ajutor de incluziune, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă. (3) Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25, se stabileşte prin împărţirea orelor de muncă calculate la 8 ore/zi. Fracţiile se întregesc în plus. (4) În situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia în sarcina acesteia poate fi transferată altei persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului, pentru menţinerea acordării dreptului. (5) Neîndeplinirea obligaţiei de a presta activităţi/lucrări de interes local pe o perioadă mai mare de 30 de zile conduce la suspendarea plăţii ajutorului de incluziune pentru o perioadă de maximum 3 luni şi, respectiv, la încetarea plăţii ajutorului de incluziune, dacă obligaţia este neîndeplinită şi în perioada de suspendare.  +  Articolul 62 (1) Personalul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din cadrul primăriilor şi agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială are obligaţia de a asigura informarea şi consilierea potenţialilor beneficiari cu privire la condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune, modalitatea de completare a formularului de cerere, documentele doveditoare necesare, obligaţii şi drepturi ce le revin potrivit prezentei legi. (2) Primăriile au obligaţia de a afişa la sediul propriu, într-un loc vizibil, instrucţiuni privind nivelurile de venit prevăzute de lege, categoriile de venituri care se iau în calcul în vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune, modul de calcul al veniturilor lunare ale familiei, precum şi lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune prevăzută la art. 10 alin. (3). (3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a posta pe site-ul propriu legislaţia în vigoare privind venitul minim de incluziune, precum şi toate documentele şi formularele prevăzute de lege ce trebuie completate potrivit prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 63Pentru facilitarea accesului solicitanţilor la acordarea venitului minim de incluziune, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială au obligaţia de a posta pe site-ul propriu toate documentele şi formularele prevăzute de lege ce trebuie completate de solicitanţi, precum şi instrucţiuni privind depunerea şi completarea acestora.  +  Articolul 64 (1) În vederea verificării îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 58 alin. (1), agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a transmite lunar agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi primăriilor, în format electronic, tabelele nominale cu persoanele din familiile beneficiare de ajutor de incluziune înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, care s-au încadrat în muncă, inclusiv cu contract de muncă în străinătate, au refuzat un loc de muncă oferit sau participarea la un program de formare profesională. (2) Pentru întocmirea tabelelor prevăzute la alin. (1), agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială transmit agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă lista persoanelor apte de muncă din familiile aflate în plată, până la data de 5 a fiecărei luni.  +  Articolul 65 (1) Pentru verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 19 alin. (1), inspectoratul şcolar în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa ori trăieşte titularul dreptului la venit minim de incluziune are obligaţia să transmită, la solicitarea agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în luna următoare încheierii semestrului şcolar, situaţia privind frecventarea cursurilor de către copiii de vârstă şcolară din familiile beneficiare de ajutor pentru familia cu copii. (2) Situaţia prevăzută la alin. (1) se transmite în formatul electronic convenit, pe bază de protocol, cu agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi conţine, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal al copiilor şi al reprezentanţilor familiei şi numărul de absenţe nemotivate înregistrate de fiecare copil, defalcate pe fiecare lună a semestrului.  +  Articolul 66 (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice verifică şi monitorizează, prin direcţiile de specialitate şi prin instituţiile abilitate din subordine sau coordonare, aplicarea prevederilor prezentei legi. (2) Pentru efectuarea activităţilor de verificare şi monitorizare prevăzute la alin. (1), primarii, furnizorii/distribuitorii de energie termică, gaze naturale şi energie electrică, precum şi celelalte instituţii implicate în acordarea drepturilor prevăzute de prezenta lege au următoarele obligaţii: a) de a furniza toate informaţiile solicitate de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială referitoare la stabilirea drepturilor; b) de a pune la dispoziţia inspectorilor sociali şi a organelor de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice documentele care au stat la baza acordării drepturilor, precum şi actele referitoare la plăţile efectuate. (3) Organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pot efectua, în caz de autosesizare sau la sesizarea/solicitarea unor terţi, verificări în teren la domiciliul beneficiarilor.  +  Capitolul IV Plata, suspendarea, modificarea şi încetarea dreptului la venitul minim de incluziune  +  Secţiunea 1 Suspendarea şi încetarea dreptului  +  Articolul 67 (1) Suspendarea acordării venitului minim de incluziune sau a oricăreia dintre componentele acestuia, prevăzute la art. 3 alin. (2), se face prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială. (2) Suspendarea acordării ajutorului de incluziune şi/sau a ajutorului pentru familia cu copii se realizează după cum urmează: a) pe o perioadă de maximum 3 luni, în situaţia în care nu sunt îndeplinite obligaţiile prevăzute la art. 58 alin. (1) şi art. 59 alin. (1), în condiţiile prevăzute la art. 61 alin. (5); b) pe o perioadă de maximum 3 luni, în situaţia în care agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială constată, pe baza documentelor privind componenţa familiei şi veniturile acesteia transmise de primar, faptul că s-a stabilit un cuantum eronat al ajutorului social şi/sau al ajutorului pentru familia cu copii; c) pe o perioadă de maximum 3 luni, în cazul în care, în urma controalelor efectuate de inspectorii sociali şi reprezentanţii Curţii de Conturi a României, se constată date eronate cu privire la veniturile şi componenţa familiei; d) pe o perioadă de maximum 3 luni, în situaţia în care, pe o perioadă de 3 luni consecutive, se înregistrează mandate poştale returnate. (3) Suspendarea acordării ajutorului pentru familia cu copii se face numai pentru copilul/copiii pentru care s-a luat decizia plasamentului sau plasamentului în regim de urgenţă, respectiv pe perioada când acesta se află la un asistent maternal, la o familie de plasament sau într-un serviciu social de tip rezidenţial. În această situaţie, copilul nu mai este luat în calcul la stabilirea venitului net lunar pe membru de familie şi nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii. (4) În cazul în care titularul dreptului, în termenul maxim de suspendare, face dovada îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 58 alin. (1) şi art. 59 alin. (1), perioada de suspendare încetează începând cu luna următoare datei depunerii documentelor doveditoare la primărie. (5) Reluarea plăţilor aferente drepturilor suspendate se face începând cu luna următoare datei emiterii, de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, a deciziei de încetare a suspendării plăţii dreptului. (6) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), sumele aferente plăţilor prevăzute la alin. (5) se calculează începând cu luna următoare celei în care s-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 68 (1) În situaţiile prevăzute la art. 67 alin. (2) lit. b) şi c), directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială solicită primarului efectuarea verificării îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului, inclusiv verificarea în teren. (2) În funcţie de cele constatate la verificările realizate conform prevederilor art. 33, primarul emite o nouă dispoziţie de aprobare sau de respingere în prealabil a cererii, după caz. (3) În baza dispoziţiei primarului prevăzute la alin. (2), în termen de maximum 5 zile de la primirea acesteia, directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială emite decizia de stabilire a cuantumului modificat al dreptului. (4) În situaţia prevăzută la art. 67 alin. (2) lit. d), dacă se constată că se menţin condiţiile de eligibilitate care au stat la baza acordării dreptului, reluarea plăţilor aferente dreptului se face în baza formularului de verificare în teren şi a declaraţiei pe propria răspundere privind componenţa şi veniturile familiei, iar achitarea sumelor aferente dreptului pe perioada de suspendare se realizează doar în baza unei cereri a titularului dreptului.  +  Articolul 69 (1) Încetarea dreptului se face prin dispoziţie scrisă a primarului şi se referă atât la venitul minim de incluziune, în ansamblul său, cât şi la oricare din componentele sale prevăzute la art. 3 alin. (2). (2) Încetarea dreptului la venit minim de incluziune sau a dreptului la ajutor de incluziune, la ajutorul pentru familia cu copii sau la suplimentul pentru locuire se face începând cu luna următoare încetării sau constatării neîndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, precum şi în situaţia prevăzută la art. 33 alin. (6). (3) Încetarea dreptului la ajutor de incluziune şi/sau la ajutorul pentru familia cu copii are loc astfel: a) începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare, în cazul în care beneficiarii nu îndeplinesc obligaţiile aflate în sarcina lor, pentru obligaţiile prevăzute la art. 58 alin. (1) şi art. 59 alin. (1); b) începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare prevăzute la art. 67 alin. (2) lit. b)-d), în cazul în care, ca urmare a verificării efectuate conform prevederilor art. 68 alin. (1), se constată neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului. (4) Dispoziţia primarului prevăzută la alin. (1) se transmite agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi titularului dreptului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia. (5) După încetarea dreptului la ajutor de incluziune şi/sau la ajutorul pentru familia cu copii, un nou drept poate fi solicitat începând cu luna următoare celei în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de prezenta lege. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în situaţia de încetare prevăzută la alin. (3) lit. a), ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 58 alin. (1), în cazul ajutorului de incluziune, persoana singură sau familia va putea solicita un nou drept după o perioadă de 6 luni.  +  Articolul 70 (1) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în condiţiile art. 40. (2) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se realizează în următoarele situaţii: a) în cazul în care au intervenit modificări ale veniturilor familiei şi/sau în componenţa acesteia care conduc la diferenţe mai mari de 10 lei, respectiv 0,020 ISR faţă de cuantumul stabilit iniţial; b) în situaţia în care au intervenit perioade de suspendare a acordării unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, prevăzute la art. 3 alin. (2); c) în situaţia în care a încetat dreptul la acordarea unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, prevăzute la art. 3 alin. (2); d) în situaţia în care se aplică diminuarea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii, conform prevederilor art. 19 alin. (2). (3) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face începând cu luna următoare constatării situaţiilor prevăzute la alin. (2).  +  Articolul 71 (1) Dispoziţiile primarului prevăzute la art. 68 alin. (2) şi art. 69 se comunică agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi titularului dreptului în termen de 5 zile de la emitere. (2) Deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială prevăzute la art. 67 alin. (1), art. 68 alin. (3) şi art. 70 se comunică primarului şi titularului dreptului, în termen de 5 zile de data emiterii lor. (3) Modelul deciziei directorului executiv privind suspendarea dreptului, precum şi modelul dispoziţiei primarului privind încetarea dreptului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.  +  Secţiunea a 2-a Plata drepturilor  +  Articolul 72 (1) Fondurile necesare pentru plata venitului minim de incluziune, inclusiv a drepturilor prevăzute la art. 81, 82 şi 84 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. (2) Fondurile necesare pentru plata măsurilor de protecţie socială prevăzute la art. 26, 83 şi 85 se asigură din bugetele locale.  +  Articolul 73 (1) Plata sumelor acordate cu titlu de venit minim de incluziune, aferente ajutorului de incluziune şi/sau ajutorului pentru familia cu copii, se efectuează lunar, de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială. (2) În cazul suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri, plata acestuia se realizează o singură dată, până la data de 31 noiembrie a fiecărui an, pentru toată perioada sezonului rece. (3) În situaţia depunerii cererii la o dată ulterioară celei prevăzute la art. 50 alin. (1), plata suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri se realizează începând cu luna următoare datei emiterii dispoziţiei primarului, pentru lunile rămase.  +  Articolul 74 (1) Plata venitului minim de incluziune, cu excepţia sumelor aferente ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), se realizează pe bază de mandat poştal sau, după caz, în cont bancar sau orice alte mijloace electronice de plată disponibile. (2) În cazul achitării drepturilor prin mandat poştal, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează plata drepturilor cu plata unui comision în limitele şi condiţiile stabilite prin legea bugetară anuală. (3) În cazul achitării drepturilor în cont bancar, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează plata prin unităţile bancare, pe bază de borderou, cu plata unui comision bancar ce nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate şi va fi stabilit, prin negociere, la nivel teritorial, între agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi unităţile bancare. (4) Editarea mandatelor poştale prevăzute la alin. (2) se face fie direct de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, fie pe bază de contracte încheiate cu prestatori de astfel de servicii, prin care se stabileşte inclusiv formatul mandatului. (5) Fondurile necesare achitării comisioanelor prevăzute la alin. (2) şi (3), precum şi tipăririi mandatelor poştale se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială, din aceleaşi fonduri din care se suportă plata drepturilor de venit minim de incluziune.  +  Articolul 75 (1) Plata sumelor aferente ajutorului pentru energie termică, energie electrică şi gaze naturale se realizează la furnizori. (2) Termenul-limită până la care se poate solicita, de către primari, respectiv furnizori, decontarea sumelor prevăzute la alin. (1), este 31 iulie al anului curent. (3) Decontarea sumelor aferente ajutoarelor pentru încălzire prevăzute la alin. (1) se face în funcţie de valoarea consumului, dar numai în limita ajutorului maxim aprobat pentru lunile sezonului rece la care titularul este îndreptăţit. (4) Decontarea sumelor prevăzute la alin. (3) se realizează lunar, de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pe baza borderourilor prevăzute la art. 55. (5) După termenul prevăzut la alin. (2), sumele care nu au fost solicitate pentru decontare la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se suportă din bugetele locale.  +  Articolul 76 (1) Sumele necesare cheltuielilor generate de verificările efectuate de primării în vederea acordării sau încetării dreptului la venit minim de incluziune se asigură din bugetele locale. (2) Sumele necesare cheltuielilor generate de stabilirea sau suspendarea dreptului la venit minim de incluziune se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. (3) Eliberarea adeverinţelor necesare stabilirii dreptului la una sau mai multe componente ale venitului minim de incluziune, inclusiv a adeverinţelor medicale, se realizează de către organele abilitate, cu titlu gratuit.  +  Articolul 77Sumele reprezentând cheltuielile pentru încălzirea locuinţei, aferente consumului de energie termică, energie electrică sau de gaze naturale, plătite direct de consumatorii titulari de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie individuală, respectiv contract de furnizare a gazelor naturale sau a energiei electrice, precum şi ajutoarele pentru încălzirea locuinţei achitate de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială ori de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile prezentei legi, se colectează în conturile tip ESCROW, astfel cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice şi a gazelor naturale pentru populaţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2002, cu modificările şi completările ulterioare, deschise la bănci de către distribuitorii şi producătorii de energie termică, furnizorii de gaze naturale şi furnizorii de energie electrică.  +  Secţiunea a 3-a Recuperarea sumelor încasate necuvenit  +  Articolul 78 (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, se recuperează de la titularul dreptului, în termenul general de prescripţie prevăzut la art. 2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare. (2) Recuperarea sumelor plătite necuvenit se face prin decizie a directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care se comunică debitorului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia. (3) Prin derogare de la prevederile art. 73^1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează fără perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 de zile de la emiterea deciziei prevăzute la alin. (2). (4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (3), sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează în condiţiile prevăzute de art. 73^1 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Decizia de recuperare a sumelor plătite necuvenit în termenul prevăzut la alin. (3) constituie titlu de creanţă de la data comunicării. După acest termen, decizia devine titlu executoriu. (6) Sumele plătite necuvenit se recuperează, în termenul prevăzut la alin. (3), după cum urmează: a) dacă beneficiarul primeşte în continuare venit minim de incluziune, se fac reţineri eşalonat din drepturile aferente lunilor următoare, dar nu mai mult de 1/3 din drepturile lunare; b) dacă beneficiarul nu mai primeşte drepturi în perioada următoare constatării sumelor prevăzute la alin. (1) sau dacă sumele recuperate în condiţiile lit. a) nu acoperă drepturile acordate necuvenit şi titularul dreptului consimte, prin angajament scris, să restituie suma încasată necuvenit, acesta achită suma respectivă în contul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială deschis la Trezoreria Statului sau la sediul acesteia prin casierie, în termenul prevăzut de decizia de recuperare. (7) După termenul prevăzut la alin. (3), pe baza deciziei directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care constituie titlu executoriu conform alin. (5), aceasta, împreună cu dovada comunicării către debitor, se transmite organelor fiscale centrale în vederea recuperării sumelor înscrise în titlul executoriu, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, însoţite de precizări referitoare la data de la care urmează a fi calculate obligaţiile fiscale accesorii. (8) Sumele recuperate în condiţiile alin. (6) şi (7) se fac venit la bugetul de stat. (9) Sumele înscrise în titlul executoriu prevăzut la alin. (7) se scad din evidenţa agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială la data confirmării preluării debitului de către organele fiscale centrale.  +  Articolul 79 (1) În situaţia în care beneficiarul venitului minim de incluziune este familia, iar titularul dreptului a decedat, recuperarea sumelor încasate necuvenit se realizează în condiţiile art. 78 alin. (6) şi (7), de la ceilalţi membri majori ai familiei, în calitate de beneficiari ai dreptului. (2) În situaţia în care titularul dreptului, persoană singură, a decedat, nu se mai procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune. (3) Prin excepţie de la prevederile art. 78 alin. (6), pentru situaţia prevăzută la art. 19 alin. (2) lit. a), recuperarea sumelor aferente ajutorului pentru familia cu copii, acordate în cuantum integral în lunile în care copilul/copiii înregistrează absenţe nemotivate, se face prin aplicarea diminuării procentuale a cuantumului, în funcţie de numărul de copii, la plăţile ce se efectuează începând cu luna următoare celei în care a fost transmisă situaţia prevăzută la art. 65, pentru o perioadă egală cu numărul de luni în care s-au înregistrat absenţele nemotivate. (4) În cazul în care ajutorul pentru familia cu copii s-a acordat în cuantum integral pe parcursul uneia sau mai multor luni din perioadele prevăzute la art. 19 alin. (2) lit. b), recuperarea sumelor acordate necuvenit se face, în tranşe egale, din sumele aferente ajutorului la care are dreptul familia. (5) Sumele încasate necuvenit prevăzute la art. 78 alin. (1), în valoare totală de până la 40 de lei inclusiv/beneficiar, se anulează.  +  Articolul 80 (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetele locale potrivit art. 26, art. 83 şi art. 85 lit. b), se recuperează de către organele fiscale locale de la titularul dreptului, în termenul general de prescripţie prevăzut la art. 2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare. (2) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează în baza dispoziţiei primarului, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 78 alin. (2)-(6) şi alin. (9), precum şi ale art. 79 alin. (1), (2) şi (5). (3) În vederea recuperării sumelor prevăzute la alin. (1) se pot stabili criterii şi proceduri prin hotărâre a consiliului local, la propunerea organului fiscal local, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.  +  Capitolul V Alte drepturi complementare venitului minim de incluziune  +  Articolul 81 (1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se asigură şi se stabileşte conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru sumele reprezentând ajutor de incluziune, după cum urmează: a) pentru titularul venitului minim de incluziune, în cazul în care nici acesta, respectiv niciunul dintre membrii familiei, nu sunt asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate; b) pentru membrul de familie neasigurat conform legii şi care nu poate fi considerat coasigurat pentru niciunul dintre ceilalţi membri majori ai familiei. (2) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (1) se plăteşte de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pentru fiecare persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1). (3) Agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială au obligaţia să vireze lunar organelor fiscale teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi să transmită evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (4) În situaţia prevăzută la art. 78, sumele cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate nu se mai recuperează.  +  Articolul 82 (1) Pentru locuinţele aflate în proprietatea persoanelor singure şi familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, prima obligatorie pentru asigurarea locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ca beneficiu suplimentar. (2) Procedura de plată a primei obligatorii se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. (3) În situaţia prevăzută la art. 78, sumele cu titlu de primă obligatorie pentru asigurarea locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, nu se mai recuperează.  +  Articolul 83 (1) În cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, primarii pot dispune acordarea unui ajutor financiar pentru cheltuielile de înmormântare. (2) Ajutorul prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul local şi se acordă unei singure persoane care poate fi, după caz, soţul/soţia supravieţuitor/supravieţuitoare, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul în condiţiile dreptului comun sau, în lipsa acestuia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile cu înmormântarea.  +  Articolul 84La propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se pot aproba, prin hotărâre a Guvernului, ajutoare de urgenţă destinate familiilor şi persoanelor aflate în situaţii de necesitate ce pot apărea din cauza calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, bolilor grave, precum şi ca urmare a altor situaţii ce pot conduce la apariţia riscului de excluziune socială.  +  Articolul 85Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda, din bugetele proprii, prin hotărâre a consiliilor locale, următoarele ajutoare: a) ajutoare de urgenţă pentru beneficiarii şi situaţiile prevăzute la art. 84; b) ajutoare comunitare, în bani şi/sau în natură, destinate persoanelor singure şi familiilor aflate în situaţii de dificultate, pe baza nevoilor identificate prin anchetă socială.  +  Capitolul VI Răspunderea juridică  +  Articolul 86 (1) Constituie contravenţie, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii, încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează nerespectarea prevederilor prezentei legi, după cum urmează: a) cu amenda de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea de către primar a dispoziţiei de aprobare în prealabil a cererii privind venitul minim de incluziune cu nerespectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, respectiv cele cu privire la veniturile şi componenţa familiei, verificarea documentelor doveditoare şi a obligaţiilor beneficiarilor; b) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea, de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, a deciziei privind stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune, în lipsa dispoziţiei primarului de aprobare în prealabil a cererii; c) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către personalul serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul primăriilor a prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2) şi art. 35 alin. (1); d) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către primar a prevederilor art. 33 alin. (3), art. 34 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2) şi (4), art. 48 alin. (2), art. 50 alin. (4), art. 60 alin. (1) , art. 62 alin. (3), art. 66 alin. (2), art. 69 alin. (4) şi art. 71 alin. (1); e) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către furnizor a prevederilor art. 45, art. 47 alin. (3), art. 52 alin. (1), art. 55 alin. (1) şi art. 66 alin. (2); f) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către asociaţia de proprietari a dispoziţiilor art. 52 alin. (1), alin. (3) sau (4) şi art. 54; g) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială a prevederilor art. 63 şi ale art. 64 alin. (2); h) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către inspectoratele şcolare a prevederilor art. 65 alin. (1); i) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, fapta titularului dreptului de a completa cu date şi informaţii incorecte formularul de cerere pentru acordarea dreptului, precum şi nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 40 alin. (1), art. 47 alin. (4), art. 50 alin. (2) şi art. 56. (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: a) organele cu atribuţii de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi ale agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1); b) inspectorii sociali din cadrul agenţiei naţionale şi agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1), cu excepţia lit. b); c) primar, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), e), f) şi i). (3) În situaţia în care aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către unul dintre organele de control prevăzute la alin. (2), la verificarea efectuată de alt organ de control, în raportul de inspecţie sau de control se va consemna acest fapt şi nu vor fi aplicate din nou sancţiunile prevăzute la alin. (1). (4) Procesele-verbale întocmite de către personalul cu atribuţii de control prevăzut la alin. (2) lit. a) se transmit, în fotocopie, primarului comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz.  +  Articolul 87 (1) Contravenţiilor prevăzute la art. 86 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzilor prevăzute la art. 86 alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.  +  Articolul 88Dispoziţiile primarului privind aprobarea sau respingerea în prealabil a cererii privind acordarea dreptului la venitul minim de incluziune, precum şi cele privind încetarea dreptului la venit minim de incluziune se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale  +  Articolul 89 (1) Inspectorii sociali din agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează controale periodice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în scopul verificării respectării aplicării prevederilor prezentei legi. (2) La solicitarea directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, inspectorii sociali prevăzuţi la alin. (1) efectuează vizite în teren la beneficiarii de venit minim de incluziune, în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.  +  Articolul 90 (1) Sumele constatate ca fiind primite necuvenit cu titlu de ajutor social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, de alocaţie pentru susţinerea familiei acordate în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de ajutor pentru încălzirea locuinţei acordat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare, nerecuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se recuperează în condiţiile art. 78-80. (2) Pentru sumele prevăzute la alin. (1), termenul de 180 de zile se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi.  +  Articolul 91În situaţia în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice constată creşterea valorii pragului sărăciei severe, stabilit cu peste 10% faţă de valoarea de referinţă, exprimată în lei, prevăzută la art. 15 alin. (2), acesta propune modificarea corespunzătoare a nivelului venitului mediu net lunar/membru de familie luat în calcul la stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune, pentru fiecare din ajutoarele financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 92 (1) Pentru creşterea calităţii vieţii, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, care nu au un loc de muncă sau nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu ori altă formă prevăzută de lege, beneficiază de măsuri de incluziune pe piaţa muncii, prevăzute de reglementările legale în vigoare şi constituie una dintre categoriile prioritare pentru acestea. (2) Principalele măsuri de incluziune pe piaţa muncii destinate persoanelor prevăzute la alin. (1) sunt: a) participarea la programele educaţionale de alfabetizare şi de tip a doua şansă, inclusiv la programele desfăşurate în cadrul centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local prevăzute la art. 344 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; b) participarea la cursurile de formare/calificare/recalificare recomandate de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă; c) oferirea de servicii de consiliere şi orientare pe piaţa muncii; d) angajarea în cadrul întreprinderilor sociale sau a întreprinderilor sociale de inserţie, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială. (3) Măsurile prevăzute la alin. (2) sunt disponibile şi pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, dacă acestea doresc să obţină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competenţe profesionale competitive pe piaţa muncii. (4) Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau mai multe componente ale venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale subvenţionate din bugetul asigurărilor de şomaj. (5) În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 25% din persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituţiile cu atribuţii în domeniu au obligaţia să asigure cel puţin una dintre măsurile prevăzute la alin. (2) şi (4).  +  Articolul 93 (1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice elaborează normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (2) Până la intrarea în vigoare a prezentei legi, agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială, precum şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniu au obligaţia de a lua măsurile administrative necesare pentru implementarea prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 94 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept: a) drepturile de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare; b) drepturile de alocaţie pentru susţinerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c) drepturile de ajutor pentru încălzire stabilite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Drepturile restante cu titlu de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi de alocaţie pentru susţinerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor achita titularilor acestora odată cu plata primului drept de venit minim de incluziune. (3) Dacă, în termen de 60 zile de la plata prevăzută la alin. (2), în evidenţa agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială se înregistrează în continuare drepturi restante cu titlu de ajutor social sau alocaţie pentru susţinerea familiei, titularul este obligat să solicite în scris agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială acordarea lor în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de 60 de zile. După această dată drepturile se prescriu. (4) În cazul beneficiarilor de ajutor social stabilit în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cărora li s-a plătit asigurarea obligatorie a locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, pentru care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, reţinerile din drept nu au acoperit suma integrală, aceasta se recuperează din drepturile de venit minim de incluziune acordate în baza prezentei legi. Beneficiarii de ajutor social care nu au îndeplinit condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune au obligaţia de a achita agenţiei teritoriale diferenţa rămasă.  +  Articolul 95Pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezenta lege, cererile se pot depune cu 60 de zile înainte de intrarea în vigoare a acesteia, inclusiv în cazul beneficiarilor drepturilor de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi a celor de alocaţie pentru susţinerea familiei în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 96La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare; b) Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 22 noiembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 97Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2018, cu excepţia art. 95, care intră în vigoare la data de 1 februarie 2018.  +  Articolul 98Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

    FLORIN IORDACHE

    PREŞEDINTELE SENATULUI

    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
    Bucureşti, 31 octombrie 2016.Nr. 196.  +  Anexa 1REPARTIZAREA JUDEŢELOR PE ZONE DE TEMPERATURĂ┌──────────────────┬─────┬───────────────────┐│Zone │ Nr. │ Judeţul │├──────────────────┼─────┼───────────────────┤│Zona rece │ 1. │ Harghita ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 2. │ Suceava ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 3. │ Covasna ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 4. │ Braşov ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 5. │ Bistriţa-Năsăud ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 6. │ Bacău ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 7. │ Botoşani ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 8. │ Cluj ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 9. │ Vaslui ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 10. │ Neamţ ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 11. │ Mureş ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 12. │ Sibiu ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 13. │ Hunedoara ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 14. │ Iaşi ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 15. │ Alba │├──────────────────┼─────┼───────────────────┤│Zona temperată │ 16. │ Vrancea ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 17. │ Satu Mare ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 18. │ Dâmboviţa ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 19. │ Argeş ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 20. │ Ialomiţa ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 21. │ Sălaj ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 22. │ Dolj ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 23. │ Maramureş ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 24. │ Galaţi ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 25. │ Prahova ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 26. │ Brăila ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 27. │ Buzău ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 28. │ Olt ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 29. │ Bihor ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 30. │ Teleorman ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 31. │ Ilfov ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 32. │ Gorj │├──────────────────┼─────┼───────────────────┤│Zona caldă │ 33. │ Giurgiu ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 34. │ Tulcea ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 35. │ Vâlcea ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 36. │ Arad ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 37. │ Caraş-Severin ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 38. │ Bucureşti ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 39. │ Călăraşi ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 40. │ Timiş ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 41. │ Mehedinţi ││ ├─────┼───────────────────┤│ │ 42. │ Constanţa │└──────────────────┴─────┴───────────────────┘  +  Anexa 2┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ CONSUM MEDIU ZONA RECE │├─────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┤│Tip locuinţă/│ │ │ │ │ ││consum lunar │ │ │ │ │ ││ Gcal │ Ianuarie │ Februarie │ Martie │ Noiembrie │ Decembrie │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ 1 cameră │ 1,01 │ 0,84 │ 0,74 │ 0,82 │ 0,91 │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ 2 camere │ 1,49 │ 1,30 │ 1,16 │ 1,31 │ 1,49 │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ 3 camere │ 1,94 │ 1,70 │ 1,52 │ 1,70 │ 1,94 │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ ≥ 4 camere │ 2,70 │ 2,27 │ 2,11 │ 2,37 │ 2,70 │└─────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ CONSUM MEDIU ZONA TEMPERATĂ │├─────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┤│Tip locuinţă/│ │ │ │ │ ││consum lunar │ │ │ │ │ ││ Gcal │ Ianuarie │ Februarie │ Martie │ Noiembrie │ Decembrie │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ 1 cameră │ 0,91 │ 0,76 │ 0,67 │ 0,75 │ 0,82 │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ 2 camere │ 1,36 │ 1,18 │ 1,06 │ 1,19 │ 1,36 │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ 3 camere │ 1,76 │ 1,55 │ 1,38 │ 1,55 │ 1,76 │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ ≥ 4 camere │ 2,45 │ 2,07 │ 1,92 │ 2,15 │ 2,45 │└─────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ CONSUM MEDIU ZONA CALDĂ │├─────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┤│Tip locuinţă/│ │ │ │ │ ││consum lunar │ │ │ │ │ ││ Gcal │ Ianuarie │ Februarie │ Martie │ Noiembrie │ Decembrie │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ 1 cameră │ 0,82 │ 0,68 │ 0,61 │ 0,67 │ 0,74 │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ 2 camere │ 1,22 │ 1,06 │ 0,95 │ 1,07 │ 1,22 │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ 3 camere │ 1,59 │ 1,39 │ 1,24 │ 1,39 │ 1,58 │├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤│ ≥ 4 camere │ 2,21 │ 1,86 │ 1,73 │ 1,94 │ 2,21 │└─────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘-------